Post on 07-Jan-2020
transcript
ScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalSingur împotriva tuturor
• Anul V•Numarul 246 (317) • 6 - 9 iulie • 12 pagini• 90 bani (9000 lei) • Apare vineride Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorj
Viorel Caragea, noul ºef al IPJ Gorj
cuie în trotuarulmodificat ilegal
ConsilieraCojocaru a înfiptConsilieraCojocaru a înfiptConsilieraCojocaru a înfiptConsilieraCojocaru a înfiptConsilieraCojocaru a înfiptConsilieraCojocaru a înfiptConsilieraCojocaru a înfiptConsilieraCojocaru a înfiptConsilieraCojocaru a înfipt
p a g
5
Cã unii dintre afaceriºtii, mai mici sau mai mari, aiurbei îºi fac propria lege, ºi folosesc domeniul public
dupã cum îi taie capul nu mai e o noutate pentru nimeni.De câte ori nu aþi vãzut lãzi din plastic, „capre”, T-uri
plantate a buziv, sau marcaje cu vopsea pe asfalt la uºaunor spaþii comerciale, unde patronii „ºi-au amenajat”locuri de parcare pe spaþiul public? Toate astea pãlescîn faþa unei aºa zise modernizãri a trotuarului, adicã a
domeniului public, ce trece prin faþa unui motel din Tg-Jiu, proprietatea consilierului judeþean Elena Cojocaru.
Scandal de Gorj6 iulie2
SCANDAL DE GORJ
Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilor
publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004
DirectorDirectorDirectorDirectorDirector
Redactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºef
TTTTTehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu Rada
claudiu.rada@scandaldegorj.ro
RedactoriRedactoriRedactoriRedactoriRedactori
wwwwwwwwwwwwwww.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro
Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Calea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea Eroilor - - - - - Hotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel Gorj, , , , , et.1et.1et.1et.1et.11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 1101-1101-1101-1101-1101-1102102102102102TTTTTel: 0el: 0el: 0el: 0el: 02222253-53-53-53-53-222010222010222010222010222010; 0723779723; E-mail:redactie@scandaldegorj.ro; 0723779723; E-mail:redactie@scandaldegorj.ro; 0723779723; E-mail:redactie@scandaldegorj.ro; 0723779723; E-mail:redactie@scandaldegorj.ro; 0723779723; E-mail:redactie@scandaldegorj.ro
ISSN1584-2630
Adrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian Iovanadrian.iovan@scandaldegorj.ro
Mihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai Popescumihai.popescu@scandaldegorj.ro
Daniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel Dumitriudaniel.dumitriu@scandaldegorj.ro
Neli MateiNeli MateiNeli MateiNeli MateiNeli Mateineli.matei@scandaldegorj.ro
Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu Mateiclaudiu.matei@scandaldegorj.ro
Tiparul executat de Prodcom Târgu Jiu
SC Complex Hotelier GoSC Complex Hotelier GoSC Complex Hotelier GoSC Complex Hotelier GoSC Complex Hotelier Gorjul SArjul SArjul SArjul SArjul SA angajeazã inginer angajeazã inginer angajeazã inginer angajeazã inginer angajeazã inginer, de, de, de, de, depreferinþã inginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucratpreferinþã inginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucratpreferinþã inginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucratpreferinþã inginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucratpreferinþã inginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucratla proiecte pentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau înla proiecte pentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau înla proiecte pentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau înla proiecte pentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau înla proiecte pentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau înderularea acestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºiderularea acestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºiderularea acestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºiderularea acestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºiderularea acestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºi
tineri absolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai uneitineri absolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai uneitineri absolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai uneitineri absolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai uneitineri absolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai uneilimbi de circulaþlimbi de circulaþlimbi de circulaþlimbi de circulaþlimbi de circulaþie internaþionalã.ie internaþionalã.ie internaþionalã.ie internaþionalã.ie internaþionalã.
SC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncãexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncãexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncãexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncãexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncã
permanent.permanent.permanent.permanent.permanent.
SC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), laSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), laSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), laSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), laSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), lapreþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþipreþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþipreþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþipreþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþipreþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþi
similare.similare.similare.similare.similare.
Informaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaInformaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaInformaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaInformaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaInformaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaEroilorEroilorEroilorEroilorEroilor, nr, nr, nr, nr, nr.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/
214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982
vinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învecinatatea firmei, în suprafaþã devecinatatea firmei, în suprafaþã devecinatatea firmei, în suprafaþã devecinatatea firmei, în suprafaþã devecinatatea firmei, în suprafaþã de
aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.Relaþii la tel.0253/226314-int 134Relaþii la tel.0253/226314-int 134Relaþii la tel.0253/226314-int 134Relaþii la tel.0253/226314-int 134Relaþii la tel.0253/226314-int 134
(Serviciul Investiþii).(Serviciul Investiþii).(Serviciul Investiþii).(Serviciul Investiþii).(Serviciul Investiþii).
ARTEGO
Ministrul Muncii, Marian Sârbu, a
declarat, vineri, la Iaşi, că graficul
privind creşterea pensiilor va fi
respectat, în pofida dificultăţilor
economice şi că speră ca plata
salariilor, a pensiilor şi a alocaţiilor
să poată fi făcută până la sfârşitul
anului pentru că sunt cheltuieli
obligatorii.
Marian Sârbu a declarat, într-o
conferinţă de presă, că nu are niciun
temei să creadă că vor apărea
dificultăţi în plata salariilor şi a
pensiilor până la sfârşitul acestui an,
motivând că acestea reprezintă
cheltuieli obligatorii.
“Sper să reuşim să plătim
salariile, pensiile şi alocaţiile, care
reprezintă cheltuieli obligatorii
pentru noi. Acestea sunt pe un rang
prioritar şi sunt plătite primele”, a
afirmat ministrul Muncii, citat de
corespondentul MEDIAFAX.
Sârbu a adăugat că temerile
apărute în rândul sindicatelor
privind eventuale întârzieri sau
blocări de plăţi în sistemul bugetar
nu sunt întemeiate, adăugând că
inclusiv ministrul Finanţelor,
Gheorghe Pogea, “a pus aceste
cheltuieli într-o zonă prioritară”.
El a mai spus că graficul privind
creşterea pensiilor va fi respectat, în
pofida dificultăţilor economice cu
care se confruntă România.
“Ne-am asumat ca de la 1
octombrie să majorăm pensiile cu 2
la sută, iar pensia minimă garantată
să o creştem la 350 de lei şi vom face
aceste lucruri”, a declarat ministrul
Muncii.
Memorandumul CE-
Româniapentru împrumutul de 5
miliarde euro include, printre altele,
îngheţarea salariilor şi reducerea
personalului din sectorul public,
indexarea pensiilor cu inflaţia şi
creşterea vârstei de pensionare,
eficientizarea colectării taxelor şi
diminuarea numărului de taxe
parafiscale.
Mediafax
Graficul privindcrestereapensiilor va firespectat
Scandal de Gorj6 iulie 3
ViorelCaragea,noul ºefal IPJ Gorj
Mihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai Popescumihai.popescu@scandaldegorj.ro
Viorel Caragea este,
începând de vineri, noul şef
al Inspectoratului Judeţean
de Poliţie Gorj. Informaţia a
apărut pe site-ul
Inspectoratului General al
Poliţiei Române, comisarul-
şef Viorel Salvador Caragea
fiind declarat câştigător al
concursului organizat pentru
ocuparea funcţiei de şef al
poliţiei gorjene.
Viorel Caragea are 43 de
ani, a intrat în poliţie în1994
şi a activat până în 2001 ca
ofiţer şi şef birou în cadrul
Poliţiei Rutiere, apoi timp de
patru ani a fost adjunct al
şefului Poliţiei Municipiului
Tg-Jiu, iar din iulie 2005 a
fost adjunct al şefului IPJ.
Este absolvent al Facultăţii
Tehnologia Construcţiilor de
Maşini din 1997, în 2002 a
finalizat cursurile
postuniversitare în cadrul
Academiei de Poliţie “Al.
Ioan Cuza” - specializarea
management, în prezent fiind
înscris la doctorat.
