1

STUDIILE EUROPENE ÎNTRE RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI POLITICI

NAŢIONALECONFERINŢA

CERCETARE ŞI ANALIZĂ ÎN DOMENIUL RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE ŞI STUDIILOR EUROPENE

17 noiembrie 2011

Dr. Andrei MocearovDirector

Direcţia de drept comunitarDepartamentul pentru studii parlamentare

Camera Deputaţilor

2

AFACERI EUROPENE

AFACERI INTERNAŢIONALESAU

AFACERI NAŢIONALE?

3

CERCETARE PARLAMEMENTARĂ

CERCETAREA ACADEMICĂVERSUS

CERCETAREA PARLAMENTARĂ

4

TENDINŢE ÎN CERCETAREA RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE

•

Teme noi:–

Politica internaţională a mediului

–

Etica internaţională–

Globalizarea

•

Lărgirea gamei de metode şi metode noi–

Modele ale alegerii raţionale

–

Metode statistice–

Analiza jocului pe două nivele

–

Analiza spaţială•

Specializarea–

pe subdomenii

–

pe metodologii variate

5

TENDINŢE ÎN CERCETAREA RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE

TIPOLOGIA METODOLOGIILOR ŞI DINAMICA EI

-

Analiza descriptivă

(50% -

32%)-

Studii de caz (13%)

-

Analiza cantitativă / statistică (27% -

44%)-

Modelarea formală (9 -13%)

-

Studii utilizând mai multe metode (1% -3 %)

6

TENDINŢE ÎN CERCETAREA RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE

•

ECONOMIA POLITICĂ INTERNAŢIONALĂ–

Creşterea interdependenţei economice între ţări

–

Dezvoltarea economiei globale•

STUDIUL INSTITUŢIILOR ŞI COOPERĂRII INTERNAŢIONALE

•

EXPLICAREA COMPORTAMENTULUI ŞI MOTIVAŢIILOR–

Actori tradiţionali (guverne, organizaţii internaţionale)

–

Actori netradiţionali

(ONG-uri)

7

TENDINŢE ÎN CERCETAREA RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE

•

DISTRIBUŢIA PUTERII ÎN JOCUL DE ŞAH TRIDIMENSIONAL

(Joseph

S. NYE)

–

Nivelul superior: militar•

Lume unipolară

–

Nivelul mijlociu: economic•

Lume multipolară

–

Nivelul inferior: relaţii transnaţionale (bancheri, terorişti, hackers, provocări ca pandemiile şi schimbarea climei)

•

Lume difuză

8

SUGESTII PENTRU CERCETARE

•

NAŞTEREA, EVOLUŢIA ŞI CIRCULAŢIA IDEILOR

•

IDENTIFICAREA

AGENŢILOR PURTĂTORI / DE INFLUENŢĂ

•

COMPARARE•

CONTEXTUALIZARE

9

SUGESTII PENTRU CERCETARE (Yehuda

Elkana

/ Andrei Pleşu)

•

Reflexia epistemologică cu încurajarea unei deschideri pentru contradicţiile şi inconsecvenţele ştiinţei

•

Stimularea cercetării “riscante”/ spiritului aventurii intelectuale

•

Accentul pe stadiul problemei, controversele de ultimă oră şi nu “gata-făcutul”

•

Combaterea supra-specializării născătoare de îngustime, incultură, de-contextualizare

10

SUGESTII PENTRU CERCETARE (Yehuda

Elkana

/ Andrei Pleşu)

•

Atenţie mai mare contextului filozofic, sociologic şi metodologic în care se desfăşoară cercetarea (latura “umanistă”)

•

Chestionarea programatică a rutinei şi slăbiciunilor aşa-numitului “mainstream”

al

disciplinelor•

Educarea spiritului critic, reflexivitatea pasului înapoi, experimentul mintal al răsturnărilor de perspectivă

11

SUGESTII PENTRU CERCETARE

•

Evitarea subtilităţilor lipsite de pertinenţă“Realizările teoriei economice din ultimele două decenii sunt impresionante. Dar nu poate fi tăgăduit faptul că este ceva scandalos în spectacolul oferit de atâţia oameni care desfăşoară rafinate analize ale unor stări economice pentru care nu există nicio

raţiune să se presupună că vor exista sau că au existat vreodată”

