- Danemarca

8/7/2019 - Danemarca

1/37

Universitatea Dunarea de JosFacultatea de Stiinte EconomiceGalati

PROIECT

PROFESOR INDRUMATOR: Nistor Costel

STUDENT: Vasile Alina StefaniaANUL III, Specializarea AI, GRUPA 2


2/37

2010

SISTEMUL ECONOMIC AL TARILOR

NORDICESTUDIU DE CAZ : DANEMARCA

2


3/37

CUPRINS

1. CAPITOLUL 1 PREZENTAREA GENERALA A TARILOR NORDICE............................4

2. CAPITOLUL 2 DANEMARCA.......................................................8

2.1. Date generale privind Danemarca....................................................................8

2.1.1. Date geografice....................................................................8

2.1.2. Populatia si limba oficiala...................................................82.1.3. Organizarea politica............................................................9

2.1.4. Economia...........................................................................10

2.2. Investitii straine in Danemarca.......................................................................16

2.3. Danemarca in Uniunea Europeana.................................................................18

3. CAPITOLUL 3 ROMANIA-DANEMARCA..............................................................21

3.1. Schimburi romano-daneze (2008)..................................................................213.2. Schimburi romano-daneze(2009)...................................................................23

3.3. Investitii daneze in Romania..........................................................................24

4. CAPITOLUL 4 RECESIUNEA IN DANEMARCA...........................................................25

5. CAPITOLUL 5PREVIZIUNI PENTRU ANUL 2011.................................30

6. BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................36

3


4/37

CAPITOLUL 1

MODELUL ECONOMIC AL TARILOR NORDICE

Modelul economic nordic, caracterizat prin economii bazate pe pia i pe bunstarea

sistemelor prea a functiona bine, cu rile din regiune, fiind la partea de sus a listelor

diferitelor ri clasate, pe baza dezvoltarii umane, venitului pe cap de locuitor, libertatii

economice. Aceste ri au fost state ale bunstrii, cu asistena medical, educaie, sociale i

alte servicii oferite gratuit pentru toi cetenii.

n plus, cum economiile nordice au fost doar ceva mai puin liberale dect economiileanglo-saxone, cum ar fi Marea Britanie i Irlanda, investiiile strine au fost ridicate n aceste

tari. In plus, aceste economii au beneficiat de lipsa corupiei i a birocraiei. Cu toate acestea,

au existat provocri.

Odat cu globalizarea, imigraia, i mbtrnirea populaiei, a existat o presiune

crescnd asupra modelului de bunstare.

ncepnd din 2007, dei economiile nordice au fost printre cei mai buni performeri la

nivel global, reformele pentru a susine creterea i susinerea cheltuielilor publice erau nc

n curs de realizare i puse n aplicare. rile nordice sau regiunea nordica n mod

tradiional se refera la toate rile din Europa de Nord, si acum termenul a ajuns s se refere la

cele cinci ri : Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia i Suedia, i asociate teritoriile lor

Insulele Feroe, si Groenlanda.

Economiile nordice, dei au existat diferene ntre cele cinci ri, au fost caracterizate

prin niveluri ridicate ale cheltuielilor publice att a cheltuielilor sociale, precum i a

consumului public .

Cheltuielile sociale n rile nordice se raportau la finanarea serviciilor sociale

publice, precum educaie, sntate, ngrijirea copilului, servicii sociale i alte venituri i

transferuri de mare amploare, cum sunt subveniile, prestaiile de omaj, de maternitate (sau

paternitate) prestaii pentru limit de vrst i pensiile de handicap, pentru studenti i alte

avantaje, beneficii de locuine.

Ce face regiunea nordic competitiva?

rile nordice s-au clasat n mod constant printre primele cincisprezece tari mai bine

clasate in topul competitivitii globale, dupa cum se observa n raportul elaborat de Forumul

4


5/37

Economic Mondial. Unii economiti au ncercat s explice factorii care au contribuit la

competitivitatea din regiunea nordic.

Nucleul modelului scandinav sau nordic, pentru o lung perioad de timp, a fost

considerat a fi capacitatea societii de a stpni problemele sale i de a mbogi i

egalizarea condiiile de via ale persoanelor i familiilorn domeniul politicii sociale, piatra de temelie a modelului este universalismul.

Universalismul a fost astfel afirmat ca un aspect central al rilor nordice. Universalismul a

fost astfel un punct de plecare, de asemenea, face posibil i circulaia forei de munc agricole

pentru a dezvolta societile.

Dac am descrie, pe baza tipologiilor de mai sus ceea ce ar putea fi acceptat n linii

mari, ca model nordic ar fi urmtoarele caracteristici: extrem de descentralizat i, n acelai

timp cu o structur complex ; grad ridicat de egalitate; o politica activa pe piaa forei demunc cu un nivel ridicat al ocuprii forei de munc (de asemenea, pentru femei) i nivel

sczut de difereniere salariale; nivelul ridicat al taxelor; sectorul public a fost activ implicat

n furnizarea de ngrijire de zi pentru copii, un nivel ridicat al suportului economic pentru

familiile cu copii; comparativ cu alte state.

Tabel 1: Clasamentul pe rile nordice, n comparaie cu OCDE asupra parametrilor centraleale UE

Danemarca Finlanda Norvegia

Suedia

Speranta de viata 2003 24 15 9 6Cheltuieli sociale publice 2001 2 7 11 1Total venituri 2003 2 4 5 1Venitul national pe cap de locuitor 2003 7 16 3 11Somajul 1995-2004 9 26 4 17Rata ocuparii fortei de munca 2004 3 14 4 5Atingerea nivelului tertiar 2003 6 5 8 4Cheltuielile privind politica pietei fortei de

munca activa 2004

1 6 8 3

Cheltuielile privind politica pietei fortei demunca pasiva 2004

1 5 11 9

Remunerare ntre femei i brbai, 2004 19 23 17 19

Aa cum am menionat mai devreme caracteristica de baz a bunastarii statelor

nordice a fost ambiia lor de a menine ocuparea forei de munc n ntregime, un grad ridicat

de bunstare public i un angajament la egalitate universala

Pentru a analiza dac acesta este n continuare, n tabelul 1 rile nordice sunt

comparate cu OCDE / rile UE asupra parametrilor centrali

5


6/37

n tabelul 1, rile nordice sunt clasificate la 10 parametri pentru a analiza rile

nordice n comparaie cu restul UE sau al zonei OCDE, si observam ca regiunea nordica poate

fi nc descris ca fiind un loc specific n categoriile de state ale bunstrii.

Majoritatea statelor din vestul Europei renunta rand pe rand la sistemele generoase de

asistenta sociala si se lupta cu rate mari ale somajului.Suedia, Finlanda, Norvegia, Danemarca si Islanda au reusit sa gasesca un echilibru

intre cresterea economica si salariile mari .

Poate cea mai izbitoare asemanare intre tarile nordice, dupa bunastarea

omniprezenta, este ponderea mare a statului in economie.

Institutiile guvernamentale din Norvegia, Suedia si Danemarca sunt responsabile

pentru mai bine de o treime din totalul angajarilor, in timp ce guvernul finlandez angajeaza

mai bine de un sfert din toti lucratorii. Aceasta particularitate a nordicilor este surprinzatoare,daca ne gandim ca, de mai bine de un sfert de secol, statele occidentale sunt implicate intr-un

proces masiv de privatizare a industriilor cheie, fapt ce a diminuat numarul salariatilor de stat.

De altfel, in Uniunea Europeana, statul angajeaza in medie circa 17% din totalul

lucratorilor, cu aproximativ 10 procente mai putin decat in tarile nordice.

Totusi, prezenta masiva a statului nu a impiedicat economiile nordice sa fie foarte

competitve pe plan international. Producatorii din aceste state s-au axat de mult timp pe

produsele cu valoare adaugata mare si au cautat avantaje competitve in restul lumii. Migrarea

fabricilor catre alte desinatii nu a determinat insa cresterea exploziva a somajului.

Constransi de propriile piete nationale, modeste din puncte de vedere al marimii, sa se

dezvolte pe seama exporturilor, producatorii nordici au fost printre primii care au profitat de

globalizarea schimburilor comerciale. Un studiu realizat de confederatiile industriale din cele

cinci tari arata ca firmele care si-au relocat activitati in zone cu salarii reduse au continuat sa

angajeze personal din tara mama ca efect direct al dezvoltarii. Mai mult, firmele care au

delocalizat activitati in alte regiuni au angajat in propria tara mai multi lucratori decat

companiile care s-au multumit sa isi desfasoare activitatea doar pe piata interna.