Viorel Caragea a
participat la concurs alături
de alţi trei colegi din cadrul
IPJ, Ion Voinescu, adjunctul
şefului IPJ, cel care a
asigurat interimatul la
conducerea instituţiei, Mihai
Birău, şeful Poliţiei
Municipiului Tg-Jiu,
Constantin Copaci, fostul şef
al DGA Gorj şi Valentin Lazăr
de la IPJ Mehedinţi. Postul
de comandant al IPJ Gorj a
rămas vacant după ce
Constantin Nicolescu a fost
numit în fruntea IPJ Dolj.
CE Turceni se împrumutã la BERDpentru modernizarea a douã grupuri
milioane de euro, iar banii urmează
a fi folosiţi pentru lucrările de
modernizare ale grupului energetic
6. Procesul, de obţinere a finanţării
pentru modernizarea grupurilor
energetice 3 şi 6 de la Termocentrala
Turceni, a început în anul 2006 şi a
fost tergiversat, până la finalul anului
2008. În februarie 2009, noua
conducere a Complexului, director
general în acea perioadă fiind Ionel
Manţog, a decis reluarea negocierilor
cu BERD, considerând investiţiile în
modernizarea celor două blocuri
energetice ca fiind vitale.
Fiind vorba de un contract
deosebit de complex, au fost
necesare schimbări care să permită
CET atât continuarea finanţării
modernizării grupului 6, dar şi a
celorlalte obiective majore de
investiţii din domeniul minier şi
energetic.
Complexul Energetic Turceni va
putea contracta, pe viitor, alte
credite, necesare, atât pentru
modernizarea grupului 3, cât şi
pentru investiţii necesare în minerit.
În prezent, avocaţii celor două părţi
definitivează ultimele detalii ale
contractului de împrumut în valoare
de 170 de milioane de euro, se arată
într-un comunicat de presă remis
presei de CE Turceni.
finalizată. Comisia de negociere a
unităţii energetice speră ca acest
contract va fi semnat în cursul lunii
iulie 2009.
Împrumutul se ridică la 170 de
Negocierea contractului de
împrumut dintre Complexul
Energetic Turceni şi Banca
Europeană pentru Reconstrucţie şi
Dezvoltare (BERD) este aproape
Scandal de Gorj6 iulie4
Alin StroiaAlin StroiaAlin StroiaAlin StroiaAlin Stroiaredactie@scandaldegorj.ro
Morega demonteazãpunctual acuzaþiile IPP
Acuzaþii trunchiateAcuzaþii trunchiateAcuzaþii trunchiateAcuzaþii trunchiateAcuzaþii trunchiatePrincipala acuzaţie care i-a fost
adusă lui Morega de IPP, cum că din
472 de voturi în plen, exprimate prin
sistemul de vot, ar fi votat doar de 37
de ori, a fost foarte uşor de demontat
de deputatul liberal. În acest sens,
liderul PNL Gorj a afirmat că „acele
hotârâri care erau benefice pentru
oameni şi pentru gorjeni le-am votat
fără nicio ezitare, dar nu am votat
bugetul pe acest an, dar şi multe alte
amendamente şi modificari aberante,
aşa cum ar fi creşterea taxelor si
impozitelor pentru cetăţeni. Culmea
este că eu sunt unii dintre deputaţii
care deţine cele mai multe intepelări
adresate guvernului şi cele mai
multe declaraţii politice, care nu sunt
în mod special declaraţii politice în
sine, ci mai ales împotriva
guvernului actual. Acestea se referă
la nemajorarea salariilor profesorilor,
la nemajorarea pensiilor cu 45%, dar
şi la introducerea impozitelor
forfetare care au distrus micile
întreprinderi.”
În continuare, Morega a precizat
că „dacă eu nu vreau să votez, nu
mă obliga nimeni. Cei care au lansat
pe media asemenea acuzaţii la
adresa mea ar fi trebuit să se
gândească la faptul că dacă se făcea
prezenţa după asta, eu nu mai luam
salariul sau diurna. Astfel, salariul
reprezintă prezenţa mea în
Parlament, iar acolo există un
specimen de semnătură şi nu se
poate semna unul pentru altul.
Salariul meu este de 4.800 de lei, la
fel ca la şi ceilalţi, alături de diurne.”
Activitate prolificãActivitate prolificãActivitate prolificãActivitate prolificãActivitate prolificãîn Parlamentîn Parlamentîn Parlamentîn Parlamentîn Parlament
Despre activitatea sa în Camera
Deputaţilor, Morega a precizat că
„eu am o propunere legislativă ca
tinerii care se stabilesc în
domeniul rural să primească
20.000 de euro, iniţiativă care
acum este pe circuitul
parlamentar. Eu, dacă nu eram
prezent, nu puteam face atâtea
declaraţii şi interpelări: l-am
interpelat pe prim-ministru
privind continuarea modernizării
rurale, am interpelat ministrul de
finanţe privind taxa forfetară care,
în opinia mea, va duce la
distrugerea IMM-urilor, am făcut o
altă intepelare care a vizat
transformarea comunelor în oraşe,
deşi acestea nu erau oraşe decât
în proporţie de 10% şi au pierdut
astfel multe fonduri europene, am
mai depus o interpelare privind
exportatorii şi importatorii pentru
a evita blocajul economic al
acestora, dar şi multe altele. Am
mai avut şi o iniţiativă legislativă
privind salarizarea preoţilor de la
bugetul de stat şi realizarea de
case parohiale acolo unde preoţi
nu sunt din localitate şi unde nu
pot locui, dar şi ca unele din
aceste case să fie folosite în
interes social pentru cei care au
probleme. L-am mai avut în
vedere şi pe ministru
Transporturilor şi pe premier într-
o solicitare privind drumurile din
Gorj, şi nu numai, pentru a se
aloca fonduri pentru dezvoltarea
infrastructurii rutiere ale
localităţilor cu potenţial turistic.”
Proba veritãþii esteProba veritãþii esteProba veritãþii esteProba veritãþii esteProba veritãþii estetrecutã de Moregatrecutã de Moregatrecutã de Moregatrecutã de Moregatrecutã de Morega
Adevărul acestor declaraţii ale
deputatului Dan Ilie Morega sunt
probate de către materialele
existente pe portalul on-line al
Camerei Deputaţilor. Faţă de o
interpelare a lui Morega adresată
premierului Emil Boc, Iuliu
Păcuraru, consilier al lui Boc a
răspuns că „Pe O.G. nr.7, proiectele
au fost lansate în 2006, banii alocaţi
pe exerciţiul bugetar 2009 sunt în
Legea bugetului pe 2009, Legea nr.26,
unde la art.4 lit. e) veţi găsi
prevăzută suma de 914,2 milioane
pentru finanţarea programului de
dezvoltare a infrastructurii şi a unor
baze sportive din spaţiul rural.”
După acest răspuns, a luat
cuvântul Morega, care a precizat
ironic şi oarecum vădit nemulţumit,
că „eu vreau să mulţumesc
consilierului de stat pentru
răspunsul pe care l-a dat. El priveşte
deopotrivă toate localităţile şi toţi
primarii, indiferent de apartenenţa
politică, şi n-aş vrea să se uite că la
nivelul judeţului Gorj, personal m-
am ocupat, au fost 43 de asemenea
proiecte, din 70 de localităţi,
situându-ne da fapt pe locul 10 ca
număr de proiecte pe Ordonanţa nr.7
în mod special. În acelaşi timp, vreau
să atrag atenţia în modul cel mai
sever că, în condiţiile în care nu se
continuă lucrările la toate aceste
localităţi , ele nu pot, o parte, să
acceseze fonduri structurale, pentru
că vă dau un exemplu: au rămas
câteva lucrări la alimentările cu apă.
Nu este alimentare cu apă, nu poţi să
accesezi fonduri structurale pe
probleme de canalizare şamd, fiind
legate între ele. Şi ştim foarte bine,
privind asocierea unor lucrări şi alze
criterii, ca să poţi să accesezi fonduri
structurale.
Morega nu vreaMorega nu vreaMorega nu vreaMorega nu vreaMorega nu vreavorbe goale, ci faptevorbe goale, ci faptevorbe goale, ci faptevorbe goale, ci faptevorbe goale, ci fapte
În încheierea celor spuse, Morega
a mai adăugat că „de aceea,
rugămintea este să lăsăm politichia
la o parte şi să privim problemele
din punct de vedere naţional şi din
punct de vedere al importanţei pe
care o are fiecare localitate care
trebuie, prin asemenea lucrări, să
reducă decalajul dintre locaslităţile
rurale româneşti şi cele din Uniunea
Europeană.
