ABALELE A S O C I A Ţ I U N I I P E N T R U L I T E R A T U R A ROMÂNA SI C U L T U R A
P O P O R U L U I ROMÂN. Nr. III Iulie-Septemvrie. 1907.
Nr. 846—1907.
Convocare. In senzul §§-lor 23 şi 26 din statute membri Asociaţiunii pentru
l i teratura română şi cultura poporului român se convoacă Ia
Adunarea generală ordinară în Bistriţa, în zilele de 21 şi 22 Septemvrie st. n. 1907.
Programul adunării este:
Ş e d i n ţ a I.
Sâmbătă, la 21 Septemvrie st. n. la orele 11 a. m.
O r d i n e a d e z i :
1. Deschiderea adunării generale. 2. înscrierea delegaţilor prezenţi. 3. Raportul general al Comitetului central. 4. Alegerea comisiunilor pentru:
a) examinarea raportului general; b) cenzurarea socotelilor anului 1906 şi a proiectului de budget
pentru anul 1908; c) înscrierea membrilor.
5. Prezintarea eventualelor propuneri.*)
* Eventualele propuneri au să fie prezintate în scris prezidiului Asociaţiunii (în Sibiiu, Strada Morii Nr. 6 ) cu 8 zile înainte de adunarea generală.
1. Rapoartele comisiunilor. 2. Alegerea comitetului central, a prezidentului şi a vice-prezidentului. 3. Fixarea locului pentru adunarea generală din 1908. 4. Dispoziţiuni pentru verificarea procesului-verbal. 5. Închiderea adunării generale. La orele 4 d. a. şedinţa festivă a secţiunilor ştiinţifice-literare şi
conferinţe publice.
S i b i i u , din şedinţa comitetului central al «Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român», ţinută la 24—26 August 1907,
Raportul general al comitetului central al «Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român» cătrâ adunarea generală convocată în
Bistriţa la 21 şi 22 Septemvrie st. n. 1907.
Onorată adunare generală!
Anul trecut, despre a cărui activitate avem onoarea a Vă raportă, poate fi considerat ca începutul unei activităţi mai intensive în vieaţa instituţiunii noastre. în cursul acestui an Asociaţiunea şi-a dat silinţa să realizeze mai cu dinadinsul partea cea mai importantă din programul ei cuprins în statute, anume: c u 11 u r a p o p o r u l u i r o m â n , — îndreptâhdu-şi privirile spre pătura largă a ţărănimii, rămasă în neştiinţă şi înapoiere. Răspândirea culturii între poporul dela sate e noua operă, poate cea mai frumoasă şi în acelaş timp cea mai grea, dintre câte a cercat să le ducă la bun sfârşit Asociaţiunea. Noua activitate se găseşte încă în faza începuturilor, când rezultatele concrete nu pot fi decât sporadice. Cu toate aceste vom insista asupra lor, arătând mijloacele cu ajutorul cărora s'au făcut primele experienţe, lăsând la aprecierea onoratei adunări generale să judece dacă ele au fost bine alese şi dacă sunt îndestulitoare.
Conform hotărîrii comitetului central din anul trecut, ]a_ 1 Ianuarie 1907 s'a pornit revista poporală «Ţara noastră». In cel dintâiu număr al ei se spune: «Sa~dăui ţăianului o~~gazetă cuminte şi cinstită. Aceasta e o mare şi neapărată trebuinţă a vremii. O gazetă ridică punte între sufletele cărturarilor şi ale ţăranilor cari o slovenesc Dumineca pe genunchi. Din rândurile unei gazete se desluşesc sfaturi şi îndemnuri nouă, se trezesc aducerile aminte ale unui trecut care trebue să trăiască în suflete, se desface glasul de povaţă al trebuinţelor zilnice şi se vesteşte chemarea la muncă în aşteptarea zilelor de mâne.» Asupra importanţei şi trebuinţei unei asemenea reviste, care să înţeleagă şi să caute împlinirea nevoilor şi aşteptărilor ţărănimii noastre, credem că nu e de lipsă să mai zăbovim. Vrem să insistăm însă asupra unei desamăgiri de care, durere, am avut parte. Revista, cu toate intenţiile ei bune, n'a găsit în public sprijinul moral şi material aşteptat. Dela apariţie şi până astăzi s'a luptat cu mari greutăţi atât în redactarea cât şi în răspândirea ei. Secţiunile ştiinţifice-literare i-au dat prea puţină atenţiune, aşâ încât re-
dactarea ei a căzut în sarcina membrilor biroului, iar cele mai multe dintre despărţăminte au dovedit o indiferenţă regretabilă în răspândirea ei, deşi la o bună parte dintre ele li-s'au trimis gratuit câte zece exemplare. O dare de seamă mai amănunţită asupra revistei se găseşte în raportul secretarului literar cătră şedinţa plenară a secţiunilor ştiinţifice-literare.
Cu toate greutăţile de cari s'a izbit, e incontestabil că revista a umplut o lacună simţită în activitatea de până acuma a Asociaţiunii. Angajamentele luate, în acest an, de secţiunile ştiinţifice şi literare pentru sprijinirea ei morală, precum şi interesul crescând al despărţămintelor pentru susţinerea ei materială, ne îndreptăţesc să sperăm că în viitor va corăspunde tot mai mult aşteptărilor.
Alte mijloace pentru răspândirea învăţăturii în popor, întrebuinţate deA instituţiunea noastră, sunt prelegerile şi bibliotecile poporale. în cursul anului de faţă mai ales prelegerile au luat un avânt îmbucurător. In 14 -despărţăminte s'a început o adevărată întrecere între cărturari în a se pogorî în mijlocul poporului dela sate şi în a-i da tot felul de poveţe folositoare. Aceste prelegeri câştigă din ce în ce o însemnătate tot mai mare, prin faptul că urmăresc scopuri practice, dând ţăranilor sfaturi în toate ramurile agriculturii, îndemnându-i să-şi creeze nouă izvoare de venit, prin îmbrăţişarea unor ocupaţiuni străine de majoritatea lor, d. ex. stupărit, mătăsărit, etc. sau prin perfecţio-^ narea celor cunoscute, prin adoptarea maşinilor şi prin o cultivare raţională a pământului. In mai toate despărţămintele, în cari se ţin prelegeri, se vorbeşte poporului despre însoţiri, arătându-i-se importanţa acestora şi dându-i-se îndrumări practice cum să le înfiinţeze. Sunt cazuri sporadice în cari sămânţa cuvântului şi-a îndemnurilor au dat roade. Aşâ în Dobra şi Valea Bârgăului s'au înfiinţat două însoţiri, iar în alte părţi sunt pe cale de a se înfiinţa.
In ce priveşte bibliotecile poporale ale Asociaţiunii, amintim că în cursul anului trecut s'au distribuit 5548 de broşuri şi volume la despărţăminte, ca să facă începuturile de biblioteci sau să Ie completeze pe cele existente. Secţiunile ştiinţifice-literare şi-au luat angajamente ca în viitor să publice un număr mai mare de broşuri în Biblioteca existentă a Asociaţiunii. Tot aici se vor publică şi prelegeri economice model, precum şi un tratat «Despre tovărăşii», în care se vor da îndrumări practice pentru înfiinţarea lor şi modele de statute pentru diferite tovărăşii.
Cu aceste mijloace sperăm că vom putea străbate, încetul cu încetul, în conştiinţa poporului, împretinindu-1 cu instituţiunea noastră şi învăţându-1 la o interpretare mai conştientă şi mai deamnă a vieţii. O asemenea operă cere însă timp şi jertfe!
Dar ar fi o greşală din partea noastră, dacă ne-am mărgini la aceste probleme de răspândire a culturii în popor. Aşociaţiunea e datoare să îmbrăţişeze vieaţa culturală a poporului românesc în totalitatea ei, să se intereseze deopotrivă şi de înaintarea culturală a cărturărimii. E ştiut că progresul cultural al unui popor nu se poate săvârşi numai prin popularizarea cunoştinţelor. Aceasta e numai un mijloc pentru a înlesni evoluţia poporului întreg, ridicând nivoul cultural al masselor. De aceea Aşociaţiunea va trebui să continue opera începută pentru cultivarea cărturărimii, fără să-şi dea atribuţia de protectoare a ştiinţei şi literelor române.
In centrele despărţămintelor cu un număr mai mare de intelectuali vor trebui să se ţină şi prelegeri cu subiecte cari privesc din un punct de vedere mai înalt problemele culturale şi economice ale neamului nostru. In despărţămintele Clujului şi al Sibiiului s'au făcut asemenea începuturi.
Tot în vederea acestui scop s'au luat mai multe hotărîri de cătră secţiunile ştiinţifice-literare ale Asociaţiunii şi anume: votarea unui ajutor pentru a se adună documentele şi scrisorile privitoare la trecutul nostru; adunarea nomenclaturei poporale relative la car, plug şi războiul de ţesut; tipărirea unui dicţionar al localităţilor cu poporaţiune română de pe teritorul regatului ungar; reînfiinţarea părţii ştiinţifice-literare a revistei «Transilvania»; înfiinţarea unei biblioteci pentru tineretul din scoale; — ne mai amintind şi alte probleme de cari s'au ocupat secţiunile în trecut.
O asemenea activitate va întregi şi întări munca culturală de popularizare desfăşurată de Asociaţiune.
In ce priveşte muzeul istoric şi etnografic al Asociaţiunii, vă raportăm că s'au început lucrările de aranjare şi de catalogare şi că în cursul anului trecut s'a îmbogăţit cu mai multe obiecte donate şi cumpărate.
Onorată adunare generală! Comitetul central îşi îndeplineşte o tristă datorinţă, raportând că dela ultima adunare generală încoace au încetat din vieaţă mai mulţi membri fundatori, pe vieaţă şi ordinari ai Asociaţiunii noastre. Consemnarea membrilor decedaţi o prezintăm anexată sub A , invitând onorata adunare generală A. să dea expresiune durerii sale pentru aceste pierderi, conform obiceiului practicat.
Relativ la partea personală a raportului nostru, amintim că în ziua prezintării acestui raport expiră mandatul comitetului central şi al prezidiului ales în anul 1904. Mulţămindu-Vă pentru încrederea ce ne-aţi arătat, Vă asigurăm că, în marginile mijloacelor şi puterilor noastre, ne-am dat toată silinţa să servim cu devotament interesele Asociaţiunii şi prin aceasta înaintarea culturală
a poporului nostru. Credem că străduinţele noastre au avut roade pe deplin mulţămitoare, întrucât aceşti din urmă trei ani de activitate sunt cei mai bogaţi în fapte din întreaga vieaţă a Asociaţiunii. Dacă totuş se mai pot descoperi lipsuri în activitatea instituţiunii noastre, cauzele nu sunt de a ni se atribui nouă, ci împrejurărilor vitrege şi piedecilor multe şi grele, pe cari le-am întimpinat în lucrarea noastră.
Amăsurat dispoziţiilor statutelor am pus deci la ordinea zilei alegerea comitetului central, a prezidentului şi a vice-prezidentului.
După aceste lăsăm să urmeze o dare de searnă mai amănunţită asupra situaţiunii, mişcării şi activităţii singuraticelor organe, fonduri şi instituţiuni ale Asociaţiunii şi asupra momentelor mai importante din vieaţa acesteia în anul trecut.
Membrii Asociaţiunii. Cu toată activitatea mai intensivă a Asociaţiunii în ultimii ani, care ar fi putut trezi interesul celor mai îndepărtaţi cărturari români de mişcarea noastră culturală, sporul membrilor nu poate să mulţumească nici cele mai modeste aşteptări. Numărul membrilor în cursul anului trecut a rămas aproape staţionar, întrucât creşterea este numai de 2 membri.
Asociaţiunea, cu sfârşitul lunei August, are următorii membri: onorari 10; secţiunile 47 ; fundatori 9 5 ; pe vieaţă 256; ordinari 1336; în total 1744 membri, faţă de 1742 din anul precedent.
B. Conspectul membrilor îl prezintăm sub B. Dacă avem în vedere că numărul Românilor din Ungaria,
cari ştiu ceti şi scrie, conform ultimelor date statistice, se urcă la cifra aproximativă de peste V8 de milion, trebue să ne facem o idee foarte tristă despre interesul şi înţelegerea poporului nostru faţă de o instituţiune culturală cum e Asociaţiunea, care e oglinda gradului de cultură al neamului nostru.
Instituţiunea noastră, care se susţine din contribuţia benevolă a membrilor ei, nu va putea desvoltâ o activitate sistematică şi largă, până când publicul nu-i va da sprijinul material, necesar la orice muncă de premenire culturală.
Raportul cassierului asupra budgetului pentru anul viitor poate convinge pe oricine despre situaţia în care se găseşte Asociaţiunea, precum şi despre puţinele mijloace pe cari le poate jertfi pentru răspândirea culturei în popor. Despărţămintele aşteaptă şi cer mereu ajutoare în bani din centru, şi nu e greu de înţeles că fără a dispune de fonduri şi de venite nu li se pot împlini cererile.
O înmulţire a membrilor suntem în drept a aşteptă de acum înainte, când activitatea Asociaţiunii e tot mai vădită. Toţi trebue să înţelegem că soartea poporului e în manile noastre şi că îndreptarea ei spre bine nu se poate face decât prin jertfe şi muncă.
In ultimele rapoarte generale s'a accentuat şi lipsa membrilor ajutători. Nici numărul acestor membri nu arată un spor mult mai îmbucurător ca în anii trecuţi. Cauza e lipsa de popularitate a instituţiunii noastre, care la rândul ei e de a se atribui neactivităţii majorităţii despărţămintelor, cari nu îşi dau nici o osteneală să înfiinţeze agenturi, biblioteci şi să ţină prelegeri poporale la sate. Nu răspândesc nici organul poporal al Asociaţiunii, «Ţara Noastră», care ar fi cel mai potrivit mijloc să trezească interesul ţăranilor pentru Asociaţiune.
Din conspectul sumar al membrilor, anexat la acest raport, se poate vedea că sunt despărtăminte, cari n'au nici 10 membri, iar în multe abia ajung cifra de 20. Până când vor dura aceste stări de lucruri, Aşociaţiunea cu greu va putea realiză progrese serioase, pe lângă tot devotamentul şi priceperea celor chemaţi să o conducă.
Despărţămintele. Organele chemate să desfăşure o stăruitoare propagandă culturală în toate straturile poporului nostru sunt despărţămintele. Acestea, prin răspândirea foilor bune, prin prelegeri poporale, prin înfiinţarea de agenturi şi biblioteci, prin iniţieri de însoţiri economice şi prin alte mijloace potrivite pot să dee cel mai însemnat ajutor la realizarea problemelor culturale urmărite de Asociaţiune. Activitatea lor constitue partea cea mai importantă din activitatea Asociaţiunii. Cu toate îndrumările şi cu tot sprijinul posibil dat de comitetul central, activitatea celor mai multe despărtăminte s'a mărginit la sterpele formalităţi ale proceselor verbale. Unele n'au făcut absolut nimic. Inşirarea lor nominală credem că ne-ar da numai prilej de adâncă întristare, de aceea, în nădejdea unei îndreptări, nu le mai pomenim. Ne-am convins că activitatea despărţămintelor e strâns legată de hărnicia şi priceperea domnilor directori şi dragostea de muncă a comitetelor cercuale. Prin urmare acele despărtăminte neactive, cari vor o premenire, vor inaugurarea unei vieţi, trebue să-şi pună în frunte oameni destoinici, înzestraţi cu înţelegerea şi puterea morală de a-şi îndeplini datoriile.
Pe lângă toate aceste constatări triste, activitatea despărţămintelor e într'o continuă creştere. Numărul despărţămintelor active s'a înmulţit, mai ales în Bihor şi Sălagiu, unde răspândirea culturii româneşti e mai simţită. Despărţămintele Beiuş, Şimleu şi Tăşnad, luptându-se cu multe greutăţi, au desvoltat o activitate mulţumitoare. In aceste părţi despărţămintele noastre s'au interesat şi de creşterea românească a ucenicilor de industriaşi şi de neguţători. Fapt, care merită laudă şi e vrednic de urmat şi în celelalte despărtăminte.
Dintre despărţămintele cari au desvoltat o activitate mulţumitoare amintim următoarele: B r a ş o v , B i s t r i ţ a , B r a d , C l u j , D o b r a , O r ă ş t i e , O r a v i ţ a , S ă l i ş t e , S e b e ş , S i b i i u , Tim i ş o a r a .
Locul de frunte între ele îl ocupă Braşovul, care sub conducerea d-lui Andreiu Bârseanu e un despărţământ model. In anul acesta a luat hotărîrea să înfiinţeze în toate comunele de pe teritorul despărţământului -câte o agentură şi câte o bibliotecă poporală. Am făcut pomenire de această hotărîre, fiindcă întruparea ei trebue să fie idealul tuturor despărţămintelor Asociaţiunii.
Dintre despărţămintele active mai amintim desp.. Cluj, care pe lângă o activitate culturală spornică, şi-a câştigat merite în limpezirea şi activarea fundaţiunii Ion Petran. A desfăşurat o activitate frumoasă tinerimea universitară din Cluj, ţinând, în cadrele despărţământului, 21 de conferinţe.
La acest loc constatăm că mişcarea care s'a pornit, în ultimii ani, pentru organizarea economică a ţărănimii noastre a găsit răsunet şi sprijin atât în centru cât şi în despărţămintele noastre. In revista «Ţara Noastră» s'a stăruit de repeţiteori pentru înfiinţarea însoţirilor de tot felul. S'au scris mai multe articole, pe înţelesul poporului, explicându-se importanţa însoţirilor şi s'au publicat chiar şi modele de statute p'rivitoare la însoţirile pentru asigurarea vitelor. Comitetul central, la cererea despărţământului, a încredinţat pe dl Vasile C. Osvadă să iniţieze înfiinţarea alor două tovărăşii la Bran. Iar în urma prelegerilor ţinute în despăr-ţăminte, până acum s'a înfiinţat o tovărăşie pentru asigurarea vitelor în Dobra şi o lăptărie în Valea Bârgăului (desp. Bistriţa). Aceste începuturi modeste credem că vor îndemnă şi pe celelalte despărţăminte la desfăşurarea unei activităţi similare.
De încheiere stăruim şi asupra necesităţii unei împărţiri nouă a despărţămintelor, Cele mai multe dintre ele cuprind un număr prea mare de comune, încât e aproape cu neputinţă înfiriparea unei activităţi sistematice şi trainice. De aceea comitetul central s'a gândit să facă succesiv, an de an, o împărţire mai raţională şi mai corăspunzătoare scopurilor ce le urmăreşte. In cursul anului trecut s'a înfiinţat un nou despărţământ, luând o parte din teritorul desp. Şimleu. Noul despărţământ poartă numele de desp. Tăşnad şi cuprinde cercul adm. al Tăşnadului. Despărţăminte nouă sunt pe cale de a se înfiinţa în Hălmagiu şi Bozoviciu, apoi pe teritorul despărţămintelor Sătmar-Ugocia, Alba-Iulia şi Lipova.
Noua reorganizare a despărţămintelor sperăm că va fi un prilej nou de activitate spornică în sânul Asociaţiunii.
Prelegerile. Am amintit că Asociaţiunea în anii din urmă a început să se intereseze de creşterea ponorului dela sate. Mijlocul cel mai bun pentru a ne putea apropia de sufletul acestor oameni sunt prelegerile poporale. Comitetul central pentru a înlesni ţinerea prelegerilor poporale, în cursul anului 1905, a împărţit câte 100 cor. la următoarele 12 despărţăminte: Abrud-Câmpeni, Agnita, Bistriţa, Blaj, Brad, Braşov, Caransebeş, Cluj, Dobra, Orăştie, Şimleu şi Oraviţa. Cea mai mare parte dintre despărţăminte, după cum se poate vedea din lista prelegerilor ţinute în cursul anului 1906, anexată sub C , au şi ţinut prelegerile cu rezultate mulţu- C. mitoare. Numărul prelegerilor ţinute în toate despărţămintele e de 150 cu 106 mai multe ca în trecut. Chiar şi subiectele prelegerilor au fost mai bine alese, tratând mai ales chestiuni practice. Despărţământul Braşov şi Oraviţa, cu ocazia prelegerilor practice din sfera agriculturei, au împărţit diferite seminţe şi pomişori. Acest exemplu ar fi vrednic de urmat în toate despărţămintele. E un mijloc foarte potrivit pentru a face pe ţărani să se intereseze de prelegeri.
La sfârşitul anului 1906, comitetul central a adresat tuturor despărţămintelor o circulară, în care se îndrumau şi li se dedeau îndrumări amănunţite cu privire la aranjarea prelegerilor poporale. La circulară au răspuns numai următoarele despărţăminte: Bistriţa, Beiuş, Blaj, Brad, Braşov, Deva, Dobra, Haţeg. Miercurea, Mociu, Orăştie, Oraviţa, Sebeş, Şimleu, Turda şi Zerneşti, cărora s'a împărţit suma de 970 cor. din cele 2000 destinate pentru prelegeri. Unele dintre despărţăminte au trimis şi programul prelegerilor poporale din acest an. (S'a publicat în «Ţara noastră» Nr. 20.) însufleţirea pentru ţinerea prelegerilor e tot mai mare şi mai îmbucurător e că cele mai multe prelegeri urmăresc scopuri practice. Conferenţiarii dau ţăranilor poveţe, arătându-le cum se cultive diferite ramuri ale agriculturii; apoi îi îndeamnă la înfiinţarea însoţirilor. Despre rezultatele sporadice obţinute, în urma prelegerilor poporale, am amintit în altă parte.
Despărţămintele: Blaj, Brad, Braşov, Cohalm, Dobra şi Sibiiu, având schiopticoane, au ilustrat prelegerile cu proiecţiuni, cari s'au dovedit a fi foarte atrăgătoare pentru ţărani. Comitetul central a comandat, în cursul anului trecut, prin d-1 prof. Aurel Ciortea din Braşov, două serii de diapozitive, cari se vor înmulţi treptat din an în an.
Multe dintre despărţăminte se plâng că le lipsesc oamenii cu pregătire, cari să ţină prelegeri economice poporului. Despărţământul Beiuş şi Mociu au cerut cenferenţiar din centru, iar desp. Braşov propune să se angajeze un conferenţiar stabil, cu o pregătire specială, care să cutreere despărţămintele rând pe
rând. Dacă am dispune de mijloace materiale suficiente s'ar putea angaja un specialist care să stee în serviciul Asociaţiunii. Dar budgetul nu permite nici cea mai neînsemnată urcare a cheltuelilor. Comitetul a găsit deci alt mijloc, credem mai potrivit. A hotărît să dea ajutor din suma de cor. 2000, destinată pentru prelegerile poporale, chiar şi acelor despărţăminte cari vor să-şi crească un conferenţiar, trimiţând un preot sau un învăţător la cursurile de vară ale statului.
In sfârşit, onorată adunare generală, ar fi de dorit ca în centrele noastre mai însemnate să se ţină prelegeri şi pentru cărturărime. Educaţia intelectuală a acesteia este tot atât de importantă ca şi a ţăranilor. De aceste conferinţe s'ar putea îngriji secţiunile ştiinţifice-literare. Fiecare dintre ele ar trebui să trateze o serie de subiecte cari sunt în strânsă legătură cu des-voltarea noastră culturală şi economică. Conferinţele mai bine studiate s'ar putea publică în revista «Transilvania». Astfel mişcarea pornită pentru creşterea poporului dela sate ar câştigă o bază solidă, o completare în şcoala de perfecţionare a căr-turârimii.
Agenturile. Aceste au un rol foarte important în organismul instituţiunii noastre. Ele sunt celule vii, făr de cari vieaţa şi activitatea Asociaţiunii, în sânul poporului nostru, e mai mult închipuită. Cu toate insistenţele comitetului central, numărul agenturilor s'a înmulţit numai în câteva despărţăminte şi anume: Agnita, Brad, Braşov, Orade, Orăştie, Sebeş, Sibiiu şi Torac. Numărul lor total, cu sfârşitul anului 1906 e de 122. S'au înmulţit deci cu 17 faţă de anii trecuţi. In fruntea despărţămin-telor stă tot al Braşovului cu 21 de agenturi, toate în plină activitate. Numărul total al agenturilor e foarte mic, când ne gândim că un singur despărţământ, ca de pildă cel al Solnoc-Dobâcii ar trebui să aibă mai multe. Cauzele lipsei de agenturi sunt cele cunoscute: necunoaşterea Asociaţiunii din partea poporului şi indiferenţa cărturarilor. în viitor vom ţinea o evidenţă mai amănunţită despre agenturi şi vom stărui cu tot dinadinsul pe lângă despărţăminte să le înmulţească.
Bibliotecile poporale. Lipsind agenturile, în comunele de pe teritorul despărţămintelor, lipsesc şi bibliotecile, fiindcă existenţa acestora e condiţionată, în bună parte, de a celor dintâiu.
Asupra importanţei bibliotecilor e de prisos să mai stăruim. Ele sunt menite a desăvârşi creşterea poporului, alături cu prelegerile poporale; sunt dascălul statornic şi ieftin al satelor noastre. Cele mai multe dintre despărţăminte, în lipsa mijloacelor materiale şi în lipsa înţelegerii depline a însemnătăţii lor, nu şi-au
dat osteneala să le înmulţească pe cele existente sau să le înfiinţeze, căci sunt despărtăminte cari n'au nici o bibliotecă. Numărul bibliotecilor pe întreg teritorul Asociaţiunii e acelaş ca şi al agenturilor.
Unele dintre despărtăminte (Timişoara, Dobra, Caransebeş, Braşov, Bistriţa, Blaj etc.) au suplinit lipsa bibliotecilor poporale prin împărţirea de cărţi între popor, primite gratuit dela comitetul central, care în cursul anului trecut, a distribuit, spre acest scop, 5548 de bucăţi din publicaţiunile de cari dispune.
Onorată adunare generală, o cultură românească intensivă numai atunci va putea călăuzi vieaţa sufletească a poporului nostru, când va fi pătruns cartea românească în păturile largi ale ţărănimii, când această temelie a societăţii noastre se va putea smulge din starea primitivă în care, în multe părţi, se găseşte astăzi. Bibliotecile poporale în legătură cu societăţile de lectură, cari vor trebui să se înfiinţeze în fiecare comună, credem că ar fi un început norocos pentru fiinţa unei culturi trainice şi intensive. Secţiunile ştiinţifice-literare şi-au luat angajamentul să se îngrijească de îmbunătăţirea şi sporirea Bibliotecii poporale a Asociaţiunii, iar comitetul central se va îngriji să tipărească o listă a cărţilor bune, apărute în edituri străine şi potrivite înţelegerii poporului.
Secţiunile ştiinţifice literare. Despre activitatea secţiu-unilor ştiinţifice-literare se găsesc amănunte în raportul secretarului literar cătră şedinţa lor plenară, ţinută la 1/14 Iulie n. a. c , anexat la procesul verbal al acelei şedinţe. La acest loc relevăm următoarele momente mai însemnate din activitatea secţiunilor: S'a completat secţiunea istorică, alegând membri corespondenţi pe d-1 Sever Secula, profesor în Arad şi pe d-1 Iulian Marţian, căpitan pens. în Năsăud; fiecare secţiune s'a angajat să colaboreze la «Ţara noastră»; doi dintre membri secţiunii economice au promis că vor pregăti câte-o prelegere economică model; fiecare secţiune şi-a luat îndatorirea să pregătească câte-o broşură pentru Biblioteca poporală a Asociaţiunii; secţiunea şcolară va îngriji publicarea unei biblioteci şcolare, care se va vinde cu 5—8 bani broşura; secţiunea ştiinţifică, ca şi în anul trecut, se va îngriji de procurarea diapozitivelor pentru schiopti-coanele despărţămintelor. Lucrările mai mari cu cari se ocupă secţiunile şi a căror sfârşit nu e tocmai îndepărtat sunt: a) adunarea nomenclaturii poporale referitoare la car, plug şi războiul de ţesut; b) consemnarea alfabetică a tuturor comunelor româ-neşti^sau locuite de români din regatul ungar.
In şedinţa plenară a secţiunilor, premiul Andreiu Mureşianu, rămas neîmpărţit de doi ani, de câte 300 cor., s'a dat d-lui Ion
Agârbicianu pentru volumul de novele < Dela Ţară şi d-lui.Za-harie Bârsan pentru volumul de schiţe şi novele «Ramuri».
Secţiunile au mai hotărît ca în viitor revista «Transilvania» să publice şi material ştiinţific-literar, pe lângă partea oficială.
Din cele înşirate onorata adunare generală se poate convinge că secţiunile ştiinţifice-literare ale Asociaţiunii au început o activitate spornică, dela care suntem în drept a aştepta cele mai frumoase roade culturale.
Publicaţiunile Asociaţiunii. în cursul anului trecut Biblioteca poporală a Asociaţiunii- s'a înmulţit cu o singură broşură: Nr. 26 «Despre începutul neamului românesc > de dl Dr. Ioan Lupaş, a cărei ediţie primă, în 2000 exemplare, s'a epuizat în câteva luni. La începutul acestui an s'a scos o a doua ediţie completată şi revizuită. Dintre lucrările cari aşteaptă să fie tipărite în numerile viitoare ale Bibliotecii poporale amintim următoarele :
1. Băncile şi poporul de I. I. Lăpedatu. 2. Comuna «Viitorul» de R. Simu. 3. Poveşti din popor de I. Pop-Reteganul. 4. Despre Tovărăşii de V. C. Osvadă. Publicaţiunea cea mai însemnată a Asociaţiunii, pornită în
acest an, e revista «Ţara noastră», care s'a înfiinţat cu scopul de a răspândi învăţătura românească între poporul dela sate şi pentru a trezi în ţăranii noştri dragostea şi interesul faţă de in-stituţiunea noastră.
Dupăcum se vede şi din raportul secretarului literar, redactorul revistei, cătră şedinţa plenară a secţiunilor ştiinţifice-literare, revista a fost primită cu indiferenţă atât din partea membrilor secţiunilor cât şi din partea celor mai multe despărţăminte. Aşâ încât, nici redactarea nici răspândirea ei, nu a putut împlini aşteptările noastre.
Revista la început s'a tipărit în 6000 de exemplare, trimi-ţându-se tuturor despărţămintelor spre răspândire. Astăzi se tipăreşte şi împarte în mai mult de 2500 exemplare, dintre cari numărul abonamentelor plătite sunt cam o mie. Cetitorii ţărani ai revistei sunt puţini, numărul lor nu se urcă nici la 500. Acest fapt este cel mai dureros din scurta vieaţă a acestei reviste pentru popor.
Având însă în vedere că greutăţile începutului nu se pot învinge decât prin muncă statornică şi prin o neîntreruptă stăruinţă, avem cele mai bune nădejdi că revista cu timpul va satisface trebuinţelor şi aşteptărilor poporului, pentru care s'a înfiinţat şi pentru care se susţine cu însemnate jertfe din partea Asociaţiunii.
Fonduri şi fundaţiuni. Datele referitoare la fondurile şi fundaţiunile Asociaţiunii se găsesc în darea de seamă a cassierului anexată la acest raport.
In cursul anului 1906 Asociaţiunea nu a primit nici o fun-daţiune nouă. Dintre cele primite în cursul anilor precedenţi, fundaţiunea Ion Petran s'a dat destinaţiunei hotărîte de fericitul fundator, împărţindu-se, prin concurs, şase burse de câte 300 cor. între studenţii universitari, iar în casele fundaţiunii, aflătoare în Cluj, s'a instalat masa studenţilor academiei din Cluj, adăpostind 14 universitari. Consemnarea bursierilor o anexăm sub D. D.
S'au făcut litere fundaţionale pentru fundaţiunea Ion Russu şi soţia Catarina şi pentru fundaţiunea Ion Olteanu, ale cărei venituri disponibile s'au dat şcoalei civile de fete a Asociaţiunii. Din această fundaţiune primesc ajutor şi şcoalele poporale româneşti din Cojocna. Celelalte fundaţiuni se găsesc în cursul lor normal.
Fondul cultural al băncilor în cursul anului 1906 a crescut numai cu K 130, ceeace dovedeşte desinteresarea băncilor faţă de Asociaţiune.
Averea Asociaţiunii. Din raportul anexat sub E., despre E. averea Asociaţiunii, precum şi din proiectul de budget prezintat de cassierul Asociaţiunii se poate vedea că anul trecut a fost normal. Averea totală administrată de Asociaţiune, cu sfârşitul anului 1906 e de K 887*442, din care sunt de a se scădea K 6 2 6 3 0 datorii. Averea se prezintă deci cu o creştere de K 108*991 faţă de anul 1905. Această creştere provine din înmulţirea funda-ţiunilor şi anume cu următoarele: fundaţiunea Ion Petran, fundaţiunea Ion Russu şi soţia Caterina şi fundaţiunea Demetriu Suciu.
Fondul general, ca şi în anul trecut, nu arată nici o creştere, fiindcă cheltuelile de administraţie cresc în proporţia veniturilor. Incassările taxelor dela membri au scăzut cu K 3,896*77 faţă de anul 1905, când încassările au fost mari din prilejul expoziţiei din Sibiiu.
In ce priveşte proiectul de budget observăm că acesta a rămas în marginile budgetului din anul trecut. Schimbări s'au făcut numai la poziţiile absolut necesare, ca de ex. la plata servitorului, la dotaţiunea bibliotecii şi la interesele de cont-curent.
Şcoala civilă de fete. Şcoala civilă de fete a Asociaţiunii, în cursul anului şcolar 1906/7 a funcţionat normal şi cu rezultate mulţumitoare. In toate privinţele se observă aproape aceeaş situaţie ca în anul precedent.
Din anuarul şcoalei, anexat la acest raport, scoatem următoarele date: în anul şcolar 1906/7 au fost înscrise în cele patru clase civile 89 de eleve, — cu 14 mai multe ca în anul trecut, —
iar în cursul complementar au fost înscrise numai 14 eleve, faţă de 21 din anul şcolar trecut. Dintre elevele înscrise s'au prezintat la examen, din şcoala civilă 88 eleve şi au fost promovate 85, iar din cursul complementar s'au prezintat şi promovat 13 eleve. Cursurile s'au început la 1 Septemvrie n. 1906, iar examenele dela sfârşitul anului şcolar s'au ţinut dela 2 5 — 2 9 Iunie 1907, sub conducerea d-lui Dr. M. E. Cristea, delegatul comitetului central.
Şcoala a fost inspectată din partea Asociaţiunii prin dl prezident Iosif Sterca Şuluţu, iar din partea organelor de stat prin inspectorul şi subinspectorul reg. de scoale, precum şi de un delegat al Ministerului ungar de culte şi instrucţiune publică. Toţi au rămas pe deplin mulţumiţi cu localul şcoalei şi cu progresul făcut de eleve în obiectele de învăţământ.
Corpul didactic se compune din directorul şcoalei, 2 profesori definitivi, 3 profesoare, 2 catecheţi, 5 instructoare şi 2 instructori.
In internatul şcoalei au fost adăpostite 77 eleve faţă de 65 din anul trecut, dintre aceste 70 au urmat şcoala civilă a Asociaţiunii, iar 7 şcoala elementară a Reuniunii femeilor române din loc. Internatul a fost îngrijit de o directoară, o guvernantă şi două bone.
Cheltuelile avute cu şcoala de fete în cursul anului şcolar 1906/7 se urcă la suma de K 46,048-51.
Biblioteca Asociaţiunii. Privitor la starea bibliotecii centrale a «Asociaţiunii» cu sfârşitul anului 1906 ne luăm voie a prezentă următorul raport:
A) B i b l i o t e c a p r o p r i e : Conform inventarului, biblioteca centrală a «Asociaţiunii», la sfârşitul anului 1906, numără 4949 opere în 6411 tomuri, 5678 broşuri şi 24 harţe, faţă cu 4778 opere în 6287 tomuri, 5525 broşuri şi 24 harţe, dela sfârşitul anului 1905; prin urmare biblioteca s'a sporit în decursul anului 1906 cu 171 opere în 124 tomuri şi 153 broşuri. îndeosebi după diferitele secţiuni biblioteca prezintă următorul tablou:
Secţia I. Teologie II. Filosoîie
III. Pedagogie IV. Limbă, literetură, artă . . V. Istorie şi geografie . . .
VI. Istoria specială a Românilor VII. Ştiinţe naturale
131 — 1447 — 572 18 359 2 465 3
21 — 123 —
16
VIII. Matematică şi geometrie IX. Medicină . . X . Ştiinţe juridice şi politice . .
X I . Economie , industrie, comerciu XII . Diverse
B) Depozitul de cărţi, menite spre vânzare, parte în favorul fondului general al «Asociaţiunii^, parte unele în favorul şcoalei civile de fete a «Asociaţiunii» şi altele destinate a se distribui de aici gratuit, cu sfârşitul anului 1906 număra 47 publicaţiuni în 3465 tomuri şi 35,264 broşuri, şi anume:
1. Acte şi date despre conferinţa ţinută în Mercurea la 1869. Pesta, 1870. — 73 ex . â 1 cor.
2. Acte privitoare la urzirea şi înfiinţarea „Asociaţiunii transilvane". Sibiiu 1862, — 136 ex . ă 1 cor.
3. Adunarea generală (II) a „Asociaţiunii transilvane", ţinută la Braşov în 1862. Sibiiu, 1862. — 220 ex . â 1 cor.
4. Adunarea generală (IV) a „Asociaţiunii transilvane", ţinută la Haţeg în 1864. Sibiiu, 1864. — 35 ex . â 1 cor.
5. Analele Academiei Române (din bibi. lui S. Mangiuca) Ser. II, secţ. I, tom. III—X şi X V şi ser. II, secţ. II, tom. V I I — X şi X V . Bucureşti, 1882—1893. — 17 voi.
6. Analele „Asociaţiunii transilvane" din 1880. Fasc . I. Sibiiu. — 345 ex . a 1 cor. 80 fileri.
7. Bănăţeanul, Deprinderi păgubitoare. Lugoj , 1902. — 4 ex . 8. Bardoşi, D., Regulament de serviciu, partea I şi III. Sibiiu, 1900. — 4 ex . 9. Bergner, R., Siebenbiirgen. Eine Darstellung des Landes und der Leute. Leipzig,
1884. — 19 ex . â 8 cor. 10. Beu—Bologa—Borcia , Vasile Alexandri. Trei conferinţe. Sibiiu, 1905. — 51 ex . 11. Biblioteca poporală a „Asociaţiunii". Nr. 3. Sibiiu, 1902. — 794 ex . ă 30 fii.
Nr. 4. Sibiiu, 1902 — 872 ex . â 20 fii. Nr. 5. Sibiiu, 1903. — 856 ex . â 20 fii. Nr. 6. Sibiiu, 1903. — 1180 ex. â 20 fii. Nr. 7. Sibiiu, 1903. — 1306 ex . ă 20 fii. Nr. 8. Sibiiu, 1904. — 1364 ex . ă 20 fii. Nr. 9. Sibiiu, 1904. — 1400 ex. ă 20 fii. Nr. 10. Sibiiu, 1904. — 1262 ex . ă 30 fii. Nr. 11. Sibiiu, 1904. — 1320 ex . â 20 fii. Nr. 12. Sibiiu, 1904. — 1430 ex . â 20 fii. Nr. 13. Sibiiu, 1904. — 1465 ex . ă 20 fii. Nr. 14. Sibiiu, 1904. — 1465 ex . ă 20 fii. Nr. 15. Sibiiu, 1904. — 1465 ex. â 20 fii. Nr. 16. Sibiiu, 1904. — 1465 ex . â 20 fii. Nr. 17. Sibiiu, 1904. — 1275 ex . â 20 fii. Nr. 18. Sibiiu, 1906. — 2900 ex . â 10 fii. Nr. 19. Sibiiu, 1905. — 1638 ex . ă 20 fii. Nr. 20. Sibiiu, 1905. — 1656 ex . â 20 fii. Nr. 21. Sibiiu, 1905. — 1667 ex . â 20 fii. Nr. 22. Sibiiu, 1906. — 1785 ex . â 30 fii. Nr. 23 Sibiiu, 1905. — 444 ex . â 20 fii. Nr. 24. Sibiiu, 1906. — 765 ex . â 10 fii. Nr. 25. Sibiiu, 1906. — 1699 ex . ă 40 fii. Nr. 26. Sibiiu, 1906. — 237 ex . â 20 fii.
12. Biblioteca despart. Cluj. Nr. 2. — 30 ex . şi Nr. 4. — 96 ex . 13. Bodnărescul , Cetatea Neamţului. Dramă de V. Alexandri. Cernăuţ, 1902. — 8 ex . 14. Cărţile săteanului român. Cluj, 1905. — 6 ex . 15. Catalogul bibliotecii „Asociaţiunii transilvane" de Nic. Togan. Sibiiu, 1895. —
284 ex . â 1 cor. 16. Cosma, M., Modele de cusături româneşti. Caetul II. Timişoara. 4 ex . 17. Dăianu, Dr. E . , Supplex libellus Valachorum 1791. Text original şi traducere.
Sibiiu, 1901. - 30 ex . 18. Enciclopedia Română. Voi. I—III. — 174 voi. 19. Erdelyi, Dr. St., Cartea sănătăţii. Orăştie, 1904. — 2 ex . 20. Indice alfabetic al „Transilvaniei" pe an. I — X X V , de Nic. Togan. Sibiiu, 1896.
— 103 ex . 21 . Lăpedatu, 1. L, Probleme sociale şi economice. Braşov, 1904. — 27 ex. 22. Laurian — Bălcescu, Magazin istoric pentru Dacia. T o m . IV (1 ex . ) şi din
tom. VII, fasc. 1 (2 e x . ) . 23. Lupaş, Dr. 1., Un capitol din istoria ziaristicei româneşti ardelene. Sibiiu, 1906
— 142 ex. 24. Maior A. O., Biblioteca copiilor, voi. I. — 80 ex .
25. Maior, Dr. G., Agrologia, Ipoiogia, Creşterea porcilor. Braşov, 1897. şi Bucureşti, 1905. — 27 voi.
26. Meitani, O. O., Studii asupra constituţiunii Românilor. Fasc . V (2 ex . ) , VII (3 e x . ) , VIII (17 ex . ) , IX (11 e x . ) , X (100 e x . ) , XI (100 ex . ) şi XII (90 ex . ) 323 broş.
