Post on 17-Feb-2016
description
transcript
1
INTRODUCERE IN CONTABILITATE PARTEA A II-A
1. Contul
2. Contabilitatea activelor imobilizate
3. Contabilitatea stocurilor
4. Contabilitatea datoriilor cu furnizorii
5. Contabilitatea datoriilor cu personalul
6. Contabilitatea capitalurilor proprii
7. Contabilitatea disponibilitatilor
8. Închiderea conturilor, întocmirea registrului jurnal şi a balanţei de verificare
1. Contul
1.1 Contul-prezentare
1.2 Reguli de funcţionare a conturilor
1.3 Analiza contabilă a tranzacţiilor
1.4 Stornarea
1.1 Contul - prezentare
În contabilitate este utilizat instrumentul “cont” pentru a înregistra, calcula şi controla existentul şi
modificările (creşteri, micşorări) fiecărui element bilanţier pe o anumită perioadă de timp. Cea mai
simplă formă de cont este cea prezentată sub forma literei T.
Structura contului:
1. Titlul (denumirea) şi simbolul contului
2. Debitul şi creditul
3. Explicaţia tranzacţiilor înregistrate în cont
4. Rulajul (mişcarea) contului
5. Total sume debitoare şi creditoare ale contului
6. Soldul contului.
1. Titlul (denumirea) şi simbolul contului
Titlul contului reprezintă conţinutul economic al elementului bilanţier (bun economic, sursă
de finanţare, rezultat) a cărui evidenţă se ţine cu ajutorul contului respectiv. În general, denumirea
unui cont reflectă obiectul înregistrat în contul respectiv.
Simbolul conturilor precum şi denumirea acestora sunt stabilite unitar în România prin planul de
conturi general.
Pe linia orizontală a teului sunt înscrise titlul şi simbolul cifric ale contului.
Exemple: 411 Clienţi, 4423 TVA de plată, 461 Debitori diverşi, 301 Materii prime.
2. Debitul şi creditul
Debitul (D) reprezintă partea stângă a unui cont iar creditul (C) partea dreaptă a unui cont.
Toate sumele trecute în partea stângă a unui cont sunt sume debitoare iar toate sumele trecute în
partea dreaptă a unui cont sunt sume creditoare.
A debita un cont înseamnă a înregistra o sumă în partea stângă a contului respectiv. A credita un
cont înseamnă a înregistra o sumă în partea dreaptă a contului respectiv.
Legătura dintre debitul şi creditul conturilor stabilite cu ocazia înregistrării operaţiilor economice
în conturi se numeşte corespondenţa conturilor.
2
3. Explicaţia tranzacţiilor înregistrate în cont
Explicaţia poate fi descriptivă sau contabilă. Explicaţia desciptivă constă în prezentarea, pe
scurt, a conţinutului operaţiei economice sau financiare cu indicarea documentului justificativ, a
datei când a avut loc.
Exemplu:
Explicaţia contabilă constă în indicarea simbolului sau simbolurilor conturilor corespondente.
4. Rulajul (mişcarea) contului
Rulajul reprezintă mişcarea sau sumele înregistrate succesiv într-o perioadă de gestiune în debitul
sau creditul unui cont ca urmare a creşterilor şi micşorărilor generate de diverse tranzacţii.
Rulajul este de două feluri: debitor şi creditor. Rulajul debitor (RD) reprezintă totalitatea
înregistrărilor efectuate în debitul unui cont într-o perioadă de gestiune. Rulajul creditor (RC )
reprezintă totalitatea înregistrărilor efectuate în creditul unui cont într-o perioadă de gestiune.
5. Total sume debitoare şi creditoare ale contului
Totalul sumelor unui cont este de două feluri: total sume debitoare (TSD) şi total sume creditoare
(TSC). Prin adunarea rulajelor debitoare sau creditoare cu sumele care exprimă, în partea de debit
sau de credit, soldul iniţial reflectat de cont la începutul perioadei de gestiune, se obţine total
sume debitoare şi total sume creditoare ale contului respectiv.
6. Soldul contului.
Existentul valoric stabilit la un moment dat elementulului pentru care s-a deschis contul reprezintă
soldul contului. Se stabileşte ca diferenţă între total sume debitoare şi total sume creditoare. În
funcţie de mărimea sumelor, soldul poate fi debitor (SD), sold creditor (SC) sau sold balansat
(cont soldat). Dacă totalul sumelor debitoare din cont este mai mare decât totalul sumelor
creditoare, contul are sold debitor (SD), iar dacă totalul sumelor creditoare este mai mare decât
totalul sumelor debitoare, contul are sold creditor (SC). Dacă totalul sumelor debitoare din cont
este este egal cu totalul sumelor creditoare, contul este soldat sau balansat.
Soldurile se stabilesc de regulă, la sfârşitul perioadei de gestiune, reprezentând solduri finale (SF)
respectiv debitoare(SFD) sau creditoare (SFC) care, la începutul perioadei următoare de gestiune
apar ca solduri iniţiale (SI).
În teul (T) fiecărui cont se va trece la sfârşitul perioadei de gestiune soldul final debitor în creditul
contului respectiv sau soldul final creditor în debitul contului respectiv pentru echilibrarea
sumelor din debitul şi creditul acestuia.
Relaţiile de calcul pentru total sume sunt :
TSD=SI debitor+RD
TSC=SI creditor+RC,
Relaţiile de calcul pentru soldul final sunt :
1. TSD – TSC = SFD, când TSD > TSC
2. TSC – TSD = SFC, când TSC > TSD
3. TSD – TSC = 0, când TSD = TSC.
3
Fişa contului 404 Furnizori de imobilizări
Unitatea ALFA Fişă de cont pentru operaţii diverse Furnizori de imobilizari Simbol cont Pag
404 1
Data
înreg.
Document Explicaţie Simbol
cont
cores-
pondent
Rulaj Sold D/C
Fel
Nr. D C
01.11 Sold iniţial - - - 20.000 C
03.11 Factură 126 Achiziţie mijloc de transport 2133 - 30.000 50.000 C
07.11 Ordin de plată 10 Plată datorie 5121 20.000 - 30.000 C
Total 20.000 30.000 30.000 C
D 404 Furnizori de imobilizari C
(5212) 20.000
SI 20.000
30.000 (2133)
RD 20.000 RC 30.000
TSD 20.000 TSC 50.000
SFC 30.000
4
Având în vedere soldul pe care-l prezintă, conturile pot fi:
Conturi monofuncţionale sunt conturi ce prezintă un singur fel de sold debitor sau
creditor. Aceste conturi sunt întotdeauna numai conturi de activ sau numai conturi de
capitaluri.
Conturi bifuncţionale sunt conturi ce prezintă fie sold debitor, fie sold creditor la
momente diferite.
Exemplu
Conform reglementărilor româneşti, există conturi permanente şi conturi temporare.
Conturile permanente sunt conturi care pot prezenta la sfârşitul perioadei de gestiune sold debitor,
creditor sau zero. Asupra soldului de la sfârşitul perioadei nu se intervine. Soldul final devine la
începutul perioadei următoare sold iniţial . În literatura de specialitate, aceste conturi sunt numite şi
conturi bilanţiere, fiind conturi ce reprezintă elementele bilanţului. Pentru aceste conturi, operaţiunea
de închidere presupune calculul indicatorilor rulaje şi total sume în vederea determinării soldului
final.
Conturile temporare sunt denumite în literatura de specialitate conturi de procese, fiind conturile de
venituri şi cheltuieli. Sunt conturi care la sfârşitul perioadei de gestiune sunt închise şi vor prezenta
astfel sold final zero. Pentru aceste conturi, operaţiunea de închidere presupune transferal tuturor
sumelor din conturile de venituri şi cheltuieli către contul 121 Profit sau pierdere.
Planul de conturi
Planul de conturi general este un tablou al întregului sistem de conturi, în cadrul căruia fiecare cont
este delimitat printr-o denumire şi simbol cifric fiind încadrat într-o clasă şi grupă, asigurându-se
astfel uniformitate şi unitate de conţinut, funcţie, denumire şi simbolizare a conturilor. În simbolizarea
conturilor se aplică sistemul zecimal.
În planul de conturi general se cuprind 9 clase de conturi:
Clasa 1 - Conturi de capitaluri
Clasa 2 - Conturi de imobilizări
Clasa 3 - Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie
Clasa 4 - Conturi de terţi
Clasa 5 - Conturi de trezorerie
Clasa 6 - Conturi de cheltuieli
Clasa 7 - Conturi de venituri
Clasa 8 - Conturi speciale
Clasa 9 - Conturi de gestiune
Exemple:
5
1.2 Reguli de funcţionare a conturilor
Regulile de funcţionare a conturilor au drept scop să stabilească partea contului (debit sau credit) în
care urmează să se înregistreze soldul iniţial existent în fiecare cont la deschiderea acestuia,
modificările (creşteri sau micşorări) valorii elementului la care se referă contul, determinate de
tranzacţiile, evenimentele, operaţiile economice şi soldul final al conturilor existent la închiderea
acestora. Acestea au ca punct de plecare bilanţul cu structurile sale (active, capitaluri proprii şi
datorii). Se porneşte de la dubla reprezentare (activele în partea stângă a egalităţii, iar capitalurile
proprii şi datoriile în partea dreaptă a egalităţii).
Regulile de funcţionare a conturilor:
1. Toate conturile de activ încep a funcţiona prin a se debita şi se debitează cu soldul iniţial;
toate conturile de capitaluri proprii (CP) încep a funcţiona prin a se credita şi se
creditează cu soldul iniţial; toate conturile de datorii (D) încep a funcţiona prin a se
credita şi se creditează cu soldul iniţial;
2. Toate conturile de activ se debitează cu creşterile (intrările) elementelor de activ; toate
conturile de capitaluri proprii (CP) se creditează cu creşterile (intrările) elementelor de
capitaluri proprii, toate conturile de datorii (D) se creditează cu creşterile (intrările)
elementelor de datorii .