Eu vreau să vă mulţumesc foarte
mult pentru răspunsul dat, puţin
evaziv. Sper să fie concretizat prin
ordonanţa la care dumneavoastră
vaţi referit.”
Aşadar, deputatul Dan Ilie Morega
şi-a pledat cu succes cauza în faţa
tirului demontat de acuzaţii adus de
IPP, afirmând totodată că atunci când
se ia spre evaluare un lucru sau o
situaţie aceasta ar trebui analizată în
toate elementele sale, nu numai pe
fragmente care sunt prezentate apoi
ca fiind un tot unitar.
Deputatul din Colegiul 1 al judeþului Gorj, liberalul DanDeputatul din Colegiul 1 al judeþului Gorj, liberalul DanDeputatul din Colegiul 1 al judeþului Gorj, liberalul DanDeputatul din Colegiul 1 al judeþului Gorj, liberalul DanDeputatul din Colegiul 1 al judeþului Gorj, liberalul DanIlie Morega, s-a arãtat profund indignat de un aºa-zisIlie Morega, s-a arãtat profund indignat de un aºa-zisIlie Morega, s-a arãtat profund indignat de un aºa-zisIlie Morega, s-a arãtat profund indignat de un aºa-zisIlie Morega, s-a arãtat profund indignat de un aºa-zis
studiu fãcut de Institutul pentru Politici Publice (IPP) înstudiu fãcut de Institutul pentru Politici Publice (IPP) înstudiu fãcut de Institutul pentru Politici Publice (IPP) înstudiu fãcut de Institutul pentru Politici Publice (IPP) înstudiu fãcut de Institutul pentru Politici Publice (IPP) încare apare ca fiind alãturi de care cei care au absentatcare apare ca fiind alãturi de care cei care au absentatcare apare ca fiind alãturi de care cei care au absentatcare apare ca fiind alãturi de care cei care au absentatcare apare ca fiind alãturi de care cei care au absentatcel mai mult în Parlamentul României. Faþã de aceastãcel mai mult în Parlamentul României. Faþã de aceastãcel mai mult în Parlamentul României. Faþã de aceastãcel mai mult în Parlamentul României. Faþã de aceastãcel mai mult în Parlamentul României. Faþã de aceastãsituaþie, Morega atrãgea atenþia încã de aproape acumsituaþie, Morega atrãgea atenþia încã de aproape acumsituaþie, Morega atrãgea atenþia încã de aproape acumsituaþie, Morega atrãgea atenþia încã de aproape acumsituaþie, Morega atrãgea atenþia încã de aproape acum
trei luni cã majoritatea parlamentarilor sunt dezinteresaþitrei luni cã majoritatea parlamentarilor sunt dezinteresaþitrei luni cã majoritatea parlamentarilor sunt dezinteresaþitrei luni cã majoritatea parlamentarilor sunt dezinteresaþitrei luni cã majoritatea parlamentarilor sunt dezinteresaþide cetãþeni, venind în aceastã instituþie numai atuncide cetãþeni, venind în aceastã instituþie numai atuncide cetãþeni, venind în aceastã instituþie numai atuncide cetãþeni, venind în aceastã instituþie numai atuncide cetãþeni, venind în aceastã instituþie numai atuncicând este necesar ca ei sã voteze electronic, în restcând este necesar ca ei sã voteze electronic, în restcând este necesar ca ei sã voteze electronic, în restcând este necesar ca ei sã voteze electronic, în restcând este necesar ca ei sã voteze electronic, în rest
interpelãrile, dezbaterile ºi propunerile legislative suntinterpelãrile, dezbaterile ºi propunerile legislative suntinterpelãrile, dezbaterile ºi propunerile legislative suntinterpelãrile, dezbaterile ºi propunerile legislative suntinterpelãrile, dezbaterile ºi propunerile legislative suntabandonate pe gârlã în favoarea interesului personalabandonate pe gârlã în favoarea interesului personalabandonate pe gârlã în favoarea interesului personalabandonate pe gârlã în favoarea interesului personalabandonate pe gârlã în favoarea interesului personal
unde fiecare îºi vede de afacerile sale.unde fiecare îºi vede de afacerile sale.unde fiecare îºi vede de afacerile sale.unde fiecare îºi vede de afacerile sale.unde fiecare îºi vede de afacerile sale.
Scandal de Gorj6 iulie 5
Consiliera Cojocaru a înfipt cuieîn trotuarul modificat ilegal
Cã unii dintre afaceriºtii, mai mici saumai mari, ai urbei îºi fac propria lege, ºi
folosesc domeniul public dupã cum îitaie capul nu mai e o noutate pentru
nimeni. De câte ori nu aþi vãzut lãzi dinplastic, „capre”, T-uri plantate a buziv,
sau marcaje cu vopsea pe asfalt la uºaunor spaþii comerciale, unde patronii „ºi-au amenajat” locuri de parcare pe spaþiul
public? Toate astea pãlesc în faþa uneiaºa zise modernizãri a trotuarului, adicã adomeniului public, ce trece prin faþa unui
motel din Tg-Jiu, proprietateaconsilierului judeþean Elena Cojocaru.
Adrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian Iovanadrian.iovan@scandaldegorj.ro
În faþa motelului proprietate personalã,În faþa motelului proprietate personalã,În faþa motelului proprietate personalã,În faþa motelului proprietate personalã,În faþa motelului proprietate personalã,
Pentru orice modificare a
spaţiului public, inclusiv a
trotuarului, ar trebui să se
depună proiect şi cerere de
autorizaţie la primărie,
deoarece trebuie respectate
anumite reguli de urbanism
şi să se folosească acelaşi tip
de materiale. Aceste lucruri
au fost ignorate de către
proprietăreasa unui motel
din Tg-Jiu, recent inaugurat.
Elena Cojocaru a fost
aleasă, în urmă cu un an de
zile, consilier judeţean pe
listele PD-L Gorj, însă
statutul de ales nu a făcut-o
să se lepede de apucăturile
de proprietăreasă. Deşi s-a
angajat, conform
jurământului depus la
preluarea mandatului, să
contribuie la bunăstarea
comunităţii pe care o
reprezintă, şi să respecte
legile ţării, consilierul
judeţean a uitat de acest
lucru şi s-a apucat să le
încalce. Aşa că în faţa
ambelor imobilele pe care
societatea sa, Elsimida Com
SRL, le deţine pe strada
Jiului trotuarul a fost
modificat după gustul
patronului. Afacerista a avut
probleme în a alege culoarea
şi materialele pentru cele
două trotuare aşa că fiecare
imobil are în faţă trotuar
diferit. Până la urmă nu asta
a fost problema consilierei ci
aceea ca pe trotuarul
modernizat să nu parcheze
vreo maşină care ar putea
strica peisajul aşa că a găsit
soluţia: a pus pe gard o
pancartă pe care scrie „Nu
parca! Sunt cuie pe jos.”
Comentariile sunt de prisos,
mai ales că cucoana e mare
patroană şi mai mult
consilier judeţean.
Bani din WCBani din WCBani din WCBani din WCBani din WCDespre Elsimida, firma
consilierului judeţean Elena
Cojocaru, nu se poate spune
că a făcut profit numai din
afacerile hoteliere ci şi din
busines-uri cu statul. Mai
exact, anul trecut, Elsimida a
câştigat aproape 2,5 miliarde
de lei vechi pentru reparaţii
la grupurile sociale ale
Exploatării Miniera Rovinari.
Prima lucrare, pentru
reparaţii generale la
grupurile sociale, în valoare
de 145.000 de lei, i-a fost
atribuită prin încredinţare
directă de către CE Rovinari,
justificarea fiind aceea că
sunt lucrări suplimentare.
Suspiciunea provine din
faptul că licitaţia, câştigată de
Elsimida, pentru acea
lucrare s-a organizat abia
după o lună de la data
atribuirii primei lucrări, şi i-a
mai adus în cont 102.206 lei.
Luna trecută, Elsimida a
primit din nou prin
incredinţare directă, tot ca o
suplimentare a lucrărilor de
reparaţii la grupurile sociale
de la EM Rovinari, încă
50.534 lei.