Pentru a ramane competitivi, nordicii au investit enorm in cercetare si dezvoltare. Ca

procentaj al cheltuielilor pentru acest sector din totalul PIB-ului, Suedia si Finlanda se

situeaza cu mult inaintea Japoniei sau a SUA. Pentru a sustine acest efort, sistemul de

invatamant nordic a primit bani cu generozitate de la stat. Acest sector devine cheia

succesului viitor al tarilor nordice, din moment ce economia acestora elimina slujbele bazate

pe cunostinte de nivel mediu si creaza posturi de inalta calificare.

Accentul pus pe cercetare si sustinerea acesteia cu ajutorul unui sistem modern si

flexibil de invatamant a facut ca diferenta dintre valoarea exporturilor si cea a importurilor sa

6


7/37

incline in favoarea statelor nordice. In ultimul timp insa, preturile produselor care inglobeaza

tehnologie avansata au scazut. Producatorii nordici sunt nevoiti deci sa caute noi produse si

servicii care sa asigure marje de profit superioare celor realizate de fabricantii ce se bazeaza

pe forta de munca ieftina.

Printre piedicile cele mai importante in calea pastrarii conditiilor de viata a cetatenilornordici se numara inflexibilitata pietei muncii, in special in Suedia. Studiul confederatiilor

patronale din regiunea nordica propune o crestere a diferenetei dintre salarii si ajutorul social,

pentru a spori motivarea muncii. Mai mult, este necesar ca diferentele de remunerare a

diferitelor slujbe sa fie mai mare. O alta piedica in calea succesului pe termen lung al regiunii

nordice este nivelul mare al taxelor. Acestea incep sa descurajeze firmele, care cauta tot mai

des paradisuri fiscale sau tari mai comode, precum cele din estul Europei, pentru a-si declara

profitul.Transparenta si eficienta institutiilor publice si sanatatea macroeconomiei au

asigurat statelor nord-europene locuri fruntase in clasamentul pe 2005-2006 al

competitivitatii mondiale, conform publicatiei de saptamana trecuta de Forumul Economic

Mondial. Acesta considera si anul acesta Finlanda drept cea mai competitiva economie

mondiala, urmata de SUA, Suedia, Danemarca, Taiwan si Singapore.

In schimb, raportul apreciaza ca anul acesta marile puteri europene - Marea Britanie,

Germania, Franta, Spania - au continuat sa piarda teren in materie de concurentialitate, chiar

daca se mentin la un nivel relativ ridicat. Iar in timp ce SUA, in pofida locului doi, produc

ingrijorare in randul liderilor de afaceri din cauza politicilor financiare ale administratiei

Bush, tarile nord-europene contrazic mentalitatea conventionala ca fiscalitatea ridicata

submineaza concurentialitatea", sustine studiul mentionat.

Acesta evalueaza 117 economii si se bazeaza pe un sondaj realizat in randul a 11.000

de lideri ai afacerilor globale, pe teme precum mediul macroeconomic, nivelul dezvoltarii

tehnologice sau calitatea institutiilor publice.

Daca majoritatea statelor central-europene admise anul trecut in UE se afla in primele

50 de locuri ale clasamentului, Bulgaria ocupa locul 58, in timp ce Romania se situeaza pe

locul 67, depasita de Croatia (62) si Turcia (66).

7


8/37

CAPITOLUL 2 DANEMARCA

2.1. Date generale privind Danemarca2.1.1 Date geografice

Danemarca are o suprafata de 43.094 kmp, fiind formata din peninsula Jutlanda si din

alte 406 insule, din care doar 78 sunt locuite. Din acestea, cele mai mari si mai dens populate

sunt insula Zealand, pe care este situata si capitala, Copenhaga, precum si insula Funen

Administrativ, tara este impartita in 14 tinuturi (amter) si 275 autoritati locale

(kommuner). Copenhaga si Frederiksberg nu se includ in tinuturi. O reforma administrativa

aflata in curs, urmeaza sa reduca subdiviziunile administrative la 5 regiuni si 98 demunicipalitati.

Danemarca este saraca in resurse minerale. Cu toate acestea, creta se afla in cantitati

considerabile fiind folosita la productia de ciment si, de asemenea, petrolul si gazele naturale

se extrag din Marea Nordului peste necesarul de consum intern.

Cea mai mare parte din suprafata tarii, circa 64 la suta, este cultivata, 12 la suta este

acoperita de paduri de foioase sau conifere, in timp ce pasunile, mlastinile, nisipurile si

lacurile acopera circa 10 la suta. Zonele construite sau de trafic formeaza restul de circa 13 la

suta.

Danemarca are un sistem de drumuri foarte bun in tot teritoriul. Caile ferate si liniile

aeriene asigura transporturi rapide, iar insulele sunt conectate prin ferry-boat-uri si un mare

numar de poduri. Kastrup, langa Copenhaga, este cel mai mare aeroport din tara si este

punctul nodal al traficului aerian in si din tarile scandinave.

2.1.2 Populatia si limba oficiala

Populatia Danemarcei este de 5,4 milioane locuitori, cu o densitate de 125

locuitori/kmp. Danemarca este o tara din punct de vedere national si cultural foarte omogena.

8


9/37

85 la suta din populatie traieste in orase. Cel mai mare oras este Copenhaga, cu 1,4 milioane

locuitori. Al doilea oras ca marime este Aarhus, cu 218.000 locuitori.

Intreaga tara este, de fapt, impanzita de o retea de orase de marime medie. Procentul

de populatie activa este foarte inalt, respectiv de 77,5 la suta in randul populatiei intre 16-66

de ani. Aceasta corespunde la circa 2,7 milioane de persoane active, din care 3,7 la sutalucreaza in agricultura, 22,9 la suta in industrie, 44,5 la suta in servicii si 29 la suta in sectorul

public. Scaderea ponderii populatiei ocupate in agricultura este consecinta faptului ca, in acest

sector, cresterea productivitatii muncii a fost mai mare decat in restul economiei. Standardul

de viata este inalt iar diferentele intre bogati si saraci sunt mai mici decat in multe tari

dezvoltate din Europa.

Cea mai mare parte a populatiei, circa 90%, este de religie protestanta. Limba oficiala

este daneza, care face parte din familia limbilor grupului nord-germanic sau nordic, alaturi deislandeza, faroeza, norvegiana si suedeza. Limba engleza este vorbita, de asemenea, curent, de

majoritatea locuitorilor.

2.1.3 .Organizarea politica

Danemarca este cel mai vechi regat din Europa; Gorm cel Batran a devenit primul

rege, in jurul anului 936. Din anul 1849 Danemarca este monarhie constitutionala.

Actuala Constitutie, care dateaza din anul 1953, statueaza ca Danemarca este o

monarhie constitutionala ereditara. Actualul suveran este regina Margrethe II. In practica,

rolul monarhului este simbolic, de reprezentare.

Danemarca este puternic influentata cultural de tarile invecinate, Marea Britanie,

Germania si tarile nordice. Conceptele sale juridice sunt, in buna masura, asemanatoare cu

cele din celelalte tari nordice, adesea bazate pe precepte comune nordice.

Sistemul de productie este de tip capitalist (liberalism economic), cu proprietate

privata asupra afacerilor si productiei. Totusi, statul si autoritatile publice exercita un control

regulator considerabil si asigura o ampla asistenta sociala.

Parlamentul danez, Folketing, este unicameral si are 179 de membri. Doi membri sunt

alesi din Groenlanda si doi din insulele Faroe; ambele teritorii sunt partial administrate de

guvernele locale. Alegeri parlamentare au loc la patru ani, dar Primul ministru poate cere

alegeri anticipate daca se considera politic necesar sau avantajos sau daca guvernul primeste

un vot de neincredere in parlament.

In urma alegerilor generale din 20 noiembrie 2001 s-a format un guvern minoritar de

centru-dreapta, prin coalitia a doua partide, Partidul Liberal si Partidul Conservator Popular,

sustinuta in parlament de Partidul Popular Danez. Coalitia s-a mentinut la putere si in urma

9


10/37

alegerilor generale din februarie 2005. Primul ministru este Anders Fogh Rasmussen (liberal),

iar guvernul este format din 19 ministere.

Cabinetul, compus din Primul ministru si ceilalti ministri, este numit de monarh la

recomandarea partidului sau coalitiei de partide care detine sprijinul majoritatii membrilor

parlamentului.