3. Toate conturile de activ se creditează cu micşorările (ieşirile) elementelor de activ; toate
conturile de capitaluri proprii (CP) se debitează cu micşorările (ieşirile) elementelor de
capitaluri proprii, toate conturile de datorii (D) se debitează cu micşorările (ieşirile)
elementelor de datorii.
4. Toate conturile de activ au întotdeauna sold final debitor sau zero, iar toate conturile de
capitaluri proprii si datorii au întotdeauna sold final creditor sau zero.
Aceste reguli de funcţionare sunt ilustrate mai jos.
D Conturi de activ C D Conturi de capitaluri
proprii şi datorii C
SI
+
-
-
SI
+
SFD SFC
Nota 1: În cazul în care elementele influenţează în mod indirect bilanţul (cazul cheltuielilor şi
veniturilor) efectul modificărilor produse de acestea este analizat prin prisma modificărilor survenite
asupra rezultatului exerciţiului, element component al capitalurilor proprii.
Nota 2: În cazul în care un element este rectificativ, acesta va fi analizat din prisma efectului pe care îl
produce asupra totalului bilanţier.
Nota 3: Conturile de venituri şi cheltuieli nu prezintă sold la sfârşitul perioadei de gestiune deoarece
sunt închise prin contul 121 Profit sau pierdere. Deci, aceste conturi nu prezintă nici sold la începutul
perioadei de gestiune.
6
1.3 Analiza contabilă a tranzacţiilor
Fiecare tranzacţie consemnată într-un document, înainte de înregistrarea ei în contabilitate, trebuie
să fie supusă analizei contabile în vederea determinării efectului dual asupra conturilor. Această
analiză are drept rezultat stabilirea conturilor ce sunt afectate de tranzacţii şi în ce mod. De asemenea,
acest rezultat trebuie să respecte cele două ecuaţii fundamentale:
ACTIV = CAPITALURI PROPRII + DATORII
DEBIT = CREDIT
Realizarea analizei contabile presupune parcurgerea, în general, a următoarelor etape:
Determinarea naturii operaţiei, adică stabilirea conţinutului tranzacţiei ce trebuie
înregistrată în contabilitate.
Modificarea elementelor bilanţiere, stabilirea modificărilor care se produc în structura
elementelor bilanţiere, conţinutul şi sensul modificărilor.
Identificarea conturilor corespondente, adică stabilirea conturilor corespondente în care
urmează să se înregistreze tranzacţia, baza elementelor bilanţiere modificate.
Aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor in vederea determinarii părţii din fiecare
cont (debit sau credit) în care urmează să se înregistreze tranzacţia.
Formula contabilă, respectiv întocmirea, pe baza analizei contabile efectuate, a formulei
(egalităţii) contabile.
Formula contabilă exprimă, sub formă grafică, modificările pe care le determină fiecare tranzacţie
pe baza dublei înregistrări, sub formă de egalitate valorică.
Structura formulei contabile se reflectă prin:
Conturile corespondente;
Semnul „=”;
Semnul „%”, utilizat în înţelesul de „următoarele”, atunci când în formula contabilă intră în
corespondenţă mai mult de două conturi;
Sumele.
În formula contabilă, contul (conturile) care se debitează se trec în stânga semnului egalităţii,
deoarece debitul este partea stângă a unui cont, iar contul (conturile) care se creditează se trec în
partea dreaptă a semnului egalităţii, deoarece creditul este partea dreaptă a unui cont. Prin ataşarea
explicaţiei descriptive a operaţiunilor în cauză la elementele formulei contabile rezultă noţiunea de
articol contabil.
În funcţie de numărul conturilor corespondente care compun formula contabilă, putem avea:
a) formule contabile simple;
b) formule contabile compuse.
a) Formule contabile simple: tranzacţia generează modificări numai la două elemente bilanţiere, un
cont care se debitează şi un cont care se creditează. Modelul este de forma:
Cont debitor = Cont creditor Suma
Exemplu:
1. Societatea comerciala ALFA a achizitionat in data de 03.11.N un mijloc de transport in
valoare de 30.000 lei conform facturii nr. 1.
Natura operaţiei:
7
Modificările bilanţiere:
Conturi corespondente:
Aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor:
Formula contabilă:
2. Pe 07.11 societatea a platit mijlocul de transport conform ordinului de plată nr 1.
Natura operaţiei:
Modificările bilanţiere:
Conturi corespondente:
Aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor:
Formula contabilă:
b) Formule contabile compuse: tranzacţia generează modificări la mai mult de două elemente
bilanţiere, astfel:
Două sau mai multe conturi care se debitează şi se creditează un singur cont. Modelul
formulei contabile este următorul:
%
Cont debitor
Cont debitor
…
= Cont creditor Suma
Suma
Suma
….
Exemplu: Societatea X achiziţionează pe credit comercial materiale consumabile în valoare de 1.000
lei şi ambalaje în valoare de 2.000 lei, conform facturii emise de firma Y.
8
Se debitează un singur cont şi se creditează două sau mai multe conturi. Modelul formulei
contabile este următorul:
Cont debitor = %
Cont creditor
Cont creditor
….
Suma
Suma
Suma
….
Exemplu: Societatea X înregistrează contribuţiile salariaţilor la asigurări sociale de 1.050 lei şi
contribuţiiile la fondul de şomaj de 500 lei (reţineri din salarii).
1.4 Stornarea
Un mod specific contabilităţii de corectare a erorilor intervenite la înregistrarea tranzacţiilor în conturi
este reprezentat de operaţiile de stornare. Astfel, formulele contabile de stornare (de corectare) pot fi:
a) formule contabile de stornare în negru,
b) formule contabile de stornare în roşu.
a) Formulele contabile de stornare în negru constau în anularea înregistrării efectuate anterior greşit,
prin inversarea conturilor corespondente din formula contabilă respectivă şi apoi întocmirea şi
înregistrarea formulei contabile corecte.
b) Formulele contabile de stornare în roşu constau în anularea unei formule contabile efectuate
anterior greşit prin întocmirea şi înregistrarea unei noi formule contabile similară cu cea eronată,
însă cu sumele înscrise în roşu (sau în negru, dar încadrată în chenar). Înscrierea unei sume în
roşu are semnificaţia în contabilitate a unor valori cu semnul “–”, având ca efect anularea sumei
înscrisă anterior în mod eronat.
Comentariu: Dezavantajele stornării în negru vizeaza:
- rulajele, acestea marindu-se artificial cu sume ce nu corespund unor tranzactii (ci unor
operatii de corectare)
9
- si corespondenţele între conturi, stabilindu-se corespondente ireale intre diverse conturi.
Exemplu: Societatea X se aprovizionează cu cereale în vederea revânzării în valoare de 2.480 lei
conform factură. Contabilul anterior a efectuat, în mod eronat, următoarea înregistrare în
contabilitate:
1. Achiziţie mărfuri de la furnizori
345 Produse finite = 401 Furnizori 2.480 lei
Cerinte:
a) Efectuaţi corecţia acestei formule contabile, utilizând:
a.1) stornarea în negru;
a.2) stornarea în roşu.
b) Întocmiţi T-urile conturilor utilizate şi comentaţi efectele generate de cele două tipuri de
corecţii.
a.1) stornarea în negru
a.2) stornarea în roşu
10
2. Contabilitatea activelor imobilizate
A. Concepte cheie
Imobilizările necorporale
Imobilizările corporale
Imobilizările financiare
Amortizarea
TVA deductibilă
TVA colectată
Comentarii:
1. Se amortizeaza imobilizările necorporale şi corporale, cu excepţia terenurilor, imobilizărilor
nepuse în funcţiune şi avansurilor plătite pentru achiziţia de imobilizări.
2. În cazul facturilor primite pentru achiziţii de imobilizări corporale şi necorporale, TVA (taxa pe
valoare adăugată) este deductibilă. Pentru evidenţă se utilizează contul 4426 TVA deductibilă
care este un cont de creanţe fiscale cu funcţia contabilă de Activ. În general, acest cont se
debitează cu TVA aferentă achiziţiilor de bunuri, lucrări şi servicii înscisă în documentele fiscale
ale furnizorilor. Se creditează la sfârşitul lunii (contul se închide) pentru a stabili TVA de plată
sau TVA de recuperat. Nu prezintă sold la sfârşitul perioadei.
3. În cazul facturilor emise pentru vânzări de imobilizări corporale şi necorporale, TVA (taxa pe
valoare adăugată) este colectată. Pentru evidenţă se utilizează contul 4427 TVA colectată care
este un cont de datorii fiscale cu funcţia contabilă de Datorii. În general, acest cont se creditează
cu TVA înscisă în documentele fiscale ale vânzătorilor de bunuri, lucrări şi servicii prestate. Se
debitează la sfârşitul lunii (contul se închide) pentru a stabili TVA de plată sau TVA de recuperat.
Nu prezintă sold la sfârşitul perioadei.
A se vedea 9. Închiderea conturilor, întocmirea registrului jurnal şi a balanţei de verificare
B. Conturile de imobilizări
Activele imobilizate sunt evidenţiate în contabilitate cu ajutorul conturilor din clasa 2 - Conturi de
imobilizări delimitate pe trei grupe distincte:
20 Imobilizări necorporale
21 Imobilizări corporale
22. Imobilizări corporale în curs de aprovizionare
23. Imobilizări în curs
26 Imobilizări financiare
Funcţia contabilă a conturilor de imobilizări este de activ (A), existând următoarele reguli:
Se debitează cu valoarea imobilizărilor intrate prin:
- achiziţie de la terţi;
- producţie proprie;
- donaţie sau aport în natură al acţionarilor la capitalul social;
- alte intrări de imobilizări.
Se creditează cu valoarea imobilizărilor ieşite prin:
- scoaterea din folosinţă (casarea);
- vânzare, cedare;
- alte ieşiri de imobilizări.
11
Soldul final este debitor şi reflectă:
- valoarea imobilizărilor necorporale, corporale şi financiare existente în întreprindere la un
moment dat.
“Consumul” treptat al activelor imobilizate corporale şi necorporale, cu excepţia terenurilor, este
recunoscut în contabilitate prin intermediul conturilor rectificative de activ din grupa 28 Amortizări
privind imobilizările.