Societatea Elenei
Cojocaru a prestat şi pentru
consiliul judeţean, în urmă
cu doi ani, înainte ca aceasta
să fi fost aleasă consilier,
împrejmuirea şi racordarea
la utilităţi a clădirii ISU,
lucrări primite cadou în
valoare de peste 1,4 miliarde
de lei vechi.
Scandal de Gorj6 iulie6
Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alUniversitãþii Libere Internaþionale din Moldova
II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la MASTERAT absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã laurmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:
1. ªTIINÞE ECONOMICE: Politici economice în afaceriinternaþionale, Management ºi marketing, Gestiunea sistemuluifinanciar bancar , Gestiunea sistemului de evidenta contabila siaudit, Politici sociale europene ºi securitate regionalã, Gestiuneaturismului ºi serviciilor hoteliere, Politici economice în afaceriinternaþionale, Studii ºi politici regionale.
Durata studiilor1 ½ ani2. DREPT ( ªtiinþe penale ºi criminalisticã, Instituþii de drept
constituþional ºi administraþie publicã, Drept internaþional ºiinstituþional, Instituþii de drept privat ) - 50 locuri;
Durata studiilor1 ½ ani.3. PSIHOLOGIE: Consiliere psihologicã, Psihologie socialã -50 locuri;Durata studiilor 2 ani4. ASISTENTA SOCIALA
- Management ºi consiliere in asistenta sociala,Managementul serviciilor sociale ºi de sãnãtate – 50 locuri;
Durata studiilor 2 ani5. MEDICINÃ - Tehnologia industrialã a medicamentelor – 50 locuriDurata studiilor 2 ani
III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la DOCTORAT în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile:1. ªTIINÞE ECONOMICE
- Economie ºi management -10 locuri- Economie mondiala, relaþii economice internaþionale –
10 locuri2. ISTORIE - 10 locuriDurata studiilor 4 ani
IV. Primeºte prin transfer studenþi de la alte facultãþi autorizate ºiacreditate.
ÎNFIINÞATÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVA NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI ACREDITATÃPRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002
DIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIAPUBLICATÃ ÎN MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI NR. 111/ 18.03.1999 ªI ATESTATÃ PENTRU
CALITATEA ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSITAR EUROPEAN DE CENTRUL DE STUDII ªICERCETÃRI EUROPENE DE LA VIENA, AUSTRIA
Str. Eroilor, nr. 6, Târgu-Jiu, GorjTel: 0253/214019; Fax: 0253/211027e-mail: tgjiu_ulim@yahoo.com.
I. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinselecþie de dosare la urmãtoarele facultãþi acreditate (cursuri ID ºiIFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:
1. ªTIINÞE ECONOMICE:• Administrarea afacerilor (Business si Administrare) - 40 locuri• Contabilitate - 40 locuri• Finanþe ºi bãnci - 40 locuri• Relaþii economice internaþionale - 40 locuriDurata studiilor 3 ½ ani2. PSIHOLOGIE ªI ASISTENÞà SOCIALÕ Psihopedagogie - 50 locuri• Asistenþã Socialã - 50 locuriDurata studiilor 3 ½ ani3. JURNALISM ªI COMUNICARE PUBLICÕ Jurnalism - 25 locuriDurata studiilor 3 ½ ani4. DREPT• Drept penal - 40 locuri• Drept civil - 40 locuri• Drept internaþional - 40 locuriDurata studiilor 4 ani5. INFORMATICà ªI INGINERIE• Tehnologii informaþionale – 25 locuriDurata studiilor 4 ani6. MEDICINÕ Protecþia mediului – 25 locuri• Ecologie – 25 locuriDurata studiilor 3 ani7. ISTORIE ªI RELAÞII INTERNAÞIONALE• Relaþii internaþionale – 25 locuri• Istorie – 25 locuri• Politologie – 25 locuriDurata studiilor 3 ani
Secretarul de stat în
Ministerul Educaţiei Oana
Badea (PDL) susţine că elevii
care anul acesta intră în clasa
a VIII-a ar trebui evaluaţi la
admiterea în liceu tot prin
tezele unice, arătând că în
2006 evaluarea PISA a avut
“rezultate devastatoare”,
clasând România pe ultimul
loc între ţările UE.
Oana Badea a declarat,
sâmbătă, într-o conferinţă de
presă susţinută la Sinaia, după
şedinţa Biroului Permanent al
Organizaţiei de Femei a PDL,
că femeile democrat-liberale
au ajuns la concluzia că
pentru viitorii elevi de clasa a
VIII-a “este incorect să
schimbi regulile jocului în
timpul desfăşurării acestuia”
şi ca atare cei care au terminat
clasa a VII-a şi trec în clasa a
VIII-a ar trebui evaluaţi la
admiterea în liceu tot prin
intermediul tezelor cu subiect
unic.
“În consecinţă, elevii ar
trebui să dea în continuare
teze cu subiect unic”, a
afirmat Oana Badea, arătând
că evaluarea PISA în 2006 a
avut “rezultate devastatoare”,
clasând România pe ultimul
loc între ţările Uniunii
Europene.
Secretarul de stat în
Ministerul Educaţiei a mai
spus că pe parcursul acestei
veri vor fi organizate dezbateri
publice la care vor fi invitaţi
să participe elevi, profesori şi
părinţi pentru a-şi exprima
opţiunea în ceea ce priveşte
eventuala renunţare la tezele
cu subiect unic.
Întrebată care vor fi
acţiunile prin care va susţine
păstrarea tezelor cu subiect
unic pentru elevii care trec
anul acesta în clasa a VIII-a,
Oana Badea a explicat că,
după dezbaterile publice şi în
funcţie de rezultatele acestora,
va încerca să discute cu
ministrul Educaţiei, Ecaterina
Andronescu, pe acest subiect.
Preşedintele Organizaţiei
de Femei a PDL, Sulfina
Barbu, a spus că, în calitate de
părinte, consideră că “este
corect ca sistemul de evaluare
pentru elevii de clasa a VIII-a
să rămână pe tezele cu subiect
unic”.
În opinia Sulfinei Barbu,
dacă se va merge pe o altă
abordare în privinţa admiterii
la liceu, elevii vor fi parte a
unui experiment.
Ministrul Educaţiei,
Ecaterina Andronescu, a
anunţat, joi, că instituţia pe
care o conduce va propune
spre dezbatere publică un
proiect privind desfiinţarea
din anul şcolar 2009-2010 a
tezelor cu subiect unic.
Mediafax
MECI: Elevii care intrã în clasa a VIII-a ar trebui evaluaþi tot prin tezele unice
Scandal de Gorj6 iulie 7
Daniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel Dumitriudaniel.dumitriu@scandaldegorj.ro
Interesele afaceristului Loga,mai presus decât ale cetãþenilor
Chiaburii din Piaþa Centralã fac legeaChiaburii din Piaþa Centralã fac legeaChiaburii din Piaþa Centralã fac legeaChiaburii din Piaþa Centralã fac legeaChiaburii din Piaþa Centralã fac legea
Interesele imobiliare ale unor baºtani,ce deþin importante pârghii financiare ºi
de influenþã, care au pus stãpânire decâþiva ani pe mai multe spaþii comerciale
în Piaþa Centralã din Tg-Jiu, sunt maipresus chiar ºi faþã de un minim interespublic. Din calea afacerilor boºilor Loga
ºi Popescu au fost desfiinþate câtevalocuri de parcare, în locul acestora fiindmutatã o staþie de autobuz pentru a nuocupa spaþiul din faþa unei construcþii
care aparþine firmelor acestora.
În urmă cu aproape un an
şi jumătate, Consiliul Local
Tg-Jiu a aprobat trecerea din
domeniul public în domeniul
privat şi a concesionat fără
licitaţie publică terenul de
380 de mp din faţa clădirii
Pieţei Centrale în vederea
extinderii celor existente de
către firmele Vilomar
Comprest SRL şi Viagio Serv
SRL. Autorizaţia de
construire a fost eliberată la
finele anului trecut, însă
odată cu demararea
lucrărilor, în urmă cu două
luni, a apărut şi un conflict
între administratorii
acestora, Victor Loga şi
Cristian Popescu, de o parte
şi ceilalţi patroni, care deţin
spaţii comerciale la etajul
clădirii, de cealaltă parte.
Aceştia din urmă invocau,
printre altele, că prin
efectuarea acelor lucrări li s-
a blocat scara de acces şi nu
mai pot face aprovizionarea
aşa că au apelat la justiţie
pentru stoparea lucrărilor.