2.1.4. Economia

Danemarca face parte din grupul de tari cele mai dezvoltate membre ale OCDE, ceea

ce se reflecta si in distributia productiei intre diferitele sectoare economice. Traditional,

Danemarca a fost considerata o tara agricola, cu mari exporturi de alimente prelucrate.

Exporturile agroalimentare sunt inca mari dar ponderea agriculturii a scazut la mai

putin de 5 la suta din PIB. Productia industriala reprezinta circa 20 la suta, constructiile circa5 la suta. Insa, sectorul care domina de departe este cel tertiar, al serviciilor, cu aproximativ

46 la suta. Acesta include comertul, transporturile, institutiile financiare.

10


11/37


12/37

Aceasta constituie, insa, o medie ponderata, veniturile din export fiind diferite de la

tara la tara implicata in procesul extinderii. In termeni procentuali, castigurile cele mai mari

le-a adus Portugalia, iar cele mai mici, Austria.Ramura cresterii bovinelor se apreciaza a fi principala beneficiara a extinderii, desi, in

anii urmatori, si producatorii danezi de porcine se vor bucura de un avantaj competitiv.

Productia vegetala se estimeaza ca va suferi un impact negativ din exinderea UE, ca si

producatorii din domeniul cresterii pasarilor, care vor putea intampina conditii mai dificile.

Un numar de 333.766 entitati de afaceri (2005) erau inregistrate ca firme supuse

cerintelor legislatei TVA. Cele mai multe din acestea sunt din sectorul serviciilor, sub 10%

sunt companii prelucratoare iar 20% sunt de comercializare.Sectorul industrial bazat, cu preponderenta, pe intreprinderi mici si mijlocii, acopera o

gama larga de produse, vizand si importante nise in domeniile high-tech, IT, biotech, ca si in

masini si echipamente de standard tehnologic inalt.

Situata la intrarea in Marea Baltica si servind drept pod spre Scandinavia, Danemarca

are o lunga traditie in comertul exterior. Exporturile si importurile contribuie cu aproximativ

31% si, respectiv, 26% la suta la formarea PIB (2003), facand din Danemarca o economie

foarte deschisa si competitiva.

Dimensiunile reduse ale pietii interne au facut ca producatorii sa-si caute clientii in

afara. Ca rezultat, industria prelucratoare este puternic orientata catre export si, in ultimii 10

ani, Danemarca a inregistrat o balanta de plati excedentara, datorita cresterii accelerate a

exporturilor.

In 2004, exporturile daneze de marfuri au totalizat 61,3 miliarde euro. Cele mai mari

piete de export sunt Germania, Suedia si Marea Britanie. 76% din totalul exporturilor consta

in produse industriale. Grupele de export cele mai importante sunt masinile si instrumentele

electrice, produsele farmaceutice, chimicalele, carnea si produsele lactate, pestele, mobila,

motoarele si confectiile textile.

12


13/37

Importurile daneze de marfuri in 2004 au totalizat 53,7 miliarde euro, din care 72%

provin din tarile UE. Bunurile de folosinta directa in comert si industrie reprezinta partea cea

mai mare. Majoritatea sunt bunuri manufacturate care sunt reexportate dupa o procesare

ulterioara.

Al doilea mare grup de importuri sunt bunurile de consum, ce reprezinta 30%.

Importul de combustibili formeaza circa 3% din total, in prezent Danemarca fiind

autosuficienta in energie.

Tarile invecinate sunt, de departe, cele mai importante piete de export. Germania,

singura, absoarbe circa 20 la suta din exporturile daneze. Traditional, Suedia si Marea

Britanie detin si ele parti mari din exporturile daneze. In exporturile catre tarile UE predomina

masinile si utilajele, produsele farmaceutice si cele agricole.In general, Danemarca are usoare excedente cu tarile UE. Aproximativ 70 la suta din

totalul importurilor daneze provin din tarile UE, in timp ce exporturile corespunzatoare

reprezinta 65 la suta.

In ultimii ani exporturile daneze catre SUA au crescut semnificativ, in timp ce pietele

din Europa Centrala si de Est, ca si din Orientul Indepartat detin, in prezent, o parte

importanta din exporturile daneze. Exporturile sunt, totodata, superioare importurilor, pe

pietele importante ale Europei de Est si ale Asiei (exclusiv Japonia).Danemarca priveste fenomenul globalizarii ca pe o provocare (challenge), nu ca o

amenintare (threat). Investitiile directe, din si in Danemarca, reprezinta aproximativ acelasi

procent din PIB (circa 27 % fiecare).

Conform IMD World Competitiveness Yearbook 2005, intr-un clasament ce cuprinde

60 de economii nationale si regionale, Danemarca este apreciata ca a saptea economie a lumii

in privinta competitivitatii economice, fiind depasita doar de SUA, Hong Kong, Singapore,

Islanda, Canada si Finlanda.

13


14/37

Companiile daneze pentru a-si mentine marja concurentiala trebuie sa fie foarte

competitive, altfel marfurile daneze devin prea scumpe. Nivelul inalt al costurilor de

productie in Danemarca face necesar ca strategia celor mai multe companii sa urmareasca

realizarea de produse de inalta calitate, apte de a fi vandute la preturi mai inalte comparativ cu

cele ale concurentei (asa-numitele upmarket products).

Circa 40% din exporturile daneze constau in upmarket products - definite ca

produse de export care sunt cel putin cu 15% mai scumpe decat produsele concurente din alte

tari UE. In aceasta privinta, Danemarca ocupa locul 4 intre tarile UE 15, dupa Irlanda, Suediasi Germania.

Cresterea preturilor la petrol si declinul dolarului fata de euro, desi a creat unele

dificultati exportatorilor danezi, se apreciaza ca acestia infrunta cu bine conjunctura, in

ansamblu. Se estimeaza ca, o crestere cu 10 dolari barilul a preturilor titeiului ar reduce cu

circa o patrime procentuala cresterea PIB, in Danemarca.

Aceasta nu a fost, insa, in masura sa pericliteze actuala relansare economica, si din

motivul ca Danemarca, fiind un exportator net de petrol si energie din petrol, la preturile mariactuale, inregistreaza surplusuri in contul curent si in finantele publice.

Coroana daneza fiind legata de euro, aceasta s-a intarit concomitent fata de dolar, ceea

ce a insemnat, desigur, mai multe dificultati pentru exportatorii danezi, dar si un mediu

propice pentru rate scazute ale dobanzii, cu efecte pozitive in cresterea cererii interne.

Sustinute de performantele cresterii economice (estimata la 2,5% in 2005 si 2,2% in

2006), exporturile se vor afirma, din ce in ce mai mult, ca locomotiva a dezvoltarii

economice. Aceasta va insemna ca relansarea economica va aduce surplusuri mai mari alecontului curent.

14


15/37

In prezent, economia daneza arata semne pozitive, cu o productie in crestere, somajul

in scadere, inflatie moderata si excedente atat fiscale cat si la balanta de plati externa. Intre

2004-2006, cresterea economica se estimeaza sa atinga o medie de 2,25%, dupa o crestere

medie de numai 0,75% in intervalul 2001-2003.

Principalele caracteristici alepreviziunilor 92-04 2005 2006 2007 2008 2009 2010

PIB la preurile din anul precedent 2.2 2.4 3.3 1.6 -1.1 -3.3 0.3Consumul privat 1.9 3.8 4.4 2.4 -0.1 -1.6 1.1Consumul public 2.2 1.3 2.1 1.3 1.1 2.1 1.1Export (bunuri i servicii) 4.5 8.0 9.1 2.2 2.2 -10.7 -0.1Import (bunuri i servicii) 5.5 11.1 13.9 2.8 3.7 -9.3 0.8VNB la preurile din anul precedent (PIBdeflator)

2.4 3.4 3.8 0.3 0.2 -3.9 0.1

Danemarca este un factor economic activ pe plan mondial, iar prosperitatea sa este

produsul unei integrari crescande in comunitatea internationala, din punct de vedere

economic, cultural si politic. Drept urmare, evenimentele si evolutiile internationale au

devenit elemente vitale in procesul decizional al companiilor daneze.

O economie mica si deschisa precum cea a Danemarcei, ale carei performante sunt

strans legate de ale celoralalte tari din UE si mai ales ale tarilor invecinate, este, ca urmare,

foarte dependenta de o Piata Interna Europeana functionala.