C. Tranzacţii specifice
1. În vederea înregistrării SC “X” SA ca persoană juridică la Registrul Comerţului se plăteşte
în numerar suma de 250 de lei.
2. Societatea Y achiziţionează de la furnizorul W mobilier de birou conform facturii nr. 72
din 26.02.201N.
Comentariu:
12
Furnizor: W SA Seria FCS Cumpărător: Y SA
şi numărul: 72
Nr.Reg
Com.:
C.U.I/C.I.F
:
J40/11112/N
RO 17360922
FACTURA
Nr.Reg.
Com.:
J40/11212/N
Sediul: Str. Aleea Castanilor, nr.
10
C.U.I
RO 17250322
Judeţ: Bucureşti Sediu: Str. Mihalache,nr.20
Contul: RO55INGB00010061231
38310
Banca: ING BANK – Bucureşti, Data (ziua,luna,an) 26.02.201N Judeţ: Sector 5, Bucureşti
RO32BACX0000000690402
014
UNICREDIT ŢIRIAC
BANK-Bucureşti, Eroilor
Romană Nr. aviz însoţirea mărfii: Contul:
(dacă este cazul) Banca:
COTA TVA : 24%
Nr. crt. Denumirea produselor sau
a serviciilor (lucrărilor) U.M. Cantitatea
Preţul unitar (fără TVA)
- lei -
Valoarea
- lei -
Valoarea TVA -
lei -
0 1 2 3 4 5 (3x4) 6
1 Mobilier birou Buc. 1 6.000 6.000 1.440
Semnătura şi Date privind expediţia Total 6.000 1.440
ştampila Numele delegatului: Dumitrescu Cristian din care:
furnizorului Identificat cu B.I./C.I./ Seria:ST accize 0.00
Nr.: 501246 Eliberat(ă) de: Poliţia Bucureşti Semnătura de Total de plată
(col.5 + col.6) Mijlocul de transport nr.: B 52 ASC primire
Expedierea s-a facut in prezenţa noastră la data:26.02.201N ora: 10.00
7.440
Semnături:
Reprezentaţi fişa de cont pentru contul de imobilizări sub forma literei “T” ştiind că la sfârşitul lunii
ianuarie 201N societatea Y avea mobilier în valoare de 10.000 lei.
D C
13
3. Pe data de 27.02.201N societatea Y plăteşte prin ordin de plată nr. 25 factura nr. 72 din
26.02.201N. Recunoaşteţi tranzacţia în contabilitate şi completaţi ordinul de plată.
ORDIN DE PLATĂ NR. PLĂTIŢI LEI, adică
şaptemiipatrusutepatruzecilei
PLĂTITOR
Cod de identificare fiscală 17250322
DIN CONT
PRIMIREA/
ACCEPTARE
A
CĂTRE BENEFICIAR
Cod de identificare fiscală
ÎN CONT
RO32BACX0000000690402014 RO55INGB0001006123138310
LA
DE LA UNICREDIT ŢIRIAC BANK-
Eroilor
SEMNĂTURA PLĂTITORULUI
DATA EMITERII REPREZENTÂND
4. În luna martire 201N se înregistrează amortizarea lunară a mobilierului achiziţionat de 100
lei. Durata de viaţă utilă a acestuia este de 5 ani, regimul de amortizare liniar.
5. Societatea Y vinde un mijloc de transport cu suma de 40.000 lei, TVA 24%, conform
facturii nr. 142 din data de 1 decembrie 201N+1.Costul de achiziţie al mijlocului de
transport vândut este de 90.000 lei iar amortizarea înregistrată până la data vânzării 54.000
lei.
5.1 Vânzarea propriu-zisă.
14
Comentariu: În cazul vânzării imobilizărilor, creanţa se recunoaşte cu ajutorul contului 461 Debitori
diverşi.
5.2 Descărcarea din gestiune
Comentariu:
6. Ce se schimba dacă utilajul era complet amortizat?
7. Ce se schimba dacă utilajul nu era deloc amortizat?
6 Presupunem că societatea AAA nu ar fi vândut utilajul, acesta ar fi fost casat. Cu ce situaţie din
cele de mai sus ar fi semănat această tranzacţie?
7 Societatea Z achiziţionează pe 2 decembrie 201N 60% din pachetul de acţiuni al societăţii X în
valoare de 6.000 lei (10.000 acţiuni, valoarea nominală este de 6 lei/acţiune). Societatea X devine
entitate afiliată societăţii Y, achiziţia implicând plata acţiunilor prin virament bancar.
15
3. CONTABILITATEA STOCURILOR
A. Concepte cheie
- Stocuri
- Cost de achiziţie
- Cost de producţie
Comentarii:
1. Costul de achiziţie reprezintă valoarea la care sunt recunoscute în contabilitate activele
achiziţionate. Acesta cuprinde: preţul de cumpărare, taxele nerecuperabile (taxe vamale de
import şi alte taxe), costurile de transport, manipulare şi alte costuri care pot fi atribuite direct
achiziţiei de stocuri, mai puţin reducerile comerciale care sunt deduse din cost.
2. Costul de producţie reprezintă valoarea la care sunt recunoscute în contabilitate activele
obţinute în urma procesului de producţie. În cadrul acestora sunt incluse: costurile directe (spre
exemplu, cheltuielile generate de consumul de materii prime şi cheltuielile cu manopera directă),
respectiv costurile indirecte ce au legătură cu procesul de producţie (spre exemplu, cheltuielile
cu amortizarea utilajelor folosite în procesul de producţie).
3. Orice stoc obţinut ca urmare a unei achiziţii va genera, în momentul în care iese din
contabilitate (consum, descărcare gestiune) o cheltuială.
4. În cazul stocurilor obţinute din procesul de producţie, la descărcarea gestiunii nu mai trebuie
recunoscută o cheltuială, deoarece toate cheltuielile ce au contribuit la formarea costului de
producţie au fost deja recunoscute anterior, după natura lor (în momentul în care a avut loc
procesul de producţie). În consecinţă, descărcarea gestiunii în cazul stocurilor care au fost
obţinute din procesul de producţie implică anularea veniturilor aferente costurilor stocurilor de
produse finite, care au fost recunoscute în momentul obţinerii acestora şi nu recunoaşterea unei
cheltuieli.
B. Conturile de stocuri
Stocurile sunt evidenţiate în contabilitate cu ajutorul conturilor sintetice din Clasa 3 – Conturi de
stocuri şi producţie în curs de execuţie delimitate pe cele şapte grupe:
30 Stocuri de materii şi materiale
32. Stocuri în curs de aprovizionare
33 Producţie în curs de execuţie
34 Produse
35 Stocuri aflate la terţi
36 Active biologice de natura stocurilor
37 Mărfuri
38 Ambalaje
Funcţia contabilă a conturilor de stocuri este de activ (A), existând următoarele reguli:
Se debitează cu intrările de stocuri provenind din:
- achiziţii de la furnizori;
- producţie proprie;
- donaţie sau aport în natură al acţionarilor la capitalul social;
- alte intrări de stocuri.
Se creditează cu valoarea stocurilor ieşite prin:
- consum în activitatea de exploatare;
- vânzare la terţi sau cedare;
- alte ieşiri de stocuri.
Soldul final este debitor şi reflectă:
- valoarea stocurilor aflate în cadrul entităţii la un moment dat.
16
C. Tranzacţii specifice
1. SC BETA SA a achiziţionat produsul ciocan rotopercutor 3 bucăţi, preţ unitar de cumpărare 700
lei, cheltuieli de transport 60 lei, valoare TVA conform facturii: 518,4 lei.
Comentarii: Costul de achiziţie pentru cele trei ciocane rotopercutoare este de: 700 lei * 3 + 60 lei
= 2.160 lei. Costul de achiziţie unitar este de 720 lei (2.160/3). Având în vedere că, valoarea costului
de achiziţie (720 lei) este mai mică decât limita legală de 2.500 lei, limită peste care un activ este
considerat active imobilizat, ciocanele vor fi încadrate în categoria material de natura obiectelor de
inventor.
-
- 303 Materiale de natura obiectelor de inventar, A, +, Debit
-
- 4426 TVA deductibilă, A,+, Debit
-
- 401 Furnizori,D,+,Credit
%
303 Materiale de natura obiectelor de
inventar
= 401 Furnizori 2.678,4 lei
2.160 lei
4426 TVA deductibilă 518,4 lei
2. SC BETA a dat în folosinţă ciocanele achiţitionate.
-
- 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventor, CP, -, Debit
-
- 303 Materiale de natura obiectelor de inventor, A, -, Credit
603 = 303 2.160 lei
3. În data de 05.01.201N, societatea IRIS achiziţionează materie primă M la cost de achiziţie 20.000
lei, cota TVA 24% conform factură emisa de firma BBB. De asemenea, achiziţionează mărfuri în
valoare de 400.000 lei (4.000 bucati, cost de achiziţie 100 lei/bucată) de la firma CCC conform
factură, cota TVA 24%.
3.1. Achiziţie materii prime conform factură
17
3.2 Achizţie mărfuri conform factură
-
- 371 Mărfuri, A+, Debit
-
- 4426 TVA deductibilă, A,+, Debit
-
- 401 Furnizori, D,+,Credit
%
371
4426
= 401 496.000 lei
400.000 lei
96.000 lei
Comentariu: Se observă că, indiferent de tipul stocului achiziţionat, raţionamentul aplicat pentru
înregistrarea în contabilitate este similar.
4. În data de 20.01.201N societatea IRIS vinde către societatea ALFA 50% din marfa achiziţionată
cu preţul de vânzare de 150 lei/bucată, TVA 24%.