27. Mocsonyi, Al. de, Religiune şi ştiinţă. Sibiiu, 1905. — 838 ex .
28. Monografia şcoalei civile de fete a „Asociaţiunii transilvane -' . Gherla, 1887. — 218 ex . â 2 cor .
29. Onişor, Dr. V., Legiuirea ţării noastre. Bistriţa, 1901. — 29 ex . 30. Păcăţean, T . V., Lupta pentru drept. Bucureşti, 1898. — 8 ex . 31 . „ „ „ Scopul în drept. Sibiiu, 1898. — 2 ex . 32. „ „ „ Libertatea. Sibiiu, 1899. — 3 ex . 33. ,. „ „ Principiile politicei. Sibiiu, 1899. — 1 ex . 34. „ „ „ Istoria politicei. Sibiiu, 1900. — 68 ex . 35. Pop . C , Băncile române din Ungaria şi Transilvania. Sibiiu, 1905. — 31 ex . 36. Pop . Reteganul, I., Poveşti din popor. Sibiiu, 1895. — 544 ex . k 1 cor.' 37. Popovici , Ios., Rumănische Dialekte I. Halle, 1905. — 5 ex . 38 . Puşcariu, Dr. II., Principii din pedagogia generală. Sibiiu, 1880. — 1 ex . 39. Puşcariu, I. cav. de, Date istorice privitoare la familiile nobile române. Voi.
I. Sibiiu, 1892. — 105 ex . ă 4 cor. şi voi. II. Sibiiu, 1895. — 250 ex . â 8 cor. , la olaltă voi. I şi II, 10 cor.
40. Puşcariu Dr. S., Etymologisches Worterbuch der rumănischen Sprache. I. Hei-delberg, 1905. — 25 ex .
41. Rotariu, P., Legea despre alegerea deputaţilor (art. X X X I I I din 1874. Timişoara, 1903. — 6 ex .
42. Rotariu, P. , Legea comunală (art. X X I I din 1886) . Timişoara, 1903. — 1 ex . 43. Scorobeţ, T. , Biserica Română. Sibiiu, 1906. — 350 ex . 44. Togan , N., Românii din Transilvania la 1733. Conscripţia episcopului I. In.
Klein de Sadu. Sibiiu, 1898. — 11 ex . â 60 fii. 45. „Transilvania", organul „Asociaţiunii" din 1869 (47 e x . ) , 1870 (33 e x . ) , 1871
(64 e x . ) , 1872 (88 e x . ) , 1873 (64 ex . ) , 1874 (96 ex . ) , 1875 (115 ex . ) , 1876 (120 ex . ) , 1877 (98 e x . ) , 1878 (177 ex . ) , 1882 (56 ex . ) , 1883 (72 ex . ) , 1884 (65 e x . ) , 1885 (253 ex . ) , 1886 (277 e x . ) , 1888 (38 e x . ) , 1889 (73 e x . ) , 1890 (88 ex . ) , 1891 (8 e x . ) , 1892 (10 e x . ) , 1894 (65 e x . ) , 1895 (19 e x . ) , 1896 (73 ex . ) , 1897 (6 e x . ) , 1899 (14 e x . ) , 1900 (10 ex . ) , 1901 (10 e x . ) , 1902 (13 e x . ) , 1903 (22 e x . ) , 1904 (55 e x . ) , 1905 (94 e x . ) , 1906 (5 ex . ) , â 10 coroane.
46. Tulbure G., In şcoală. Conferinţe literare. Sibiiu, 1906. — 45 ex. 47. Vintilă, G., Manual de agricultura practică. Sibiiu, 1873. — 5 ex .
Biblioteca proprie s'a sporit în anul 1906, în urma relaţiilor de schimb legate cu diferite societăţi ştiinţifice şi literare din patrie, prin publicaţiunile trimise de Academia maghiară din Budapesta şi de Academia Română din Bucureşti, apoi prin donaţiuni făcute de d-1 Dr. At. Marienescu şi de unii autori. Prin cumpărare biblioteca s'a sporit cu 3 opere în 8 voi.
Depozitul de cărţi în 1906 s'a sporit în deosebi prin Nrii 2 2 — 2 6 ai Bibliotecii poporale a Asociaţiunii. De altă parte acest depozit a scăzut în decursul anului 1906 cu 599 tonuri şi 10,859 broşuri, între cari 531 tomuri şi 5548 broşuri dăruite, iar 68 tomuri şi 5311 broşuri vândute, respective date în comisiune la diferite librării.
Dintre publicaţiunile periodice au intrat la bibliotecă în anul 1906 următoarele: «Biserica şi Şcoala» din Arad, «Bunul Econom» din Orăştie, «Deşteptarea» din Braşov, «Drapelul» din Lugoj, «Economia» din Caransebeş, «Erdely şi Erdelyi Muzeum» din Cluj, «Ethnographia» din Budapesta, «Familia» din Oradea-Mare, «Foaia Diecezană» din Caransebeş, «Foaia Poporului» din Sibiiu, «Foaia Scolastică» din Blaj, «Foldrajzi Kozlemenyek» din Budapesta, «Gazeta de Duminecă» din Şimleu, «Gazeta Transilvaniei» din Braşov, «Junimea Literară» din Cernăuţ, «Letopis Ma-tite sepske» din Neoplanta, «Libertatea» din Orăştie, «Luceafărul» din Sibiiu, «Poporul Român» din Budapesta, «Răvaşul» din Cluj, «Revista Bistriţei» din Bistriţa, «Revista Economică» din Sibiiu, «Revista Farmaciei» din Bucureşti, «Szâzadok» din Budapesta, «Telegraful Român» din Sibiiu, «Tortenelmi Târ» din Budapesta, «Tribuna» din Arad, «Turul» din Budapesta, «Unirea» din Blaj şi «Viitorul» din Cernăuţ.
Muzeul Asociaţiunii. în lipsa mijloacelor materiale nu s'a putut ocupă postul de custode instituit de comitetul central şi aprobat de adunarea generală din anul trecut. S'a angajat un custode interimal, care a început inventariarea, catalogarea şi aranjarea obiectelor aflătoare în muzeu.
în cursul anului trecut muzeul s'a îmbogăţit mai ales cu modele de cusături şi ţeseturi, cu porturi româneşti din diferite ţinuturi şi cu un model de moară în miniatură. Obiectele parte au fost cumpărate, parte au fost primite în dar. S'au primit do-naţiuni: dela d-na Măria Cosma porturi, dela societatea «Andreiu Şaguna» din Sibiiu o colecţie numismatică şi dela desp. Timişoara două costume din Chisetău.
Pentru a se atrage luarea aminte a publicului asupra importanţei muzeului şi pentru a se înlesni adunarea obiectelor, se va întocmi un îndrumar ilustrat, arătând însemnătatea etnografiei şi înşirând în grupări sistematice obiectele ce trebuesc adunate. Cu ajutorul acestui îndrumar sperăm că în viitor se va putea adună o cantitate mai mare de obiecte privitoare la istoria şi la etnografia poporului nostru.
Tot la acest loc amintim că pentru sala festivă a Muzeului s'a cumpărat un aparat mare de proiecţiune, care va face bune servicii conferinţelor ce se ţin iarna în centru.
Şedinţele comitetului central. Dela ultima adunare generală comitetul central a ţinut 13 şedinţe, în cari a rezolvat toate chestiunile curente, cari, în înţelesul statutelor şi regulamentelor Asociaţiunii, cad în sarcina lui.
A executat hotărîrile ultimei adunări generale şi anume: a comunicat celor interesaţi alegerile făcute; a studiat cele două propuneri făcute de d-1 Romul Raca şi d-1 loan Tatu; a cerut, fără rezultat favorabil, concesiunea unei colecte pentru zidirea internatului de băeţi din Sibiiu şi a îndeplinit toate celelalte lucrări cari reies din punctele până aici înşirate ale acestui raport.
Propuneri. în urma celor espuse, comitetul central îşi ia voie a propune onoratei adunări generale să binevoiască:
a) a luă act de cuprinsul raportului general al comitetului central;
b) a da expresiune durerii pentru pierderea membrilor decedaţi în anul din urmă;
c) a alege pentru un nou period de 3 ani pe membri comitetului central, pe prezidentul şi vice-prezidentul Asociaţiunii;
d) a aproba darea de seamă despre gestiunea financiară a anului 1906 şi a da comitetului absolutoriu pentru această gestiune;
e) a aprobă proiectul de budget pentru anul 1905.
S i b i i u , din şedinţa comitetului central al «Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român», ţinută la 2 4 — 2 6 August 1907.
C O N S E M N A R E A membrilor decedaţi ai «Asociaţiunii pentru literatura română şi
cultura poporului român« în anul de gestiune 1906/7,
I. Membri fundatori. 1. Simeon Dămian, advocat, Braşov. 2. Andreiu Frâncu, preşedinte de senat Ia Curie, Budapesta.
II. Membri pe vieaţă. 1. Vicenţiu Babeş, membru al Academiei Române, Budapesta. 2. Victor Bariţiu, notar î. p., Orăştie. 3. Marc Cetăţan, subjude reg., Reghin. 4. Mihail Gomboş, proprietar, Vidra de sus. 5. loan Maier, proprietar, Topliţa română. 6. Dr. Avram Mihaiu, medic, Orăştie. 7. Petru Pipoş, jude de tablă î. p., Sibiiu. 8. Leontin Pop, jude de tribunal î. p., Cluj. 9. Teodor Pop, protopop, Ortelec.
10. Nicolau Stupariu, locotenent, Esseg.
III. Membri ordinari. 1. Iosif Barbu, comerciant, Reşiţa. 2. Petru Călciunariu, advocat, Orşova. 3. Nicolae Chiorniţă, proprietar, Cuciulata. 4. Iosif Enescu, preot, Sibiiu. 5. Dionisiu Făgărăşan, profesor, Braşov. 6. Constantin Lazar, advocat, Timiş-Recaş. 7. Gavril Lazar de Purcareţi, protopop, Sanislau. 8. Dr. Iacob Maior, medic, Lugoj. 9. Mihailă Mihailaş, căpitan î. p., Bistriţa.
10. Dr. Nicolae Motoc, advocat, Făgăraş. 11. loan Pantea, preot, Rîciu. 12. Leon Popescu, preot, Deva. 13. Dr. Eugen Porea, medic, Basna. 14. Aurelia Solomon, dir. internatului de fete, Blaj.
(Secţ. ştiinţ.). Vecerdea, Dr. Nicolae, adv., dir. fii. „Al
bina", Braşov. (Secţ . econ. ) .
*) On. direcţiuni ale despărţămintelor, resp. P. T. membri ai Asociaţiunii sunt rugaţi a controla, dacă li s'a scris exact numele, locuinţa şi posta ultimă şi eventualele greşeli să binevoiască a le rectifică, — fie şi numai pe o carte poştală, — pentrucă să se rectifice şi la centru.
Certege , p. u. Câmpeni . Danciu Aureliu, proprietar, Abrud. David Candin, director de mine, Bucium-
Şasa, p. u. Abrud. „Doina", societate pe acţii, Câmpeni. Filip Ana, văduvă de advocat, Abrud. Henzel Simeon, proprietar, Roşia. J u r c a Iosif, proprietar, Roşia. Lobonţiu Nicolae, proprietar, Abrud. „Munteana", institut de credit şi economii,
Ofenbaia. P o p , Dr. Laurenţiu, advocat, Abrud. Preda, Dr. Basiliu, advocat, Câmpeni. Preda Sabina, soţie de adv., Câmpeni. Sima Origorie, preot, Cărpiniş, p. u. Abrud. Stoica Simeon, medic, Abrud. Todescu Ioan, preot, Filipeşti, prin gara
Făurei . Vlasa Ana, văduvă de protopretor, Câmpeni. „Zlăgneana", inst. de cred. şi econ., Zlatna.
Membri ordinari. Banfi, Dr. Ştefan, medic, Bucium-Şasa, p. u.
Bucium. Bocaniciu Oeorge , comerciant, Roşia. Bordia, Dr. Alexandru, medic, Abrud. Cadis Ioan, vigil silvanal, Bistra, p. u. Câm
peni. Candrea Mihail, preot, Neagra, p. u. Câm
peni. Candrea Nicolae, capelan, Neagra, p. u. Câm
peni. Cătălină Iosif, primar, Bistra, p. u. Câmpeni. Chirtop n. Cothişel, Sofia, soţie de advocat,
Câmpeni. Chirtop Vasilie, proprietar, Câmpeni. Cristea Nicolae, preot, Valea-Bulzului, p. u.
Zlatna. David, Dr. George , advocat, Abrud.
David Nicolae, cassar de bancă, Bucium-Şasa, p. u. Bucium.
David Samuil, comerciant, Abrud. Dioanca Ioan, primar comunal, Abrudsat,
p. u. Abrud. Fodor , Dr. Vasilie, advocat, Abrud. Furdui Romul, protopresb., Câmpeni. (Dir.
desp.). Goia Demetriu, preot, Peleş-Sohodol, p. u.
Abrud. Gomboş Iosif, preot, Abrudsat, p. u. Abrud. Lazar Silviu, contabil de bancă, Abrud. Marcu Romul, capelan, Bistra, p. u. Câmpeni. Morcan, Dr. Traian, advocat, Câmpeni . Nicola Nicolae, Albac ( C a r a o m e r ) . Oneţ Nicolae, preot, Peleş , p. u. Abrud. Papiu Alexandru, preot, Bistra, p. u. Câm
peni. Pasca Rafila, soţie de primar, Scărişoara, p.
u. Câmpeni. Pop Elvira, soţie de adv., Abrud. P o p , Dr. Ştefan, adv., deputat dietal, Arad. P o p , Eugenia Dr. Ştefan C , soţie de adv.,
Petra-Petrescu, Nicolae, dir. e x e c , Fofeldea, p. u. Nocrichiu.
Petrişor Ioan, paroh, Alţina, p. u. Nocrichiu. Răduleţ Ioan, paroh, Seliştat, p. u. Cincul-
mare . Stoian Valeriu, paroh, Ohijasa-de-sus, p. u.
Bârghiş. Tatu Ioan, paroh, Indiana Harbor Ind., Ame
rica.
Despărţământul Alba-Iulia.
Membru fundator. Societatea foştilor nobili husari de graniţă
în Teiuş.
Membri pe viaţă. Florescu Nicolae, proprietar, Ighiu. Patiţia Rubin, advocat, Alba-Iulia.
Membri ordinari. Bătăcui Aron, notar, Benic, p. u. Teiuş. Borza Ignat, cantinar, Alba-Iulia. Crişan Corneliu, învăţător, Teiuş. Crişan Ştefan, înv. în penz., Teiuş. Dumitrean Ioan, înv. în penz. Şard. Frâncu Amos , preot, Benic, p. u. Teiuş. Frâncu Ioan, preot, Cetea , p. u. Teiuş. Hagea Basil, preot, Măgina, p. u. Aiud. Iliescu Irimie, paroh, Stremţi, p. u. Teiuş. Lobonţiu Teodosiu, proprietar, Alba-Iulia. Marciac, Dr. Ioan, advocat, Alba-Iulia. Marcu Aurel, preot, Dumitra, p. u. Alba-Iulia. Meteş Moise, notar, Cricău. p. u. Ighiu. Micu Simeon, protopop, Alba-Iulia. Moldovan Simeon, proprietar, Alba-Iulia. Muntean Iacob, înv., Coşlar, p. u. Teiuş. Neagoe Ioan, paroh, Cetea, p. u. Teiuş. Patiţa, Dr. Rubin, advocat, Alba-Iulia. Pojar Filip, preot, Cojlar, p. u. Teiuş. P o p Antoniu, proprietar, Bucerdea-vinoasă,
p. u. Ighiu. Pop-Bota , Enea , paroh, Şard. Raţiu Gavril, preot, Cojlar, p. u. Teiuş. Roşian Tănase , notar c e r c , Gârbova, p. u.
Aiud. Rusan Florian, preot, Alba-Iulia. Simon, Dr. George , advocat, Aiud. Stoica Aurel, inginer, Alba-Iulia. Spătăcian George , înv., Benic, p. u. Teiuş. T e c ş a Vasilie, preot, Valea-Uzei, p. u. Aiud. Teculescu Ioan, protopresbiter, Alba-Iulia.
(Dir. desp.). Totoian Ioachim, preot, Miceşti, p. u. Alba-
Iulia. Velican, Dr. Camil, advocat, Alba-Iulia,
Despărţământul Beiuş,
Membri fundatori .
Antal Augustin, protopop, Beiuş. (Dir. desp.).
Membri pe viaţă.
Waltner Măria, n. Cosma, proprietară, Beiuş.
Membri ordinari .
Andru Teodor , preot, Chişcou, p. u. Dum- . brăveni.
Antal Irina, protopopeasă, Beiuş. Ardelean Alexiu, proprietar, Beiuş. Ardelean Ioan, comerciant, Beiuş. Botişel Miron, preot, Stej, p. u. Rieni. Botto Iosif, notar, Dumbrăveni. Bule Teodor , profesor, Beiuş. Buşita Ioan, profesor, Beiuş. Butean Ioan, canonic, director gimn., Beiuş. Ciuhandu Petru, preot, Roşia, p. u. Beiuş. Ciumpe Teodor , notar, Răbăgani. Ciordaş, Dr. Ioan, advocat, Beiuş. Ciordaş Viora, n. Ignat, soţie de adv., Beiuş. Comşa, Dr. Ioan, medic, Sombatşag. Corbu Vasiliu, paroh, Poeni , p. u. Dum
brăveni.
Cosma, Livia A., soţie de adv., Beiuş. Cosma, Dr. Gavriil, advocat, Beiuş. Cosma Ioan, pădurar domen., Beiuş. Crişan Ilarie, cive, Beiuş. Dan Ioan, pădurar, Budurasa. Dumbrava Vasiliu, profesor, Beiuş. Erdelyi Vasiliu, apotecar, Beiuş. Fabian Nicolau, profesor, Beiuş. Fekete Demetriu, cantor-docent, Beiuş. Pildan Victor, rector la inst. gr.-or. , Beiuş. Oera Alexandru, exactor dominai, Beiuş. Gliţa Ioan, notar, Nanhegheşel . Iacob, Dr. Ioan, advocat, Beiuş Iepure Ioan, profesor, Beiuş. Magyar Augustin, pădurar, Beiuş. Marinescu G e o r g e , prof. în penz., Beiuş. Moga Demetriu, notar în penz., Beiuş. Moga Eliă, protopop, Răbăgani. Murăşan, Dr. George , medic, Beiuş. Nyes, Dr. Cornel , medic, Beiuş. Papp Vasiliu, preot, Topa-de-sus, p. u. Do-
breşti.
Papluca George , industrieş, Beiuş. Pavel, Dr. Constantin, profesor, Beiuş. Popovici , Dr. Constantin, advocat, Beiuş. Popovici Moise, preot, Segişte, p. u. Rieni. Popovici Terenţiu, notar, Rieni. Rednic, Dr. Ioan, medic, Văşcău.
Baciu loan, preot, Şoimuş, p. u. Şieu. Borgo-Joseni , comuna, Borgo-Prund. Borgo-Mijloceni, comuna, Borgo-Prund. Borgo-Murăşeni , comuna, Borgo-Prund. Borgo-Suseni, comuna, Borgo-Prund. Ciuta, Dr. Demetriu, advocat, Bistriţa. „Şoimuşana", inst. de credit, Şoimuş, p. u.
Şieu. Vârtic Oavriil, jude de trib. în penz., Bistriţa.
Membri ordinari .
Baciu Pompeiu, preot, Şoimuş, p. u. Şieu. Bălan Vasile, preot, Blajfalăul-superior, p. u.
Şintereag. Beşa Paul, preot, Borgo-Prund. Cioanca Nicolau, supravigil silvanal în penz.,
Borgo-Tiha, p. u. Borgo-Prund. Corbul loan, vice-notar comitatens, Bistriţa. Dan Eliseu, preot, Borgo-Suseni , p. u. Bor
go-Prund. Dologa loan, preot, Borgo-Tiha, p. u. Borgo -
Prund. Domide Oerasim, protopop, Bistriţa. German, Dr. Alexandru, medic, Bistriţa. Hăngănuţ, Dr. Nicolae, medic, Borgo-Prund. Linul, Dr. GeOrge, advocat, Bistriţa. Login, Dr. Dionisiu, advocat, Bistriţa. Onişor, Dr. Victor, advocat, Bistriţa. Pahone , Dr. Vasile, advocat, Bistriţa. P o p , Dr. Iulian, advocat, Bistriţa. P o p , Dr. Alexandru, medic, Bistriţa. Poruţiu Vaier, oficial-şef, Bistriţa. Scridon, Dr. Leon, proto-notar comitatens,
Bistriţa. Şerban loan, asesor la sedr. orf., Bistriţa. Suceava Iuliu, preot, Borgo-Prund. Tripon, Dr. Oavriil, advocat, Bistriţa. (Dir.
desp.). Vlad Teofil, primar, Borgo-Prund.
Despărţământul Blaj.
Membri - fundatori .
Bunea, Dr. Augustin, canonic mitrop., Blaj . Capitlul mitropolitan gr.-cat. rom. din Blaj . Mihâlyi, Dr. Victor, mitropolit, Blaj. Moldovan, loan M., preposit capitular, Blaj. P o p Oavriil, canonic mitropolitan, Blaj .
Membri pe v iaţa .
Negruţiu, Dr. Emil F . , medic, Blaj . Negruţiu, loan F . , prof., Blaj . (Dir. desp.). Onişor Teodor , proprietar Blaj.
Membri ordinari .
Bălan, Dr. loan, Blaj . Bărbat George , protopop, Blaj. Bian Eugen, propr. , Făget , p. u. Micăsasa-Blăsian Artimon, preot, Obreja, p. u. Teiuş. Blăsian, Dr. Octavian, medic, Râmnicul-sărat. Caliani Augustin, prof., Blaj. Cheţianu, Dr. Ambrosiu, profesor, Blaj. Ciura Alexandru, profesor Blaj. Domşa, Aurel C , redactor şi preot, Blaj. Fodor loan, profesor, Blaj. Hodoş, Iuniu Brut, dir. de bancă, Blaj. Horşa loan, protopop, Biia, p. u. Şona. Lita Iosif, adm. protop. , Iclod, p. u. Blaj. Lita Ştefan, preot, Lunca, p. u. Hususău. Maior loan, inspector dominial, Blaj. Maior loan, protopop, Aiud. Maior, loan Cornel , Blaj . Maior, Marioara Olga, Blaj. Maniu, Dr. Iuliu, adv., deputat dietal, Blaj. Marcu, Dr. Isidor, canonic mitrop., Blaj. Mateiu, Simeon P., canonic mitrop., Blaj. Muntean Victor, funcţionar de bancă, Blaj. Negruţiu, loan F . , inginer, Blaj. Nestor Silvestru, profesor, Blaj. Nestor, Dr. Laurenţiu, adv., Blaj . Oltean Ştefan, măsar, Blaj . P o p , Dr. Alexandru, medic, Blaj. Pop George , preot, Mihalţ, p. u. Teiuş. Pop George , dir. de finanţe, Zombor . Pop Iuliu, funcţionar de bancă, Blaj. Pop Ştefan, canonic mitropolitan, Blaj . Popa Iacob, protonotar, consistorial, Blaj. Precup Gavriil, prof., Blaj. Radeş David, insp. silv., Blaj. Raţiu, Dr. loan, profesor, Blaj. Roşian Ştefan, profesor, Blaj . Sabo, Dr. Daniil, advocat, Blaj. Solomon, Dr. Eugen, medic, Blaj .
Oprişa, Dr. Pavel, dir. gimn., Brad. (Direct, desp.).
Membri ordinari .
Albu Ştefan, profesor, Brad. Almăşan George , preot, Mihăleni, p. u. Cris-
cior. Balaşiu Artemiu, comerciant, Băiţa, (lângă
Deva) . Bedea Nicolau, vice-notar, Mihăleni, p. u.
Criscior. Boneu Vasilie, prof., Brad. Câriîpean Ioan, paroh, Rovina, p. u. Criscior. Coţioiu Romul, comerciant, Baia-de-Criş. Damian Adam, contabil, Brad. Draia Alexandru, înv., Criscior. Florea Ioachim, econom, Criscior. F lorea Nicolae, preot, Rişca, p. u. Baia-de-
Criş. F o d o r Ioan, înv., Curechiu, p. u. Criscior. Gherman Ioan, prof., Brad. Ghişa Ioan, contabil, Brad. Iuga Teodor , econom, H. Ciuci. Joldea, [Enea A., diacon-învăţător, Hălmagiu. Lazar Cornel , protopop, Hălmagiu. Mager, Traian I. , preot, Saturau. Moldovan, Dr. Corneliu, medic, Băiţa, (lângă
Deva) . Moldovan George , proprietar şi notar, Băiţa,
(lângă Deva) . Obădău Nicolae, comerciant, Brad. Papp , Dr. Ioan, advocat, Brad. Papp, Dr. Teodor , adv., Hălmagiu. Părău George , dir. gimn. în penz., Brad. Perian Petru, paroh, Trestia, p. u. Băiţa,
(lângă Deva) . Pop Constantin, protopop, Baia-de-Criş. Popa Azarie, econom, Criscior. Radu, Dr. Ioan, profesor, Brad. Rimbaş Petru, paroh şi contabil, Brad. Roman Aron, paroh, Luncoiul-de-sus, p. u.
Brad. Rusu Petru, înv., Cebea, p. u. Baia-de-Criş Stanciu Ioan, comerciant, Brad. Suciu Traian, profesor, Brad. Tisu, Dr. Tiberiu, medic, Brad.
Aldea Ioan, comerciant, Bran. Babeş George , paroh, Sohodol, p. 11. Bran.
(Dir. desp.). Chiţu Alexe, Poarta , p. u. Bran. „Parsimonia", inst. de credit, Bran. Puşcariu, Ioan cav. de, septemvir în penz.,
Bran. Puşcariu, Dr. Emil, Bran. Puşcariu J o e , inginer, Bran. Tatulea Dimitrie, paroh, Predeal , p. u. Bran.
Despărţământul Braşov.
Membri fundatori . Hosan, Dr. Ioan, medic, Braşov. Mureşianu, Dr. Iulius, medic militar în p.,
Braşov. P o p Petru, jude de trib. în penz., Braşov. Popovici Mihail, cand. juris, Braşov.
Membri pe vieaţă.
Bârseanu Andreiu, prof., Braşov. (Dir. desp.). Popovici , Costi C , advocat, Braşov. Popovici , Elena A., Braşov. Popovici Petru, privatier, Braşov. Popovici George , locotenent-colonel, Braşov. Popp, G. B . , Braşov. Săbădean Elena, soţie de comerciant, Braşov. Săbădean Ioan, comerciant, Braşov. Săbădean Romul, comerciant, Braşov. Socaciu Ioan, profesor, Braşov. Steriu Diamandi, proprietar, Braşov. Vecerdea, Dr. Nicolau, advocat, direct, fili
alei „Albina", Braşov.
Membri ordinari .
Aiser Cornel , func. de bancă în p., Braşov. Aron Ioan, dir. şi înv., Braşov. Aron Iosif, învăţător, Braşov. Bădiţioiu Ioan, comerciant, Braşov. Baiulescu Bartolomeiu, protopop, Braşov. Balea Nicolae, pantofar, Braşov. Banciu Axente , profesor, Braşov. Blaga, Dr. Iosif, prof., Braşov. Blaga, Tit Liviu, profesor, Braşov. Bogdan, Dr. Alexandru, profesor, Braşov. Bogdan Nicolae, profesor, Braşov. Bunea, Dr. Ioan, profesor, Braşov. Butnar Iosif, înv., Braşov. Butu Ioan, proprietar, Satulung. Camera comercială, Braşov. Câmpianu Marina, proprietară, Braşov. Cârlan George , notar, Vlădeni,
Casina română, Braşov. Chelariu George , prof., Braşov. Cherciu George , înv., Bod. Ciortea Aurel, profesor, Braşov. Ciurcu Ioan, librar, Braşov. Comanescu Iosif, paroh, Codlea. Comanescu Iosif, paroh, Ghimbav. Cristan, Theodor T. , zaraf, Braşov. Curcubetă Iordan, înv. şi diacon, Hălchiu. Dariu Ion, înv., Braşov. Debu Ioan, paroh, Vulcan, p. u. Cristian. Dima George , profesor, Braşov. Dima Nicolae, proprietar, Braşov. Direcţiunea şcoalelor medii rom., Braşov. Eremie Tiberiu, inginer, Braşov. Fluşturean Nicolae, la adm. „ G . T.", Braşov. Frateş Romul, învăţător, Braşov. Furnică George , măcelar, Braşov. Gavrilescu Ioan, paroh, Ţinţari, p. ti. Vlădeni. Gonţia Uarie, paroh, Ţinţari, p. u. Vlădeni. Grădinar Nicolae, comerciant, Braşov. Lacea , Dr. Constantin, prof., Braşov. Lemeny, Dr. Eugen , advocat, Braşov. Lengeru Ioan, advocat, Braşov. Literat Vasile, major, Braşov. Lupan Dumitru, epitrop, Braşov. Lupan, Ioan Andreiu, măcelar, Braşov. Lupan sen., Andreiu, măcelar, Braşov. Lupan Măria, Braşov. Măeruşan Alexandru, preot, Măgheruş. Maximilian Ioan, capelan, Stupini, p. n.
Braşpv.
Murăroi Ioan, funcţ. la fii. „Albina", Braşov. Murăşan, Dr. Aurel, publicist, Braşov. Musteţiu Iosif, căpitan, Braşov. Nica, G. I. , comerciant, Braşov. Oana Ilie, notar cercual, Ţinţari, p. u. Vlă
Braşov. Oniţiu Virgil, dir. gimn., Braşov. Păltinean, Grigorie D., învăţător penz., Ţin
ţari, p. u. Vlădeni. Pâlţa George , econom, Feldioara. Panţu, Ioan C , profesor, Braşov. Percea Pavel , prof., Braşov. Petrovici Ioan, prof., Braşov. Platoş Dumitru, croitor militar, Braşov. P o p Virgil, paroh, Cristian. Precup Eugen, lăcătuş artistic, Braşov. Pricu Ioan, profesor, Braşov. Puşcariu Iosif, advocat, Braşov. Puşcariu, Dr. Sextil, prof. univ., Cernăuţi.
Roman Leonte, Vulcan, p. u. Cristian. Roşea Sofron, funcţ. de bancă, Braşov. Russu Mihail, notar de trib. î. p., Braşov. Savu Ilie, comerciant, Braşov. Saftu, Dr. Vasilie, paroh, Braşov. Sânciali Antoniu, jude în penz., Braşov. Schiopu loan, paroh, Crizbav, p. u. Fe l -
dioara. Sotir Constantin, cand. de adv., Braşov. Sporea loan, înv., Feldioara. Stoica, Dr. Dionisie, cand. de prof., Rotbav,
p. u. Feldioara. Străvoiu, Dr. Alexandru, advocat, Braşov. Stinghe Dumitru, măcelar, tiraşov. Stinghe George , măcelar, Braşov. T e o d o r Simion, c o m e r c , Braşov. Turcu Traian, funcţ. de bancă, Braşov. Tăban G e o r g e , învăţător, Feldioara. Urdea George , paroh, Cernat, p. u. Satulung. Vătăşan George , prof., Braşov. Vecerdea Eugenia, soţia dir. fii. „Albina"
în Braşov. Venter, Dr. Gustav, advocat , Braşov. Verzea Alexiu, paroh, Satulung. Verzea Romul, paroh, Satulung. Vlaicu Arsenie, director şi prof., Braşov. Voina Vasilie, protopop, Braşov. Vlădărian loan, croitor, Feldioara. Zorea Iacob, paroh, Vlădeni.
Despărţământul Caransebeş.
Membri fundatori .
Burdia Constantin, prezid. comun, de avere, Caransebeş.
P o p e a Nicolae, episcop, Caransebeş.
Membri pe v iaţă . Peptea Iacob, oficiant, Orşova. Reuniunea funcţionarilor, Caransebeş.
Membri ordinari .
Băcilă Iosif, vice-colonel în penz., Băile-Herculene.
Bădescu, Dr. Iosif Traian, secretar consist., Caransebeş.
Comuna bisericească din Iablaniţa, Iablaniţa. Costescu Mihaiu, preot, Ieselniţa, p. u. O r
şova. Diaconovich Alexandru, magistru silvanal,
Caransebeş. Dragomir, Dr. George , prof., Caransebeş. Ghidiu Andreiu, protopop, Caransebeş. (Dir.
desp.). Ionescu, Dr. Nicolae, adv., Caransebeş. Jumanca Nicolae, maior în penz., Caransebeş . Lobonţ, Dr. George , cand. de adv., Caran
sebeş. Marin Nicolae, colonel în penz., Caransebeş. „Mehadia", cassă de păstrare, Mehadia. Miculescu Zarie , comerciant, Pervova, p. u.
Prigor. Musta Filaret, arhim., Caransebeş. Musta Iuliu, preot, Glâmboaca, p. u. Nan-
dorhegy. Novac Iuliu, advocat, Bozoviciu. Olariu, Dr. Iosif, dir. semin., Caransebeş. Piescu Ilie, oficiant, Caransebeş. Popasu, Dr. Constantin, medic, Caransebeş. Popovici, Dr. loan, advocat, Orşova. Popovici loan, preot, Cireaşă, p. u. Nân-
dorhegy. Popovici Mihail, protopop, Orşova. „Sebeşana", cassă de păstrare, Caransebeş . Tatucu G e o r g e , paroh, Iablaniţa. Trica George , căpit. în penz., Caransebeş. Vernichescu Martin, preot, Vercerova. Vior Ştefan, contabil, Orşova.
Isac, Dr. Aurel, advocat, Cluj. Kecskes Petru, preot, Apahida. Maier Nicolau, înv., Oilău. Mandeal A., secretar la „Transilvania:', Cluj. Mihalca Ioan, preot, Aghireş. Morariu, Dr. Ştefan, advocat, Cluj. Păcurariu, Eugen Pop , coop. paroh., Cluj. Petean Ioan, preot, Corpade , p. u. Apahida. Pop Aurel, paroh, Jucul-sup., p. u. Cluj. P o p Emil, paroh, Feneşul-săsesc. P o p , Ladislau de, asesor la sedria orfanală
a comit., Cluj. Pop Valeriu, preot, Mănăstur, p. u. Cluj. Pordea , Dr. Iuliu, advocat, Cluj. Poruţiu, Dr. Victor, advocat, Cluj. Poruţiu Aurel, paroh şi protopop onor., Dez-
mir, p. u. Apahida. Puşcariu Leontin, contabil, Cluj. Ranta Vasilie, jude reg. în penz., Cluj. Roşescu Tuliu, protopresbiter, Cluj.
Despărţământul Cohalm.
Membri pe v iaţă . Fosif Ioan, paroh, Draos . Mircea George , proprietar, Caţa.
Membri ordinari .
Bănuţu, Aurel P. , bursierul soc. pentru teatru,' Mercheaşa, p. u. Homorod .
Bârsan Ioan, înv., Bogata-Oltului, p. u. Ho-morod-Heviz.
Bercan Ioan, preot, Merchiaşa, p. u. H o m o rod. (Dir. desp.).
Brotea Ioan, paroh, Mateiaş, p. u. Racoş . Buzea Ieronim, paroh, Stena, p. u. Cohalm. Buzea Ioan, cassar la „Economia" , Cohalm. Curta Ioan, preot, Bundorf, p. u. Criţu. Drîmba, Dr. G e o r g e , advocat, Cohalm. „Economia", cassă de împrumut şi păstrare,
Cohalm. Elefterescu, Dr. Emanuil, profesor. Fuciu George,-contabil , Cohalm. Grancea Ioan, morar, Jibert, p. u. Cohalm. Pintea Patrichie, preot, Paloş , p. u. Caţa. Repede George , preot, H o m o r o d . Urs Ioan, profesor, Caţa. Vătăşan Ioan, paroh, Archita.
Despărţământul Comloş-Sân-Mi-clăuş.
Membri fundatori . Ardelean Mihai, proprietar, Pesac . Oprean, Dr. Nestor, advocat, Sân-Miclăuş.
(Dir. desp.).
Membri pe viaţă. Bogdan Emil, Comloşul-mare. F u m o r Pavel, proprietar, Nereu, p. u. Tiri-
mia-mare. Mezin, Eremie jun., proprietar, Nereu, p. u.
Tirimia-mare. Mezin Pavel , proprietar, Nereu, p. u. Tiri
mia-mare. Pascu Iosif, Comloşu-mare.
Membri ordinari. Deciu Vasiliu, paroh, Sân-Miclăuşul-mare. Mezin Silviu, Nereu, p. u. Tirimia-mare. Miulescu Paul, protopop, Comloşul-mare. Oarşă Isac, Sarafalva. Popoviciu Ioan, paroh, Sân-Miclăuşul-mare. Vuia Iuliu, dir. şcol., Comloşul-mare.
Despărţământul Deva.
Membru fundator. Dima Nicolae, proprietar, Hunedoara.
Membri pe viaţă. Moţiu, Dr. Nicolau, medic, Deva. Olariu, Ioan Ioanichie, funcţionar, Deva. P o p , Dr. Iustin, advocat, Deva. Popoviciu George , paroh, Leşnic, p. u. Bra-
nicica. Popoviciu Nicolae, paroh, Joseni , p. u. Hu
nedoara.
Membri ordinari. „Agricola", însoţire economică, Hunedoara. Antal Ioan, înv., Deva. Ardelean Dionisiu, inginer şi propr., Deva. Beşan Vaier, contabil, Hunedoara. Biserica gr . -or . din Hondol, p. u. Certeş . Chirca Simeon, Hunedoara. „Corvineana", inst. de cred. , Hunedoara . Deac Simeon, Săcărâmb. Dima a Evuţii, Alexandru, proprietar, Hu
nedoara. Dima Constantin, Hunedoara. Drăghiciu, Dr. August, medic, Hunedoara. Dubleş, Dr. G e o r g e , advocat, Hunedoara. Fulea Teofil, notar, Hunedoara.
„Hondoleana", institut de credit, Hondol, Certeş .
Hossu Longin n. Pe tco , Aurelia, soţie de advocat, Deva.
Hossu Longin n. P o p , Elena, soţie de adv., Deva.
Hossu Longin, Dr. Alexandru, adv., Deva. (Dir. desp.).
Hossu Longin, Francisc , advocat, Deva. „Hunedoara", însoţire, Deva. Macrea Nicolae, contabil, Hunedoara. Mihuţiu, Petru A., preot, Hondol, p. u.
Certeş . Moldovan jun., Alexandru, secretar de bancă,
Deva. Moldovan sen., Alexandru, dir. de bancă,
Deva. Muşa Daniil, Hunedoara. Nicoară Petru, Hunedoara. Osvadă, Vasilie C , dir. la „Agricola", Hu
nedoara. Păcurariu, Avram P., protopop, Hunedoara. P o p Ioan, protopop, Hunedoara. Popescu, Dr. Cornel , preot, Deva. Popovici Dionisie, not. c e r c , Băcia, p. ti.
Simeria. Rimbaş jun., Nicolau, propriet., Hunedoara. Romanul George , protopop, Deva. Şinca Nicolae, paroh, Biscaria, p. u. Pişchi. Şinca n. Popovici , Măria, preoteasă, Batiz,
p. u. Călan. Şinca Petru, preot, Batiz, p. u. Călan.
Despărţământul Dej.
Membri fundatori .
Ivaşco Ioan, canonic, Gherla. Mihali, Dr. Teodor , adv., deputat dietal, Dej .
(Dir. desp.). Vajda, Dr. Ioan, adv., Cluj.
Membri pe v iaţă .
Cheresteş Ioan, preot, V. Sântioana, p. u. Ţ a g a .
Nemeş Alexandru, jude reg. în penz., Gherla. Tincu Nicolae, preot, Ghirolt, p. ti. Iclodul-
mare. Tractul protopopesc gr.-cat. al Dârgei, Dâr-
gea, p. u. Panţelceu.
Membri ordinari .
Baican Demetriu, oficial de bancă, Dej . Barbul, Dr. Clemente, adv., Dej . Beşe T o m a , econom, Ileanda-mare. Buzura, Dr. Gavriil, adv., Lăpuşul-iinguresc. Cherebeţ Mihail, preot, Bogata-română, p.
11. Dej . Ciupe Dragutin, contabil de bancă, Dej . Georgiu Ioan, canonic, Gherla. Hango Gavriil, spiritual, Gherla. Herman T e o d o r , protopop, Dej . Hodorean Ioan, preot, Gherla. Karsai Iuliu, prof. gimn., Gherla.
Kerekes, Dr. Ioan, advocat, Dej . Lemeny, P. Alexandru, protopop, Gherla. Lemeny Iosif, preot, Bonţ, p. ti. Gherla. Maxim Ioan, inginer de comasaţie , Dej . Micşa, Dr. Liviu, advocat, Dej . Micşa n. David, Lucretia, soţie de advocat,
Dej . Moldovan Simion, învăţ., Beclean. Pintea Mărioara, Dej . Pintea Augustin, contabil, Dej . Pop Pahomie , preot, Lozna-mare, p. u. Cu-
Birtolon Moise, Lăscud, p. u. M.-Ugra. Nireştean Petru, preot, Iernot.
Membri ordinar i
Aron Nicolau, preot, Laslăul-român, p. u. Bachnea.
Bândea Ioan, not. c e r c , Cerghidul-mare, p. u. Niraşteu.
Boilă, Dr. Romul, adv., Dicio-Sân-Mărtin. Căluţiu Simeon, adv., D.-Sân-Mărtin. (Dir.
desp.). Crişan Iosif, preot, Boian, p. u. Basna. Ciuchina Simeon, cancelist, D.-S.-Mărtin. Dănilă George , paroh, Bachnea. Nistor Gregoriu, preot, Boziaş, p. u. D.-S.-
Mărtin. Pascu Laurenţiu, protopop, D.-S.-Mărtin. P o p Emiliu, proprietar, Bobohalma, p. u.
Goştae Nicolae, proprietar, Lăpuşnic, p. u. Dobra.
luga Nicolae, înv. penz., Dretea, p. u. Ilia-Murăşană.
Iuga Ioan, propriet., Roşcani, p. u. Dobra. Leşnican Adam, magistru poştal, Dobra. Morariu Iosif, protopop, Dobra. (Dir. desp.). Oprea George , protopresb., Ilia-murăşană. Oprean Aurelian, preot, Mihăleşti, p. u.
Dobra. Petric , Dr. Laurenţiu, medic, Dobra. Petrovits Iosif, comerciant, Dobra. Rozvâny, Felicia, soţie de adv., Ilia-mură
şană. Rozvâny, Dr. Ştefan, adv., Ilia-murăşană. Sârb Ioan, preot, Roşcani, p. u. Dobra. Şuiaga Emanuil, candidat de preot, Lăpuş
nic, p. u. Dobra. Vraciu Lazar , contabil, Dobra.
Despărţământul F ă g ă r a ş .
Membri fundatori .
Popa , Nicolae Samuil, proprietar, Şinca-ve-che, p. u. Persani.
Popiţa Ioan, preot, Comana-inferioară.
Membri pe v ia ţă .