Scandalul intereselor
oamenilor cu bani a fost
prezentat la acea vreme de
presa locală şi mediat de
către instanţa de judecată.
Mai exact, în data de 30
iunie, Judecătoria Tg-Jiu a
luat act de renunţarea
reclamanţilor la judecarea
cauzei şi i-a obligat pe
aceştia la plata unor
cheltuieli de judecată către
cele două firme pârâte. În
mai puţine cuvinte patronii
„au picat la pace” şi îşi văd
liniştiţi de afaceri.
Parcare dispãrutãParcare dispãrutãParcare dispãrutãParcare dispãrutãParcare dispãrutãÎntre timp, cu siguranţă
tot cu aprobarea
municipalităţii, staţia de
autobuz care se afla în faţa
clădirii care se construieşte
de către afaceriştii Loga şi
Popescu a fost mutată câteva
zeci de metri, aproape de
scările care coboară în Piaţa
Centrală, pentru ca nicio rată
venită cu ţărani la târg să nu
le tulbure afacerea sau să le
blocheze chiar şi pentru
câteva minute accesul.
Făcând astfel să dispară cele
câteva locuri de parcare din
zonă, mai ales că cele
rămase sunt rezervate de
celelalte societăţi care deţin
spaţii comerciale acolo,
singura variantă pentru a
parca în zona Pieţei Centrale
rămâne parcarea privată a
Complexului Rodna, care
aparţine altui potentat al
zonei, Bâlteanu. În condiţiile
în care pe partea cealaltă a
străzii nu se poate parca
decât cu riscul de a încasa 6
puncte de penalizare şi
amendă, pentru întoarcere
peste linia continuă. Aşadar,
pentru aproape orice oprire
cu autoturismul în acea zonă
trebuie să cotizezi la ghişeul
lui Bâlteanu. Interesele
financiare din jurul spaţiilor
comerciale din Piaţa
Centrală sunt mult prea mari
pentru a mai respecta legea
sau cetăţenii. Astfel, de mai
bine de un an de zile,
afaceristul Loga şi-a extins
terasa restaurantului său în
aşa fel încât aceesul în Piaţa
Centrală se face printre mese
şi pe lângă grătarul cu mici.
Atâta timp cât patronul
deţine oarece pârghii de
influenţă prin anumite
instituţii locale nimic din ce
face mai puţin legal pare să
nu deranjeze pe nimeni.
Cum rămâne însă cu
trecerea din domeniul public
în cel privat şi
concesionarea fără licitaţie a
terenului respectiv vom mai
povesti.
Scandal de Gorj6 iulie8
prof. Vprof. Vprof. Vprof. Vprof. Vasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogonearedactie@scandaldegorj.ro
Se spune, de foarte multe ori, că nu
este nimic mai plăcut sub soare, decât
să fii un om care îşi trăieşte viaţa în
dreptate, iar într-o asemenea situaţie,
chiar şi suferinţa, durerea sau orice
altă neplăcere confirmă într-un fel unic
acelaşi adevăr. Oamenii preferă să
trăiască după voia lor şi manifestă
repulsie faţă de moarte, dar, probabil
din acest motiv, sfârşitul nefericit al
vieţii este considerat crimă şi etichetat
ca atare. Tocmai de aceea, experienţa
sinuciderii este atât de terifiantă pentru
cei care supravieţuiesc şi, la polul
opus, sacrificiul suprem al cuiva
trezeşte admiraţie şi peste milenii. În
acelaşi timp, nu putem să negăm faptul
că viaţa ne aduce uneori la limita
suportabilului, cerând un preţ pe care
abia putem să îl plătim, mai ales că de
la neputinţele copilăriei, la cele ale
bătrâneţii, de la dificultăţile
adolescenţei, la grijile de tot felul ale
vârstei adulte, omul trudeşte pentru a-
şi împlini destinul, iar, cu cât mai mult
sunt aceste greutăţi accentuate în timp
de război sau calamităţi, cu atât se
relevă faptul că atunci când privim în
viitor, toate perspectivele apar
conturate în nuanţe fade, lipsite de
viaţă! Poate că mulţi oameni nu ajung
acolo încât să-şi dorească moartea, dar
câţi ar fi dispuşi să retrăiască anumite
momente prin care au trecut la un
examen prea dificil în faţa dreptăţii! Şi
totuşi, perspectiva oamenilor
„normali“ este una care concordă cu
motto-ul biblic: „Mai bine un câine viu,
decât un leu mort“ (Ecles. 9, 4). Poate
că aceasta ar putea fi una dintre
concluziile unui scurt exerciţiu de
meditaţie pe marginea „valorii“ vieţii
umane. Dar, oare, cât de îndreptăţită
este această sintagmă? De ce ar trebui
evaluat un dar a cărui origine
transcende orice putere umană de
înţelegere, utilizând o grilă de evaluare
împrumutată mai degrabă din limbajul
economic, decât din cel euharistic?
Din perspectivă creştină, viaţa este
un dar care se situează dincolo de
orice grad de comparaţie, iar pentru
edificare, putem încerca să definim
oarecum „valoarea vieţii“, raportându-
ne la alternative imediate ce
evidenţiază cât de preţioasă este
aceasta, dar întotdeauna sub rezerva
insuficienţei oricărei forme de
comparaţie sau exprimare. Prin
urmare, un creştin nu vede viaţa ca pe
o simplă „valoare“ pe care o poate
evalua comparând-o cu alte lucruri
considerate de el preţioase, deoarece
pentru el, viaţa este supremul dar
divin, actul întâi al existenţei, care îi
depăşeşte modestele puteri de
înţelegere şi care îi lasă la dispoziţie
singura atitudine normală în faţa
oricărei ispite: aceea de a mulţumi şi
de a se bucura cu responsabilitate
pentru ceea ce Dumnezeu i-a dăruit!
Aşadar, viaţa nu este o marfă sau un
obiect de schimb care poate fi primit,
refuzat sau dat înapoi după o vreme,
pentru că ea este un bun fundamental,
ceva preţios în şi pentru sine, prin
voinţa Celui Care a creat-o. Bunătatea
sau „valoarea“ sa nu este determinată
de gradul de utilitate în raport cu alţi
oameni sau lucruri, nici măcar de
utilitatea sa implicită pentru însăşi
persoana care o trăieşte. Fundamentul
valorii sale nu constă în sintagma
„pentru ca să“, ci, mai degrabă în
obsedantul „de la“ cine ai prinit-o!