Comentariu: Vânzarea presupune parcurgerea a două etape:
4.1. Vânzarea propriu-zisă (facturarea, livrarea)
-
- 4111 Clienţi,
-
- 707 Venituri din vânzarea mărfurilor,
-
- 4427 TVA colectată,
4111 Clienţi = %
707 Venituri din vânzarea mărfurilor
4427 TVA colectată
372.000 lei
300.000 lei
72.000 lei
Venituri din vânzarea mărfurilor=
TVA colectată=
4.2. Descărcarea din gestiune
-
- 607 Cheltuieli privind mărfurile,
-
- 371 Mărfuri,
607 = 371
Cheltuieli privind mărfurile=
Comentariu: cheltuiala cu mărfurile se recunoaşte la valoarea de intrare a mărfii. (costul de
achiziţie)
5. Societatea DORA a dat în consum 60 kg de faină conform bonului de consum nr. 2/20.01.201N.
Consum de materii prime
-
- 601 Cheltuieli cu materiile prime,
-
- 301 Materii prime,
18
UNITATEA DORA SA Produs, lucrare, comandă pâine
BON DE CONSUM
(COLECTIV)
Număr
document
Data Cod
predător
Cod
primitor
Nr.
comandă/Cod
produs Zi Luna Anul
2 20 01 201N 20 21 1
Nr.
crt.
Denumirea
materialelor
(inclusiv sort,
marca, profil,
dimensiune)
Cantitatea
necesară Cod UM
Cantitatea
eliberată
Preţ
unitar Valoarea
1 Făină tip 000 60 300 kg 60 2 120
Data şi
semnătura
20.01. 201N
Şef compartiment Gestionar Primitor
Ionescu Anda Georgescu George Dan Ioana
6. Societatea DORA a obţinut din procesul de producţie 120 bucăţi de cozonac, costul de producţie
fiind 10 lei/bucata.
Comentariu: Pentru realizarea cozonacilor s-au consumat materii prime (făină, ouă, lapte, zahăr etc),
s-a utilizat forţa de muncă, s-au consumat materiale consumabile, s-a consumat apă, energie electrică,
s-au folosit imobilizări corporale (de exemplu cuptor pentru coacere) pentru care s-a înregistrat
amortizare în contabilitate. Valoarea totală a acestor consumuri de resurse pentru realizarea
cozonacilor formează costul de producţie.
Obţinere produse finite
-
- 345 Produse finite, A,+Debit
-
- 711 Venituri aferente costului stocurilor de produse, CP,+,Credit
345 Produse finite = 711 Venituri aferente costului stocurilor de produse
Cost de producţie=
7. În data de 20.01.201N se vând societăţii BETA 120 bucăţi cozonac, preţul de vânzare înscris în
factură fiind de 15 lei/bucată, TVA 9%.
Comentariu: Vânzarea presupune parcurgerea a două etape:
7.1. Vânzarea propriu-zisă (facturarea, livrarea)
-
- 4111 Clienţi, A,+, Debit
-
- 701 Venituri din vânzarea produselor finite, CP; +, Credit
-
- 4427 TVA colectată, D,+, Credit
19
Venituri din vânzarea produselor finite=
TVA colectată=9%*
7.2 Descărcarea din gestiune:
-
- 711Venituri aferente costului stocurilor de produse, CP,-, Debit
-
- 345 Produse finite, A,-, Credit
Comentariu: Pentru cele 120 bucăţi de cozonac vândute, costul de producţie este de 120 * 10 = 1.200
lei.
Remarcă: Dacă s-ar fi vândut doar 80 cozonaci, înregistrările ar fi fost:
Vânzarea propriu-zisă (facturarea, livrarea)
4111 = %
701
4427
lei
lei
lei
Venituri din vânzarea produselor finite =
TVA colectată=9%*
Descărcarea din gestiune:
711 = 345
Comentariu: Pentru cele 80 bucăţi de cozonac vândute, costul de producţie este de
8. În data de 25.01.201N, conform extrasului de cont are loc încasarea creanţei faţă de societatea
BETA
Încasare creanţă faţă de clienţi
-
- 5121 Conturi la bănci în lei, A,+,Debit
-
- 4111 Clienţi,
9. Societatea Iris a dat în consum materiale consumabile în valoare de 50 lei în luna martie N.
20
4. CONTABILITATEA DATORIILOR CU FURNIZORII
A. Concepte cheie
Furnizori
Furnizori de imobilizări
Efecte de plătit
Comentarii:
1. În funcţie de specificul tranzacţiilor, tranzacţii succesive (primiri facturi utilităţi, primiri
facturi achiziţii stocuri), respectiv tranzacţii ocazionale (achiziţii de active imobilizate), se
foloseşte fie contul Furnizori, fie contul Furnizori de imobilizări.
2. Stingerea unei datorii se poate realiza sub două variante: plata efectivă a acesteia, respectiv
schimbarea datoriei respective cu un alt tip de datorie (spre exemplu, în cazul semnării unui
efect comercial).
B. Conturile de datorii faţă cu furnizori
Aceste datorii sunt evidenţiate în contabilitate cu ajutorul conturilor sintetice din Clasa 4 – Conturi de
terţi (datorii curente) incluse în grupa 40 Furnizori şi conturi asimilate şi a contului 419 Clienţi-
creditori din grupa 41 Clienţi şi conturi asimilate.
Funcţia contabilă a conturilor de datorii faţă de furnizori este de datorii (D).
Se creditează cu constituirea datoriilor din:
- achiziţii de bunuri, lucrări sau servicii;
- avansul acordat de clienţi;
- alte situaţii care conduc la apariţia datoriilor (acceptare efecte comerciale).
Se debitează la decontarea datoriilor prin:
- plata contravalorii bunurilor, lucrărilor sau serviciilor achiziţionate;
- alte situaţii care conduc la dispariţia/diminuarea datoriilor (decontarea avansului şi plata
diferenţei).
Soldul final este creditor şi reflectă:
- datoriile întreprinderii faţă de furnizori existente la un moment dat.
C. Tranzacţii specifice
1. Societatea comercială Z a amenajat un teren, apelând la serviciile societăţii X. Societatea X
a facturat serviciile realizate la valoarea de 3.000 lei, cota TVA 24%.
-
- 2112 Amenajări de terenuri,
-
- 404 Furnizori de imobilizări,
-
- 4426 TVA deductibilă, A, +,Debit
% = 404 3.720 lei
2112 3.000 lei
4426 720 lei
TVA deductibilă=24%*3.000= 720 lei
21
Comentariu:
2. Se plăteşte datoria faţă de firma X
Plata datoriei faţă de firma X
3. SC ALFA SA a emis un efect comercial pentru plata ulterioară instalaţiei.
- 404 Furnizori de imobilizări, D, -, Debit
-
- 405 Efecte de plătit pentru imobilizări, D,+,Credit
404 = 405 24.800 lei
Comentariu: În cazul acesta este vorba de schimbarea unui tip de datorie cu un alt tip de datorie.
4. SC BETA SA a înregistrat factura de apă în valoare de 434 lei, din care TVA 84 lei.
-
- 605 Cheltuieli privind energia şi apa,
-
- 4426 TVA deductibilă,
-
- 401 Furnizori, D,+, Credit
% = 401 434 lei
605 350 lei
4426 84 lei
Comentariu: În acest caz este vorba de o primire de factură pentru o utilitate. Contabilizarea
acestui tip de tranzacţie este asemănătoare celorlalte tipuri de facturi primite, deosebirea fiind
dată de faptul că, în momentul primirii facturii utilitatea este deja consumată, ceea ce generează
recunoaşterea în contabilitate a unei cheltuieli.
22
5. CONTABILITATEA DATORIILOR CU PERSONALUL
A. Concepte cheie
Datorii faţă de salariaţi privind salariile
Datorii faţă de terţi privind reţinerile din salarii
Datorii faţă de stat privind salariile
Avansuri acordate personalului privind salariile
Comentarii:
Datoriile faţă de salariaţi privind salariile includ drepturile privind salariile lunare precum
şi cele neridicate la termen.
În baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relaţii contractuale se pot înregistra
anumite reţineri din salariile personalului pentru cumpărări cu plata în rate, chirii sau
pentru alte obligaţii ale salariaţilor datorate terţilor.
Societăţile comerciale sunt obligate să înregistreze şi să plătească contribuţiile proprii cât şi
ale salariaţilor la asigurări sociale, la asigurări sociale de sănătate, la constituirea fondului
pentru ajutorul de şomaj. Cotele pentru aceste contribuţii înregistrează mici variaţii de la an
la an.
Contribuţiile angajatorilor (contribuţii directe) sunt înregistrate cu ajutorul conturilor de
cheltuieli din clasa 6 Conturi de cheltuieli.
Contribuţiile angajaţilor (contribuţii indirecte) reprezintă reţineri din salarii.
Societăţile comerciale pot plăti avansuri din salarii, regularizarea realizându-se la sfârşitul
lunii.
B. Conturile de datorii cu personalul
Aceste datorii sunt evidenţiate în contabilitate cu ajutorul conturilor sintetice din Clasa 4 – Conturi de
terţi (datorii curente) incluse în grupele:
42 Personal şi conturi asimilate
43 Asigurări sociale, protecţie socială şi conturi asimilate
44 Bugetul statului, fonduri speciale şi conturi asimilate (cont 444 Impozitul pe venituri de natura
salariilor)
Funcţia contabilă a conturilor de datorii cu personalul este de datorii (D), existând următoarele
reguli:
Se creditează cu constituirea datoriilor din:
- drepturile cuvenite salariaţilor conform contractelor;
- drepturi sociale şi fiscale;
- alte constituiri (sume datorate terţilor).
Se debitează la decontarea datoriilor prin:
- diminuarea datoriilor salariale cu reţinerile din salarii pentru: avansurile acordate,
impozitul pe salarii, asigurări sociale, fondul de şomaj, fondul de sănătate, alte reţineri de
forma ratelor, chiriilor;
- plata salariilor, datoriilor sociale şi fiscale;
- alte decontări (plata către terţi a sumelor reţinute din salarii).
Soldul final este creditor şi reflectă:
- datoriile întreprinderii faţă de salariaţi, stat şi terţi privind salariile existente la un moment
dat.
Pentru evidenţa avansurilor acordate salariaţilor din salarii se foloseşte contul 425 Avansuri
acordate personalului care este un cont de activ. Se debitează la acordarea avansului salarial şi se
creditează prin reţinerea acestuia din salariul datorat.
