Post on 06-Jul-2020
transcript
INTRODUGERE
Bine aivenit! Cartea pe care o liiin mSnicuprinde 189 de exercilii de toate feturite.Acestea ilivor pune cetutele cenu;ii [a
incercare si au fost create ?n a;a fetinc6tpAni ;i cei maiimpStimili logicieni sE
se scarpine in cap de nervi cSnd incearclsi [e rezolve.
ExercitiiLe din aceastl carte, create
de expertiin domeniu, vor pune o gamllargS de probteme, c6teva dintre ete
de o complexitate foarte mare. Ele suntconcepute pentru a-ti pune [a incercare
abititSlite din zone[e argumentaliei togice,
deducliei, vederii in spaliu, catculu[uimatematic, tiparelor [ingvistice ;i dinmulte altel.e. iqiva Lua ceva timp s5 [e
rezolvi. DacS vei simti nevoia sE te uitila rispunsuri, nu te simti prost - fiecare
cu punctete [ui forte. GSnde;te-te cI i-ai
oferit creierutuitSu un antrenament bun,iar asta conteazS cel mai mutt.
in generat, exerciliil.e din aceast5 cartese ?nscriu intr-una dintre urmEtoarele cinci
categorii (dar pot s5 se inscrie ;i in aLtete!):
1. Argumentalia togici este cotoanavertebra[5 a oricirui exerciliu din
coleclie. Veli primi un set de informalii
;i, pornind de [a acele informafii, !i se va
cere sd gise;ti toli pa;ii necesari pentru
a ajunge [a r5spuns. Cete mai pure testede Logici argumentativS nu cer cuno;tinleanterioare, dar gAndirea togic5 este parteintegrantl a exercitiilor intr-o asemenea
mEsur5 incSt apare in marea majoritatea testetor.
2. Gindirea lateralS i1i pune [a incercareflexibititatea mentatS. Uneori ai nevoiesE deviezide [a drumul aparent. Nici unuldintre exerciliite din carte nu e arbitrarsau gresit, dar citeva dintre ete ar putea
si fie attceva decit ceea ce par [a prima
vedere. Deci, daci nu reupltisi ajungi [aun r5spuns, poate e timpul s5 tagi [a o partepresupunerite ;i s5 faci un pas in spate interitoriul spinos a[ lui ,,ce o mai fi si asta?"
3. Vederea in spaliu este un aspect
important aI intetigenlei. UnuI dintrecele maiclare elemente ate unui lQ bun
este abititatea de a [ua informalii vizuate
abstracte ;i de a [e manipula ca ;i cSnd ar
face parte din realitatea obiectivS. Acest felde lucru cu datete [as5 [oc pentru trasarea
unor noi direclii de deduclie ;i presupuneri,
sporind informatiile cu care lucrezi.
4. Tiparete lingvistice te ajutl s5-1i
exptorezi abil.it51il.e privitoare at6t [a
folosirea [imbii scrise, c6t gi [a utitizareasimbotisticii care std [a baza oric5ruitext scris. Un att element de baz5 a[ inteli-genlei, facititatea [ingvistic5, este cea maiimportanti pentru comunicare - iar fIrEcomunicare nu poate exista impSrtSgirea
de idei sau de cuno;tinte noi.
5. Probtemete matematice sau informafi-onate cautl s5-ti testeze atAt cunogtinlete,cat gi abititSlite de rezotvarea a exerciliilor.lnteligenla i;i atinge punctuI maxim cAnd
este aplicati pe un teren popu[at cu date
&
reale. Ceniut se manifest5 in actiune,nu in potenliat. Deci aceste exerciliiili vortesta competentete matematice, precumgicapacitatea de rezotvare a probtemetor.lmportanla acestor resurse este,.probabit,cea care ne-a f5cut pe noi, oamenii,s5 ne testSm mintea prin exerciliiinc5 de[a inceputurite speciei noastre. Exerci]iitede tip puzzLe sunt universate; nu existlcutturS, curent sau istorie despre care siavem informalii ci nu foloseau asemeneapuzzte-uri. Chiar ;i cete mai timpuriiexemple de scriere inctud dovezi ctareate fotosirii acestora.
Dorinla noastr5 s5 rezolv5m sarcini men-tate este instinctivS. Este o component5centratE a ceea ce suntem. Abititateacreierutui nostru de a privi lumea, de a oprovoca si de a o transforma pAnI
in momentut in care capSti sens este unutdintre bunurile noastre cele mai de pre1.
Ca exercitiite fizice, exerciliile mentale suntpl5cute [a un nivel profund, chimic, ;isuntin aceta;itimp benefice. Ne ptace si ne
analizim, ne ptace sI c6;tig5m competilii
;i ne ptace sE ne dezvolt5m capacitSlite.FaptuI cI s-a dovedit c5 exercitiite mentalesau rezotvarea probtemelor sunt de ajutorimpotriva degradirii creierutui, ;i chiar
;i a bol.ii Alzheimer, e doar unul dintrefericitele beneficii.
Chiar dac5 nu existS o ordine strict5,vei vedea cE exerciliite de ta inceputuIc5rlii sunt mai directe decAt cete dina doua parte. SI fim ctari - nu va fi usorsi rezolvi exerciliite.'Dar va fi amuzant.
Distrac!ie ptScutS!
01Daci lui Andreiii ptac rAurile, darnu !5rmut, Lui Eric ii ptac cu[mi[e,dar nu v5ile, [ui loachim ?i place
campra, Oar nu padurea, ce tl va
p[5cea Stetei?
A. paji;tea
B. [unca
C. taigaua
D. mta;tinaE. tundra
@2
%uFiecare simbo[ din
caroiaj are o valoare
stabiLitS. Cu ce numir 4gtrebuie s5 inlocuimsemnuI intrebSrii?
4q
{s
44
10
4q{q
REspunsuIta pagina 132
03
- %n"u,,- __
"""q*o."".. 'o&2,"1_\.
CSnd cSsulele urmitoaresunt comptetate corect,
vor conline tase numere
diferite care ii pot urma
Lui651 pentru a forma un
numSr de ;ase cifre care
i[ are pe 163 ca divizor.
r--'--*''-
.:\.r1{.
11tt
,p-''ooun^'rQ/ t.dDo6,z^-
'o&?
6 5 1
71|\ /7 Vatizele sunt cuplate
ll ll //Jl cu destinalia tor. care este
V -J cea care nu se potrive;te?
Numete citorva atbume de muziclcetebre au fost codate fotosindcheia de maijos. Le poli descifra?
45demnVW
89hiqrz
67fgopxy
123abcjk r
stu
t, RlspunsuI La pagina 132
06
Rispunsu[ [a pagina 132
Un grup de o suti de persoane
este format din ind.ivizi care suntoricorupli, orionegti. Ce[ pulinunul dintre ei este onest, dar,
din orice pereche format5,cet pulin unul este corupt.
C6!i din fiecare sunt in grup?
2 5 5 9 7 5 5 1 9 1 1 2 3 9 4 1 7 9 5 9 7 8 2 9 6 5 4 5 9
5 8 9 2 5 5 7 9 8 6 3 1 2 6 5 9 2 8 5 9 2 6 4 7 7 3 1 9 4
7 9 5 2 9 6 3 6 7 4 9 2 8 5 9 4 1 9 2 9 1 9 4 5 9 6 6 9 2 8ls 19 4 6 6 5
3 5 3 9 5 5 9 4 9 6 5 9 6 3 3 9 5 7 9 9 5 2 6 9 7 6 3