Ș COALA GIMNAZIALĂ „A. I. CUZA” DOROHOI de lecție ..... 30 Clasa a V-a A se prezintă ........

ȘCOALA

GIMNAZIALĂ

„A. I. CUZA”

DOROHOI

REVISTĂ ȘCOLARĂ

CĂLĂTOARE

2

COLECTIVUL DE REDACȚIE

REDACTORI ȘI COORDONATORI:

Prof. Paula Gavriluță, ISJ Botoșani

Prof. Mihaela Cătălina Olariu, Școala gimnazială „A. I. Cuza” Dorohoi

Prof. Alina Daniela Surdu, Școala gimnazială „A. I. Cuza” Dorohoi

Prof. Paula Mihaela Stoleru, Școala gimnazială „A. I. Cuza” Dorohoi

COLABORATORI:

Prof. Simona Afloarei, Școala gimnazială „A. I. Cuza” Dorohoi

Secretar Lidia Lionte, Școala gimnazială „A. I. Cuza” Dorohoi

Prof. Andreea Adina Chelaru, Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi”, Botoșani

Dogaru Alexandra (VIII A) Grădinariu Medina (VIIIA) Hâncu Andra (VIII A) Maftei Ștefania (VIII A) Ciurariu Diana (VIII A)

Mulțumirile colectivului de redacție

al revistei „Cuvinte Călătoare”

se îndreaptă către cadrele didactice

și elevii care au colaborat la

apariția primului număr al publicației:

Prof. Amariei Maria Prof. Huțuleac Dan Paul Prof. Halici Mihaela Prof. Purușniuc Irina Prof. Alexa Irina Prof. Alexa Gheorghe Prof. Racu Marcela

Prof. Murărașu Mihaela Prof. Groza Carmen Prof. Gireadă Tiberiu Prof. Pădurariu Liliana Prof. Apostu Cristina Prof. Ropotă Daniela Prof. Irimia Corina Elena

ISSN 2559 – 7027 ISSN-L 2559 - 7027

Cuvinte călătoare Anul I, Nr. 1

Sărbătoarea primelor 100 de zile de școală la Școala gimnazialĂ „A. I. Cuza” Dorohoi ........................................... 4

În sprijinul interiorizării valorilor ... ............................................................................................................................ 5

Cultivarea creativităţii la elevii din ciclul primar ........................................................................................................ 8

La început de drum .................................................................................................................................................... 13

Gânduri… .................................................................................................................................................................. 15

Meseria de dascăl ....................................................................................................................................................... 16

Cunoaşterea personalităţilor româneşti prin ateliere de lucru specifice inteligenţelor multiple ............................... 18

Pagina micilor poeți ................................................................................................................................................... 21

Noi suntem veseli, prietenoși, curioși și talentați… .................................................................................................. 22

Îndemn... .................................................................................................................................................................... 23

Clasa a III-a B este a „Delfinilor jucăuși” ................................................................................................................. 24

Delfinii jucăuși în imagini ......................................................................................................................................... 25

Rămas bun, clase primare!......................................................................................................................................... 26

„Trebuie să încerci necontenit să urci Foarte sus, dacă vrei să poți să vezi foarte departe ” ................................... 27

Cartea, izvor de înțelepciune ..................................................................................................................................... 29

Proiect de lecție ......................................................................................................................................................... 30

Clasa a V-a A se prezintă ......................................................................................................................................... 35

Un gând la final de an școlar ..................................................................................................................................... 36

Violența – o mare problemă ...................................................................................................................................... 37

Școala, a doua familie ................................................................................................................................................ 38

Homo Sapiens-Zappiens ............................................................................................................................................ 39

Implicarea familiei în procesul instructiv-educativ –calea pentru obținerea succesului școlar ............................... 41

Influența curriculumului subliminal în procesul de predare-învățare-evaluare ........................................................ 43

Ziua copilului ... în lume ...și la Școala gimnazială „A. I. Cuza” Dorohoi ............................................................... 44

Nu putem schimba lumea, dar putem schimba lumea cuiva ..................................................................................... 46

Importanța studierii sinonimiei în gimnaziu .............................................................................................................. 47

Dezvoltarea gândirii laterale la copilul preşcolar ...................................................................................................... 49

Improving pronunciation ........................................................................................................................................... 52

Gânduri de început ..................................................................................................................................................... 54

Siguranța navigării pe internet ................................................................................................................................... 55

Perfecționarea cadrului didactic ................................................................................................................................ 56

Școala Gimnazială „A. I. Cuza” Dorohoi – Școală „Zero Waste” ............................................................................ 59

Proiect educativ - Școala Zero Waste ........................................................................................................................ 60

Rolul activităților extracurriculare............................................................................................................................. 65


SĂRBĂTOAREA PRIMELOR 100 DE ZILE DE ȘCOALĂ LA ȘCOALA GIMNAZIALĂ

„A. I. CUZA” DOROHOI

prof. înv. primar: Maria Amariei – Școala Gimnazială „A. I. Cuza”, Dorohoi

prof. înv. primar: Paul Dan Huțuleac– Școala Gimnazială „A. I. Cuza”, Dorohoi

Marți, 7 martie, 2017

Au trecut 100 de zile de școală din clipa în care elevii clasei pregătitoare Step by Step au

trecut pentru prima oară pragul școlii gimnaziale „A. I. Cuza” Dorohoi. Au fost 100 de zile de

bucurie, emoție, entuziasm și noi descoperiri, 100 de zile de apartenență la un nou colectiv, 100 de

zile în sânul familiei de la școală.

Prilej de sărbătoare pentru toți elevii din alternativa Step by Step, primele 100 de zile de

școală au fost marcate printr-o serie de activități specifice: întâlnirea de dimineață, prezentarea

colecțiilor de 100 de obiecte, activități demonstrative pe centre de lucru și un frumos program

artistic.

Cei mai mici dintre școlarii noștri au primit cu bucurie în rândurile lor oaspeți dragi: doamna

inspector școlar general adjunct Paula Gavriluță, doamna inspector Olguța Șchiopu, preot profesor

Constantin Muha, doamnele educatoare care le-au îndrumat cu răbdare primii pași, părinți, bunici,

colegi mai mari și mai mici.

Chipurile lor vesele, plăcerea de a învăța, dezinvoltura și dorința de cunoaștere au transmis

tuturor invitaților un sentiment de mândrie și măcar un strop din optimismul debordant al copilăriei.

La mulți ani, copii!


5

ÎN SPRIJINUL INTERIORIZĂRII VALORILOR ...

prof. Amariei Maria-Şcoala Gimnazială ,,Al. I. Cuza”,Dorohoi

„Fii sincer faţă de tine însuţi...şi atunci nu mai poţi fi fals faţă de cineva.”

William Shakespeare

Educaţia morală constituie o coordonată importantă a formării personalităţii. Este un proces

complex şi neîntrerupt care trebuie început de la cea mai fragedă vârstă, când copilul, imitând, îşi

formează deprinderi de comportare civilizată.

Regulile morale, pe care copilul învaţă să le respecte, le primeşte în cea mai mare parte de

la adulţi, ceea ce înseamnă că le capată complet elaborate şi adesea elaborate nu pe măsura

trebuinţelor sale şi pentru uzul lui, ci odată pentru totdeauna şi prin succesiunea neîntreruptă a

generaţiilor adulte anterioare ( E. Verza, U. Şchiopu, 1997, p.115).

Interiorizarea valorilor morale, care duce la o conduită corespunzătoare, se datorează în

mare parte intervenţiei factorului afectiv. Practica morală are un rol deosebit de important în

procesul complex al interiorizării valorilor. Important este să îl ajutăm pe copil s.. devină o fereastră

deschisă spre societatea umană, să ştie să se comporte cu cei din jur, să-i respecte şi să ia atitudine.

Cât de bun cetăţean poate deveni un copil? Măsura o vom avea peste ani.

Considerată de către unii o virtute, de către alţii o slăbiciune, SINCERITATEA este o

valoare de necontestat pentru caracterului uman.

Explicarea conceptului

Etimologie - lat. sine cera = fără ceară.

În vechime olarii îşi fabricau vasele din lut. Acestea, după ce erau aşezate cu mare atenţie,

erau transportate la târg cu căruţele pe distanţe destul de considerabile. Din cauza zdruncinăturilor

provocate de gropi şi a bolovanilor de pe drumurile de piatră, se întâmpla adesea ca unele vase să se

fisureze.

Unii comercianţi nu vroiau să piardă nicio leţcaie, de aceea, înainte de a-şi prezenta marfa

pe tarabă, cosmetizau cu ceară crăpăturile vaselor, dându-le o formă comercială de invidiat. În

momentul în care un client cerea să cumpere o farfurie sau o oală de lut, olarul necinstit îi oferea şi

vase crăpate, dar polişate. Dacă cumpărătorul era mai versat, de obicei, printre altele, întreba: ,,Sine

cera?”, adică: ,,E fără ceară?”. Şi, ca să se asigure că este aşa, unii dintre cei mai curajoşi luau câte

un vas în mâini şi încercau să afle adevărul. Dacă era ceruit (nesincer), comerciantul se retrăgea cu

tot cu vas, încercând să vândă „tot felul de gogoşi”.

Sinceritatea este însuşirea de a fi sincer, lipsă de prefăcătorie sau de viclenie; francheţe,

loialitate, însuşirea de a fi cinstit, fără gânduri ascunse.

Ce merită să cunoască profesorul despre… sinceritate

La capitolul sinceritate se pare că societatea modernă este repetentă. Filosoful

Ernest Bernea ne descrie în cartea sa, „Îndemn la simplitate”, la modul cel mai simplu, cât

de importantă şi valoroasă pentru mântuirea noastră este SINCERITATEA.Pe de altă parte

nesinceritatea este modul prin care se strică relaţiile dintre oameni sau devin făţarnice şi

vătămătoare.

Viaţa noastră e plină de contradicţii şi de sensuri denaturate. În lupta de toate zilele

sinceritatea este luată drept prostie, aşa după cum şiretenia şi ipocrizia sunt luate drept inteligenţă.

Se socoteşte om inteligent omul şiret, omul care ştie păcăli şi exploata pe fratele său, în timp ce


6

acela care se mişcă sincer faţă de sine şi de alţii, acela are inocenţa florilor, este socotit prost.De

ce? Pentru că, în lupta ce se dă între oameni, acesta din urmă este un învins, este o victimă.

Aici este în fond o mare iluzie, care îi hrăneşte pe cei ce se cred prea ,,deştepţi”, încercând

să fure vieţii plăceri şi rosturi personale...Ascunzişurile nu duc la biruinţă, ci numai la propria

înşelare a celor ce le ştiu şi le folosesc; ele arată cât de slabi şi temători sunt aceşti oameni dacă le

este frică de adevăr… Sinceritatea este o mare forţă morală, cale sigură în câştigarea binelui

căutat atât de trudnic de căre noi toţi ( Bernea, E., 2006).

Sinceritatea este:

- o calitate care stă la baza relaţiilor dintre oameni;

- preţuită de cei din jur, chiar dacă uneori doare;

- singura bogăţie a oamenilor care nu au nimic;

- act de cunoaştere şi act de creaţie.

Minciuna:

-se hrăneşte cu adevăr, ea înfloreşte pe seama acestuia, dar viaţa ei e scurtă;

-este ca un bulgăre de zăpadă care devine cu atât mai mare cu cât este rostogolit mai mult.

Provocări

Deseori tindem să evaluăm acţiunile noastre mai ales din prisma consecinţelor, favorizându-

le pe cele cu efecte mai bune, în funcţie de preferinţele noastre.

Când ne gândim la consecinţele unei acţiuni este important să avem în vedere şi consecinţele

sale asupra personalităţii noastre.

Să presupunem că suntem în situaţia în care am făcut o greşeală faţă de un prieten şi ne

punem întrebarea dacă să fim sinceri sau să minţim, dând vina pe altcineva. Putem formula diverse

judecăţi cu privire la acţiunea de a minţi:

-minţitul este riscant, deoarece pot fi prinsă;

-minţitul este necesar;

-minţitul este zadarnic;

-minţitul este simplu;

-minţitul este necinstit;

-minţitul este un gest de laşitate;

-minţitul îmi va folosi;

-minţitul îi va folosi prietenului meu;

-minţitul va strica relaţia de prietenie.

Acestea sunt judecăţi etice deoarece, atât acţiunile corecte, cât şi cele incorecte pot fi

riscante, simple sau folositoare pentru noi înşine. Chiar şi aceste afirmaţii sunt relevante dacă

încercăm să evaluăm acţiunea de a minţi, nu prin raportare la corectitudine, ci prin efectele ei asupra

persoanelor implicate.

Judecăţile etice sunt acele judecăţi evaluative în care căutăm să stabilim ceea ce contează cu

adevărat şi ceea ce nu contează într-o situaţie dată şi cum să echilibrăm lucrurile importante care

sunt opuse unul altuia.

Modele de bune practici

Studiu practic- aplicativ

Strategii de abordare a temei:

- analogii între personaje din poveşti;

- asemănări, deosebiri, consecinţe.

Capacităţi vizate:

- să descrie personajele din poveşti (,,Fata babei şi fata moşneagului” , ,,Sarea în bucate”,

,,Puf Alb şi Puf Gri”, ,,Pinnochio”);

- să facă generalizări;

- să stabilească legătura cauză-efect, comportament-consecinţe;

- să evidenţieze analogii între personaje, întâmplări.


7

Joc de rol

Povestirea ,,Sarea în bucate” este prezentată printr-o secvenţă de dialog dintre împărat şi

fiicele sale. Copiii mimează pe rând comportamentul fetei cele mici şi a fetelor mai mari, se

aminteşte sfârşitul poveştii, subliniind morala: ,,Întotdeauna când eşti sincer vei fi răsplătit.”

Situaţii problemă:

,,Cum aţi fi procedat dacă aţi fi fost în locul lui Puf Gri?”

„Andrei sparge din greşeală, cu mingea, geamul unei săli de clasă, priveşte în jur şi

constată că nu l-a văzut nimeni. Ce credeţi că trebuie să facă Andrei?”

Comentarea proverbelor: ,,Minciuna are picioare scurte.” ;

„ Greşeala recunoscută este pe jumătate iertată.”;

Povestire/ repovestire ,, Puf Alb şi Puf Gri”;

Desen - ,,Desenează iepuraşul care a avut un comportament corect”;

Joc didactic: „Da sau nu”

Scop: identificarea de comportamente dezirabile/ indezirabile.

Se citesc pe rând comportamente, iar copiii ridică paleta verde pentru DA şi paleta roşie

pentru NU;

Joc de identificare a emoţiilor: ,,Cum m-am simţit când am fost sincer, cum m-am simţit

când am minţit?”

Scop: identificarea emoţiilor pe care le trăim când suntem sinceri sau spunem minciuni.

De reţinut! În rândul prietenilor, sinceritatea este prima condiţie ca prietenia să fie adevărată.

Sinceritatea nu înseamnă să spui tot ce gândeşti, ci să gândeşti tot ce spui.

Sinceritatea este forma cea mai îndrăzneaţă a curajului.

Teme de reflecţie Există lucruri cu adevărat importante (principii, drepturi, datorii), pe care trebuie să le

respectăm chiar cu preţul unor suferinţe. Deciziile etice corecte nu sunt întotdeauna intuitive, ci

necesită un efort de investigare.

Există multe entităţi morale, în afară de noi înşine şi cei apropriaţi nouă.

Faptele noastre cotidiene au consecinţe importante asupra entităţilor morale din lumea

întreagă.

Bibliografie generală:

1. Belski, A., Enciclopedia înţelepciunii, Ed. ROSSA;

2. Rughiniş, Cosima, 2012, Perspective şi competenţe etice;

3. Stan, L., 2014, Pedagogia preşcolarităţii şi şcolarităţii mici, Ed. Polirom, Iaşi;

4. Bernea, E., 2006, Îndemn la simplitate, Ed. Vremea, Bucureşti.


8

CULTIVAREA CREATIVITĂŢII LA ELEVII DIN CICLUL PRIMAR

prof. Dan Paul Huţuleac - Şcoala Gimnazială „Al. I. Cuza”, Dorohoi

Termenul de creativitate a fost larg asimilat în limbile de circulaţie internaţională abia în a

doua jumătate a secolului al XX-lea, deşi el mai fusese utilizat sporadic şi în trecut. Procesul creativ

poate fi explicat printr-o listă a trăsăturilor de personalitate care corelează mai frecvent şi mai bine

creativitatea.

Creativitatea pedagogică defineşte modelul calităţilor necesare educatorului /cadrului

didactic pentru proiectarea şi realizarea unor activităţi eficiente prin valorificarea capacităţilor sale

de înnoire permanentă a acţiunilor specifice angajate la nivelul sistemului şi al procesului de

învăţământ.

Trăsăturile de personalitate asociate cu capacitatea creativă ar putea fi : capacitatea de a

gândi abstract, flexibilitatea gândirii, fluenţa ideaţională, o inteligenţă generală superioară,

sensibilitatea la probleme, legată de un mai pronunţat spirit de observaţie şi de o mai bună

receptivitate, curiozitate, încredere în sine, dispoziţia de a-şi asuma scopuri îndepărtate şi

autoimpuse, perseverenţă în urmărirea lor, nevoia de a realiza ceva, independenţă în gândire.

Creativitatea face posibilă crearea de produse reale sau pur mintale, constituind un progres

în planul social. Componenta principală a creativităţii o constituie imaginaţia, dar creaţia de valoare

reală mai presupune şi o motivaţie, dorinţa de a realiza ceva nou, ceva deosebit. Şi cum noutatea nu

se obţine cu usurinţă, o altă componentă este voinţa, perseverenţa în a face numeroase încercări şi

verificări.

Creativitatea presupune existenţa a trei însuşiri:

Fluiditatea – posibilitatea de a ne imagina în scurt timp un mare număr de imagini, idei,

situaţii etc.

Plasticitatea constă în uşurinţa de a schimba punctul de vedere, modul de abordare a unei

probleme când un procedeu se dovedeşte inoperant.

Originalitatea este expresia noutăţii, a inovaţiei. Ea se poate constata, când vrem să testăm

posibilităţile cuiva, prin raritatea statistică a unui răspuns, a unei idei.

Fiecare dintre aceste trei însuşiri are însemnătatea ei, dar caracteristica principală rămâne

originalitatea, ea garantând valoarea rezultatului muncii creatoare.

Creativitatea expresivă se manifestă liber şi spontan în desenele sau construcţiile copiilor

mici. Nu se pune problema, la acest nivel, de originalitate. Este însă un mijloc excelent de a cultiva

aptitudinile creatoare ce se vor manifesta ulterior.

Creativitatea inovatoare o găsim la oamenii caracterizaţi ca fiind „talente”. Ei realizează

opere a căror originalitate este remarcată cel puţin pe plan naţional.

Creativitatea emergentă este caracteristică geniului, omului care aduce schimbări radicale,

revoluţionare într-un domeniu şi a cărui personalitate se impune de-a lungul mai multor generaţii.

In afară de aceste aspecte, dacă nu creativitatea, cel puţin imaginaţia este necesară fiecăruia

dintre noi în condiţiile vieţii obişnuite.

In ce priveşte factorii creativităţii, se poate vorbi, mai întâi, de aptitudini pentru creaţie.

Există anumite structuri cerebrale, pe care nu le cunoaştem, care favorizează imaginaţia, ele creând

predispoziţii de diferite grade pentru sinteza unor noi imagini, unor noi idei. Totuşi, e nevoie de

intervenţia mediului, a experienţei pentru ca ele să dea naştere la ceea ce numim talent. Al doilea

factor care trebuie amintit este experinţa, cunoşţintele acumulate. Importantă nu este doar cantitatea,


9

bogăţia experienţei, ci şi varietatea ei. Multe descoperiri într-un domeniu au fost sugerate de

soluţiile găsite în altă diciplină.