23
C. Tranzacţii specifice
1. SC ALFA înregistrează pentru luna noiembrie 201N salarii brute în valoare de 100.000 lei.
Contribuţiile pentru asigurari si protectie sociala sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Contribuţii Sume în lei
Angajat Angajator (întreprindere)
Contribuţia de asigurări sociale 10.500 15.800
Contribuţia de asigurări sociale de sănătate 5.500 5.200
Contribuţia la bugetul asigurărilor de şomaj 500 500
Impozitul pe salarii calculat este de 13.200 lei. Plata salariilor se realizează prin casierie,
casierul ridicând de la bancă suma de 70.300 lei. S-au plătit datoriile faţă de stat.
1.1 Înregistrarea salariilor brute:
-
- 641Cheltuieli cu salariile personalului, CP, -, Debit
-
- 421 Personal salarii datorate, D,+,Credit
641
= 421
100.000 lei
Înregistrarea reţinerilor din salariu (contribuţii angajat + impozit pe salariu)
1.2 Înregistrarea contribuţiei salariaţilor la asigurările sociale:
-
- 421 Personal salarii datorate, D,-, Debit
-
- 4312 Contribuţia personalului la asigurările sociale, D,+,Credit
421
= 4312
10.500 lei
1.3 Înregistrarea contribuţiei salariaţilor la asigurările sociale de sănătate:
-
- 421 Personal salarii datorate, D,-,Debit
-
- 4314Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate, D,+,Credit
421
= 4314
5.500 lei
1.4 Înregistrarea contribuţiei salariaţilor la fondul de şomaj:
-
- 421 Personal salarii datorate, D,-,Debit
-
- 4372 Contribuţia personalului la fondul de şomaj, D,+,Credit
421
= 4372
500 lei
1.5 Înregistrarea impozitului pe salarii:
-
- 421 Personal salarii datorate, D,-,Debit
-
- 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor, D,+,Credit
421
= 444
13.200 lei
24
Comentariu: toate reţinerile din salariu prezentate se pot înregistra şi printr-o singură formula
contabilă astfel:
421 Personal salarii
datorate
= % 29.700lei
4312 Contribuţia personalului la asigurările sociale 10.500 lei
4314 Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale
de sănătate
5.500 lei
4372 Contribuţia personalului la fondul de şomaj 500 lei
444 Impozitul pe venituri de natura salariilor
13.200 lei
1.6 Ridicare numerar de la bancă
Comentariu: Deoarece între momentul în care societatea dispune transferul unei sume dintr-un cont
în altul, sau din casierie în contul bancar şi viceversa, există o perioadă mai scurtă sau mai lungă în
care banii sunt în tranzit, în contul 581 Viramente interne se înregistrează transferurile de
disponibilităţi băneşti între conturile la bănci, precum şi între conturile la bănci şi casieria entităţii.
În mod normal contul are sold final zero la sfârşitul perioadei (lună sau an).
Suma ridicată de la bancă = 100.000-10.500-5.500-500-13.200 = 70.300 lei
1.6.1 Ridicarea numerarului din contul bancar:
-
- 5121 Conturi la bănci în lei , A,-, Credit
-
- 581 Viramente interne, A,+,Debit
581
= 5121
70.300 lei
1.6.2 Depunerea numerarului în casierie:
-
- 5311 Casa în lei, A,+,Debit
- 581 Viramente interne A,-, Credit
5311
= 581 70.300 lei
1.6.3 Plata salariilor nete prin casierie:
-
- 5311Casa în lei, A,-, Credit
-
- 421 Personal salarii datorate, D,-, Debit
421
= 5311 70.300 lei
Contribuţii angajator:
1.7 Înregistrare contribuţiei societăţii comerciale la asigurările sociale
-
- 645 Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială, CP, -, Debit
-
- 4311 Contribuţia unităţii la asigurările sociale, D,+, Credit
25
645
Cheltuieli privind asigurările şi
protecţia socială
= 4311
Contribuţia unităţii la
asigurările sociale
15.800 lei
1.8 Înregistrare contribuţiei societăţii comerciale la asigurări sociale de sănătate:
-
- 645 Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială, CP, -, Debit
-
- 4313 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate, D, + , Credit
645
Cheltuieli privind asigurările şi
protecţia socială
= 4313
Contribuţia angajatorului pentru
asigurările sociale de sănătate
5.200 lei
1.9 Înregistrare contribuţiei societăţii comerciale la bugetul asigurărilor de şomaj:
-
- 645 Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială, CP, -, Debit
-
- 4371 Contribuţia unităţii la fondul de şomaj, D, +, Credit
645
Cheltuieli privind asigurările şi
protecţia socială
= 4371
Contribuţia unităţii la
fondul de şomaj
500 lei
1.10 Plata datoriilor faţă de stat:
-
- 5121 Conturi la bănci în lei , A,-, Credit
-
- 4311 Contribuţia unităţii la asigurările sociale, D,-, Debit
- 4312 Contribuţia personalului la asigurările sociale, D,-, Debit
- 4313 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate, D,-, Debit
- 4314 Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate, D,-, Debit
- 4371 Contribuţia unităţii la fondul de şomaj, D,-, Debit
- 4372 Contribuţia personalului la fondul de şomaj, D,-, Debit
- 444 Impozitul pe salarii, D,-, Debit
% = 5121 Conturi la bănci în lei 51.200 lei
4311 Contribuţia unităţii la asigurările sociale 15.800 lei
4312 Contribuţia personalului la asigurările sociale 10.500 lei
4313 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale
de sănătate
5.200 lei
4314 Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale
de sănătate
5.500 lei
4371 Contribuţia unităţii la fondul de şomaj 500 lei
4372 Contribuţia personalului la fondul de şomaj 500 lei
444 Impozitul pe venituri de natura salariilor 13.200 lei
26
Comentariu: Plata fiecărei contribuţii se poate înregistra separat.
Astfel, plata contribuţiei unităţii la asigurările sociale se poate înregistra astfel:
4311 = 5121 15 000 lei
2. O societate comercială plăteşte avansuri salariaţilor din salarii în valoare de 15.000 lei.
Avansurile acordate sunt pentru luna octombrie 201N şi se virează în conturile bancare.
-
- 425 Avansuri acordate personalului, A, +, Debit
-
- 5121 Conturi la bănci în lei A, -, Credit
425 = 5121 15 .000 lei
Comentariu: Dacă plata avansurilor se realiza prin casierie, formula contabilă ar fi fost:
425 Avansuri acordate personalului = 5311 Casa in lei 15.000 lei
3. La sfârşitul lunii octombrie 201N s-au calculat salarii de plată 60.000 lei din care se reţin
avansurile acordate de 15.000 lei iar diferenţa se plăteşte prin virament bancar.
3.1
-
- 421 Personal salarii datorate, D,-,Debit
-
- 425 Avansuri acordate personalului, A,-,Credit
421
= 425 15.000 lei
3.2
4. Să se interpreteze indicatorii prezentaţi pentru luna martie N:
6.1 RC cont 421=150.000 lei
6.2 SFC cont 4311=15.000 lei
6.3 RD cont 4312=10.500 lei
6.4 SFC cont 427=3.000 lei
27
6. CONTABILITATEA CAPITALURILOR PROPRII
A. Concepte cheie
Capital social subscris nevărsat şi vărsat
Aport la capitalul social în bani şi natură
Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul
Comentarii:
1. La momentul subscrierii acţiunilor, capitalul social este evidenţiat din punct de vedere contabil ca
un capital subscris nevărsat. După primirea aportului de la proprietari, se transferă capitalul social
din categoria nevărsat în categoria vărsat.
2. Aportul proprietarilor poate fi în bani si/sau natură (bunuri şi nu creanţe).
3. Constituirea şi majorarea capitalului generează din punct de vedere contabil o creanţă faţă de
proprietari până la depunerea aportului. Diminuarea capitalului social generează din punct de
vedere contabil o datorie a entităţii faţă de proprietari până la stingerea acesteia conform
reglementărilor în vigoare. Atat pentru evidenţierea creanţei cât şi a datoriei faţă de
acţionari/asociaţi se foloseşte contul 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul care este
un cont bifuncţional.
B. Conturile de capitaluri proprii
Pentru evidenţa capitalurilor proprii sunt utilizate conturile sintetice din Clasa 1 – Conturi de
capitaluri delimitate pe grupe:
10 Capital şi rezerve
11 Rezultatul reportat
12 Rezultatul exerciţiului financiar
14 Câştiguri sau pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau
anularea instrumentelor de capitaluri proprii.
Funcţia contabilă a conturilor de capitaluri proprii este de capitaluri proprii (CP).
Se creditează cu constituirea capitaluri proprii prin:
- capitalul subscris de asociaţi/acţionari
- profitul realizat destinat creşterii capitalului
- transformări interne ale unor elemente de capitaluri proprii (majorare capital social prin
încorporare prime de capital)
- din alte surse (răscumpărare acţiuni proprii, reevaluări active imobilizate).
Se debitează cu micşorarea capitalurilor proprii prin:
- retragerea capitalului social de către asociaţi/acţionari
- acoperirea pierderilor din capitalurile proprii
- transformări interne ale unor elemente de capitaluri proprii (încorporare prime de capital în
capitalul social)
- alte micşorări (anulare acţiuni proprii).
Soldul final este creditor şi reflectă sursele proprii de finanţare la un moment dat.
28
Contul 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul este un cont bifuncţional:
În debitul contului 456 se înregistrează:
- constituirea creanţelor unei întreprinderi faţă de asociaţi/acţionari la subscrierea capitalului
(A+);
- micşorarea datoriei unei întreprinderi faţă de asociaţi/acţionari la decontarea capitalului
retras (D-).
În creditul contului 456 se reflectă:
- micşorarea creanţelor unei întreprinderi faţă de asociaţi/acţionari prin aporturile în
numerar/şi natură (A-);
- constituirea datoriilor unei întreprinderi faţă de asociaţi/acţionari la retragerea capitalul
(D+).
Contul 456 poate avea sold final:
- debitor care reflectă creanţa unei întreprinderi faţă de asociaţi /acţionari aferentă capitalul
subscris şi nevărsat; sau
- creditor care reflectă datoria unei întreprinderi faţă de asociaţi acţionari aferentă
capitalului de rambursat.