Economia danez a nceput s se recupereze de la recesiune, dar redresarea este de

ateptat s fie dezactivata. Politica de stimulare va continua s sprijine creterea economic n2010, i recuperarea este previzionata pentru a se extinde n 2011.

Principalele caracteristici alepreviziunilor

92-04 2005

2006

2007

2008

2009

2010

Ocuparea forei de munc 0.3 1.0 2.0 2.7 1.0 -2.2 -2.0Rata omajului 6.0 4.8 3.9 3.8 3.3 5.2 6.0Remunerarea salariailor / cap 3.5 3.6 3.6 3.1 4.7 3.1 2.5costurile forei de munc ntreagaeconomie

1.6 2.2 2.2 4.2 7.0 4.1 0.2

costurilor salariale unitare Real -0.2 -0.7 0.3 2.2 2.6 2.6 -1.2rata de economisire a gospodriilor - - 6.4 5.1 5.6 7.8 7.7Deflatorul PIB 1.8 2.9 2.0 2.0 4.3 1.5 1.4Indicele armonizat al preurilor deconsum

1.9 1.7 1.9 1.7 3.6 0.9 1.4

comerul de bunuri 0.9 1.3 0.6 -1.1 0.6 0.7 0.0Balana comercial 3.3 2.3 0.4 -0.8 -1.1 -1.0 -1.3Soldul contului curent 3.3 2.3 0.4 -0.8 -1.1 -1.0 -1.3Soldul bugetului general 1.9 4.3 2.9 0.7 2.0 0.4 -0.6

Deficitele bugetare sunt setate s rmn mari conform unor standarde istorice nurmtorii doi ani, iar guvernul ar trebui s pun n aplicare consolidarea ncepnd cu anul

15


16/37

2011 si s se mute napoi la o poziie mai durabil i s conin presiune ascendent asupra

ratelor dobnzii pe termen lung.

Msurile de consolidare ar trebui s fie nsoite de reforme structurale de cretere a ofertei de

for de munc.

2.2. Investitiile straine in Danemarca

Politica daneza privitoare la investitiile straine directe urmareste atragerea

acestora, neexistand restrictii sau conditionari, cu exceptia considerentelor de securitate

nationala. Exista putine limitari la dreptul de proprietate pentru straini, iar investitorilor straini

li se acorda tratamentul national.

In Danemarca, fluxurile (flows) si volumul (stock) investitiilor straine sunt

inregistrate si monitorizate de catre Banca Nationala a Danemarcei (Danmarks

Nationalbank - DN).Investitiile straine directe (FDI) in Danemarca sunt definite ca investitiile din

afara tarii care constituie cel putin 10% din capital (equity), facute in vederea constituirii unui

interes financiar durabil intr-o intreprindere si a exercitarii unei influiente semnificative dar

nu neaparat control asupra board-ului de conducere . Datele privind fluxurile FDI sunt

inregistrate la DN pentru scopuri legate de balanta de plati, pe baza sistemului international de

raportare a tranzactiilor, cu un prag de raportare de 100.000 coroane daneze (circa 13.500

euro). Publicatia Directe Investeringer (Investitii directe) la capitolul Nyt (News),accesibila pe site-ul DN www.nationalbanken.dk, prezinta date anuale pentru ultimii doi ani,

revizuite trimestrial, ca si o descriere a principalelor evolutii in ultimul trimestru raportat.

Datele privind volumul FDI, evidentiate pe capital (equity) si imprumuturi

intercompanii, sunt publicate anual din anul 1998, cuprinzand, in prezent, circa 700 investitori

straini si circa 900 intreprinderi cu FDI. Datele sunt defalcate pe regiuni si sectoare

economice, fiind accesibile in aceeasi publicatie Directe Investeringer

Datele privind companiile transnationale (Transnational corporations TNCs) din

Danemarca sunt inregistrate la Danmarks Statistik (Statistics Denmark), insa aceste date au un

16


17/37

caracter confidential, nefiind disponibile informatii despre activitatile TNCs, filialele straine

sau din Danemarca ale acestora.

Fluxurile FDI ale Danemarcei provin din si sunt indreptate spre tarile dezvoltate.

Statele Unite au devenit cel mai important partener, inlocuind Suedia ca principala sursa de

FDI in Danemarca. In ce priveste destinatiile investitiilor daneze in afara, Marea Britanie seafla pe primul loc, urmata de Norvegia.

Cele mai mari fluxuri FDI se inregistreaza in sectorul serviciilor. Volumul FDI ca

procent din PIB a crescut de circa 4 ori de la inceputul anilor 90. Cele mai mari TNCs din

Danemarca, raportat la volumul vanzarilor, sunt cele din domeniul serviciilor, indeosebi din

finante si trading. Filialele cele mai importante din strainatate ale TNCs daneze se afla in

tarile invecinate, de unde provin si cele mai mari filiale ale TNCs straine, exceptand mai

multe filiale ale TNCs din Statele Unite.Investitiile daneze in strainatate 2003 (mld DKK)

1. Marea Britanie 35,9

2. Norvegia 32,2

3. Elvetia 30,2

4. Olanda 22,9

5. Suedia 18,5

Investitiile straine in Danemarca 2003 (mld. DKK)

1. SUA 86,6

2. Suedia 69,6

3. Marea Britanie 32,0

4. Norvegia 25,7

5. Olanda 16,3

Veniturile i cheltuielile au rmas peste 50% din PIB n ultimii zece ani, i sunt printre

cele mai ridicate n OCDE. Cu toate acestea, n Danemarca, cele mai multe beneficii sociale

sunt impozabile, ceea ce ridic att venituri i cheltuieli ca pondere din PIB, comparativ cu

alte ri.

Danemarca a transformat cu succes deficitele de la mijlocul anilor 1990 n excedentele

din 2008. Pentru stimularea veniturilor din impozitele pe pensii i de petrol din Marea

Nordului i a produciei de gaze din ultimii ani, ntr-o mare msur, a fost canalizat mai

rapid dect in reducerea planificat a datoriei.

Costurile de producie ale serviciilor finanate de guvern ca pondere din PIB a crescut

ntre 1995 i 2007, condus de creteri ale costurilor de bunuri i servicii externalizate sau

furnizate de productorii particulari direct de la ceteni.

17


18/37

Guvernul central colecteaza peste 70% din venituri, dar reprezint aproximativ 33%

din totalul cheltuielilor, ceea ce sugereaz c majoritatea bunurilor i serviciilor sunt furnizate

de ctre administraiile locale.

O mare parte din taxele colectate la nivel central sunt transferate ctre administraiile

locale, care au relativ mari puteri pentru a ridica propriile lor venituri prin impozite.Guvernele locale reprezint o pondere mult mai mare a cheltuielilor n Danemarca dect

media din cadrul OCDE, care indic faptul c Danemarca este o tara foarte descentralizata.

O noua structur local a guvernului a fost nfiinat n 2007, care, mpreun cu

recenta reforma a calitii i a planului de aciune pentru reducerea birocraiei, va facilita

eforturile de a face serviciile publice mai profesionale i eficiente.

Comparativ cu media ntre rile membre ale OCDE, Danemarca acorda o mai mare

pondere de cheltuieli privind protecia social general i educaie i o cot mai mic aresurselor, pe servicii publice generale.

Majoritatea cheltuielilor la nivel local merg spre sntate, protecie social i educaie,

indicnd faptul c guvernele locale furnizeaza mai mult servicii publice . Guvernul central

este responsabil pentru aprare i ordine public i siguran, cu o mare parte din resursele

alocate pentru servicii publice generale.

2.3. DANEMARCA n Uniunea European

Danemarca a fost un membru activ al UE ncepnd cu 1973. Danemarca a lucrat

pentru o eficienta i o buna funcionare a pieei interne, luare de decizii transparente i clare i

18


19/37

rezultate vizibile pentru ceteni. n ultimii ani, Danemarca a lucrat n mod activ pentru a

vedea cea mai mare extindere pe care Uniunea europeana a reusit-o.

Danemarca stabilete standardul n ceea ce privete punerea n aplicare rapid a

reglementrilor UE n legislaia naional. Avem cel mai mic numr de proceduri privind

nclcarea dreptului comunitar n faa Curii de Justiie, precum i o tradiie de dezbaterepublic i a administraiei publice transparente, care se reflect n politica noastra europeana.