Faptul că este rodul voinţei divine şi că
ne-a fost oferită în dar, este suficient
pentru a percepe ceva din
incomensurabilitatea valorii vieţii. Prin
urmare, percepţia creştină asupra
vieţii este, prin definiţie, una
euharistică, mulţumitoare,
recunoscătoare, iar la un moment dat,
indiferent cât de multă tristeţe,
neputinţă sau durere ar conţine, viaţa
nu poate fi, din această perspectivă, un
subiect de dezbatere axiologică. Ea ne
este dăruită, iar pentru ea să-I
mulţumit Proniei Cereşti! Chiar dacă,
nu de puţine ori, pentru însăşi puterea
de a mulţumi, tot de Sus trebuie să
cerem putere. Desigur, după cum
există un extaz al împlinirilor sufleteşti,
se pare că putem afla şi o euforie a
decăderii şi promiscuităţii fiinţei
umane. Nu ne scânteiază ochii doar
când trăim o stare înălţătoare, pentru
că uneori, dimpotrivă, am început să
avem trăiri subtile atunci când simţim
în nări miasma fetidă a mocirlei care se
înfiltrează prin pereţii tot mai fisuraţi ai
ne păstrăm miza pe valorile morale în
care credem, dar care par a ne
înstrăina de mediu, sau „socializăm“
cu majoritatea care dictează, pentru că
în adâncul sufletului renunţăm la
senzaţia inconfortabilă de corp străin
respins de către organismul social,
pactizând cu el, sau rămânem fideli
principiilor noastre de viaţă! S-ar putea
să ne placă baia de mulţime, oameni
buni, sau s-ar putea să ne bălăcărim cu
entuziasm în oceanul de meschinării,
de mici plăceri ale vieţii cotidiene în
care predomină banalitatea! Probabil
că ne-am simţi bine într-un loc în care
nimeni nu speră nimic, de teama de a
nu fi dezamăgiţi, dar, prea uşor ne-am
trezi ademeniţi de lâncezeala celor cu
un orizont de aşteptări restrâns la
nivelul unei beri băute seara, în faţa
mascaradelor televizate. De ce să cauţi,
de ce să afli, de ce să gândeşti, de ce să
iubeşti, de ce să te salvezi ca om şi ca
fiinţă raţională? Viaţa e simplă, trăieşte-
o simplu, în mici beţii şi certuri sterile
de mahala, cu vecinul, cu fratele sau
cu prietenul care te-a trădat! Iată
alternativa oferită nouă, celor care
trăim sentimentul înstrăinării, dar, să
nu disperaţi, oameni buni, pentru că
avem senzaţia că această corabie a
vieţii nu e nimic altceva decât masca
unor nisipuri mişcătoare. Dacă veţi fi
puşi cândva în situaţia de a călca pe
valuri fără să vă înecaţi, nu pierdeţi
prilejul de a vă gândi la cuvintele
psalmistului: „Fericit bărbatul care n-a
umblat în sfatul necredincioşilor“ şi
„Nu am şezut în adunarea
deşertăciunii şi cu călcătorii de lege nu
voi intra“. Poate vă daţi seama că
instantaneu, veţi găsi calea pe care vă
vor aştepta mâinile prieteneşti,
dătătoare de curaj. Pentru că speranţa
este ultima care moare în Cutia
Pandorei, e greu uneori să găseşti un
motiv pentru care să te bucuri, dar şi
mai greu este să contribui la bucuria
altcuiva şi, când te aştepţi mai puţin, se
pot întâmpla şi miracole. De aceea, eu,
astăzi, v-am propus ca să căutaţi în
sufletele voastre un lucru care vă
prisoseşte, împachetaţi-l cu grijă şi
dăruiţi-l cuiva, fiţi voi înşivă acei
„destăinuitori” magici şi împlinirea vă
va fi mai mare! Se pare că, în contextul
ameninţărilor globale, singura cale
pentru ca omenirea să meargă spre
mai bine este cea a colaborării cu
spiritele superioare, în vederea
contrării şi diminuării forţelor ostile
fiinţei umane, iar acesta ar putea fi
unul dintre secretele justiţiei divine,
despre care vom vorbi cu un alt prilej!
unei existenţe precare. Oriunde ne
aflăm, încercăm să promovăm o logică,
o ierarhie a valorilor, o normă a
bunului simţ, iar dacă ieşim din casă
încrezători că vom fi respectaţi şi
înconjuraţi cu o anumită căldură de
către ceilalţi, vom constata cu
surprindere că la bilanţul zilei, ne dăm
seama că nu am întâlnit nici un om
frumos în peregrinările noastre prin
lume. În loc de zâmbete, am văzut
rânjete, în loc de o vorbă cuviincioasă,
am auzit înjurături scrâşnite printre
dinţi şi sudalme! Spre dezamăgirea
noastră, pare că ne înconjoară privirile
suspicioase, rostirile în doi peri,
ghionturile celor care vor să fie mereu
mai în faţa noastră, şmecheria ridicată
la rang de inteligenţă, cenuşiul
carapacelor în care oamenii de bună
credinţă se ascund, uneori laş, ferindu-
se de respiraţia urât mirositoare a
vulgului.
Unii dintre noi am renunţat de mult
să mai aprindem lumânarea lui
Diogene, cea detectoare de oameni,
pentru că în limitele subumanului, ne-
am resemnat în butoaiele care ne
încorsetează tot mai mult sufletul,
făcându-ne să respirăm tot mai greu
într-o atmosferă viciată. Am vrea să
întâlnim un prieten în furnicarul care
împânzeşte străzile unui oraş, dar, spre
dezamăgirea noastră, poate nu-l găsim,
şi atunci parcă ne apucă o dorinţă
imperioasă de a îmbrăţişa un
necunoscut căruia să-i mângâiem
fruntea şi să-i spunem: „Ce bine îmi
pare că te-am întâlnit, prieten al meu!“
Poate aşa, pur şi simplu îl vom enerva,
îi vom provoca dezgust sau poate doar
o stare de surprindere şi un zâmbet de
om stânjenit. Nu va şti că noi căutăm
strângerea de mână care să ne redea
încrederea că merită să trecem dincolo
de colţul străzii, iar în forul nostru
interior, ca atunci când păşim pe
pietrele înşiruite pe albia unui râu
pentru a ajunge pe malul celălalt, tot
aşa avem nevoie în drumurile noastre
de câte un prieten a cărui încurajare să
ne dea emoţia ce naşte sentimentul
utilităţii şi dorinţa de a merge mai
departe. Dar nu-l găsim prea uşor, iar
în final, avem sentimental că între
semeni, nu se află nimeni care să ne
semene. Şi atunci, începem să ne
întrebăm nedumeriţi, dacă nu cumva e
ceva în neregulă cu noi.
Poate că singurătatea noastră e
rodul unei inadaptabilităţi la societatea
care se transformă într-un mod nefiresc
pentru percepţia noastră, iar în ultima
clipă, uităm ce avem de făcut! Cu sfială,
DAR, CE MAI ÎNSEAMNÃ AZI, VIAÞAOMULUI TRÃITÃ ÎN DREPTATE?
Scandal de Gorj6 iulie 9
Procurorul Diaconescu,pensionar cu 10.000 de lei lunar
Alin StroiaAlin StroiaAlin StroiaAlin StroiaAlin Stroiaredactie@scandaldegorj.ro
Lumee lumeee...! Mare nuntã mare înLumee lumeee...! Mare nuntã mare înLumee lumeee...! Mare nuntã mare înLumee lumeee...! Mare nuntã mare înLumee lumeee...! Mare nuntã mare încartierul Meteor din Târgu-Jiu, numaicartierul Meteor din Târgu-Jiu, numaicartierul Meteor din Târgu-Jiu, numaicartierul Meteor din Târgu-Jiu, numaicartierul Meteor din Târgu-Jiu, numai
cã s-ar putea sã se lase cu „bibilici”cã s-ar putea sã se lase cu „bibilici”cã s-ar putea sã se lase cu „bibilici”cã s-ar putea sã se lase cu „bibilici”cã s-ar putea sã se lase cu „bibilici”sparte ºi cu þurloaie cotonogite, avândsparte ºi cu þurloaie cotonogite, avândsparte ºi cu þurloaie cotonogite, avândsparte ºi cu þurloaie cotonogite, avândsparte ºi cu þurloaie cotonogite, având
în vedere declaraþiile belicoaseîn vedere declaraþiile belicoaseîn vedere declaraþiile belicoaseîn vedere declaraþiile belicoaseîn vedere declaraþiile belicoasepremergãtoare acestui eveniment.premergãtoare acestui eveniment.premergãtoare acestui eveniment.premergãtoare acestui eveniment.premergãtoare acestui eveniment.
Lumea rromilor musteºte de titulaturiLumea rromilor musteºte de titulaturiLumea rromilor musteºte de titulaturiLumea rromilor musteºte de titulaturiLumea rromilor musteºte de titulaturibombastice, una mai ridicolã decâtbombastice, una mai ridicolã decâtbombastice, una mai ridicolã decâtbombastice, una mai ridicolã decâtbombastice, una mai ridicolã decât
alta, fãrã o delimitare clarã aalta, fãrã o delimitare clarã aalta, fãrã o delimitare clarã aalta, fãrã o delimitare clarã aalta, fãrã o delimitare clarã aatribuþiuniloratribuþiuniloratribuþiuniloratribuþiuniloratribuþiunilor, cum ar fi regele Cioabã, cum ar fi regele Cioabã, cum ar fi regele Cioabã, cum ar fi regele Cioabã, cum ar fi regele Cioabãsau împãratul Iulian, dar în povesteasau împãratul Iulian, dar în povesteasau împãratul Iulian, dar în povesteasau împãratul Iulian, dar în povesteasau împãratul Iulian, dar în povestea
acestei nunþi este implicat un alt regeacestei nunþi este implicat un alt regeacestei nunþi este implicat un alt regeacestei nunþi este implicat un alt regeacestei nunþi este implicat un alt rege–probabil cã fiecare persoanã a–probabil cã fiecare persoanã a–probabil cã fiecare persoanã a–probabil cã fiecare persoanã a–probabil cã fiecare persoanã a
acestei etnii este împãrat sau rege- ºiacestei etnii este împãrat sau rege- ºiacestei etnii este împãrat sau rege- ºiacestei etnii este împãrat sau rege- ºiacestei etnii este împãrat sau rege- ºianume Dan Stãnescu Tanume Dan Stãnescu Tanume Dan Stãnescu Tanume Dan Stãnescu Tanume Dan Stãnescu Torticã.orticã.orticã.orticã.orticã.