C.Tranzacţii specifice
1. La data de 01.03.N s-a înfiinţat societatea comercială Prosperitatea SA. S-au emis 10.000 acţiuni,
valoarea nminală a unei acţiuni fiind 10 lei, aportul acţionarilor fiind format dintr-un teren în
valoare de 60.000 lei (6.000 acţiuni) iar diferenţa bani depuşi în contul curent de la bancă.
1.1 Subscrierea capitalului
-
- 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul, A, +, Debit
-
- 1011 Capital subscris nevărsat, CP,+, Credit
456 = 1011 100.000 lei
Capital social = număr acţiuni emise * valoarea nominală a unei acţiuni=
Comentariu: În acest caz, contul 456 funcţionează ca un cont de creanţe.
1.2 Depunerea aportului de către acţionari
-
- 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul, A, -,Credit
-
- 2111 Terenuri, A,+, Debit
-
- 5121 Conturi la bănci în lei, A,+, Debit
% = 456 100.000 lei
2111 60.000 lei
5121 40.000 lei
1.3 Transferul capitalului social din categoria nevărsat în categoria vărsat
- 1011 Capital subscris nevărsat, CP,-,Debit
-
- 1012 Capital subscris vărsat, CP,+,Credit
1011 = 1012 100.000 lei
29
2. În Adunarea generală a acţionarilor firmei ALFA s-a decis majorarea capitalului social prin
emisiunea a 500 acţiuni la o valoare de emisiune de 20 lei, valoarea nominală a unei acţiuni
fiind 15 lei. Aportul în numerar a fost depus de către acţionari în contul bancar.
2.1 Subscrierea de noi acţiuni
- 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul, A, +, Debit
-
- 1011 Capital subscris nevărsat, CP,+, Credit
-
- 1041 Prime de emisiune, CP, +, Credit
456
= %
1011
1041
10.000 lei
7.500 lei
2.500 lei
2.2 Depunerea aportului în bani
-
- 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul, A, -,Credit
-
- 5121 Conturi la bănci în lei, A,+,Debit
5121 = 456 10.000 lei
2.3 Transferul capitalului social din categoria nevărsat în categoria vărsat
-
- 1011 Capital subscris nevărsat, CP,-,Debit
-
- 1012 Capital subscris vărsat, CP,+,Credit
1011 = 1012
Comentariu: transferul la val nom si nu la val de emis
3. În cadrul SC SARA SA s-a decis încorporarea primelor de emisiune de 3.000 lei în masa
capitalului social.
Majorarea capitalului social prin încorporarea primelor de emisiune
-
- 1012 Capital subscris vărsat, CP,+,Credit
-
- 1041 Prime de emisiune, CP,-, Debit
1041 = 1012 3.000 lei
4. S-a aprobat diminuarea capitalului social cu 20.000 lei, suma restituindu-se acţionarilor prin
virament bancar.
4.1 Înregistrarea diminuării capitalului social
-
- 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul, D, +, Credit
-
- 1012 Capital subscris vărsat, CP, -, Debit
1012 = 456 20.000 lei
Comentariu: În acest caz, contul 456 funcţionează ca un cont de datorii.
30
4.2 Restituirea aportului prin virament bancar
-
- 5121 Conturi la bănci în lei, A,-,Credit
- 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul, D, -, Debit
456 = 5121 20.000 lei
5. Rezultatul anului 201N profit 52.000 lei se transferă la rezultatul reportat.
Transferul profitului la rezultatul reportat
-
- 121 Profit sau pierdere, CP,-,Debit
-
- 117 Rezultatul reportat, CP, +, Credit
121 = 117 52.000 lei
6. Din rezultatul reportat se constituie rezerve statutare de 10.000 lei şi alte rezerve de 12.000
lei.
Constituirea rezervelor statutare şi a altor rezerve din rezultatul reportat
-
- 117 Rezultatul reportat, CP, -, Debit
-
- 1063 Rezerve statutare sau contractuale, CP,+,Credit
-
- 1068 Alte rezerve, CP,+,Credit
117 = % 52.000 lei
1063
1068
10.000 lei
12.000 lei
7. La sfârşitul anului 201N SC ALFA SA a reevaluat un teren, stabilindu-se valoarea de 260.000
lei. Valoarea contabilă a terenului reevaluat a fost de 180.000 lei. La sfârşitul anului 20N+1 s-
a reevaluat terenul respectiv, valoarea reevaluată fiind 230.000 lei.
31.12.201N
31
D 2111 Terenuri C D 105 Rezerve din reevaluare C
31.12.201N+1
D 2111 Terenuri C D 105 Rezerve din reevaluare C
32
7. CONTABILITATEA DISPONIBILITĂŢILOR
A. Concepte cheie
Disponibil în conturi curente la bănci în lei şi valută
Disponibil în casierie în lei şi valută
Valori de încasat
Alte valori
Acreditive
Viramente interne
Aceste disponibilităţi sunt evidenţiate în contabilitate cu ajutorul conturilor sintetice din Clasa 5 –
Conturi de trezorerie incluse în grupele:
51 Conturi la bănci
53 Casa
54 Acreditive
58 Viramente interne.
Funcţia contabilă a conturilor de disponibilităţ este de activ (A), existând următoarele reguli:
Se debitează cu intrările de numerar din:
- încasări de creanţe de la clienţi sau debitori diverşi;
- aport în numerar;
- depuneri de numerar aflat în casieria întreprinderii;
- primirea unui credit bancar;
- alte intrările de numerar.
Se creditează cu valoarea ieşirilor de numerar sau echivalente de numerar prin:
- achiziţii de acţiuni, obligaţiuni;
- plăţi faţă de furnizori, creditori diverşi, bugetul statului;
- transferuri de numerar; rambursări de împrumuturi;
- alte ieşiri de numerar.
Soldul final este în mod curent debitor şi reflectă:
- Disponibilităţile băneşti existente în cadrul întreprinderii la un moment dat.
B. Tranzacţii specifice
1. Societatea DORA achiziţionează în scop speculativ
500 de acţiuni TARA la preţul de cumpărare de 12 lei/acţiune, cu plată directă din contul de
disponibil de la bancă.
Achiziţie acţiuni pe termen
- Cresc acţiunile deţinute pe termen scurt: 5081 Alte titluri de plasament A,+,Debit
-
- Scade disponibilul din contul curent de la bancă: 5121 Conturi la bănci în lei, A,-, Credit
508 = 5121 6.000 lei
Valoare acţiuni achiziţionate = 500 de acţiuni*12 lei/acţiune = 6.000 lei
Comentariu: Pentru evidenţa investiţiilor pe termen scurt se utilizează conturile din grupa 50
Investiţii pe termen scurt. Funcţia contabilă a acestor conturi este de activ (A). Se debitează cu
intrările de investiţii pe termen scurt prin: achiziţii de acţiuni şi obligaţiuni, răscumpărare de
obligaţiuni emise, alte intrări. Se creditează cu ieşirile de investiţii pe termen scurt prin: vânzare de
acţiuni şi obligaţiuni, anulare de obligaţiuni emise, alte ieşiri. Soldul final este debitor şi reflectă
investiţii pe termen scurt ale unei întreprinderi la un moment dat.
33
2. SC ALFA SA facturează firmei GAMA SA servicii în valoare de 1.000 lei, cota TVA 24%.
Peste 10 zile de la emiterea facturii, firma GAMA plăteşte contravaloarea serviciilor de
reparaţii efectuate de SA ALFA. Se vor prezenta înregistrările în contabilitatea celor două
societăţi comerciale
SC ALFA SA
3.1 Înregistrare servicii prestate firmei GAMA
- Cresc creanţele faţă de clienţi: 4111 Clienţi A,+,Debit
- Creşte datoria fiscală: 4427 TVA colectată D,+, Credit
- Cresc veniturile din servicii prestate: 704 Venituri din lucrări executate şi servicii prestate
CP,+,Credit
4111 = % 1.240 lei
704 1.000 lei
4427 240lei
3.2 Încasare creanţă din servicii prestate
- Scad creanţele faţă de clienţi: 4111 Clienţi A,-,Credit
- Creşte disponibilul din contul curent de la bancă: 5121 Conturi la bănci în lei A,+,Debit
5121 = 4111 1.240 lei
SC GAMA SA
3.1 Înregistrare servicii de reparaţii efectuate de SC ALFA SA
- Cresc cheltuielile cu serviciile de reparaţii prestate de terţi: 611 Cheltuieli cu întreţinerea
şi reparaţiile CP,-, Debit
- Creşte creanţa fiscală: 4426 TVA deductibilă A,+, Debit
- Cresc datoriile faţă de furnizori: 401 Furnizori D+, Credit
% = 401 1.240 lei
611 1.000 lei
4426 240 lei
3.2 Plata datoriei faţă de firma ALFA
-
- 401 Furnizori D,-, Debit
- scade disponibilul din contul curent de la bancă
5121 Conturi la bănci în lei A,-,Credit
401 = 5121 1.240 lei
3. Se încasează prin casierie (în numerar) o creanţă faţă de un client în valoare de 400 lei. Suma
se depune ulterior la bancă.
3.1 Încasarea creanţei faţă de client în numerar
- Creşte numerarul din casierie
- 5311 Casa în lei,A,+, Debit
-
5311 = 4111 400 401 lei
34
3.2 Ridicarea numerarului din casierie
-
- 5311 Casa în lei,A,-,Credit
-
- 581 Viramente interne A,+, Debit
581 = 5311 400 lei
3.3 Depunerea numerarului în bancă
-
- 581 Viramente interne A,-,Credit
- 5121 Conturi la bănci în lei A,+, Debit
5121 = 581 400 lei
4. Societatea ALFA primeşte un împrumut bancar în valoare de 6.000 lei pe o perioadă de 6
luni.
Comentariu: Pentru evidenţa datoriilor faţă de instituţiile financiare pentru creditele bancare
primite pe termen lung sau scurt se utilizează conturi sintetice din grupele 16 Împrumuturi şi
datorii asimilate (respectiv conturile sintetice de gradul II ale contului 162 Credite bancare pe
termen lung, contul 1682 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung), 51 Conturi la
bănci (respectiv conturile sintetice de gradul II ale contului 519 Credite bancare pe termen scurt).