Avesalon George , funcţ., Viştea-inferioară. Bârsan Mateiu, căpitan în penz., Beclean, p.
u. Făgăraş . Copăcel , comuna, p. u. Făgăraş . „Furnica", cassă de economii, soc. pe acţii,
Făgăraş . „Olteana", cassă de econ., Viştea-inferioară. P o p Emiliu, notar, Şinca-veche, p. u. Persani. Suciu, Dr. Vasile, prof., Blaj.
Membri ordinari .
Banciu Ioan, preot, Viştea-superioară, p. u. Sâmbăta-inf.
Bârsan Chirii, învăţător, Corb, p. u. Viştea-infer.
Belle Alexandru, vicecomite, Făgăraş . Biserica gr.-cat. , Vaidarecea. Boeriu George , dir. şcol., Viştea-inferioară. Borzea Aurel, contabil, Viştea-inf. Borzea George , notar, Viştea-infer. Borzea Nicolae, protopop, Făgăraş . Chişerean Demetriu, preot, Făgăraş . Comaniciu George , notar, Veneţia-inf. Comşa Alexandru, not. c e r c , Scoreiu, p. u.
Porumbacul-inf. Comşa , Valeriu P. , preot, Copăcel , p. u. F ă
găraş. Dejenar Ioan, contabil, Făgăraş .
Făgărăşan Solomott, preot, Drăguş, p . u. Sâmbăta-inferioară.
Făgărăşan Istrate, vice-notar, Viştea-infer. Fulicea Ioan, paroh, Şinca-veche, p. u. Per
sani. Gabor Dănilă, inginer, Voila, p. u. Sâmbăta-
inferioară. Ganea Mihail, paroh, Veneţia-infer. Gherman, Dr. Pompeiu, medic, Şercaia. Grama Clemente, notar cercual, Ileni, p. u.
Făgăraş . Grama Gerasim, căpitan în penz., Rîuşor, p.
u. Făgăraş . Halmaghi G e o r g e , notar în penz., Comăna-
inferioară. însoţirea de credit, Viştea-superioară, p. u.
Sâmbăta-infer. Jiga, Mateiu C , dir. de bancă, Făgăraş . Macaveiu, Iacob P. , vicar, Făgăraş . (Direct.
desp.). Macedon Petru, îrvăţător, Persani. Marinescu Ioan, notar, Ucea-inferioară, p. u.
Viştea-infer. Micu, Dr. Andreiu, advocat, Făgăraş . Monea Pavel, paroh, Streza-Cârţişoara, p. u.
Arpaşul-inf. Oprea-Cârţişoara, comuna, p. u. Arpaşul-inf. Perţia, Dr. Titu, medic, Făgăraş . Poparad Damaschin, not. c e r c , Streza-Câr
ţişoara, p. u. Arpaşul-inf. Popeneciu Iacob, prim-pretor în penz., Ve-
neţia-inferioară. Popescu, Dr. Teodor , advocat, Făgăraş . Pop George , notar cerc , Părău , p. u. Şercaia. Pralea, Dr. Hariton, advocat, Şercaia. Recean Maximilian, preot, Vaidarecea. Scorobeţiu, Ioan I., econom, Streza-Cârţi
şoara, p. u. Arpaşul-de-jos. Şenchea, Dr. Ioan, advocat, Făgăraş . Şerban Alexandru, paroh, Voila, p. u. Sâm
Saturn Izidor, preot, Merişor, p. u. Petroşeni» Străiţariu, Dr. Augustin, adv., Haţeg.
Membri ordinari .
Armean Petru, preot, Ohaba, p. u. Haţeg. Baciu loan, comerciant, Haţeg. Bologa, Atanasiu P . , preot, Lupeni. Bontescu Fabiu, jurist, Haţeg. Bontescu, Dr. Victor, advocat, Haţeg. Bora loan, preot, Petros , p. u. Pui. Bota, loan lui Ştefan, econom, Petros , p. u.
Pui. Cetăţan Vasile, preot, Subcetate, p. u. Haţeg. Doboi Teodor , proprietar, Haţeg. Făgăraş Teodor , măiestru tâmplar, propriei.,
Haţeg. Fărcaş loan, preot, Băieşti, p. u. Pui. „Haţiegana", inst de credit, Haţeg. Ienciu, Dr. T o m a , adv. P u j . Lucaciu Demetriu, comerciant, Petroşeni. Muntean loan, compt. şi propr., Haţeg. Muntean Nicolae, protopop, Grădişte. Nicolescu Iacob, preot, Clopotiva, p. u. Gră
dişte. Nicoară Emil, antreprenor, Vulcan. Oltean Paul, înv., Haţeg. Olariu Nicolae, antreprenor, Petros , p. u. Pui. Opriş loan, învăţător, lîaru-mare, p. u. Pui. Parasca , Dr. Leo , medic, Haţeg. Penciu Măria, văduvă de jude, Haţeg. Petrila Partenie, farmacist, Lupeni. P o p Victor, contabil, Haţeg. Popescu Pompeiu, funcţ. de bancă, Haţeg. Popescu Marcu, Haţeg. Popovici Bucur , comerciant, Haţeg. Popovici Iuliu, Haţeg. Raca Romul, preot, Bouţarii-inf., p. u. Gră.
dişte. Rădic Ştefan, protopop, Petroşeni. Radu, Dr. Iacob, vicar, Haţeg. Socaciu Emil, notar, Haţeg. Socol Vasile, preot, Livezeni. Stefanescu Petru, antreprenor, Petros , p. u.
Pui . Suciu, Dr. Gabriel, adv., Haţeg. {Dir. desp.). Suciu Hortensia, soţie de advocat, Haţeg. Teodor i Iulia, văduvă de jude, Haţeg. Voin Nicolae, preot, Valea-Lupului, p. u. Pui. Zugrav Nicolau, preot, Uricani, p. u. Livezeni.
Despărţământul Hida-Huedin.
Membru fondator.
Martin loan, notar, Fildul-sup.., p. u. Huedin.
Membra pe v ia ţă .
P o p , Dr. Andreiu, advocat, Huedin.
Membri ordinar i .
Biserica gr.-catolică din Fildul-de-mijloc, p. u. Huedin.
Bodea , Dr. Alexandru, advocat, Hida. Bură Petru, înv., Sânta-Măria, p. u. Hida. Căciulă constantin, contabil, Huedin. Chiffa Iuliu, preot, Hida. Condor Cornel , preot, Călăţele, p. u. Calata-
mare. Crişan, Dr. Vasile, advocat, Huedin. Ferghete Vasiliu, preot, Dânc . Forna Petru, proprietar, Ascileul-mic. Gali loan, notar şi mare propr., Secueu, p.
u. Huedin. Marincaş Mih., cassar la „Vlădeasa", Huedin. Moldovan loan, protopop, Ascileul-mic. Murăşan Gavrilă, preot, Zomborul-mare. Petran Florian, preot, Almaşul-mare. Pop loan, protopop, Morlaca, p. u. Huedin. P o p loan, preot, Milvan, p. u. Hida. Pop Ştefan, preot, Fildul-de-mijloc, p. u.
Huedin. Poruţiu Iuliu, not., dir. de bancă, Almaşul-
mare. Puşcaş Georgiu, preot, Sta-Maria, p. u. Hida. Roşea Pavel, protopop, Sân-Petru, p. u. Hida. Roşea Remus, preot, Tămaşa , p. u. Egeres . Samu Jozsa, notar, Kis-Petri. Ştefan loan, preot, Bercia. T ă m a ş , Dr. Simeon, adv., Hida. (Dir. desp.).
Despărţământul Lipova.
Membri fundatori .
Mocsonyi, Dr. Alexandru, proprietar, Birchiş. Mocsonyi Antoniu, jurist, Bulciu, p. u. Birchiş.
Membri pe v iaţă .
Saviciu Aurel, Lipova. Tuducescu loan, dir. de bancă, Lipova.
Membri ordinari .
Avramescu, Dr. Vasilie, M.-Radna. Balta Coriolan, cand. de adv., Lipova. Beleş Vasilie, protopop, Maria-Radna. Cimponeriu loan, preot. Lipova. Cioban, Dr. Aurel, advocat, Lipova. HaliCjDr. Aureliu, medic, Lipova. (Dir.desp.). Hamsea Voie, protopop, Lipova. Marienescu Gregoriu, Lipova. Marta, Dr. Alexandru, advocat, Lipova. Montia, Dr. Emil, advocat, Siria.
p. u. Iernot. Boeriu Virgil, silvicultor, Fiizine, (F iume) . Kozac Gregoriu, Velcherul-de-Câmpie, p. u.
Miheşul-de-Câmpie. Dan Emil, comerciant, Velcherul-de-Câmpie,
p. u. Miheşul-de-Câmpie. Elecheş Mariu, Velcherul-de-Câmpie, p. u.
Miheşul-de-Câmpie. Florian Octavian, Sângerul-de-Câmpie. Hărşian Teodor , preot, Chimitelnic, p. u.
Sânger. Hodoş Basiliu, preot, Iclandul-mare, p. u.
Căpuşul-de-Câmpie. Maior Emil, proprietar, Chimitelnic, p. u.
Sânger. Morariu Vasiliu, învăţător, Murăş-Ludoş. Nagy Teodor , preot, Zah. Oltean, Dr. Ioan, advocat, M.-Ludoş. Orăsan Vasile, preot, M.-S.-Iacob, p. u. Cuciu. Orbean Romul, preot, Iclănzel, p. u. Căpu
şul-de-Câmpie. (Dir. desp.). P o p Nicolae, Săcel, p. u. Sânger. Rus Ioan, agronom, Murăş-Ludoş. Russu Basilie, preot, Şeulia, p. u. Miheşul-
de-Câmpie. Şogan Bucur, Hudiu, p. u. Sânger. Solomon Nicolau, protopop, M.-Ludoş. Voda Alexandru, preot, Ujfalău, p. u. Ugra .
Despărţământul Lugoj.
Membri fundatori . Biserica română gr.-or. din Lugoj . Hossu, Dr. Vasilie, episcop, Lugoj . Lupu Alexandru, colonel în penz., Viena. P o p , Dr. Isidor, advocat, Lugoj .
Membri pe viaţă.. Beşan Mihail, notar public, Lugoj . Dobrin, Dr. George , advocat, Lugoj . „Făgeţana", inst. de cred. şi econ., Făget . Haţeg Titu, advocat, Lugoj . Măiestrii cojocari din Lugoj .
Membri ordinari .
Boroş Ioan, canonic, Lugoj . Branisce, Dr. Valeriu, publicist, Lugoj . Bredicianu Coriolan, advocat, deputat dietal,
Lugoj . Densuşianu Beniamin, canonic, Lugoj . Florescu, Dr. Dimitrie, protonot. orăş., Lugoj . Gaiţa, Dr. Ioan, advocat, Făget , lancu Liviu, preot, Vişag, p. u. Duleu. • Ianculescu Iulian, dir. de bancă, Lugoj . Ioanovici Ioan, notar, Vecsehâza, p. u. Lugoj . J u c u Dimitrie, notar, Lugoj . Jurca , Dr. Cornel, adv., Lugoj . „Lugojana' , inst. de credit şi econ., Lugoj . Madincea Ioan, canonic, Lugoj . Maior n. Bogdan, Silvia, văd. de medic, Lugoj . Manea, Dr. Constantin, advocat, Făget . Marcu, Dr. Pompeiu, adv. Lugoj . Olariu Sebastian, protopop, Făget . P o p Petru, canonic, Lugoj . Popescu Iacob, vice-prez. la sedria orfanală,
Lugoj . Popovici, Dr. George , protopop, Lugoj . Proştean Nicolau, advocat, Lugoj . Râcz, Trăiau P., comerciant, Lugoj . Tătar Dumitru, preot, Jupani, p. u. Bojur. Vălean Alexandrina, soţie de adv., Lugoj . Vălean, Dr. Anrel, advocat, Lugoj .
Despărţământul Mediaş.
Membri ordinari .
Cosciuc Petru, concipist, Mediaş. Ivan, Dr. Ioan, advocat, Mediaş. Mircea Romul, protopop, Mediaş. Moldovan Ioan, protopop, Mediaş. (Dir.
p. u. Sân-Petru. Dănilă Ieronim, preot, Budatelec. Dumbrava Teodor , proprietar, Budatelec . Florian Octavian, preot, Ţăgşor , p. u. Şer-
maşul-mare. German Iuliu, înv., Sâmbotelec, p. u. Mociu. Godolan Ioan, proprietar, Julatelec. p. u. Bon-
tida. Hopârtean Basiliu, preot, Gedelin, p. u. Apa
hida. Moldovan, Dr. Victor, adv., Mociu. Murăşan Auxentiu, preot, Imbuz, p. u. Bon-
ţida. (Dir. desp.). P o p Emil, preot, Cistelec, p. u. Balda. Popu Simeon, preot, Naoiu, p. u. Mociu Şuteu Basiliu, preot, Tuşin, p. u. Sân-Petru. Vodă Andreiu, preot, Ormenişul-de-Câmpie.
Despărţământul Năsăud.
Membri fundatori .
„Aurora" institut de credit, Năsăud. Feldru, comuna Feldru, p. u. Năsăud. Ilva-mare, comuna Ilva-mare, p. u. Rodna-
veche. Maier, comuna Maier, p. u. Rodna-veche. Mititei, comuna Mititei, p. u. Năsăud. Monda, Dr. Andreiu, medic, Sân-Georgiu. Năsăud, comuna Năsăud. Rodna-nouă, corn. Rodna-nouă, p. u. Rodna-
veche. Rodna-veche, comuna Rodna-veche. Sângeorgiu, comuna Sângeorgiu. Telciu, comuna Telciu.
Membri pe v iaţă . Bichigiu, comuna Bichigiu, p. u. Telciu. Cârlibaba, comuna Cârlibaba, p. u. Tihuţa. Ciocan Ioan, prof. univ., deputat, Bpesta. Cosna, comuna Cosna, p. u. Dorna-Cândreni . „Fortuna", institut de credit, Rodna-veche. Găureni, comuna Găureni, p. u. Nemigea-
maghiară.
Hordău, comuna Hordău, p. u. Telciu. llva-mică, comuna Ilva-mică, p. u. Sângeorgiu. Leşiu, comuna Leşiu, p. u. Sângeorgiu. Măgura, comuna Măgura, p. u. Sângeorgiu. Mocod, comuna Mocod, p. u. Nemigea-ma-
ghiară. Nepos, comuna Nepos, p. u. Năsăud. Parva , comuna Parva , p. u. Năsăud. Poiana, (St. Iosif), comuna Poiana, p. u. Sân
georgiu.
Despărţământul Mercurea.
Membra fundator.
Droc Ioan, protopresbiter, Mercurea.
Membri pe v iaţă .
Colbasi, Constantin de, proprietar, Şpring, p. u. Cunţa.
Crăciun Samuil, propriet., Doştat, p. u. Cunţa.
Membri ordinari .
Biserica gr.-or. din Apoldul-mic. Cassa de păstrare în Mercurea. Comuna bisericească Rod, p. u. Poiana. Dăian Ioan, paroh, Sângă+in, p. u. Mercurea. Dobrota Ilie, preot, Poiana. Dobrota Nicolae, preot, Poiana. Genie Ioan, preot, Rod, p. u. Poiana, luga Dionisiu, notar, Rod, p. ti. Poiana. Lazar Ioan, preot, Apoldul-mic. Măcelariu, Dr. Oeorge , adv., Mercurea. Mărginean Ioan, paroh, Bogatu, p. l u P ă u c a . „Mielul", cassă de păstrare, Poiana. Mihu, Dr. Victor, medic, Poiana. Moga Ioan, preot, Rod, p. u. Poiana. Morariu Ştefan, paroh, Cunţa. Munthiu Dimitrie, notar, Reciu, p. u. Gâr
bova.
Oreştean Ioan, preot, Apoldul-mic. Păcurariu, Avram S., protopop, Mercurea. (Dir. desp.) Pamfiloiu Dumitru, preot, Jina, p. u. Poiana. Predoviciu Pompiliu, preot, Vingard, p. u.
Cunţa. Schiau, Dr. Nicolae, advocat, Mercurea. Şerb Ioan, preot, Poiana Străulea Ioan, notar, Jina, p. u. Poiana.
Despărţământul Mociu.
Membru fundator.
Simon Oionisiu, propriet., Sângeorgiul-de-Câmpie, p. u. Sân-Petru.
Membri pe v iaţă . Dan Ioan, medic, Mociu. Leoca Ioan, proprietar, Sâmbotelec, p. u.
Rebrişoara, comuna Rebrişoara, p. u. Năsăud. Romuli, comuna Romuli, p. u. Telciu. Runc, comuna Runc, p. u. Năsăud. Salva, comuna Salva, p. u. Năsăud. Şotropa Virgil, profesor, Năsăud. Suplaiu, comuna Suplaiu, p. u. Nemigea-
maghiară. Zagra , comuna Zagra, p. u. Nemigea-magh.
MemVm ordinari . Bancu George , notar, Feldru, p. u. Năsăud. Holfa Silviu, oficial în penz., Năsăud. Deac Ciril, vicar, Năsăud. (Dir. desp.). Făgărăşan Mihail, protopop, Tăure , p. u. Ne-
migea-maghiară. Ghete Ioan, dir. gimnazial, Năsăud. Haliţa Alexandru, profesor, Năsăud. Mihailaş losif, proprietar, Năsăud. Nichiti Damian, învăţ., Ilva-mică, p. u. Sân-
penz., Rodna-veche. „Reuniunea de împr. şi păstrare în Ilva-mare",
p. u. Rodna-veche. Scridon Gavrilă, profesor, Năsăud. Seni Ignat, învăţător, Năsăud. T a n c o , Dr. Paul, prof., Năsăud.
Despărţământul Orade.
Membri fundatori Radu, Dr. Demetriu, episcop, Oradea-mare . Sarkady Artemiu, canonic, Oradea-mare .
Membri pe v iaţa . Moldovan losif, preot, Ortiteag, p. u. Elesd. Papp, Dr. Coriolan, advocat, dir. de bancă,
Oradea-mare .
Membri ordinari . Ardelean, Dr. Iustin, advocat, Oradea-mare. Babi Vasiliu. ofic. de bancă, Oradea-mare. Bibescu Ioan, proprietar, Kecz, p. u. Mărgita. „Bihoreana", institut de credit, Oradea-mare. Bule, Dr. Cornel, secret, ep., Oradea-mare. Buna, Dr. Ioan, advocat, Oradea-mare . Ciceronescu Samuil, preot, Oradea-mare . Dudulescu Georgiu, preot, Nyărszeg, p. u.
Gyapju.
Duma, Dr. Florian, advocat, Oradea-mare . Genţ Ioan, preot, Oradea-mare . Gherlan Ioan, notar, F.-Vâsârhely. Horvath Andrei, paroh, V.-Velencze, p. u.
Oradea-mare . Kiss, Dr. D., advocat, Oradea-mare . Lungu Gavril, preot, Ponoară , p. u. Bratca. Mangra Vasilie, vicar, Oradea-mare . Nagy losif, preot, Rojt. Nyes Moise, canonic, Oradea-mare . Păcală T o m a , protopop, Oradea-mare. Popa Mihaiu, notar, Tasădfo, p. u. Drâga-
cseke. Pap Georgiu, preot, arhivar consist, gr.-or. ,
Oradea-mare . Petra Ioan, contabil, Oradea-mare . Popescu Petru, prof., Oradea-mare . Popovici Alexandru ,paroh ,Okros ,p .u . Tinca. Roman losif, advocat, Oradea-mare . Şipoş Ştefan, protopop, Vad, p. u. Rev. Szilâgyi Victor, preot, Kecz, p. u. Mărgita. Stanca Teodor , preot, Groşi, p. u. Elesd. Vulcan losif, membru al Academiei române,
Membri fundatori . „Ardeleana", institut de credit, Orăştie. Erdelyi n. Bardoşi, Victoria, soţie de medic,
Orăştie. Mihaiu Ioan, proprietar, Orăştie. Mihu, Dr. Ioan, advocat, Orăştie. Muntean, Dr. Aurel, advocat, Orăştie. Vlad, Dr. Aurel, dep. dietal, adv., Orăştie.
Membri pe v iaţă . Adamovici Ana, Bobâlna, p. u. Orăştie. Bistriţeanu L . , Binţinţi. Corvin Simeon, comerciant, Orăştie. Indrieş losif, proprietar, Băcăinţi, p. u. Jibot. Moldovan, Dr. Silviu, advocat, Orăştie. Romos , comuna Romos , p. u. Orăştie. Romoşel, comuna Romoşel , p. u. Orăştie. Vlad Nicolau, farmacist, Orăştie. Vulcu, Ioan I., proprietar, Orăştie.
Membri ordinari . Andreiu Nicolae, preot, Căstău, p. u. Orăştie. Baicu Constantin, înv., Orăştie. Botean Ioan, preot, Binţinţi, p. u. Orăştie. Cimporescu Ilie, comerciant , Orăştie. Corvin jun., Simeon, comerciant, Orăştie. Costescu Eftemie, preot, Boiu, p. u. Orăştie.
David Daniil, senator orăşenesc, Orăştie. David Ioan, cand. de adv., Orăştie. Dobo de Rusca, Dr. Romul, medic, Orăştie. Domşa Vasilie, protopop, Orăştie, Erdelyi, Dr. Ştefan, medic, Orăştie. Frenţiu, Dr. Valeriu Traian, protop. , Orăştie. Fridman Liviu, notar, Jibot. Lăpedatu n. Pap , Veturia, soţie de dir. de
bancă, Orăştie. Lăpedatu, Ioan I., dir. instit. „Ardeleana",
Orăştie. Lula Petru, preot, Turdaş, p. u. Orăştie. Margita Aurelia, soţie de advocat, Geoagiu. Margita, Dr. Ioan, advocat, Geoagiu. Mihailă Nicolae, proprietar, Vinerea, p. u.
Jibot. Moţa Ioan, preot, Orăştie. Oprea, Dr. Aurel, advocat, Orăştie. Popovici Ioan, preot, Sebişel, p. u. Orăştie. Popovici Ioan, preot, Gelmar. (Dir. desp.). Roman Nicolau, preot, Romoşe l ,p . u. Orăştie. Roşu Adam, Geoagiu. Todica Gavril, contabil, Geoagiu . Vaidei, comuna bisericească gr.-or. Vaidei,
p. u. Orăştie. Vlad Simion, funcţ. de bancă, Orăştie.
Despărţământul Oraviţa.
Membri fundatori. Petrovici Ioan, preot, Ciclova-română, p. u.
Oraviţa. Roşu Pavel, preot, Vrani.
Membri pe viaţă. Avramescu Sofronie, preot, Nicolinţ, p. u.
Răcăşdia. Corcan Dumitru, propr., Iladia, p. u. Răcăşdia. Gropşan, Dr. Mihaiu, advocat, Oraviţa. Nedelcu, Dr. Ioan, advocat, Oraviţa. Nemoian Mina, notar, Ciuchici, p. u. Ră
căşdia. Oprea Traian, preot, Moldova-nouă. Panciovan Teodor , preot, Iertof, p. u. Vrani. Popovici , Alexandru P. , protopop, Oraviţa. Roşiu Iuliu, proprietar, Vrani. Savu Ioan, notar în penz., Iertof, p. u. Vrani. Stanca T o m a , comerciant, Cacova . Tămăşel , Dr. Iuliu. adv., Sasca-montană. Trăilă Ilia, advocat, Oraviţa. Viţan Simeon, comerciant, Slatina, p. u.
Sasca-montană. Vranianţu Iosif, notar, Vrani
Membri ordinari
Albu Adam, notar, Iladia, p. u. Răcăşdia. Alexandrescu Ioan, învăţător, Răcăşdia. Anca, Dr. Georgiu, cand. de adv., Oraviţa. Bereş Nicolan, preot, Ciuchici, p. u. Răcăşdia. Bernaz Petru, preot, Secaş. Bistrean Sinesie, preot, Jurjova, p. u. Dog-
necea. Bogdan Georgiu, comerciant, Oraviţa. Bogdan Ioan, înv., Oraviţa. Bojinca, E v a Stanca, comerciantă, Ticvaniu-
mare, p. u. Cacova . Caiman Georgiu, învăţător, Ticvaniu-mare,
p. u. Cacova . Cigărean, Dr. Liviu, advocat, Oraviţa. Cipu Pavel, înv., Jurjova, p. u. Dognecea. Coca , Dr. Alexandru, adv., Sasca-montană. Corcan Petru, prim-pretor, Iam. Cornean, Dr. Petru, advocat, Oraviţa. (Dir.
desp.). Epure Ioan, notar, Greovăţ, p. u. Cacova . Gropşian, Dr. Ilie, cand. de adv., Oraviţa. Gropşan Ioan, paroh, Sasca-montană. Jianu George , învăţător, Oraviţa. Jucu Maxim, comerciant, Socolar, p. u. Ră
căşdia. Iorgovici Paul, preot, Vărădia. Lăpădat Ioan, comerciant, Ciuchici, p. u.
Răcăşdia. Lăpădat Victor, Berlişte, p. u. Iam. Lazar Carol , învăţător, Oraviţa-română, p. u.
Oraviţa. Leza Vasile, comerciant, Ticvaniu-mare, p.
u. Cacova . Linţa Traian, învăţător, Cacova . Mangiuca, Dr. Ioan, medic, Oraviţa. Măran Ioan, preot, Ciclova-română, p. u.
Oraviţa. Mărginean Vasilie, funcţ. de bancă, Oraviţa. Mila Pavel, funcţionar particular, Oraviţa. Minişan Petru, oficiant, Oraviţa. Mioc Efrem, comerciant, Vărădia. Mioc Pavel , preot, Vărădia. Muntean, Dr. Baltazar, adv., Oraviţa. Murgu Vasile, preot, Iertof. Murgu Vasile, preot, Ciclova-montană, p. u.
Oraviţa. Nedici Iosif, comerciant, Oraviţa. Novacovici Emilian, înv., Răcăşdia. Pavlovici Carol, oficial de bancă, Oraviţa-
română. Popa George , preot, Greovăţ. Popovici Petru, preot, Ciclova-mont., p. u.
Membri pe v iaţă . B o r c a , d-şoara Iconia, Petrovoselo. „Concordia", institut de credit, Uzdin. Miclea, Dr. George , advocat, Alibunar. Miclea Trifon, protopop, Satul-nou. Popescu Damian, paroh, Ofcea, p. u. Pan
ciova. „Steaua", institut de credit, Petrovoselo.
Membri ordinari . Andressi, Dr. Alexandru, medic, Petrovoselo. Baba, Petru M., vicenotar, Seleuş. Biserica gr.-or. română, Ofcea p. u. Panciova. Biserica gr.-or. , Uzdin. Boldovina Marcu, cand. de preot, Dolova.
Bortoş Remus, înv., Cubin. Burz Pompiliu, contabil, Petrovoselo. Klier Carol, proprietar, Panciova. Marcu, Traian I., secretar de bancă, Satu-nou. Miclea, D-na Dr. George , soţie de advocat,
Alibunar. Miclea, Dr. Marta, Alibunar. Mihailaşiu, Dr. Victor, medic comunal, Sa
pesta. Ortopan George , proprietar, Satul-nou. Penţa, Dr. Petru, advocat, Panciova. Petrişor Teodor , înv., Alibunar. Popa Iosif, învăţător, Seleuş. Popa Ştefan, paroh, Seleuş. Popovici Nicolae, paroh, Alibunar. Popescu Liviu, contabil, Petrovoselo. Popp Romulus, contabil de bancă, Satul-nou. „Sentinela", institut de credit, Satul-nou. Stoica Petru, dir. e x e c , Satul-nou. (Dir. desp.). Vereş Corneliu, comerciant, Vegszentmihăly. Voina Alexa, neguţător, Alibunar. Voina, loan D., student în drept, funcţ. de
bancă, Satul-nou.
Despărţământul Reghin.
Membru fundator.
Şagău Galacteon, protopop, Idicel, p. u. Ieciu. (Dir. desp.).
Membri pe v iaţă . Bran , Dr. Eugen, adv., T e a c a . Hossu loan, preot, Milaşu-mare. Popescu, Dr. loan, adv., Reghin. Popescu Iosif, dir. de bancă, Reghin.
Membri ordinari .
Barbu Eugenia, Reghin. Barbu Sever, contabil, Reghin, Ceuşan, Dr. Alexandru, medic, Reghin. Cheţan. Dr. Augustin, adv., Reghin. Harşa, Dr. loan, adv., Reghin. Mera Alex., proprietar, Erecea , p. u. Orme-
nişul-de-câmpie. Muntenescu Vasile, preot, Solovestru, p. u.
Gurghiu. Neagoş Petru, medic, Deda. Nicoară Grigoriu, preot, Ibăneşti, p. u. Gur
Niculescn Alex., preot, Mesterhaza. Popa Ariton, protopop, Reghin. Racoţan Ioan, preot, Ibăneşti, p. u. Qurghiu. Şipoş Iosif, Reghin. Silaghi Ioan, preot, Idicel, p. u. Ieciu. Zehan Simeon, Reghin.
Despărţământul Sătmar.
Membri fundatori. Dragoş, Dr. Teofil, advocat, Baia-mare. Poco l Alexiu, proprietar de mine, Baia-mare. „Sâtmăreana", societate pe acţii, Seini,
Membri pe viaţă. Balea Simeon, protopop, Sapintia. Barbul Gavriil, proprietar, Mocira, p. u. Baia-
mare, Dunca născ. Kiss, Antonia, Sătmar. Dredean Eugeniu, preot, Tirşolţ. Fanea Ioan, preot, Sariiseu, p. u. M.-Siget. Hoţea Ioan, capelan, Turţ. Mihâlyi, Dr. Ioan, protofiscal comit., M.-Sighet. P a p Alexandru de Kâpolnok-Monostor, jude
la tabla reg., Baia-mare. „Perseiu", asoc . de credit, Chiuzbaia, p. u.
Baia-Sprie. Pop Alexiu, paroh, Săsari, p. u. Mistotfalu. Pop Ioan, protopop, Turţ. Serbac Ioan, paroh, Vama, p. u. Negreşti.
Membri ordinari. Achim Georgiu, dir. de bancă, Seini. Achim Vasilie, Seini. Anderco Alexandru, cantor-în văţător, Ardusat. Anderco Simeon, paroh, Ilba, p. u. Seini. Ardelean Vasilie, paroh, Veteş, p. u. Sătmar. Barbul Vasiliu, jude de trib., Solnoc. Bran Emil, preot, Dragomirfalu. Breban iun., Alexandra, paroh, Baia-mare. Breban Nicolau, preot. Şicărlău. Bud Tit, vicar, M.-Siget. Butean, Dr. Simeon, advocat, Şomcuta-mare . Câmpean Emanuil, preot, Groşi. Ceontea Dimitrie, paroh, Dumbrăviţa, p. u.
Baia-mare. Ciurdar Mihaiu, protopop, Szamos-Dob. Darabant Iuliu, protop., Bujanhâza. Demeter Iuliu, primcontabil, Seini. Demeter Mihail, paroh, Camardiana, p. u.
Tirşolţ. Demian Atanasiu, proprietar, Negrefalu, p. u.
Baiasprie. Doboşi Ioan, paroh, Turţ.
Doroş Nicolau, preot gr.-cat. , Breb, p. U. Akna-Sugatag.
Fâsy Augustin, posesor, Olâhtotfalu, p. u. Ardusat.
Oitta Corneliu, preot, Gereuşa. Gitta Victor, paroh, Pappbiko, p. u. Reme-
temezo". Hengye Titu, medic, Ardusat. Kovâcs Antoniu, protopop, Tarna-mare . Lucaciu Constantin, paroh, Iosip, p. u. Me-
zieş. Lucaciu, Dr. Vasile, paroh, Şişeşti, p. u. Baia-
Sprie. Marchiş Romul, paroh, Tămâia, p. u. Ardusat. Marinescu Aureliu, preot, Bozinta-mare p. u.
p. u. Baia-mare. Murăşan Alexandru, posesor, Bozinta-mare,
p. u. Mistotfalu. Nuţ Alexandru, paroh, Lipou, p. u. Caras . Papp Demetriu, adv., Vezend, p. u. Portelek. Papp Ioan, farmacist, Sătmar, (farmacia 1.
Reizinger). Patachi Iosif, paroh, Săsari, p. u. Misztotfalu Pelle Andreiu, preot, Fărcaşa , p. u. E r d o -
szâda. Pop Alexandru, paroh, Tăuţii-de-jos. Pop Andreiu, paroh, Băiţa, p. u. Baia-Lăpuş. Pop Iacob, paroh, Bătarciu, p. u. Şîrlâu. Pop Vasiliu, preot, Olăh-Ujfalu, p. u. E r d o -
szâda. RaţIoan, învăţător, Esitro, p .u . Kirâly-Darocs. Savanyu Ioan, advocat, Sătmar. Stanciu George , preot, Batiz. Şuta Georgiu, protopop, Barlafalu, p. u. Re-
mete-mezo. (Dir. desp.). Târnovean Coriolan, paroh, Amaţ, p. u.
Sătmar. Târnovean Ioan, paroh, Culciul-mare, p. u.
Caras . Vida Mihail, preot, O.-Hodoş , p. u. Erdod.
Despărţământul Sebeş.
Membri fundatori. Pianul-superior, comuna Pianul-superior, p.
u. Sebeşul-săsesc. Sebeşul-săsesc, comunitate scaunală, Sebe
şul-săsesc.
Membri pe viaţă. Ispas Simeon, proprietar, Daia-română, p. u.
Oarda-infer. Lancrăm, comuna Lancrăm, p. u. Sebeşul-
săsesc. „Sebeşana", institut de credit, Sebeşul-să
Membri pe viaţă. Cacova, comuna Cacova, p. u. Orlat. Cacova , comuna bisericească Cacova, p. u.
Orlat. Ourarîului, comuna Gurarîului, p. u. Orlat. Henţu Nicolau, notar, în p., Sălişte. P o p a al Opri, Nicolae, Sălişte. Sălişte, comuna Sălişte. Tilişca, comuna bisericească Tilişca, p. u.
Sălişte. Tilişca, comuna Tilişca, p. u. Sălişte. Vulc Demetriu, director de bancă, Mercurea.
Membri ordinari. Algya, Dioniz de, locot.-colon. penz., Sălişte. Banciu Dumitru, farmacist, Sălişte. Banciu Ioan, comerciant, Sălişte. Biserica gr.-or. , Gurarâului, p. u. Orlat. Brătian Constanţa, Sălişte. Brătian Gheorghe , şef de birou în penziune,
Sălişte. Bunea Ioan, paroh, Tilişca, p. u. Sălişte. Calefariu, Dr. Nicolae, medic, Sălişte. Comşa Ionel, comerciant, Sălişte. Comşa, Dr. Nicolau, medic, Sălişte. Comşa Petru, Sălişte. Comaniciu Nicolae, Gurarîului, p. u. Orlat. Dancu Gligor, proprietar, Săcel, p. u. Sălişte. Dancu Ioan, proprietar, Săcel, p. u. Sălişte. Decei Aurel, notar, Gurarîului, p. u. Orlat. Decei Dionisie, preot, Orlat. Dragits Petru, prim-pretor, Sălişte. Doboiu T e o d o r , comerciant, Sălişte. Florian Petru, cand. de notar, Aciliu, p. u.
Sălişte. Galeş, comuna biser. Galeş, p. u. Sălişte. Galeş, comuna Galeş, p. u. Sălişte. Hanzu Ioan, preot, Cacova , p. u. Orlat. Herţa Constantin, contabil, Sălişte. Iacob Manuil, notar, Topârcea . Iosof Ilie, preot, Galeş, p. u. Sălişte. Ittu George , preot, Vale, p. u. Sălişte. Ivan Ioan, notar, Gurarîului, p. u. Orlat. Iuga iun., Petru, paroh, Tilişca, p. u. Sălişte. Iuga sen., Petru, paroh, Tilişca, p. u. Sălişte. Lăpădat Dumitru, dir. şcol., Sălişte. Măcelar Ilie, propr. , Gurarîului, p. u. Orlat. Mag, comuna, p. u. Sălişte. Manta Ioan, preot, Gurarîului, p. u. Orlat. Milea Valeriu, notar, Tilişca, p. u. Sălişte. Orlat, comuna, p. u. Orlat. Oţoiu Ioan, preot, Aciliu, p. u. Sălişte. Pesamosca Ludovic, contabil, propr. , Orlat. Petra, Dr, Nicolae, advocat, Sălişte.
98 Pop Valeriu, notar, Săcel, p. u. Sălişte. Prunaş, Dr. George , medic, Orlat. Roşea Căpitan, Iordache, comerciant, Sălişte. Săcel , comuna, Săcel, p. u. Sălişte. Săcel, comuna bisericească, p. u. Sălişte, Savu Sabin, notar, Vale, p. u. Sălişte. Stroia, Dr. Ioan, protopop, Sălişte. (Dir. desp.). Tămaş Nicolae, notar, Cacova , p. u Orlat. Ţintea Nicolau, comerciant, Sălişte. Vale, comuna Vale, p. u. Sălişte. Vlad Alexandru, preot, Mag, p. u. Sălişte.
Despărţământul Sibiiu.
Membri fundatori. Harşianu, Basiliu P. de, advocat, Sibiiu. Lebu Alexandru, proprietar, Sibiiu. Meţianu Ioan, mitropolit, Sibiiu. Prie Constantin preot, Sacadate. Răşinari, comuna Răşinari. Stejar Constantin, căpitan în penz., Jina, p.
u. Poiana. Şuluţu, Iosif St., conzilier de trib. în pens.,
Sibiiu. Vişa Ioan, proprietar, Sibiiu.
Membri pe viaţă. Bardosi Iuliu, insp. şcol. reg. în penz., Sibiiu. Beu, Dr. Ilie, medic, Sibiiu. Boita, comuna, p. u. Tălmaci . Boiu Atanasiu, funcţ de bancă, Sibiiu. Bologa, Dr. Vasile, dir. şi profesor, Sibiiu. Câmpean Demetriu, arhivar cons., Sibiiu. Cândea Ioan, protopresb., Avrig. Cosma Parteniu, dir. executiv, Sibiiu. Cristea, Dr. E . Miron, asesor consist., Sibiiu.
(Dir. desp.). Cutean Dumitru, protopop în penz., Ocna-
Sibiiului. Dancăş Bucur, econom, Răşinari. Henteş Ioan, asesor la sedria orf., Sibiiu. Hodoş Enea, prof. în penz., Sibiiu. Ivan Nicolau, asesor consist., Sibiiu. Lemeny Eleonora, soţie de advocat, Sibiiu. Mihaltianu Ioan, general auditor, Sibiiu. Papiu Ioan, protopop, Sibiiu. Popp, Dr. Ioan, medic.colonel, Sibiiu. Preda , Ioan de, advocat, Sibiiu. Puşcariu, Dr. Ilarion, arhimandrit, Sibiiu. Roşea, Dr. Eusebiu R., protosincel, dir. se-
min., Sibiiu. Russu, Dr. Octavian, advocat, Sibiiu. Sadu, comuna Sadu, p. u. Cisnădie. Tincu, Dr. Avram, advocat, Sibiiu. Vătăşan Ioan, funcţionar de bancă, Sibiiu.
Membri ordinari. Albu Nicolae, senator magistr., Ocna-Si
biiului. Ardelea Radu, funcţ. la „Albina", Sibiiu. Bălan, Dr. Nicolau, profesor, Sibiiu. Benchia T o m a , proprietar, Cornăţel. Boiu, Dr. Romul, privatier, Sibiiu. Boiu, Ioan Baptist, profesor, Sibiiu. Borcia , Dr. Ioan, profesor, Sibiiu. Borcia, Dr. Lucian, advocat, Sibiiu. Borcia Ermil, funcţ. la „Transilvania", Sibiiu. Bredicean, Dr. Tiberiu, secret, instit. „Al
bina", Sibiiu. Bucur, Dr. Ioan, medic, Răşinari. Budiu Ioan, fost funcţ. de bancă, Sibiiu. Bunea Arseniu, secret, comitet, grăniţeresc,
Sibiiu. Cioban, Dr. Virgil, preot militar, Viena. Comşa George , notar, Poplaca, p. u. Sibiiu. Cosma Măria, soţie de dir. de bancă, Sibiiu. Crăciunescu, Dr. Aurel, profesor, Sibiiu. Creţu Ioan, asesor la sedria orfanală în penz.,
Sibiiu. Crişan Vasilie, notar, Cornăţel. Decian George , executor reg., Sibiiu. Diaconovich, Dr. Corneliu, membru onor. al
Asociaţiunii. Dobre , Dr. Ioan, prof., Sibiiu. Fanea Ioan, notar, Tălmăcel , p. u. Tălmaciu. Fincu Victor, funcţ. consist., Sibiiu. Florian Valeriu, preot, Racoviţa, p. u. Sebe-
şul-de-sus. Fruma, Dr. Ioan, adv., Sibiiu. Gămulea Vasilie, funcţ. de bancă, Sibiiu. Goga Octavian, secretar lit. al A s o c , Sibiiu. Grădinar Simion, notar, Sacadate, p. u. Cor
năţel. Hager Mihail, hotelier, Sibiiu. Harşianu, Victor Pop de, inginer silvic, B o -
loteşti. Henteş Isaia, preot, Ocna-Sibiiului. Hociotă Ilie, econom semin., Sibiiu. lancu, Dr. Ilie, medic, Tălmaciu. Ilies Petru, compactor , Sibiiu. Iordache Ioan, înv. penz., Sacadate, p. u.
Cornăţel. Jourca Mihaiu, notar, Răşinari. Iovescu Paul, controlor la comunitatea de
avere, Caransebeş. Isac, Dr. Pompiliu, advocat, Sibiiu. Krafft, C. W . , librar, Sibiiu. Lazar Moise, asesor consist., Sibiiu. Lazăr Victor, dir. şcol., Constanţa. Lemeny, Dr. Liviu, adv., Sibiiu. Lucuţa Pantaleon, căpitan în p e n z . , Sibiiu,
Moldovan loan, cand. de adv., Elisabetopole. Morariu, Dr. Alexandru, advocat, Elisabe
topole. Oltean Vasilie, inspector de drum, Saschiz,
p. u. Haşfalău. Popa loan, preot, Vidacutul-român, p. u.
Szent-Erzsebet. Popovici Terenţie, paroh, Jacul-român, p. u.
Nadăşul-săsesc. Şandru Calipsa, Sighişoara. Simu George , protopop, Elisabetopole. Taflan George , notar, Crihalma, p. u. C o -
măna inferioară. Tătar Zaharia, not. de trib., Elisabetopole.
Despărţământul Şimleu.
Membri fundatori .
Mica Vasiliu, posesor, Someş-Odorheiu. Nilvan Nicolau, advocat, Şomcuta-mare. P o p de Băseşti, George , proprietar, Băseşti „Silvania", inst. de credit, Şimleu.
Membri pe v iaţă . Cosma Andreiu, dir. e x e c , Şimleu.