Danemarca a lucrat n mod activ pentru a vedea reusita extinderii Uniunii Europene,

de la 15 la 27 state membre. Procesul de extindere este un vast proiect pentru pace i

democraie. Uniunea European ar trebui s fie, de asemenea, un vecin activ, de exemplu n

regiunea Mrii Baltice.

UE este un actor important pentru pace i dezvoltare la scar mondial, de asemenea.

Danemarca ajuta active la eforturile de reconstrucie i stabilizare, de exemplu, n Balcanii deVest.

Ca cel mai mare donator lume de ajutor pentru dezvoltare, n termeni relativi,

Danemarca sprijin obiective ambiioase pentru UE de asisten pentru dezvoltare i o politic

activ a UE n aceast privin.

Danemarca particip n politica extern i de securitate comun, cu excepia deciziilor

i aciunilor cu implicaii n domeniul aprrii. Danemarca particip la cooperarea

interguvernamental n domeniul justiiei i afacerilor interne, de exemplu n lupta mpotriva

terorismului, dar nu este implicat in cooperarea supranaionala n acest domeniu.

Strategia de dezvoltare a Danemarcei, de specializare pe sectoare

de joasa tehnologie,este un exemplu de strategie de dezvoltare a unei tari

eminamente agrare, care dupa unsecol de restructurari in jurul sectorului

agricol a reusit sa se pozitioneze, incepand cuanii 90 ai secolului trecut,

printre primele zece tari din lume din punctul de vedere alprodusului

national brut per capita. Aceasta realizare este cu atat mai remarcabila cu

catapartine unei tari avand cel mai mare grad de egalitate a veniturilor din

lume. Pe vremuri,Lenin spunea ca Danemarca, datorita culturii si structurii

sale de clasa,va fi ultima taradin lume unde va avea loc revolutia

socialista.

In prima parte a secolului al XIX-lea, Danemarca era furnizorul de

ovaz al pietei britanice. Aparitia Rusiei si Statelor Unite ale Americii in

1870 ca principali exportatori de porumb in Europa a dus la nevoia

convertirii productiei si exportului agricol danez de la productia vegetala la

productia animala. Restructurarea s-a bazat pe crearea si raspandirea

19


20/37

rapida a liceelor poporului, avand ca obiectiv educarea si emanciparea

fermierilor in paralel cu infiintarea cooperativelor de fermieri. Astfel, dupa

o perioada de tranzitie, agricultura s-a transformat in principalul

exportator de unt si sunca pentru piata britanica. Industrializarea care a

urmat a fost centrata in jurul sectorului agricol, prin transformarea firmelor

orientate catre piata interna in firme specializate in export de produse de

nisa. Imediat dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, economia a fost inca

dependenta de agricultura si industria alimentara. Anii 50 au fost o

perioada de tranzitie cu transfer masiv de forta de munca din agricultura

in industrie si servicii. Intre anii60-80, sectorul public a luat un puternic

avant.

Furnizorul multor competente daneze, precum energia eoliana,canalizarea si reciclarea apei, aparate medicale, industria farmaceutica

este sectorul public.

Actualmente, o mare parte a valorii adaugate, apopulatiei ocupate si exportului

provine din sectorul alimentar. Desi sectorul alimentar este calificat drept sector de joasa

tehnologie, sectorul alimentar danez foloseste extensiv si permanent inovatia, creand produse

cu valoare adaugata mare. Prin formarea capacitatii de absorbtie rapida si continua a

inovatiilor, bazata pe invatare, experienta site hnologie straina, Danemarca a pus bazeleeconomiei cunoasterii.

Piata muncii, cu particularitatile ei inradacinate de timpuriu,

constituie pilonul central al economiei cunoasterii. La inceputul secolului

trecut, miscarea muncitoreasca si sindicatele au ajuns sa devina o forta

politica si sociala majora si au ramas asa pana in ziua de azi. In anii 30 s-a

stabilit un pact intre miscarea muncitoreasca si partidele fermierilor,

potrivit caruia muncitorii accepta schimbarea, proprietatea privata si

dreptulde conducator al angajatorului, iar angajatorii accepta dreptul

muncitorilor la organizare si greva, precum si reglementarile

guvernamentale destinate asigurarii securitatii vietiiactive.

Stabilirea celor mai importante reguli de functionare a pietei muncii

prin consensul partenerilor sociali, mod de functionare in vigoare si azi, a

rezultat de-a lungul anilor intr-o rata mare de activitate, intr-o mobilitate

ridicata a fortei de munca si un sistem generos de asigurare sociala.

Mobilitatea fortei de munca asigura raspandirea rapida a inovatiei in

economia-sat precum este denumita economia Danemarcei. Iar lipsa

20


21/37

motivatiei firmelor, majoritatea de dimensiune redusa, de a contribui la

pregatirea propriilor angajati datorita mobilitatii lor, este compensata de

existenta sistemului public al educatiei continue si siguranta vietii active.

Invatamantul este cel de-al doilea pilon ce asigura performanta

dinamica a economiei daneze.Caracteristica principala si unica a

invatamantului danez, mostenita inca de acum un secol - prima lege a

invatamantului primar obligatoriu dateaza din 1814 - este combinarea

responsabilitatii statului in ceea ce priveste finantarea si asigurarea

calitatii invatamantului cu libertatea de organizare a invatamantului in

conformitate cu diferite valori culturale si metode pedagogice. Autoritatile

locale si centrale sunt furnizoarele de invatamant primar si secundar, care

pun accentul pe formarea abilitatilor de comunicare, pe cooperare sicompetenta sociala.

Rezultatul acestui tip de invatamant a fost crearea de-a lungul anilor

a unei societati omogene, ce functioneaza pe incredere. Statul bunastarii,

preluand o parte din responsabilitatile traditionale de familie, precum

ingrijirea copiilor si batranilor, a contribuit la crearea unui sistem social

foarte individualist, in care reusita individuala este posibila datorita

omogenitatii societatii si a egalitatii de sanse a membrilor ei.Lectia cedecurge din modelul economic danez este faptul ca, prin asigurarea

pregatirii si formarii continue a fortei de munca, crearea unei piete a

muncii flexibile si a unei vieti active sigure pe baza deciziilor luate prin

consens de catre partenerii sociali se poate construi un stat al bunastarii

centrat in jurul agriculturii, daca avantajul comparativ pe care il reprezinta

este transformat in avantajul competitiv dictat de conjunctura fiecarui

moment.CAPITOLUL 3

ROMANIA DANEMARCA

3.1. Schimburile comerciale romano-daneze ( 2008 )

La 31.12.2008 volumul schimburilor comerciale a fost de 293,94 milioane , cu

0,80% mai mult dect n aceeai perioad a anului 2007 (0,33% in total schimburi comerciale

in Romania).

21


22/37

Volumul exportului romnesc a fost de 74,32 milioane , inregistrand o crestere de

18,61% (0,22 din totalul exporturilor din Romania, locul 41), iar importul a fost de 219,62

milioane , avand o scadere de 4,07% (0,39% din totalul importurilor in Romania, locul 34),

deficitul comercial fiind de -145,30 milioane (cu 20,99 milioane mai putin fata de anul

2007, locul 26).

Nr.crt.

Categoria de marfa Mil. Pondere Mil. Pondere

EXPORT % IMPORT %

TOTAL 74,32 100% 219,62 100%

din care:

1 Animale vii si produse ale regnului animal 0,19 0,3% 46,69 21,3%

2 Produse ale regnului vegetal 2,32 3,1% 3,32 1,5%

3 Grasimi si uleiuri animale si vegetale 0,00 0,0% 5,46 2,5%

4 Produse alimentare, bauturi, tutun 1,61 1,0% 13,84 6,3%

5 Produse minerale 1,45 2,0% 0,31 0,1%6 Produse ale industriei chimice si conexe 0,64 0,9% 48,70 18,1%

7 Materiale plastice, cauciuc si articole din acestea 4,24 5,7% 14,02 6,4%

8 Piei crude/tabacite, blanuri si art. din acestea 0,01 0,0% 0,58 0,3%

9 Lemn, carbune lemn, pluta, impletituri 1,30 1,7% 0,48 0,2%

10 Pasta de lemn, deseuri de hartie sau de carton 0,14 0,2% 0,93 0,4%

11 Materii textile si art. din acestea 18,50 24,9% 2,97 1,4%

12 Incaltaminte, palarii, umbrele, pene sau fulgi, flori artif. 1,51 2,0% 0,97 0,4%

13 Articole din piatra, ipsos, ciment, prod.ceramice, sticla 2,43 3,3% 2,35 0,6%

14 Metale comune si articole din metale comune 13,72 18,5% 6,81 3,1%

15 Masini, aparate, echipamente electrice 21,52 29,0% 49,71 39,4%

16 Vehicule si echipamente de transport 0,06 0,1% 5,67 2,6%

17 Instrumente si aparate optice, fotografice si de masura 0,41 0,6% 11,77 5,4%18 Marfuri si produse diverse (mobila, jucarii, art. diverse) 4,37 10,7% 5,09 2,3%

19 Alte marfuri 0,00 0,00% 0,04 0,1%

Investitii de capital din Danemarca

Conform statisticii Registrului de Comert al Romaniei, la 31.12.2008 erau inregistrate

in Romania 592 societati comerciale cu participare daneza de capital (cu 87 mai multe decat

in anul 2007), cu un volum total de investitii de 236,760 mii RON, adica 69,88 milioane

(cu 19 milioane mai mult decat in anul 2007; 0,32% din investitiile straine in tara noastra;locul 26 in topul investitorilor straini.