Funcţia contabilă a acestor conturi este de datorii (D). Se creditează cu creşterile de datorii prin:
contractarea de credite pe termen scurt şi lung, recunoaşterea dobânzilor datorate pentru aceste
credite. Se debitează cu scăderile de astfel de datorii prin: rambursări de credite pe termen lung şi
scurt, plăţi de dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung şi scurt. Soldul final este
creditor şi reflectă datoriile aferente creditelor bancare pe termen lung şi scurt ale unei
întreprinderi la un moment dat.
Contractare credit bancar pe termen scurt
- Creşte disponibilul firmei de la bancă: 5121 Conturi la bănci în lei A,+,Debit
- Cresc datoriile privind creditele bancare pe termen scurt: 5191 Credite bancare pe termen
scurt D,+, Credit
5121 = 5191 6.000 lei
5. SC ALFA restituie o tranşă aferentă creditului bancar pe termen scurt de 1.000 lei.
Plată tranşă credit bancar pe termen scurt
- Scade disponibilul firmei de la bancă
- 5121 Conturi la bănci în lei A,-,Credit
-
- 5191 Credite bancare pe termen scurt D,-,Debit
5191 = 5121 1.000 lei
6. SC GAMA SA a contractat un credit bancar în valoare de 300.000 lei pe o durata de 5 ani.
Contractare credit bancar pe termen lung
- Creşte disponibilul firmei de la bancă
- 5121 Conturi la bănci în lei A,+, Debit
-
- 1621 Credite bancare pe termen lung D,+, Credit
5121 = 1621 300.000lei
7. SC GAMA SA plăteşte prima tranşă aferentă creditului bancar pe termen lung de 5.000 lei.
Plata primei tranşe pentru un credit bancar pe termen lung
35
-
- 5121 Conturi la bănci în lei A,-,Credit
- Scad datoriile privind creditele bancare pe termen lung: 1621 Credite bancare pe termen
lung D,-,Debit
1621 = 5121 5.000lei
8. Se acordă unui salariat suma de 200 lei în numerar pentru deplasare în interes de serviciu.
Acordare avans de trezorerie
- Scade numerarul din casierie: 5311 Casa în lei A,-,Credit
- Cresc avansurile de trezorerie: 542 Avansuri de trezorerie A,+,Debit
9. SC TARA SA a înregistrat factura de telefon în valoare de 372 lei din care tva 72 lei
(cota24%). Se plăteşte ulterior.
13.1 Înregistrare factură telefon
- cresc cheltuielile de exploatare cu serviciile de telefonie: 626 Cheltuieli postale si taxe de
telecomunicatii, CP, -, D
- creşte creanţa fiscală: 4426 TVA deductibilă A,+, Debit
- Cresc datoriile faţă de furnizori: 401 Furnizori, D,+, Credit
%
626
4426
= 401 372 lei
300 lei
72 lei
13.2 Plată factură telefon
- scade disponibilul firmei de la bancă: 5121 Conturi la bănci în lei, A,-,Credit
- scade datoria faţă de furnizori: 401 Furnizori, D,-, Debit
401 = 5121 372 lei
10. SA ALFA SA plăteşte la bugetul statului TVA în valoare de 3.200 lei.
Plată TVA
- Scade disponibilul din contul de la bancă: 5121 Conturi la bănci în lei, A, - Credit
- scade datoria privind TVA de plată: 4423 TVA de plată D,-,Debit
11. SC DORA SA plăteşte impozit pe profit de 7.600 lei.
Plată impozit pe profit
- scade disponibilul firmei de la bancă: 5121 Conturi la bănci în lei, A,-,Credit
- scade datoria privind impozit pe profit: 4411 Impozitul pe profit, D,-,Debit
4411 = 5121 7.600 lei
36
8. ÎNCHIDEREA CONTURILOR, ÎNTOCMIREA REGISTRULUI JURNAL ŞI A
BALANŢEI DE VERIFICARE
A. Concepte cheie
TVA de plată
TVA de recuperat
Cheltuieli
Venituri
Rezultatul exerciţiului înainte de impozitare (rezultatul contabil brut)
Rezultatul fiscal
Rezultatul exerciţiului (rezultatul net contabil)
B. Mecanisme specifice şi conturi utilizare
La sfârşitul fiecărei perioade trebuie determinate şi reflectate în contabilitate anumite informaţii
care implică închiderea următoarelor conturi:
TVA deductibilă şi TVA colectată;
Cheltuieli;
Venituri.
B.1. Închiderea conturilor TVA deductibilă şi TVA colectată
Închiderea conturilor de TVA se realizează lunar şi implică o comparaţie a valorii aferente conturilor
4426 TVA deductibilă, respectiv 4427 TVA colectată, în vederea stabilirii valorii TVA-ului de plată,
respectiv de recuperat. Pot fi întâlnite următoarele situaţii:
a) 4427 TVA colectată > 4426 TVA deductibilă → 4423 TVA de plată
b) 4427 TVA colectată < 4426 TVA deductibilă → 4424 TVA de recuperat
c) 4427 TVA colectată = 4426 TVA deductibilă → Nu apare nici TVA de plată nici TVA
de recuperat
Contul 4423 TVA de plată este un cont de datorii fiscale, pentru funcţionarea sa fiind aplicabile
regulile de funcţionare specifice conturilor de datorii.
Se creditează cu contravaloarea taxei pe valoare adăugată, determinată ca diferenţă între taxa
pe valoare adăugată colectată aferentă facturilor fiscale emise (vânzări, prestări servicii) şi
taxa deductibilă aferentă facturilor primite (cumpărări, primiri servicii), în situaţia în care
valoare taxei pe valoare adăugată aferentă facturilor emise este mai mare.
Se debitează îm momentul plaţii datoriei faţă de bugetul de stat, cu suma care este plătită.
Soldul final al contului este creditor şi reflectă datoriile neachitate faţă de bugetul de stat.
Contul 4424 TVA de recuperat este un cont de creanţe fiscale, pentru funcţionarea sa fiind aplicabile
egulile de funcţionare specifice conturilor de activ.
Se debitează cu contravaloarea taxei pe valoare adăugată, determinată ca diferenţă între taxa
deductibilă aferentă facturilor primite (în cazul în care aceasta este mai mare) şi taxa colectată
aferentă facturilor emiser (mai mică).
Se creditează în momentul recuperării creanţei fiscale de la de la bugetul de stat.
Soldul final al contului este debitor şi reflectă creanţa fiscală faţă de bugetul de stat.
Exemplu: Se cunosc următoarele situaţii existente la finalul unei luni. Prezentati analiza şi
formula contabilă:
a) 4427 TVA colectată = 72 lei şi 4426 TVA deductibilă = 24 lei;
37
b) 4427 TVA colectată = 96 lei şi 4426 TVA deductibilă = 120 lei;
c) 4427 TVA colectată = 240 lei şi 4426 TVA deductibilă = 240 lei.
Rezolvare:
38
B.2. Închiderea conturilor de cheltuieli şi venituri, determinarea rezultatului contabil,
rezultatului fiscal şi rezultatului exerciţiului
În vederea determinării rezultatului exerciţiului ce este prezentat în cadrul situaţiilor financiare sunt
parcurse următoarele etape:
a) Închiderea conturilor de cheltuieli şi venituri în vederea determinării rezultatului contabil
înainte de impozitare;
b) Determinarea rezultatului fiscal
c) Determinarea rezultatului exerciţiului (rezultatului net contabil)
a) Închiderea conturilor de cheltuieli şi venituri în vederea determinării rezultatului contabil;
La sfârşitul fiecărei perioade are loc determinarea rezultatului contabil, ca diferenţă între venituri
şi cheltuieli. Dat fiind faptul că veniturile şi cheltuielile sunt contabilizate pe parcursul fiecărei
perioade în mod distinct, pentru determinarea rezultatului este necesar transferul acestora într-un
singur cont, 121 Profit sau pierdere, la nivelul căruia se determină rezultatul exerciţiului. Astfel,
cheltuielile, care pe parcursul perioadei au fost înregistrate în debit, sunt transferate tot în partea de
debit a contului 121 Profit sau pierdere, iar veniturile, care pe parcursul perioadei au fost înregistrate
în credit, sunt transferate tot în partea de credit a contului 121 Profit sau pierdere. Aceste două
operaţiuni poartă denumirea de închiderea conturilor de cheltuieli, respectiv închiderea conturilor de
venituri. Înregistrările contabile de principiu sunt următoarele:
Închiderea conturilor de cheltuieli:
121 Profit sau pierdere = Conturi de cheltuieli
(Clasa 6)
Închiderea conturilor de venituri:
Conturi de venituri
(Clasa 7)
= 121 Profit sau pierdere
Exemplu:
În cursul lunii decembrie 201N au fost înregistrate următoarele cheltuieli şi venituri:
607 Cheltuieli privind mărfurile - 2.000 lei
6583 Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital - 200 lei
707 Venituri din vânzarea mărfurilor - 6.000 lei
7583 Venituri din vânzarea activelor si alte operatii de capital- 300 lei.
Cerinţe:
a) Închideţi conturile de cheltuieli şi venituri;
b) Determinaţi rezultatul fiscal;
c) Determinaţi rezultatul net al exerciţiului;
d) Înregistraţi în contabilitate cheltuiala cu impozitul pe profit şi închideţi acest cont de
cheltuială.
a.1) Închiderea conturilor de cheltuieli:
39
a.2) Închiderea conturilor de venituri:
În urma efectuării acestor operaţii, contul de profit şi pierderi reflectă în credit suma veniturilor
exerciţiului, iar în debit suma cheltuielilor. Soldul intermediar debitor sau creditor al contului 121
Profit şi pierdere reprezintă rezultatul exerciţiului înainte de impozitare (rezultatul contabil).