(F. H. Hahn, fost preşedinte al

Societăţii de econometrie, citat de Leontief

în discursul său în faţa Asociaţiei americane de economie, 1970)

12

AFACERI EUROPENE

- RELAŢII INTERNAŢIONALE- POLITICI NAŢIONALE

13

RELAŢII INTERNAŢIONALE

•

UNIUNEA EUROPEANĂ – ACTOR GEOPOLITIC

•

RELAŢIILE INTRA-EUROPENE

14

UE – ACTOR GEOPOLITIC•

Perspectivele geopolitice ale UE

•

UE –

actor militar•

UE –

actor economic (rolul internaţional al euro)

•

UE –

model de societate•

UE –

adaptare la globalizare vs

UE – amortizor al globalizării•

Influenţa UE asupra actorilor netradiţionali (lumea difuză)

15

RELAŢIILE INTRA-EUROPENE

•

Poziţionarea faţă de evenimentele internaţionale

•

Poziţionarea faţă de principalele ideologii şi / sau concepte de integrare europeană–

Federalism

–

Funcţionalism / neo-funcţionalism–

Inter-guvernamentalism

16

RELAŢIILE INTRA-EUROPENE

•

Alianţe strategice•

Alianţe ad-hoc

•

Rolul actorilor non-statali•

Rolul reţelelor şi grupurilor informale

17

POLITICI NAŢIONALE

•

Analiza de impact ex ante•

Analiza de impact ex post

•

Identificarea actorilor interesaţi şi poziţionarea lor

•

Identificarea timpurie a tendinţelor de configurare a unor politici UE

•

Identificarea căilor de influenţare a deciziilor la nivelul UE

18

POLITICI NAŢIONALE•

Relaţia între formularea poziţiei naţionale şi negociere

•

Tipologia structurilor instituţionale pentru formarea poziţiei naţionale

•

Rolul parlamentelor naţionale•

Modele de examinare parlamentară în domeniul afacerilor europene (“scrutiny”)

•

Integrarea politicilor UE cu politicile naţionale

19

CERCETARE PARLAMENTARĂ

•

Obiectivul principal: –

Evaluarea nonpartizană a opţiunilor politice

–

Recomandări de politică (eventual)•

Metoda preponderentă:–

Analiza descriptivă

–

Produsul final utilizabil pentru nespecialişti –

Studii comparate

•

Alte caracteristici specifice:–

Dimensiune importantă de documentare, informare şi sinteză

–

Termene de predare mai rigide

20

DEPARTAMENTUL PENTRU STUDII PARLAMENTARE

DIRECŢIA DE DREPT COMUNITAR•

Expertiză de sprijin pentru comisii, grupuri politice în cadrul procedurii de “scrutiny”

•

Funcţie executivă vs

funcţie de cercetare•

Abordare generală vs specializare strictă

•

Caracter multidisciplinar•

Selecţia

documentelor pentru examinare

•

Gestionarea bazei de date pentru UE•

Gazda corespondenţilor naţionali pentru platforma IPEX

•

Profilul cercetătorilor / politica de recrutare

21

SISTEMUL DE FORMULARE A POZIŢIILOR NAŢIONALE ÎN ROMÂNIA

•

Asimetrie între negociere şi formularea poziţiei–

Concentrarea pe negociere

–

Delimitare insuficientă a atribuţiilor MAE şi MAEu–

Transparenţă redusă

–

Ralierea la consens•

Lipsa unor analize ex ante

ale impactului

proiectelor de acte

europene•

Rolul marginal al parlamentului

•

“Fuga”

specialiştilor spre instituţiile UE sau spre sectorul privat agravată de rigoarea bugetară

22

CONCLUZII•

Întărirea cooperării între diverse centre de cercetare şi analiză combinat cu o mai bună diviziune a muncii

•

Conectarea mai activă a universităţilor•

Circulaţia mai mare a ideilor–

Publicarea studiilor

–

Portal specializat pentru studii europene•

Stimularea CERERII

pentru studii

europene