"Cosriia f'rancîsc, Pir. Districtul protopopesc gr.-cat. al Almaşului,
M.-S.-Georgiu, p. u. Vârmezo. Oficiul parohial gr.-cat. rom., Şomcuta-mare. P o p de Băseşti, Alexandru, jude de tribunal,
Cehul Silvaniei. Pop , Dr. George , advocat, Zelau. Pop Vasiliu, adv., Şimleu.
p. u. Supurul-de-jos. Boroş Eugen, funcţ. de bancă, Şimleu. Budişan loan, paroh, Pria, p. u. Csizăr. Cionca Demetriu, preot ,Bârsău, p. u. Egerhât. Cocian Florian, advocat, Cehul-Silvaniei. Coste Alimpiu, paroh, Ceheiu, p. u. Şimleu. Deleu, Dr. Victor, medic, Şimleu. Dragomir, loan Ch., protopop, Năprade, p.
u. Jibou. Dragomir Teofil, p r o r i . , L u p o a e a , p. u. Jibou. Felecan, Dr, Octavian, v.-not, corn., Zelau.
Filep Demetriu, funcţ. de bancă, Şimleu. Flonta Oraţian, preot, Căţelul-român, p. u.
Crasna. Iernea Lazar, protopop, Csomakoz. Lazar, Ioan P . , contabil, Şimleu. Lengyel Ioan, preot, Stremţi, p. u. Cehul-
Silvaniei. Maior Georgiu, adv., Pereceu , p. u. Şimleu. Marcuş Augustin, oficial de bancă, Şimleu. Marincaş Simeon, preot, Bogdana, p. u. Bu
cium. Moldovan Mateiu, preot, Felegregy, p. u.
Ordogkut. Medan Andreiu, adv., Şotncuta-mare. Meseşian, Dr. Coriolan, adv., Şimleu. Meseşian Gavriil, paroh, Chieşd. Munthiu Nicolau, secretar de bancă, Şimleu. Negrean Ioan, preot, Bucium, p. u. Vârmezo . Nilvan, Dr. Victor, adv., Şomcuta-mare. Orga Iosif, contabil, Jibou. Orian Aurel, preot, Csizer. Ostate Petru, preot, Curiteu, p. u. Vârmezo. Papiriu, IoanP. , protopop, Siciu, p.u. Şimleu. Pintea Simion, preot, Giumelciş, p. u. Szi-
lâgynagyfalu. P o p Emeric , advocat, Jibou. P o p , Dr. Mihaiu, adv., Cehul-Silvaniei. Pop Vasiliu, protopop, M.-Sângeorgiu, p. u.
Bucium. Pop Vasiliu, preot, protopop onorar, Oarţa-
de-jos, p. u. Cehul-Silvaniei. Serb Ioan, protopop, Şomcuta-mare. Sima Laurenţiu, preot, Sig, p. u. Csizer. Tractul protopopesc Băseşti, Felsâ-Szivâgy,
p. u. Egerhât. Trif Gavriil, profesor emer., Şimleu. Vicaş Augustin, Hidig, p. u. Sarmasâg.
Despărţământul Tăşnad.
Membri pe v iaţă . Fiilep Georgiu, T.-Sântău. Fiilep Iuon, T.-Sântău. Mureşan Vasiliu, preot, Seuca, p. u. Tăsnad. P o p Gregoiu, protopop, Unimăt, p. u. Su-
purul-de-jos.
Membri ordinari .
Alb Constantin, înv., Er-Hatvan, p. u. T.-Sântău.
Ardelean Ştefan, înv., Săratei. Coroian Demetriu, protopop, T.-Sântău. Conaci Ioan, învăţător, Cehalul-român, p. u.
Tăşnad. Cosma Teodor , econom, Supurul-de-sus, p.
u. Supurul-de-jos.
Cosmuţa Iosif, înv., T.-Sântău. Duca Vasiliu, econom Sărăţel. Filep Georgiu, preot, Căvaş. Filep Gavril, proprietar, Căvaş. Gael Ilariu, preot, Sudurău, p. u. T.-Sântău. Gozar Alexandru, jude-comunal, Căvaş. Hoblea Vasiliu, preot, Cig, p. u. Tăşnad. Lobonţ Emiliu, preot, Boianul-mare, p. u.
Nagy-Paczal . Lobonţ Ioan, preot, Sărăuad, p. u. Tăşnad. Lobonţ Patriciu, preot, Silvaş, p. u. Tăşnad. Marcus Victor, preot, Pir. Orosz Vasile, pretor, Tăşnad. Pătcaş Vasile, preot, Hotoan. Pustai Vasile, proprietar, Săuca, p. u. Tăşnad. Pop Gavril, econom, Silvaş, p. u. Tăşnad. Rus Gregoriu, înv., Tăşnad. Sfura Vasile, preot, Blagea, p. u. Tăşnad. Selăgian Demetriu, advocat, Tăşnad. Steer, Dr. Coriolan, advocat, Tăşnad.
Despărţământul Timişoara
Membri fundatori. Breban George , proprietar, Ghilad. Gâll, Dr. Iosif, membru al casei magnaţilor,
Lucareţ, p. u. Topoloveţul-mare. Pap Vasiliu, advocat, Arad. Ţigle, Dr. Petru, advocat, Timişoara. „Timişana", institut de credit, Timişoara. Ungurean Emanuil, adv., Timişoara.
Membri pe v iaţă . Albu Timoteiu, econom, Ghilad. Bandu Ioan, propr., Mehala, p. u. Timişoara. Buibaş Alexandru, funcţ. de bancă, Timi
şoara. Cărăbaş Romul, dir. exec . la „Timişana",
Timişoara. (Dir. desp.). „Corona" , institut de credit, Timişoara. Cosma, Dr. Aurel, advocat, Timişoara. Cosma Lucia, soţie de adv., Timişoara. Diminescu Constantin, proprietar, Ciacova. Ionaşu Petru, Bulei, p. u. Birchiş. „Ligediana", institut de credit, Liget, p. u.
Jebeliu. Mezin, Dr. Valeriu, adv., Mehala, p. u. Ti
Membri ord inar i Adam, Dr. George , adv., Timişoara. Adam Alexandrina, soţie de adv., Timişoara. Amandia Virgil, învăţător, Ictar, p. u. Topo-
loveţul-mare. Andreescu Emer ic , înv. penz., Timişoara. Ardelean George , advocat, Timişoara. Baicu Tanasie, învăţător, Ghiroc, p. u. Ti
mişoara. „Bănăţana", institut de credit, Bucovăţ, p.
u. Recaş . „Beregsana", institut de credit, Beregsău. Blasiu Avram, înv., Parţa . Buibaş Dimitrie, proprietar, Bucovăţ, p. u.
Temeş-Remete . Cărâbaş Damaschin, proprietar, Belinţ, p. u.
Chisetău. „Chiseteana", institut de credit, Chisetău. „Ciacovana", institut de credit, Ciacova. Ciocoi George , preot, Hitiaş, p. u. Buziaş. Coste, Dr. Iuliu, advocat, Ciacova. Ciorogariu losif, învăţător, Chişoda, p. u.
Timişoara. Corul gr.-or. român, Ictar, p. u. Topolove-
ţul-mare. Crăciunescu Cornel , cand. de adv., Timi
şoara. Craşovan Vasile, preot, Babşa, p. u. Chisetău. Czaranu Constantin, comerciant, Timişoara. Diminescu Nica, econom, Ciacova. Dragan Aurel, preot, Ghilad. Ferentz Petru, înv., Ciacova. Gerdan Nicolau, propr. , Fabricul-Timişoarei. Georgieviciu, Dr. Lucian, adv., Timişoara. Gherga Cornel , preot, Bucovăţ. Giulan Nicolae, econom, Utvin, p. u. Timi
şoara. Groza Nicolae, preot, Sân-MihaiuI-român. Gruescu Ioan, înv., Ciacova. Haţeg Iuliu, proprietar, Belinţ. Iancu Paul, preot, Obad, p. u. Ciacova. Ioaneş Teodor , preot, Bencica. lonescu Ioan, preot, Jebeliu. Magieru George , preot, Ohaba, p. u. Sinersig Maier, Dr. Ioan, medic, Jebeliu. Martinovici Nicolae, preot, Topoloveţul-mare. Micluţa Nicolae, preot, Cerneteaz , p. u. Te -
mes-Gyarmata. Miculescu Ioan, funcţ. de bancă, Timişoara. Minişan Petru, contabil la „Ciacovana", Cia
cova. Nedelcu Ioan, adv., Buziaş. Nicoara, Dr. Cornel, adv., Timişoara. Nicolin Romul, bărbier, Timişoara. „Pădureana", institut de credit, Liget, p. u.
Jebeliu,
Pascu Milu, funcţionar, Timişoara. Pava Constautin, înv., Belinţ. Pepa Ioan, protopop, Buziaş. Pinciu Ana, soţie de protopop, Ciacova. Pinciu Ioan, protopop, Ciacova. Pirtea Vichentie, preot, Sinersig. Plavosin Ioan, preot, Mehala,p. u. Timişoara. Pop Ioan, preot, Giroda, p. u. Timişoara. Pop Vicenţiu, proprietar, Jebeliu. Popovici Dimitrie, preot, Budinţ, p. u. T o
poloveţul-mare. Putici, Dr. Traian, protopresbiter, Fabricul-
Timişoarei. Rotariu Pavel , adv., Timişoara. Rusu Victor, preot, Utvin, p. u. Sân-Mihaiul-
şoarei. Serb Gherasim, protopresb., Belinţ. Şincai, Dr. Traian, adv., Vinga. Sepeţianu Lucian, preot, Chisetău. Stoia Nicolau, preot, Sipet, p. u. Liebling. Teaha Corneliu, protop. , Liget, p. u. Jebel . Teodorovic i Ioan, Timişoara. Trăilă Georgiu, protop. , Fabricul-Timişoarei. Treta George , preot, Cebza, p. u. Ciacova. Zarie Romulus, c o m e r c , Fabricul-Timişoarei.
Despărţământul Torac (Becicherec).
Membri ordinari . Ghilăzan, Dr. Liviu, adr . , Modoş . Ghilăzan Hortenzia, soţie de adv-, Modoş . Petroviciu Vichentie, paroh, Toracul-mic, p.
u. Toracul-mare. (Dir. desp.). Popa Nicolae, preot, Foeni . T e m p e a Anastasia, preoteasă văd., Budapesta. Ţibu Ioan, econom, Foeni.
Despărţământul Treiscaune-Ciuc. Membri ordinari .
Burlea George , paroh, Barcan.
Câmpean Elie, vice-protopop, p. u. Gyer-gyo-Szt.-Miklos.
Ciobotariu Gavril, preot, Gyimes-Biikk, p. u. Gyimes.
Coman Ioan, capelan, Vama-Buzeului, p. u. Întorsura-Buzeului.
Dima Ioan, preot, Sita-Buzeu, p. u. Intorsura-Buzeului.
Neagovici-Negoescu, George , capelan, Intor-sura-Buzeului.
Nicolescu, Aurel I., Tulgheş. Oltean, Ioan G., paroh, Poiana-Sărată. Popovici Iosif, preot, Sângeorgiu. Urzicean Ioan, notar, în pens. Corbii, p. u.
Tulgheş.
Despărţământul Turda.
Membru pe v iaţă .
Popescu , Dr. Georgiu, advocat, Turda.
Membri ordinari . „Arieşana", institut de credit, Turda. Boldea Georgiu, căpitan în penz., Turda. Costin Iosif, protopop, Turda. Masca, Basiliu Pop , viceprotopop onor., pa
roh, Beiu, p. u. Cianul-mare. Mesaroş Cornel , inginer la căile ferate, Bu
dapesta. Moldovan, Dr. Vaier, adv., Turda. Moldovan, Vasile E . , redactor, Turda. Mureşan Iovian, protopop, Turda. Nemeş Vicenţiu, preot, Sân-Mărtinul-sărat,
p. u. Grind. Orăsan Vicenţiu, paroh, Agârbiciu, p. u.
Ghiriş. P o p Iuliu, preot, Urca , p. u. Ghiriş. P o p Simeon, protop. , Luna, p. u. Grind. Popescu, Dr. Iuliu, adv., Turda. Pătăcean, Dr. Georgiu, adv., Turda. Poruţ Samuil, paroh, Cianul-deşert, p. u.
Turda-Tur. Raţiu Augustin, cand. de adv., Turda. Rus Niculae, proprietar, Poiana, p. u. Turda. Raţiu, Nicolau P., preot, Turda. Socol Iuliu, preot, Ceanul-mare. Suciu George , protopop, îndoi, p. u. Turda. Suciu Ioan, propr., Tritul-de-sus, p. u. Ghiriş. Suciu Iuliu, cooperator paroh, îndoi, p. u.
Turda. Vescan, Dr. Ioan, adv., Teaca . Vlăduţ, Iuliu C , adv., Turda.
Despărţământul Vârşeţ.
Membru fundator.
Novac, Dr. Aureliu, advocat, deputat dietal, Biserica-albă.
Balanescu D., Biserica albă. Bercean Aurel, Vracevgai , p. u. Biserica-albă. Biserica gr.-or. română din Nicolinţul-mare. Boborony Andrea, Biserica-albă. Bozanciu Simeon, notar în penz., Biserica-
albă. Coşteiu, comuna bisericească gr.-or. , Coşteiu,
p. u. Iam. Gaşpar Georgiu, preot, Gătaia. Giuica Ioachim, preot, Marcovăţ , p. u. Te -
mes-Kutas. Iorgoviciu Iuliu, preot, Mărgita. Lazarescu Luca, preot, Ferendia. Meogan Petru, c o m e r c , Coşteiu, p. u. Iam. Moise Ioan, notar, Marcovăţ, p. u. Temes-
Kutas. Moise, Mihail P. , c o m e r c , Voivodinţi, p. u.
Iam. Murăşan Constantin, contabil, Vârşeţ. Pincu Nicolae, preot, Nicolinţul-mare. Popoviciu Antoniu, preot, Nicolinţul-mare. Popovici Vasile, învăţ., Nicolinţul-mare. Proştean, Dr. Octavian, medic, Vârşeţ. Ureche Simeon, c o m e r c , Coşteiu.
Despărţământul Zerneşti.
Membru fundator.
Garoiu Nicolau, adv., Zerneşti.
Membri ordinari .
Avram Ioan, învăţător, Holbav, p. u. Tohanul-vechiu.
Brumboiu Moise, preot, Tohanul-vechiu. Coleş, I. Stan, primar, proprietar, Zerneşti. Comşa, Ioan I., c o m e r c , Zerneşti. Comşa Baiu, Ioan, diurnist, Zerneşti. Dan Ioan, protopresbiter onor., Zerneşti. Dan Pompiliu, Zerneşti. Enescu George , comerciant, Poiana-mărului,
p. u. Tohanul-vechiu. Garoiu, Dr. Ioan, advocat, Zerneşti. Gogonea Aron, preot, Poiana-Mărului, p. u.
Tohanul-vechiu. Guiman Ioan, notar, Holbav, p. u. Tohanul-
Nastea George , v.-notar, Zerneşti. Pană Nicolae, înv., Zerneşti. Plotogia llariu, preot, Tohanul-nou, p. u.
Zerneşti. Rîmbeţ Nicolan, Poiana-Mărului, p. u. T o
hanul-vechiu. Sperchez Ioan, înv., Zerneşti. Sperchez Nicolae, învăţător, Zerneşti. Strevoiu Ioan, paroh, Zerneşti. Todorache George , învăţător, Holbav, p. u.
Tohanul-vechiu. Tulbure Ioan, paroh, Holbav, p. u. Tohanul-
vechiu. Vodă Ioan, notar, Zerneşti.
Afară de despărţăminte.
Membri fundatori Belloescu Stroie, profesor din Săcele. Ciaclan, Dr. Nicolau, medic, Pecica. Papp Ioan, episcop, Arad. „Victoria", institut de credit, Arad.
Membru pe viaţa. Brote Eugen, Găiceana. P o p Iosif, jude de curie, Budapesta.
Popovici , Dr. Lazar, medic, Viena. Szerb Georgiu, deputat dietal, Budapesta.
Membri ordinari. Antonescu Virgil, funcţ. de bancă, Arad. Beleş Augustin, preot, Şimand. Blasiu Simeon, Cluj. Bona Anton, prof., Seghedin. Borgovan, V. Gr . , profesor. Ciorogariu Roman, dir. semin., Arad. Cutean Silviu, Viena. Filipescu Teodor , himist legist, Sarajevo. Mezei Ioan, jude de curie, Budapesta. Nedelcu Ilie, Trebinje. Oniţiu Vaier, funcţ. la căile ferate, Seghedin. Popovici , Dr. Iosif, profesor de univ., Buda
pesta. Simu Ioan, înv. în penz., Arad. Societatea de lectură română, Caransebeş. Strajan Mihail, profesor. Şuluţu, Dr. Aurel St., profesor. Tămăşdan, Dr. Liviu, advocat, Arad. Truţa George , preot, Coşna, p. u. Dorna-
2- n n u n 3. Despre munca, cruţare, lene şi beţie 4. Despre pomărit 5. Despre trecutul comunei Ilimbav 6. Despre beţie 7. Datorinţele părinţilor faţă de fii 8. Tovărăşiile de lăptărit 9. Urmările rele ale beţiei
10. Despre asigurarea vitelor 11. Sădirea pomilor 12. Boalele de vite (cu proiecţiuni'» 13. Prăsirea napilor 14. Asigurări 15. Scrieri pentru popor (Slavici) 16. Gunoiul măiestrit 17. Prăsirea pomilor (cu proiecţiuni) 18. Catedralele „ „ 19. Asociaţiunea 20. Cultura raţională a viei 2 1 . Asociaţiunea 22. Foloasele învăţăturii 23. îngrijirea animalelor de casă (cu pr.)
Conferenţiarul Alex. Papiu, preot
ii ii n Ion Petrişor, preot I. Tat, preot I. Alexandru, preot Dr. I. Bălan învăţătorul Bota Ciril Negruţiu, capelan Dr. Dion. Login, adv. Dr. V. Onişor, adv. I. Negruţiu Dr. Cheţianu Em. Vlassa Aur. C. Domşa Al. Ciura I. Maior Dr. Cheţianu
17 O. Precup N. Pop G. Precup Al. Ciura Dr. Cheţianu
Comuna Bistra Sohodol Ilimbav
ii Teiuş
Despărţământul Abrud-
Câmpeni Agnita
Alba-Iulia
Borgo-Prund Bistriţa
Tur
77 Sâncel
77 Veza
77-Blaj
77 Cr&ciunel
77 Cisteiu
77 Obreja
Blaş
' ) Dela data raportului general până la 31 Aug. a. c. numărul membrilor a crescut cu 56 la suma totală de 1800.
106 24. Îngrijirea animalelor de casă (cu pr.) Dr. Cheţianu Bucerdea-gr. Blaş 25. Asociaţiunea A. Domşa Pănade „ 26. Boalele vitelor (cu proiecţiuni) Dr. Cheţian „ „ 27. Die domeniul economiei „ » » 28—38. Pe teritorul acestui despărţământ s'au ţinut prelegeri in 11 co- ^
mune, cu subiecte culturale şi economice. — (Lista amănunţită nu s'a > Brad înaintat comitetului central). )
39. De ce bem? Dr. I. Radu Hălmagiu „ 40. Îmbrăţişarea măiestriilor Ion German „ „ 41 . O prelegere cu proiecţiuni Aurel Ciortea, prot. Bran Bran 42. Primejdiile alcoholismului G. Vătăşan Feldioara Braşov 43. Tablouri din Italia I . Petrovici „ „ 44 . Importanţa culturii pomilor în ge
nere, îngrijirea şi curăţirea lor Ananie Boldor Vulcan „ 45 . Despre alcoolism (cu proio.cţiuni) Gr. Vătăşan şi I. Petrovici „ „ 46. Importanţa pomăritului şi plantarea
pomilor (cu demonstrat, practice) An. Boldor Purcăreni „ 47. îngrijirea pomilor şi a poamelor (cu
proiecţiuni). Gr. Vătăşan „ „ 48. Tablouri geografice (cu proiecţiuni) „ „ „ 49. Pomăritul în genere şi îndeosebi
altoitul pomilor An. Boldor Dârste „ 50. Îngrijirea pomilor şi poamelor (cu
proiecţiuni) „ „ „ 51. Importanţa legumelor şi cultura lor „ Tărlungeni „ 52. Îngrijirea pomilor şi poamelor „ „ „ 53. Starea poporului nostru şi unele
probleme cari ar trebui rezolvate Bpre ajutorarea lui Sofroniu Roşea Codlea „
mului Dr. E . Dăianu Gilău Cluj 57. Cum trebue să lucrăm pământul? Aurel Poruţiu „ „ 58. Foloasele asigurărilor pentru popor Leontin Puşcariu „ „ 59. întâiul ajutor medical Silviu firânzeu „ „ 60. Despre stupărit Eliseu Gabor „ „ 61. Despre Ioan Petran Dr. Amos Frâncu „ „ 62 Tăria noastră Aurel Bănnţiu Cohalm Cohalm 63. Despre tovărăşii V. C. Osvadă Biscaria Deva 64. Despre mijloacele răspândirii cui- Dicio-Sân- Dicio-Sân-
turii în popor Ion Duma Martin Martin 65. însemnătatea şcoalei N. Frâncu „ „ 66. Pomăritul practic loanichie Oprean Biscaria Dobra 67. Asigurarea vitelor Toma Roşiu „ „ 68. Despre comasări Petru Hadan, cap, înv. Brisnic „ 69. Rentabilitatea viţei de vie Iosif Morariu, protopr. „ „ 70. Lucrarea raţională a pământului I. Iuga, propr. Gotbaia „ 71. îngrijirea gunoiului şi întrebuin
ţarea lui Petru Furdui, înv. „ „ 72. Tovărăşiile pentru asigurarea vitelor Toma Roşiu, înv. „ „ l3. Despre pomărit (lecţiune practică,
ţinută in grădina şcoalei) Toma Niamţu, înv. Teiu „ 74. Lucrarea pământului după comasare Aurel Oprian, preot „ „ 75. Despre pomărit loanichie Oprian, înv. Lăpuşnic „
77. Tovarăşii pentru asigurarea vitelor 78. Lucrarea raţională a pământului 79. Maşina de sămănat 80. Despre tovărăşii 81. Tovărăşii pentru asigurarea vitelor 82. Beţia şi urmările ei 83. Beţia şi urmările ei 84. Despre Asociaţiune 85. Economia de vite 86. Tovărăşii pentru asigurarea vitelor 87. Mănăstirea Prislopului 88. Foloasele ce le aduce Aşociaţiunea
poporului român 89. Originea neamului românesc 90. Din păcatele noastre 91—94. Subiectele, conferenţiarul şi
tetului central 95. Creşterea pomilor şi valoriz. prunelor 96. Pârghia înaintării noastre econom. 97. Despre lucrarea pământului şi cul
tura zarzavaturilor 98. Creşterea vitelor cornute şi pomărit 99. Pomărit şi nutrirea vitelor
100. Mama română 101. Despre asigurarea vitelor, ca mijloc
de întărire economică 102. Peronospora şi mijloacele de apă
rare a viţei de vie 103. Viţa americană şi altoitul în verde 104. Plantarea şi îngrijirea viţei altoite
in primii 4 ani 105. Datinele sunt mai puternice decât
legile 106. învăţături folositoare pentru po
posi necunoscător de legi, la judecătoria comunală, cercuală şi tribunal
107. Despre pomărit 108. Despre concubinate 109. Despre beţie şi urmările ei 110. Despre pomărit 111. Despre îngrăşarea pământului 112. Despre pomărit 113. Despre economie 114. Despre începutul, desvoltarea şi ca
racterul poporului român 115. Priviri asupra stărilor sociale şi
materiale din Sălişte şi despre asigurarea vitelor ca mijloc de întărire economică
116. Din viaţa strămoşilor noştri 117. Despre Andreiu Baron de Şaguna 118. Cauzele mortalităţii la copii în
primii ani ai vieţii 119. Despre creşterea morală a copiilor 120. Despre pomărit
Toma Roşiu înv. Dobra George Garoiu, paroch Burjuc Ion Juga , propr. „ Toma Roşiu, înv. „ losif Morariu, dir. desp. Lăpugiul-sup.
Dobra
Miron Oprean, paroch losif Morariu, dir. desp. Toma Neamţu, înv. Toma Roşiu, înv. Dr. Iacob Radu
Guiasadului Roşcani
Haţeg
Vasile Dumitraş P.-Sân-Mihai Traian German Sermaş Ioan Petra S.-Miclăuşul-r.
comuna nu s'au comunicat corni
Haţeg
Hida-Huedin Mociu Orade
Const. Baicu V. C. Osvadă Carol Stăniloiu, abs. de
agric.
Alex. Ţinţariu
Orăştie
| Orăştie
Greovaţi Cornia Tievanul-mic Petrea-rom.
Aciliu Dr. Ioan Stroia
Ioan Chirca „ Antonie Hodoş, înv. „
Ioan Oţoiu, preot „
Simion Alămorean, par. Alămor
Ioan Topârcean, notar „ Nic. Lupu, înv. „ Ioan Predovici, par. Amnaş Ioan Mardan, înv. „ Ioan Hanzu, par. Cacova
ii ii
Ioan Iosof, paroch Galeş Alexandru Vlad, paroch Mag
Nic. Bumba, pedagog „
Dr. Ioan Stroia Sălişte Dr. I. Lupaş, prof. sem. „ Ioan Mateiu, înv. „
Dr. N. Calefar, medic „ Ioan Popa, înv. „ Valeriu Popoviciu, par. Sibiel
121. Despre meserii 122. Despre însemnătatea meseriilor 123. Combaterea consumărei rachiului
şi tutunului 124. Despre Mihaiu Viteazul 125. Despre tovarăşii 126. Cauzele de sărăcie ale poporului
şi delăturarea lor 127. Cultura pomilor 1*28. O pagina din istoria poporului ro
mân in 1848. Câmpul lui Martie 129. Cauzele decadenţei poporului din
Orlat 130. Casa părintească şi şcoala 131. Despre alcoholism 132. Despre albinărit 133. Creşterea raţională a vitelor 134. Viaţa lui Christos (cu proiecţiuni) 135. Cultivarea pământului în urma co
masării 136. Creşterea pomilor din sămânţă,
altoitul pomilor 137. Manipularea oltoilor pană la să
direa lor în loc stabil, sădirea oltoilor în loc stabil
138. îngrijirea pomilor, inimicii pomilor 139. Speciile cele mai bune de poame,
folosul şi valorizarea poamelor 140. Măt&sărit (cu proiecţiuni) 1 « . „ 142. Urmările beţiei 143. împărţirea pământului ca pricină
a sărăciei 144. Despre acte private şi publice 145. Originea, feliul şi scopul băncilor 146. însuşirile bunilor economi şi bu
nelor econoame 147. Grădina de legume 148. Tovărăşii pentru asigurarea vitelor 149. înfiinţarea unei reuniuni de pompieri
In despărţământul Cluj studenţii ţinut 16 conferinţe.
Ioan Dobrotă, înv. Dumitru Lăpădat
Ioan Bratu, dir. şeol. N. Comăniciu, par. Ioan Suciu, par.
C. Tipuriţă, înv. Ioan Stoia, înv.
Dion. Decei, paroch
Leon Maior, înv. I. Giurgiu, dir. şcol. D. Radeş I. Ghişa Ion Oţoiu Dr. M. E . Cristea
3. Alexandru Măcelăria, student în clasa a VH-a gimnazială în Blaj; din fundaţiunea „I. Galianu" C. 120*—
4. Ioan Ignaton, student în clasa a Vl-a gimnazială la gimnaziul din Braşov; din fundaţiunea „Avram lancu" „ 100'—
5. Petru Jorgovan, student în clasa a VH-a gimnazială în Biserica-albă; din fundaţiunea „Riureanu" „ 8 0 —
6. Ioan Morarlu, student în clasa a IV-a gimnazială în Gherla din fundaţiunea „Dobâca" „ 100"—
7. Mărioara Olarlu, elevă în clasa II civilă a şcoalei Asociaţiunii din Sibiiu; din fundaţiunea „Dr. I. Moga" „ 80*—
8. Olimpiu Piso, student în clasa IlI-a gimnazială în Sibiiu; din fundaţiunea „Ioan şi Zinca Roman" „ 300 - —
9. Toma Coclş, ped. curs. IV. la ped. din Blaj; din fundaţiunea „George Boeriu" din Vad „ 200'—
10. Tralan Petraşcu, rigorosant în medicină, Cluj; din fundaţiunea „Ioan Petran" „ 300 1 —
11. Aurel Ooşa, student în drept, an. IV, Cluj; din fundaţiunea „Ioan Petran" „ 300 '—
12. Onislfor Soră, student în drept, Cluj, din fundaţiunea „Ioan Petran" „ 300-—
13. Faust Selăgean, student în drept, an. IV. Cluj; din fundaţiunea „Ioan Petran" „ 300*—
14. Vlrgll Russu, student în drept, an. III Cluj; din fundaţiunea „Ioan Petran" „ 300-—
15. Tlt Llvlu Crlşan, student în drept, an. I, Cluj; din fundaţiunea „Ioan Petran" „ 300 - —
Nr. 547—1907
R A P O R T U L C A S S I E R U L U I
asupra socotelilor Asociaţiunii pe anul 1906.
Prea Onorat Comitet central/
Anul financiar 1906, precum se vede din socotelile anexate acestui raport, a fost un an normal, pentrucă deşi veniturile fondului general al Asociaţiunii au fost cu K 1935*— mai mari, decât se preliminaseră, totuş nu s'a putut cruţa şi capitaliza nimic, din cauză că şi cheltuielile au crescut în măsură egală. Comparat venitul a. 1906 cu al anului 1905, rezultă pentru a. 1906 o scădere de K 4500-—.
Faţă de budget prezintă toate poziţiunile de venituri o creştere mai mică şi anume: taxele de membri K 896'—, chiria K 140*—, interesele de efecte K 60"—, taxele de administrare K 6 6 - — şi veniturile extraordinare K 772*—.
Cu privire la veniturile extraordinare am de observat, că acî este cuprins şi un rest din depunerea fondului Avram lancu de
K 1440'—, care s'a folosit întreg în a. 1906 pentru trebuinţele şcoalei civile de fete. Cealaltă sumă până la K 2272*—, provine din diferinţa unui loz din 1860 sortat şi din vânzare de maree culturale.
La cheltuieli s'au făcut economizări: la salare de K 680'—, prin aceea că K 480'—, pentru serviciu s'au trecut în sarcina muzeului, iar K 200"— s'au cruţat dela salarele. secretarilor pe timpul de tranziţie, la dotaţiunea bibliotecii de K 488*—, la dotaţiunea revistei Transilvania rv 645*—, la prelegeri poporale K 900"—, şi la interese de cont curent K 870*—.
Peste budget s'au cheltuit: la spese de cancelarie cu K 1942*—, adecă K 4542* —-, în loc de K 2600*—, cât erau preliminate. Această sumă se împarte astfel: spese de birou K 800'—, luminat K 891"—, (aici e cuprins şi luminatul birourilor în 1905), încălzit K 1690 - —, apă K 112'—, asigurări contra focului K 142'—, diverse reparaturi şi procurări mărunte K 403*—, remuneraţiuni K 165-—, telefon K 90-—, apoi la spesele neprevăzute de K 2737*—, cu K 2324'—. Din această sumă s'au achitat 2 conturi ale şcoalei : unul dela lăcătuş, şi altul pentru recvizite diverse în sumă de K 2415"—, spese de călătorie şi diurne funcţionarilor la adunarea generală K 168"— şi grădinarului K 129*—.
Subtrăgând din venitul total de K 32,648*—, al fondului general, cheltuielile totale de K 31,370"—, rămâne un escedent de K 1 2 7 8 - — din care am folosit K 1232*— pentru amortizare din realităţi şi am capitalizat la fondul general restul de K 46"—. Nici de data aceasta n'a fost posibil a amortiza din valoarea realităţilor suma corăspunzătoare de 1%, care ar face K 5600*—.
Astfel fondul general, în lipsă de venituri suficiente, de mai mulţi ani nu arată nici o creştere. In anul acesta s'au adaus acestuia afară de cele 46 K, numai 2 acţii Steaua de K 200'-—, venite fără nici o contribuire a Asociaţiunii, în urma urcării capitalului societar din fondul de rezervă.
In Realităţi s'au mai investit în cursul anului 1906 pentru terminarea lucrărilor începute în anii precedenţi şi unele adaptări nouă suma de K 27,600-—.
Stocul efectelor fondului general a scăzut cu K 1000*—, valoarea nominală a unui loz din 1860 sortat; din contră a crescut cu K 4 0 0 - — , prin adaogerea unei obligaţiuni Transilvania de K 200 şi a două acţii Steaua de asemenea în valoare de K 200'—.
In cursul anului 1906 s'au sporit fundaţiunile administrate de Asociaţiune cu următoarele:
1. Fundaţiunea loan Petran, constatatoare din efecte şi depuneri în sumă de K 67,350*—.
2. Fundaţiunea Ioan Russu şi soţia Cătălina din Brad, în contul căreia ni s'a predat un libel de depunere despre K 1500"—, de al cărui venit beneficiază văduva fericitului fundator până va fi în vieaţă;
3. Fundaţiunea Demetriu Suciu, ale cărei efecte şi numărar valorau la finea anului K 7758*—.
Celelalte fonduri şi fundaţiuni, cu puţine escepţiuni, au crescut normal. Starea acestora dela finea anului comparată cu starea dela începutul anului arată următoarele diferinţe;
Fondul Muzeului istoric etnografic o creştere de K G. Bariţiu
„ A. Mureşianu desp. Deva .
„ Avram Iancu „ Ioan Simu .
Fund. I. Bădillă . „ E. D. Başiota „ G. Boieriu . „ G. Filepp . „ I. Iancu . . „ N. Marinoviciu „ Dr. I. Moga
Dr. 1. Nichita „ 1. Olteanu . „ 1. Pop Maior „ R. Rîureanu . ,, I. Roman. .
scădere de creştere de
9653 8
403 23
119 26
1058 10
363 1726
253 119 31
14,418 3517
185 44 44.
Efectele fondurilor şi fundaţiunilor au crescut cu K 26,286"— între cari acţiunile fundaţiunei 1. Petran de K 17,200-—, acţiunile fundaţiuni D. Suciu de K 7000"—, şi acţiunile din emis. nouă Szilâgycseh es videke etc. de K 2086*—.
Depozitele au crescut cu K 64,370'— şi anume: K 46,420"—, depunerea fundat. 1. Petran la «Economub. „ 13,520"—, bonul „ Dr. I. Nichita la < Silvania». „ 2120"—, creşterea „ G. Filepp. „ 1808'—, depunerea „ I. Russu etc. Averea totală administrată de Asociaţiune la sfârşitul anului
1906 era de K 887,442"— din cari subtrăgând datoriile de K 62"630"— rămâne avere totală netă K 824"812*— adecă cu K 108,991'— mai mult decât la finea anului 1905.
După acestea Vă rog: 1. să luaţi la cunoştinţă acest raport,
2. să cenzuraţi conturile: Bilanţ, Venituri şi spese cu anexele lor şi aflându-le exacte să le înaintaţi la adunarea generală pentru încuviinţarea pluserogatelor şi darea absolutorului pentru anul de gestiune 1906.
S i b i i u , 20 Maiu 1907. Ioan Vătăşan m. p v
cassier.
Nr. 750—1907.
R A P O R T U L C A S S I E R U L U I
asupra budgetului «Asociaţiunii» pentru anul 1908.
Prea Onorat Comitet central!
Anexat am onoare a Vă prezentă budgetul fondurilor şi fun-daţiunilor administrate de Asociaţiune, pentru anul 1908 cu următorul raport referitor la fixarea veniturilor şi cheltuielilor fondului general, care susţine întreagă instituţiunea noastră.
a) La Venituri propun următoarele schimbări faţă de anul 1907:
Interesele de efecte se stabilesc cu K 2972'—, adecă cu K 122 mai mult. Interesele de cont curent se stabilesc cu K 1950"—, adecă cu K 1150"— mai mult. Taxele de administrare se stabilesc cu K 1902 - —, adecă cu K 21 •— mai mult, deşi am pus taxe de administrare la toate fundaţiunile nouă. Această creştere neînsemnată la taxele de administrare provine de acolo, că la Fun-daţiunea I. Olteanu n'am mai preliminat ca în t r e c u t i % dela capital ci numai 4 % dela venitul ei;
Veniturile extraordinare, cari în 1906 au fost de K 2272*—, cu considerare la alţi ani, le-am fixat numai cu K 500*—.
b) La Cheltuieli. Salarele le-am preliminat în conformitate cu deciziunile adunării generale din 1906, modificate prin deci-ziunile ulterioare ale comitetului central referitor la custode si servitor.
Spesele de cancelarie le-am preliminat cu K 4200*—, pen-trucă experienţa din ultimii ani a dovedit, că cu mai puţin nu putem acoperi toate spesele biroului,
la contribuţiune, echivalent şi dare de apă am urcat dota-ţiunea cu K 200'—,
la secţiunile ştiinţifice-literare cu K 150*—, la interese de cont curent fondurilor şi fundaţiunilor cu
K 1600*—, cari se acoper mare parte cu plusul de interese dela venituri,
în fine am întrodus un titlu nou: foaia poporală «Ţara noastră» pentru care am preliminat K 1600' —, scăzând în acelaş timp dotaţiunea revistei «Transilvania» cu această sumă.
Pentru amortizare din realităţi şi capitalizare abia au rămas K 981 '—.
In total am preliminat veniturile fondului general cu K 34,091 •—, iar cheltuielile cu K 33,110'—.
La acest loc mă văd silit a atrage atenţiunea Onor. Comitet asupra unei împrejurări îngrijitoare pentru desvoltarea Asociaţi-unii. Anume din cauza cheltuielilor, ce reclamă întocmirile şi angajamentele actuale ale Asociaţiunii, de timp îndelungat nu s'a corăspuns acelei dispoziţiuni a statutelor, care prescrie, că taxele de membri fundatori şi pe vieaţă întregi precum şi 2 0 % din taxele de membri ordinari să se capitalizeze (§. 7).
Poatecă abaterea aceasta n'ar fi aşa de gravă, când Asocia-ţiunea s'ar află într'o situaţiune financiară mai favorabilă. Dacă ne uităm însă la bilanţ, găsim că averea totală a fondului general face K 313,737-—, faţă de care stau efecte de . . K 50,656"—, şi realităţi de K 366,000'—, deci în total de . . . K 416,656'—, adecă cu K 102,919'— mai mult decât face fondul general întreg. Această diferinţă formează datoria Asociaţiunii faţă de celelalte fundaţiuni, care numai aşa se va putea achită, daca ne vom strădui, ca din venitul anual să dotăm fondul general cu taxele statutare, ca să poată ajunge cu timpul la o sumă egală cu valoarea efectelor şi a realităţilor.
Situaţia fondului Muzeului, deşi în anul 1906 a crescut cu K 9653'—, încă nu este mult mai mulţămitoarea. Din creşterea de K 9653'—, suma de K 3506 este beneficiul realizat la expoziţia din 1905 iar K 783'— au rămas dela contribuirea specială a băncilor pentru expoziţie.
Fondul Muzeului figurează în bilanţul a. 1906 cu K 141.354'—, iar palatul muzeului cu K 193,800'—, adecă mai sunt de achitat K 52,446*— capital afară de interese şi de sumele, ce va reclama înzestrarea muzeului cu obiectele şi colecţiunile necesare.
Dacă considerăm, că în a. crt. până azi abia au întrat în favorul Muzeului K 2770'—, din răscumpărări de felicitări, dona-ţiuni şi restul unei taxe de membru fundator, e de provăzut, că vor trece încă cel puţin 10 ani până se va acoperi numai capitalul investit în edificiu fără alte accesorii.
Veniturile fundaţiunii I. Olteanu, deşi sunt preliminate într'o sumă cu K 8 5 ' — mai mică decât pe 1907, totuş în urma redu-
cerii taxei de administrare dela K 920*— la K 180*—, permit a urca subvenţiunea şcoalei civile dela K 1370 - — la K 1548*— şi a capitaliza o sumă mai mare cu K 470"—.
Budgetul celorlalte fonduri şi fundaţiuni oferă puţine şi mici deosebiri faţă de a. tr., de aceea nu le voiu mai specifică aici.
Fundaţiuni nouă n'au intrat la Asociaţiune în cursul a. crt. până în prezent.
E f e c t e l e fondului g e n e r a l la 31 Decemvrie 1906.
T i t l u l Valoare
nominală
K f f
Transport
I. A c ţ i u n i .
3 acţiuni «Albina» â K 200 600 14 «Arieşana» â K 100 1400
2 «Bihoreana» â K 200 400 3 «Bocşana» â K 100 300 4 «Chiorana» â K 100 400 3 «Concordia» Uzdin â K 100 . . 300 1 «Corona», Bistriţa, â K 200 . . . 200 2 5? «Corvineana» â K 100 . . . . 200 2 J? «Economul» â K 100 200 1 T? «Făgeţana» â K 200 200 4 >? «Luceafărul» â K 100 . . . . 400 2 » «Mureşiana» â K 100 200 1 «Mureşanul» â K 200 200
20 «Sătmăreana» ă K 200 . . . . 4000 1 » «Sebeşana», Sebeş â K 100 . . . 100 8 «Sentinela» â K 100 800 1 «Silvania» şi rata 1 din emis. III . 116 4 «Şoimuşana» â K 50 200 3 «Someşana» â K 200 600 4 ?> «Steaua» â K 100 400 1 TT «Zărăndeana» â K 100 . . . . 100 4 >? Abrudbănyai takp. rt. â K 100 . . 400
12 » Vajdahunyadi takp. rt. â K 100 . 1200 2 «Consum», Blaj, â K 100 . . . 200 1 «Gesellschaftshaus» â K 200 . . 200 5 «Munteana» â K 40 200 1 >> Nagyvârad Belenyesi Vaskobi vasutt. 200 1 Szatmâr-Nagybânyai vasutt. . . . 200 — | 13916
Secţiunile stiintifiee-literare. » » » Nr. 717—1907.
R A P O R T U L secretarului literar cătră şedinţa plenară a secţiunilor ştiinţifice-
literare ale «Asociaţiunii», ţinută în ziua de 1/14 Iulie 1907.
Onorată şedinţă plenară! Acesta e cel dintâi prilej când în calitate de secretar literar al acestui
aşezământ pot să-mi spun cuvântul în întrunirea bărbaţilor, cari, pe temeiul unei îndelungate munci de rodire culturală, au ajuns la menirea de-a ocroti şi povăţui destinele «Asociaţiunii» noastre.