Se disting două feluri de experienţe:

a) o experienţă directă, acumulată prin contactul direct cu fenomenele sau prin discuţii

personale cu specialiştii;

b) o experienţă indirectă, obţinută prin lectură sau audierea de expuneri.

Alţi factori interni ai dezvoltării creativiăţii sunt motivaţia şi voinţa. Creştera dorinţei, a

interesului pentu creaţie, ca şi a forţei de a birui obstacole are, evident, un rol notabil în susţinerea

activităţii creatoare. Societatea are o influenţă deosebit de importantă pentru ănflorirea spiritiului

creativ ăntr-un domeniu sau altul. În primul rând, intervin cerinţele sociale. Un alt factor determinat

în stimulare creativiăţii îl constituie gradul de dezvoltare a ştiinţei, tehnicii, artei.

Ȋn procesul de creaţie se pot distinge patru faze : pregătirea, incubaţia, iluminarea şi

elaborarea (împreună cu verificarea). Cu diferenţele de rigoare, aceste etape se întâlnesc atât în

creaţia artistică, cât şi în cea ştiinţifică sau tehnică. Nu întotdeauna etapele se succed în această

ordine şi nu întotdeauna sunt la fel de importante. Prima şi ultima fază (pregătirea şi verificarea)

sunt organizate în mod raţional şi se desfăşoară conţtient, fiind proprii creaţiei ştiinţifice şi tehnice.

Celelalte două (incubaţia şi iluminarea) sunt nelipsite în orice proces creator, indiferent de domeniu.

Pregătirea (prepararea) este o fază complexă, buna ei desfăşurare depinde de creator, de

conştiinciozitatea cu care el se ocupă de problema în speţă, dar mai ales de întreaga lui pregătire

generală şi în specialitatea respectivă.

Cu formularea problemei, faza de pregătire nu s-a terminat. Adesea ea acoperă demersurile

investigative şi rezolutive de care este în stare persoana : informarea minuţioasă asupra ,,istoricului”

problemei, asupra tentativelor altora de a o soluţiona, apoi emiterea iptezelor şi verificarea lor

mintală sau practică.

Pentru parcurgerea cu succes a acestei faze, persoana trebuie să posede :

- capacităţi evaluative;

- deschidere faţă de experienţă;

- plasticitate memorială;

- atenţie distributivă;

- manipularea unui bogat material informaţional;

- capacitate de concentrare;

- originalitatea gândirii;

- fluiditate (uşurinţa şi rapiditatea asociaţiilor între imagini şi idei;

- capacitatea de concentrare;

- motivaţie;

- deprinderi de muncă disciplinată;

- rezistenţă fizică şi psihică.

Incubaţia, privită din afară, pare o perioadă pasivă de odihnă, o pauză sau o întrerupere voită

a efortului. Socotită aşa, ea n-ar putea figura drept etapă a procesului de creaţie, deşi este.

Iluminarea (inspiraţia) este momentul străfulgerării ideii. Răspunsul pe care-l căutăm na

apare ca o iluminare bruscă a conştiinţei, ca o intuiţie instantanee şi aproape miraculoasă. În unele

cazuri iluminarea este rezultatul unei înţelegeri de ansamblu a structurii dinamicea unui lucru sau

fenomen.


10

Elaborarea, completată cu verificarea, solicită multă perseverenţă, meticulozitate şi

ingeniozitate pentru a duce creaţia la bun sfârşit în cele mai mici detalii ale sale şi apoi multă

încredere în sine şi în opera creată, pentru a o impune opiniei publice.

Problema educării deliberate a puterii de producţie creatoare a fost pusă încă de la începutul

secolului trecut.Prin însăşi trăsătura ei definitorie – originalitatea – ca ceva nou şi imprevizibil,

creativitatea pare a fi incompatibilă cu ideea de educare deliberată.

Factorul intelectual (imaginaţie, gândire, tehnici operaţionale) este relativ mai uşor educabil,

deşi persistenţa în timp a efectelor unui curs sau a unei metode nu este mare. Factorii de

personalitate în sensul larg al noţiunii, care ţin de atitudini, motivaţii, caracter, deprinderi de lucru

se lasă mai greu influenţaţi în direcţia şi cu intensitatea dorită de noi, dar odată achiziţiile educative

dobândite, persistenţa lor nu se mai măsoară în luni, ci în ani sau etape de vârstă.

La educarea creativităţii sunt importante, deopotrivă, metodele, relaţia profesor-elevi

(autentic democratică şi de cooperare), atitudinea adultului faţă de elev (deschisă şi receptivă faţă de

copil şi de valorile creativităţii sale) şi atmosfera pe care cadrul didactic o instaurează în clasă.

Trebuie să fim conştienţi şi să combatem anumite piedici în calea manifestării imaginaţiei,

creativităţii. Asemenea obstacole exterioare sau inerente individului sunt denumite, de obicei,

blocaje.

Factori care blochează manifestările creative ale elevilor :

a) Blocaje culturare. Conformistul este unul din ele: dorinţa oamenilor ca toţi cetăţenii să

gândescă şi să se

poarte la fel. Cei cu idei sau comportări neobişnuite sunt priviţi cu suspiciune şi chiar cu

dezaprobare, ceea ce constituie o descurajare pentru asemenea persoane. Apoi, există, în general, o

neîncredere în fantezie şi o preţuire exagerată a raţiunii logice, a raţionamentelor.

b) Blocaje metodologice sunt acelea ce rezultă din procedeele de gândire. Aşa e cazul

rigidităţii algoritmilor anteriori. Se numeşte algoritm o succesiune determinată de operaţii

permiţând rezolvarea unei anumite categorii de probleme. Noi suntem obişnuiti să aplicăm într-o

situaţie un anume algoritm şi, deşi nu pare a se potrivi, stăruim în a-l aplica, în loc să îcercam

altceva. De asemenea, se observă cazuri de fixitate funţională: folosim obiectele şi uneltele potrivit

funcţiei lor obuişnuite şi nu ne vine în minte să le utilizăm altfel. Tot în această categorie de blocaje

găsim şi critica prematură, evidenţiată de Al. Obsborn, unul din promotorii cultivării creativităţii.

Atunci când ne gândim la soluţionarea unei probleme complexe, spune el, sunt momente când ne

vin în monte tot felul de idei. Dacă, îndată ce apare o sugestie, ne apucăm sa discutăm valoarea ei,

acest act blocheză venirea altor idei în conştiinţă.

c) Blocaje emotive. Factorii afectivi au o influenţă importantă: teama de a nu greşi, de a nu

se face de râs, poate împiedica pe cineva să exprime şi să dezvolte un punct de vedere neobiănuit.

De asemenea, graba de a accepta prima idee este greşită, fiindcă rareori soluţia apare de la început.

Unii se dtă de a-i întrece pe alţii implică evitarea ideilor prea deosebite şi dăunează procesului de

creaţie.

Creativitatea elevilor se poate aprecia pe baza anumitor criterii :

Randamentul şcolar. Notele şcolare, ca expresie a randamentului la învăţătură, nu pot

reflecta întru totul nivelul creativităţii. Elementele care opun aceste două categorii sunt mai

semnificative decât cele care le apropie. Există şi aspecte comune creativităţii şi performanţei

şcolare : volumul de informaţii, fluiditatea gândirii, gândirea independentă, perseverenţa în

urmărirea scopului. Majoritatea cercetătorilor au ajuns la aceeaşi concluzie : la aceleaşi rezultate pe

plan şcolar ajung atât elevii preponderent inteligenţi, cât şi cei preponderent creativi. Doar calea e


11

diferită : primii-printr-o muncă susţinută şi ordonată, ceilalţi prin spontaneitate şi salturi în utilizarea

efortului.

Realizările trecute ale elevului. Acestea constituie un criteriu sigur pentru o primă selecţie a

,,vârfurilor”. O simplă enumerare a succeselor, ca răspuns la chestionarele date de cadrul didactic, îl

plasează pe elevul respectiv în rândul celor cu potenţial creativ ridicat. Metoda nu mai este

discriminantă când coborâm pe scara nivelurilor creativităţii sau la un potenţial creativ care nu a

avut încă prilejul sau nu i-a sosit timpul să se manifeste.

Testele obiective de investigare a cretivităţii. Testele sunt destinate să măsoare creativitatea

în accepţiunea ei de potenţial creativ şi nu vreo formă particulară, ci potenţial creativ general.

Indiferent de proba administrată, criteriile de cotare sunt mereu aceleaşi pentru fiecare factor :

fluenţa se exprimă în numărul total de răspunsuri; flexibilitatea prin numărul de categorii diverse la

care pot fi raportate soluţiile date, respectiv direcţiile de gândire; elaborarea funcţie de

complexitatea şi amănuntele precizate, de nota de concretitudine şi elementele introduse în

prezentarea soluţiei propuse.

Aprecierea colegilor şi a profesorilor. Cercetătorii afirmă că, împotriva aşteptărilor, elevii

identifică mai corect pe colegii creativi decât o fac profesorii.

Alte modalităţi. Fiind un fenomen care angajează cu prioritate o multitudine de trăsături ale

personalităţii, creativitatea mai poate fi investigată şi prin metode ,,clinice”: anamneza (adică

metoda biografică), inventariile de interese sau de personalitate.

Deşi pare paradoxal, creativitatea este educabilă. Pentru dezvoltarea creativităţii la elevi

există două căi :

a) modernizarea sistemică a învăţământului, în toate verigile şi amănuntele sale, în lumina

unei pedagogii a creativităţii;

b) introducerea unui curs aplicativ de creativitate ca o materie de sine stătătoare, repetabil la

anumite intervale de timp. Acesta va avea un triplu caracter: interdisciplinar ( ca metodologie,

material faptic şi aplicaţii), supradisciplinar (ca realizare şi finalitate) şi paradisciplinar (ca plasare

în programa şcolară, alături de celelalte discipline de studiu).

Aspiraţia spre dezvoltarea spiritului creativ a dus la conceperea unor metode care, pe de o

parte, să combată blocajele, iar pe de alta, să favorizeze asociaţia cât mai liberă a ideilor.

Metodele de cultivare a creativităţii sunt tradiţionale ( modernizate şi completate în funcţie

de obiectivele propuse) şi speciale. Ȋn prima categorie intră regândirea şi inovaţiile aduse în

metodologia evaluării randamentului şcolar al elevului, metodele active deja cunoscute şi frecvent

utilizate de cadrele didactice, învăţarea prin descoperire dirijată. Între tehnicile de stimulare a

capacităţilor creatoare amintim brainstormingul (considerat un procedeu, dar mai ales ridicat la

rangul de principiu), sinectica (însemnând în esenţă valorizarea analogiilor), testele de potenţial

creativ utilizate ca exerciţii, o serie de alte tehnici speciale de descătuşare a originalităţii.

Câtă vreme creaţia era socotită un privilegiu dobândit ereditar de o minoritate, şcoala nu s-a

ocupat în mod special de acest aspect, deşi s-au creat şi clase speciale pentru supradotaţi. Pe lângă

efortul tradiţional de educare a gândirii critice, stimularea fanteziei apare si ea ca un obiectiv major.

Aceasta implică schimbări importante, atât în mentalitatea profesorilor, cât şi în ce priveşte

metodele de educare şi instruire.

În primul rând, trebuie schimbat climatul, pentru a elimina blocajele culturale şi emotive,

puternice în şcoala din trecut. Se cer relaţii destinse, democratice, între elevi şi profesori. Apoi,

modul de predare trebuie să solicite pariciparea, iniţiativa elevilor prin folosirea metodelor. În fine,


12

fantezia trebuie şi ea apreciată corespunzător, alături de temeinicia cunoştinţelor, de raţionamentul

riguros şi de spiritul critic.

Produsul creator reflectă complexitatea corelaţiilor subiect-obiect. corelaţii angajate la

nivelul acţiunii educaţionale/didactice prin multiplicarea corespondenţelor pedagogice necesare

între obiectivele pedagogice - conţinuturile pedagogice - strategiile de predare-învăţare-evaluare,

direcţionate special pentru realizarea unui învăţământ prioritar formativ.

Domeniul educaţiei dezvoltă un spaţiu şi un timp pedagogic deschis creativităţii în plan

individual (creativitatea cadrului didactic, creativitatea elevului), colectiv (creativitatea colectivului

didactic, creativitatea clasei de elevi, creativitatea microgrupurilor de elevi) şi social (creativitatea

organizaţiei şcolare, creativitatea comunităţii educaţionale, naţionale, teritoriale, locale).

Procesul creator de tip pedagogic este angajat la nivelul proiectării didactice/educaţiei care

presupune valorificarea etapelor de pregăure-incubaţie-iluminare-verificare a modului de realizare a

lecţiei, în sens prioritar formativ.

Primele două etape - pregătirea şi incubaţia - impun un anumit (auto)control pedagogic,

exercitat de cadrul didactic în diferite contexte educaţionale. Etapa iluminării presupune înţelegerea

deplină a situaţiei didactice/educative create stimulând decizia originală şi eficientă, condensată

afectiv într-un anumit moment. de eliberare.

Etapa verificării definitivează procesul creator, exprimat printr-un produs specific – simbol,

sens verbal, obiect, acţiune, relaţie socială etc. - care respectă particularităţile domeniului de

referinţă (ciclu, disciplină de învăţământ), acţionând la nivelul perfecţionării corelaţiei subiect-

obiect, angajată în mediul şcolar şi extraşcolar

Produsul creator de tip pedagogic este situat la nivelul inventivităţii care reflectă capacitatea

educatoarelor, învăţătorilor, profesorilor, de ,,a produce" corelaţii instrucţionale şi educaţionale noi

(vezi corelaţia subiect-obiect. dezvoltată la nivelul structurii acţiunii educaţionale/didactice) în

raport cu realizările anterioare).

În această accepţie, valorificând o teză de bază, afirmată la nivelul praxiologiei - ,,orice

lucru bine făcut este un lucru nou" (Kotarbinski, Tadeusz) - orice activitate didactică/educativă

eficientă este o activitate nouă care asigură adaptarea proiectului pedagogic la situaţiile concrete ale

clasei şi ale câmpului psihosocial, aflate într-o continuă schimbare şi transformare. Această tendinţă

susţine în timp (auto)perfecţionarea permanentă a activităţii didactice/educative cu efecte

optimizante nu numai în plan psihopedagogic, ci şi în plan social (cultural, politic, economic).

Bibliografie

1.Cerghit, Ioan, Metode de învăţământ, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1976

2.Stoica, Ana, Creativitatea elevilor. Posibilităţi de cunoaştere şi educare, Bucureşti, Editura

Didactică şi Pedagogică, 1983

3.Voiculescu, Florea, Analiza resurse-nevoi şi managementul strategic în învăţământ,

Bucureşti, Editura ,,Aramis”, 2004


13

LA ÎNCEPUT DE DRUM

prof. Mihaela Halici– Școala Gimnazială „A. I. Cuza”, Dorohoi

„Doamne, ce mai trece vremea!

Iată a trecut un an,

Gâgâlici cu uniforme,

Fără vise, cu ghiozdan.”

Era o zi superbă de toamnă. Am trecut pragul clasei noastre cu emoții, cu sfială, dar curioși

să aflăm ce taine ascunde „palatul” despre care ne vorbea doamna învățătoare. Și am descoperit...

Am sărbătorit mămicile!

Cu prietenii la teatru... … și la cinema…

L-am întâmpinat pe Moș Crăciun.

Am aflat povești fascinante.


14

Și timpul a trecut ca un vis frumos. Am pășit într-o nouă clasă, pregătiți să descoperim alte

și alte lucruri interesante. Aceștia suntem noi, clasa pregătitoare B, culegând la final roadele muncii

de un an.

Sărbătorim ziua școlii și totodată... Mica Unire.

Ne- am făcut prieteni noi... Ne place să pictăm și să desenăm și lucruri frumoase realizăm.

Am învățat să fim ecologiști!


15

GÂNDURI…

prof. Irina Alexa – Școala gimnazială „A. I. Cuza”, Dorohoi

Suntem elevii clasei I A Step by Step

de la Școala Gimnazială „Al. I. Cuza”,

Dorohoi. Clasa este formată din 24 școlari: 9

fete și 15 băieți, îndrumată de d-nele

învățătoare Postolache Floarea și Alexa Irina.

A fost un an bogat în realizări, cu

participări la multe activități interesante, la

concursuri: „Amintiri din copilărie”,

„Mărțișorul la români”, „Topârceniana”,

„Minunea Învierii”. La nivelul clasei a luat

ființă o formație de dansuri populare „Mlădițe

dorohoiene”. Am avut și spectacole în care ne-am comportat ca niște adevărați artiști.

Debutul în viața de școlar nu a fost tocmai ușor. Zi de zi ne-am dat seama că dincolo de joc

e ceva mai mult. E responsabilitatea de a fi elev cu tot ce înseamnă acest lucru.

Trebuie să fii ordonat, punctual, trebuie să fii atent, să citești, să scrii, să socotești. Să

respecți regulile, să te comporți ca un adevărat elev. Să fii copil mare! Ne-am străduit… și până la

urmă AM REUȘIT!


16

MESERIA DE DASCĂL

prof. Irina Purușniuc– Școala Gimnazială „A. I. Cuza”, Dorohoi

„Fericit este copilul care găsește în fiecare etapă a drumului pe educatoriul capabil să insufle

treptat forța și elanul necesare împlinirii destinului său de om”.

Școala este un adevărat laborator de modelare a micilor personalități care vor deveni

cetățeni responsabili ai societății. Mai întâi, e o clădire mai nouă sau mai veche, cu coridoare lungi

și drepte sau întortochiate și misterioase, cuprinzând săli de clasă cu băncuțe, scaune, calculatoare și

material didactic. Dar, mai presus de toate, școala este un spațiu viu, atrăgător, o organizație

complexă care promovează adevăratele valori culturale în rândul micilor ucenici.

Sufletul școlii îl reprezintă elevii și cadrele didactice înlănțuiți într-o ecuație cu multe

necunoscute, al cărei rezultat îl reprezintă formarea. Elevul vine la școală pentru că trebuie, iar mai

apoi descoperă ce bine se simte în mijlocul unui colectiv cu vârste apropiate, cu elanuri infantile, cu

dorința de a cuceri lumea și de a o face mai bună. Dascălul este acea persoană care îl călăuzește

printr-n univers complicat, dar seducător, care îi sugerează metode de explorare a lumii.

Elevii clasei I B, îndrumați de prof. înv. primar Purușniuc Irina, au realizat pe parcursul

anului școlar 2016-2017 numeroase proiecte și parteneriate educaționale cu diferite instituții locale

precum:

„Micii românași”

„Primăvară, bine ai venit!”

„Eroi de lângă noi”

„Frumusețea diversității”

„Prietenii naturii”

„Vine, vine Moș Crăciun”


17

Dintre proiectele desfășurate mai amintim:

- „Știm să circulăm corect!”

- „Pace și nonviolență pentru copiii lumii”

- „Cum evităm actele de violență?”

- „E ziua ta, mămico!”

- „Merg la teatru și la film cu prietenii”

- „1 Iunie, ziua tuturor copiilor”

De asemenea, elevii clasei I B au participat la concursuri locale, județene, naționale și

internaționale obținând multe diplome și premii, dintre care menționăm:

- Comper – Comunicare; Comper – Matematică

- Mărțișorul, dar al primăverii

- Fir de mărțișor

- Grigore Vieru, poet național

- Ciuboțica lui Moș Nicolae

- Artur Verona

- Fiți și voi EcoAmici

- Copiii, prietenii planetei albastre.