Dupã ce a bãgat mai mulþi nevinovaþi la puºcãrie,Dupã ce a bãgat mai mulþi nevinovaþi la puºcãrie,Dupã ce a bãgat mai mulþi nevinovaþi la puºcãrie,Dupã ce a bãgat mai mulþi nevinovaþi la puºcãrie,Dupã ce a bãgat mai mulþi nevinovaþi la puºcãrie,
Deşi ar fi trebuit să fie
responsabil în faţa justiţiei
pentru faptele sale, care îl
asimiliează mai degrabă unui
neom decât unui personaj
cu o minimă onoare şi
verticalitate, procurorul
Parchetului de pe lângă
Tribunalul Gorj,
binecunoscutul Ion
Diaconescu, va avea o
cogeamite pensia de 10.000
de lei pe lună, probabil
pentru „merite” deosebite în
activitatea desfăşurată.
Culmea este că pensia
acestui individ, care a
nenorocit nenumărate
destine, este mai mare cu
aproximativ 2.000 de lei faţă
de salariul luat câtă vreme a
lucrat la Parchet. Deşi a
umplut de ruşine întreaga
breaslă a procurorilor prin
activitatea desfăşurată,
mintea arghirofilă a
procurorului de tot...păcatul
este doar la cei 10.000 de lei
pe care-i vor veni stând
confortabil acasă sau, dacă
va decide să continue în
domeniul avocaturii, aceştia
vor fi banii de semniţe.
„Nu judecaþi, sã nu„Nu judecaþi, sã nu„Nu judecaþi, sã nu„Nu judecaþi, sã nu„Nu judecaþi, sã nufiþi judecaþi”! „Cu cefiþi judecaþi”! „Cu cefiþi judecaþi”! „Cu cefiþi judecaþi”! „Cu cefiþi judecaþi”! „Cu ce
mãsurã cântãreºti,mãsurã cântãreºti,mãsurã cântãreºti,mãsurã cântãreºti,mãsurã cântãreºti,cu aceea îþi va ficu aceea îþi va ficu aceea îþi va ficu aceea îþi va ficu aceea îþi va fi
cântãrit!”cântãrit!”cântãrit!”cântãrit!”cântãrit!”Demn de amintit pentru
activitatea prolifică a lui
Diaconescu este faptul că
acesta este cel care l-a băgat
în puşcărie nevinovat pe
Marcel Ţundrea, pentru o
crimă pe care acesta nu a
comis-o, Ţundrea murind la
scurtă vreme după ce a fost
scos din temniţă datorită
condiţiilor grele de aici pe
care a trebuit să le îndure.
În acest sens, mai multe
persoane au reclamat şi
chiar au obţinut câştig de
cauză împotriva lui
Diaconescu, după ce
procurorul le-a întocmit
dosarele în temeiul cărora
au ajuns după gratii. Angela
Pop, mamă a opt copii, a
depus o plângere penală
împotriva procurorului
Diaconescu, pe care îl acuza
că, în baza unor certificate
medico-legale falsificate a
fabricat un dosar prin care
fiul său, Ion Pop, a fost
condamnat la trei ani de
puşcărie pentru tentativă de
omor. În palmaresul
procurorului Diaconescu se
mai regăseşte şi cazul lui
Florian Erdei şi al lui Costel
Constantin care au fost
arestaţi pentru omor fără
probe concludente. Culmea
este că cei doi au ajuns
după gratii, iar procurorul
nici măcar nu s-a sinchisit
să fi mers la locul crimei,
aşa cum spun aceştia. Ba
mai mult, vinovăţia celor
doi a fost contestată chiar
de un judecător care a
dispus refaceea dosarului
din lipsă de probe, cei doi
fiind puşi în libertate de
instanţă. Şi alte astfel de
cazuri asemănătoare pot
curge pe bandă rulantă la
adresa procurorului
Diaconescu.
În prezent, procurorul Ion
Diaconescu, aşteaptă
aprobarea de la Consiliul
Superior al Magistraturii în
cazul solicitării privind
scoaterea sa din circuit.
Chenzina la Parchetul de pe
lângă Tribunalul Gorj a lui
Diaconescu este de circa 8.
300 de lei lunar, dar pensia
sa va fi cu 2.000 de lei mai
mare, adică de 10.000 de lei
în fiecare lună.
Scandal de Gorj6 iulie10
Bãsescu, întrebat dacã a vorbitcu Boc despre menþinerea luiRidzi: Eu nu fac aºa ceva
Preşedintele Traian
Băsescu a afirmat,
duminică, întrebat de un
jurnalist de la Antena 3 dacă
a vorbit cu premierul Emil
Boc despre menţinerea în
funcţie a Monicăi Iacob-
Ridzi, că el nu face “aşa
ceva”, adăugând că “trafic
de influenţă făcea
Voiculescu când îşi lua
pământuri prin Bucureşti”.
După ce a coborât de pe
scena de pe care le-a vorbit
participanţilor la Festivalul
Bujorului de Munte de la
Gura Râului, Băsescu s-a
plimbat prin mulţime,
făcând fotografii cu cei
prezenţi, a luat copii în
braţe, iar apoi s-a aşezat pe
o pătură şi a ascultat muzică
alături de localnici.
Înainte de a pleca, şeful
statului şi soţia au mers la o
terasă din zonă şi au mâncat
bulz ardelenesc.
“M-am simţit foarte bine,
e ospitalitate, ca de obicei,
în judeţul Sibiu, unde şi eu
vin mereu cu drag”, a spus
el, în drum spre maşină.
El a fost întrebat de
jurnalişti când va merge la
Sibiu să îşi ridice titlul de
cetăţean de onoare, Băsescu
spunând că aşteaptă să fie
invitat de primarul Sibiului,
întrucât atunci cînd fusese
chemat nu a putut merge,
iar apoi nu a mai primit
nicio invitaţie.
“Sper ca primarul
Johannis să aibă
amabilitatea să coreleze
protocolul de la Primărie cu
protocolul de la Cotroceni şi
să mă invite să iau titlul.
Când voi fi invitat voi veni,
pentru că este o onoare
pentru mine”, a spus
Băsescu.
Întrebat la ce s-a referit
în discursul său, când a
menţionat “vremurile
grele”, şeful statului a spus
că “este o perioadă
dificilă”.
“E criză economică, în
primul rând trebuie să o
recunoaştem şi să nu o
lăsăm să ne înfrângă. Este
un lucru specific
capitalismului. Criza la nivel
global ne atinge şi pe noi,
dar dacă ne văicărim toată
ziua şi nu suntem solidari să
o trecem, sigur o să o
trecem mai greu”, a spus el.
Întrebat de un jurnalist
de la Antena 3 dacă a vorbit
cu premierul Emil Boc
despre menţinerea în
funcţie a ministrului Monica
Iacob Ridzi, Băsescu a
răspuns: “Domnule, te rog
să le transmiţi stăpânilor tăi
de la Antena 3 că eu nu fac
aşa ceva, trafic de influenţă
făcea Voiculescu când îşi
lua pământuri prin
Bucureşti. Eu sunt Traian
Băsescu şi preşedintele
României. Nu fac ceea ce
postul vostru a minţit ieri
seară”.
Imediat după aceea,
Băsescu şi soţia sa au urcat
în maşină, plecând spre
municipiul Sibiu.
Traian Băsescu şi soţia sa
au participat, duminică, la
Gura Râului, la Festivalul
Bujorului de Munte. Pe
scena de unde s-a adresat
mulţimii, şeful statului a
spus că astfel de sărbători îi
fac pe români să fie
împreună, atât atunci când
se bucură, cât şi în vremuri
grele, iar ceea ce localnicii
au dezvoltat în zonă este
cea mai bună emblemă a
lor.