22


23/37

Evoluia schimburilor comerciale romno-daneze n perioada 2006-2009

- milioane -

Nr. Crt. Explicaie 2006 2007 2008 2009

1Valoare comer bilateral,din care: 228,51 291,61 293,94 252,08

2 Valoare exporturi daneze 164,87 228,95 219,62 176,55

3 Valoare exporturi romneti 63,64 62,66 74,32 75,53

Structura schimburilor comerciale romno-daneze n 2009

La 31 decembrie 2009,valoarea schimburilor comerciale bilaterale a fost de 252,08milioane , cu 14,24% mai puin dect cea nregistrat n 2008. Schimburile comerciale

romno-daneze au reprezentat, n 2009, 0,37% din totalul comerului exterior al Romniei.

Valoarea exportului romnesc a fost de 75,53 milioane , nregistrnd o cretere de

1,63% fa de 2008. Exporturile romneti n Danemarca au reprezentat 0,26% din totalul

exporturilor din Romnia. Danemarca a ocupat locul 44 n clasamentul rilor destinatare

ale exporturilor romneti.

Valoarea importurilor romneti din Danemarca a fost de 176,55 milioane , avnd oscdere de 19,61% fa de 2008. Exporturile daneze n Romnia au reprezentat 0,45% din

totalul importurilor n Romnia. Danemarca a ocupat locul 30 n clasamentul rilor care

au exportat n Romnia.

Deficitul comercial a fost de 101,02 milioane , cu 44,28 milioane mai puin fa

de cel nregistrat n anul 2008.

3.2.Schimburile comerciale romano-daneze ( 2009 )

Nr.crt. Categoria de marf EXPORT Pondere IMPORT Pondere

Mil. % Mil. % TOTAL 75,53 100 176,55 100

din care:

1 Animale vii si produse ale regnului animal 0,14 0,2 33,68 19,1

23


24/37

2 Produse ale regnului vegetal 6,34 8,4 3,15 1,8

3 Grasimi si uleiuri animale si vegetale 0,00 0,0 2,48 1,4

4 Produse alimentare, bauturi, tutun 3,54 4,7 13,32 7,5

5 Produse minerale 0,65 0,9 0,64 0,4

6 Produse ale industriei chimice si conexe 5,40 7,1 45,36 25,7

7Materiale plastice, cauciuc si articole dinacestea 1,22 1,6 7,42 4,2

8 Piei crude/tabacite, blanuri si art. din acestea 0,06 0,1 0,34 0,19 Lemn, carbune lemn, pluta, impletituri 0,76 1,0 0,36 0,1

10Pasta de lemn, deseuri de hartie sau decarton 0,18 0,2 1,33 0,8

11 Materii textile si art. din acestea 11,42 15,1 2,60 1,5

12Incaltaminte, palarii, umbrele, pene sau fulgi,flori artificiale 1,21 1,6 1,08 0,6

13Articole din piatra, ipsos, ciment,prod.ceramice, sticla 2,05 2,7 1,75 1,0

14Metale comune si articole din metalecomune 9,70 12,8 5,68 3,2

15 Masini, aparate, echipamente electrice 25,82 34,2 34,90 19,8

16 Vehicule si echipamente de transport 1,97 2,6 6,16 3,5

17 Instrumente si aparate optice, fotografice side masura 0,62 0,8 9,57 5,4

18Marfuri si produse diverse (mobila, jucarii,articole diverse) 4,45 6,0 6,63 3,8

19 Alte marfuri 0,00 0,0 0,10 0,1

3.3.Investiii daneze n economia romneasc

Evoluia investiiilor daneze n Romnia n perioa 2006 2009

Nr. Crt. Explicaie 2006 2007 2008 20091 Numr societi comerciale cu capital danez 404 505 592 6222 Valoare investiii daneze (mil. ) 26,13 42,18 69,88 120,273 Procent n totalul investiiilor strine (%) 0,31 0,34 0,37 0,374 Poziie n topul investitorilor strini 31 30 26 20

2009

Conform Oficiului Naional al Registrului Comerului din Romnia, la 31 decembrie

2009, n Romnia erau inregistrate 622 de societi comerciale cu participare danez de

capital (cu 30 mai multe dect n anul 2008), cu un volum total de investiii de 120,27

milioane (cu 50,39 milioane mai mult dect n anul 2008).

Investiiile daneze directe reprezint 0,37% din totalul investiiilor strine n ara

noastr, Danemarca ocupnd locul 20 n topul investitorilor strini.2008

24


25/37

La 31 decembrie 2008, erau nregistrate n Romnia 592 de societi comerciale cu

participare danez de capital, cu un volum total de investiii de 69,88 milioane .La sfritul

anului 2008, investiiile daneze directe reprezentau 0,37% din investiiile strine n ara

noastr, Danemarca ocupnd locul 26 n clasamentul investitorilor strini.

2007

La 31 decembrie 2007, n Romnia erau nregistrate 505 societi comerciale cu

participare danez de capital, cu un volum total de investitii de 42,81 milioane .

Investiiile daneze directe reprezentau, la sfritul anului 2007, 0,34% din investiiile

strine n ara noastr, Danemarca ocupnd locul 30 n clasamentul investitorilor.

2006

La 31 decembrie 2006, n Romnia erau nregistrate 404 societi comerciale cu

participare danez de capital, cu un volum total de investiii de 26,13 milioane .Investiiile daneze directe reprezentau, la momentul respectiv, 0,31% din investiiile

strine n ara noastr, Danemarca ocupnd locul 31 n clasamentul investitorilor strini.

CAPITOLUL 4 - RECESIUNEA IN DANEMARCA

Danemarca, prima economie din UE in recesiune

Danemarca a intrat in recesiune in ultimul trimestru din 2008, dupa ce produsul intern

brut (PIB) s-a comprimat cu 2% in intervalul analizat, fata de trimestrul anterior, potrivit

datelor relevate vineri de biroul national de statistica, relateaza AFP.

In al treilea trimestru, economia se comprimase cu 0,8%. In termeni anuali, PIB-ul

statului scandinav, care s-a confruntat cu o recesiune de proportii mici la inceputul lui 2008, a

scazut cu 3,9%, in ultimul trimestru.

Imbunatatiri 2007 2008

Fluxurile de investiii directe active, miliarde de dolari SUA 3.34 11.34Fluxurile de investiii directe activ, % din PIB 1.21 3.64Fluxurile de investiii directe n strintate, miliarde dedolari SUA

8.20 18.09

Fluxurile de investiii directe n strintate, % din PIB 2.97 5.80Rata sociala de securitate a angajatorului 2.21 1.32

omajul pe termen lung, % din fora de munc 1.24 0.80Capitalizarea stocurilor, % PIB 68.78 83.60Exporturile de servicii comerciale, miliarde de dolari SUA 52.68 61.47

25


26/37

Raportul elev profesor 13.40 11.30Datoria guvernamentala,% PIB 30.35 26.00PIB-ul pe cap de locuitor, dolari SUA pe cap de locuitor 50.917 57.204Exportul de bunuri, miliarde de dolari 92.56 103.31

Danemarca este primul stat din Uniunea Europeana care a intrat anul trecut inrecesiune tehnica. Scaderea PIB-ului vine in contextul in care Finlanda a intrat in recesiune

in al patrulea trimestru din 2008, inregistrand o scadere a produsului intern brut (PIB) cu

1,3%, dupa o comprimare de 0,3% in al treilea trimestru, a anuntat vineri institutul finlandez

de statistica.