În derularea acestor activități ne-au fost alături părinții copiilor, conducerea școlii și

colaboratorii echipelor de proiecte care au ajutat la crearea unui mediu ambiant eficient, stimulativ,

motivațional.

„Școala părinților clasei I B”

„Sunt absolvent al clasei I”


18

CUNOAŞTEREA PERSONALITĂŢILOR ROMÂNEŞTI PRIN ATELIERE DE LUCRU

SPECIFICE INTELIGENŢELOR MULTIPLE

prof. Irina Puruşniuc – Şcoala Gimnazială „A. I. Cuza”, Dorohoi

A cunoaşte bine trecutul, a cinsti înaintaşii, a preţui la valoarea cuvenită învăţăturile

strămoşilor constituie premisa pentru un prezent veridic şi un viitor sub auspiciile speranţei,

prosperităţii.

Nu e uşor lucru să-i atragi pe cei mici spre meandrele trecutului atunci când aceştia sunt

deprinşi a opera cu obiecte concrete, potrivit specificului vârstei lor. Cu atât mai mult ar eşua orice

tentativă de a le preda atunci când vorbim despre rolul personalităţilor la dezvoltarea economică,

culturală a ţării. Iar ca un copil să nu afle despre profunzimea lui Iorga ori Enescu, despre

unicitatea lui Eminescu, de pensula maestrului Luchian este de neconceput.

Din aceste considerente am adoptat o abordare deosebită a modului în care elevii vor

cunoaşte personalităţile româneşti. Pornind de la lucrarea „Teoria inteligenţelor multiple” elaborată

de Howard Gardner în 1985, am conceput activităţi pe ateliere de lucru specifice celor opt tipuri de

inteligenţă în cadrul disciplinei opţionale „Personalităţi locale”. Această teorie oferă noi baze în

realizarea programelor de instruire diferenţiată a elevilor. Gardner susţine că omul poate rezolva o

situaţie problematică apelând la una sau mai multe tipuri de inteligenţă dintre cele opt pe care le

posedă:

1) inteligenţa lingvistică;

2) inteligenţa logico-matematică;

3) inteligenţa spaţial-vizuală;

4) inteligenţa muzicală;

5) inteligenţa corporal-kinestezică;

6) inteligenţa naturalistă;

7) inteligenţa interpersonală;

8) inteligenţa intrapersonală.

Cele opt tipuri de inteligenţă sunt dezvoltate diferit de la un individ la altul şi acţionează în

interdependenţă. Fiecare om are capacitatea de a dezvolta aceste forme de inteligenţă la un nivel

rezonabil, dacă este încurajat şi primeşte o instruire adecvată.

În cadrul curriculum-ului la decizia şcolii am ales o disciplină care să-i atragă în mod plăcut

pe elevi în sfera studierii personalităţilor locale. Opţionalul a fost conceput pe ateliere de lucru,

corespunzătoare tipurilor de inteligenţă amintite mai sus, fiecare având resurse şi activităţi de

învăţare diferite, specifice laturii vizate.

Sarcinile atelierelor se pot distribui înaintea desfăşurării lecţiei. Elevii se pot înscrie în ce

atelier doresc să lucreze la aflarea cerinţelor de lucru. Preferinţele acestora dezvăluie formele de

inteligenţă în care aceştia excelează, oferind învăţătorului sau educatorului noi date în cunoaşterea

copiilor. Nu e obligatoriu să se constituie toate cele opt grupe iar elevii au libertatea pentru

rezolvarea uneia sau mai multor sarcini.

Deoarece judeţul Botoşani se poate mândri cu o întreagă suită de personalităţi de elită din

sfere variate de activitate, ne-am propus ca primul an de studiu să vizeze doar oamenii de cultură şi

de ştiinţă ai acestui judeţ. Opţionalul se realizează la nivelul mai multor arii curriculare,

predominând „Om şi societate”, „Limbă şi comunicare”, „Arte”, pe parcursul a doi ani şcolari,

având ca obiectiv transcurricular dezvoltarea orizontului cultural şi cultivarea gustului estetic.

Utilizând lucrul pe ateliere obiectivele de referinţă şi, implicit, activităţile de învăţare se regăsesc

din arii curriculare diferite, în funcţie de tipul de inteligenţă vizat.


19

Conţinuturile învăţării reunesc:

a) Personalităţi din domeniul literaturii şi artei:

limbă şi literatură : Mihai Eminescu (n. Botoşani), Demonstene Botez (n. Hulub-Dângeni), Ion

Istrate (n. Alba-Hudeşti), Haralambie Ţugui (n. Dorohoi), Ion Crânguleanu (n. Coşula), Al.

O. Teodoreanu (Păstorel) (n. Dorohoi), Octavian Cotescu (n. Dorohoi).

artă : George Enescu (n. Liveni), Ştefan Luchian (n. Ştefăneşti), OctavBăncilă (n. Botoşani).

b) Personalităţi ştiinţifice:

ştiinţe ale naturii – geografie : Grigore Antipa (n. Botoşani), DimitrieBrândză (n. Viişoara),

Nicolae Leon (n. Botoşani);

matematică : Dimitrie Pompeiu (n. Dimăcheni), Octav Onicescu (n. Botoşani);

medicină : Mihai Ciucă (n. Săveni), Constantin Vârnav (n. Hilişeu), Leon Dănăilă (n.

Darabani).

c) Istorie-filosifie-critică: Nicolae Iorga (n. Botoşani), Alexandru Graur (n. Botoşani), August

Treboniu Laurian (n. Botoşani)

Dintre formele de activitate utilizate, cu rezultate notabile sunt : studiile de caz, eseurile,

medalioanele literare, şezătorile, recenziile, concursurile, expoziţiile de carte, excursiile şi vizitele la

muzee, case memoriale etc. numărul de ore afectat studiului unei personalităţi este la latitudinea

învăţătorului iar planificarea subiectelor lecţiilor poate fi în concordanţă cu calendarul

evenimentelor.

Un exemplu de activitate pe ateliere de lucru îl constituie subiectul unei lecţii de

sistematizare a cunoştinţelor, realizat sub forma unui medalion literar. În urma discuţiilor,

documentării şi studierii vieţii şi activităţii lui Mihai Eminescu, precum şi a vizitei efectuate la

complexul cultural de la Ipoteşti, elevii au primit următoarele sarcini de lucru:

1) Pentru dezvoltarea inteligenţei lingvistice

- Creează un dialog cu unul dintre personajele eminesciene;

- Prezintă pe scurt, un fragment preferat din basmul „Făt-Frumos din Lacrimă”

- Scrie câteva versuri, pornind de la rimele : „izvor/dor”, „albastru/măiestru”.

2) Pentru dezvoltarea inteligenţei logică-matematică

- Compune o problemă folosind personaje ori teme abordate de poet care să se rezolve prin

operaţiile de înmulţire şi împărţire;

- Enumeră două asemănări şi două deosebiri între sultanul Baiazid şi Mircea cel Bătrân;

- Creează un exerciţiu (cu necunoscute) în care să foloseşti cele patru operaţii, iar necunoscutele

să le înlocuieşti cu personaje eminesciene.

3) Pentru dezvoltarea inteligenţei spaţiale

- Desenează un peisaj din natură, aşa cum este prezentat în poezia lui Eminescu;

- Marchează pe harta României locul naşterii şi morţii poetului;

- Modelează din plastilină personajul preferat din opera lui Eminescu.

4) Pentru dezvoltarea inteligenţei corporal-kinestezice

- Imită mişcările lui Făt-Frumos din Lacrimă în lupta lui cu Muma-Pădurii;

- Folosind mişcări ale corpului, prezintă acţunea din „Somnoroase păsărele”;

- Simulează mişcarea codrului în bătaia vântului, aşa cum este prezentată în „Ce te legeni…”.

5) Pentru dezvoltarea inteligenţei muzicale

- Interpretaţi muzical una din poeziile eminesciene : „Mai am un singur dor”, „Revedere”, „Pe

lângă plopii fără soţ” etc.;

- Imită prin mişcări ritmice susurul izvorului;

- Reprodu zgomote pe care le fac personajele în timpul acţiunii basmului „Făt-Frumos din

Lacrimă” sau „Călin Nebunul”.

6) Pentru dezvoltarea inteligenţei interpersonale

- Realizează un interviu cu poetul;


20

- Simulează dialogul dintre Baiazid şi Mircea cel Bătrân;

- Participă la o dezbatere realizată de învăţător pe marginea atitudinii poetului sau a unui personaj

eminescian.

7) Pentru dezvoltarea inteligenţei intrapersonale

- Imaginează-ţi că eşti un personaj dintr-o poezie / basm al poetului. Cum te-ai fi comportat?

- Fă o comparaţie între tine şi un personaj eminescian;

- Cum ai proceda pentru ca Baiazid sau Muma-Pădurii să-şi recunoască defectele?

8) Pentru dezvoltarea inteligenţei naturaliste

- Încadrează animalele întâlnite în poeziile autorului în mediile lor de viaţă;

- Descoperă relaţiile existente între natură şi sentimentele poetului în „Sara pe deal”;

- Descrie un animal/o plantă din opera lui Eminescu.

Prin conţinutul informaţional vehiculat în cadrul acestor activităţi literar artistice, elevii iau

contact cu o multitudine de idei şi trăiesc spontan şi sincer situaţiile redate. Activităţile pe ateliere

de lucru sunt atractive şi dinamizatoare prin care elevul îşi dezvoltă capacitatea de exprimare orală

şi scrisă, îşi cultivă creativitatea şi îşi lărgeşte orizontul de cunoaştere. Având o atitudine

încurajatoare, învăţătorul sau educatorul va stimula spontaneitatea copiilor, creând astfel stări

pozitive necesare pentru antrenarea acestora în rezolvarea sarcinilor.

BIBLIOGRAFIE

1) Angelica Barbu, Elena Bucur, Stela Iacob, Otilia Arcire, „Discipline opţionale – programe

şcolare pentru învăţământul primar”, Botoşani, Ed. AXA, 2000;

2) Felicia Grigore, Cornelia Iştoc, Tereza Lupeş, „Noi prieteni te aşteaptă”, Iaşi, Ed. Optima, 2004;

3) Genilia Aanei, Violeta Cristina Irimia, „ Literatura pentru copii, accepţiuni moderne”,

Bucureşti, ed, Aramis, 2003.


21

PAGINA MICILOR POEȚI

înv. Marcela Racu– Școala Gimnazială „A. I. Cuza”, Dorohoi

VARA

de Nacu Antonio

Vara vine iar în fugă

Toți copiii îi adună.

Merg la mare și la munte,

Se zbenguie pe-ntrecute.

Ea ne-aduce ziua noastră.

E o pasăre măiastră,

Care cântă pe câmpii

Și ne-aduce bucurii.

Vara e tare frumoasă

Cu-a ei rochie de mireasă.

Toată lumea-i încântată

TATA

de Vasile Andrieș

E un tip glumeț

Frumos și foarte isteț.

Bun și jucăuș cu noi

Ne-nvață lucruri de soi.

Uneori are și treabă,

Nu mai stă de se-ntreabă.

Taie, scrie, meșterește

Îi dăm tot ce-i folosește.

SAVANA

de Guțic Mario

Soarele strălucește pe cer

Lângă un rinocer,

Care se bălăcea într-o baltă de

cafea

Și lângă el un om, care-l privea.

O gazelă, care fugea

De un ghepard, care o urmărea.

O girafă care mânca

Și un leu, care se odihnea.

VARA

de Adelina Apostol

Vara-i dulce, vara-i verde

Vara e multicoloră!

Fluturii s-au prins în horă

Și dansează de o oră.

Albinuțe mii și mii

Zumzăie peste câmpii

Și polenul îl adună

Ca să facă miere bună.


22

NOI SUNTEM VESELI, PRIETENOȘI, CURIOȘI ȘI TALENTAȚI…

prof. Alina Onofrei - Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza”

Prima zi de școală

Emoție și bucurie imensă pentru copii, dascăli , părinți și bunici...

Orice lecție este pentru noi un prilej de bucurie și trăim din plin satisfacția reușitei.

Serbarea de Crăciun 8 Martie – Surprize pentri

mămici Final de an școlar


23

ÎNDEMN...

Prof. înv. primar Alina Onofrei - Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza”

Zâmbeşte! Zâmbind vei comunica mai uşor cu semenii tăi!

În orice împrejurare poartă-te cu cei din jur fermecător, respectuos. Elevii tăi vor observa cu

siguranţă!

Fereşte-te de stereotipii verbale, gestuale sau de conţinut. Încearcă să fii altfel la fiecare

întâlnire cu elevii tăi.

Foloseşte fără reţinere jocul! Este acceptat la orice vârstă.

Încălzeşte întodeauna mintea elevilor tăi! Apropie-i astfel de învăţare.

Încearcă să faci din fiecare lecţie o situaţie de viaţă! Jucând cât mai multe roluri, elevul va

face primii paşi spre inserţia socială.

Învaţă-i pe elevii tăi să vorbească, dar să şi asculte pe alţii vorbind!

Fii exigent, dar drept! Elevii tăi te vor aprecia curând.

Colaborează cu elevii dar învaţă-i să decidă singuri pentru ei înşişi.

Obişnuieşte-ţi elevii să continue învăţarea dincolo de uşa clasei! Este mai greu, dar, sigur

mai eficient.

Străduieşte-te să fii eficient: să lucrezi sistematic, să fii punctual, consecvent, organizat,

optimist.

Zâmbeşte din suflet! Astfel vei realiza comunicarea adevărată cu semenii tăi!

Bibliografie: www.didactic.ro

http://www.didactic.ro/


24

CLASA A III-A B ESTE A „DELFINILOR JUCĂUȘI”

prof. Gheorghe Alexa – Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza”

Ați reținut? Jucăuși, nu obraznici…

Ei sunt îndrumați de domnul prof. Gheorghe Alexa. Iată câteva dintre gândurile lor:

În acest an școlar am învățat multe proverbe:

Cine are carte are parte.

Nu lăsa pe mâine ce poți face azi!

Vorba multă mult aduce.

Prietenul la nevoie se cunoaște.

Cine le ia în seamă găsește drumul bun în viață. (Andreea)

Școala-i marea noastră întâlnire de la care nu trebuie să lipsim! (Bianca)

Ne învață să ne pregătim pentru viață. (Kris)

Școala noastră este cea mai frumoasă. (Ștef)

Când e de jucat ne jucăm. Iar când e de învățat, învățăm! (Bianca)

Ne așteaptă clasele IV – VIII și după… liceul și facultatea. (Adi)

Pentru viitor aș vrea:

în loc de cărți și caiete să fie tablete; (Ariana)

ca oamenii să nu mai taie atâția copaci; (Magda)

să am o baghetă magică pentru a face o sală de sport sau, măcar, un teren mai

potrivit pentru joacă; (Naomi)

să stea mereu mama cu mine. De fapt, mama chiar este o stea pentru mine;

(Andrei)

să fie pace în lume; (Nico)

să inventez o mașină a timpului. Câte aș face cu ea! (Martin)

Poeziile următoare au participat la Concursul „Toporceniana”, organizat de Școala

Gimnazială „Ioan Murariu” Cristinești și Inspectoratul Școlar Botoșani, și au luat Premiul I.

Cântec de primăvară

– Zarzăr mic din curtea școlii,

Când tu simți povara florii?

– Într-o caldă dimineață

Când mă mângâie pe față

Primăvara, mama noastră.

– Galben viu de păpădie,

Când te-aduce pe câmpie?

– Vântul cald de primăvară

Și verdeața de pe-afară,

Ce cu drag mă înconjoară.

Dialog cu primăvara

– Primăvară cu ochi vii,

De ce-arunci cu păpădii,

Pe câmpia înverzită

Și de soare încălzită?

– Sunt bănuții veseliei

Pentru toți copiii gliei,

Ce aleargă pe câmpie

Să culeagă flori, o mie!


25

DELFINII JUCĂUȘI ÎN IMAGINI


26

Primii ani de școală

În această zi, 14-06-2017, va avea loc un

moment trist din viața noastră: ne vom despărți

de clasa a IV-a și de dragele noastre doamne

învățătoare. Privim în urmă cu regret și „ne

întrebăm cum ar fi să treacă anii mai încet”.

Ne aducem aminte de ultimul concurs,

„Amintiri din Copilărie”, la care doamnele ne-

au susținut și ne-au încurajat. Au avut multă

încredere în noi, iar cu ajutorul dumnealor am

luat o sută de puncte, medalia de aur.

La istorie am învățat că în țara noastră au

existat un Mihai, un Ștefan și un Țepeș care și-

au dat viața pentru noi.

Doamnelor învățătoare vă mulțumim din

suflet pentru susținere!

Ghiorghiescu Giorgia Elena

RĂMAS BUN, CLASE PRIMARE!

Coordonatori:

Prof. Cristina Apostu

Prof. Daniela Ropotă

Amintiri din prima zi de școală

Într-o zi mama m-a luat de mână

și m-a dus într-un loc numit școală.

Eu nu știam ce e acel loc, dar mami

mi-a spus că e foarte distractiv și

frumos acolo.

Am intrat într-o clădire mare.Am

mers la grădiniță. Ne-au întâmpinat

două doamne foarte frumoase.Mami

a vorbit cu ele. Ea mi-a zis:

- Hai, du-te la o fetiță.

Am mers la o fetiță drăguță și

deșteaptă. Ea a fost prima fată pe

care am întâlnit-o.

Eu am întrebat-o:

- Cum te cheamă?

- Delia.

- Îți voi spune de acum

Deliuța.

- Pe tine cum te cheamă? m-a

întrebat Deliuța.

- Oana.

- Îți voi spune Onuța.

În acel moment am văzut-o pe

mama cum pleacă fără mine și am

început a plânge. Toți au venit în

jurul meu, m-au ocrotit.

Am stat în bancă cu prietena mea

cea mai bună în tot acești ani.

Ponici Oana Georgiana


27

„TREBUIE SĂ ÎNCERCI NECONTENIT SĂ URCI FOARTE SUS, DACĂ VREI SĂ POȚI SĂ

VEZI FOARTE DEPARTE ”

Constantin Brâncuși

prof. Carmen Groza - Școala Gimnazială „A. I. Cuza”, Dorohoi

Acesta este motto-ul după care s-au ghidat elevii clasei a IV-a B în acest an școlar.A fost

un an greu,dar elevii-sprijiniți de către părinți și cadre didactice- s-au mobilizat , au muncit mult și

s-au implicat în toate activitățile școlare și extrașcolare desfășurate la clasă.

Iată câteva aspecte din aceste activități:

Serbare de Crăciun Parteneriat: „Științele în viața

omului ” „Mica Unire”

Școla altfel- Vizită la fabrica de

sticlă Surprize pentru mame de 8

Martie

Comisia metodică-activitate

demonstrativă

Am învățat să reciclăm! 1 Iunie- Parada bicicletelor În excursie

Întâlnire cu preșcolarii

Let's Do It Romania!

Parteneriat „Împreună pentru Pace!”


28

Emoții la sfârșit de an școlar

„Când tortul carte l-au gustat,

Primindu-și fiecare partea,

Elevii mei au constatat

Că ,în sfârșit,le place cartea!”

Concurs „Amintiri din copilărie” Bun rămas clasa a IV-a !


29

Acum cinci ani,când am început școala, doamna învățătoare mi-a spus

proverbul: „Cartea înseamnă libertate”, pe care multă vreme nu mi l-am

putut explica.