Bãsescu nu a vrut sãBãsescu nu a vrut sãBãsescu nu a vrut sãBãsescu nu a vrut sãBãsescu nu a vrut sãbea þuicã în faþabea þuicã în faþabea þuicã în faþabea þuicã în faþabea þuicã în faþa
jurnaliºtilorjurnaliºtilorjurnaliºtilorjurnaliºtilorjurnaliºtilorPreşedintele Traian
Băsescu a refuzat politicos,
duminică, să guste din ţuica
oferită de localnici la Gura
Râului, unde se desfăşoară
Festivalul Bujorului de
Munte, spunând, râzând, că
nu doreşte să bea în faţa
jurnaliştilor întrucât aceste
imagini vor fi difuzate de
toate televiziunile.
Traian Băsescu a gustat
din pâinea şi sarea oferite de
localnici şi, împreună cu
soţia, s-a oprit pentru a le fi
prinsă în piept câte o floare
de bujor cu şnur tricolor,
transmite corespondentul
MEDIAFAX.
Şeful statului a refuzat
însă să guste din ţuică.
“Nu beau de faţă cu
presa, că asta va fi imaginea
pe toate televiziunile”, a
spus el râzând.
Traian Băsescu s-a
plimbat prin mulţime, fiind
asaltat de localnicii care s-au
înghesuit pentru a da mâna
cu el şi pentru a face
fotografii. El s-a fotografiat şi
cu mai mulţi copii îmbrăcaţi
în costume populare.
Ulterior, şeful statului şi
soţia sa s-au oprit pentru a
asista la un spectacol oferit
de Junii Sibiului.
Preşedintele Traian
Băsescu şi soţia sa au ajuns,
duminică, în judeţul Sibiu,
pentru a participa la
Festivalul Bujorului de
Munte, care se desfăşoară în
comuna Gura Râului.
Scandal de Gorj6 iulie 11
Boc: Guvernul va aloca pânã lasfârºitul anului peste 100 mil. europentru lucrãri în infrastructurã
Guvernul va aloca, până
la sfârşitul anului, peste 100
de milioane de euro pentru
finalizarea unor lucrări de
investiţii în infrastructură
care au fost începute, la
nivel naţional, pentru a nu
rămâne obiective
neterminate în acest an, a
anunţat, duminică, premierul
Emil Boc.
Premierul a făcut acest
anunţ pe şantierul centurii
Vâlcele-Apahida şi a spus că
investiţiile se referă la
centuri de ocolire ale unor
oraşe, la drumuri naţionale
şi la Autostrada Transilvania.
“Avem peste o sută de
milioane de euro pentru
finalizarea unor lucrări.
Obiectivul nostru este ca în
acest an să finalizăm
lucrările şi să nu mai lăsăm
din nou lucrări începute şi
neterminate”, a afirmat Boc.
Potrivit premierului, până
la sfârşitul anului se vor
finaliza 42 de kilometri ai
Autostrăzii Transilvania, pe
tronsonul Câmpia Turzii-
Gilău, centura de ocolire a
municipiului Cluj-Napoca,
centura municipiului Gherla,
drumurile Cluj-Bistriţa, Cluj-
Suceava şi Arad-Lugoj,
centurile Timişoarei şi
Ploieştiului şi Pasajul
Băneasa.
“Sunt lucrări pe care le
vom finaliza. Am pregătit
resurse financiare pentru a fi
siguri că se termină practica
fostului ministru al Educaţiei
de a deschide 4.000 de
şantiere de şcoli şi a da la
fiecare câte un leu, iar
şcolile sunt în paragină
pentru că nu au finanţare. E
o mare prostie. Trebuie să
finanţezi ceea ce poţi
termina şi când ai terminat
începi alte lucrări. Nu începi
trei lucrări şi nu dai bani, iar
apoi acestea se degradează”,
a precizat Boc.
El a dat asigurări că
Guvernul este în măsură să
finalizeze până la sfârşitul
anului lucrările de
infrastructură menţionate.
Premierul Emil Boc a
vizitat, duminică, şantierul
centurii de est a muncipiului
Cluj-Napoca, Vâlcele-
Apahida, şi a trasat drept
obiectiv constructorilor să
execute lucrările astfel încât
de Crăciun să se poată
circula pe această arteră,
chiar dacă investiţia nu va fi
finalizată complet.
Boc: Guvernul vaBoc: Guvernul vaBoc: Guvernul vaBoc: Guvernul vaBoc: Guvernul vaachita, în iulie, oachita, în iulie, oachita, în iulie, oachita, în iulie, oachita, în iulie, odatorie de 48 dedatorie de 48 dedatorie de 48 dedatorie de 48 dedatorie de 48 de
milioane de euromilioane de euromilioane de euromilioane de euromilioane de eurocãtre Bechtelcãtre Bechtelcãtre Bechtelcãtre Bechtelcãtre Bechtel
Premierul Emil Boc a
anunţat că Guvernul va
achita, în această lună,
companiei americane
Bechtel o datorie de 48 de
milioane de euro, care
reprezintă cheltuieli curente
neonorate pentru lucrările la
Autostrada Transilvania.
Premierul Emil Boc a
făcut acest anunţ duminică,
în cadrul vizitei făcute pe
şantierul Autostrăzii
Transilvania din judeţul Cluj.
“Sunt cheltuieli curente
care practic trebuie aduse la
zi şi pe care în iulie le
aducem în grafic. Este o
datorie de 48 de milioane de
euro”, a afirmat Boc.
Premierul i-a spus,
duminică, directorului
Michael Mix, de la compania
Bechtel, care lucrează la
Autostrada Transilvania, că
nu trebuie să îşi facă griji în
ceea ce priveşte achitarea
acestei datorii.
“Nu trebuie să îşi facă
griji, nu sunt probleme
majore în ceea ce priveşte
asigurarea finanţării. Banii îi
aducem din trimestrul patru
în trimestrul trei şi vor avea
astfel sume încât să lucreze
şapte zile pe săptămână”, a
menţionat Boc.
Lucrările pe tronsonul 2B
al Autostrăzii Transilvania,
Câmpia Turzii - Gilău, vizitat
duminică de premier, sunt
realizate în proporţie de 75
la sută şi trebuie finalizate
până la sfârşitul acestui an.
Proiectul de construcţie a
autostrăzii Transilvania, pe
traseul Braşov - Borş, a
început în 2004, în baza unui
contract cu o valoare de 2,2
miliarde euro acordat
Bechtel. Lucrările au fost
întrerupte la jumătatea
anului 2005, când autorităţile
au început reanalizarea
contractelor încheiate de
guvernarea precedentă. Ca
urmare a sistării lucrărilor,
termenul de finalizare a
autostrăzii, stabilit iniţial
pentru anul 2012, a fost
prelungit cu un an.
Scandal de Gorj6 iulie12
Pandurii negociazã cu CFRCluj pentru un împrumut alatacantului Rade Veljovici
Conducerea clubului
Pandurii Târgu Jiu discută în
aceste zile varianta unui
împrumut al atacantului sârb al
echipei CFR Cluj, Rade
Veljovici, la gruparea antrenată
de Sorin Cârţu, informează
surse din cadrul grupării
gorjene.
“Veljovici nu a făcut faţă
concurenţei din atacul CFR-ului,
acolo unde a avut de luptat
pentru un post de titular cu
Yssouf Kone, Diego Ruiz,
Dubarbier sau Deac, însă, la
Pandurii, ar putea avea mai
multe şanse de a juca şi de a se
face remarcat. Ne aflăm în
negocieri avansate şi sperăm să
reuşim să-l aducem pe Veljovici
la Pandurii”, a dezvăluit, sub
protecţia anonimantului, un
oficial al clubului gorjean.
Rade Veljovici, în vârstă de
23 de ani, a fost transferat la
CFR Cluj în pauza
competiţională din sezonul
trecut şi a jucat doar în ultimele
zece minute ale partidei de la
Bucureşti cu Dinamo, pierdută
de gruparea ardeleană cu scorul
de 0-1.
Un alt jucător dorit de Sorin
Cârţu este atacantul echipei
Steaua, Alin Liţu, care nu a fost
inclus de Cristiano Bergodi în
planurile sale pentru sezonul
2009-2010. Liţu, în vârstă de 23
de ani, a jucat sezonul trecut, în
turul campionatului, în 13
partide pentru Gloria Buzău, iar
în retur s-a întors la Steaua,
pentru care a jucat 8 meciuri.
Li?u are 60 de meciuri jucate în
liga I şi patru goluri marcate.
Mediafax