Cu dragostea şi nerăbdarea care trebue să călăuzească sufletul unui om, la un început de muncă nouă, şi cu un sentiment firesc de sfială, trezit de conştiinţa răspunderii grele a slujbei ce port — am ocupat noul meu post.
Deşi prea scurt încă timpul pentru a putea justifică prin puterea experienţei înţelegerea încă deplină a chemării acestui aşezământ, totuş preocuparea zilnică cu problemele de căpetenie ale «Asociaţiunii», alături de lămuritoarea înfăţişare istorică a trecutului cuprinsă în analele celor patruzeci de ani, mi-a putut da unele îndrumări trebuincioase pentru fixarea ţintei la care e menită să tindă această societate şi pentru o sta-torire a mijloacelor pe cari va trebui să se sprijinească în munca ei de propagare culturală.
Dintru început şi până astăzi, în conştiinţa publică a neamului nostru din această ţară, «Asociaţiunea» a fost considerată ca cel mai de căpetenie Jactor cultural.
înzestrată cu puţine mijloace materiale, singurele cari pot forma garanta deplină pentru buna înaintare a instituţiunilor de acest fel, «Asociaţiunea» n'a putut împlini încă aproape nici când multele aşteptări cari se legau în tot cursul dăinuirii sale din trecut. Negreşit că programul de activitate culturală a generaţiei anilor şasezeci, când s'a pus temeiul acestei «Asociaţiuni», erâ vag şi de-o cuprindere prea largă pentru a putea fi adus la îndeplinire, dar cu toate aceste nici trecutul mai apropiat, nici opinia publică a zilelor noastre, care, pornind dintr'un spirit de interpretare mai potrivită a datoriilor «Asociaţiunii». a adus pe un teren mai concret şi ţinta năzuinţelor acestui însemnat factor cultural, — nu se pare a găsi momente de deplină mulţumire faţă cu rezultatul pozitiv ajuns în cursul vremilor.
Judecata noastră dreaptă şi nepreocupată încă va trebui să stato-rească puţinătatea evidentă a muncii ce s'a desfăşurat sub ocrotirea acestui aşezământ. In căutarea motivelor cari pricinuesc această stare a lucrurilor, pe lângă lipsa unui mai puternic razim material, va trebui să accentuăm şi lipsa vădită a unui mai pronunţat interes moral pentru soartea «Asociaţiunii».
Pentru a înfiripă o mişcare de mai serios avânt cultural; pentru a câştigă un nou razim în propagarea ţintei ce urmăreşte «Asociaţiunea» a căutat multe mijloace. S'a socotit cu drept cuvânt ca cel mai puternic mijloc — crearea secţiunilor ştiinţifice-literare ale «Asociaţiunii».
Principiul pe care se întemeiază dreptul de a fi al oricărei grupări ce ţinteşte ajungerea unui scop — este munca. In numele muncii, pentru o mai bună înaintare culturală a neamului ,s'a săvârşit şi această grupare.
Importanta acestei corporaţiuni trebue să crească din zi în zi. Astăzi când rostul vitreg al unor vremi neprielnice năzuinţelor neamului nostru striveşte cu multă îndărătnicie toate aşezămintele noastre răspânditoare de lumină — «.Asociaţiunea» cu libertatea ei de acţiune nestânjenită încă pe deplin — e chemată să desfăşure o intensă muncă culturală. De sigur că cea mai mare sarcină a acestei chemări e a secţiunilor ştiinţifice-literare.
Daţi-mi voie ca în cuvintele următoare să fac o dare de seamă a activităţii mai recente, rămânând ca din constatarea faptelor să se lămurească măsura întrucât această muncă se poate justifică.
* * *
După aceste să-mi daţi voie a enumărâ lucrările săvârşite de biroul «Asociaţiunii» întru executarea hotărîrilor şedinţii plenare din anul trecut.
Procesele verbale ale şedinţelor, ţinute de diferitele secţiuni, în anul trecut, au fost publicate în numărul IV al Analelor, împreună cu rapoartele prezentate.
Hotărîrile aduse în şedinţele plenare. înregistrate în procesul verbal sub numerii 17, 19, 25, cu privire la întregirea personalului secţiunilor, au fost executate de cătră biroul «Asociaţiunii». Au fost înştiinţaţi despre alegerea lor şi invitaţi să participe la şedinţe domnii: Dr. I. Lupaş, T. V. Pâcâţianu şi N. Togan membri ordinari, iar d-1 V. Păcală, membru corespondent în secţiunea istorică, d-1 Dr. I. Borcia membru corespondent în secţiunea şcolară, iar d-nii Dr. I. Beu şi Oavr. Toclica, membri corespondenţi ai secţiunii ştiinţifice.
Salutând la acest loc pe nou aleşii membri, am nădejdea că prin această trebuincioasă premenire a puterilor, aşezământul nostru va câştigă o nouă întărire
Ţin să amintesc la acest loc că dintre secţiuni cea istorică, care în anul trecut a fost întărită prin puteri nouă, a dat dovezile unei mai vii activităţi.
Purcezând din acest fapt, îmi iau voie a atrage atenţiunea onor. membri asupra împrejurării: dacă n'ar fi priincioasă o înmulţire a numărului membrilor corespondenţi?
Lăsând această cestiune la judecata onor. şedinţe plenare trec Ia darea de seamă asupra momentelor mai importante din anul trecut.
Dintre mijloacele de propagare cuturală ale aşezământului nostru de importanţă deosebită e: Biblioteca poporală a Asociaţiunii. Dându-ne seamă că «Asociaţiunea», având în vedere puţinătatea izvoarelor băneşti de care dispune, nu e în stare să ajutoreze înaintarea culturală a neamului nostru prin contribuţii materiale, trebue să statorim ca principiu că instituţiunea noastră, în împlinirea datoriilor sale de factor cultural, în rândul întâi prin o contribuţie intelectuală, îşi justifică dreptul de existenţă. Nefiind însă «Asociaţiunea» noastră o grupare de scriitori ci o instituţiune menită să îmbrăţişeze problemele culturale ale poporului nostru, ea trebue să aibă în vedere lipsurile culturale ale ţărănimii noastre şi nu e chemată să pornească o mişcare literară sau ştiinţifică. Aşezământul nostru trebue să se angajeze numai la o muncă de popularizare a literelor ţinând seamă de trebuinţele masselor. O astfel de interpretare a datoriei din partea «Asociaţiunii» pe lângă că coboară pe un teren mai real străduinţele acestei societăţi, uşurează în mod evident sarcina celor meniţi să săvârşească o muncă sub ocrotirea acestui aşezământ. Deşî secţiunile «Asociaţiunii» nu sunt compuse numai din bărbaţi cari pe temeiul unui rost strict literar au fost chiemaţi la acest post de onoare, totuş cu toţii sunt oameni cari
în trecutul lor au dovedit şi putinţa şi dragostea de a-şi pune condeiul în serviciul năzuinţelor culturale ale neamului nostru. Purcezând deci din amintitul principiu de împlinire a datoriei, membri secţiunilor s'ar putea uşor degajă de îndatoririle postului lor. «.Biblioteca poporală a Aso-ciaţiunii» e chemată să cuprindă învăţătura de popularizare, menită să răspândească din partea instituţiunii noastre cuvenita lumină Ia sate. Concretizând cele amintite ar trebui să dăm acestei biblioteci o mai mare importanţă ca în trecut. Trebue să înmulţim numărul cărţilor ce apar în această bibliotecă şi să ţinem seamă ca fiecare carte să corespundă unei necesităţi. Având împărţirea nimerită a secţiunilor, în conformitate cu trebuinţele noastre, ar rămânea ca fiecare din aceste secţiuni să-şi croiască un anumit plan de muncă în cadrele atribuţiilor sale. O frumoasă muncă de popularizare s'ar putea îndeplini de câtră cele cinci secţiuni. Ţărănimea noastră e dornică de carte şi are un deosebit interes pentru cuvântul scris, care ţine seamă de condiţiile necesare ale unei scrieri ce se adresează poporului. Dovedeşte aceasta chiar şi împrejurarea că broşurile din «Biblioteca Asociaţiunii» scrise cu mai multă înţelegere a trebuinţelor ţărănimii noastre s'au epuizat şi au apărut în ediţii noi, pe când cele scrise într'un graiu neaccesibil mulţimii, au rămas nedesfăcute. Secţiunile ar trebui deci să pregătească din cele cinci ramuri ce reprezintă uşoare cărţi lămuritoare pentru ţărani. înfăţişarea istoriei trecutului nostru din partea membrilor secţiei istorice, lămuriri trebuincioase pentru lipsurile poporului, sfaturi pentru o mai bună întocmire a vieţii practice date de secţia ştiinţifică, îndrumări în chestiunile şcolare cari, prin actualitatea lor în aşâ mare măsură, preocupă pe sătenii noştri contribuenţi, o înfăţişare a problemelor economice cari ar putea ridică starea materială a ţărănimii noastre şi în sfârşit mănoasa activitate de a povăţuî în bine şi 'frumos sufletele oamenilor noştri plugari prin culegeri de poveşti şi poezii înţelese, prin istorisiri alcătuite după priceperea lor de membri secţiunii literare. Dacă din fiecare ram al secţiunilor s'ar alege biblioteca la an numai cu o broşură şi aceasta ar fi un mare câştig şi un pas de înaintare faţă de trecut. Din fiecare secţiune ar trebui să iee în fiecare an asupra sa un membru îndatorirea de-a colabora cu o broşură la această bibliotecă. Ar trebui să se observe cu multă severitate ca graiul în care se îmbracă orice idee să fie accesibil ţăranului, a cărui înţelegere se poticneşte la cuvintele nepricepute, la construcţia silită a frazei nevoindu-1 astfel să întrerupă cetitul cărnii. Neîmplinind această condiţie elementară, orice carte care se adresează ţăranului rămâne literă moartă. Premiţând aceste şi apelând la dragostea de muncă a DVoastră, singura care poate justifică existenţa acestor corporaţiuni, amintesc că în cursul anului trecut în Biblioteca poporală s'a tipărit Nr. 26. «Despre începutul neamului românesc» de d-1 Dr. I. Lupaş, a cărei ediţie primă s'a epuizat în timp scurt şi din care am scos la începutul acestui an o nouă ediţie. Potrivit hotărîrii din trecut e sub tipar broşura: «Poveşti din popor» din lucrările inedite ale lui /. Pop Reteganul şi o reproducere din «Ţara noastră» o serie de folositoare sfaturi şi pilduiri înfăţişate într'o formă potrivită sub titlul: «Comuna Viitorul» de d-1 R. Sima, membru al secţiei economice.
Cărţile, cari în înţelesul hotărîrilor aduse în anii trecuţi, aşteaptă tipărirea sunt următoarele:
1. Gr. Borgovanu: «Pilde din vieaţa căsătoriţilor». 2. Dr. Şt. Erdelyi: «Locuinţa», «Grădina de legume» şi «Bucătăria
ţărănească». Acest material pentru trei broşuri, potrivit hotărîrii cuprinse, în punctul 28 al procesului verbal luat după şedinţa plenară din anul
trecut, a fost retrimis autorului pentru o revizuire stilară şi nouă redactare. Primit din nou manuscrisul şi părându-se biroului necorectat pe deplin corespunzător a fost trimis spre nouă cenzurare d-lui Dr. I. Beii membru corespondent în secţiunea ştiinţifică al cărui raport se va ceti în şedinţa secţiunii.
3. /. F. Negruţiu: «Nutreţul măiestrit», al cărei manuscris a fost trimis pentru recenzie d-lui I. Chirca, membru în secţiunea economică al cărui raport nu ne-a sosit încă.
4. M. Străjan: «Despre cumpăt şi beţie». Publicarea acestei lucrări deşi cetită şi primită de secţiune întimpină dificultăţi deoarece limba şi stilul lucrării nu ţine seamă de priceperea cetitorilor cărora se adresează biblioteca noastră.
5. Lucrarea d-lui / . Bota înv.: «Datorinţcle părinţilor cătrâ fii« a fost transpusă secţiunii şcolare.
5. Mai este în pregătire o lucrare «Despre tovărăşii» de V. C. Osvadă. 7. A intrat un manuscript «Carte de bucate», de /. F. Negruţiu. 8. «Ascultaţi săteni», conferinţe şi sfaturi de G. Maican. Manuscrisele lucrărilor anunţate în anul trecut din prilejul şedinţei
plenare înregistrate în punctele 6 şi 21 «Băncile şl poporul» de d-1 /. /. Lăpedatu şi «Cartepentru tineret» de d-I Gr. Pletosu nu ne-au sosit încă.
Aceste sunt lucrările destinate pentru publicare dintre cari unele vor trebui trecute prin o nouă redactare sau radicală revizuire. Chiar şi această împrejurare trebue să fie un îndemn de muncă pentru on. membri ai secţiunilor.
O chestiune discutată în anii trecuţi, a cărei realizare trebuia să aibă loc între cadrele «Bibliotecii poporale» e cea a alcătuirii biografiilor oamenilor noştri distinşi. In anul trecut la şedinţa plenară au fost anunţate următoarele lucrări cari până astăzi n'au sosit încă la birou:
1. Andrei Bârseanu: Vieaţa şi lucrările lui Oavr. Munteanu. 2. P. Cosma: Biografia lui E. Gozsdu. 3. Dr. Diaconovich: Familia Mocsonyi. 4. Dr. I. Raţiu: Biografia lui Al. Papiu-Ilarian. 5. Secţia ştiinţifică: Biogr. lui FI. Porcius. Judecând această chestiune, îmi iau voie a atrage luarea aminte a
on. şedinţe plenare asupra dificultăţii de a execută acest plan. Biografiile oamenilor noştri aleşi, prin însaş puterea lor de pilduire, exercită o însemnată influinţă asupra minţii ţărănimii noastre, dar fiind atât de restrâns bugetul cheltuielilor noastre şi fiind atât de numeroasă pleiada bărbaţilor noştri cu merite în trecut, acest plan s'ar putea îndeplini mai uşor numai concentrând biografiile mai multora într'o broşură din bibliotecă. Ar fi nimerit dacă şi în această direcţie s'ar lucră gripându-se alegerea subiectelor potrivit diferitelor secţiuni. Ar satisface şi mai uşor trebuinţele noastre şi ar putea trată aceste biografii o serie mai mare de bărbaţi ai vieţii noastre. In această privinţă rolul unei activităţi mai intensive ar cădea în sarcina secţiunilor literare, istorice şi şcolare: cea dintâi prin alcătuirea în mod cronologic a biografiilor scriitorilor noştri de seamă cu spicuiri din operile lor, secţia istorică prin înfăţişarea figurilor distinse din trecutul nostru politic şi bisericesc, iar secţia şcolară prin alcătuirea biografiilor atâtor dascăli cari au povăţuit în cursul vremilor şcoala noastră. Cred, onorată şedinţă plenară, că acest plan e mai realizabil şi mai apropiat de trebuinţele acestei biblioteci decât o lucrare nesistematică. In privinţa
alcătuirii biografiilor pentru scriitori, cât şi pentru înfiriparea unor antologii potrivite din literatura noastră menită să intereseze pe cetitorii ţărani am asigurări depline de răuşită din partea mai multor oameni de condei de-ai noştri cari ar colabora bucuroşi la această bibliotecă. Asemeni pentru scrierea în înţelesul amintit a biografiei dascălilor noştri am primit sprijinul şi colaborarea priceputului cercetător literar d-1 Ilarie Chendi, care dispune de material pentru aceste lucrări.
O altă chestiune de importanţă, cuprinsă în hotărîrile şedinţei plenare din anul trecut şi realizată de comitet în urma confirmării aduse de adunarea generală, este cea a înfiinţării revistei pentru popor: «Ţara noastră». Nu se poate tăgădui că prin înfiinţarea acestei reviste «Aso-ciaţiunea» a făcut cel mai nimerit pas pentru a se putea introduce în conştiinţa poporului nostru dela sate, între cari instituţiunea noastră până astăzi are atât de puţini cunoscători. Dela început însă şi până astăzi la o jumătate de an dela apariţie, această revistă a suferit mari greutăţi atât în redactarea cât şi în răspândirea ei. A fost menit să fie şi acest început de muncă nouă un prilej de desamăgire a celor ce credeau în reuşita unui scop de-o utilitate atât de evidentă. Revista pornită fără nici un ajutor din altă parte, susţinută în redactare aproape exclusiv de membri biroului a primit puţine contribuţii din partea oamenilor celor mai apropiaţi de «Asociaţiune». Voi fi iertat dacă cu unele accente de sinceritate voi spune că cea mai dureroasă indiferenţă a fost dovedită de cătră onoraţii membri ai secţiunilor. Această revistă prin rostul ei popularizator, prin lipsa ei de pretenţii era cel mai bun prilej de-a cuprinde în coloanele sale orice dovadă de interes pentru bunele intenţii ale «Asociaţiunii» noastre. Dacă se da numai contribuţia măsurată a unei generozităţi de ocazie măcar din partea onoraţilor membri, negreşit că coloanele acestei reviste ar fi fost mai variate şi mai folositoare.
Mă simt dator să amintesc la acest loc munca desfăşurată din partea membrilor din secţiuni d-nii: Dr. I. Lupaş, Dr. I. Radu şi R. Simu, cari au dat cel mai preţios ajutor pentru redactarea revistei. Exprimân-du-le mulţămită pentru această conştienţioasă împlinire a datoriei, socot îndestulitoare această scoatere la iveală pentru îndemnarea acelui firesc sentiment de bunăvoinţă ce DVoastră cu toţii păstraţi aşezământului nostru. Cât priveşte răspândirea revistei, fiind indiferenţa o notă caracteristică a clasei noastre cărturăreşti, negreşit că şi aceasta n'a putut ajunge cele mai modeste aşteptări ale noastre. In adevăr, onorată şedinţă plenară, sentimentul de încredere, nu în rostul altruist care îşi găseşte temeiul în pornirea spre jertfă a sufletului, ci încrederea în puterea de-a înţelege şi aprecia cele mai elementare trebuinţe culturale ale poporului nostru trebuie să rămână jignită în faţa covârşitoarelor dovezi de indolenţă din partea celor chemaţi să-şi pună toate puterile în serviciul străduinţelor noastre. Ca o împrejurare semnificativă amintesc faptul, că o bună parte dintre directorii despărţămintelor «Asociaţiunii», cărora li s'a trimis, spre împărţire gratuită, în 10 exemplare numerele din revistă s'au crezut datori a-şi împlini mai potrivit chemarea prin returnarea consecventă a acestor numere. Cu astfel de sprijiniri de sigur că această revistă, chiar cu mult mai bine redactată — n'ar fi putut pătrunde. E o împrejurare dureroasă aceasta şi va veni vremea când în publicistica noastră va trebui pornită o agitaţie largă pentru a constata fără nici o rezervă de bunăvoinţă, fără nici un rău interpretat simţ de cruţare acest păcat nenorocit al clasei noastre intelectuale. Astfel revista «Ţara noastră» având să lupte şi cu cea mai vitregă indiferenţă a cărturărimii şi neavând pe de altă parte pu-
tinţa de-a interesa pe ţăran, al cărui dor de a şti se apropie astăzi în mod firesc mai mult de întâmplările vieţii politice, n'a putut câştigă până astăzi un mai puternic sprijin material prin abonaţii săi. Revista, despre care s'a făcut în mai multe răstimpuri dare de seamă la comitetul central, se împarte astăzi în mai mult de 2500 de exemplare dintre cari numărul abonamentelor achitate întrece cu puţin numărul de o mie. înainte cu câţiva ani, când dorul de carte al ţăranilor noştri nu luase un avânt mai larg, acest număr ajuns după o apariţie de-o jumătate de an, ar fi fost mulţămitor, dar astăzi când lumea noastră dela sate ceteşte, pe lângă aparatul vast de propagare de care dispune «Asociaţiunea» — e un rezultat neînsemnat.
Trecând mai departe chestiunile ce se impun, raportez on. şedinţe plenare că conform hotărîrii, cuprinse în punctul 13 al procesului verbal din anul trecut, biroul a publicat concursul pentru decernerea premiului «Andrei Murăşanu» la care au întrat următoarele lucrări:
1. /. Agârbicianu, preot, Bucium-Şeasa: «Dela ţară», novele. 2. Z. Bârsan, actor, Bucureşti: «Ramuri», schiţe şi novele. 3. G. Bodnariu din Koszvenyes: «Hârburi părăsite», legende. 4. Dr. A. Bogdan, prof., Braşov: «Cântece de copii şi jocuri». 5. Romul Bortoş, înv., Moldova nouă: «Glume». 6. Tit Bud, vicar în Siget: «Analele Asociaţiunii din Maramurăs
din 1860—1905. 7. Iuliu Grofşoreanu, înv., Galşa: «Dialoage» şi «Scrieri din popor». 8. Silvestru Moldovan, publicist, Sibiiu, broşurile: «Nichita Balica»,
«Ulisse» şi «Edip». 9. Alexiu Viciu, prof., Blaj : «Glosar». Aceste cărţi au fost trimise la timpul său spre cenzurare secţiuni
literare care va venî cu propunere în şedinţa plenară. Nefiind competent nu pot riscă în această chestiune nici o părere. După decernerea premiului şedinţa plenară e chemată să decidă publicarea noului concurs.
O altă problemă relevată în hotărîrile proceselor verbale din anii trecuţi dar rămasă până astăzi neîmplinită e cea a adunării nomenclaturii poporale, despre care în procesul verbal din anul trecut s'a raportat că e pusă în lucrare şi materialul fiind adunat se va execută în timp apropiat de cătră secţia literară. Biroul neprimind nici o înştiinţare despre rezultatele acestei lucrări, aşteptăm din acest prilej raportul secţiei literare.
Amintesc mai departe că biroul a executat hotărîrile şedinţei plenare din anul trecut, cuprinse sub numerii 5, 11, 16, 22 şi 27 ai procesului verbal, prin următoarele:
A trimis o notă consistoarelor bisericilor noastre pentru a le atrage atenţia în scopul unei mai temeinice pregătiri economice a fiitorilor preoţi şi învăţători. Răspuns în această chestiune am primit numai dela con-sistorul din Blaj.
S'a suprimat partea ştiinţifică-literară a revistei «Transilvania» în cursul acestui an, când apare potrivit hotărîrii din anul trecut numai la intervale de trei luni, redactată fiind de secretarul administrativ, conţinând publicarea chestiunilor oficiale ale «Asociaţiunii».
In chestiunea reorganizării biroului, în înţelesul hotărîrii din anul trecut, comitetul central a înaintat adunării generale proiectul de reorganizare al şedinţii plenare, care s'a executat cu escepţiunea punctului referitor la postul de bibliotecar şi custode, la care din consideraţii mate-teriale a fost angajat d-1 I. Pamfile.
A retrimis, în înţelesul hotărîrii din anul trecut, spre revizuire complectă şi refacere, d-nei Măria Botiş-Cioban manuscrisul: «Legende din Munţii-apuseni» şi a recomandat despărţămintelor spre cumpărare pentru biblioteci cartea pentru tinerime a d-lui N. Petra-Petrescu: «Ilie-Marin».
In chestiunea înfiinţării unui internat de băieţi în Sibiiu comitetul central, ţinând seamă de hotărîrea şedinţei plenare, a făcut paşii de lipsă pentru realizarea proiectului. Biroul a înaintat o petiţie la ministrul de interne, solicitând îngăduirea unei colecte în favorul acestei chestiuni. Răspunsul fiind negativ, comitetul a făcut o nouă remonstrare — la care răspunsul n'a fost primit încă.
Mai raportând că din prilejul adunării generale ţinute la Braşov d-1 Ars. Vlaicu, membru în secţiunea ştiinţifică, s'a achitat de angajamentul luat prin ţinerea conferenţei «Fazele chemiei şi foloasele ei» — am terminat espunerea chestiunilor impuse spre executare biroului de cătră şedinţa plenară a anului trecut.
Rămânând ca şedinţa plenară să decidă ţinerea unei conferinţe noi pentru adunarea generală a acestui an — îmi iau voie a atrage atenţiunea D-Voastră asupra unei chestiuni pe care o socotesc de oarecare importanţă pentru intenţiile noastre.
Un mijloc puternic de propagare culturală sub scutul «Asociaţiunii» sunt conferinţele şi prelegerile poporale ţinute pe teritorul despărţămintelor. La iniţiarea comitetului central, care sprijineşte cu jerte materiale aranjarea prelegerilor, în cele mai multe locuri s'au ţinut şi s'au dovedit folositoare. S'a arătat însă o pronunţată lipsă de conferenţiari şi chiar la conferinţele cari s'au ţinut se observă adese insuficienţa unei pregătiri mai destoinice a conferenţiarului. Pentru a înlesni munca oamenilor dornici de-a sta de vorbă cu ţăranii şi pentru a face posibilă ţinerea de prelegeri poporale în locurile multe unde nu se găsesc conferenţiari, ar fi nimerit ca cele cinci secţiuni să pregătească deocamdată fiecare din partea sa câte-o conferinţă, cari unite într'o broşură ar putea fi cetite de conferenţiari la sate. In aceste conferenţe fiecare secţiune din ramul ce reprezintă ar alege subiectul mai apropiat de trebuinţele ţăranilor noştri.
Trecând în şir toate chestiunile asupra cărora trebuia să inzist în cadrele acestui raport, să-mi daţi voie ca pentru o mai uşoară evidenţă să le recapitulez în următoarea
Ordine de zi pentru şedinţa plenară a secţiunilor:
1. Eventuale propuneri pentru întregirea personalului secţiunilor. 2. Dispoziţiuni pentru susţinerea publicaţiunilor «Asociaţiunii»:
a) Biblioteca poporală. b) Revista «Ţara noastră». c) Biblioteca pentru tineret.
3. Chestiunea publicării biografiilor bărbaţilor noştri distinşi. 4. Decernerea premiului A. Mureşianu. 5. Rezultatul lucrărilor pentru adunarea nomenclaturii poporale. 6. Dispoziţiuni pentru publicarea conferinţelor necesare la prelege
rile poporale. 7. Fixarea conferinţelor din prilejul adunării generale. S i b i i u , 1/14 Iulie 1907.
Rapoartele secţiunilor cătrâ şedinţa plenară a secţiunilor stiintifice-ltterare.
Nr. 718—1907. R A P O R T U L
secţiunii literare a «Asociaţiuniidespre lucrările sale în cursul anului 190617 şi asupra chestiunilor cuprinse în raportul dlui secretar literar al «Asociaţiunii», cetii în şedinţa plenară a secţiunilor lite-
rare-ştiinţifice din 1/14 Iulie 1907.
Onorabilă şedinţă plenară! Secţiunea noastră, în urma număroaselor ocupaţiuni particulare ale
membrilor ei, regretă, că nici anul acesta n'a putut desvoltâ o activitate •mai intensivă în interesul «Asociaţiunii».
Membri secţiunii, aflători cu locuinţa în Braşov, s'au întrunit în cursul anului în două rânduri: în Ianuarie a. c. când li s'au distribuit, spre cenzurare cărţile intrate Ia premiul «Andreiu Mureşianu», în urma concursului publicat de Onor. comitet central al «Asociaţiunii» la 1 Septemvrie 1906 şi la sfârşitul lui Iunie, când referentul secţiunii şi-a prezentat raportul său asupra cărţilor cetite şi cenzurate. Raportul acesta a fost primit întocmai din partea celorlalţi membri ai secţiunii şi se înaintează spre ho-tărîre definitivă plenului secţiunilor.
Afară de aceea referentul secţiunii a continuat şi anul trecut cu adunarea nomenclaturei poporale, cu deosebire relative la plug, car şi la războiul de ţesut, primind între altele preţioase notiţe din partea regretatului profesor Dionisie Făgărăşanu, adunate în comuna sa natală Drăguş, din comitatul Făgăraşului. Cu toate acestea însă lucrarea n'a ajuns încă în stadiul publicării, având a se completă materialul adunat cu numirile folosite în alte părţi ale Ardealului şi ale ţinuturilor învecinate din Regatui Ungarei şi apoi a se sistemizâ.
In chipul acesta numai s'ar putea face o lucrare de folos, ce ar putea servi ca întregire Ia articolii respectivi din cartea «încercare de terminologie poporană română» de Frideric Dame, publicată în Bucureşti în anul 1898, care carte până în anul acesta i-a fost necunoscută referentului secţiunii.
Cestiunea alegerii poeziilor celor mai frumoase poporale, publicate în diferitele noastre organe de publicitate, încă nu e rezolvată, iară biografia lui Gavril Munteanu, promisă din partea referentului pentru biblioteca poporală a «Asociaţiunii» este în pregătire.
In ceeace priveşte cestiunile cuprinse în raportul dlui secretar literar, cetit în şedinţa de eri, ce cad în competinţa secţiunii noastre, ne luăm voie a ne exprimă părerea noastră în următoarele:
1. Secţiunea află de potrivită propunerea de a se înmulţi numărul membrilor corespondenţi ai secţiunilor literare-ştiinţifice. Anume ea este de părere, ca numărul acestor membri să se poată urcă la 15 pentru fiecare secţiune. Totodată însă ea propune, ca la alegerea membrilor noi, deodată cu recomandarea candidaţilor, să se arete din partea diferitelor secţiuni şi lucrările, pe temeiul cărora îi recomandă.
2. Ce priveşte publicaţiile «Asociaţiunii», părerea secţiunii e următoarea :
a) Secţiunea recunoaşte folosul ce l-ar putea aduce poporului nostru o «Bibliotecă poporală» de cărticele bine scrise, şi astfel acceptează propunerea d-lui secretar-literar, ca pe viitor fiecare secţiune să-şi ia îndatorirea de a pregăti anual cel puţin o broşură pe seama «Bibliotecii poporale a Asociaţiunii». Pentru anul viitor secţiunea noastră va prezintă lucrarea: «Vieaţa şi lucrările lui Alexandru Papiu Ilarian» de membrul său corespondent Dr. I. Raţiu, lucrare, care e aproape gata;
b) Ce priveşte revista «Ţara noastră», foaia poporală a «Asociaţiunii», părerea secţiunii este, ca ea să se continue şi mai departe în forma de până acum, pe care o află corăspunzătoare trebuinţelor poporului nostru. Membri secţiunii promit, că întru cât Ie vor permite împrejurările, vor colabora Ia această foaie şi vor căută s'o răspândească în sânul poporului. 3. Relativ Ia pregătirea şi publicarea biografiilor bărbaţilor noştri di
stinşi secţiunea recomandă a se păstră hotărîrile primite în şedinţa plenară din Iulie 1905, având libertate deplină fiecare membru al secţiunilor a tracta într'o broşură despre o singură persoană sau despre mai mulţi bărbaţi, între cari există oarecare legătură.
4. Despre cărţile înaintate la premiul Andreiu Mureşianu şi despre stadiul, la care a ajuns până în prezent lucrarea relativă la adunarea nomenclatura poporale, s'au dat desluşirile de lipsă în partea primă a acestui raport.
5. Ce priveşte pregătirea unor prelegeri poporale-model, ce să se publice din partea «Asociaţiunii», secţiunea având în vedere, că subiectele de cuprins literar pot fi foarte diferite şi că alegerea, precum şi modul lor de tractare depinde în prima linie dela publicul, înaintea căruia vor avea a' fi desfăşurate, precum şi dela împrejurările şi dela ocaziunea, când va avea să se ţină vorbirea, — deocamdată nu poate luă asupra sa însărcinarea de a întocmi anume astfel de prelegeri, rămânând a recomandă spre publicare prelegerile mai bune de cuprins literar, ce le vor ţinea în viitor sau membri secţiunii sau alte persoane.
S i b i i u , 2/15 Iulie 1907. Andreiu Bârseanu,
referentul secţiunii.
Nr. 719—1907. R A P O R T U L
secţiunii literare a «Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român» asupra cărţilor intrate la concursul pentru premiul «Andreiu Mureşianu^, publicai în 1 Septemvrie 1906, — prezintat în şedinţa secţiunilor ştiinţifice-literare, întrunite în 1/14
Iulie 1907.
Domnilor colegi! La concursul pentru premiul «Andreiu Mureşianu» în sumă de
300 coroane, publicat de Onor. comitet central al «Asociaţiunii» la 1 Septemvrie 1906 şi destinat a se distribui pentru o lucrare originală de cuprins literar, tipărită în Ungaria în decursul anilor 1905 şi 1906, fie ea din sfera literaturei frumoase artistice, fie o colecţiune de literatură poporală, care s'ar afla mai de valoare, — s'au prezentat cu totul 9 concurenţi şi anume:
1. D-l / . Agârbiceanu, cu scrierea sa: «Dela ţară» (Budapesta, 1906). 2. D-l Z. Bârsan, cu scrierea sa: «Ramuri» (Budapesta, 1906). 3. D-l Oavriil Bodnariu, cu scrierea sa: «Hârburi risipite» (Oradea-
mare, 1906). 4. D-l Dr. Alex. Bogdan, cu scrierea sa: «Cântece de copii şi jocuri»
(Braşov, 1905). 5. D-l Romul Bortoş, cu scrierea sa: «Glume» (Budapesta, 1905). 6. D-l Tit Bud, cu scrierea sa: «Analele Asociaţiunii pentru cul
tura poporului român din Maramurăş, 1860—1905» (Gherla, 1906). 7. D-l /uliu Grofşoreanu, cu scrierile sale: «Dialoage» şi »Scrieri
pentru popor», Nrii 1—7 (Arad, 1906). 8. D-l Silvestru Moldovan, cu scrierile sale: «Nichita Balica», «Ulisse
regele din Ithaca» şi «Edip, nenorocitul rege din Teba, şi alte întâmplări din vechime» (Sibiiu, 1905 şi 1906).
9. D-l Alexiu Viciu, cu scrierea sa: «Glosar de cuvinte dialectale din graiul viu al poporului român din Ardeal» (Bucureşti, 1906).
a) Analele «Asociaţiunii pentru cultura poporului român din Maramurăş (1860—1905)», edate de comitetul Asociaţiunii sub îngrijirea părintelui Tit Bud, vicarul gr.-cat. al Maramurăşului, vice-prezidentul Asociaţiunii şi directorul convictului român din Sighet, un volum în 8° cu 260 pag., — cuprinde datele principale din viaţa de 40 ani a acestei însoţiri culturale a Românilor din comitatul Maramurăşului în formă de extrase din procesele verbale ale şedinţelor comitetului şi ale adunărilor generale ale sus numitei Asociaţiuni, apoi ca ad-nexe diferite acte relative la înfiinţarea Asociaţiunii şi la silinţele ei de a susţinea mai întâi o preparandie gr.-cat. română pentru învăţători şi apoi un convict pentru întreţinerea elevilor români, în prima linie maramurăşeni, cari cercetează preparandia de stat şi şcoalele secundare maghiare din Sighetul Marmaţiei; statutele Asociaţiunii din 1868 şi apoi cele actuale, modificate în urma stăruinţelor continue ale guvernului, conspectul elevilor din preparandie în anii 1862—1870, conspectul elevilor din convict din 1886 — 1905, conspectul membrilor fundatori, ordinari şi ajutători ai Asociaţiunii şi consemnarea ofertelor pe seama convictului etc.
Lucrarea aceasta, deşî preţioasă prin faptul, că ne arată nizuin-ţele vrednice de laudă ale Românilor dintr'o parte aşa de expusă a ţării de a-şi păstra individualitatea lor etnică şi a înainta în cultură, totuş necorăspunzând condiţiilor concursului, adecă nefiind de cuprins literar, nu se poate recomandă spre a fi premiată;
b) «Glosar de cuvinte dialectale din graiul viu al poporului român din Ardeal, adunate şi explicate de Alexiu Viciu, profesor gimnazial în Blaj», e o broşură în 4" cu 105 pag., tipărită de «Academia română din Bucureşti». Pe lângâ o introducere «despre însemnătatea studiilor dialectale» şi o notiţă întitulată «Varietăţi dialectale în graiul românesc din Valea-Jiului», lucrarea aceasta cuprinde pe 78 pag. în câte 2 coloane un număr însemnat de cuvinte dialectale, aşezate în ordine alfabetică, explicate şi ilustrate cu număroase exemple, din cari se poate vedea mai bine înţelesul lor. Ca apendice se dă pe 13 pagini terminologia băieşilor, a plutaşilor, — ambele provăzute cu număroase explicări şi desemnuri, — precum şi diferitele numiri ale chibritelor şi ale cartofilor. x^*Jt*?iv
Oricine trebue să recunoască, că lucrarea d-lui Al. Viciu este o lucrare de merit, care s'a putut face numai cu mare osteneală şi totodată a fost împreunată şi cu oarecare jertfe materiale, deoarece dânsul a trebuit să cutriere diferite părţi ale Ardealului, ca să poată auzi la faţa locului cuvintele şi expresiunile cuprinse în glosarul său, dintre cari multe până acum nu erau de loc, sau erau prea puţin cunoscute. Singura obiecţiune, ce s'ar putea face faţă de premiarea acestei lucrări aşa de migăloase, ar fi, că ea nu s'a tipărit în Ungaria, cum se cere în concurs, ci cum s'a arătat mai sus, în Bucureşti, cu cheltuiala «Academiei Române».
c) Lucrarea d-lui Dr. A. Bogdan-Hoya, întitulată «Cântece de copii şi jocuri», este o drăgălaşă broşură în 16° cu 62 pag., care cuprinde o prefaţă de IX pagini, 149 formule ritmice, pe cari le rostesc copiii la jocurile lor, şi tot atâtea note, în care se arată numele comunelor, unde se obicinuesc diferitele formule şi jocuri, precum şi textele asemănătoare din alte colecţiuni de acest fel. In prefaţă autorul arată motivul, care 1-a îndemnat a face această colecţiune şi care nu a fost altul, decât interesul său pentru studiul metricei româneşti, mai departe indică colecţiile anterioare de cântece de copii şi explică câteva din jocurile, la care se întrebuinţează cântecele adunate de dânsul cu ajutorul şcolarilor din clasele inferioare ale gimnaziului român din Braşov, ale căror nume, împreună cu numele comunelor de unde sunt, se şi însemnează la sfârşitul prefeţei.
Deşi mică ca cuprins, această lucrare îşi are valoarea sa netăgăduită şi dacă de astădată nu s'ar fi prezentat la concurs lucrări de o valoare şi mai mare, ea ar fi meritat să fie recomandată spre a fi premiată.
d) Lucrarea «Hârburi părăsite» (o broşură în 8 ' cu 116 pagini) de d-1 Gavriil Bodnariu e o colecţie de 39 legende adunate din popor, dupăcum ne spune autorul în titula cărticelei. Strict luat, numai o parte din cele 39 piese sunt Legende în adevăratul înţeles al cuvântului, pe când cele mai multe din ele sunt credinţe sau supersti-ţiuni poporale despre diferite animale şi plante. Unele din ele, ca d. e. cele relative la înţeleptul Solomon, «De când e postul lui Sân-Petru», «Priveghitoarea», «Vulpea», «Cârtiţa» sunt în adevăr interesante şi merită a fi cunoscute în cercuri mai largi; altele ca «Sânt-Ilie», «Lupul», «Ursul» ş. a. nu prezintă nici un interes şi puteau rămânea necunoscute; altele în fine, ca cele relative la epure (pag. 88—91) nu par a fi poporale, ci cea dintâiu inventată, iar a doua imitată după o fabulă cunoscută («Epurele disperat» de N. Istrati).
Povestirea celor mai multe legende este destul de fluentă şi într'un ton destul de poporal. Un merit deosebit al acestei colecţiuni este, că cuprinde multe cuvinte şi expresiuni din părţile biho-rene, unde îşi are obârşia. Astfel dacă nu ar sta în faţă cu lucrări de o valoare superioară, şi cărticica d-lui Bodnariu ar merită să fie recomandată spre premiare.
e) «Glumele» d-lui Romul Bortoş (Don Ramiro), — o broşură în 8" cu 167 pag., — sunt o colecţiune de 54 anecdote parte în proză şi parte în versuri, dintre cari 43, întitulate «Din bătrâni», sunt poporale, iar 11, cari poartă numele «Din vremea noastră», sunt iscodiri ale societăţii contimporane din ţinutul Aradului şi din Bănat. Unele din anecdotele poporale sunt cunoscute şi din alte colecţiuni similare, dar — se înţelege — în altă formă; câteva sunt cu totul nouă.
Ele sunt in genere povestite cu mult haz, căci trebue să recunoaştem că tot d-1 Bortoş are mult umor; câteva' însă ca «Popa şi Ţiganul» (pag. 39) şi piesa VI (Din Arad) dela pag. 136 şi 137 sunt triviale şi puteau lipsi din colecţiune.
In genere credem, că dl R. Bortoş, trimiţându-şi «Glumele» sale spre a fi premiate cu premiul «Andreiu Mureşianu» a voit să facă numai o glumă şi astfel nu voim a-1 desavuâ, luându-i concursul în serios şi recomandându-i colecţiunea spre a fi premiată.
/ ) D-1 Silvestru Moldovan a înaintat la concurs 3 broşuri din biblioteca «Foii poporului», redigiată de d-sa: Nr. 1 «Nichita Balica», povestire istorică (36 pag. în 16°), Nr. 5 : «Ullsse, regele din Ithaca» (62 pag.) şi Nr. 8 : «Edip, nenorocitul rege din Teba, şi alte întâmplări din vechime» (Roata norocului, Turnul cu comorile, Peste ţări şi peste mări, — toate împreună 62 pag. în 16").
D-1 Silvestru Moldovan este cunoscut de multă vreme ca bun povestitor. Dânsul ştie alege subiecte interesante pentru cetitorul din popor şi le ştie îmbrăcă într'o haină atrăgătoare, într'un stil plăcut şi lesne de înţeles pentru ori şi cine. însuşirile acestea ies la iveală şi în lucrările de faţă. In broşura primă ni se povesteşte după tradiţiile poporale şi după diferite cronici ardeleneşti despre viteazul Nichita Balica, fost căpitan de voinici pe timpul răscoalei lui Fran-cisc Răkoczi II, celelalte cuprind, în forma poveştilor noastre poporale două din povestirile cele mai frumoase ale anticităţii greceşti: despre isteţul Ulisse, regele din Ithaca, şi despre nenorocitul Edip din Teba. Povestea aceasta din urmă e însoţită de alte trei povestiri mai scurte: Roata norocului sau întâmplarea Iui Kyros, regele Perşilor, cu Croesus, bogatul domn al Lydiei; Turnul cu comorile, cunoscuta poveste despre comoara regelui egiptean Rhampsinit şi «Peste ţări şi peste mări», o interesantă caracteristică a poporului de neguţători şi industriaşi al Fenicienilor.