Produsul intern burt (PIB) a scazut cu o rata anuala de 4,9%, ajustata la numarul

zilelor lucratoare, dupa ce datele revizuite au relevat o comprimare a acestuia cu 0,1% in

intervalul anterior, potrivit statisticilor oficiale.

Economia danez se afl n mijlocul unei recesiuni, care a nceput deja la nceputul

anului 2008, cu mult nainte de momentul n care criza global a devenit vizibile. Contracia

1.1% din PIB n 2008 a fost provocat iniial de factori interni, ca urmare a unei

supranclzire economic, marcata de creterea puternic a preurilor i scderea forei de

munc.

Inrautatiri 2007 2008

Creterea real a PIB pe cap de locuitor %, bazat pe moned

naional, n preuri constante

3.37 1.39

Soldul contului current, % din PIB 2.37 1.00Creterea PIB real %, bazat pe moned naional, n preuriconstante

3.5 1.8

Gestionarea finanelor publice n urmtorii doi ani este de naturs se amelioreze (Sondaj)

6.92 5.24

Oamenii de inalta calificare externa sunt atrasi de mediul deafaceri din ara (sondaj)

5.29 4.19

Costul capitalului ncurajeaz dezvoltarea de afaceri (Sondaj) 7.76 6.40Impozitele personale reale nu descurajeaze pe cei care lucreaz

sau care doresc avansare (Sondaj)

2.85 2.37

Sistemul de valori n societate accept competitivitatea (Sondaj) 7.32 6.11Rata de schimb accept competitivitii (Sondaj) 6.81 5.71Legile de imigrare nu mpiedic compania de la angajarea foreide munc strina (Sondaj)

5.83 4.91

Partidele politice nu neleg provocrile economice actuale(Sondaj)

6.90 5.85

Nevoia de reforme economice i sociale este n general bineneleasa (Sondaj)

7.38 6.40

capitalul de risc este uor accesibil pentru dezvoltarea afacerii(Sondaj)

7.39 6.44

Abilitatile financiare sunt disponibile (sondaj) 7.53 6.62

26


27/37


28/37

Dup reforma n 2010, acest procent va crete, dar Danemarca va rmne printre rile

OCDE fiscale ridicate. Numai pentru venit mic pentru un singur prine este o taxa de

impozitare medie.

Din 2008 pn n 2009, povara fiscal total a sczut pentru toate tipurile de

gospodrii analizate nRaportul de Impozitare a salariilor. Dup o expansiune a municii in

creditul fiscal n 2008, principala msur a fost in 2009 ;un prag mai ridicat pentru unul din

paii de progresie.

Pentru un singur angajat ce castiga salariul mediu, impozitul pe veniturile medii s- a

redus cu puncte procentuale 1.3 - 39.4% din costurile forei de munc totale; acesta a sczut

cu puncte procentuale 0.8 - 48.6% pentru contribuabilii singuri ce ctiga 167% din salariul

mediu.

Un cuplu cstorit, cu 2 copii, castigurile unui sot este salariul mediu i cellalt so

ctiga o treime ,acestia au vzut scderea presiunii fiscale cu 0.3 - 33.2% din totalul

costurilor forei de munc.

Guvernul a adoptat deja msuri expansioniste importante n 2009, proiectul de lege

bugetul su. O mare parte din acest stimul a nceput s aib un impact n prima jumtate aacestui an.

28


29/37

Aceste msuri implic o cretere semnificativ a venitului real disponibil. Rapida

scdere a nivelului inflaiei juca un rol n sprijinirea veniturilor gospodriilor.

Aceasta ar trebui s stabilizeze consumul privat, dar nu este de ateptat pentru a

mpinge rata anual de cretere n teritoriul pozitiv n 2009.

n general, dimensiunea i calendarul de expansiune fiscal ar trebui s conduc la ocontracie mai moderat n 2009 dect n restul Europei. n combinaie cu redresarea

preconizat a economiei globale este de ateptat ca ratele de crestere sa se transforme uor

pozitiv n 2010.

Dup un excedent de 3,6% din PIB n 2008, Danemarca este probabil s nregistreze

un deficit de 1 % n 2009, care s-ar putea ridica la 4% n 2010.

Acest lucru este amplificat de diminuarea veniturilor din surse volatile, cum ar fi

scderea veniturilor din petrol i gaze i a impozitului pe veniturile care intr in activelefinanciare. n plus, guvernul a trecut pachetele fiscale expansioniste, cu un impact

considerabil. ncepnd cu 2009, reforma fiscal, care a fost decisa deja, n august 2007, va

reduce veniturile cu aproximativ 0,5% din PIB. De asemenea, acorduri privind ecologizarea

transporturilor i a investiiilor municipale va aduga 0,4% din PIB la cheltuieli.

Imbinarea sistemului social cu o economie de piata cu adevarat libera au reusit sa

ajunga la sistemul economico social care se pare ca functioneaza. Criza economica se facesimtita si Danemarca va putea rezista tocmai din aceasta cauza. Nu la nesfirsit dar mai bine

decit celelalte tariSistemul social danez poate sa suporte pe o perioada relativ lunga ( 1-2 ) ani

un somaj mare, foarte mare din cauza sistemelor de ajutor private care nu afecteaza bugetul in

mod direct si care se autofinanteaza prin sisteme financiare specifice. Ulterior bugetul de stat

poate sustine pe o perioada de inca 1 an toti cetatenii danezi pe socialul acordat de la primarie.

Datorita crizei scaderea economiei va fi lunga si dureroasa dar cred ca va fi mai usor

suportabila decit in alte parti. NU are resurse naturale foarte mari dar va putea traversa acesta

29


30/37

perioada. Deocamdata Danemarca suporta bine criza realistic vorbind iar cele bagate prin

presa ca fiind foarte foarte grav e o dorinta de a implementa o stare de neliniste .

Chiar daca de acum incepe sa se simta criza ( concedieri, inchideri de firme etc)planul

pe 2009 e deja facut si se respecta. Victimele colaterale vor exista si poate prima batalie cu

criza se pare ca e pierduta, sa vedem daca va reusi sa cistige razboiul. Cineva oricum va aveade cistigat asa ca manipularea prin presa va fi foarte acerba iar cei mai slabi de inger or sa

puna botul la unul si la altul.

Daca e sa analizezi Danemarca ca tara ar fi bine sa o analizezi nu punctual sau la

nivel micro dar la nivel macro. Cele doua sisteme , social si economic functioneaza bine

impreuna si asta arata ca se poate.

CAPITOLUL 5 PREVIZIUNI PENTRU ANUL 2011

Dup ce a experimentat cele mai severe recesiuni n ultimele decenii, Durand de la

mijlocul lui 2008 pana la mijlocul lui 2009 Danemarca a cunoscut o cretere pozitiv n a

doua jumtate a anului 2009.

n ciuda creterii, economia danez nc s-a contractat cu 4,9% n 2009.In timp ce

criza economic i financiar global s-a desfasurat, economia danez a fost greu lovita i

recesiunea care a nceput n 2008 s-adncit semnificativ.

30


31/37

Ce a separat Danemarca de alte ri n timpul crizei a fost slbirea remarcabil a

consumului privat.

Pe baza interveniilor guvernamentale globale, economice i financiare incertitudinea

extrem cauzate de criza s-a diminuat n cursul anului 2009.

Beneficiind de reluarea comerului internaional, importurile i exporturile daneze s-au

oprit din scadere i consumul privat a nceput s creasc din al treilea trimestru..

Rata omajului a continuat s creasc pe parcursul anului 2009, dar a fost o crestere

moderata la sfritul anului.

Datorit poziiei lor financiare publice puternic la nceputul crizei, autoritile

daneze au fost capabile s reacioneze la criz, cu o expansiune fiscal semnificativ, n

conformitate cu Planul european de redresare economic.

Reducerile fiscale decise n 2007 au intrat n vigoare n 2009, i o a doua reforma

fiscal important a fost, cu efect ncepnd din 2010, reducnd astfel n mod semnificativ

taxele fiscale asupra muncii.

31


32/37

n plus fa de reduceri fiscale, bonurile fiscale pentru 2009 i 2010 au dat un impuls

pentru consumul public i investiiilor n infrastructur n ci ferate, drumuri, coli i faciliti

de ngrijire zilnice.