Abecedarul a fost primul meu prieten, deorece din el am învățat

primele litere și primele cuvinte care mi-au deschis pofta de a cunoaște tot mai

mult.

Cartea este o voce vie și un spirit care umblă și va umbla veșnic pe fața

pământului. Oamenii învață, dar cu timpul ei uită cunoștințele dobândite.Însă

cărțile rămân.Cartea este cel mai bun prieten al omului, care nu numai că

vindecă durerea,ci și lenea.Nu ne părăsește,ci ne mângâie cu tainele științei

care dăinuie în jurul nostru.

Dacă vrei să-i fii un tovarăș adevărat, trebuie să te simți atras de ea.

Nu-i da drumul și ea te va ajuta să-ți găsești rostul vieții. Unii copii percep

cartea ca pe niște file pline de cuvinte care nu au nicio importanță.Păcat!

Dacă aș putea să mă strecor în cetatea cărților, m-aș împrieteni cu o

carte și aș avea o lungă discuție cu ea.Probabil aș ruga-o să mi se deschidă ca

o poară uriașă și să mă lase să pășesc într-o altă lume. O lume a imaginației,o

lume a prieteniei și a iubirii,o lume unde uiți de griji, unde orișice lucru

neînsemnat își găsește rostul lui.

Întotdeauna o carte este scrisă cu un țel și cel mai urât lucru este să fie

citită pe jumătate.

O....carte cu ale tale file îngălbenite de vremea ce-a trecut,tot valoroasă

vei rămâne chiar dacă anii vor trece peste tine! Literele tale vor străluci

precum stelele,iar versurile-diamante vor fi.

Ailoaie Maria-Mădălina

Clasa a IV-a B

Coordonator prof. înv. primar Groza Carmen

CARTEA, IZVOR DE ÎNȚELEPCIUNE


30

PROIECT DE LECȚIE

prof. Groza -Şcoala Gimnazială „A.I.Cuza”, Dorohoi

Data :12 MAI 2017

Clasa: a IV –a B

Prof.înv.primar: GROZA CARMEN

Unitatea de învățământ: Şcoala Gimnazială „AL.I.CUZA” Dorohoi

Aria curriculară: Limbă şi comunicare

Disciplina de bază: Limba şi literatura română

Unitatea : Dorinţe împlinite

Subiectul: Călătoriile lui Marco Polo – ora a II- a

Tipul: mixt

Competențe specifice:

Comunicare în limba română:

1.1 – Realizarea de deducţii simple pe baza audierii unui text literar sau informative accesibil

3.1- Formularea de concluzii simple pe baza lecturii textelor informative sau literare

3.3 – Extragerea dintr-un text a unor elemente semnificative pentru a susţine o opinie referitoare la

textul citit

4.4- Povestirea pe scurt a unei secvenţe dintr-o poveste / dintr-un film/desen animat/ a unei

întâmplări imaginate sau trăite

Competențe derivate:

C1- să identifice cel puţin şase detalii prin întrebări referitoare la conţinutul textului (Cine?, Ce?,

Unde?, Cum? Când?), în timp de 5 minute;

C2- să formuleze răspunsuri la cel puţin jumătate dintre întrebările adresate;

C3- să povestească oral fragmentele din text după planul de idei;

C4- să identifice în text minim 8 caracteristici ale personajului principal, argumentând răspunsurile;

C5- să extragă din text diferite aspecte ale călătoriei conform cerinţelor în timp de 7 minute;

Elemente de strategie didactică:

a) Metode: explicaţia, conversaţia, exerciţiul,metoda Ciorchinele, Să gândim, să fim creativi în

moduri diferite;

b) Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe;

c) Resurse materiale: fişe de lucru, culori/carioci, calculator, videoproiector, imagini, flip-

chart, materiale de modelaj şi hârtie ;

d) Evaluare: aprecieri verbale, observarea sistematică, probă orală

Bibliografie:

Ministerul Educaţiei Naţionale – Programa şcolară pentru disciplina Limba şi literatura

română clasele III-IV, Anexa nr 2 la OM 5003/ 02. 12. 2014

Ungureanu, Adalmina, 2003 „Metodica studierii limbii şi literaturii române – învăţământul

primar”, Iaşi, Editura .AS,S

Bratu, G. 2004 „Aplicaţii ale metodelor de gândire critică la învăţământul primar”, Bucureşti,

ed. Humanitas Educaţional ,

Ştefănescu, C. ; Mălureanu, F., 2004, „Ghid pentru practica pedagogică”, Focşani, Editura

Terra;


31

Secvenţele

instruirii şi

dozarea

Conţinutul informaţional al lecţiei Resurse

Evaluare

Activitatea

profesorului Activitatea elevilor Procedurale Materiale

Organiza-

torice

1.Moment

organizatoric 1‟

Asigur climatul adecvat

desfăşurării lecţiei şi

pregătesc materialele necesare.

Elevii îşi pregătesc manualul, caietele,

penarul.

Conversaţia

Caiete

cărţi, calculator

Frontală

Observaţia sistematică

controlul

autocontrolul

Verificarea

cunoştinţelor

5’

Verific tema cantitativ, cat

elevii rezolvă un exerciţiu pe o fişă de lucru şi calitativ

prin întrebări ( Anexa 1)

Elevii rezolvă exerciţiul

de pe fişa de lucru apoi citesc întrebările şi

răspunsurile din temă

Conversaţia exerciţiul

Fişă de lucru Individual frontal

Observarea

sistematică Aprecierea

verbală

2.Captarea

atenţiei

3’

Le prezint o aplicaţie la videoproiector care

reprezintă traseul lui Marco

Polo. Invit câte un elev pentru a identifică traseul

călătoriei.

Elevii urmăresc

prezentarea, precizând

care au fost oraşele vizitate în călătorie

Conversaţia videopro-

iector Frontal

Observarea

sistematică

Anunţarea temei şi a

obiectivelor

1‟

Astăzi, în cadrul orei de limba română vom

descoperi alte caracteristici

ale textului „Călătoriile lui Marco Polo” de Petre

Ghelmez . Voi trebuie să

citiţi corect şi cu intonaţie textul, să povestiţi

fragmentele din text, să

formulaţi şi să răspundeţi complet la întrebări şi să

identificaţi în text

caracteristici ale personajului principal.

Scriu pe tablă titlul şi autorul

textului.

Elevii recepţionează

mesajul.

Explicaţia

Videopro-

iector

Frontal

individual

Dirijarea

învăţării

( 18 min )

a ) Citirea textului : Solicit citirea textului pe

fragmente .

b)Evidenţierea structurii

textului şi a modului de

expunere

Solicit elevilor să identifice

structura textului şi modul în care este prezentat textul

c) Povestirea orală după planul de idei

Scriu pe tablă planul de idei,

solicit elevilor notarea planului în caiete şi

povestirea orală 1-2

fragmente.

Elevii citesc pe

fragmente textul

Elevii identifică structura textului - alcătuit din şase

fragmente, povestirea la

persoana a III, informaţiile clare, reale

asemănător unui text

informativ Notează planul de idei în

caiete şi povestesc pe

fragmente după plan

Lectura

textului

Explicaţia

Conversaţia

Conversaţia

Manual

Videopro- iector

Frontal

individual

Frontal individual

Individual

Frontal individual

Aprecieri verbale

Observarea

sistematică

Obţinerea performanţei

( 10 min )

Voi propune următorul joc :

Să gândim , să învăţam şi

să fim creativi în moduri

diferite ” –conform instruirii diferenţiate prin inteligenţe

multiple.

Se formează 6 grupe având sarcini diferite :

I. Grupa scriitorilor:

Completați spațiile lacunare

cu informații din text (Anexa

2)

II. Grupa matematicienilor : 1.Scrieți cu cifre romane

anul nașterii lui Marco Polo

și anul morții sale. 2. Află câți ani a trăit Marco

Polo.Scrie vârsta lui cu cifre

romane. 3. Folosind datele numerice

din ultimul fragment,

alcătuiți o problemă și

Se recepţionează mesajul.

Elevii formează cele 6 grupe şi citesc sarcinile

date.

Elevii îndeplinesc

sarcinile cerute.

Elevii îndeplinesc

sarcinile cerute.

Explicaţia

Instruire diferenţiată

prin

folosirea inteligenţelor

multiple

Exerciţiul

Exerciţiul

Exerciţiul

Coli albe

Markere

Coli albe

Pe grupe

Pe grupe

Pe grupe

Pe grupe

Observarea sistematică

Observarea sistematică

Observarea

sistematică


32

Anexa 1

1. Alcătuiţi enunţuri cu cuvintele/ expresiile următoare:

explorator

…………………………………………………………………………………………………………

expediţie

…………………………………………………………………………………………………………

descoperiri geografice

…………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………

2. Răspundeți la întrebarea: Cine a fost Marco Polo?

…………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………

rezolvați-o.(Anexa 3 )

III.Grupa geografilor :

Observă harta călătoriilor lui

Marco Polo și identifică continentele străbătute,

oceanele și mările traversate.

(Anexa 4 )

IV. Grupa jurnaliştilor :Imaginaţi-vă o întâlnire cu

Marco Polo. Alcătuiţi un interviu folosind minim 5

întrebări. Prezentaţi-l cu un

coleg din grupă.( Anexa 5 )

V. Grupa naturaliştilor :

Identificaţi principalele

medii de viaţă străbătute de Marco Polo în călătoria sa, şi

precizaţi cate 2 exemple de

animale/plante pentru fiecare. (Anexa 6 )

VI. Grupa constructorilor

Construiţi, folosind materialele primite , corabia

cu care Marco Polo a

călătorit pe mare.( Anexa 7 ) Voi supraveghea întregul

demers şi voi interveni cu

explicaţii acolo unde va fi cazul.

Se va face evaluarea

produselor realizate.

Elevii îndeplinesc

sarcinile cerute.

Elevii îndeplinesc

sarcinile cerute.

Elevii îndeplinesc sarcinile cerute.

Fiecare grupă va prezenta

produsul realizat.

Jocul de rol

Exerciţiul-joc

Turul galeriei

Marker

Materiale

reclabile

Pe grupe

Analiza

produselor

Evaluarea

elevilor ( 5 min )

Caracterizarea personajului

principal

Realizarea unui portret al personajului identificând

principalele trăsături

Elevii identifică

caracteristici ale

personajului argumentând cu aspecte

din text.

Ciorchinele Coli flipchart Frontal Calificative

Conexiunea inversă

( 1 min )

-Despre ce text am discutat astăzi ?

-Ce aţi învăţat din textul acesta ?

Răspunsuri aşteptate: Am citit textul textul

„Călătoriile lui Marco

Polo”

Am învăţat cum au fost

descoperite teritoriile asiatice şi importanţa

descoperirilor.

Conversaţia Frontal

individual

Aprecierea verbală

Tema pentru

acasă ( 1 min )

Voi face recomandări cu

privire la rezolvarea temei pentru acasă.

Îşi notează tema .

Ex.7,pag.121 Explicaţia Manual

Frontal

individual


33

Anexa 2

GRUPA SCRIITORILOR

Completați spațiile lacunare cu informații din text:

MARCO POLO

S-a născut la ……………….. în anul ………., într-o familie de …………………..

……………… . Tatăl său ,…………….. şi unchiul ……………. au realizat prima călătorie în Orient. În

următoarea călătorie îl iau cu ei şi pe Marco, care avea ….. ani . Au plecat din Veneția în anul ……… și au ajuns în

China, care era sub stăpânire mongolă, în anul 1275. Marco Polo împlinise 21 de ani.

Marco Polo a stat la curtea marelui han ……………. timp de …. ani. A îndeplinit diverse misiuni încredințate

de han, ceea ce i-a permis să călătorească prin toată …………… .

Dorul de ţara natală îl determină ca în 1292 să plece spre Veneţia, pe mare. A fost însoţit de 14 corăbii si de

600 de oameni, pentru că a avut şi sarcina de a o conduce pe…………… marelui han la soţul ei în Persia.A ajuns la

Veneția în anul ……… .

Exploratorul povestește despre fantastica lui …………………și pentru că vorbea despre milioanele

de………………………….. ale lui Kubilai-han,a fost poreclit ……………………… .

Între cele două orașe rivale ………………… şi …………………. izbucneşte un război. Marco Polo participă

ca si comandant al unei nave, este rănit, luat ………………. şi închis la o închisoare din Genova. Aici leagă o prietenie

cu un alt deţinut ,………………………………….., căruia îi povesteşte peripeţiile prin care a trecut. Acesta notează

trăirile lui Marco Polo în China şi astfel apare “Cartea ……………………………… ”.

După descrierile făcute de el s-au desenat mai apoi hărţi.

După ce este eliberat se întoarce la ………………. unde îşi reface viaţa şi se apucă din nou de comerţ.

Anexa 3

GRUPA MATEMATICIENILOR

1. Scrieți cu cifre romane anul nașterii lui Marco Polo și anul morții sale:

anul nașterii ……………………………………………………

anul morții ……………………………………………………

2. Aflați câți ani a trăit Marco Polo.Scrieți vârsta lui cu cifre romane.

…………………………………………………………………………………………………….

3. Folosind datele numerice din ultimul fragment, alcătuiți o problemă și rezolvați-o.

datele numerice: ……………………………………………………………………………………………

Anexa 4

GRUPA GEOGRAFILOR

Observați harta călătoriilor lui Marco Polo și identificați continentele străbătute ,oceanele și

mările traversate.

continente: ……………………………………….….…………………………………………….

oceane : …………………………………………………………………………………………….

mări : ……………………………………………………………………………………………….


34

Scrieți și numele unor localități .........................................................................................................

Anexa 5

GRUPA JURNALIŞTILOR

Imaginaţi-vă o întâlnire cu Marco Polo. Alcătuiţi un interviu folosind minim 5 întrebări.

Prezentaţi-l cu un coleg din grupă.

…………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………

Anexa 6

GRUPA NATURALIŞTILOR

Identificaţi principalele medii de viaţă străbătute de Marco Polo în călătoria sa, şi precizaţi

câte 2 exemple de animale pentru fiecare.

…………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………

Anexa 7

GRUPA CONSTRUCTORILOR

Construiţi , folosind materialele primite, corabia cu care Marco Polo a călătorit pe mare.


35

CLASA A V-A A SE PREZINTĂ

prof. Liliana Pădurariu - Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza”, Dorohoi

Orice colectiv de elevi reprezintă în primul rând un grup neomogen de copii, fiecare cu

caracter diferit de a celorlalți, cu abilități diferite și proiecții diferite ale sinelui și a celor la care se

raportează. Dar dacă căutăm numitorul comun al acestui grup îl găsim în dragostea față de obiceiul

și portul străbun și în puternicul simț patriotic pe care și l-au dezvoltat în timp. Sub îndrumarea

inimoaselor învățătoare Dorina Lupu și Elena Dănilă s-a înființat acum 5 ani ansamblul de dansuri

folclorice „Brâulețul” câștigătorul a numeroase competiții județene și naționale. Activitatea a fost

continuată și la ciclul gimnazial sub îndrumarea d-nei profesor Botezatu Emanuela.

Mai trebuie menționat un fapt deosebit: părinții acestor copii mențin o puternică legătură cu

școala, și practic nu există activitate în care să nu se implice.


36

UN GÂND LA FINAL DE AN ȘCOLAR

prof. Simona Afloarei - Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza”, Dorohoi

A mai trecut un an prin clepsidra vietii de școlar. Pentru mine școala este un spațiu

miraculos în care daascălii, cu multă răbdare și înțelepciune răsădesc destinele fiecărei generații.

Putem spune că am terminat încă o filă din cartea vieții noastre de elevi și așteptăm cu nerăbdare un

nou început!

Alexoai Giulia, clasa a VI-a A

Vin cu plăcere de fiecare dată. Cu plăcere și cu nerăbdare să ne revedem colegii. Râdem

împreună, ne supărăm, ne ajutăm deopotrivă. Cu bune și cu rele, cu reușite și uneori cu dezamăgiri

am ajuns până aici. Sper ca în următorii doi ani să fim la fel...sau chiar mai buni!

Aparască Diana Ștefania, clasa a VI-a A

În cei doi ani de gimnaziu, noi, colectivul clasei a VI-a A, am învățat să fim prieteni, să fim

uniți, să ne ajutăm unii pe alții și să învățăm de la dascălii noștri cât mai multe. Totul e altfel, ne

maturizăm și privim cu alți ochi ceea ce se întâmplă în jurul nostru, suntem surprinși și curioși

totodată.

Iacob Diana Iuliana, clasa a VI-a A

Să ne prezentăm !

Cine suntem? Clasa a VI-a A 2016-2017

Câți suntem? Doar 31!!!

Cum suntem? Isteți, gălăgioși, curioși și... mereu nerăbdători!

Cum vom fi? Vedem în numărul viitor al revistei!


37

VIOLENȚA – O MARE PROBLEMĂ

Bianca-Patricia Tofan, clasa aVII-a A

prof. coordonator Mihaela Cătălina Olariu

„Nu lăsa violența să intre în viața ta!” ce cuvinte ușor de scris și greu de îndeplinit deoarece

violența ne înconjoară peste tot și cât de mult am vrea să nu existe,parcă mai mult dăm de ea.

Cel mai greu lucru e să o eviți. Încă de mici, ne confruntăm cu violența afară, la joacă,

grădiniță, școală și cel mai trist, unii și acasă. Nu contează dacă e fizică sau verbală,căci până la

urmă, nu cred că mai are vreo importanță. Cum ar fi ea, are un impact asupra ta, de durată sau nu,

mai puternic sau nu... Unele persoane afișează încă din frageda copilărie probleme

comportamentale ce denaturează în forme severe de agresiune până la vârsta adolescenței și asta de

obicei se întâmplă grație comportamentului părinților, cât și mediului în care trăiesc. Tot în

copilărie, începem cu pași micuți să ne formăm opinii și o personalitate... iar agresivitatea asupra

noastră, poate să influențeze aceste lucruri doar în rău, căci când ești copil nu îți dai seama ce se

întâmplă mai exact,ai impresia că tu ai greșit, că e vina ta și că e ceva în neregulă cu tine, că nu se

poate să primești lovituri sau cuvinte obscene fără să faci nimic greșit. Apoi, crești... și mai mult sau

mai puțin descoperi că unii oameni, căci încă există persoane cu o inimă în suflet și nu cu o piatră,

dau dovadă de o falsitate și răutate deosebită,de parcă nu ar avea loc pe planetă de tine . Eu n-am

înțeles niciodată de ce se întâmplă toate astea, de ce oamenii se comportă chiar așa… Lumea ar fi

prea plictisitoare dacă nu ar exista violență, ură? Nu prea cred!

Al doilea cel mai greu lucru e să nu răspunzi violenței… cu violența. Mulți facem asta, într-

adevăr, poate și fără să ne dăm seama,iar câteodată oricât de mult ți-ar părea rău,nu-ți poți

rescumpăra greșeala. Alteori, ești nevoit. Nu poți mereu să ignori, să eviți sau să nu te implici. În

situații disperate, se cer acțiuni pe măsură.

Al treilea e să reziști. E greu să suporți în fiecare zi violență verbală sau fizică din partea

colegilor, cunoștiințelor sau chiar părinților. E greu să îți păstrezi mereu calmul,să numeri până la

zece și să treci mai departe. Unii consideră prin asta că te lași călcat în picioare, eu consider că e

vorba de autocontrol și de dorința de a fi un om mai bun decât ceilalți. Și probabil… nu se zice

degeaba că indiferența e cea mai dureroasă. Tot timpul, cel puțin eu, am încercat să trec peste

răutăți. Cât timp știi cine ești, cât poți și unde vrei să ajungi,nu ar trebui să te intereseze părerea

celor din jur. Dacă ești pozitiv, crezi în tine și îți pui în cap un lucru, nu cred că va putea să te

oprească nimeni, în niciun mod, chiar și cu violența n-ar reuși.