Prin povestirile, despre cari e vorba, d-I Moldovan şi-a câştigat un merit netăgăduit pentru literatura menită a pătrunde în straturile largi ale poporului, deoarece ele oferă omului din popor o hrană sufletească atrăgătoare şi în acelaş timp sănătoasă. Astfel ne vedem îndemnaţi a recomandă cu toată căldura cele trei cărticele ale dânsului, precum şr celelalte broşuri din biblioteca «Foii Poporului», pentru a fi procurate pe seama bibliotecilor poporale ale «Asociaţiunii». Premiul «Andreiu Mureşianu« însă nu ştim, dacă li s'ar putea acordă, fiind numai povestirea «Nichita Balica» originală, iar celelalte prelucrate.
g) D-1 Iuliu Grofşoreanu, învăţător, a concurat la premiul des numit cu 7 broşurele din publicaţiunea sa «Scrieripentru popor» şi cu broşura <'Dialoage». Cărticelele întitulate «Scrieri pentru popor» sunt neşte broşurele în 8" de câte 15—16 pagini fiecare. Cuprinsul lor este instructiv, tractând fiecare dintre ele câteva cestiuni menite spre luminarea poporului, ca despre lucru, păstrare, curăţenie, învăţătură, cestiuni morale e tc , toate în formă de exhortare şi ilustrate ici-colea şi cu unele exemple. Anume broşura 1 cuprinde 3 piese: Ţăranul şi şcoala, Prietinii ca cei mai mari duşmani (despre beuturi, fumat, şi sumeţie sau, cum îi zice autorul, făloşie), Creşterea pruncilor nu e jucărie; broşura 2 quprinde piesele: Beuturile, Credinţa deşartă şi Curăţenia; broşura 3 : Bani albi pentru zile negre, Lucrarea pământului şi Vrei să fii bogat?; broşura 4 : In(elepciunea şi puterea lui
Dumnezeu (noţiuni elementare de astronomie şi de geografie matematică), Drepturile şi datorinţele cetăţeneşti şi Alegerea ablegaţilor (deputaţilor); broşura 5: Ce trebue să facă creştinul adevărat? (iubirea şi ajutorarea reciprocă între oameni), Omul trebue să fie domn peste el, Sclavia (contra servilismului), Măiestriile; broşura 6 : învăţătura fără purtare bună nu mult ajunge (preţueşte), Concubinatele, Socoata în ale plugăriei şi Unde duce răutatea omului! (Un om de nimic, ajuns jude în sat, ruinează toată comuna); broşura 7: Crăciunul (descriere de obiceiuri poporale) şi Dumnezeu toate le-a întocmit spre binele şi folosul nostru (despre ploaie şi secetă).
Dialogurile sau «dialoagele», precum le numeşte d-1 Grofşo-reanu, încă au scop instructiv sau moralizator. Ele sunt următoarele: 1. Din vieaţa dela sat (în contra neştiinţei, arătându-se foloasele învăţăturii); 2. Din vieaţa dela sat (însemnătatea şcoalei, trebuinţa de a înfiinţa fonduri şcolare); 3. Măritişul; 4. Socialismul; 5. Pocăiţii: 6. Beţia; 7. larăş beţia; 8. Din luptele vieţii (corupţiile la alegeri); 9. Din luptele vieţii (alegerile de deputaţi dietali); 10. Şcoala veche şi şcoala nouă (un învăţător din lumea veche, mai mult cântăreţ, şi altul modern); 11. Luptă-te, scoală, dacă poţi! şi 12. Monologul dăscălesc: «Mi-a cobit-o colegul».
Cum vedem, autorul tractează chestiuni de interes general pentru poporul nostru, unele dintre ele poate cu aluziuni prea actuale, ca d. e. cea din pasagiul al 4-lea dela pag. 25 a «Dialoagelor». Toate sunt de interes pentru popor şi e bine, ca ţăranul nostru să fie luminat asupra lor. Numai cele 3 piese din urmă din «Dialoage», cu cuprins prea special dăscălesc, puteau să lipsească dintr'o scriere menită pentru massele cele mari ale poporului.
Broşurile, despre cari e vorba, deşi cele mai multe dintre ele au formă didactică, sunt scrise în graiu poporal, dar cu unele particularităţi dialectale din jurul Aradului, şi uşoare de înţeles. Păcat numai, că în ele s'au strecurat prea multe greşeli de tipar.
Cu toate aceste însuşiri bune însă, nefiind cărticelele în chestiune de cuprins literar, dupăcum se cere în concurs, nu le putem propune spre a fi premiate, ci le recomandăm în atenţiunea Onor. comitet central pe seama bibliotecilor poporale.
h) In volumul «Ramuri» (1 voi. în 8° cu 154 pag.) d-1 Zaharia Bârsan a adunat la un loc povestirile sale publicate într'un şir de ani în diferitele noastre organe de publicitate şi mai cu seamă în foiletonul «Gazetei Transilvaniei». Sunt cu totul 19 novelete şi schiţe, partea cea mai mare amintiri din copilăria autorului sau impresiuni din călătoriile şi primblările făcute de dânsul. D-1 Z. Bârsan este un adevărat impresionist. El vede lucrurile din lume cu ochii săi de poet şi acelea, ce ating inima sa simţitoare, ni Ie înfăţişează în câteva pagini pline de viaţă şi în colori aşa de vii, de pare-că le vedem înaintea ochilor, şi la vederea lor simţim împreună cu dânsul. Autorul «Ramurilor» nu are răbdare a analiză cu deamăruntul lucrurile, pe cari ni le spune, nu are răbdare a urmări o vieaţă de om în toate peripeţiile ei, ci se mulţămeşte a ne face să aruncăm împreună cu dânsul o scurtă privire asupra unui tablou vesel sau trist, asupra unei sorţi jalnice sau a unei scene pline de haz, ca şi când le-am vedea la lumina unui fulger sau in raza de o clipită a lunei ce trece printre nori.
Aceea ce ne arată dânsul însă e vieaţă adevărată, tablouri rupte din natură, scene vesele sau triste, cu deosebire din vieaţa dela ţară şi mai cu seamă din satul natal al poetului, de care dânsul se simte aşa de alipit, — cu un cuvânt: sunt ramuri verzi, iar nu nişte uscături vrednice a fi călcate cu piciorul sau aruncate în foc. Şi având viată, ele sunt în stare a produce viaţă şi a impresiona pe ori şi care cetitor, care are simţire în suflet. Aşa de pildă, cine nu s'ar înveseli la cetirea hazliei schiţe «Când cu comedia» şi cine nu s'ar vedea iarăş copil împreună cu poetul, cetind amintirea sa din copilărie, întitulată «La poarta Bodului»? De asemenea cine ar putea rămânea neimpresionat, cetind discreta schiţă «Pe sub pădure» sau puternica noveletă «Furtună»?
D-1 Z. Bârsan se consideră cu drept cuvânt ca unul din scriitorii cei buni din generaţia mai tânără şi încercările sale literare sunt vrednice de încurajare.
i) Aceleaşi calităţi, ba unele din ele în grad cu mult mai mare ca la Z. Bârsan, le aflăm în volumul «Dela ţură» de d-1 Ion Agârbiceanu (154 pag. în 8 ). D-1 Agârbiceanu este o natură mai aşezată şi mai adâncă ca a lui Z. Bârsan. Dânsul este un observator excelent şi cu deosebire viaţa dela ţară, în mijlocul căreia se află, o pricepe în toate amănuntele ei. Agârbiceanu nu se mulţămeşte a arunca numai o privire asupra lucrurilor şi mai vârtos asupra oamenilor ce-1 înconjoară, ci caută a pătrunde înlăuntrul lor şi a le străbate toate tainele sufletului, tălmăcindu-şi astfel manifestările vieţii lor. Dânsul nu se mulţămeşte numai a schiţă, ci zugrăveşte cu colori puternice, nedând uitării nici un amănunt caracteristic. Figurile sale din cele 12 novele şi schiţe nu sunt nişte figuri de ceară, ci oameni în toată puterea cuvântului, fiecare în felul său, fiecare cu individualitatea sa, dar mai cu seamă naturi puternice, cari din capul locului îţi înlăuţuesc atenţiunea şi te fac să le urmăreşti faptele şi pornirile de pare-că ai trăi împreună cu ele.
O singură povestire din cele 12, cuprinse în volumul, despre care e vorba, nu te lasă indiferent, ci fiecare sau te înduioşează, sau te înveseleşte, sau apoi te zgudue până în adâncul sufletului.
Aşâ de pildă te pătrunde până Ia lacrimi soartea tristă a lui Grigore Lupeanul din novela «Glas de durere», care moare, apă-rându-şi cinstea fetei sale; de asemenea te impresionează adânc grija lui «Costea Pădurarul», carele-şi străjueşte fata faţă de cursele baronului celui tânăr. Cât de duioasă este în simplitatea sa povestirea «Popa Vasile», care voeşte să ia lumea 'n cap şi scrie Vlădicului, că vrea să plece la America, ca să nu mai vadă suferind pe fiica sa mult iubită, sau «împăcarea» între preot şi dascăl în urma şcoalei ameninţate cu închidere! Şi iarăş cât de senine sunt câteva din portertele cuprinse în colecţiunea «Dela ţară», ca de pildă «Căprarul», o adevărată capd'operă şi baciul «Cula Mereuţ» şi cu câtă putere e zugrăvit «Dan Jitarul», o adevărata figură de haiduc, pătimaş, plin de vieaţă şi fără teamă de nimeni! Şi aşâ mai departe, până la povestirea «Hoţul», un haiduc în toată puterea cuvântului.
Putem afirmă, că dela Slavici încoace noi Românii din regatul ungar n'am avut un novelist aşâ maestru ca Agârbiceanu. Amândoi tractează cu predilecţiune subiecte dela ţară; amândoi sunt ageri psihologi şi amândoi cunosc pe deplin vieaţa omului nostru din popor. Deosebirea este, că pe când Slavici este mai domol, mai
meditativ, mai plin de reflexiuni, Agârbiceanu este mai sugestiv, mai impetuos, mai puternic, dispunând totodată şi de un stil mai bogat în colori ca al lui Slavici.
In urma celor arătate mai sus, părerea secţiunii literare este, că ar fi bine, ca de astădată premiul «Andreiu Mure-şianu» să se împartă între autorii scrierilor «Ramuri» şi «Dela ţară». Urmându-se astfel, s'ar încuraja două dintre talentele noastre literare tinere mai pronunţate, deşi suma ce s'ar veni în urma împărţirii pentru fiecare din cei doi autori, ar fi de tot modestă. Credem însă, că nu partea materială este lucrul de căpetenie, ci răsplata morală: preţuirea şi recunoaşterea valorii lucrărilor, despre cari e vorba, din partea «Asociaţiunii».
Iar dacă plenul secţiunilor literare-ştiinţifice nu ar află admisibilă împărţirea propusă, subscrişii s'ar vedea îndemnaţi a recomanda spre premiare volumul «Dela ţară» în prima linie, şi în a doua volumul «Ramuri».
B r a ş o v , 30 Iunie v. 1907. Virgil Oniţiu, Andreiu Bârseanu,
vice-prezident. ' referentul secţiunii.
Nr. 720—1907. R A P O R T U L
secţiunii istorice a Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român cătră şedinţa plenară a secţiunilor literare-
ştiinţifice. Onorată şedinţă plenară!
In calitate de referent al secţiunii istorice .prezint următorul raport asupra activităţii desvoltate de această secţiune în anul 1906/7:
Secţiunea istorică — fiind alcătuită la 1900 din membri, cari în urma etăţii lor înaintate nu s'au putut angaja la nici o lucrare a Asociaţiunii, şi fiind augmentată ulterior prin unii, cari nevoind să participe la şedinţele ei, au demisionat în curând, — natural, că n'a putut să des-volte în trecut vre-o activitate mai îmbelşugată şi mai cu spor.
S'au croit unele planuri de acţiune, destul de vaste şi bogate în desideratele lor. Dar dela croirea unui plan până la săvârşirea faptei e o distanţă mărişoară, pe care secţiunea istorică abia în anul din urmă a isbutit a o micşoră întru câtva.
Acest din urmă an a fost ceva mai rodnic decât ceialalţi. Prin reconstituirea secţiunii istorice, săvârşită în vara anului trecut, s'a dat oarecare îndemn la muncă, făcându-se încercarea de a se realiză prin oameni noi vechile planuri frumoase, sau cel puţin câte-o părticică din ele.
In decursul acestui an secţiunea istorică a ţinut sub prezidenţia d-lui Iosif Sterca Şuluţu 4 şedinţe (Sept. şi Dec. 1906; 30 Maiu şi 14 Iulie 1907). In şedinţa I-a şi a Il-a, dupăcum arată procesele verbale respective, membri secţiunii s'au ocupat cu broşura istorică: „Despre începutul neamului românesc", care a şi apărut în Decemvrie 1906 în „Biblioteca poporală a Asociaţiunii" ca Nr. 26. Această lucrare, scrisă de referentul secţiunii noastre a întâmpinat o primire favorabilă din partea presei române dela noi şi din Regat şi a fost răspândită în popor cu un succes
mulţămitor: în timp de o lună s'a desfăcut întreagă ediţia I, în număr de 2000 exemplare aşa, că la începutul a. c. a trebuit să se tipărească o nouă ediţie. Prin lucrarea aceasta secţiunea s'a achitat de angajamentul luat asupra sa deja în anul 1904, când s'a adus hotărîrea, ca secţia istorică să comemoreze prin o broşură poporală, scrisă pe înţelesul tuturora, marele eveniment al aniversării de 1800 ani dela cucerirea Daciei prin Romani şi epocalul triumf al lui Traian asupra lui Decebal.
In şedinţa a treia secţiunea a luat demersurile necesare, pentrucă şi un al doilea punct însemnat al planului de acţiune, anume: Dicţionarul geografic să devină, în timpul cel mai scurt posibil, o realitate. Pregătirea acestei lucrări e încredinţată d-lor Silvestru Moldovan şi N. Togan, cari au şi prezentat câteva specimene din „Dicţionarul localităţilor cu popo-raţiune română".
Tot în aceeaş şedinţă membrul corespondent Victor Păcală a anunţat, că şi dânsul are o lucrare mai vastă, cu titlul: „Etnografie reală", care îşi aşteaptă publicarea.
In sfârşit mai amintim, că referentul secţiunii istorice, pe lângă lucrarea amintită mai sus, a dat tot sprijinul şi revistei poporale: ,Ţara noastră", în care a publicat o serie de articole de interes social şi istoric.
Negreşit, că o grupare culturală a elementelor de muncă şi de progres, pe lângă foloasele, pe cari le poate aduce (culturii noastre) ca corporaţie, mai are datoria de a sprijini şi lucrările pornite din iniţiativa privată a singuraticilor ei membri, de a le pune la dispoziţie mijloacele necesare la studii şi de a facilita, după putinţă, munca lor.
In legătură cu acestea, secţiunea istorică face următoarele propuneri: 1. Să se ia în buget o sumă corăspunzătoare, care să se dee, din
caz în caz, câte unui membru din secţiunea istorică spre a face călătorii în acele oraşe, în biblioteca cărora se ştie, că s'ar află documente şi scrisori referitoare la trecutul nostru istoric;
2. Când va fi vorba de publicarea documentelor procurate, Asociaţia, în lipsa de mijloace, să soliciteze un ajutor bănesc dela băncile noastre;
3. Comitetul central al Asociaţiunii să întrevină la Academia Română, ca aceasta să cedeze colecţiile de acte şi documente speciale referitoare la trecutul Românilor ardeleni. La Academie se păstrează d. e. corespondenţa vastă şi preţioasă a lui Bariţiu, Moise Nicoară, Iosif Hodoş ş. a. cari rămân nestudiate, pe când dacă le-am avea aici, unde interesul pentru cuprinsul lor e cu mult mai mare, decât la cei de dincolo, ele ar putea fi făcute mai cu uşurinţă obiect de studiu;
4. Cu privire la nomenclatura poporală, să se iniţieze adunarea de material toponomastic, în fiecare comună trimiţându-se câte un chestionar detaiat unei persoane potrivite, care să adune toate numirile de văi, dealuri, păduri, locuri de pe hotar, numele de familii şi de botez, cari sunt mai uzitate în comună;
5. Ca membri corespondenţi ai secţiunii propunem să se aleagă d-nii Sever Secula, profesor în Arad şi Iulian Marţian, căpitan în pensiune în Năsăud, director Ia banca Mercur;
6. „Dicţionarul localităţilor cu poporaţiune română de pe teritorul regatului ungar", compus din încredinţarea secţiei istorice de S. Moldovan şi N. Togan să se publice în volum separat, însă în condiţiile, în cari se publică şi broşurile din „Biblioteca poporală";
b) Să se sisteze publicarea proceselor verbale în forma de azi; să se dea numai în extras ştiri concise şi exacte despre lucrurile mai însemnate din sânul Asociaţiei, despre deciziunile de interes obştesc, ale comitetului central, cum şi despre activitatea din despărţăminte;
c) Să apară iarăş lunar „Transilvania" ca revistă ştiinţifică-literară, redactată de d-1 O. Goga; în fiecare număr numai 2—3 pagini dela sfârşit să fie destinate pentru ştirile oficiale. S i b i i u , 2/15 Iuliu 1907.
Iosif Sterca Şuluţu m. p., prezident.
Nr. 721—1907.
R A P O R T U L
secţiunii ştiinţifice a «Asociaţiunii» despre activitatea sa în cursul anului 1906/7.
Domnilor Colegi!
Cu vie satisfacţiune comunicăm, că zelul singuraticilor membri ai secţiunii noastre, întru împlinirea îndatoririlor faţă de poporul nostru, a cărui luminare şi moralizare formează preocupaţiunea de căpetenie a Asociaţiunii, n'a scăzut de loc, ci din contră s'a potenţat prin angajarea şi colaborarea multor zeloşi imitatori şi colaboratori. Fiecare membru al ei a făcut cât i-a stat în putinţă şi cu inima liniştită putem susţine, că — în împrejurările date — ne-am făcut datoria.
Momentele mai însemnate din activitatea secţiunii noastre în anul expirat sunt:
1. Secţiunea s'a întrunit în şedinţă la 1/14 Iulie 1907, despre care alăturăm procesul verbal.
2. Având în secţiune un număr suficient de membri corespondenţi, pentru un moment secţiunea nu află de lipsă a reflecta la numiri de membri noi.
3. Despre prelegerile ţinute şi activitatea singuraticilor membri ai secţiunii, acludem aci trei rapoarte în scris şi recomandăm cu căldură propunerile cuprinse în ele.
4. Şi în budgetul anului viitor suntem de părere să se ia suma de K 300*— pentru procurarea de plăci.
5. Cu privire la lucrarea prezintată de Dr. St. Erdelyi, recomandăm spre primire propunerile cuprinse în recensiunea dlui Dr. Ilie Bea.
6. In fine ne luăm voie a atrage atenţiunea onor. şedinţe plenare asupra punctului 8 din raportul său din anul trecut, precum şi asupra propunerilor cuprinse în procesul verbal din 1/14 1. c. punctele: 3, 4 , 6 , 7, 8, 9, şi 10 şi în rapoartele singuratice.
S i b i i u , la 2/15 Iulie 1907. Arseniu Vlaicu m. p.,
RAPORTUL secţiunii şcolare cătră şedinţa plenară a secţiunilor ştiinţifice-lite
rare ale Asociaţiunii. Onorată şedinţă plenară!
Secţiunea şcolară, întrunită în şedinţă, luând în discuţie chestiunile ce cad în sfera sa, face următorul raport:
1. Disertaţia înv. Ioan Bota: Datorinţele părinţilor cătră fii, dată secţiunii spre opinare, dacă şi întrucât ar putea fi primită spre tipărire în Biblioteca Asociaţiunii, nu o poate recomanda spre acest scop. Lucrarea înv. I. Bota e disertaţie de ocazie, tratată unilateral în termeni generali şi în abstracţiuni. Lucrarea în sine, deşi are subiect însemnat, în fond şi în formă nu corăspunde scopului, ce-I urmăresc cărţile din Biblioteca Asociaţiunii noastre. Pe lângă aceasta şi limba şi stilul lasă mult de dorit, aşâ că cartea n'ar putea să-şi afle cetitori. Astfel secţiunea propune ca disertaţia înv. I. Bota să nu fie admisă în Biblioteca Asociaţiunii.
2. Obiectul de căpetenie al discuţiei a fost realizarea ideii de a pro-vedeâ tineretul nostru dela sate cu lectură priincioasă trebuinţelor sale. Spre acest scop încă anul trecut a luat membrul secţiei Grig. Pletos asupra sa sarcina de a adună şi prezintă materialul de lipsă pentru cartea tineretului, conform proiectului prezintat anul trecut. Prezentând acum membrul Gr. Pletos materialul acesta, s'a văzut că el ar da o carte foarte voluminoasă, care ar recere spese considerabile, cari cu toate că cartea ar cuprinde materii varii şi foarte folositoare, nu s'ar prea putea reîncassâ, nefiind poporul nostru dedat la astfel de sacrificii mai însemnate pentru hrana sa sufletească. Pe lângă aceasta s'a tras în discuţie şi situaţia ce ne-o crează noua lege şcolară neştiind în ce formă va trebui compusă cartea tineretului, ca ea să poată întâmpină cu succes lipsurile culturale, de cari va avea poporul nostru necesitate după introducerea învăţământului după prescrierile acestei legi.
Văzând pe de altă parte ce mare succes s'a realizat la alte popoare, în timpul mai nou şi la poporul nostru prin bibliotecile poporale ieftine, şi considerând că poporul nostru e de tot sărac în biblioteci pentru tineret, secţiunea a crezut necesar mai întâi a se interesă de crearea unei biblioteci şcolare a Asociaţiunii, care tineretul să şi-o poată câştigă cu mijloacele modeste, de care dispune. Spre acest scop secţia a prelucrat mai multe piese menite pentru o atare bibliotecă şcolară, cari tipărite în mici broşuri de câte 6—8 pagini să coste 4—8 fii. bucata. Broşurile să fie edate sub numirea Biblioteca Asociaţiunii pentru tineret. Piesele menite pentru această bibliotecă trebue să aibă un subiect corăspunzător, să fie îmbrăcate în limba aceea concretă, vie şi copilărească, care singură încălzeşte pe copil, căci numai atunci vor fi gustate de tineret şi astfel îşi vor ajunge scopul.
Şi ca onorata şedinţă plenară să vadă cum credem întocmirea fiecărei piese din această bibliotecă, prezintăm ca specimen două piese gata şi adecă: Mitropolitul Iacob Stamati şi mama sa, în care se îndeamnă spre iubirea de părinţi şi neam, şi Tămăiţă şi Bălăior în care se arată răsplata faptelor.
Dacă on. şedinţă plenară aproabă crearea bibliotecei tineretului în forma şi extensiunea specimenelor prezintate, şi noi credem, că ea ar aduce mare folos poporului nostru, atunci propunem ca să se budgeteze
200 cor. pentru tipărirea deocamdată a 10 numeri pentru cari secţiunea va prezentă secretarului materialul recerut redigiat. întrucât se va primi crearea bibliotecii tineretului în forma prezentată, programul cel mai de-aproape al secţiunei va fi adunarea materialului corăspunzător pentru sporirea acestei biblioteci.
3. Pentru şedinţa festivă a adunării generale din acest an secţiunea a însărcinat pe membrul său Gr. Pletos cu disertaţia festivă, care o va prezenta comitetului central în terminul prescris.
4. In cestia foii „Ţara noastră" secţia, în discuţiile sale, a accentuat situaţia ce s'ar putea crea Asociaţiunii din anumite cauze, nu face însă propuneri pozitive, doreşte numai ca această cestiune să fie supusă deliberării plenului şedinţei.
5. In privinţa sporirii membrilor singuraticilor secţii, secţia e de părere a se întregi deocamdată locurile vacante din singuraticile secţii, rămânând ca schimbcrea ce s'ar ivi absolut necesară în numărul membrilor să se facă mai târziu.
S i b i i u , 1/14 Iulie 1907. Greg. Pletosu, Dr. I. Stroia,
prezident. secretar.
Nr. 723/907. R A P O R T U L
secţiunii economice a «Asociaţiunii» despre activitatea sa în anul de gestiune 1906/7.
Onorată ş e d i n ţ ă p l a n a r ă a s e c ţ i u n i l o r !
Satisfăcând alin. d) din §. 32 al Regulamentului gener. al secţiunilor „Asociaţiunii" avem onoarea a prezintă următorul raport despre activitatea secţiunii economice în cursul anului 1906/7.
I. In acest an secţiunea noastră şi-a concentrat lucrarea sa mai înadins asupra a trei chestiuni, anume:
a) asupra prelegerilor economice în despărţămintele ,,Asociaţiunii". b) colaborarea la revista ,,Ţara Noastră". c) pregătirea unor broşuri pentru Biblioteca poporală a Asoc.
Pentru a dă o directivă sănătoasă şi uniformă prelegerilor economice, secţiunea noastră, prin referentul său, a compus circulara Nr. 1499 din 1905 pe baza căreia s'au ţinut prelegerile economice în anul 1906 şi circulara Nr. 1353—1906 pe baza căreia se ţin prelegerile în an. crt.
Despre prelegerile ţinute în an. 1906 am avut onoarea a raportă onor. şedinţe plenare în anul trecut.
Despre prelegerile din an. crt., cari sunt în curgere, neputând dâ acum o icoană completă, ne rezervăm a raportă în anul viitor. Putem totuşi spune cu această ocazie, că prelegerile economice aranjate de Aso-ciaţiune, din iniţiativa şi pe baza planului dat de secţiunea economică, se dovedesc tot mai mult a fi una din cele mai binecuvântate lucrări ale Asociaţiunii noastre.
Amintim în general că faţă de anul trecut prelegerile economice arată un progres vădit, prin împrejurarea că se ţin în mai multe despărţă-minte şi în mai multe comune ale acestora, decât în anul trecut. Mai departe ele se disting prin programe mai variate, executate de un număr
Dintre membri secţiunii economice au ţinut de fapt prelegeri economice domnii: I. I. Lăpădat, N. P. Petrescu şi R. Simu.
A doua problemă a Asociaţiunii, sprijinită în mod efectiv de secţiunea economică este neîntrerupta colaborare a referentului secţiunii la Revista „Ţara Noastră" dela apariţia ei până în prezent.
Privitor la a treia problemă, referentul secţiunii pregăteşte o broşură pentru Biblioteca poporală a Asociaţiunii, cu titlul „Comuna viitorul" (Sfaturi şi pilduiri pentru înaintarea unui sat românesc prin sine însuşi, din care un specimen îl alăturăm aici.
Dl membru / . /. Lăpădatu a pregătit pentru Biblioteca poporală lucrarea ce i s'a încredinţat: Băncile şi poporul, iar dl membru /. Chirca pregăteşte lucrarea: Maşinile agricole şi folosirea lor şi tot d-sa a censurat lucrarea: „Nutreţul măestrit, sau cele mai însemnate plante de nutreţ" de dl I. F. Negruţiu, care se va publică în Bibi. popor, a Asociaţiunii.
Dl I. F. Negruţiu a înaintat azi şi o altă lucrare: „Carte de bucate1' pentru ţărani.
II. Intru executarea deciziunii Nr. 5 din procesul verbal al şedinţei plenare a secţiunilor din an. tr., referitor la pregătirea mai temeinică în privinţa economică a preoţimei şi învăţătorimei noastre raportăm că, în înţelesul acelei deciziuni, comitetul central al Asoc. a întrevenit la con-sistoarele bisericilor noastre, dintre cari până acum numai cel din Blaj a răspuns, aducându-ne la cunoştinţă că a dat ordin întru toate, conform dorinţelor Asociaţiunii, atât cătră rectoratul seminarului teologic cât şi direcţiunii preparandiei din Blaj.
III. Adunarea şi studiarea materialului pentru biografiile luiEmanuil Gozsdu şl a familiei Mocsonyi, din cauze fundate, nu s'au putut face; rămâne deci ca ele să se facă în viitor.
IV. Adunării generale din an. tr. i s'a fost prezintat o propunere din partea dlui preot loan Tatu, prin care cerea să se ajute, din suma de K 2000 destinată pentru prelegerile poporale, cât mai mulţi preoţi, pentruca să poată ascultă cursurile economice ale statului. Cei împărtăşiţi de ajutoare, după terminarea cursurilor, să fie obligaţi a ţinea prelegeri în despărţăminte.
Secţiunea economică s'a fost ocupat în 2 ani după olaltă cu studiarea chestiunii cualificării învăţătorilor în direcţie economică; în urmă, considerând că Asoc. nu prea dispune de mijloace pentru acest scop şi că de altă parte statul cvalifică preoţii şi învăţătorii, provăzându-i cu diurnele şi spesele de călătorie necesare, — chestiunea aceasta a fost luată dela ordinea zilei.
Din consideraţiunile amintite şi acum suntem de aceeaş părere. V. Referitor la propunerea dlui St. C. Pop, făcută şi primită în adu
narea generală din an. trecut, ca comitetul Asociaţiunii să se intereseze de soartea Românilor de ,,Dincolo de Arieş" din Munţii apuseni, — din
raportul amănunţit ce a fost solicitat şi primit dela directorul desp. „Abrud-Câmpeni", dl Dr. B. Preda, se vede că pentru îmbunătăţirea sorţii materiale şi culturale a Românilor de acolo sunt de lipsă:
a) să se ţină acolo conferinţe practice de specialişti trimişi dela centru; b) consistoriile din Blaj şi Sibiiu să înfiinţeze şcoli ambulante în crân
gurile mai depărtate de comune, de unde copiii nu pot frecventă şcoala;
c) In revista ,, Ţara Noastră" să se publice prin scriitori experţi scurte tratate, scrise în limba poporală despre comerciu, industrie, meserii şi despre lucrările agricole. Foaia „Ţara Noastră" să se pună la dispo-ţie gratuit fieşte cărei comune bisericeşti, în mai multe exemplare, spre a se distribui între popor.
Secţiunea găseşte că mijloacele recomandate de dl Preda sunt potrivite ajungerii scopului şi recomandă comitetului central al Asoc. să stărue după putinţă pentru realizarea lor, dând şi secţiunile tot concursul lor, îndeosebi conferenţiarii şi publicaţiunile necesare. VI. Direcţiunea desp. „Bran" a cerut în an. crt., ca comitetul central
să trimită acolo o persoană potrivită care să le stea întru ajutor la înfiinţarea unei însoţiri pentru valorizarea poamelor şi o altă însoţire de lăptărit.
Comitetul s'a adresat dlui V. C. Osvadă, dir. însoţirei „Agricola" şi al foii „Tovărăşia" om cu frumoase experienţe în chestiunea însoţirilor. Dl Osvadă a satisfăcut rugarea comitetului, ieşind la faţa locului în Bran, unde a dat toate îndrumările de lipsă în scopul înfiinţării însoţirilor amintite.
Se speră că însoţirile din vorbă se vor realiză. Prin acest început Asociaţiunea face primul pas în direcţia înfiinţării
însoţirilor economice, pentru a căror generalizare trebue să ne dăm şi noi secţiunile tot concursul.
Broşura «Despre tovărăşii» ce la rugarea noastră, o pregăteşte dl V. C. Osvadă, are să fie de mare ajutor în scopul înfiinţării tovărăşiilor.
VII. O propunere de mare însemnătate, vrednică să ne oprim mai mult Ia ea şi să o discutăm, a prezintat de curând dl V. C. Osvadă comitetului Asociaţiunii, altor instituţiuni româneşti şi peste tot publicului nostru, — anume o propunere în scopul înfiinţării unei sau mai multor centrale pentru tovărăşiile săteşti.
Comitetul central a transpus secţiunii noastre spre studiare această propunere şi noi o împărtăşim şedinţei plenare.
Propunătorul arată înainte de toate necesitatea organizării noastre generale economice.
Se încearcă apoi a dovedi că Asociaţiunea noastră ar fi chemată în locul prim să realizeze această problemă, «reformând secţiunea economică aşa fel, ca ea să poată găzdui acţiunea reclamată de o centrală pentru tovărăşiile săteşti».
In locul al doilea, crede că, ar putea să o facă aceasta băncile prin asociaţiunea lor «Solidaritatea».
Dacă nici una nici alta n'ar isbutî, n'ar rămânea alta decât ca poporul, sătenii, — să-şi pună filerii lor, ca să adune capitalul trebuincios pentru susţinerea unei centrale pe seama tovărăşiilor săteşti.
Dl Osvadă crede că pentru trebuinţele noastre actuale, ca început, ar ajunge pentru centrală un capital de K 300,000.
Acest capital să se adune, formând o însoţire comercială în sânul Asociaţiunii, sub conducerea comitetului central, prin secţia economică, ce s'ar reforma.
Aşociaţiunea, zice dl Osvadă, ar plasă în cuotele acestei însoţiri suma de K 100,000 pe care ar luâ-o din depunerile, efectele şi acţiile diferitelor fonduri şi fundaţiuni.
Prin această plasare — zice d-sa mai departe — nu s'ar riscă şi nu s'ar altera soliditatea fondurilor, — pentrucă acest capital n'ar fi direct pentru operaţii, ci numai pentru garanta formală.
Societatea pentru fond de teatru să plaseze în cuote de-ale centralei K 100,000.
Băncile toate altă sută de mii. Centrala ar susţinea un birou regulat cu funcţionari trebuincioşi. Aceşti funcţionari ar avea să agite prin scrieri, prin prelegeri şi alte
mijloace potrivite ideia tovărăşiilor săteşti. Ei ar avea să meargă în mijlocul poporului, în satele unde se nizue pentru înfiinţarea vre-unei tovărăşii.
Acolo să îndrume lucrările, să ajute la stabilirea statutelor, să dee lămuririle trebuincioase şi să înlesnească facerea actelor de înregistrare.
După înactivare centrala să controleze bunul mers şi să întreţină şi să câştige legături şi credit pentru micile tovărăşii.
A doua chemare mai însemnată a centralei ar fi ca să îmbrăţişeze dela început ideia asigurării vitelor.
Ca dovadă ni se aduc centralele dela noi, din România şi din alte ţări. Pe baza celor desfăşurate aici pe scurt, dl Osvadă îşi face în 5 puncte,
propunerile sale concrete, şi anume: a) să se alcătuiască o centrală pentru tovărăşiile săteşti în sinul Aso
ciaţiunii; b) această centrală să se ocupe cu formarea de tovărăşii săteşti şi cu
asigurarea vitelor; c) să se adune capitalul social de K 300,000. d) capitalul social va sluji ca garantă pentru câştigarea creditelor pe
seama tovărăşiilor săteşti, căci spesele de susţinere a centralei s'ar acoperi din proviziunile ce ar veni dela micile tovărăşii;
e) prin alcătuirea centralei satele noastre şi-ar putea găsi organizaţia economică prin tovărăşii săteşti, iar Aşociaţiunea şi-ar găsî calea cea mai potrivită, ca să fie cunoscută, înţeleasă şi îndrăgită de toţi sătenii noştri, de întreg poporul nostru. Secţiunea, chibzuind asupra acelei propuneri, a găsit-o frumoasă ca
ideie şi, poate şi realizabilă mai târziu. încât priveşte realizarea ei prin Asociaţiune, o credem cu totul im
posibilă, pentrucă: a) In înţelesul punctului c) din §. 37 al Statutelor Asociaţiunii, aceasta
are dreptul să îndemne poporul la înfiinţarea de însoţiri folositoare pentru membrii lor; nu însă să formeze în sânul său alte însoţiri, fie ele de orice natură. Dovadă că aşa se explică astăzi lucrurile ne este împrejurarea că
ieri, alaltăieri s'a refuzat aprobarea statutelor pentru o reuniune de cântări la Beiuş, reuniune ce eră contemplată a se înfiinţa în cadrele statutelor Asociaţiunii.
b) De fapt fondul general al Asociaţiunii este plasat în realităţi şi efecte şi la finea anului 1906 el eră îngreuiat cu suma de K 102,919.
c) De averea fondurilor şi fundaţiunilor cu menire specială Aşociaţiunea nu poate dispune după plac.
De altcum averea acestor fonduri şi fundaţiuni este plasată partea cea mai mare în varii efecte rentabile şi sigure şi astfel nu ar fi lucru cu minte a se plasă — chiar şi când ni s'ar da posibilitatea — în o singură întreprindere cu un viitor problematic.
Pe baza acestor motive suntem de părerea că Asociaţiunea nu poate să îmbrăţişeze chestiunea în înţelesul vederilor dlui Osvadă.
Mai departe avem convingerea că Asociaţiunea satisface datorinţele sale în această privinţă, dacă va întreprinde o propagandă intensivă în scopul înfiinţării şi ocrotirii tovărăşiilor de tot felul: prin publicaţiuni şi prelegeri.
Avem speranţa că chestiunea tovărăşiilor şi a centralei nu mai poate fi luată dela ordinea zilei
în urma acestora propunem ca şedinţa plenară a secţiunilor: 1. Să ia la cunoştinţă activitatea secţiunii economice în chestia pre
legerilor poporale, a colaborării membrilor săi la revista «Ţara Noastră» cum şi în privinţa materialului ce a pregătit şi pregăteşte pentru Biblioteca poporală, hotărînd ca secţiunea să stărue şi pe viitor in direcţiunea indicată în raport.
2. Se propună comitetului central votarea sumei de K 2 000, pentru prelegeri şi pe anul 1908.
3. Şedinţa plenară a secţiunilor recomandă şi din partea sa comitetului central executarea după putinţă a dispoziţiilor propuse de dl Dr. B. Preda în interesul Românilor din Munţii Apuseni, spre care scop membri secţiunii economice îşi oferă serviciile lor îndeosebi în ce priveşte pregătirea publicaţiunilor propuse de dl Preda.
4. Propunerea dlui Osvadă în chestia înfiinţării unei centrale a tovărăşiilor — încât priveşte Asociaţiunea — pe baza motivelor aduse o considerăm nerealizabilă şi Asociaţiunea nu se poate angaja la înfiinţarea ei; recomandăm însă comitetului central şi de data aceasta să stărue cu tot înadinsul pentru înfiinţarea însoţirilor culturale şi economice: prin pu-blicaţiuni potrivite, prin conferinţe şi aite mijloace.
5. Recomandăm tipărirea operatelor comuna «Viitorul» de R. Simu şi «Băncile şi poporul» de I. I. Lăpgdatu, în Biblioteca poporală a Asociaţiunii în condiţiile stabilite pentru asemenea publicaţiuni, fiind amândouă lucrări bune şi folositoare pentru înaintarea poporului nostru.
Referitor la «Cartea de bucate», înaintată de dl Negruţiu, fiindcă mai este înaintat secţiunilor un astfel de operat de dl D. St. Erdelyi, propunem să se dee ambele spre cenzurare Reuniunii femeilor române din Sibiiu care are o şcoală de menaj şi astfel îi este dată posibilitatea de a judecă în deplină cunoştinţă de cauză. Pentru stabilirea unei terminologii uniforme recomandăm consultarea cărţii scrisă în această materie de răposatul Dr. I. Felix, fost membru al Academiei române.
6. Membri secţiunii Ioan de Preda şi Traian Barzu, se angajează a pregăti până la adunarea plenară ordinară a secţiunilor din anul viitor câte o prelegere economică model.
7. Secţiunea a discutat şi asupra chestiunii revistei «Ţara Noastră» nu vine însă cu o propunere sau părere formulată, rămânând ca asupra ei să participe în plen.
8. Biroul Asociaţiunii să fie recercat ca, conform pct. e) din §. 5 al Regulamentului secţiunilor să trimită regulat tuturor membrilor din secţiuni toate publicaţiunile Asociaţiunii.
9. Budgetul secţiunii rămâne în cadrele vechi. 10. Numărul membrilor ordinari ai secţiunii noastre este complet,
iar membri suplenţi sunt în număr de 4, şi ar mai fi loc pentru un membru coresp.; completarea numărului ne-o rezervăm pentru altă dată.
S i b i i u , în 14 Iulie 1907.
P. Cosma m. p., R. Simu m. p., prezident. referent.
Nr. 720—1907.
Proces verbal luat în şedinţa a I l -a a secţiunii istorice, ţinută în 14 Decemvrie
1906 n. la 5 ore p. m. P r e z e n ţ i : /. Sterca Şuluţu, prezident, T. V. Păcăţian, N. Togan,
Silvestru Moldovan şi referentul scţiunii. Şedinţa se deschide la 5 ore şi 5 minute. D-l prezident comunică scopul convocării acestei şedinţe, spunând
că Nr. 26 din «Biblioteca poporală a Asociaţiunii» care tratează «Despre începutul neamului românesc» şi e scris de Dr. Ioan Lupaş, a apărut deja;
încredinţează apoi pe d-l N. Togan a referă în comitet despre această broşură şi a o recomandă spre primire şi aprobare.
De încheiere d-l prezident roagă pe toţi membri secţiunii să nu întârzie a contribui fiecare, cu ce poate şi cât are, la sporirea «Bibliotecii poporale» şi prin aceasta la răspândirea în popor a cunoştinţelor istorice atât de folositoare şi necesare în timpul de faţă.
D. u. s. I. St. Şuluţiu, m. p., Dr. I. Lupaş, m. p.,
prezident. referent.
Nr. 720—1997.
Proces verbal luat în şedinţa a IlI-a a secţiunii istorice, ţinută la 30 Maiu
a. c. st. n.
Şedinţa se deschide la 4 ore şi 5 minute. P r e z e n ţ i : losif St. Şuluţu, T. V. Păcăţian, S. Moldovan, N. Togan,
V. Păcală şi Dr. I. Lupaş. 1. D-l Silvestru Moldovan propune ca dicţionarul geografic şi topo-
nomastic, proiectat de atâţia ani, să se elaboreze în timpul cel mai scurt posibil, căci lipsa lui este foarte simţită în cercurile româneşti. Arată cum din zi în zi creşte confuzia în privinţa numirii comunelor. Citează exemple din presa noastră. Aşa d. p. Tribuna dela Arad a adus într'un rând ştire despre două focuri, cari s'ar fi întâmplat unul în comuna Pricaz, iar celalalt în Perkâz, pe când în realitate aceasta e o singură comună. Mai aminteşte şi alte exemple analoage.
Propune a se redacta în biblioteca poporală a Asociaţiunii consemnarea alfabetică a tuturor comunelor româneşti sau în cari locuiesc Români, fie şi în număr mai mic; numele comunelor să fie înşirat româneşte, ungureşte şi nemţeşte; apoi şi invers: ung. şi rom.; să se spună şi comitatul, pretura, posta ultimă, numărul sufletelor etc. etc.
Cu elaborarea acestui dicţionar se încredinţează membri S. Moldovan, N. Togan şi V. Păcală.
2. Referentul secţiunii prezintă mai multe acte şi documente culese din arhiva muzeului Bruckenthal şi privitoare la istoria primului regiment grăniţeresc român; aşa: un proiect de organizare al lui Bucow din 1763; o statistică a Ţării Oltului din 1766 şi o epopee latino-maghiară, cu titlul: Reviviscens Romulida, în care un medic militar Săcuiu, Samuil Andrâd, laudă vitejia Românilor şi descrie regimentul I grăniţeresc în hexametri, cari de cele mai multeori şchiopătează. — Întreabă secţiunea, dacă aceste contribuţii la istoria militară a Românilor ardeleni s'ar putea tipări în broşură pe cheltuiala Asociaţiunii.