La nceput de expansiune fiscal, sistemul financiar a fost ajutat de dou pachete de

salvare, care a furnizat garanii bancare, lichiditati i injecii de capital.rata fix de schimb danez vis a vis de euro a fost stabil n timpul crizei, dei Banca Central

a trebuit s intervin i a crescut n mod semnificativ ratele dobnzilor la sfritul anului 2008

Ratele dobnzilor au cobort de atunci, iar acum sunt aproape de ratele dobnzii n

zona euro. Recesiunea profund i expansiune fiscal au afectat grav finanele publice.

Echilibrul bugetar, este de ateptat s se ntoarc de la un excedent de 3,4% PIB n

2008 la un deficit de aproape 3% n 2009 i un deficit preconizat de 5 % din PIB n 2010

nainte de scdere la puin sub 5% n 2011 astfel cum a msurile de stimulare guvern expir ielementele de finanare a reformei fiscale 2010 ncep s vin n joc.

Inflatie

Aceasta previziune asteapta ca revenirea moderata experimentata in a doua jumatate a

anului 2009 sa continue in 2010-2011 provocata mai ales de cererea interna.

Programele mari de investiii publice sunt stabilite pn n 2010 i repopularea

contribuie n mod pozitiv la creterea economic n 2010 i ntr-o msur mai mic n 2011

Efectul asupra creterii economice din exporturile nete este de ateptat s fie neutru.

Reluarea creterii n majoritatea rilor din ntreaga lume .

Impreun cu ratele dobnzii reduse, o piata imobiliara de stabilizare i cretere a

veniturilor de unic folosin au restabilit ncrederea consumatorilor. Consumul privat,

mpreun cu repopulare n 2010.

32


33/37

Produsul intern brut

Prin urmare, este de ateptat s devin principalul motor al redresrii economice n

2010 11. Marile programe de investiii publice iniiate de bonuri fiscale din 2009 i 2010 se

ateapt s lucreze tot parcursul anului 2010, cu posibile efecte si asupra activitatii n 2011.

Momentul exact al proiectelor de investiii este dificil de anticipat, deoarece unele

proiecte pot fi iniiate aproape imediat n timp ce altele necesit o planificare extensiv nainte

ca acestea pot fi executate.

Cu toate acestea, nivelul ridicat al investiiilor publice realizate n 2009 10 esteprevzut s scad n 2011.

Afacerile in investiii este de ateptat s rmn n urm. Pe fundalul unei cereri

sczute, a costurilor unitare, a forei de munc n cretere, profiturile care se ncadreaz i

perspectivele economice nesigure, companiile au nceput s reduc investiiile deja n 2007

mai ales n sectorul de construcii din cauza, piatei imobiliare in scadere. Afacerile in

investiii este de ateptat s continue n 2010, nainte de recuperare n 2011.

Aa cum mediul extern continu s se mbunteasc, comerul danez este de ateptats creasc n 2010 i va continua s creasc n 2011.

Cu toate acestea, criza economic global a determinat companiile s reevalueze

lanurile lor de aprovizionare, precum i din cauza pierderii de competitivitate experimentata

n ultimul deceniu, companiile daneze se vor afla ntr-o situaie dificil vis a vis de

concurenii lor strini.

Cu toate acestea, exporturile daneze cuprind o mare parte a produselor, cum ar fi

produsele farmaceutice, agricultura itehnologia energiei, care n mod tradiional sunt mai

puin sensibile la ciclul de afaceri.

33


34/37

n ciuda gamei de produse favorabile n exporturile sale, Danemarca este nc de

ateptat s-i piard cotele de pia pe parcursul perioadei de prognoz. Rata omajului ar

trebui s continue s creasc n 2010 atingnd un nivel maxim la sfritul anului. Deicreterea omajului a fost substanial, sistemul flexibil danez pe piaa muncii i politicile

privind piaa forei de munc active sunt de ateptat s limiteze creterea omajului structurale

i pe termen lung.

Cu toate acestea, mbtrnirea populaiei, cu mai puine persoane din grupa de vrst

de munc, va reduce dimensiunea forei de munc ncepnd cu 2010.

Criza va determina de asemenea, mai muli oameni s prseasc piaa forei de

munc n mod voluntar, optnd pentru limit de vrst sau educaie, mai degrab dect sa seconfrunte cu omajul.

Somajul

Creterile salariale n sectorul privat au sczut n mod semnificativ n 2009, ca o

consecin a nivelului omajului n cretere.

34


35/37

Aceast prognoz presupune c aceast tendin va continua, cu creteri salariale de

moderate n 2010 - 11. Inflaia va creste pn la 2,3% n 2010, reflectnd creteri ale

impozitelor pe produs ca urmare a reformei fiscale mai recente i a cresterii preturilor uleiului.

Cu o recuperare n curs, o cretere treptat a marjelor de profit i diminuarea efectelor

de baz,se previzioneaza ca inflaia s scad la 1 % n 2011.Scenariul de mai sus este supus att unor riscuri pozitive, ct i negative.Pe latura

pozitiv, companiile daneze ar putea s creasc exporturile mai mult dect s-a anticipat, mai

ales dac acestea sunt n msur pentru a spori exporturile spre economiile n cretere din

Asia de Est i America de Sud care ar ridica perspectiva de cretere pentru ntreaga perioada

de prognoza.

Cu rate de economii de uz casnic foarte ridicate, consumul privat ar putea s creasc

mai rapid dect se atepta, mai ales dac ncrederea consumatorilor se mbuntete n modsemnificativ, ceea ce s-ar putea ntmpla n cazul n care creterea omajului rmne limitat,

iar piaa imobiliar continu s se stabilizeze.

Cu toate acestea, incertitudinea cu privire la viitorul economiei globale, mai mare

dect se atepta, omajul sau stagnarea pe piata imobiliara ar determina de asemenea,

consumatorii s amne de consumul, astfel, afecteaz n mod negativ perspectivele cererii n

acest prognoz.

Consolidarea fiscala i a reformelor structurale puse n aplicare n Danemarca, nainte

de declanarea crizei servesc bine ara.

Ele au permis manevrele autoritilor pentru a sprijini economia, prin intermediul

politicii fiscale expansioniste i prin masurile de stabilizare a sectorului financiar.in 2010 este

de ateptat sa vedem creterea deficitului bugetar la mai mult de 5% din PIB, astfel cum

stabilizatorii automai sunt setate s acioneze liber, msurile de stimulare fiscal din proiectul

de lege din2010 sunt puse n aplicare, inclusiv creterea temporar a investiiilor, precum i

reducerile fiscale din impozitul pe venit iar mai trziu reforma taxelor mai mici, care

afecteaz n mod negativ veniturile.

In timp ce recuperarea isi urmeaza cursul in 2011 si nivelul de investitii publice

extraordinar de mare scade, ponderea cheltuielilor se asteapta sa scada.

Este posibil ca recuperarea sa declaneze o cretere a veniturilor publice precum unele

dintre elementele de finanare de la reforma fiscal 2010 s devin operaionale i creterea

consumului privat sa conduca la venituri mai mari din impozite indirecte.

Cu toate acestea, deficitul este nc proiectat pentru a sta aproape de 5% din PIB, iar

datoria public brut se estimeaz s creasc pn la aproximativ 49% din PIB pn la

sfritul anului 2011.

35


36/37

Principala provocare pentru autoritatile daneze va fi de a reconcilia consolidarea

fiscala necesara cu masurile de a consolida economia.

BIBLIOGRAFIE

1. www.sfin.ro

2. www.zf.ro

3. www.icmrindia.org

4. www.um.dk

5. http://copenhaga.mae.ro

6. www.capitalul.ro

7. www.oecd.org

8. http://ec.europa.eu

9. http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home/

10. www.danishexporters.dk

36
http://www.sfin.ro/http://www.zf.ro/http://www.icmrindia.org/http://www.um.dk/http://copenhaga.mae.ro/http://www.capitalul.ro/http://www.oecd.org/http://ec.europa.eu/http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home/http://www.danishexporters.dk/http://www.sfin.ro/http://www.zf.ro/http://www.icmrindia.org/http://www.um.dk/http://copenhaga.mae.ro/http://www.capitalul.ro/http://www.oecd.org/http://ec.europa.eu/http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home/http://www.danishexporters.dk/


37/37

11.www.denmark.dk
http://www.denmark.dk/http://www.denmark.dk/

Date post:	08-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	avasile2
View:	243 times
Download:	0 times

- Danemarca

Documents