Știu că e greu, însă când ne-am născut nu a declarat nimeni că trăitul pe Terra va fi prea

ușor… Violența e o problemă, una mare, însă oamenii își schimbă mentalitățile pe zi ce trece,

devenind solidaritari în momente dificile și asta ar trebui să ne pună pe gânduri. Societatea ne

influențează, astfel o societate bună, dă naștere unor persoane bune.

Există speranță și aceasta vine doar prin simplul fapt că oamenii refuză într-un număr din ce

în ce mai mare „vizita” violenței în viața lor.


38

ȘCOALA, A DOUA FAMILIE

prof. Tiberiu Gireadă – Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza”, Dorohoi

Clasa 7B este cea de-a doua familie pentru 26 elevi care fac parte din ea. Au venit în urma

cu 7 ani, după "cei 7 ani de acasă" în jurul doamnei învățătoare Onofrei Alina, cea care i-a calauzit

în tainele Abecedarului în primii patru ani de școală.

Acum sunt îndrumati de domnul diriginte Gireadă Tiberiu și de ceilalți profesori ai Școlii

"Alexandru Ioan Cuza" Dorohoi, ce se straduiesc să le insufle dragostea de învățătură aleasă, de

moralitate și de iubire față de tot ce e frumos, bun și demn de urmat.

Elevii formează un colectiv unit, se ajută reciproc, se inplică în activitățile școlare și

extrașcolare, manifestă respect față de profesori și unii față de alții, sunt toleranți și înțelegători și

încearcă să pună bazele unei lumi mai frumoasă, mai curată și plină de zâmbet.


39

HOMO SAPIENS-ZAPPIENS

Concurs naţional epistolar

Secțiunea Limba engleză

Dorohoi, the 28th

of April 2017

Dear Julie,

I know it‟s been a while since you wrote to me and I apologize for not answering sooner, but

as you probably found out already, it was difficult time for my family. Two months ago our home

was destroyed in a fire. We lost everything. Good thing we had insurance and some savings,

otherwise we would be homeless or living with friends and family. Do you remember the old empty

house near my cousin‟s place? My parents bought that house and we spent the last few weeks trying

to turn it into a home. We pretty much did it. My room is prettier, brighter and bigger than the old

one. I think you would like it. The walls are green and the furniture is white. You will notice two of

your wonderful paintings on the wall.

Anyway, this is not the only thing I wanted to tell you about. I have a secret and I need

someone to share it with. I think the house is haunted. Strange things happen…weird noises, door

slapping, objects disappearing… I don‟t believe in ghosts, or I didn‟t use to…but now I‟m scared…

Do you believe in ghosts? What should I do? Would you come over to see for yourself?

I need an answer as soon as possible, I really don‟t know what to do and I could use a friend

right now.

Your friend in need,

Andra

HÎNCU ANDRA IOANA

CLASA a VIII-a A, Școala Gimnazială „ A. I. Cuza” Dorohoi

prof. coordonator: STOLERU Paula Mihaela


40

Homo Sapiens-Zappiens

Concurs naţional epistolar

Secțiunea Limba franceză

Dorohoi, le 30 mars 2017

Mes chers parents,

Je vous écris pour m’expliquer et m’excuser. Je sais que le directeur

vous a dit que j’ai frappé un copain, mais ce n’est pas vrai. Pas tout à

fait…J’ai frappé Michel, mais c’était un accident…Un accident ! C’était la

récré…j’étais avec mes copains dans la cour de l’école. On discutait

vivement sur le dernier épisode de notre série préférée. D’un coup j’ai

observé une abeille tout près de mon visage. Vous savez comme j’ai peur

des abeilles…je ne suis pas fier de moi, mais j’ai perdu le contrôle…j’ai

commencé à crier et j’ai essayé de la chasser avec mes mains. J’étais

désespéré et dans mon désespoir, en essayant de me protéger, j’ai

accidentellement frappé Michel. Je regrette cet accident de tout mon cœur.

J’ai expliqué la situation à Michel et il m’a déjà pardonné. Comme vous, je

déteste la violence. Croyez-moi, je ne veux pas vous décevoir. Je vous

respecte et je vous aime.

Votre fils qui vous adore,

Giulian

GHERASIM IOAN GIULIAN

CLASA a VIII-a A, Școala Gimnazială „ A. I. Cuza” Dorohoi

prof. coordonator : SURDU Alina


41

IMPLICAREA FAMILIEI ÎN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV –CALEA PENTRU

OBȚINEREA SUCCESULUI ȘCOLAR

prof. Mihaela - Liliana Halici - Școala Gimnazială „A. I. Cuza” , Dorohoi

Obiectivul cel mai important al colaborării dintre școală și familie în perioada școlarității

mici îl reprezintă susținerea eforturilor copilului pentru ca acesta să dobândească primele

instrumente ale muncii intelectuale și să obțină succesul școlar. Creiteriul care indică nivelul

calitativ al activității didactice este obținerea sau neobținerea succesului școlar de către fiecare elev.

De asemenea, familia consideră școlaritatea drept miză pentru dobândirea succesului profesional

sau social.

Educația în familie, „cei șapte ani de-acasă”, influențează puternic întreaga existență a

individului, indiferent dacă el recunoaște sau nu, și în ciuda derapajelor inerente vieții. Părinții sunt

modele pe care copiii, conștient sau nu, le „văd” cu ochii minții și le urmează. Deci, învățătorul

trebuie ca mai întâi să se întrebe care sunt și atitudinile față de școală pe care fiecare familie le

transmite, care e stilul de influențare, atmosfera familială. Apoi, pornind de la faptul că părinții sunt

eficienți în formarea unor deprinderi la proprii copii, dar și cei mai interesați față de progresul

copiilor, învățătorul trebuie să găsească modalitățile prin care părinții pot fi motivați pentru a-și

asuma și a practica efectiv rolul de parteneri ai școlii în actul educativ.

Relația de parteneriat constă în coordonarea acțiunilor între părinți și învățător astfel încât

obiectivele de realizat, metodele folosite, formele de organizare și de evaluare a activității să fie

comune. Părinții și învățătorul vor învăța unii de la alții pentru a alege împreună varianta cea mai

potrivită pentru copil. Dacă vom căuta soluții eficiente pentru numeroasele probleme care se nasc

din complexitatea actului educativ, parteneriatul educațional cu părinții va fi înțeles ca una dintre

strategiile de bază ale școlii.

Nu rar se întâmplă să auzim de la părinții elevilor, partenerii cei mai apropiați ai școlii: Ce

să mă mai fac cu copilul meu?, E mic, sărăcuțul, ce știe sau poate el?, Cum aș putea să-l educ mai

bine?, De ce nu pot să-l educ cum vreau eu?, et. Sau, de multe ori, în cadrul consiliilor profesorale

ne sunt adresate întrebările: Îi încurajează școala suficient pe părinți să se implice în educația

copiilor?, Care este modul în care ea utilizează contribuțiile acestora?, Sunt implicați părinții în

managementul unității școlare?, Ce face școala pentru comunitate?, Cum vine comunitatea în

ajutorul școlii?, etc.

În general părinţii consideră că educaţia este dificilă atunci când copilul prezintă un

comportament care pentru ei este inacceptabil sau atunci când copilul nu ascultă, nu se supune

regulilor pe care ei le impun. Dacă părintele are o impresie negativă despre copilul său şi nu se

aşteaptă la ,,nimic bun de la el”, atunci şi copilul îşi va crea aceeaşi imagine negativă despre sine.

Obiectivul fundamental al acestor acţiuni vizează transferul de experienţă, cunoaşterea

aprofundată a exemplelor de succes fiind unul dintre cele mai eficiente mijloace de a motiva părinţii

pentru a deveni aliaţi ai şcolii.

Statutul de părinte se câştigă, nu se cuvine de la sine oricărui adult. Prin urmare, există

diferite grade de reuşită în dobândirea caracteristicilor unui părinte ,,autentic”.

Nevoia de a forma o echipă între cadrele didactice, elevi, părinţi şi autorităţile comunităţii în

vederea corelării acţiunilor influenţelor educative este justificată pe de o parte de tendinţa de

autoinvestire cu responsabilitate a părinţilor preocupaţi de viitorul copiilor, iar pe de altă parte, de


42

cumularea de către şcoală a atributelor socializatoare proprii unor instituţii inactive la nivel local

(cluburi, ateliere de creaţie, etc).

Antrenarea părinţilor în realizarea acţiunilor educative specifice poate să se desfăşoare în

următoarele direcţii:

- activarea comitetului de părinţi prin implicarea în elaborarea, implementarea şi

monitorizarea planului de dezvoltare al şcolii;

- identificarea părinţilor voluntari care să sprijine derularea eficientă a acţiunilor educative;

- organizarea cabinetelor de consiliere pentru părinţi;

- implicarea părinţilor în activităţi administrative( amenajarea spaţiului de studiu, dotarea

clasei, a terenului de sport, etc.);

- antrenarea părinţilor în procesul instructiv-educativ;

- crearea a diverse mijloace de comunicare a părinţilor cu reprezentanţii şcolii ( director,

cadre didactice)- cutia poştală a părintelui, şedinţele cu părinţii, lectoratele cu părinţii, activităţi

culturale şi artistice, cărţi, broşuri şi reviste cu caracter educativ, filme şi piese de teatru cu specific

educativ, conferinţe, dezbateri pe teme educative pentru părinţi şi cu părinţii;

- iniţierea unor programe de educaţie pentru părinţi, identificarea aşteptărilor părinţilor faţă

de şcoală şi a nevoilor de formare a acestora;

- desfășurarea unor activități săptămânale de intervenție personalizată, la care sunt invitați,

pe rând, părinții, pentru a discuta problemele speciale ale fiecărui copil;

- stimularea părinţilor în asistarea copiilor.

La începutul fiecărui an şcolar, dar mai ales la începutul clasei pregătitoare, este bine să

oferim părinţilor o serie de sfaturi sub forma unor îndemnuri la care trebuie să mediteze:

Învaţă să-ţi asculţi copilul tău!

Fii răbdător!

Fii maleabil!

Nu fi partea care atacă- să nu te enervezi, să nu ţipi, nu fi răutăcios, nu jigni copilul!

Exprimă-te clar şi hotărât!

Acceptă-ţi propriul copil!

Discută cu copilul tău cât mai mult!

Fă-ţi timp pentru copil şi fii gata să-i oferi siguranță!

Faceți din fiecare realizare o sărbătoare!

Răsplătiți-le și lăudați-le fiecare efort! Amntiți-le că un competitor nu încetează

niciodată să încerce.

Petreceți câtva timp cu fiecare dintre copii singur, pentru a arăta că fiecare este

special pentru dumneavoastră.

Învățați-l să gândească pozitiv, fiind chiar voi un exemplu.

Îmbrățișați-l, sărutați-l și spuneți-i Te iubesc! cel puțin o dată pe zi. Copiii au nevoie

de reafirmarea dragostei părintești. Pușculița lor sentimentală va fi astfel mereu plină!

În activitatea educativă trebuie să ne asumăm inițiativa și să conștientizăm faptul că

parteneriatul educativ este benefic, că toți avem de câștigat. Numai așa putem orienta învățământul

spre valori ferme: punctualitate, adevăr, disciplină, respect față de aproapele nostru, ca ființă

similară nouă, ajutorarea celui aflat în dificultate, receptivitate la argumente, inițiativă, concentrare,

efort, competențe/abilități competitive.


43

INFLUENȚA CURRICULUMULUI SUBLIMINAL ÎN PROCESUL DE PREDARE-

ÎNVĂȚARE-EVALUARE

prof. Simona Afloarei - Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza”, Dorohoi

Curriculumul privit în integralitatea sa poate fi clasificat în funcție de diverse criterii,

tipurile de curriculum astfel identificate oferind posibilitatea înțelegerii multidimensionalității

experiențelor de învățare. În funcție de criteriul cercetării fundamentale a curriculumului observăm

existența unei categorii definite în literatura de specialitate curriculum ascuns (subliminal).

Printre modalitățile de manifestare ale curriculumului ascuns se pot enumera: ideologia

implicită a programelor și manualelor, alegerea textelor studiate și a exemplelor oferite de către

profesor, comportamente cotidiene ale cadrului didactic, comportamentul nonverbal al profesorului,

echitatea relațiilor cu elevii, metodele de predare și evaluare, regulile și obiectivele vieții școlare,

climatul clasei și al școlii, mediul social din care provine elevul si familia sa, stimularea spiritului

de câștig, de competiție.

În primul rând această influență este observabilă la nivelul materialului literar utilizat, fie

din manual, fie ales de către profesor. Conținutul textelor influențează percepția elevilor asupra

unor valori și principii vehiculate, asupra viziunii specifice unei perioade sau unui autor. Astfel prin

studierea unor opere literare având ca temă copilăria (I. Creangă, Ionel Teodoreanu) se transmit

implicit valori și conduite morale specifice, depășind orizontul social imediat al copilului. Acest

lucru nu poate sa aibă decât o influență pozitivă, dar să nu uităm că la fel de ușor alegerea unor

texte mai puțin inspirate, mai puțin analizate, poate avea efect negativ (cazul unor manuale

alternative discutabile ca surse literare).

În al doilea rând, comportamentul cadrului didactic reprezintă o altă latură a curriculumului

ascuns, comportament care influențează atât raportarea elevului la actul didactic, cât și la modelul

moral pe care profesorul ar trebui să-l reprezinte. Chiar dacă practica didactică obligă la o anumită

desubiectivizare a conţinuturilor vehiculate, ca profesor te prezinți în fața elevilor cu ambele laturi,

umană și profesională. Inflexiunile noastre valorice vor fi prezente atât la nivelul comunicării

verbale, dar şi la nivel paraverbal sau nonverbal. De aceea felul în care acționezi și reacționezi în

relația cu elevii devine important prin mesajul subliminal pe care îl transmiți. Seriozitatea și

perseverența în a-i ajuta să învețe, corectitudinea și echitatea în procesul de notare/evaluare

contribuie la formarea unor atitudini corecte și la asimilarea unor principii valorice sănătoase.

În al treilea rând, influența curriculumului ascuns este vizibilă și în felul în care se aplică

sistemul de sancțiuni și recompense, acest factor având de multe ori o influență negativă. În

activitatea la clasă folosesc ca tipuri de recompense lauda, punctaj suplimentar unei teme,

recompensa exprimată în termeni sociali (conferirea unor responsabilităţi ca formă de apreciere),

nota.

Elementele curriculumului ascuns sunt numeroase, destul de dense şi cu impact educativ

evident, cele negative fiind uneori destul de greu de evitat. Esențial este să identificăm la timp

factorii care pot fi corectați, eliminați pentru un bun parcurs școlar.

Bibilografie

J. A. Comenius, Arta didactică, Ed. Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1975,

Cucoş C-tin, ( 2002 ),Pedagogie, Ed. Polirom, Bucureşti;

Rafailă M., ( 2004 ), Curs de pedagogie, Universitatea din Bucureşti;


44

ZIUA COPILULUI ... ÎN LUME ...ȘI LA ȘCOALA GIMNAZIALĂ „A. I. CUZA”

DOROHOI

prof. Stoleru Paula Mihaela - Şcoala Gimnazială „A.I.Cuza” Dorohoi

Ziua Internaţională a Copilului a fost proclamată de către Conferinţa Mondială pentru

Bunăstarea Copiilor în 1925, iar apoi în 1954, 20 noiembrie a fost declarată Ziua Universală a

Copilului.

Tot în acel an, 1954, UNICEF a emis o recomandare care prevedea ca fiecare stat să

sărbătorească "Ziua Copilului".

Ziua de 1 iunie este, de fapt, Ziua Internaţională pentru Protecţia Copiilor, însă în prezent

este sărbătorită în mai multe ţări ca fiind Ziua Copilului. Ziua datează din anul 1950 şi a fost

stabilită de către Federaţia Internaţională Democrată a Femeilor de la Congresul de la Moscova (22

noiembrie 1949).

Variantele globale majore includ Ziua Universală a Copilului din data de 20 noiembrie, după

recomandarea Naţiunilor Unite. Ziua Universală promovează obiectivele prezentate în Carta pentru

bunăstarea copiilor. La data de 20 noiembrie 1958, Naţiunile Unite au adoptat Declaraţia

Drepturilor Copilului. Ulterior, Organizaţia Naţiunilor Unite a adoptat Convenţia cu privire la

drepturile copilului, în 1989, tot pe 20 noiembrie.

Cele mai multe țări însă celebrează Ziua Copilului pe data de 1 iunie. Alături de Romania,

alte 47 de state celebrează copii la aceeași dată.

Majoritatea țărilor au căzut de acord asupra zilei de 1 iunie, prima zi de vară, însă nu toate

statele sărbătoresc Ziua Copilului acum, 22 noiembrie fiind o dată populară în țări precum Canada,

Marea Britanie, Suedia, Spania, Olanda, Franța, Grecia sau Islanda.

An de an, instituțiile de învățământ din orașul nostru participă la activități de amploare

dedicate acestui eveniment. Colaborarea dintre școli și administrația publică locală se concretizează

în câteva zile de sărbătoare, în care copiii sunt în centrul atenției. Participarea lor la manifestări

cultural-artistice și sportive este o oportunitate de a contribui cu talentul lor la bucuria celorlalți.

La Școala gimnazială „A. I. Cuza” Dorohoi, activitățile dedicate zilei de 1 Iunie stârnesc în

fiecare an entuziasmul elevilor și al cadrelor didactice, determinându-i să-și pună în valoare

aptitudinile atât pe scenă cât și în afara ei.

În 2017, peste 400 de elevi ne-au reprezentat cu mândrie:

talentații prichindei din ciclul preșcolar coordonați de doamnele educatoare Hornariu Dana

și Pădurariu Carmen – moment artistic;

cei mai mai mici dintre școlari, elevii clasei pregătitoare Step by step, prof. Amarie Maria și

Huțuleac Dan Paul – desene pe asfalt și parada personajelor de basm;

minunații elevi ai clasei I Step by step, prof. Alexa Irina și Postolache Floarea – Parada

personajelor de basm și Parada bicicletelor;

cei mai în formă elevi ai clasei a II-a Step by step, Prof. Racu Marcela și Murărașu Mihaela

– Parada bicicletelor;

vestitul ansamblu de muzică populară „Moștenitorii” coordonat de înv. Bradu Vasile și

Bradu Rodica

neobosiții dansatori și interpreți ai clasei a V-a A, prof. Botezatu Emanuela și Irimia Corina;

elevii claselor gimnaziale, prof. Stoleru Paula, Olariu Mihaela, Surdu Alina – Tricolor

uman.


45


46

NU PUTEM SCHIMBA LUMEA, DAR PUTEM SCHIMBA LUMEA CUIVA

Lidia Lionte – secretar Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza”, Dorohoi

Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza” Dorohoi activează ca un organ care reprezintă

interesele comunității, se caracterizează prin aspirații comune prin intermediul căreia se asigură

elevilor dorohoieni servicii de educație și instruire bazate pe calitate, performanță.

Scoala noastră este deschisă pentru toți cei care au nevoie de educație. Are ca prioritate

pregătirea elevilor pentru o lume în schimbare, formându-le capacități, deprinderi și competențe

care să le permită să-și găsească locul și menirea socială. În această unitate se respectă fiecare elev,

oricât de modeste ar fi rezultatele școlare, se identifică posibilitățile fiecăruia pentru a le putea

valorifica.