I se răspunde, că Asociaţiunea nu are mijloace spre astfel de scopuri, şi că nici n'ar fi potrivit să se publice în broşură, ci mai bine într'o revistă ştiinţifică, cum erâ pe vremuri «Transilvania». Secţiunea decide ca la adunarea generală a secţiunilor să se inziste pentru reactivarea «Transilvaniei».
3. Tot referentul propune, să se atragă atenţia membrilor din secţiunea literară filologică sau din cea şcolară asupra manuscriptului de vocabular latino-român, care se află în arhiva Bruckenthal şi care ar prezintă un interesant obiect de studiu.
4. Membrul V. Păcală anunţă, că şi dânsul are material etnografic pentru o lucrare mai voluminoasă.
D. u. s. I. St. Şuluţu m. p., Dr. I. Lupaş m. p.,
prezident. referentul secţiunii.
Nr. 720—1907.
Proces verbal luat în şedinţa a IV-a a secţiunii is'torice, ţinută Duminecă
1/14 Iuliu 1907. P r e z e n ţ i : Iosif Sterca Şuluţu, Vasile Goldiş, N. Togan, T. V.
Păcăţian şi Dr. 1. Lupaş. Şedinţa se deschide la 4 ore şi 15 minute. Referentul, dă citire proceselor verbale din cele trei şedinţe ante
rioare şi este Invitat a face pe baza acestora un raport despre activitatea secţiunii istorice, raport pe care să-1 prezinte Luni 2/15 Iulie Ia 9 ore a. m. în şedinţa plenară a secţiunilor;
In legătură cu acest raport să facă şi următoarele propuneri: 1. Să se ia în buget o sumă corăspunzătoare, care să se dee din
caz în caz câte unui membru din secţia istorică spre a face călătorii în acele oraşe, în biblioteca cărora se ştie, că s'ar află documente şi scrisori referitoare Ia trecutul nostru istoric;
2. Când va fi vorba de publicarea documentelor procurate, Asociaţia, în lipsa de mijloace, să soliciteze şi un ajutor bănesc dela băncile noastre.
3. Comitetul central al Asociaţiunii să întrevină la Academia Română, ca aceasta să cedeze colecţiile de acte şi documente speciale, referitoare la trecutul Românilor ardeleni. La Academie se păstrează d. e. corespondenţa vastă şi preţioasă a lui Bariţiu, Moise Nicoară, Iosif Hodoş ş. a., cari rămân nestudiate, pe când dacă le-am avea aici, unde interesul pentru cuprinsul lor e cu mult mai mare, decât la cei de dincolo, ele ar putea fi făcute mai cu uşurinţă obiect de studiu;
4. Cu privire la nomenclatura poporală, să se iniţieze adunarea de material toponomastic; în fiecare comună trimiţându-se câte un chestionar detailat unei persoane potrivite, care să adune toate numirile de văi, dealuri, păduri, locuri de pe hotar, numele de familii şi de botez, cari sunt mai uzitate în comună;
5. Ca membri corespondenţi ai secţiunii propunem să se aleagă d-nii Sever Secula, profesor în Arad şi Iulian Marţian, căpitan în pensiune în Năsăud, director la banca „Mercur";
6. „Dicţionarul localităţilor cu poporaţiune română de pe teritorul regatului ungar" compus din încredinţarea secţiei istorice de S. Moldovan şi N. Togan să se publice în volum separat, însă în condiţiile, în cari se publică şi broşurile din „Biblioteca poporală";
7. a) Să se sisteze „Ţara noastră". b) Să se sisteze publicarea proceselor verbale în forma de azi; să se
dea numai în extras ştiri concise şi exacte despre lucrurile mai însemnate din sinul Asociaţiei, despre deciziunile de interes obştesc, ale comitetului central cum şi despre activitatea din despărţăminte;
c) Să apară iarăş lunar „Transilvania" ca revistă ştiinţifică-literară, redactată de d-1 O. Goga; în fiecare număr numai 2—3 pagini dela sfârşit să fie destinate pentru ştirile oficiale.
D. u. s.
I. St. Şuluţu m. p., Dr. I. Lupaş m. p., prezident. referent.
N r . 721—1907.
Proces verbal luat în şedinţa secţiunii ştiinţifice a Asociaţiunii, ţinută la
1/14 Iulie 1907 în Sibiiu.
P r e z i d e n t : Dr. Simion Stoica. R e f e r e n t : Arseniu Vlaicu. M e m b r i : Dr. Ambrosiu Cheţianu, Dr. loan Radu şi Dr. Ilie Beu.
I . Referentul A. Vlaicu comunică, că nefiind avizate la secţiune agende mai însemnate, n'a aflat cu cale a mai convocă altă şedinţă conform § 25 lit. o, ci s'a mărginit la şedinţa conscrisă sub litera b, mai ales şi din consideraţie de economie.
2 . Se ceteşte adresa secretarului literar al Asociaţiunii Oct. Goga Nr. 579—1907 din 4 Iunie 1907
al cărei cuprins serveşte spre ştiinţă. 3 . Membri secţiunii fac raport despre activitatea lor în cursul anului
1906/7 şi anume: 1. A. Ciortea, absent din cauza unei călătorii în mai multe părţi ale
Europei, a procurat două schiopticoane pentru despărţăminte de ale Asociaţiunii şi a ţinut vre-o 4 prelegeri cu proiecţiuni; a instruat pe mai mulţi inşi în manuarea aparatului de proiecţiuni şi în ţinerea prelegerilor.
2. Dr. A. Cheţianu a ţinut prelegeri în vre-o 10 comune şi a continuat adunarea materialului de nomenclatură poporală în Istoria naturală; a început şi adunarea datelor pentru biografia lui Florian Porcius şi a scos de sub tipar o carte de Botanică sistematică.
3. Dr. Ioan Radu a ţinut la vre-o 42 prelegeri cu proiecţiuni parte însuşi, parte ajutat de alţii în diferite comune.
4. A. Vlaicu a ţinut vre-o 3 prelegeri despre tuberculoză, pomărit şi economia de vite.
5. 5. Stoica a urmărit apariţiunile din domeniul higienei poporale. Secţiunea ia Ia cunoştinţă aceste rapoarte, care să se
comunice şedinţei plenare, căreia îi recomandă spre primire propunerile cuprinse în rapoartele singuratice.
4. Dr. Ilie Beu citeşte recenziunea făcută părţii I şi II a cărţii dlui Dr. St. Erdelyi despre locuinţă şi despre bucătăria ţăranului român, iară partea III despre grădina de legume a restituit-o spre a se da în recensiune d-Iui /. F. Negruţiu ca specialist.
Recensiunea se ia la cunoştinţă şi secţiunea recomandă spre primire ambele propuneri cuprinse în ea.
5 . înmulţirea numărului membrilor corespondenţi, secţiunea nu o află de lipsă pentru un moment,
ci îşi rezervă a o face, când va afla de bine. tt. In chestiunea colaborării la „Ţara Noastră"
secţiunea se angajează a scrie fiecare membru cel puţin câte un articol pe an.
7. Pentru uşurarea ţinerii de prelegeri poporale, secţiunea recomandă a se tipări prelegeri tip, dar în acelaş
timp a se retipări din revista „Ţara Noastră" în broşuri mici prelegerile, ce i-se vor pune la dispoziţie de cătră singuraticii prelegători şi membri ai secţiunilor.
S. In chestiunea biografiilor secţiunea e de părere să se menţină hotărîrea cea veche,
având să lucreze singuraticii membri ai secţiunilor biografiile bărbaţilor aleşi ai neamului nostru, cari să se publice separat, dar în acelaş timp şi paralel să se publice şi colecţiuni de biografii scurte pentru popor estrase din cele lucrate de secţiuni.
î> In chestiunea aşezării schiopticonului proiectat în muzeul Asociaţiunii şi a întocmirii instruării dela centru a unui număr de prelegători,
secţiunea să întrebe pe biroul Asociaţiunii în ce stadiu a ajuns afacerea şi ce pedeci se opun executării hotărîrilor anterioare ?
1 0 . Cu privire la Repertoriul despre producţiunea literară secţiunea e de părere, că ar fi bine să se continue a se face,
tinzându-se în acelaş timp a se concentra în biblioteca Asociaţiunii toate opurile etc. apărute an de an în limba românească.
Cu acestea se încheie şedinţa.
P r e z e n ţ i : Grigoriu Pletos, prezident, Ioan F. Negruţiu, Dr. Vasilie Bologa, Dumitru Lăpădatu şi notar Dr. Ioan Stroia.
I . Se prezintă disertaţia învăţătorului Ioan Bota: Datorinţele părinţilor cătră fii. In urma referadei se decide:
Fiind disertaţia o lucrare de ocazie, tractată unilateral, în termini generali şi mai mult în abstracţiuni, iar în fond şi formă necorăspunzând scopului, ce-1 urmăresc cărţile din Biblioteca poporală a Asociaţiunii, lăsând atât limba cât şi stilul mult de dorit, scrierea de faţă nu se poate recomanda a fi admisă pentru Biblioteca Asociaţiunii.
a. Grigoriu Pletos prezintă materialul menit pentru cartea tineretului adult. Luându-se în discuţie acest material, aranjarea şi gruparea lui în o singură carte, şi constatându-se că în împrejurările date o atare carte nu ar avea şanze de o răspândire corăspunzătoare şi amăsurat spe-selor ce le-ar recere tipărirea ei; considerând că tineretul nostru momentan are lipsă arzândă de o lectură ieftină adecvată sufletului său, secţiunea discută materialul menit pentru biblioteca tineretului şi stabilind unele piese corăspunzătoare pentru acest scop decide:
Se prezintă plenului şedinţelor două specimene de piese corăspunzătoare pentru biblioteca tineretului şi se propune bud-getarea sumei de 200 cor. pentru cele dintâiu 10 broşuri în estensiune de 6—8 pagini format mic. Secţia va prezintă apoi secretariatului piesele pentru aceste broşuri redigiate definitiv pentru tipar.
li. Cu disertaţia festivă pentru adunarea generaiă se însărcinează membrul Gr. Pletosu, având a prezentă
comitetului central disertaţia în timpul prescris. 4. In privinţa propunerei secretarului I pentru înmulţirea membrilor
corespondenţi, deşî se presupune o mai rodnică activitate secţiunea crede a nu fi oportun acum schimbarea regu
lamentului în acest punct. H. Cu privire la organul „Ţara noastră" comisia e de părere
a se reveni asupra modului de editare şi a se regulă aceasta în o formă, care să nu aibă urmări pentru Asociaţiune.
Proces verbal Şedinţa secţiunii economice a „Asociaţiunii" ţinută la
14 Iulie st. n. 1907.
M e m b r i p r e z e n ţ i : Dr. Diaconovich, Ioan A. de Preda, Ioan I. Lăpădatu şi Traian Barza.
1. Prezidentul deschide şedinţa şi pune la ordinea zilei cetirea raportului despre activitatea secţiunii în cursul anului de gestiune 1906/7.
Referentul ceteşte raportul alăturat la acest proces sub •/. care se primeşte în general; iar procedându-se la desbaterea specială, se aduc următoarele hotărîri, cari în formă de propuneri au să fie comunicate şedinţei plenare, anume:
1. Se ia la cunoştinţă activitatea secţiunii economice în chestiunea prelegerilor poporale, a colaborării membrilor săi la Revista «Ţara noastră», cum şi în privinţa materialului ce a pregătit şi pregăteşte pentru Biblioteca poporală, hotărînd ca secţiunea să stărue şi pe viitor în această direcţiune.
2. Se propune comitetului central votarea sumei de K2000 pentru prelegeri şi pe an. 1908.
3. Şedinţa plenară a secţiunilor recomandă şi din partea sa comitetului central executarea după putinţă a dispoziţiilor propuse de dl Dr. A. Preda în interesul Românilor din Munţii-Apuseni, spre care scop membri secţiunii economice îşi oferă serviciile lor, îndeosebi în ce priveşte pregătirea publicaţiunilor propuse de dl Preda.
4. Propunerea dlul Osvadă în chestia înfiinţării unei centrale a tovărăşiilor — încât priveşte «Asociaţiunea», — p e baza motivelor aduse, o considerăm nerealizabilă şi „Asociaţiunea" nu se poate angaja la înfiinţarea ei; recomandăm însă comitetului central şi de data aceasta să stărue cu tot dinadinsul pentru înfiinţarea însoţirilor culturale şi economice: prin publi-caţiuni potrivite, prin conferenţe şi alte mijloace.
5. Recomandăm tipărirea operatelor „Comuna viitorul'' de R. Simu şi „Băncile şi poporul" de I. I. Lăpădat în Biblioteca poporală a „Asociaţiunii", în condiţiile stabilite pentru asemenea publicaţiuni, fiind amândouă lucrări bune şi folositoare pentru înaintarea poporului nostru.
Referitor la Cartea de bucate înaintată de dl I. F. Negruţiu, fiindcă mai este înaintat secţiunilor un astfel de operat de dl Dr. St. Erdelyi, propunem să se dee ambele spre censurare Reuniunii femeilor rom. din Sibiiu, care are o şcoală de menaj şi astfel îi este dată posibilitatea de a judecă în deplină cunoştinţă de cauză.
Pentru stabilirea unei terminologii uniforme recomandăm consultarea cărţii scrise în această materie de reposatul Dr. I. Felix, fost membru al Academiei Române.
6. Membri secţiunii, d-nii: /. de Preda şi Traian Barza se angajează a pregăti până la adunarea plenară ordinară a secţiunilor din anul următor câte o prelegere economică model.
7. Secţiunea a discutat şi asupra chestiunii rev. „Ţara Noastră"; nu vine însă cu o propunere sau părere formulată, rămânând ca asupra ei să participe la discusiune în plen.
8. Biroul Asociaţiunii să fie recercat ca, conform pt. e) din §. 5 al Regul. secţ. să trimită regulat tuturor membrilor din secţiuni toate publicaţiunile „Asociaţiunii".
9. Budgetul secţiunii rămâne în cadrele vechi. 10. In secţiunea economică este vacant numai un loc de
membru suplent; completarea numărului o rezervăm pentru altă dată.
Cu aceste şedinţa se încheie. D. u. s
P. Cosma m. p., preşedinte.
721—1907. R A P O R T U L
d-lui Simeon Stoica cătrâ secţiunea ştiinţifică a Asociaţiunei referitor la progresele şi apariţiunile higienice din timpul mai apropiat.
Pentruca să fac un raport detailat asupra lucrărilor higienice ivite în literatura noastră românească, necondiţionat ar fi de lipsă ca să am la dispoziţie opurile care au ieşit de sub tipar. Dară, dupăce acestea nu mi s'au împărtăşit, am trebuit să mă îndestulesc cu scurtele extrase ale broşurilor higienice, publicate prin ziaristica noastră românească.
Intre acestea am remarcat următoarele lucrări: Din partea dlui autor Dr. Ioan Pop, medic-colonel in pensiune s'a
tipărit trei broşuri: 1. Despre cel de întâiu ajutor la vătămări ale ochilor. 2. Combaterea malariei şi 3. Despre tutun. Aceste broşuri higienice se arată a fi instructive şi interesante pentru
ţărănimea noastră dela sate. In decursul anului trecut a apărut la Bucureşti o broşură numită:
Instrucţiunile practice asupra tuberculozei, ca adaos la institutul de binefacere pentru tuberculoşi, creat de Mateiu şi Măria Alexandresca, de sub conducerea d-lui Dr. Mitulescu. Broşura ca atare se ocupă cu combaterea sistematică a tuberculozei şi a scrofulozei, cari sunt două boale însă derivate una din alta. Această scriere instructivă pentru popor ar fi bună şi de.mare folos chiar şi pentru poporul nostru din patrie.
în legătură cu această broşură am să amintesc şi împrejurarea cumcă tot de asemenea materie, înainte de aceasta cu 4 ani, am înaintat prin secţiunea ştiinţifică o lucrare scripturistică, care tractează amănunţit despre tuberculoză şi difterie.
Această lucrare folositoare pentru poporenii noştri săteni a fost primită şi recomandată din partea secţiunii ca să fie tipărită.
Cu toate aceste lucrarea nici după 4 ani de zile n'a văzut tiparul. Având în vedere ravagiile care le face, atât tuberculoza cât şi difteria
în şirurile locuitorilor noştri dela sate, îmi permit a recercă secţiunea ca să intervină pentru urgentarea tipărirei acestei lucrări.
Totodată mai fac încă şi propunerea ca lucrările higienice acceptate şi recomandate de secţiune, pe viitor să fie tipărite fără întârziere, căci chiar de lucrările sanitare are poporul nostru mai mare trebuinţă şi lipsă.
S i b i i u , 5 Iulie 1907. Simion Stoica.
Nr. 721—1907. R A P O R T U L
d-lui Dr. I. Rada câtră secţiunea ştiinţifică a Asociaţiunii referitor la prelegerile poporale din desp. Brad.'
Onorată şedinţă! Motivul, din care n'am înaintat lucrarea pentru biblioteca Asocia
ţiunii: Despre fenomenele naturale (ploaie, nea e tc) , cu care am fost însărcinat e că am văzut o mai mare lipsă de prelegeri poporale şi astfel am stăruit mai mult la lucrarea şi ţinerea acestora.
Fiind despărţământul Brad, cărui aparţin, răsfirat pe o întindere prea mare, de vre-o 80 comune, am văzut că e peste putinţă de a ţinea prelegeri în fiecare sat, chiar şi numai odată pe an. Dar şi dacă s'ar putea ţinea în tot satul, odată pe an nu e de ajuns, pentrucă în cele mai multe locuri nu mai ceteşte nimic, în materia, de care s'a vorbit, nici preotul, decum săteanul.
Drept aceea am propus comitetului despărţământului Brad, ca deocamdată să numească unele comune ca centre, unde să se adune şi comunele vecine şi câteva grupe de prelegători, să ţină în fiecare din acestea o serie de prelegeri, după un plan anumit, ţinând seamă de lipsele locale. Deşi unul-doi din membri comitetului au apărat „usul" de până aci, de a merge la întâmplare unde şi când putem, propunerea a fost primită. Au fost alese 9 comune ca centre şi s'au insinuat 11 prelegători (conferenţiari) cu diverse chestii economice. însărcinat cu pregătirea programului pentru fiecare comună, l-am făcut, l-am insinuat preturei şi l-am dat biroului despărţământului, ca să-1 comunice conferenţiarilor, precum şi preoţilor din acele sate, împreună cu un apel. Astfel erau să se ţină prelegeri în câte 3, 4 până la 10 Dumineci, în timpul din 23 Martie până în 1 Iulie a. c. Biroul a întrelăsat de a comunică acest program conferenţiarilor şi aşa mare parte a prelegerilor nu s'au ţinut.
Comunele centrale au fost: 1. Brad cu prelegeri în 10 Dumineci, dar numai în 3 s'au ţinut; 2. Vaca în 7 Dumineci, s'au ţinut în 4 ; 3. Bălţa 8, ţinut 1; 4. Blăjeni 3, ţinut 1; 5. Zdrapţl 6, ţinut 1 ; 6. Dupăpiatra 1, nu s'a ţinut nici una; 7. nălmăgell, ţinut l'; 8. Pleşcuţa şi 9. losăşel câte 1, dar nu s'a ţinut nici una. In chestionarul, primit dela biroul central al Asociaţiunii n'am mai indus programul plănuit, ci numai cel realizat.
Prelegerile ţinute sunt: I. In Brad în 3 Dumineci şi anume: 1. In 23 Martie 1907: a) „Aso
ciaţiunea", prezidenţii ei (vederi cu schiopticonul), prelegător Dr. P. Oprişa; b) „întemeietorii gimnaziului din Brad" (schiopt.), Dr. 1. Radu; c) Cunoaşterea revistei „Ţara noastră" prin M. Stoia, care a cetit articolii „Carte" şi „O poveste de jale". Ascultători vre-o 50, afară de şcolarii gimnaziului din Brad. 2. In 31 Martie 1907: a) „Omidele şi gândacii stricători pomilor" (schiopt.), Dr. I. Radu; b) Cunoaşterea revistei „Ţara noastră" prin Dr. P.
Oprişa, care a cetit articolul „Să ne cunoaştem"; c) „Urmările beţiei" (schiopticon), Dr. 1. Radu. Ascultători 250. 3. In 7 Aprilie 1907: a) „Soiurile mai alese de vite şi îngrijirea lor" (schiopt), Dr. I. Radu; b) „Folosul tovărăşiilor pentru asigurarea vitelor", Dr. I. Radu. Ascultători 200.
II. In Vaca: 1. In 7 Aprilie d. a.: a) Cunoaşterea revistei „Ţara noastră" prin Dr. I. Radu, s'au cetit articolii „Nu fi umilit" şi „Carte"; b) „Cultura pământului cu cereale şi plante de nutreţ pentru vite" de I. Bârna, înv. în Vaca. Ascultători 120. 2. In 14 Aprilie 1907: a) „Cum să sprijinim Asociaţiunea", S. Albu, prof.; b) „începutul neamului nostru", T. Suciu, prof.; c) „Soiurile mai alese de vite", I. Bârna. Ascultători 150. 3. In 28 Aprilie 1907: a) „Omidele şi gândacii stricători pomilor" (schiopt.), Dr. I. Radu; b) Stârpirea şoarecilor de câmp", Dr. I. Radu; c) „Folosul tovărăşiilor pentru asigurarea vitelor", I. Bârna. Ascultători 140. 4. In 25 Maiu 1907: „Din povestea unei coroane de oţel" (schiopt.), text cetit de T. Suciu, prof. Ascultători 120.
III. In Băiţa: In 2 Iunie 1907: a) „Omidele şi gândacii stricători pomilor" (schiopt.), Dr. 1. Radu; b) „începutul neamului nostru" T. Suciu; c) „Din povestea unei coroane de oţel" (schiopt.), text cetit de T. Suciu. Ascultători 100 din satele Băiţa^ Selişte, Herţegani şi Crăciuneşti.
IV. In Blăjeni: In 19 Maiu 1907: a) „Asociaţiunea" (schiopt), Dr. I. Radu; b) „începutul neamului nostru", T. Suciu; c) „Soiurile mai alese de vite şi îngrijirea lor" (şchiopi), Dr. I. Radu; d) „Cultura fânaţelor", I. Rusu, învăţător în Cebea.
V. In Zdrapţi: 12 Maiu 1907: a) „începutul neamului nostru", T. Suciu; b) „Soiurile mai alese de vite", I. Rusu şi c) „Cultura fânaţelor", I. Rusu.
VI. In Hălmăgel: 7 Aprilie 1907: a) „Din vieaţa Domnului Is. Christos", C. Lazar, protopop în Halmagiu; b) „Urmările beţiei" (schiopt.), Dr. I. Radu ; c) ,.Procesele fără rost", Dr. T. Pop, adv. în Hălmagiu; d) Cunoaşterea revistei „Ţara noastră". Ascultători au fost din comunele Hălmăgel, Lunc-şoara, Sârbi, Târnăviţa, Băneşti, Cristeşti, Ţoheşti şi Hălmagiu cu preoţii şi învăţătorii lor, — după evaluarea preotului din loc în număr de 1000.
VII. Mihăleni: 19 Maiu 1907 d. a.: a) „începutul neamului nostru", T. Suciu; b) „Urmările beţiei" (schiopt.), Dr. I. Radu; c) „Soiurile mai alese de vite" (schiopt.), Dr. I. Radu; d) „Din viaţa Domnului lisus Christos", 4 vederi cu schiopticonul, explicări de I. Rusu; e) „Cultura fânaţelor", de I. Rusu.
La invitarea directorului despărţământului Haţeg, d-1 Dr. O. Suciu, am luat parte, împreună cu colegul meu prof. T. Suciu la prelegerile din Grădişte la 12 Iuniu 1907, unde s'au ţinut următoarele: a) „Asociaţiunea", prezidenţii ei (schiopt), Dr. I. Radu; b) „Din vieaţa Domnului lisus Christos" (schiopt.), prelegător Dr. Iacob Radu, vicar în Haţeg; c) „Urmările beţiei" (schiopt), Dr. I. Radu; d) „Soiurile mai alese de vite" (schiopt), Dr. I Radu: e) „începutul neamului nostru" (schiopt), T. Suciu; f) „Despre concubinat", Dr. Iacob Radu; g) „Tovărăşiile pentru asigurarea vitelor", Victor Pop, contabil Haţeg. Ascultători au fost peste 300, cari, deşi prelegerile au ţinut peste 2 ore, au ascultat cu luare aminte până în capăt. S'a înfiinţat agentură şi bibliotecă poporală.
Cu totul prelegerile, la cari am luat parte sunt 42, fiind ascultate de 2810 .ascultători din 21 sate. Ilustrări cu schiopticonul am făcut în 20 de cazuri.
La câteva din acestea am avut şi ascultători străini, cari s'au arătat mulţumiţi. Prelegerile din Mihăleni n'au fost anunţate, dar fiind acolo pretorele a luat spre ştire ţinerea lor şi a ascultat şi el rămânând mulţămit.
Am stăruit ca toate prelegerile să se ţină fără pretenţii de a face ştiinţă, şi într'un chip cât se poate mai accesibil săteanului şi pentru aceea în înţelegere cu autorii prelegerilor am făcut în ele toate schimbările, ce am aflat de lipsă. Toate s'au ţinut liber, afară de Povestea unei coroane de oţel, pentru care am folosit texte din Coşbuc.
Deodată cu planul prelegerilor pentru comuna Brad am făcut şi programul unei producţiuni pentru popor, cu câteva cântări, declamări şi un dialog, — apoi joc, nedeie, la care să ia parte şi clasa inteligentă. Nu s'a putut ţinea însă, cum a fost plănuită, ci a trebuit schimbată şi la 30 Iunie s'a ţinut cu următorul program: 1. Toporul şi pădurea, poezie de G. Alexandrescu, declamare de T. Suciu, prof. 2. Despre procese, dialog de M. Drăgan, dat de V. Boneu şi A. Rimbaş, stud. universitari. 3. Pălmuş şi Ciomăguş, poezie de A. Pan, declamare de Dr. I. Radu. 4. Noi, poezie de O. Goga, declamată de Marioara Albu. 5. Nunta Zamfirei, poezie de G. Coşbuc, deci. de A. Rimbaş. 6. Graiul neamului de G. Coşbuc, deci. de Dr. I. Radu. 7. Cântecul redutei, poezie de G. Coşbuc, deci. de Cornel Albu, candidat de advocat. 8. Ţiganul cinstit, anecdotă de T. Speranţă, deci. de Dr. I. Radu.
Cu ocaziunea prelegerilor poporale m'am interesat şi de bibliotecile poporale ale agenturilor, dând îndrumări, ce să se mai procure şi cum să poarte evidenţa cărţilor cetite şi a cetitorilor.
Ca rezultat nemijlocit al prelegerilor s'a ajuns că în unele comune s'au făcut paşii de lipsă pentru întemeierea de tovărăşii pentru asigurarea vitelor: conscrierea şi preţuirea vitelor.
Pentru folosirea şi procurarea schiopticonului mi-au cerut informa-ţiuni despărţământul Sebeşului săsesc, desp. Dobra, desp. Haţeg şi profesorul din Arad S. Secula. Le-am dat fără amânare toate lămuririle de lipsă. Despărţământul Dobra şi Sebeş au şi procurat câte un asemenea aparat prin secţiunea ştienţifică. Cei dela Dobra au trimis la Brad cu aparatul lor pe învăţătorii Toma Roşu şi Toma Neamţ, cărora le-am arătat mecanismul aparatului şi i-am introdus în lucrarea cu e l ; le-am împrumutat 2 serii de diapozitive şi le-am dat să-şi copieze prelegerile despre „Asociaţiune", „Urmările beţiei" şi „Din vieaţa Domnului lisus Christos". Aparatul despărţământului Dobra e în multe superior celor de mai nainte.
Fiind ţinutul Zarandului unul din cele mai potrivite pentru pomi, ca să avem specialişti în ramul culturei pomilor pe teritorul despărţământului am îndemnat pe un preot şi un învăţător să înainteze cereri la ministerul de agricultură spre a fi primiţi, pe spesele statului, la cursurile de po-mărit, ţinute în primăvara aceasta. Cererile lor au fost încuviinţate şi astfel preotul G. Almăşan din Mihăleni a fost la cursul din Cluj, iar învăţătorul I. Todor din Curechiu la cel din Turda. Pentru cursul de al-binărit dela Godollo şi-au înaintat cererile doi învăţători de pe teritorul despărţământului Brad, cari însă până acum n'au primit nici o rezoluţie.
Văzând greutatea ce o întâmpinăm cu ţinerea prelegerilor în Dumineci după amiazi, din cauză că oamenii apucând la cârciumă, cu greu ies de-acolo, — am stăruit la cunoscuţii din comunele vecine cu Bradul să propună reprezentanţelor comunale regulamente pentru închiderea cârciumelor în Dumineci şi sărbători şi în câteva comune s'au şi luat asemenea hotărîri, pe cari le-a întărit şi congregaţia comitatului.
Rezultate durabile vom ajunge cu prelegerile numai dacă avându-le tipărite în broşurele mici şi ieftine cu câte 4—6 fileri, după ţinerea lor vom pune ca preotul ori învăţătorul să le vândă între săteni. Dacă vor fi lucrate bine se vor vinde în grabă şi aşa nici bugetul Asociaţiunii nu va fi îngreunat, iar chestia prelegerilor va luă de sine un avânt. Prelegerile s'ar putea publică în „Ţara noastră" şi de odată să se tragă şi în broşurele. Spre acest scop eu am gata următoarele prelegeri: 1. Asocia-ţiunea, prezidenţii ei, pentru ilustrări cu schioptikonul. 2. Soiurile mai alese de vite şi îngrijirea lor. 3. Urmările beţiei, — cari le voiu predă redacţiunei revistei.
In fine îmi iau voie a face următoarele propuneri: 1. Să se facă un catalog — canon — pentru bibliotecile poporale. 2. Să iee în buget o sumă oarecare pentru procurare pe seama
„Muzeului Asociaţiunii" a obiectelor vechi, ce tot mereu se descopăr la Grădişte şi să fie avizat protopopul de acolo despre aceasta.
3. Fiind unele despărţăminte prea mari, acelea să se împartă, în-mulţindu-se numărul lor şi însărcinându-se cu conducerea oameni de acţiune. Aşâ e despărţământul Brad, de care ar trebui despărţit protopopiatul Hălmagiu, unde se poate face un despărţământ, încredinţâmdu-se cu aceasta protopopul Cornel Lazar, ori advocatul Dr. Teodor Pop din Hălmagiu.
S i b i i u , 14 Iulie 1907. Dr. I. Radu.
Nr. 721—1907. R A P O R T U L
d-lui Dr. A. Cheţianu cătră şedinţa plenară a secţiunilor ştiinţifice-literare ale Asociaţiunii referitor la prelegerile poporale din de
spărţământul Blaj.
Onorată şedinţă plenară!
Pe lângă unele lucrări, cuprinse în § . 1 3 al regulamentului secţiunilor, — despre cari voiu putea raporta numai cu altă ocaziune, — în anul trecut am dat atenţiune deosebită igienei poporului nostru.
Pe lângă cele 20 prelegeri poporale, ţinute de despărţământul Blaj al Asociaţiunii în 10 comune — despre cari prelegeri seva raportă aiurea — eu am ţinut 9 prelegeri igienice şi una economică. Ascultători am avut în fiecare comună foarte mulţi.
Totdeauna am vorbit liber, şi mi-am ilustrat zisele cu asemănări şi exemple, luate din vieaţa de toate zilele a poporului. îndeosebi am stăruit asupra unei hrăniri mai bune, mai potrivite cu vrâsta copiilor şi cu puterea de muncă a ţăranului, le-am numit mâncările, cari umplu trupul de vieaţă, deşteaptă mintea, limpezesc şi ageresc judecata. Aproape în fiecare loc am arătat relele ce izvorăsc din beutură, mai ales din beu-tura vinarsului (rachiu), care slăbeşte trupul, tâmpeşte mintea omului, îi mistue roadă muncei şi destramă fericirea familiei.
Le-am vorbit despre firea boalelor molipsitoare germenii cărora se încuibează mai ales în trupul rău hrănit şi fără putere, întocmai ca germenii de mucezeală, cari împrejmuesc pânea necoaptă, o mucezesc şi strică. Apoi despre curăţenia din casă, despre aerizarea locuinţei, ordinea
D-nii: Dr. I. Blaga, Aur. Ciortea, Dr. St. Erdelyi, V. Oniţiu şi G. Precup; iar nemotivată a fost a domnilor Dr. Ios. Olariu şi I. Vulcan.
Dintre membri corespondenţi s'au prezentat la şedinţa plenară:
Domnii: Dr. I. Beu, D. Lăpădatu, I. I. Lăpedatu, Silvestru Moldovan, Victor Păcală şi Dr. Raţiu.
2 . Cu verificarea procesului verbal se însărcinează d-nii T. V. Păcăţianu şi N. Togan.
ii. Secretarul literar al Asociaţiunii prezintă raportul său despre activitatea secţiunilor în anul din urmă şi înaintează programul lucrărilor menite pentru secţiuni.
Raportul secretarului literar se ia la cunoştinţă şi se anexează la acest proces verbal sub 1).
După aceste şedinţa plenară trece în secţiuni.
Şedinţa a 11-a din 15 Iulie 1906 (10 ore a. m.) 4. Dl Dr. I. Lupaş referentul secţiunii istorice prezintă şi ceteşte ra
portul său despre activitatea secţiunii în anul din urmă. Se ia act. Raportul se anexează la acest proces verbal sub 3). Singuraticele puncte ale raportului se pun la ordinea zilei.
5 . Secţiunea istorică propune a se redacta în „Biblioteca poporală a Asociaţiunii" consemnarea alfabetică a tuturor comunelor româneşti, sau locuite de Români.
Şedinţa plenară decide a se publică „Dicţionarul localităţilor cu poporaţiune română de pe teritorul regatului ungar" compus din încredinţarea secţiei istorice de d-nii S. Moldovan şi N. Togan. Dicţionarul va apare în volum separat, însă în condiţiile în cari se publică şi broşurile din „Biblioteca poporală".
6. Secţiunea propune să se ia în buget o sumă corăspunzătoare, care să se dee din caz în caz câte unui membru din secţia istorică spre a face călătorii în oraşele în biblioteca cărora se ştie că s'ar afla documente şi scrisori cari privesc trecutul neamului nostru.
Se primeşte. 7. Secţiunea propune ca din prilegiul publicării documentelor pro
curate, Asociaţiunea, în lipsă de mijloace, să soliciteze un ajutor bănesc dela băncile noastre.
Se primeşte. 8. Secţiunea propune de membri corespondenţi ai săi pe domnii:
Sever Secula, profesor în Arad şi Iulian Marţian, căpitan pens. în Năsăud. Şedinţa plenară declară pe amintiţii domni de membri co
respondenţi ai secţiei istorice. 9. D-1 Arseniu Vlaicu referentul secţiei ştiinţifice prezintă şi ceteşte
raportul său despre activitatea secţiunii în anul din urmă. Se ia act. Raportul se anexează la acest proces verbal
sub 4). Singuraticele puncte ale raportului se pun la ordinea zilei.
1 0 . Secţia ştiinţifică propune a se luă în bugetul anului viitor suma de cor. 300*— din care să se cumpere plăci pentru schiopticon.
1 1 . Cu privire la manuscrisele „Locuinţa" şi „Carte de bucate" ale d-lui Dr. Erdelyi secţiunea, în urma raportului detaiat al d-lui Dr. I. Beu, propune a le retrimite autorului pentru o reviziune radicală.
Se primeşte. 12. In chestiunea publicării biografiilor bărbaţilor noştri distinşi sec
ţiunea propune a se susţine şi mai departe hotărîrile luate în anii trecuţi, având să lucreze membri biografiile bărbaţilor aleşi cari se vor publică separat şi din cari se vor face colecţii de biografii scurte, potrivite pentru cetitorii ţărani.
Se primeşte. 13. Membri secţiunii ştiinţifice se angajază a colabora la revista
„Ţara noastră" cu cel puţin un articol la an. • Se ia act.
14. D-I Andreiu Bârseanu, referentul secţiei literare prezintă şi ceteşte raportul despre activitatea secţiunii în anul din urmă.
Se ia act. Raportul se anexează la acest proces verbal sub 5). Singuraticele puncte ale raportului se pun la ordinea zilei.
1 5 . Secţiunea aflând de potrivită propunerea secretarului literar, re-eritoare la înmulţirea numărului membrilor corespondenţi, propune ca numărul acestora să se poată urcă până la 15 pentru fiecare secţiune. Secţiunea propune ca la alegerea membrilor noi, deodată cu recomandarea candidaţilor, să se arete din partea diferitelor secţiuni şi lucrările pe temeiul cărora se recomandă.
Şedinţa plenară cu majoritate de voturi nu primeşte această propunere şi decide ca numărul membrilor corespondenţi să nu se înmulţească.
1<». Secţiunea acceptează şi recomandă spre primire propunerea secretarului literar, ca pe viitor fiecare secţiune să-şi ia îndatorirea de-a pregăti anual cel puţin o broşură pe seama bibliotecii poporale a Asociaţiunii.
Se primeşte. 17. Secţiunea avizează şedinţa plenară că pentru anul viitor va pre
zentă spre publicare „Viaţa şi lucările lui Al. Papiu-Ilarian" de membrul său corespondent Dr. I. Raţiu.
1 8 . Membri secţiunii literare se angajază a colabora la rev. „Ţara noastră".
Se ia act. 1 9 . Referentul secţiunii înştiinţează că s'a continuat şi în cursul
anului trecut adunarea nomenclaturii poporale relativ la car, plug şi războiul de ţesut, dar lucrarea nu a ajuns în stadiul publicării.
Se ia act. 2 0 . D-1 Dr. I. Stroia, referentul secţiunii şcolare, prezintă şi ceteşte
raportul său despre activitatea secţiunii în anul din urmă. Se ia act şi se anexează la procesul verbal sub 6). Singuraticile puncte ale raportului se pun la ordinea zilei.
2 1 . Referentul raportează că lucrarea „Datorinţele părinţilor cătră fii" de . Bota nefiind pe deplin corăspunzătoare cerinţelor „Bibliotecii poporale" nu o recomandă spre publicare,
22. Secţiunea raportează că a amânat pe timp nedeterminat publicarea „cărţii pentru tineret" pentru care materialul e adunat de membrul Gr. Pletosu.
Se ia act. 25?. Secţiunea propune înfiinţarea unei biblioteci şcolare menită
pentru tineretul din scoale, în care să se scoată broşurele în preţul de 4—8 bani.
Se primeşte însărcinându-se cu redactarea bibliotecii secţiunea şcolară.
24. Secţiunea raportează că a însărcinat pe membrul Gr. Pletosu cu ţinerea unei conferinţe din prilejul adunării generale.
Se ia act. 25. D-l Romul Simu, referentul secţiunii economice, prezintă şi ce
teşte raportul său despre activitatea secţiunii în anul din urmă. Se ia act şi se anexează raportul la acest proces verbal
sub 7). Singuraticele puncte ale rapotului se pun la ordinea zilei.
26. Secţiunea raportează despre activitatea membrilor săi în chestia prelegerilor poporale, a colaborazării la revista „Ţara noastră" cum şi în privinţa pregătirii materialului pentru „Biblioteca poporală".
Se ia act. 27. Secţiunea propune notarea sumei de cor. 2000 pentru prelege
rile poporale şi pe anul 1908. Se primeşte.
28. Secţiunea propune executarea după putinţă a dispoziţiilor propuse de d-l Dr. B. Preda în interesul Românilor din Munţii-apuseni, ofe-rindu-şi spre acest scop serviciile lor membri secţiunii economice.
Se primeşte. 29. Secţiunea raportează despre propunerea d-lui V. C. Osvadă în
chestia înfiinţării unei centrale a tovărăşiilor sub egida Asociaţiunii. Şedinţa plenară fiind de acord cu părerea secţiunii în
această chestiune nu primeşte propunerea d-lui V. C. Osvadă. 30. Secţiunea propune a se recomanda comitetului central să stă
ruie pentru înfiinţarea însoţirilor culturale şi economice: prin publicaţiuni potrivite, prin conferinţe şi alte mijloace.
Se primeşte. 31. Secţiunea propune spre publicare în „Biblioteca poporală a
Asociaţiunii" scrierile: ,,Comuna Viitorul" de R. Simu şi ,,Băncile şi poporul" de /. /. Lăpedatu, membri în secţia economică.
Se primeşte. 32. Secţiunea propune ca scrierea „ Carte de bucate", înaintată de
d-l I. F. Negruţiu spre a fi publicată în „Biblioteca poporală" să se trimită spre cenzurare „Reuniunii femeilor române din Sibiiu".
Se primeşte. 33. Secţiunea raportează că membri I. Preda şi Tr. Barzu s'au an
gajat a pregăti până la proxima şedinţă plenară a secţiunilor o prelegere economică-model.
34. Secţiunea propune a se îndatora Biroul Asociaţiunii ca să trimită regulat tuturor membrilor din secţiuni publicaţiunile Asociaţiunii.
Se primeşte. 35. Se propune ca bugetul secţiunii să rămână în cadrele bugetului
din anul trecut. Se primeşte.
Şedinţa a I lI-a din 15 Iulie 4 ore p m. 36. D-l Andrei Bârseanu referentul secţiunii literare prezintă şi ce
teşte raportul său asupra cărţilor întrate la premiul A. Mureşanu. Se ia act şi se anexează la acest proces-verbal sub 8).
557. Secţiunea literară propune a se împărtăşi de premii d-nii I. Agâr-biceanu şi Z. Bârsan pentru cărţile lor: „Dela ţară" novele şi „Ramuri" schiţe şi novele.
Şedinţa plenară decide a se premia d-nii I. Agârbiceanu şi Z. Bârsan fiecare cu câte cor. 300 '— împărţindu-se prin aceasta şi premiul care în anul trecut nu a fost decernut.
38. Secţiunea literară recomandă spre cumpărare pe seama Bibliotecilor poporale ale Asociaţiunii: broşurile d-lui Silv. Moldovan „Nichita Balica", „Edip nenorocitul rege din Teba" şi „Ulisse regele din Ithaca" şi ale domnului I. Grofşoreanu: „Scrieri pentru popor".
Se ia act. 39. Octavian Goga, secretarul literar dă cetire unei declaraţiuni în
care arată, că, voînd a încunjurâ orice consequenţă a Asociaţiunii în urma intentării proceselor pentru publicarea unor articole din revista „Ţara noastră", nu e dispus a redacta mai departe această revistă decât trecân-du-i-se dreptul de proprietate şi editură al acestei reviste.