În cazul nostru, rezultatul exerciţiului înainte de impozitare este profit (SFC) şi are o valoare de
6.300-2.200=4.100 lei.
b) Determinarea rezultatului fiscal
Se realizează pornind de la rezultatul înainte de impozitare, care este corectat cu eventualele
cheltuieli nedeductibile, respectiv venituri neimpozabile, în funcţie de prevederile legislative în
vigoare. În cazul nostru, rezultatul fiscal este egal cu rezultatul contabil
c) Determinarea rezultatului exerciţiului (rezultatului net contabil)
Rezultatul net contabil (rezultatul exerciţiului) se calculează scăzând din rezultatul contabil înainte de
impozitare cheltuiala cu impozitul pe profit, astfel:
Rezultatul net al
exerciţiului =
Rezultatul înainte
de impozitare -
Cheltuiala cu
impozitul pe profit
În cazul nostru, avem:
Cheltuiala cu impozitul pe profit = 4.100 lei * 16% = 656 lei
Rezultatul net al exerciţiului = 4.100 lei – 656 lei = 3.444 lei
d.1) Înregistrarea cheltuielii cu impozitul pe profit
d.2) Închiderea cheltuielii cu impozitul pe profit
40
D 121 Profit sau pierdere C
(a.1/ 607) 2.000 lei
(a.1/ 6583) 200 lei
(d.2/691) 656 lei
6.000 lei (a.2/ 707)
300 lei (a.2/ 7853)
RD 2.856 RC 6.300
TSD 2.856 TSC 6.300
SFC 3.444
C. Exemplu
Societatea Omega prezintă următoarele informaţii la începutul lunii ianuarie 201N:
1012 Capital social - 26.000 lei;
4111 Clienţi – 8.000 lei;
5121 Conturi la bănci în lei - 18.000 lei.
În cursul lunii ianuarie au loc următoarele tranzacţii:
1. Emite factura nr. 24/7 ianuarie 201N pentru dezăpezirea unui drum, contravaloarea
serviciului fiind de 5.000 lei, TVA 24%;
2. Încasează jumătate din creanţa existentă la începutul lunii, conform extrasului de cont nr.
4//8 ianuarie 201N;
3. Primeşte factura nr. 24 /29 ianuarie 201N de la furnizorul de energie electrică, valoarea
consumului fiind de 200 lei, TVA 24%.
Cerinţe:
a) Efectuarea analizei contabile şi contabilizarea tranzacţiilor;
b) Închiderea conturilor de TVA;
c) Închiderea conturilor de cheltuieli şi venituri;
d) Calculul şi înregistrarea impozitului pe profit (cota impozitare 16%);
e) Închiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit;
f) Întocmirea Registrului- Jurnal;
g) Înregistrarea sistematică (completarea “T”- urilor);
h) Întocmirea Balanţei de verificare cu patru serii de egalităţi.
a) Efectuarea analizei contabile şi contabilizarea tranzacţiilor:
1. Înregistrare serviciu prestart (factură emisă penru dezăpezire):
- Cresc creanţele faţă de clienţi, 4111 Clienţi A, +, Debit
- Cresc veniturile din servicii prestate, 704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate
Cp, +, Credit
- Creşte datoria fiscală, 4427 TVA colectată D, +, Credit
4111 Clienţi = %
704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate
4427 TVA colectată
6.200 lei
5.000 lei
1.200 lei
2. Încasare creanţă de la clienţi:
- Scad creanţele faţă de clienţi, 4111 Clienţi A, -, Credit
- Creşte disponibilul din contul curent de la bancă, 5121 Conturi la bănci în lei A, +, Debit
5121 Conturi la bănci în lei = 4111 Clienţi 4.000 lei
41
3. Înregistrare factură energie:
- Cresc datoriile faţă de furnizori, 401 Furnizori D, +, Credit
- Cresc cheltuielile cu energia, 605 Cheltuieli cu energia şi apa CP, -, Debit
- Creşte creanţa fiscală, 4426 TVA deductibilă A, +, Debit
%
605 Cheltuieli cu energia şi apa
4426 TVA deductibilă
= 401 Furnizori 248 lei
200 lei
48 lei
b) Închiderea conturilor de TVA
- Scade creanţa fiscală privind TVA deductibilă, 4426 TVA deductibilă A, –, Credit
- Scade datoria fiscală privind TVA colectată, 4427 TVA colectată, D, - Debit
- Creşte datoria fiscală privind TVA de plată, 4423 TVA de plată D + Credit
4427 TVA colectată = %
4426 TVA deductibilă
4423 TVA de plată
1.200 lei
48 lei
1.152 lei
c) Închiderea conturilor de cheltuieli şi venituri
c.1. Închiderea conturilor de cheltuieli
- scad cheltuielile cu energia, 605 Cheltuieli cu energia şi apa CP, +, Credit
- scade rezultatul, 121 Profit sau pierdere CP, -, Debit
121 Profit sau pierdere = 605 Cheltuieli cu energia şi apa 200 lei
c.2. Închiderea conturilor de venituri
- scad veniturile din servicii prestate, 704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate CP, -
, Debit
- creşte rezultatul, 121 Profit sau pierdere CP, +, Credit
704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate =121 Profit sau pierdere 5.000 lei
d) Înregistrare impozit pe profit
Valoarea impozitului pe profit este de: (5.000 – 200)*16% = 768 lei
- Cresc cheltuielile cu impozitul pe profit , 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit CP,–, Debit
- Creşte datoria privind impozitul pe profit, 4411 Impozitul pe profit D,+, Credit
691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 4411 Impozitul pe profit 768 lei
e) Închiderea cheltuielii cu impozitul pe profit
- Scad cheltuielile cu impozitul pe profit, 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit CP, +, Credit
- Scade rezultatul, 121 Profit şi pierdere CP, - , Debit
121 Profit sau pierdere = 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit 768 lei
42
f) Întocmirea Registrului- Jurnal:
Unitatea: Omega
REGISTRUL-JURNAL
Nr. pagină. 1
Nr.
crt.
Data înreg. Documentul
(fel,nr,data)
Explicaţii Simbol conturi Sume
Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
1.
07.01.201N Factura nr.
24/07.01.201N
Înregistrare
serviciu prestat
4111 704
4427
6.200 5.000
1.200
2. 08.01.201N Extras de cont
nr. 4//8.01.
201N
Încasare creanţă
de la clienţi
5121 4111 4.000 4.000
3 29.01.201N Factura nr. 24
/29.01.201N
Înregistrare
factură energie
605 401 200 248
4426 48
4 31.01.201N Notă
contabilă nr1
Închidere TVA 4427 4423
4426
1.200 1.152
48
5 31.01.201N Notă contabilă
nr 2
Închidere
cheltuieli
121 605 200 200
6 31.01.201N Notă contabilă
nr3
Închidere
venituri
704 121 5.000 5.000
7 31.01.201N Notă contabilă
nr4
Înregistrare
impozit pe
profit
691 4411 768 768
8 31.01.201N Notă contabilă
nr 5
Închidere
cheltuială cu
impozit pe
profit
121 691 768 768
Total 18.384 18.384
Întocmit, Verificat,
43
44
h)Întocmirea Balanţei de verificare cu patru serii de egalităţi.
Unitatea Omega BALANŢĂ DE VERIFICARE
la data de: 31 ianuarie 201N
Simbolul
conturilor Denumirea conturilor
Solduri iniţiale Rulajele lunii curente Total sume Solduri finale
Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
1012 Capital social 0 26.000 0 0 0 26.000 0 26.000
121 Profit sau pierdere 0 0 968 5.000 968 5.000 0 4.032
401 Furnizori 0 0 0 248 0 248 0 248
4111 Clienţi
4411 Impozitul pe profit 0 0 0 768 0 768 0 768
4423 TVA de plată 0 0 0 1.152 0 1.152 0 1.152
4426 TVA deductibilă 0 0 48 48 48 48 0 0
4427 TVA colectată 0 0 1.200 1.200 1.200 1.200 0 0
5121 Conturi la bănci în lei 18.000 0 4.000 0 22.000 0 22.000 0
605 Cheltuieli cu energia şi apa 0 0 200 200 200 200 0 0
691 Cheltuieli cu impozitul pe
profit
0 0 768 768 768 768 0 0
704 Venituri din servicii prestate 0 0 5.000 5.000 5.000 5.000 0 0
TOTAL 26.000 26.000 18.384 18.384 44.384 44.384 32.200 32.200
Conducătorul compartimentului financiar-contabil,
45
g) Înregistrarea sistematică:
D 1012 Capital social C D 121 Profit sau pierdere C
SI 26.000
(5/605) 200
(8/691)
768
5.000 (6/704)
RD 0 RC 0 RD 968 RC 5.000
TSD 0 TSC 26.000 TSD 968 TSC 5.000
SFC 26.000 SFC
4.032
D 401 Furnizori C
SI 0
248 (3/605,4426)
RD 0 RC 248
TSD 0 TSC 248
SFC 248
D 4111 Clienţi C D 4423 TVA de plată C
SI
(1/704, 4427)
(2/5121)
1152
(4/4427)
RD RC RD 0 RC 1.152
TSD TSC TSD 0 TSC 1.152
SFD SFC 1.152
D 4426 TVA deductibilă C D 4427 TVA colectată C
(3/401) 48 48 (4/4427) (4/4426) 48
(4/4423) 1.152
1.200 (1/4111)
RD 48 RC 48 RD 1.200 RC 1.200
TSD 48 TSC 48 TSD 1.200 TSC 1.200
D 4411 Impozitul pe profit C D 5121 Conturi la bănci în lei C
768 (7/691) SI 18.000
(2/4111) 4.000
RD 0 RC 768 RD 4.000 RC 0
TSD 0 TSC 768 TSD 22.000 TSC 0
SFC 768 SFD 22.000
D 605 Cheltuieli cu energia şi apa C D 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit C
(3/401) 200 200 (5/121) (7/4411)
768
768
(8/121)
RD 200 RC 200 RD 768 RC 768
TSD 200 TSC 200 TSD 768 TSC 768
D 704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate C
(6/121) 5.000 5.000 (1/4111)
RD 5.000 RC 5.000
TSD 5.000 TSC 5.000