Crezând în propriile valori și în susținerea comunității locale colectivul școlii se străduiește

să ducă mai departe adevăratele sensuri ale vieții.

Colectivul școlii face tot posibilul ca elevii să devină părți integrante ale unei „mari

formații”. Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza” Dorohoi ocupă o poziție privilegiată în rândul

instituțiilor locale, beneficiind de sprijinul Consiliului Local.

Viața școlii se caracterizează prin menținerea spiritului comunitar, plăcerea de a crea

împreună în spiritul toleranței care implică o participare afectivă și directă a elevilor, cadrelor

didactice.

Axa de educare se bazează pe principiul de a oferi elevilor, care sunt încredințați școlii,

metode și căi de rezolvare a greutăților (spirituale, materiale) prin care ei se pot confrunta cu viața.

Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza” Dorohoi este responsabilă în a educa elevii, care

vor deveni poate, persoane publice, cu funcții, care se vor confrunta cu situații a căror rezolvare

necesită pricepere, măiestrie.

Pentru colectivul didactic al școlii educația este o adevărată provocare în slujba căreia și-au

pus toate mijloacele, metodele și resursele pentru a modela profilul unui OM.

A face parte din comunitatea Școlii Gimnaziale „Alexandru Ioan Cuza” Dorohoi este o

experiență care nu poate fi exprimată în scris, înseamnă un amalgam de personalități, stări sufletești,

valori morale.


47

IMPORTANȚA STUDIERII SINONIMIEI ÎN GIMNAZIU

prof. Corina-Elena Irimia– Școala Gimnazială „A. I. Cuza”, Dorohoi

„Cea mai mare virtute a limbajului este claritatea şi nimi nu-l face s-o piardă mai mult

decât folosirea de cuvinte nefamiliare”

Hipocrat

Limba are un rol primordial în educaţie, deoarece reflectă gândirea şi este cel mai important

instrument de comunicare între oameni. Cel mai cunoscut este rolul limbajului în educaţia

intelectuală, în formarea şi dezvoltarea capacităţii de gândire şi a culturii generale.

Limbajul este în strânsă legătură cu dezvoltarea economică echilibrată şi armonioasă a

societăţii. Vocabularul este cel mai deschis la influenţe. În situaţia în care împrumuturile literare

aveau echivalente locale, după o etapă de coexistenţă, de obicei, termenul regional este înlocuit prin

cel general. Un efect al influenţelor reciproce dintre limba literară şi graiurile regionale este

îmbogăţirea vocabularului cu serii sinonimice, ai căror termeni obţin treptat nuanţe de sens sau

valori stilistice speciale. Oamenii instruiţi trebuie să vorbească o limbă literară, fără „coloratură

dialectală”.

Sinonimia este „acea relaţie de sens care se stabileşte între cuvinte care au aproximativ

acelaşi sens şi pot fi substituite unul altuia în context” (Angela Bidu-Vrănceanu).

Acţiunea de cultivare a limbii nu este legată doar de gramatică, ci şi de vocabular.

Profesorul are datoria de a-l îndruma pe elev să întrebuinţeze adecvat în context sinonimele, să evite

confuziile între paronime etc.

Mihai Eminescu spunea că „limba, alegerea şi cursivitatea expresiunii în expunerea vorbită

sau scrisă, e un element esenţial, ba chiar un criteriu al culturii”. Cu precădere în gimnaziu se

dezvoltă vocabularul elevilor o dată cu studierea unor noi discipline.

Profesorul trebuie să se asigure ca achiziţiile lingvistice noi să se fixeze corect, iar greşelile

să fie corectate. Elevii trebuie să preia din limba literară nu doar sinonime care fac referire la

cuvinte concrete, termeni la modă, ci şi cuvinte abstracte, legate de cultură. De asemenea, ei trebuie

să cunoască funcţia stilistică a cuvintelor, expresiilor şi construcţiilor populare şi regionale, folosite

în stilul colocvial, în stilul publicistic şi chiar în unele domenii ale stilului ştiinţific.

Mioara Avram consideră că „educaţia morală a limbajului trebuie făcută cu mult tact, pentru

a nu fi sortită eşecului în termenii unui conflict între generaţii” (Mioara Avram). Unităţile

frazeologice vechi şi populare, „adevărata bogăţie” a limbii, „adevărata ei zestre de la moşi

strămoşi” (Mihai Eminescu), ies din vocabularul activ al elevilor, care, uneori, nu cunosc sensul lor

exact şi nu pot înţelege un mesaj care conţine aceste unităţi. Aceste expresii trebuie să fie cunoscute

de elevi măcar ca elemente de vocabular pasiv.

Îmbogăţirea exprimării elevilor presupune atenţie la forma şi sensul sinonimului, la

condiţiile concrete de întrebuinţare. Un tip de pleonasm semantic constă în alăturarea a doi termeni

direct sinonimi. De asemenea, sunt utilizate impropriu unele cuvinte deoarece sunt apropiate eronat

ca înţeles de cuvinte cu care seamănă din punct de vedere formal.

Studiul limbii române este în strânsă legătură cu studiul literaturii, care are ca obiectiv şi

deprinderea unor modele de exprimare îngrijită şi variată. Frumuseţea limbajului nu se reduce la

corectitudinea, ci înseamnă bogăţie şi varietate, utilizarea resurselor stilistice ale limbii şi folosirea

sinonimelor.


48

Sensurile figurate şi expresiile idiomatice, care reprezintă imagini artistice ale limbii

comune, au un rol important în estetica limbajului. Elevii trebuie să evite exprimarea monotonă,

lipsită de expresivitate, repetiţiile, clişeele folosite mecanic. Tudor Arghezi spunea că „A repeta un

cuvânt de două ori într-o pagină e deja niţeluş cam plictisitor…”. Repetiţiile se datorează lipsei de

atenţie a elevilor şi de abilitate în compunerea unui text şi denotă sărăcia lexicală a acestuia. Elevii

trebuie să utilizeze un sinonim al cuvântului repetat, pentru a evita astfel de situaţii.

Regionalismele dau culoare graiului local şi trebuie evitate doar în exprimarea literară. În

gimnaziu apare problema adecvării stilistice a comunicării, deoarece normele limbii literare conţin

în mod implicit şi norma stilistică. Din nefericire, din acest punct de vedere este deficitară

exprimarea scrisă şi orală a unui număr mare de elevi din ciclul gimnazial. Pe plan gramatical

adecvarea stilistică se reflectă şi în selectarea uneia dintre formele gramaticale sinonime. Îmbinarea

gramaticii cu stilistica trebuie făcută în întregul proces de predare a limbii şi literaturii române.

Programele şcolare pun accent pe exprimarea clară, corectă şi coerentă. Modelul de subiecte

de la Evaluarea Naţională conţine două texte la prima vedere, literar şi nonliterar, cu aceeaşi temă.

Pentru a putea recepta mesajul scris din textul nonliterar, elevii trebuie să cunoască sensul

termenilor de specialitate.

Valeria Guţu Romalo atrage atenţia asupra unui tip special de greşeală, pe care îl numeşte

„cultism” – neglijarea diferenţelor dintre sinonime sub aspectul înţelesului sau al construcţiei, din

dorinţa unei exprimări mai elegante, mai „literare” (Valeria Guțu Romalo).

Vasile Alecsandri vede în limba naţională „tezaurul cel mai preţios pe care-l moştenesc

copiii de la părinţi, depozitul cel mai sacru lăsat de generaţiile trecute şi care merită să fie păstrat cu

sfinţenie de generaţiile care-l primesc” (Vasile Alecsandri).

Cultivarea limbii este o sarcină complexă a profesorului de limba şi literatura română, care

trebuie să fie un model pentru elevi prin propria sa exprimare, cât şi ca model de atitudine, în

combaterea greşelilor de limbă, a exprimării monotone, preţioase sau neadecvate stilistic.

Bibliografie:

Alecsandri, Vasile. Opere complete, vol.I, Bucureşti, Editura Semne, 2006;

Avram, Mioara. Probleme ale exprimării corecte. Bucureşti, Editura Academiei Republicii

Socialiste România, 1987;

Bidu-Vrănceanu Angela, Forăscu Narcisa. Cuvinte şi sensuri. Polisemia. Sinonimia.

Antonimia. Prin exerciţii. Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1988;

Guţu Romalo, Valeria. Corectitudine şi greşeală. Bucureşti, Editura Humanitas, 2000.


49

DEZVOLTAREA GÂNDIRII LATERALE LA COPILUL PREŞCOLAR

prof. Vieru Valentina Mirela - Şcoala Gimnazială “Ştefan cel Mare/Grădiniţa cu P.P. Nr. 10

Dorohoi

Gândirea laterală este strâns legată de intuiţie, creativitate şi dispoziţie, toate au aceeaşi

bază, însă gandirea laterala este un proces deliberat. Este un mod de folosire a minţii, ca şi gândirea

logică, dar de alt tip.

Gândirea laterală este descrierea unui proces. Un rezultat poate fi doar admirat şi consacrat,

pe când un proces poate fi învăţat pentru a fi folosit. În jurul creativităţii s-a creat o anumită mistică

a talentului şi a intangibilului. Această persepectivă poate fi explicată în lumea artei, unde

creativitatea implică sensibilitate artistică şi rezonanţă emoţională, darul expresivităţii. Dar viziunea

în cauză îşi pierde justificarea în afara lumii artistice. Creativitatea a început să fie apreciată din ce

în ce mai mult ca element esenţial al schimbării şi al progresului, evoluţiei. A ajuns chiar să fie mai

preţuită decât cunoaşterea sau tehnica, deoarece acestea au reuşit să fie uşor accesibile oricui.

Pentru a ajunge să folosim creativitatea, e nevoie să o detaşăm de această aură mistică şi să o privim

ca pe o modalitatea de a ne folosi mintea. În aceasta consta gândirea laterală. Creativitatea este o

abilitate nu un talent. A avea o idee creativă nu este acelaşi lucru cu a avea o idee diferită, cee ce o

face pe prima să fie aplicabilă este eficienţa. Spre exemplu ideea de a face o uşă nouă, şi anume una

triunghiulară nu este deloc creativă ci doar diferită, ea neavând o eficienţă mai mare decât o uşă

dreptunghiulară.

Lateralizarea se explică prin dominanţa pe care o exercită una dintre emisferele cerebrale

(stângă sau dreaptă), copilul fiind astfel dreptaci sau stangaci. Persoanele care scriu cu mâna dreaptă

funcţionează la nivel cerebral pe emisfera stângă. Este emisfera raţionalităţii, logicii, analogiei. De

aceea dreptacii sunt mai rigizi şi foarte calculaţi. Ȋn cealaltă extremă sunt persoanele stângace iar

acestea utilizează cu preponderenţă emisfera dreaptă – este legată de creativitate şi limbaj.

Observaţii cu privire la lateralizare se pot face ȋncă din primele luni de viaţă când se poate

constata cum bebeluşul duce la gura mai des o anumită mână. Ȋnsă se poate constata mai clar dacă

un copil foloseşte cu preponderenţă o anumită mâna de-abia pe la vârsta de 2-3 ani când copilul

ȋncepe să fie fascinat de trasarea unor linii. Până la 6 ani ȋnsă, el ȋşi poate schimba preferinţele. De

aceea trebuie să ȋl observi astfel ȋncât să-i ȋncurajezi capacităţile fără a pune piedici tendinţelor lui

naturale. Este foarte important să se observe cu atenţie ȋn ce mod ȋşi foloseşte mâna stângă, cum

apucă lucrurile, cum ȋntoarce paginile unei cărţi, cum ţine creionul ȋn mână, iar dacă se constată că

predomină folosirea mâinii stângi trebuie apoi observat piciorul cu care loveşte mingea, ochiul cu

care priveşte printr-un orificiu, urechea pe care o “ȋntinde” să asculte un sunet.

Este recomandabil ca educarea lateralităţii să ȋnceapă ȋn jurul vârstei de 4-6 ani, când ȋncă

nu s-au consolidat elementele orientării ȋn spaţiu şi nici lateralitatea nu este certă.

Pentru stabilirea lateralităţii se pot folosi probe şi teste: proba aplaudatului, ȋnchiderea şi

deschiderea palmelor, ȋnşirarea margelelor pe fir de aţă, proba shooting, testul sighting şi

manoptoscopului, depistarea auditivă a ceasului ascuns sub o cutie.

Ȋn grădiniţă se desfăşoară o serie de activităţi ca: lucru manual (copiii taie, lipesc, ȋndoaie,

răsucesc, şnuruiesc), desen, pictură, modelaj (modelarea plastelinei, a lutului, prin mişcări

complexe: translatorii, circulare, de aplatizare, de adâncime). Toate aceste activităţi au o

contribuiţie deosebită la dezvoltarea musculaturii fine a mâinilor necesară ȋn pregătirea mâinii

pentru scris.


50

Pe lângă aceste activităţi recomandăm o serie de jocuri şi jocuri-exerciţiu pentru dezvoltarea

musculaturii, a dextralităţii manuale, ȋn vederea ȋnsuşirii ulterioare a procesului de scriere:

ȋnchiderea şi deschiderea pumnului, depărtarea şi apropierea degetelor, morişca, bătăi din palme,

ȋncrucişarea palmelor, „cântatul” la pian, „ploaia”.

Atât părinţii cât şi cadrele didactice trebuie să cunoască faptul că stângăcia ȋn sine nu

reprezintă un semn de inferioritate, ci este o valoare biologică egală cu dreptăcia. Asadar, ȋn

preşcolaritate şi şcolaritate nu trebuie intervenit ȋn eliminarea stângăciei, ci, dimpotrivă, trebuie

ȋncurajată mâna mai abilă.

Gândirea laterală semnifică un mod de a gândi care urmăreşte schimbări în percepţii,

concepte şi idei prin utilizarea unor instrumente specifice. După ce înveţi tehnicile de gândire

laterală poţi să: rezolvi probleme pe care nu le-ai putut rezolva cu metode obişnuite; priveşti

lucrurile din mai multe perspective- ai abilitatea de a gândi altfel decât critic şi analitic; descoperi

idei noi şi creezi noi produse, procese şi servicii; valorifici la maxim potenţialul indivizilor şi

echipelor ai şansa de a inova şi a fi lider pe piaţă; poţi preîntâmpina blocajele în gândire; eşti

proactiv; vezi oportunităţi acolo unde alţii văd probleme; derulezi aceleaşi procese mult mai

eficient, salvând timp şi bani. O dată ce ţi-ai însuşit instrumentele de gândire laterală, poţi să le

aplici oricând, oricărei situaţii. Sunt folosite de mulţi ani de oameni din diferite domenii si culturi si

toti au obţinut rezultate remarcabile. Gândirea creativă este o deprindere mentală pe care oricine

poate să o achiziţioneze – dacă îşi doreşte.

Gândirea laterală nu este altceva decât abilitatea de a gândi creativ, și de a ieși în mod

degajat din “zona de confort”, concept care se poate referi atât la rezolvarea ingenioasă a

problemelor personale, cât și a celor legate de inspirație, imaginație sau propria afacere și abordarea

subiectelor dintr-o perspectivă neașteptată. Gândirea laterală presupune renunțarea la limite de orice

fel, îndepărtarea modului de gândire tradițional, și eliminarea prejudecăților din minte. Pe lângă

faptul că este o calitate indispensabilă pentru cei care își planifică o carieră în domeniul publicitate,

marketing, media, artă și design sau oricare alta în care solicitarea părții creative a creierului este

făcută la maxim, această trăsătură de personalitate este pur și simplu un atu important indiferent de

priorități, ocupație sau vîrstă.

Gândirea laterală este foarte diferită de gândirea verticală sau logică, cea tradiţională. In

gândirea verticală, înaintăm prin paşi secvenţiali, ce trebuie să aibă fiecare justificare (unul

dintre instrumente folosit, de a mânui informaţia, este matematica: matematica unde nu

încape vorbă să se strecoare greşeala). Când gândim lateral nu suntem interesaţi de natura unui

aranjament de informaţii ci de direcţia în care ne poate duce acesta. Obiectivul gândirii nu este

corectitudinea ci eficienţa. E adevărat, pentru a gândi eficient trebuie să gândim corect. A gândi

corect înseamnă a avea dreptate mereu. A gândi eficient înseamnă a avea dreptate doar în final.

Gândirea verticală sau logica presupune existenţa corectitudinii pe parcursul întregului demers,

ea face o selecţie prin excludere, negaţia este instrumentul folosit pentru a exclude. Gândirea

laterală ne permite să facem erori pe parcurs, dar în final trebuie să avem totuşi dreptate.

Gândirea laterală se axează pe restructurarea acestor modele (intuiţia) şi determinarea

unor modele noi (creativitatea). Gândirea laterală şi cea verticală sunt complementare. Este

necesară exersarea amândurora şi totuşi în educaţie, accentul a fost pus întotdeauna în mod

exclusiv pe gândirea verticală.

Voi prezenta câteva metode şi jocuri care stimulează dezvoltarea gîndirii laterale la

copilul preşcolar.

Metoda celor șase pălării gânditoare - povestea ,, Scufița Roșie”


51

Cele şase pălării întruchipează şase posibilităţi de procesare a datelor. Schimbarea pălăriei

îţi oferă eliberarea faţă de stilul convenţional de tratare a problemelor şi îţi permite cât mai multor

informaţii variate privind o situaţie concretă. Este o tehnică interactivă, de stimulare a creativităţii

participanţilor care se bazează pe interpretarea de roluri în funcţie de pălaria aleasă. Gândește în

conformitate cu pălăria pe care o porți. Această metodă a fost creată de Eduard de Bono.

Pălaria albă - este neutral, povesteste pe scurt textul poveştii.

Pălaria albastră – este responsabilă cu controlul discuțiilor, o caracterizeaza pe

Sufița Roșie în contradicție cu lupul- veselă, prietenoasă, bună la suflet, în timp ce lupul este este

rău, lacom, șiret, procupat să pară sensibil la situație. Este pălaria responsabilă cu controlul

discuțiilor.

Pălaria roșie – oferă emoție față de evenimente, arată cum Scufita isi iubea mama

și bunica, își exprima compasiunea față de bunica, bucuria pentru vânător și supărarea față de lup.

Pălăria neagră- este negativistă, critică atitudinea Scufiței care trebuie să asculte

sfaturile mamei, trebuia să ajungă repede la bunica bolnavă.

Pălaria verde – este creativă, acordă variante Scufiței - dacă dorea să ofere flori

bunicii trebuia să-i ceară mamei să-i cumpere un buchet de flori, dacă dorea să culeagă flori, trebuia

să ceară mamei să o însoțească. Gândirea laterală este specifică acestui tip de pălărie.

Pălaria galbenă - este simbolul gândirii positive și constructive, găsește alt final

textului. Scufița putea să refuze să meargă la bunica știind că trece prin pădure, nu asculta de lup,

lupul îi arăta drumul cel mai scurt spre bunica, lupul o ajuta să culeagă flori bunicii, efortul aduce

beneficii.

Joc „Cutia misterelor”- o cutie primită de la spiridușul Leo în care se află „ceva”. Pe cutie

e lipită scrisoarea lui Leo, care îi îndeamnă pe copii să ghicească ce ar putea contine. Copiii o

pipăie, îi încearcă greutatea, o clatină, ascultă cu urechea, apoi încearcă să ghicească ce ar putea fi

în ea.Aceste soluții libere sunt notate cu negru pe flip-chart. Educatoarea „primește” un mesaj pe

telefon de la Leo, prin care acesta transmite copiilor 3 indicii: e de culoare portocalie, se manâncă,

se găsește toamna și iarna.Indiciile sunt spuse pe rând. După fiecare din ele se notează soluții.