Şedinţa plenară decide a propune comitetului central predarea dreptului de editură al revistei „Ţara noastră" d-lui Octavian Goga.
Se primeşte. Prezidentul exprimând membrilor mulţămită pentru conlucrare de
clară şedinţa de închisă. D. u. s.
losif Sterca Şuluţu m. p., prezident, Octavian Goga m. p., notar. — S'a verificat. Sibiiu, 25 Iulie 1907. Nic. Togan m. p., Teodor Păcăţianu m. p.
Nr. 801—1907.
Proces verbal din 31 Iulie — 1 August 1907. Şedinţa Vll-a a comitetului
central al Asociaţiunii. P r e z i d e n t : losif St. Şuluţu. N o t a r : Octavian Goga. M e m b r i p re z e n ţ i : Dr. II. Bea, Ars. Bunea, Parteniu Cosma, Dr. L, Lemenyi, Ioan
Muntean, I. Paplu, Dr. Ilarion Puşcarin, N. Togan şi R. Simu. 158. Cu verificarea procesului verbal se încredinţează Dnii:
1 5 9 . (765—1907.) Se aduce la cunoştinţă decedarea membrului pe viaţă al Asociaţiunii: Ioan Maier proprietar în «Topliţa-română».
Comitetul central înregistrând moartea fruntaşului ţăran îşi exprimă prin ridicare condolenţele sale.
160. (677—1907.) D-l Ioan P. Hanclu din Sălişte se înscrie membru fundator al Asociaţiunii şi achită K 400 taxa regulamentară.
Comitetul central declară de membru fundator al Asociaţiunii pe Dl I. P. Hanciu şi decide a i se eliberă diploma şi biletul de legitimare.
1 6 1 . (673—1907.) Direcţiunea desp. Braşov transpune K 400 taxa de membru fundator dela Dl Dr. Iuliu Murăşanu c. şi r. medic colonel în retragere în Braşov.
Comitetul central declară de membru fundator pe dl Dr. Iuliu Murăşanu şi decide a i se elibera diploma şi biletul de legitimare.
1 6 2 . (707—1907.) D-na Măria Valter n. Cosma din Beiuş achită de dtto 11 Iulie taxa de membru pe viaţă al Asociaţiunii.
D-na Măria Valter se declară membru pe viaţă şi se decide a i se da diploma şi biletul de legitimare.
163. (749—1907.) Dl Emil Bogdan director în Nagy-Komlos achită de dtto 24 Iulie taxa de membru pe viaţă al Asociaţiunii.
Comitetul central declară de membru pe viaţă pe Dl Emil Bogdan hotărînd a i se eliberă diploma şi biletul de legitimare.
164. (732—1907.) Dnii Iancu Hamzea, paroh şi Romul Verzea, capelan transpun de dtto 17 Iulie suma de K 100 în favorul «Muzeului» în calitate de executori testamentari ai lăsământului răposatului N. Chiorniţă.
Comitetul central exprimă mulţămită executorilor testamentari.
165. (776—1907.) «Aurăria» cassă de economii, Abrud, dăruieşte Fondului cultural al Asociaţiunii K 30.
Comitetul central exprimă mulţumirile sale. 1 6 6 . (658—1907.) Secretarul raportează că dintre ştipendiştii Aso
ciaţiunii şi-au justificat sporul în studii următorii: 1. Petru Iorgovan, stud. cl. VII. gimn. Braşov. Spor foarte bun. 2. Ioan Morar, stud. cl. IV. gimn. Gherla. Spor foarte bun. 3. Dionisie Nistor, stud. cl. V. gimn. Braşov. Spor foarte bun. 4. Alexandru Măcelăria, cl. VII. gimn. Blaj. Spor foarte bun. 5. Romul Piso, elev cl. II. gimn. Sibiiu. Spor corăspunzător. 6. Marioara Olariu, elevă cl. II. civ. Sibiiu. Spor foarte bun. 7. Aurel Goşa, stud. jur. anul IV. Cluj. Spor foarte bun. 8. Virgil Russu, stud. jur. an. III. Cluj. Spor bun. 9. Faust Selagian, stud. jur. an. IV. Spor bun.
10. Traian Petraşcu, absolvent în medicină Cluj, îndrumat la examen de corigentă la toamnă.
Comitetul central decide a împărtăşi pe susnumiţii şi în anul viitor de stipendiul avut. Traian Petraşcu se va împărtăşi stipendiu numai după trecerea examenului restant.
1 6 7 . (750—1907.) Cassierul Asociaţiunii înaintează proiectul de budget al Asociaţiunii, pe anul 1908 împreună cu raportul referitor la statorirea veniturilor şi cheltuielilor fondului general din care se susţine instituţiunea.
Comitetul central decide a se transpune comisiunii financiare spre cenzurare.
1 6 8 . (752—1907.) Cassierul Asociaţiunii înaintează socotelile pe anul şcolar 1906/7 şi proiectul de budget pe anul 1907/8 dela şcoala civilă de fete a Asociaţiunii.
Comitetul central decide a se transpune comisiunii financiare spre cenzurare.
1 6 9 . (666—1907.) D-I Dr. Miron E. Cristea, asesor consistorial, raportează comitetului central despre achitarea angajamentului luat, de a conduce la încheierea anului examenele şcoalei civile de fete a Asociaţiunii.
Se ia act, mulţămindu-se d-lui Dr. M. E. Cristea pentru bunăvoinţa cu care s'a pus în serviciul Asociaţiunii.
1 7 0 . (688—1907.) Direcţiunea şcoalei civ. de fete înaintează procesul verbal al conferinţii profesorale din 1 Iulie 1907, împreună cu conspectul clasificării elevelor şi Anuarul şcolar. Rezolvindu-se chestiunile curente se constată că în cursul anului şcolar 1906/7 au fost înscrise 89 eleve, dintre cari s'au promovat 85, iar trei au fost îndrumate la examen de corigentă în Septembre a. c. O elevă fiind bolnavă peste an, nu a fost clasificată. Cursul complementar a fost cercetat de 14 eleve.
Se ia act. 1 7 1 . (735—1907.) Direcţiunea şcoalei civ. de fete înaintează petiţia
d-şoarei Delia Olariu din Sibiiu, absolventă de curs. III al unui Conservator de muzică din Viena, pentru a fi aplicată la internatul şcoalei ca profesoară de pian şi muzica vocală.
Direcţiunea şcoalei recomandă pe d-şoara Delia Olariu numai ca profesoară de pian şi deoarece cvalificaţia specială e o condiţie impusă de autorităţile statului, pentru împlinirea postului de profesor de cântări recomandă pe dl Augustin Bena, pe lângă condiţiile în cari a fost angajat până la sfârşitul anului şcolar 1906/7, adecă 5 ore pe săptămână cu onorar anual de K 400.
Comitetul central decide a încredinţa d-şoarei Delia Olariu ore de pian dela 1 Sept. în proporţia trebuinţelor ce se vor ivi, iar pentru orele de muzică vocală angajază pe dl Aug. Bena în condiţiile anului trecut.
172. (700—1907.) Direcţiunea şcoalei civ. de fete înaintează dtto 10 Iulie a. c. petiţia pentru absolvarea de taxa şcolară pe anul 1906/7 a elevei Elena Pinciu cl. I. civ.
Comitetul central considerând bunul spor arătat în studii şi lipsa materială a părinţilor elevei Elena Pinciu, o absoalvă de plătirea taxei
1 7 3 . (701—1907). Direcţiunea şcoalei civ. de fete înaintează dtto 10 Iulie a. c. hârtia d-şoarei Ana Ferenţiu, profesoară aplicată în cursul anului şcolar la această şcoală. Direcţiunea propune ca d-şoara A. Ferenţiu, fiind o corespunzătoare putere didactică şi având cvalificaţia trebuincioasă, să fie instituită în mod provizor de profesoară suplentă cu salar anual de K 400 şi întreagă întreţinerea în internatul şcoalei.
Comitetul central decide a se institui Ia şcoala de fete în mod provizor ca profesoară d-şoara Ana Ferenţiu, în condiţiile propuse de direcţiune.
1 7 4 . (734—1907.) Direcţiunea desp. ,,Alba-Iulia" înaintează procesul verbal al şedinţii corn. cerc. din 24 Iunie a. c. în care se propune o nouă organizare a despărţământului şi înfiinţarea unui nou desp. cu sediul în Teiuş sau Aiud. Se roagă comitetul central a trimite publica-ţiunile Asociaţiunii pe seama agenturii din Teiuş.
Comitetul central, luând act de procesul verbal autorizează biroul a se pune în înţelegere cu factorii competenţi şi a lua măsurile de lipsă pentru înfiinţarea noului despărţământ. Decide a se trimite agenturii din Teiuş toate publicaţiunile disponibile ale Asociaţiunii.
175. (650—1907). Direcţiunea desp. Abrud Câmpeni înaintează procesul verbal al şed. corn. cerc. din 17 Iunie a. c. în care, pe lângă rezol-virea chestiunilor curente, s'a decis ţinerea adunării cercuale în comuna Vidra de sus Ia 28 Iulie a. c.
Se ia act. 176. (680—1907.) Direcţiunea desp. Bistriţa înaintează procesul
verbal al şedinţei corn. cerc. din 2 Iulie a. c. în care s'a statorit programul adunării generale a Asociaţiunii în 20 Sept. S'a fixat ţinerea adunării cercuale în comuna Nuşfalău.
Se ia act. 177. (712—1907.) Direcţiunea desp. Blaj transpune raportul despre
prelegerile poporale ţinute în 1907 publicat în Nrii 11—13 ai „Foii scolastice" din care trimite 3 exemplare.
Se ia act. 1 7 $ . (769—1907.) Direcţiunea desp. Brad înaintează procesul verbal
al adunării cercuale ţinută în Brad la 21 Iulie a. c. în care după rezolvirea chestiunilor curente se înfiinţează o agentură şi o bibliotecă stabilită în comuna Mihăleni. Se comunică că pe teritorul despărţământului se află biblioteci stabile în comunele: Brad, Cristior, Curechiu, Hălmagiu, Cebea, June şi Vaca — 681 broşure în valoare de K 768*82. D-1 P. Oprişa se înscrie membru pe viaţă cu taxa de K 200. Se statoreşte bugetul la K 280*15.
Se ia act cu aprobarea bugetului. 1 7 9 . (709—1907.) Direcţiunea desp. Brad înaintează procesul verbal
al şed. corn. cerc. din 28 Iunie, împreună cu programul prelegerilor poporale ţinute în despărţământ. Se raportează că s'au ţinut prelegeri poporale în comunele: Brad (3), Vaca (4), Hălmăgel (1), Băiţa (1), Zdrapţi (1), Blă-jeni (1) şi Mihăleni (1) — cu totul 12. Se decide ţinerea adunării cercuale în Brad la 21 Iulie.
Se ia act. 180. (695—1907.) Direcţiunea desp. Braşov înaintează procesul
verbal al şed. com. cerc. din 2 Iulie în care- s'au fezolvit chestiuni curente. Se ia act.
181. (670—1907.) Direcţiunea desp. Braşov înaintează: I. Procesul verbal al şed. com. cerc. din 2 1 5 Iunie în care, pe lângă
rezolvirea chestiunilor curente, s'a statorit ordinea de zi a adunării cercuale. II. Precesul verbal al adunării cercuale ţinută îâ 11/24 Iunie în co
muna Preşmer. S'a cetit raportul despre activitatea despărţământului. Se constată mişcarea cassei care se încheie la întrate cu K 2,410, iar la eşite cu K 2,070 -19, rămânând un sald de K 4 0 0 i 2 . Dl director şcolar Ios. Aron ceteşte o bine primită lucrare „Despre foloasele albinăritului". Societatea
„Acordul" din Braşov execută cântări corale. Părintele G. Ludu, ceteşte o lucrare despre „Situaţia economică a Românilor din Preşmer". Se decide a se înfiinţa în fiecare comună de pe teritorul despărţământului câte o agentură, iar comitetul se însărcinează a ţinea în cursul anului viitor în fiecare comună cel puţin o prelegere poporală. Se statoreşte noul budget în suma de K l , 3 0 0 i 2 . Se face noua alegere a comitetului. Prezident e reales d-1 A. Bârseanu.
Ad I se ia act. Ad II se ia act cu aprobare, constatându-se cu plăcere progresul îmbucurător al acestui despărţământ.
1 8 2 . (704—1907.) Direcţiunea desp. Caransebeş înaintează: I. Procesul verbal al adunării constituante din 4 Iulie a. c. care s'a
ţinut sub conducerea d-lui Andreiu Ghidiu, protopop, în prezenţa unui nu-măros public. După înscrierea mai multor membri s'a ales comitetul despărţământului.
II. Procesul verbal al şedinţei comitetului cercual din 4 Iulie a. c. în care comitetul s'a constituit în modul următor: Prezident: dl Andreiu Ghidiu, viceprez.: Dr. I. Olariu, cassier: Const. Călţun, contr.: Dr. G. Dra-gomir, secr. Petru Buzera.
Ad I şi II se ia act. Comitetul centra! mulţămeşte d-nului protopop Andreiu Ghidiu pentru munca desfăşurată, nădăjduind un avânt al acestui despărţământ ajuns la o nouă conducere.
Şedinţa se continuă la î August.
1 8 3 . (644—1907.) Direcţiunea despart. Haţeg înaintează procesul verbal al şedinţei comit, cercual din 24 Iunie a. c. în care, pe lângă re-zolvirea chestiunilor curente s'a decis ţinerea mai multor prelegeri poporale în comunele Grădişte şi Boşorod.
Se ia act. 184. (645—1907.) Direcţiunea desp. Haţeg înaintează dtto 28 Iunie
programul prelegerilor poporale din comunele Grădişte şi Boşorod. Se ia act.
1 8 5 . (738—1907.) Direcţiunea despart. Haţeg înaintează procesul verbal al şedinţei comitetului cercual din 17 Iulie a. c. în care se raportează asupra prelegerilor poporale ţinute în comunele Grădişte şi Boşorod de cătră d-nii profesori Dr. I. Radu şi Tr. Suciu din Brad şi I. Popovici preot în Gelmar. In amândouă comunele s'a înfiinţat câte o agentură. Se decide cumpărarea unui schiopticon prin bani colectaţi. Se statoreşte programul adunării cercuale ce se va ţinea în comuna Barul-mare în 11 August.
Se ia act. 1 8 6 . (705—1907.) Direcţiunea despart. Lipova înaintează procesul
verbal al adunării cercuale ţinută în Lipova Ia 30 Iunie a. c. In această adunare s'a decis convocarea pe 21 Iulie în Lipova a unei adunări generale extraordinare menită a discută o organizare nouă a despărţământului.
Se ia act şi se decide a cere lămuriri privitoare la o reorganizare a despărţământului şi la înfiinţarea unui nou despărţământ dela d-1 Dr. Halic, directorul actual şi d-1 Dr. A. Cioban advocat în Lipova.
1 8 7 . (648—1907.) Direcţiunea desp. Panclova înaintează procesul verbal al şedinţei comit, cercual din 21 Iunie în care se decide ţinerea adunării cercuale în comuna Sân-Mihaiu la 19 August.
1 8 8 . (770—1907.) Direcţiunea despărţăm. Sătmar-Ugocia înştiinţează comitetul central despre ţinerea adunării cercuale în comuna Mociza, la 11 August a. c.
Se ia act. .189. (697—1907). Direcţiunea despărţăm. Şimleu înaintează procesul
verbal al şedinţei comitetului cercual din 3 Iulie în care s'au aranjat chestiunile prelegerilor poporale şi s'au rezolvit afaceri curente.
Se ia act. 1 9 0 . (671 — 1907.) Comitetul cercual al despart. Tăşnad înştiinţează
comitetul central despre ţinerea adunării cercuale în comuna T.-Santău, la 14 Iulie a. c.
Se ia act. 1 9 1 . (649—1907.) Direcţiunea despărţământului Timişoara înain
tează procesul verbal al adunării cercuale ţinută în 16 Iunie a. c. în comuna Chevereşul-mare în care s'a cetit raportul despre activitatea despărţământului, s'a reales comitetul, s'a stabilit budgetul anului viitor. Dl Dr. C. Crăciunescu a cetit o disertaţie „Despre influinţa culturii asupra economului". S'a înfiinţat o bibliotecă poporală-parohială spre care scop s'a colectat suma de K 74, care s'a şi predat comitetului parohial.
Se ia act. 1 9 2 . (639—1907.) D-1 Dr. P. Zepeneag, adv. Vârşeţ înştiinţează corn.
centr. că D-1 /. V. Roşu, advocat în Biserica-albă, a primit din nou asupra sa conducerea agendelor despărţământului.
Se ia act. 1 9 3 . (754—1907.) Secretarul literar prezintă procesul verbal al şedinţei
plenare a secţiunilor ştiinţifice-literare şi raportează că îh această şedinţă, ţinută la 14 şi 15 Iulie a. c. s'au luat următoarele hotărîri cari reclamă dispoziţiuni concrete din partea corn. central:
a) S'a întregit personalul secţiunilor, alegându-se de membri corespondenţi în secţiunea istorică d-nii: Sever Secula, profesor în Brad şi Iulian Marţian, căpit. în pens. în Năsăud.
b) S'a decis a se publica un „Dicţionar al localităţilor cu poporaţiune românească de pe teritorul statului ungar", compus din încredinţarea secţiei istorice de d-nii: S. Moldovan şi N. Togan.
c) S'a decis a se luâ în budget o sumă corăspunzătoare cu menirea de-a se dă pentru cercetări istorice.
d) S'a decis a se luâ în budgetul anului viitor suma de K 300"—• pentru cumpărarea plăcilor de schiopticon.
e) Se primeşte propunerea secretarului literar ca pe viitor fiecare secţiune să colaboreze la broşurile „Bibliotecii poporale".
f) S'a decis retrimiterea manuscrisului „Datorinţele părinţilor cătră fii", de I. Bota.
g) S'a decis retrimiterea manuscriselor D-lui Dr. Erdelyi: „Locuinţa" şi „Carte de bucate".
h) S'a decis înfiinţarea unei biblioteci şcolare pentru elevii de şcoală. i) S'a încredinţat ţinerea unei conferinţe din prilejul adunării generale
d-lui Gr. Pletosu. m) S'a decis notarea sumei de K 2000.—, destinată pentru prelegerile
poporale şi pe anul viitor. n) S'a decis a se publică în „Biblioteca poporală" lucrările „Comuna
Viitorul" de R. Simu şi „Băncile şi poporul" de I. I. Lăpădatu.
o) S'a decis a se împărtăşi de premiul „Andrei Mureşanu" pe cei din urmă doi ani d-nii I. Agârbiceanu şi Z. Bârsan.
p) S'a decis a se recomandă despărţămintelor broşurile „Scrieri pentru popor" de I. Orofşoreanu şi a se cumpără pe seama bibliotecilor poporale din broşurile d-lui S. Moldovan: „Nichita Balica", „Edip" şi „Ulisse".
r) S'a decis predarea dreptului de editură al rev. „Ţara noastră" d-lui Octavian Goga.
s) S'a decis a se publica şi material literar ştiinţific în rev. „Transilvania" când se va pune la dispoziţie.
Ad. a): Se ia act. Ad. b): Se primeşte. Ad. c): Se decide a se transpune comisiunii financiare. Ad. d): Se decide a se transpune comisiunii financiare. Ad. e): Se ia act. Ad. f): Se primeşte. Ad. g): Se primeşte. Ad. h): Se ia act. Ad. / ) : Se primeşte. Ad. m): Se decide a se transpune comisiunii financiare. Ad. ii): Se primeşte. Ad. o): Se ia act. Ad. p): Se primeşte şi se decide a se cumpără din bro
şurile d-lui S. Moldovan în preţ de K 6 0 — Ad. f): Se ia act de propunere, constatându-se că şi până
acum dl Octavian Goga a fost editorul rev. „Ţara noastră". Ad. s): Se primeşte.
1 9 4 . (773—1907.) D-l Orig. A. Păltinean, înv. pens. cere un ajutor pentru fiul său Grigore absolvent cu spor eminent al cl. IV. gimn.
Comitetul central, neavând Ia dispoziţie stipendii vacante, nu poate împlini cererea.
1 9 5 . (745—1907.) Locuitorul Ştefan Suciu din Braşov cere un ajutor dela Asociaţiune pe seama fiului său Traian, absolvent de cl. III. la gimn. rom. din Braşov.
Comitetul central, neavând la dispoziţie stipendii vacante, nu poate împlini cererea.
19<>. (744—1897.) D-l David Popp, diacon înv. în comuna Herman, corn. Braşov, înaintează dtto 6 Iulie o petiţie pentru a se primi la internatul şcoalei de fete al Asociaţiunii ca bursieră, sau cu taxă redusă fiica sa Măria Popp, absolventă de cl I. la şcoala civilă de fete a Asociaţiunii.
Comitetul central, în lipsă de mijloace materiale, nu poate împlini cererea.
1 9 7 . (757—1907.) D-l George Dima, profesor în Braşov, trimite Asociaţiunii următoarele publicaţiuni muzicale:
1. 2 ex. „Salvum fac regem". 2. 2 ex. „Hora". 3. 2 ex. „Mama lui Ştefan-cel-mare". 4. 3 ex. „Trei poezii de Carmen Sylva". 5. 12 ex. „Cântece poporale româneşti". 6. 16 ex. „Cântece şi balade". 7. 1 ex. „Liturgia sf. Ioan Gură de aur".
8. 8 ex. „Cântece poporale şi melodii vechi româneşti pentru cor de bărbaţi.
9. 10 ex. „Cântece poporale şi melodii româneşti pentru cor mixt". 10. 1 ex. „Cantată". 11. 1 ex. „Fericiţi sunt cei goniţi". 12. 1 ex. „Cu trupul lui Christos". 13. 2 ex. „Două poezii" de Eminescu. 14. 2 ex. „Patru cântece". 15. 2 ex. „Cântări funebrale". 16. 8 ex. „Cântări liturgice".
Comitetul central mulţămeşte d-lui G. Dima pentru preţiosul dar care se va transpune bibliotecii centrale a Asociaţiunii.
1 9 8 . (780—1907.) Octavian Goga, secretarul literar, cere concediu pe luna August a. c.
Se acordă. 199. (753—1907.) Dl I. Vătăşan, cassierul Asociaţiunii, cere concediu
dela 27 Iulie până la 17 Aug. a. c. Se acordă.
200. (692—1907.) Elena Sift, îngrijitoarea casinei şi a curţii Muzeului, cere urcarea sâmbriei în vederea scumpetei şi a înmulţirii lucrărilor ce cad în sarcina sa.
Comitetul central decide urcarea sâmbriei cu K 10 lunar şi autorizează pe cassier a eliberă sâmbria cu K 50 la lună, începând cu 1 August a. c.
201. (685—1907.) Filiala „băncii comerciale" din Budapesta, cu sediul în Sibiiu, apreciind meritele Asociaţiunii noastre pe teren cultural trimite K 100 pentru fondul cultural.
Se ia act cu mulţămită. 292. (699—1907.) Arhitectul Gustav Maetz prezintă preliminarul de
spese pentru parchetarea coridorului în etajul prim la internatul şcoalei de fete. Preliminarul speselor se urcă la K 732.
Economul propune iar comitetul central decide a se podi coridorul cu scânduri conform decisiunii Nr. 664—1907.
'Mi'.i. (684—1907.) Măsarul Emil Pătruţiu, prezintă două preliminare de spese. Unul pentru facerea unui părete de sticlă cu două uşi la intrarea în bucătărie, în refectorul şi cămara internatului, cu preţul de K 148.
Celalalt preliminar pentru podirea coridorului cu scânduri în etagiul prim la şcoala de fete, cu preţul de K 264 -50.
Din partea economului se recomandă primirea ofertului. Comitetul central aproabă propunerea şi autorizează pre
zidiul a dispune îndeplinirea lucrărilor cu suma preliminată de K 394-50.
294. (686—1907.) Gustav Wilhelm, prezintă chitanţa despre K 135, pentru adaptarea şi repararea celor 5 cuptoare în casa Nr. 8, care s'a fost încuviinţat prin hotărîrea comitetului central Nr. 397 din 6 Aprilie 1907.
Comitetul central decide achitarea sumei de K 135. -Or». (696—1907.) Secretarul înaintează literele fundaţionale ale fun-
daţiunii I. Olteanu, aprobate de ministrul de culte. ' Se ia act.
2 0 6 . (781—1907.) Se constată solvirea taxei de următorii pe cari comitetul central îi declară de membrii ordinari ai
Asociaţiunii: 1. „Mehadia" cassă de păstrare în Mehadia desp. Orşova. 2. George Urdea, preot, Cernat desp. Braşov. 3. Ioan Butu, proprietar, Satulung, desp. Braşov. 4. Dr. Gustav Venter, advocat, Braşov, desp. Braşov. 5. Nicolau Căldarea, funcţ. de bancă, Braşov, desp. Braşov. 6. Basiliu Hodoş, preot, Iclandul-mare, desp. Ludoş. 7. Octavian Florian preot, Kiseeg, desp. Mociu. 8. George Almăşan, preot, Mihăleni, desp. Brad. 9. Enea A. Joldea, înv. diac, Hălmagiu, desp. Brad.
D. u. s. Iosif Şulutu m. p., prezident, Octavian Goga m. p., secretar. S'a verificat. Sibiiu,' 12 Aug. 1907. Nic Togan m. p., Dr. Liviu Lemenyi m. p., /uliu
Muntean m. p.
Nr. 879—1907.
Proces verbal din 24—26 August 1907. Şedinţa VUI-a a comitetului central
al Asociaţiunii. P r e z i d e n t : /osif Sterca Şuluţu. N o t a r : Octavian C. Tăslăuanu. M e m b r i i p r e z e n ţ i : Dr. I. Beu, Dr. V. Bologa, Ars. Bunea, P. Cosma, N. /van, Dr. L. Lemenyi, I. Muntean, I. Papiu, Dr. II. Puşcarlu, Dr. E. Roşea,
Dr. O. Russu, N. Togan, R. Simu, I. Vătăşan. 2 0 7 . Cu verificarea procesului verbal se încredinţează
Dr. E. Roşea, Dr. II. Puşcariu şi Ars. Bunea. 2 0 » . (807—1907.) Petru Pipoş, jude de tablă în penz., membru pe
vieaţă al Asociaţiunii, a încetat din viaţă la 9 August a. c. în Sibiiu. Comitetul central îşi exprimă părerile de rău prin ridicare.
2 0 9 . (845—1907). Secretarul administrativ prezintă şi ceteşte proiectul de raport general al comitetului central cătră proxima adunare generală a „Asociaţiunii".
Raportul general şi anexele lui se stabilesc în textul alăturat acestui proces verbal. Se decide a se publica în „Transilvania" şi a se prezintă adunării generale.
2 1 0 . (813—1907.) Direcţiunea despărţământului Cluj înaintează, con-form mandatului primit, proiectele pentru parcelareîT'grădinei aparţinătoare fundaţiunii Ioan Petran, lucrate de inginerul constructor Pakey Lajos. Preţul acestor lucrări se urcă la suma de K 981.
Comitetul central numeşte următoarea comisiune pentru studiarea planurilor: N. Ivan, Dr. O. Russu, I. Pamfilie şi Oct. C. Tăslăuanu, care va avea să înainteze un raport comitetului.
2 1 1 . (843—1907.) D-1 Lâdislau Pop atrage atenţiunea comitetului central că mormântul fericitului fundator- Ioan Petran e neîngrijit.
Comitetul central încredinţează pe d-1 N. Ivan să-i raporteze despre starea în care se găsesc mormintele «fericiţilor soţi.
2 1 2 . (840—1907.) Oficiul de dare din loc cere suma de K 5-20 pentru recursul înaintat împotriva hotărîrii direcţiunii financiare din Deva pentru taxa de moştenire a fundaţiunii Ioan Rusa şi soţia Caterina.
Se decide a se achită suma de K 5'26 în contul fundaţiunii, 2 1 3 . (792—1907.) D-1 Tit Liviu Crişan, bursier al fundaţiunii Ioan
Pctran îşi dovedeşte progresul în studii şi cere bursa şi pentru anul viitor. Se ia act şi i se dă bursa, în condiţiile anului trecut, şi
pe anul şcolar 1907/8. 2 1 4 . (638 - 907.) Secretarul administrativ raportează că Ministerul un
gar de interne, prin hârtia Nr. 52,920/1907 V-a din 6 Iunie a. c , refuză aprobarea statutelor Reuniunii române de muzică din Beiuş, întemeindu-se pe motivele înşirate în deciz. Nr. 91/907.
Comitetul central ia cu părere de rău la cunoştinţă refuzul nemotivat al Ministrului şi decide a se comunică desp. Beiuş al Asociaţiunii.
2I*>. (625—1907.) Direcţiunea despărţământului Braşov înaintează procesul verbal al şedinţei comitetului cercual, ţinută la 16/29 Maiu a. c. din care reiese că s'a reorganizat: a) agentura din Rotbav, cu care ocazie d-1 A. Boldor a ţinut o prelegere practică despre „Plantarea pomilor" şi s'au împărţit pomişori la 9 membri ai Asociaţiunii, pe lângă aceasta s'a ţinut prelegerea „Vieaţa lui Iisus", ilustrată cu schiopticonul; s'au înscris 33 membri ajutători; b) agentura de pe Tocile, unde se va înfiinţa şi un cabinet de lectură; c) agentura din Herman, cu care ocazie d-1 A. Boldor a ţinut o prelegere despre „Economia schimbătoare", împărţindu-se 9 pomi între membri Asociaţiunii, s'a mai ţinut prelegerea „Din vieaţa lui Isus" cu schiopticonul, s'au înscris 18 membri ajutători şi 2 ordinari. La 29 Aprilie v. d-1 A. Boldor a ţinut două prelegeri în Turcheş: „Despre cultivarea legumelor" şi „Din vieaţa lui Isus", cu schiopticonul şi cu această ocazie s'au împărţit seminţe între membri Asociaţiunii. S'a mai decis ca în zilele de 24, 25 şi 26 Iunie v. d-1 I. Aron, director în pensiune, să ţină un curs practic de albinărit în stupăria d-sale din Braşov. Adunarea cer-cuală din acest an se va ţinea în comuna Prejmer.
Se ia act. 2 1 6 . (609—1907.) Direcţiunea despărţământului Şimleu înaintează pro
cesul verbal al şedinţei comitetului cercual, ţinută la 13 Iunie a. c , în care s'a luat act de rapoartele alor trei conferenţiari şi alor patru delegaţi despre rezultatul prelegerilor poporale. S'a hotărît să se cumpere cărţi şi să se completeze bibliotecile deja existente şi să se înfiinţeze altele nouă. Adunarea cercuală se va ţinea la 4 August n. a. c. în Băseşti.
Se ia act. 2 1 7 . (608—1907.) Direcţiunea şcoalei civile de fete a Asociaţiunii
înaintează procesul verbal al conferenţii corpului profesoral, ţinută la 1 Iunie a. c , în care comisarul ministerial, dl Alexandru Kosa, a comunicat corpului profesoral observaţiile sale asupra instrucţiunii din şcoală. A rămas pe deplin mulţumit cu localul şcoalei, cu metodul de predare şi cu progresul elevelor făcut în singuraticile obiecte de învăţământ, cu excep-ţiunea fizicei, care, în lipsa aparatelor, pentru experienţe, lasă de dorit.
Se ia act şi se învită direcţiunea şcoalei să raporteze ce aparate lipsesc din laboratorul de fizică.
2 1 8. (847—1907.) D-şoara Ana Frenţiu, profesoară suplinitoare la şcoala civilă de fete a Asociaţiunii, cere concediu pe întreaga lună Septemvrie, ca să-şi caute de sănătate.
219 (823—1907.) Un vizitator al muzeului a dăruit pe seama Asociaţiunii suma de K 946, care s'a încassat deja.
Se ia act. 220. (742—1907.) D-1 Otto cavaler de Flondor a dăruit K 100 pentru
Muzeul Asociaţiunii. Se ia act şi se mulţămeşte donatorului.
221. (835—1907.) Radu Mirean, absolvent de preparandie, din Tur-cheş, cere un ajutor pentru a putea ascultă un curs de economie de doi ani la Kecskemet.
In lipsă de mijloace, nu i-se poate împlini cererea. 222. (821—1907.) Georgiu Cociorva din Bobota (Şimleu) cere un
ajutor în bani pentru fiul său, elev în cl. II gimn. Cererea, în lipsă de mijloace, nu se poate împlini.
223. (795—1907). Comisiunea aleasă prin decisul Nr. 230/1906 raportează că toate lucrările dificultate cu ocazia primei colaudări a edificiului Muzeului şi a casei de chirie s'au găsit în bună ordine.
Comitetul central decide să se plătească arhitectului Maetz suma de K 1000 reţinută din cauţiune, conform dec. Nr. 234/1906.
224. (607—1907.) D-1 Dr. I. G. Sbiera, profesor universitar în Cernăuţi trimite un exemplar din cartea sa întitulată: «Contribuiri pentru o istorie socială cetăţenească, religionară-bisericească şi culturală-literară a Românilor dela originea lor încoace până în Iulie 1504». Voi. I, rugân-du-se să se recomande, spre cumpărare, despărţămintelor.
Se decide a se cumpără un exemplar şi a împlini cererea în marginile posibilităţii.
225. (871—1907.) D-1 Octavian C. Tâslăuanu prezintă lista obiectelor (porturi, cămăşi, covoare, icoane, cane şi lemnării) adunate de d-sa pentru Muzeul Asociaţiunii în comunele: Veza (lângă Blaj), Bilbor, Corbu şi Me-şterhaza (ţinutul Ciucului) şi cere a i se achită preţul de cumpărare şi transportul lor, în sumă de K 100.
Se ia act şi se decide a se achită suma de K 100. 226. (817—1907.) Cassierul propune ca Aşociaţiunea să se înscrie
cu o nouă acţiune, în sumă de K 210, la emisiunea institutului de credit şi economii «Murăşanul».
Se primeşte. 227. (872—1907.) Comisiunea financiară raportează că a examinat
şi a găsit în cea mai bună ordine cărţile de contabilitate, documentele de cassă, bilanţul încheiat cu 31 Decemvrie 1906 şi contul de „Venite şi spese" şi propune să se dea cassierului absolutor pentru anul 1906. Recomandă primirea întocmai a bugetului Asociaţiunii pe anul 1908.
Se ia act cu aprobare, socotelile şi bugetul Asociaţiunii se înaintează adunării generale spre aprobare.
Continuarea şedinţei la 26 August 1906.
228. (814—1907.) Direcţiunea despărţământului Cluj înaintează lista pisertaţiunilor ţinute de studenţii universitari, cari au beneficiat de masa studenţilor academici. S'au ţinut în total 26 de disertaţiuni. Trimite Nr. 9—10 din Biblioteca despărţământului, cu rugarea să se cumpere mai multe exemplare şi să le recomande despărţămintelor spre cumpărare.
Se ia act. Disertaţiunile se predau secretarului literar spre a publică pe cele mai bune în „Ţara Noastră". Broşurile se vor recomanda despărţămintelor.
229. (805—1907.) Direcţiunea despărţăm. Cluj înaintează extrasul de cont curent al realităţilor fundaţiunii loan Petran, încheiat la 10 August a. c. cu un sald de K 377 28 în debitul Fundaţiunii.
Totodată raportează că în casele Petran, în cursul anului şcolar 1906 7 au beneficiat de cvartir gratuit 14 studenţi universitari.
Se ia act şi se confirmă exactitatea contului curent. 230. (802—1907.) Prezidiul raportează că s'a stricat caloriferul şi pro
pune să se numească o comisiune, care să studieze, dacă nu s'ar putea face economii cu încălzirea centrală sau, eventual, dacă nu s'ar putea instala sobe.
Comitetul central ia act şi numeşte în comisiune pe d-nii Dr. E. Roşea, N. Togan şi Dr. I. Beu, cari, după ce vor fi studiat afacerea, împreună cu specialiştii, să raporteze comitetului central soluţiunea mai favorabilă Asociaţiunii.
I. Procesul-verbal al şedinţei comitetului cercual, ţinută la 22 Iulie a. c , în care s'a statorit raportul general cătră adunarea cercuală, împreună cu socotelile anului trecut şi budgetul anului viitor. Premiul de 40 cor. pentru cea mai bună grădină de pomi de pe teritorul despărţământului, neprezentându-se nimeni la concurs, s'a trecut pentru anul viitor. •
II. Procesul-verbal al adunării cercuale ţinute în comuna Vidra de sus, la 28 Iulie n. a. c , în care s'a cetit şi luat la cunoştinţă raportul comitetului cercual, precum şi socotelile cassierului. S'a încassat suma de K 509*60 dela membri noi şi vechi; s'a cetit lucrarea: Originea, formarea şi continuitatea limbii româneşti" de George Mariţa, înv. în Vidra de sus, la propunerea membrului loan Simu s'a făcut un premiu de K 40 — pentru cea mai bună monografie a vre-unei comune de pe teritorul despărţământului. S'a ales de director al despărţământului Romul Furdui, protopresbiter şi următorii membri în comitet: Demetriu Goia, loan Simu, Traian Morcan şi loan Agârbiceanu.
Ad. I şi II se ia act. 232. (831—1907.) Direcţiunea despărţământului Cluj înaintează pro
cesul-verbal al şedinţii comitetului cercual, ţinute la 11 August n. a. c. în care s'a prezintat raportul general cătră adunarea cercuală dimpreună cu încheierea socotelilor şi budgetul anului viitor. S'a dat un premiu de K 25 d-lui profesor Anton Domide pentru cartea „Abecedare pentru copii şi adulţi"; s'a decis a se predă preoţilor locali tablele comemorative pentru casele natale ale fericiţilor: George Bariţiu, Dr. Vasile Popp, Dr. Simion Romantiai şi I. Olteanu; s'a primit dimisia directorului Dr. Amos Frâncu, aducându-i-se mulţămite pentru munca desfăşurată în curs de 2'/., ani.
Se ia act. 283. (832—1907.) Direcţiunea despărţământului Cluj donează 3 ex.
din Nrii. 13—14 ai Bibliotecii despărţământului Cluj. Se primesc cu mulţumită.
234. (723—1907.) Secţiunea economică a Asociaţiunii, în urma însărcinării primite din partea comitetului central (Dec. Nr. 126/1907), raportează că a studiat chestiunea înfiinţării unei centrale pentru tovărăşiile
săteşti în sânul Asociaţiunii şi a ajuns la concluziunea că ea este irealizabilă (vezi raportul secţiunii cătră şedinţa plenară a secţiunilor).
Se ia act. Comitetul central va da însă tot sprijinul moral, propovăduind şi sprijinind în despărtăminte înfiinţarea tovărăşiilor săteşti.
2 3 5 . (777—1907.) Direcţiunea despărţământului Oradc înaintează procesul verbal al şedinţei comitetului cercual, ţinută Ia 25 Iulie n. a. c , în care s'a hotărît să se ţină adunarea cercuală în comuna Sacadate, la 8 Septemvrie n. a. c. şi să se aboneze 10 exemplare din „Ţara Noastră" pentru comunele de pe teritorul despărţământului.
Se ia act. 2 3 6 . (820—1907.) Preotul reformat din Cianul-mare cere un ajutor
de K 500 pentru susţinerea unui internat de copii pe lângă şcoala de stat din loc.
Cererea nu se poate împlini. 2 3 7 . (848—1907.) Joko Sândor şi Joko Ferencz, zidari, prezintă o
chitanţă de K 96'20 pentru lucrările săvârşite la edificiul şcoalei civile de fete.
Lucrările fiind aflate în regulă de delegatul comitetului central, suma cerută se achită în contul fondului şcoalei, ca cheltuieli neprevăzute.
2 3 8 . (834—1907) Magistratul orăşenesc trimite o coală de fasionare în scopul canalizării. S'a răspuns magistratului.
Se ia act. 23î>. (845—1907). Cassierul raportează că numărul membrilor s'au
sporit cu următorii membri ordinari: Ioan Tulbure, paroh, Holbav; Ioan Avram, învăţător, Holbav; George Todorache, învăţător, Holbav; Ioan Guiman, notar, Holbav; D-na Elena Meţianu, soţie de proprietar, Zerneşti; George Enescu, comerciant, Poiana-mărului; Dr. Ioan Marghita, advocat, Geoagiu; D-na Aurelia Dr. I. Marghita, soţie de advocat, Geoagiu; Ioan David, candidat de advocat, Geoagiu; losif Pataki, paroh gr.-cath., Săsari; Alexandru Vodă, paroh, gr.-cat., Nicolae Pop, Şacalul de câmpie; Bucur Şogan, Budiu de câmpie; Ioan Ştefan, paroh, Bercea; Dr. Alexandru Bodea, advocat, Hida; Iozsa Samu, notar; Remus Roşea, preot, Tămaşa; Vasile Ferghete, preot, Dânc; Nicolau Comaniciu, notar, Gurarâu; Ioan Dancu, proprietar, Săcel ; Gligor Dancu, proprietar, Săcel ; Ioan Hanzu, paroh, Cacova; Nicolau Tămaş, notar, Cacova; Ioan Bora, paroh, Petros; Ioan Farcaş, paroh, Baeşti; Ioan Opriş, învăţ., Baru-mare; Nicolae Voiu, paroh, Valea-Lupului; Petru Ştefănescu, întreprinzător, Petros; Nicolae Olariu, întreprinzător, Petros; Ioan Boţa lui, Ştefan, econom, Petros; Emil Nicoară, întreprinzător, Vulcan; Ioan Doboşi paroh, Turţ; Atanasiu Demian, proprietar, Negrefalău; Ioan Raţiu, învăţător, Esztro; Emil Bran, preot, Drago-mirfalu; Dr. Simeon Butean, advocat, Şomcuta-mare; Augustin Fasy, posesor, Olâtotfalu.
Cu aceste şedinţa se încheie.
D. u. s.
losif St. Şuluţu m. p., prezident. Octavian C. Tăslăuanu m. p., notar — S'a verificat. — Sibiiu în 3 Septemvrie 1907. — Dr. II. Puşcariu m. p.,
Dr. Eusebiu Roşea m. p., Arseniu Bunea m. p.
Redactor: Oct. C. T ă s l ă u a n u . Tiparul tipografiei arhidiecezane.
![Anul XI. Arad, Sâmbătă, 16]29 Septemvrie TRIBUNAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/...Anul XI. Arad, Sâmbătă, 16]29 Septemvrie І90Nr7 . 204. ABONAMENTUL Pe n M 24 Cor.](https://static.documente.net/doc/80x56/60d429d44ccbf6359426d27a/anul-xi-arad-smbftf-1629-septemvrie-anul-xi-arad-smbftf-1629.jpg)