Soluțiile propuse acum sunt notate cu roșu.Copiii sunt rugați să închidă ochii.Se deschide cutia.

Soluție: portocală și dovleac - e înconjurată cu galben din variantele propuse.

Joc „Cum putem face?”

- Se așază 6 pahare în șir: primele 3 au apă, următoarele 3 sunt goale;

- Sarcină: mișcând un singur pahar, să facem în așa fel încât să avem un pahar plin, unul gol, unul

plin, unul gol, samd;( soluția: se ia al doilea pahar și se răstoarnă apa în al cincilea pahar);

Bibliografie

De Bono, Edward –“Gândirea laterală” , ediţia a-III-a, Bucureşti: Curtea Veche

Publishing, 2011

www.didactic.ro


52

IMPROVING PRONUNCIATION

prof. Gabriela-Cristina Amatiesei – Liceul Tehnologic Special „Ion Pillat”, Dorohoi

A listener may judge an English learner ability to speak based on his pronunciation in spite

of his accuracy in grammar or his rich and expressive vocabulary. If one‟s pronunciation is poor

this immediately gives a negative impression because poor pronunciation is difficult to listen and

demands a great amount of effort and concentration from the listener. In addition, poor

pronunciation can conduct to misunderstanding or to a breakdown in communication. On the other

hand, a clear pronunciation determines the listener to judge speaker‟s language ability much more

favourably, even to tolerate grammatical errors. Furthermore, a good pronunciation yields a

valuable confidence to the speaker.

A good pronunciation does not mean a „native-like‟ pronunciation but a „listener-friendly‟

pronunciation meaning one that listener can understand without effort and can make conversation

possible.

The main objective of teaching pronunciation to English foreign language learners is to

achieve intelligible pronunciation, which is a central component of oral communication. Some

English language teaching methods ignore pronunciation but those described in chapter II embrace

it. In Oral Approach and Situational Language Teaching and Natural Approach is taught through

repetition and imitation with the help of visual aids. Moreover, taking into account more factors, as

impairment of my students, their age, exposure to English language and my pupils attitude towards

English I use techniques which help them to achieve a better pronunciation.

Here are some techniques I employ mostly:

imitation of teacher or recorded model of words;

imitation exercises; repetition of words and sounds;

choral imitation and repetition based on Situational Language Teaching;

performing dialogues;

learning by heart of rhythms and jingles;

tongue twisters;

pronunciation games based on Communicative Approach;

the use of rhyming words.

There are lots of activities I employ during my English classes whenever I sense that my

students encounter difficulties in uttering a word or a sentence based on techniques noted above:

Listen and repeat – students have to listen to a set of words pronounced by the

teacher and then repeat after him. Initially, this kind of exercise begins with a single word then

moves to two words or more. The words are chosen after their sounds.

E.g. cut cot cat

hut hot hat

Minimal pairs- students are looking at two words in line. They have to circle the one

they hear from a line and then to pronounce the words.

E.g. sad bad

hot not

come some

run sun

ball doll


53

Which order – students are looking at three words and write the order in which

teacher read them. After accomplish their first task they have to utter them in the order they noted.

E.g. look luck duck

2 1 3

house mouse blouse

3 2 1

cap cat fat

1 3 2

Same or different – students hear two words and write “A” if they are pronounced in

the same way or “B” if they are pronounced different. After choosing their answers, they pronounce

the words.

E.g. feet fat (B)

big big(A)

dot pot(B)

Odd one out – teacher reads a set of words and students have to identify the different

one and to pronounce it

E.g. run run run ran

fun fun fun fan

come some come come

Completion – students have a piece of paper with some incomplete words first letter

missing. The teacher says the words and pupils have to write the missing letter. The next task for

students is to read the words.

E.g. -ost -ost -ost -ost

(cost) (most) (post) (lost)

-are -are -are -are

(dare) (care) (fare) (mare)

In teaching pronunciation is generally agreed that imitation is the best technique of the

learning process, but in order to imitate correctly students must have heard correctly. In this case, I

can direct my students‟ attention to sound differences and I can give them many opportunities to

practice. Moreover, for successful imitation students must listen to themselves.

Pronunciation teachings is related to the understanding of the flow of speech and to the

fluency in spoken language therefore, only practice in listening and speaking will give the learners

the skills they require.


54

GÂNDURI DE ÎNCEPUT

Pr. prof. Constantin Muha - Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sf. Ioan Iacob”, Dorohoi

Copilăria este de bună seamă cea mai frumoasă perioadă din viaţa unui om. Deşi pare fără

griji ea devine în acelaşi timp cea mai importantă pentru cei din jur, care veghează la creşterea unui

prunc. Sarcinile sunt uneori copleşitoare pentru mama şi tata, pentru bunicul şi bunica, pentru

doamna educatoare, iar mai târziu pentru doamna sau domnul învăţător, preotul duhovnic şi pentru

doamnele şi domnii profesori.

De ce? Pentru că de ceea ce oferă ei acum, depinde OMUL de mai târziu. Nu e uşor să

sacrifici timp, voinţă, tihnă, familie. Dar toate acestea le regăseşti când vezi că cel pentru care te-ai

jertfit te reprezintă cu cinste şi stă cu fruntea sus în orice împrejurare a vieţii.

Educatorii trăiesc şi se împlinesc prin jertfa muncii lor- educarea celor mai mici dintre

învăţăcei. Aceşti prichindei ca statură, sunt de fapt nişte uriaşi prin inocenţa şi nevinovăţia lor, prin

puterea de a iubi şi a oferi necondiţionat, de a îmbrăţişa cu o căldură sufletească ce topeşte cea mai

încrâncenată inimă şi alină cel mai necăjit suflet. I-am avut deseori oaspeţi în biserica noastră

parohială, aducând un plus de frumuseţe şi de voiciune. Întâlnirea cu ei îţi conferă o altă stare de

spirit, reconfortantă şi îmbucurătoare, caldă şi senină- e o stare a Raiului.

Prezenţa în mijlocul lor este totdeauna binefăcătoare. Se munceşte mult în scoala si

grădiniţă, ca într-un stup de albine. Fiecare ştie foarte bine ce are de făcut, pentru ca învăţăceii să

crească bine şi frumos. Ei sunt oamenii ce reprezintă viitorul nostru al tuturor şi de aceea e nevoie

de multă trudă acum, pentru ca odată, cândva, să ne putem bucura de vremuri mai bune, oferite de

cei pentru care astăzi ne zbatem, lăcrimăm, suferim şi sperăm în tăcere. O tăcere luminată de

credinţa în Dumnezeu.şi de candoarea şi sublimul copilăriei acestor prichindei.


55

SIGURANȚA NAVIGĂRII PE INTERNET

prof. Andreea Adina Chelaru– Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi”, Botoșani

Conform Dex „internetul este o rețea internațională de

calculatoare, formată prin interconectarea rețelelor locale și

globale, destinată să faciliteze schimbul de date și informații

în diverse domenii”.

Această reţea prezintă atât avantaje, dar şi dezavantaje.

Unul dintre avantajele internetului este acela că printr-o simplă

apăsare a unei taste sau a unui click poţi avea într-un timp

foarte scurt multe informaţii. Un lucru benefic al acestui fapt

este că ai mai multtimp liber,care poate fi folosit în diferite

moduri. Un alt avantaj este acela poate învăţa cu ajutorul

internetului, să dialogheze cu cei din jur într-un mod civilizat,

dacă ne referim la viodeoconferinţe.

Dintre dezavantajele internetului se pot enumera:

- determină dependenţă, oamenii ajung în situația de a se restricționa de la alte lucruri, cum

ar sportul pentru a petrece mai mult timp pe internet;

- se pot accesa tot felul de filme, jocuri, desene animate etc. ce promovează violenţa, iar unii

adolescenți ajung să pună în practică, generând în acest mod conflicte;

- se renunţă la citit, ceea ce determina lipsa de cultură a tinerilor, viitorul nostru.

În ceea ce privește siguranța internetul unii oameni se simt în siguranță prin prisma faptului

ca nimeni nu le cunoaște identitatea. Cu toate acestea apar diferite probleme cum ar fi virusarea

computeruluiși pierderea tuturor fisierelor ori întâlnirea unor persoane care să le hărțuiască.

Cei mai predispuși acestor riscuri sunt tinerii și adolescenții.

Specialiștii recomandă pentru o navigare în siguranță:

- să nu dea clik pe linkuri suspecte;

- să instaleze programe de protective a calculatorului (antivirus, firewell);

- să nu dea informații personale sau confidențiale;

- să nu vorbească cu străinii sau să fixeze întâlniri cu aceștia;

Bibliografie:

http://parinti.acasa.ro


56

PERFECȚIONAREA CADRULUI DIDACTIC

prof. Elena Chicoș - Școala Gimnazială „Spiru Haret” Dorohoi

Plecând de la afirmația făcută de un

profesor din școala în care predau, în cadrul

unui consiliu profesoral pentru validarea

înscrierii a doi colegi la gradul didactic I, și

anume că nu are rost sa te perfecționezi sau

să te înscrii la Grade didactice în ziua de

astăzi, având în vedere condițiile socio-

economice în care ne aflăm, ne punem

întrebarea dacă acest lucru este o risipă de

timp sau bani, ci pur și simplu un act de

responsabilitate și o evoluție firească și

necesară în cariera unui profesor, ținând

seama și de evoluția și modificările legii

educației.

Intr-o lume în care schimbările se petrec într-un ritm rapid și în care adaptabilitatea și

formarea continuă a persoanelor active pe piața muncii sunt coordonate importante în strategiile de

dezvoltare a resurselor umane, formarea continua a personalului didactic constitue o prioritate a

sistemului de învățământ pentru dezvoltarea unei cariere motivante și performante și pentru

dezvoltarea unui proces educational atractiv, corelat permanent cu nevoile tinerilor de azi.

Profesorii trebuie să fie persoane active, informate și responsabile, să fie pregatiți pentru schimbări

care apar din punct de vedere social, economic, cultural și în același timp să fie bine pregătiți pentru

ca calitatea procesului de învățământ depinde de raportarea la standardele naționale și europene.

Astăzi, formarea profesională nu reprezintă doar o activitate cu conținut pedagogic și social

cu rol de remediere a carențelor formării inițiale sau numai de auto-reglare a sistemului educațional,

ci este un proces de lungă durată și de învățare permanentă cu 2 funcții importante: perfecționarea și

înnoirea practicilor profesionale prin actualizarea cunoștintelor însușite în timpul formării inițiale și

completarea formării inițiale prin dobândirea de noi competențe profesionale, prin perfecționarea

deprinderilor și dezvoltarea atitudinilor profesionale.

Termenul de profesionalizare descrie „identitatea profesională” astfel încât să se contureze

un set de cunoștințe și competenșe structurate după un model profesional în standarde profesionale

care sunt asimilate sistematic și pe baze științifice. Standardele profesionale fiind criterii de calitate

și cantitate a prestației cadrelor didactice utilizate pentru a descrie și aprecia activitatea profesională

a unui profesor dar și pentru a ameliora programele de pregătire inițială și continuă pentru carieră.

Un profesor trebuie să dețină un set de competențe generale și specifice (6 competențe specifice:

metodologice, de comunicare și relaționare, de evaluare a elevilor, psiho-sociale, tehnice și

tehnologice, și de management al carierei. Deasemenea acesta trebuie să dețină 5 competențe

generale: facilitarea unor procese inovatoare de învățare și predare centrate pe elev, evaluarea și

monitorizarea rezultatelor performanței de predare-învățare, planificarea și aplicarea

curriculumului, a orarelor, materialelor de formare și a metodelor didactice, formarea de

parteneriate în interiorul și în afara comunităților școlare, și implicarea în procesul de dezvoltare

profesională și individuală.


57

Formarea inițială pentru ocuparea funcției didactice din învățământul preuniversitar din

Romania; Art 236, 237, 238 cuprinde: formare inițială teoretică , în specialitate, realizate prin

universități, în cadrul unor programe acreditate potrivit legii, un master didactic cu durata de 2 ani și

stagiul practic cu durata de 1 an școlar , realizat într-o unitate de învățământ sub coordonarea unui

profesor mentor. Departamentele PPD din cadrul universităților care se ocupă încă, conform vechii

legi de formarea cadrelor didactice prin oferirea de programe de Pedagogie, Psihologie, Didactica

Specialității, Teoria și Metodica instruirii, instruirea asistată pe calculator, formarea practică vor fi

incorporate în cadrul masteratelor didactice conform noii legi.

Programele masteratelor didactice sunt elaborate pe baza standardelor profesionale pentru

funcția didactică, aprobată de MECTS iar studenții care urmează un master într-o instituție publică

pot beneficia de burse de studiu finanțate de la bugetul de stat, cuantumul este egal cu salariul net al

unui profesor debutant. După stagiul practic de 1 an, studentul se înscrie la definitivat care constă în

evaluarea portofoliului personal, 2 inspecții la clasa în anul de practică și examinare scrisă pentru

specialitatea respectivă.

Formarea continuă conform Art 242, 243, 244 din legea educației cuprinde evoluția în

cariera prin gradele didacticeșidezvoltarea profesionalăprin cursuri complementare de achiziție a

unor competențe noi și anume , dobândirea sau dezvoltarea competențelor de conducere, îndrumare,

control , evaluare în structurile și organizațiile din sistemul de educație, consiliere, predare în e-

learning și educația adulților.

Formarea continuă se realizează prin programe și activități de perfecționare a pregătirii

științifice, psihopedagogice și didactice sau în domeniile conducerii, îndrumării și evaluării

învățării; cursuri de pregătire și examene pentru acordarea definitivării în învățământ și a gradelor

didactice I si II; pregătirea de perfecționare periodică, organizate din 5 în 5 ani; prin burse și stagii

în românia sau în străinătate, mobilități individuale Comenius, sau Grundtvig, din cadrul

programelor de învățare pe tot parcursul vieții finanțate de Comisia Europeană prin Agenția

Națională pentru Programe comunitare în domeniul Educației și formării profesionale; cursuri

postuniversitare, doctorate și pregătire pentru conversie profesională.

Formarea inițialăși formarea continuă a personalului didactic preuniversitar se realizează

printr-un sistem de instituții, organizații și structuri MECTS, CNFP, institute de Știință ale

educației, ISJ-uri și CCD-uri, palatul național/Clubulri, etc..

Principalele forme de organizație sunt: activitățile metodico-științifice de comunicări,

simpozioane, schimburi de experiență pe probleme de specialitate și psihopedagogice, stagii

periodice de informare știintifică de specialitate și în domeniul științelor educației, cursuri

organizate de societăți științifice, cursuri de perfecționare a pregătirii de specialitate, metodice și

psihopedagogice, stagii de mentorat, cursuri de pregătire pentru definitivare și grade didactice,

cursuri pentru personalul de conducere, îndrumare și control, burse de perfecționare și stagii de

studiu în țară și străinătate, cursuri postuniversitare de specializare și studii universitare de masterat

și doctorat.

Evaluarea și validarea achizițiilor dobândite prin diferite programe de formare se efectuează

prin sistemul de recunoaștere, echivalare și acumulare de credite profesionale transferabile (la 5 ani

90 credite).

Aprofundând această ipoteză prin studiu și cercetare am identificat principalii factori care îi

motivează pe profesorii din CN “Grigore Ghica” Dorohoi să se perfecționeze și identificarea

criteriilor care stau la baza alegerii modalității de dezvoltare profesională continuă a acestora, ținând

cont de o serie de variabile precum gradul didactic, vechimea în învățământ, genul și vârsta. S-a

folosit ca metodă de investigație chestionarul cu 14 întrebări: 5 întrebări închise, 7 întrebări cu


58

răspunsuri la alegere și 2 întrebări de ierarhizare, și a fost aplicat pe un lot de 49 profesori ai CN :

17 bărbați și 32 femei (4 profesori cu doctorat, 19 cu gradul I, 18 cu gradul II și 8 cu definitivat),

vârsta medie fiind 42 ani și o vechime medie în învățământ de 19 ani). Chestionarul a fost aplicat în

perioada 1-14 mai 2010, iar din cei 49 de respondenți 12 au refuzat să completeze chestionarul.

Astfel, au raspuns 32 de profesori, din care 23 femei și 14 bărbați. Ipotezele de la care am plecat au

fost urmatoarele:

1.Profesorii cu gradul I și/sau doctorat consideră gradele didactice relevante pentru cariera

didactică și implicit considerăcursurile de perfecționare foarte importante. Interesant este faptul că

doar jumătate dintre profesorii cu doctorat cred că gradele didactice sunt nerelevante, aceștia având

doar definitivat și respectiv gradul II, iar dintre cei 19 profesori cu gr I, 13 cred că gradele didactice

sunt importante iar 5 consideră că nu sunt relevante pentru cariera didactică. Prima ipoteză se

confirmă pentru că 80% dintre cei chestionați consideră gradele didactice importante.

2.A 2a ipoteză a avut în vedere principalul motiv pentru care profesorii participă la cursuri

de Perfecționare, iar 57% consideră performanța ca fiind cea mai importantă motivație pentru

formare continuă, urmată îndeaproape de evaluarea permanentă, restrângerea activității sau

menținerea în funcția de predare. Și această ipoteză se confirmă.

3. Cea de a 3 a ipoteză a susținut faptul că profesorii sunt inclinați să aleagă cursuri de

formare gratuite și aproape de reședința decât cursuri plătibile la distanță. 78% dintre profesori ar

plăti un curs de formare dacă acesta ar corespunde nevoilor lor, 22% mențin ideea gratuității ca o

condiție esențială a perfecționării, iar dintre cei 4 profesori dr, 2 ar face cursurim plătibile. Din cei

18 profesori cu Gradul I, doar 13 ar merge la un curs plătit, 78% ar calatori departe iar 55% ar plăti

între 100-300 ron pt cursuri de formare. Ipoteza se infirmă pentru că 78% ar plăti și ar călători

departe de casă pentru perfecționare.

Sintetizând rezultatele obținute putem afirma că profesorii care fac această meserie din

pasiune sunt dispuși să facă sacrificii materiale și familiale pentru obținerea performanței și

ridicarea nivelului de satisfacție profesională. În lumina noii legi, este de dorit un sistem

descentralizat de formare continuă, cu finanțare transparentă, care să vină în sprijinul profesorilor

din România prin corelarea politicilor europene cu cele românești și cu nevoile reale ale

profesorilor, și nu în ultimul rând o remunerare a cadrelor didactice care participă la astfel de

cursuri de formare pentru a crește nivelul de satisfacție profesională și implicit performanțele

acestora cu elevii.

Bibliografie

Jesus, S.N., Lens, W. (2005) – An Integrated Model for the Study of Teacher Motivation,

Applied Psychology, an International Review, Volume 54, Issue 1, January.

Neculau, A. (coord.), (2003) – Manual de psihologie socială, Iaşi: Ed. Polirom.

Radu, I. (coord.) (1993)– Metodologie psihologică şi analiza datelor, Cluj-Napoca: Ed.

Sincron.


59

ȘCOALA GIMNAZIALĂ „A. I. CUZA” DOROHOI – ȘCOALĂ „ZERO WASTE”

prof. Alina Daniela Surdu – Școala Gimnazială „A. I. Cuza”, Dorohoi

Luna aprilie 2017 a fost declarată

prin ordinul prefectului „Luna curățeniei” la

nivelul județului Botoșani. La Școala

Gimnazială „ A. I. Cuza” Dorohoi, „Luna

curățeniei” 2017 coincide în mod fericit cu

participarea la concursul național „Școala

Zero Waste”. Îmbinând cele două

evenimente și preocuparea lor pentru un

mediu sănătos, elevii și cadrele didactice din

școala noastră au pregătit un amplu calendar

de activități vizând educația ecologică.

Activitățile au fost concepute în funcție de

vârsta și înclinațiile elevilor și au implicat

copii de toate vârstele, de la clasa pregătitoare pâna la clasa a opta.

Coordonați de cadrele didactice a căror menire este aceea de a-i orienta pe elevi în misiunea

lor de descoperire a cauzelor care duc la degradarea mediului încojurator și a măsurilor de

prevenire/remediere ce se pot lua, elevii au înțeles că resursele planetei nu sunt inepuizabile și că

fiecare dintre noi, după puterile noastre, putem să contribuim la salvarea ei.

Elevii claselor gimnaziale au desfășurat, în cadrul orelor de dirigenție și biologie, activități

practice și teoretice pentru a se familiariza cu diferitele aspecte ale acestei teme complexe:

experimente pentru a observa timpul necesar descompunerii anumitor materiale în mediul

înconjurător; au urmărit și au discutat pe baza documentarului „Marșul pinguinilor”; au participat la

activități de curățenie în curtea școlii; au construit căsuțe pentru păsări; au folosit creativ diverse

materiale reciclabile; au realizat panouri informative, etc.

Elevii claselor primare au fost și ei atrași de tema propusă și au participat prin activități

practice și creative: au urmărit dezvoltarea semințelor pe care le-au plantat și și-au folosit

imaginația pentru a ilustra dragostea lor față de natura înconjurătoare.


60

PROIECT EDUCATIV - ȘCOALA ZERO WASTE

prof. Alina Daniela Surdu – Școala Gimnazială „A. I. Cuza”, Dorohoi

1. Titlu proiect

ȘCOALA ZERO WASTE

A. Tip

CONCURS NAȚIONAL

B. Domeniu

Educație ecologică, Protecția mediului

2. Perioada

13 martie – 12 mai 2017

3. Instituția coordonatoare

Școala gimnazială „A. I. Cuza” Dorohoi

4. Parteneri / colaboratori

Asociația EcoStuff România, asociație non-guvernamentală și non-profit din

România, înregistrată la Registrul Național al ONG 6/09.05.2012, cod de înregistrare fiscală

30178841, reprezentată prin președinte Radu Rusu

SPL, Dorohoi

Farmacia „Magistra”

5. Echipa de implementare a proiectului

Prof. Olariu Mihaela

Prof. Surdu Alina

Prof. Stoleru Paula

Prof. Huțuleac Paul Dan

Prof. Amariei Maria

Prof. Halici Mihaela

Prof. Onofrei Alina

Lionte Lidia

Butnariu Mihaela

6. Grup țintă / beneficiari

250 de elevi, 10 cadre didactice, 50 părinți, 50 reprezentanți ai comunității locale

7. Scop, obiective

De ce se pune accent pe educaţie ecologică?

Pentru că, în prezent, oamenii folosesc (abuzând deseori, cu bună ştiinţă sau fără) resursele

naturale ale pământului. În fiecare colţ al lumii, omenii taie păduri, extrag minerale şi surse de

energie, erodând solul de la suprafaţă, poluând aerul şi apa, creând deşeuri primejdioase şi

producând o ruptură a zonelor naturale într-un ritm fără precedent în istoria vieţii pe pământ.

Deoarece cerinţele care decurg din suprapopulare şi dezvoltare cresc, devine tot mai greu pentru

oameni să-şi satisfacă nevoile şi dorinţele. Şi devine de asemenea imposibil să scape de

consecinţele degradării serioase a mediului: dispariţia speciilor, extinderea deşertului, contaminarea

cu pesticide, creşterea problemelor de sănătate, foametea, sărăcia şi chiar pierderea de vieţi umane.

Mulţi experţi sunt îngrijoraţi de faptul că, dacă acest ritm de distrugere continuă, vom fi martorii

distrugerii treptate chiar a sistemelor care sprijină viaţa pe pământ.


61

Scopul principal este de a dezvolta elevilor simțul responsabilității față de tot ceea ce ne

înconjoară, de a spori implicarea școlii în viața comunității, dar și a comunității în viața scolii. De

asemenea, ne dorim să promovăm conceptul „stil de viață durabil”, structurat pe componente de

natură ecologică, educativă și socială, să dezvoltăm capacitatea elevilor de a lua decizii, de a avea

inițiative ecologice, de a se implica în acțiuni concrete de protejare a mediului.

Obiective:

Înțelegerea corectă a relațiilor om – mediu și evidențierea interdependenței între

calitatea mediului și calitatea vieții

Formarea unei atitudini pozitive față de mediul înconjurător prin stimularea

interesului față de protejarea acestuia și față de propria sănătate

Încurajarea inițiativei individuale și de grup

Implicarea activă a participanților în acțiuni concrete de protejare a mediului

Stimularea creativității elevilor

8. Argument

Educaţia ecologică sporeşte conştientizarea problemelor şi înţelegerea valorilor personale

prin „descoperirea” atitudinii şi înţelegerii, ajutându-i pe elevi să-şi evalueze şi să-şi clarifice

sentimentele în ceea ce priveşte mediul şi cum contribuie la problemele acestuia. Ajută fiecare

persoană să înţeleagă faptul că oamenii au valori diferite, iar conflictele dintre acestea trebuie

abordate pentru a preveni şi rezolva, în final, problemele de mediu. Educaţia de mediu este şi

practică, în sensul învăţării unor lucruri cum ar fi plantarea unui copac până la reducerea

consumului sau cum să trăim producând un impact negativ cât mai mic asupra mediului.

Proiectul se sprijină pe experienţa acumulată de elevi și cadre didactice în domeniul

educației ecologice și, implicit, al sănătații.

Omul are nevoie de planeta sa, de fapt, depinde în totalitate de ea, și a înteles că, pentru a-și

continua existența, trebuie să-i păstreze nealterat echilibrul. Pentru a face durabil echilibrul planetar,

omul are nevoie de cele mai bune informații pentru a cunoaște și a înțelege mecanismele care

guvernează acest patrimoniu care trebuie transmis din generație în generație.

Degradarea continuă a mediului înconjurător, care se petrece sub ochii nostri, este un

element major al unei crize de civilizație și se datorează tocmai intervenției omului în natură.

În procesul civilizației contemporane se impune cultivarea unor relații armonioase între om

și natură.

Protejarea mediului înconjurător constituie o problemă strigentă pentru întreaga omenire, de

aceea trebuie conștientizată necesitatea protejării acestuia, a ocrotirii vieții în cele mai variate forme

ale ei.

Urmașii noștri vor fi adevărații beneficiari ai preocupării generației actuale față de mediul

înconjurător, dacă obiectivele protecției mediului vor fi atinse pe plan mondial la toate nivelurile.

Profesorii sunt cei cărora le revine un rolul cel mai important în organizarea unor activități

care să-i învețe pe tineri să înțeleagă și să iubească natura, să-i pătrundă tainele și să o protejeze, să

formeze și să dezvolte conștiința ecologică a acestora.

9. Resurse

a. Umane:

Cadre didactice


62

Elevi

Părinți

Reprezentanți ai comunității locale

b. Materiale:

Sală

Calculator

Videoproiector

Lipici, acuarele, foarfece, bandă adezivă, culori

Materiale reciclabile – PET, hârtie, carton, aluminiu

Materiale pentru ecologizare – saci menajeri, mănuși, var, pensule

Pistol de lipit, silicon

Panouri

c. Financiare:

Autofinanțare, surse extrabugetare

d. Timp:

13 martie – 12 mai 2017

10. Activități

DENUMIREA ACTIVITĂȚII LOC PERIOADĂ RESPONSABIL REZULTATE

AȘTEPTATE

1. Mascota SZW Școala

Gimnazială

„A. I. Cuza”

Dorohoi

13 – 24

martie 2017

Prof. Stoleru Paula


Mascota realizată

2. Învățăm experimentând Școala

Gimnazială

„A. I. Cuza”

Dorohoi -

curte

17 martie

2017

10 mai 2017


Toți elevii au înțeles

corect relația om-mediu

și manifestă atitudine

pozitivă față de mediu și

propria sănătate

3. Marșul pinguinilor –

vizionare film documentar

Școala

Gimnazială

„A. I. Cuza”

Dorohoi – sala

de clasă

31 martie

2017

Prof. Surdu Alina



impactul acțiunilor omului

asupra mediului

înconjurător

4. Realizare panouri

informative

Școala

Gimnazială

„A. I. Cuza”

Dorohoi - hol

13 martie –

12 mai 2017

Lionte Lidia

Butnariu Mihaela

Panouri informative

realizate

5. Atelier creativ Școala

Gimnazială

„A. I. Cuza”

Dorohoi – sala

de clasă

24 -18 martie

2017

Prof. Onofrei Alina


Prof. Huțuleac Paul

Prof. Amariei Maria

Toți elevii înțeleg că pot

contribui la protejarea

mediului înconjurător

reciclând și realizează

obiecte refolosind anumite

materiale

6. Vizită la stația de sortare-

transfer deșeuri

Stația de

sortare și

transfer

deșeuri

13 aprilie

2017


Prof. Surdu Alina

Toți elevii înțeleg

importanța colectării

selective a deșeurilor


63

7. Verdele este un mod de

viață – plantare flori, pomi

Școala

Gimnazială

„A. I. Cuza”

Dorohoi –

curte

Martie 2017 Prof. Olariu Mihaela

Prof. Surdu Alina



corect relația om-mediu

și manifestă atitudine

pozitivă față de mediu și

propria sănătate; 75 %

dintre elevi manifestă

interes de a participa la

activități concrete de

protejare a mediului

8. Concurs de afișe și

sloganuri

Școala

Gimnazială

„A. I. Cuza”

Dorohoi – sala

de clasă

Martie 2017 Prof. Huțuleac Paul

Prof. Amariei Maria


Toți elevii crează câte un

slogan/afiș pornind de la

tema proiectului

9. Reciclare creativă Școala

Gimnazială

„A. I. Cuza”

Dorohoi – sala

de clasă

Aprilie 2017 Prof. Huțuleac Paul

Prof. Amariei Maria


Prof. Onofrei Alina


Prof. Stoleru Paula






materiale

10. Ne jucăm, învățăm –

utilizarea deșeurilor reciclabile

pentru crearea unor jocuri

Școala

Gimnazială

„A. I. Cuza”

Dorohoi – sala

de clasă

8 - 12 mai

2017


Prof. Surdu Alina

Butnariu Mihaela






materiale

11. Activități de ecologizare Școala

Gimnazială

„A. I. Cuza”

Dorohoi –

curte

31 martie

2017

5 mai 2017


Prof. Amariei Maria


Prof. Surdu Alina

Prof. Stoleru Paula



mediului înconjurător, 70

elevi participă la acțiuni de

ecologizare

12.Campanie de colectare a

deșeurilor reciclabile

Școala

Gimnazială

„A. I. Cuza”

Dorohoi –

curte

12 aprilie

2017


Prof. Surdu Alina

Prof. Stoleru Paula


Prof. Amariei Maria


Prof. Onofrei Alina

Lionte Lidia

Butnariu Mihaela

Campanie de colectare

selectivă a deșeurilor

realizată; cel puțin 1t de

deșeuri colectate

13. „Citește și dă mai departe” Librăria

„Univers”

Farmacia

„Magistra”

11 aprilie

2017


Prof. Surdu Alina

Prof. Stoleru Paula

Campanie realizată, cel

puțin 100 de membri ai

comunității locale

informați

14. Parada costumelor Eco Școala

Gimnazială

„A. I. Cuza”

Dorohoi

Aprilie 2017 Prof. Clisu Adina


Paradă realizată

15. Colțul SZW Școala

Gimnazială

„A. I. Cuza”

Dorohoi

2 - 12 mai

2017


Prof. Surdu Alina

Expoziție realizată

16. Ziua mondială a păsărilor Școala

Gimnazială

„A. I. Cuza”

Dorohoi

27 - 31 martie

2017


Prof. Stoleru Paula

Toți elevii înțeleg că omul

este singurul care poate

proteja ecosistemul; toți

elevii realizează adăposturi

pentru păsări


64

11. Evaluare

Fișe de evaluare

Barem de evaluare

12. Mediatizare

La nivelul școlii, prin intermediul diriginților și învățătorilor și a panourilor

informative

La nivelul comunității, prin site-ul școlii și presa locală

13. Diseminare

Presa locală

Site-ul școlii

Revista școlii

14. Sustenabilitate

Organizarea, la nivelul școlii, a unor acțiuni care promovează protejarea mediului și a unui

stil de viață sănătos; organizarea unor activități specifice în anul școlar 2017-2018


65

ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE

Prof. Mihaela Cătălina Olariu– Școala Gimnazială „Al. I. Cuza”, Dorohoi

„Să nu-i educam pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei

vor fi mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.”

(Maria Montessori –”Descoperirea copilului”)

Toate unitățile de învățământ își organizează cursurile prin respectarea unui plan cadru,

organizat pe niveluri de studiu, pe arii curriculare și discipline. Acesct lucru urmărește asigurarea

unui curriculum unitar, cu alte cuvinte cursurile pe care elevii le urmează și care prezintă ca

finalitate o examinare publică (evaluare națională, bacalaureat). Acest lucru nu este suficient pentru

a dezvolta personalitatea tinerilor, a celor care vor forma generația viitoare. Sunt elevi cu un

potențial crescut față de învățătură, dar care nu manifestă interes făță de excerțiile fizice (ceea ce

duc la o dezvoltare fizică armonioasă). Alți elevi au rezultate școlare foarte bune, dar nu se poate

exprima liber, sunt emotivi, ceea ce reprezintă o piedică pe viitor când va trebui să se prezinte la

diferite interviuri de angajare. Elevii trbuie să fie capabili ca după ce termină școala să se poată

integra ușor în societate, pe piața muncii, etc..

De la cele mai mici vârste elevii învață lucruri noi prin contactul direct cu obiectele și

fenomenele din natură. Nevoia de a se juca, de ase relaxa, de a fi mereu în mişcare, este ceea ce face

posibil să împletim şcoala cu viaţa de zi de zi. Binențeles că pe primul loc trebuie situate obiectivele

instructiv – educative, dar acstea se pot împleti în mod echilibrat cu momentele de relaxare, pentru

ca rezultatele săfie pe măsură, conform așteptărilor. Activitățile extracurriculare au rolul de a

deprinde elevii să folosească diferite surse informaţionale, să realizeze diferite colecţii, să

sistematizeze date, cu alte cuvinte îi învață să înveţe, să devină independenți. De asemenea, elevii se

autodisciplinează, deoarece în acest gen de activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi

responsabilităţi. Prin acest fel de activităţi, profesorii au posibilitatea să-şi cunoască elevii, să-i

dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, cu alte cuvinte să-i pregătească pentru viaţă.

Diversitatea activităților extracurriculare dă posibilitatea copiilor să se implice în funcție de

interesele lor. Ei nu trebuie să exceleze în aceste activități, important este că la sfârșitul pargurgerii

lor asimilează experiențe noi care îi vor călăuzi în viitor. Importanța acestor activități este cu atât

mai mare cu cât trăim într-o lume dominată de mass media (internet, televizor) care prezintă efecte

negative asupra dezvoltării comportamentale și emoționale a copiilor.

De altfel, de vreo câțiva ani s-a introdus o săptămână dedicată activităților extracurriculare,

„Școala altfel”, care are orar specific și în cadrul căreia elevii participă la diferite acțiuni cum ar fi:

jocuri sportive, concursuri de cultură generală, dezbateri pe diverse teme, campanii de

conștientizare (care militează pentru protejarea mediului, sănătate), vizite la muzee, locuri istorice,

diferite instituții, activități ce îi pregătește pentru situații limită, cu alte cuvinte li se prezintă cum să

se comporte și cum să acorde primul ajutor în caz de accident, incendiu sau cutremur. Se pot realiza

spectacole muzicale, teatrale, se pot viziona emisiuni care au drept scop descoperirea calitășilor

legate de muzică, actorie, poezie, pictură, etc..

O altă formă de activități extrașcolare o reprezintă concursurile școlare. Acestea dau

posibilitate copiilor să aplice cunoștințele dobândite în timpul orelor de curs, să deseneze, să

realizeze modele variate, să recicleze. Acestea pot fi organizate de către cadrele didactice în sala de

clasă sau se pot desfășura la nivel județean, national sau internațional. Atmosferă placută în care se


66

pot desfășura pot avea drept efect stimularea spiritul de iniţiativitate al copiluiui, colaborarea cu

ceilalți colegi pentru a rezolva exerciţiile şi va asimila mult mai uşor toate cunoştinţele. La biologie,

pe lângă olimpiadă, Concursul Național „George Emil Palade”, „Științe pentru juniori”, etc. se

desfășoară în fiecare an „Sanitarii pricepuți”, ai cărui rol este de a-i deprinde pe elevi cu tehnicile de

prim ajutor, de a-i introduce în tainele medicinei, iar o parte dintre ei se orienteză mai târziu spre

acest domeniu frumos.

Activităţile reacreative, distractive, care determină dezvoltarea creativităţii, gândirii critice şi

stimulează implicarea în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, conştientizarea acțiunii

negative a omului asupra mediului, urmările poluării, educaţia rutieră, educaţia pentru păstrarea

valorilor, artistice, etc. sunt atractive pentru elevi. Alte activităţi reprezentate de excursii şi drumeţii,

vizite, vizionări de filme sau spectacole determină elevului un anumit tip de comportament, o ţinută

adecvată situaţiei, anumite sentimente.

Activităţile extraşcolare care implică în mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin

produsul realizat de acesta au o mai mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii. Dacă sunt bine

pregătite acest tip de activități sunt atractive la orice vârstă, stârnesc interes, produc bucurie,

facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar atât din partea

dascălului cât și a elevului. Acest tip de activități dezvoltă spiritul practic, mânuirea diferitelor

obiecte, oferă posibilitatea fiecăruia să se afirme după puterile sale. Prin faptul că în acest gen de

activităţi se supun de bună voie regulilor, elevii se autodisciplinează, își asumă responsabilităţi. Prin

aceste activități dascălii au posibilitatea să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze

dezvoltarea, cu alte cuvinte să pregătească elevii pentru viaţă. Acest lucru depinde în primul rând de

profesor, de talentul său, de dragostea sa pentru elevi, de modul de abordare a temelor care să

evidențieze cel mai bine posibilităţile şi resursele de care dispun elevii .

Un bun dascăl dă posibilitatea elevilor să își dezvolte o gândire independentă, să respecte

ideile celorlalți, să aibă capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi soluția cea mai potrivită

şi de a critica constructiv. Pentru a putea realiza toate acetes este important ca și profesorul să fie

creativ.

Bibliografie:

1. Cernea, Maria, „Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului

de învăţământ”, în „Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;

2. Crăciunescu, Nedelea, „Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii

ciclului primar”, în „Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;

3. Ionescu, M., Chiş, V., „Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile

de instruire şi autoinstruire”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001

4. Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, „Şcoala la răscruce. Schimbare şi

continuitate în curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact”, Editura Polirom, 2002.


67

5. https://secure.ihaveaplaniowa.g

Date post:	18-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	lamcong
View:	224 times
Download:	0 times

Ș COALA GIMNAZIALĂ „A. I. CUZA” DOROHOI de lecție ..... 30 Clasa a V-a A se prezintă ........

Documents