Literatia inseamna intelegerea , folosirea si reflectarea ... comparativa_sinteza.pdf41 de ţări la...

Material realizat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene. Conţinutul prezentului material reprezintă

responsabilitatea exclusivă a autorilor, iar Agenţia Naţională şi Comisia Europeană nu sunt responsabile

pentru modul în care va fi folosit conţinutul informaţiei.

SINTEZA

ANALIZĂ COMPARATIVĂ A PRACTICILOR LITERAŢIEI ÎN FAMILIE ÎN

BULGARIA

MACEDONIA

PORTUGALIA

ROMÂNIA

SLOVENIA

ÎN CADRUL PROIECTULUI:

„FAMILY LITERACY WORKS!”

Erasmus+

Strategic Partnerships, Key Action 2

Sector: Adult Education PROJECT NUMBER 2016-1-RO01-KA204-024392

Family Literacy Works!

ANALIZA COMPARATIVĂ A BUNELOR PRACTICI DE LITERAȚIE ÎN FAMILIE - SINTEZĂ

2


responsabilitatea exclusivă a autorilor, iar Agenţia Naţională şi Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru

modul în care va fi folosit conţinutul informaţiei.

Cuprins

INTRODUCERE .............................................................................................................................. 3

OBIECTIVELE CERCETĂRII ....................................................................................................... 8

METODOLOGIA CERCETĂRII .................................................................................................... 9

REZULTATELE CERCETĂRII ................................................................................................... 13

EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ .............................................................................................. 19

BULGARIA ............................................................................................................................... 19

MACEDONIA ........................................................................................................................... 21

PORTUGALIA .......................................................................................................................... 22

ROMÂNIA ................................................................................................................................. 23

SLOVENIA ................................................................................................................................ 27

CONCLUZII .................................................................................................................................. 30

BIBLIOGRAFIE: ........................................................................................................................... 32

ANEXE .......................................................................................................................................... 33

ANEXA 1 ................................................................................................................................... 33

ANEXA 2 ................................................................................................................................... 35


3




INTRODUCERE

Literaţia constituie un subiect pentru un nou drept fundamental al cetățenilor europeni, susținut la

Conferința Europeană pentru Literație, de către R. Valtin, coordonatoare ELINET pentru literația

emergentă ( Amsterdam, 2016).

Literația este o condiție fundamentală pentru dezvoltarea umană și este esențială pentru toate

formele de învățare umană. Ea permite oamenilor să trăiască o viață împlinită,cu sens și să contribuie la

îmbogățirea comunităților în care trăiesc.

Literația este considerată un factor al competitivității economice a unei țări. Cu toate acestea, în

unele țări ale UE, ratele de literație ale copiilor cu vârsta cuprinsă între 10 și 15 ani sunt cu adevărat

îngrijorătoare, deoarece o proporție substanțială a tinerilor sunt cititori cu performanțe scăzute, conform

studiilor PIRLS și PISA. Deși există tot mai multe dovezi științifice că inițiativele de literație în familie au

un impact pozitiv pe termen lung asupra șanselor de viață ale copiilor din medii defavorizate, literația în

familie este încă un domeniu marginal.

Din aceste motive, și luând in considerare necesitatea unor programe eficiente de literație în

familie și facilitatori bine pregătiți, Asociația Learn &Vision, Cluj-Napoca a inițiat proiectul „Family

Literacy Works!‟ , sub egida programelor de Parteneriat Strategic Erasmus +, Acțiunea 2, sectorul

Educația Adultului, proiect numărul 2016-1-RO01-KA204-024392. Acest proiect se pune în valoare cel

mai bine în cadrul unui parteneriat transnaţional, deoarece dorim să beneficiem de experienţele dobândite

în urma unor iniţiative în privinţa dezvoltării literaţiei în familie într-o varietate de contexte culturale şi să

propunem un profil şi un program de formare pentru rolul de facilitator care să fie funcţionale pentru o

zonă mai extinsă decât cea a unei ţări.

Ne propunem să contribuim la programe de calitate de literație în familie prin:

1. realizarea unei analize comparative a practicilor privind literația în familie (LF) în țările

participante la proiect (Bulgaria, Macedonia, Portugalia, România și Slovenia),

2. definirea profilului ocupațional al facilitatorilor de literație în familie (FLF),

3. dezvoltarea unui curriculum de pregătire a facilitatorilor și pilotarea lui în țările partenere.


4




Proiectul nostru, cu o durată de 30 de luni, va pregăti 55 FLF și va oferi programe de literație în familie

pentru 275 de familii (cel puțin 550 de persoane) în cele cinci țări. În total, intenționăm să ajungem la

2750 de persoane, care vor deveni mai conștienți de importanța literației în familie și vor fi mai deschiși să

se angajeze în astfel de programe de dezvoltare a competențelor de literație.

Pentru a realiza acest lucru, am efectuat mai întâi o analiză comparativă a programelor de

literație în familie pe care le-am putut identifica în țările partenerilor pentru a găsi tipurile de sarcini

specifice pe care FLF trebuie să le îndeplinească. Această cercetare a oferit descrierea profilului

ocupațional al facilitatorului de literație în familie în ceea ce privește competențele și calificările specifice.

Bazându-ne pe profilul facilitatorului, vom proiecta un program de instruire pentru 55 de viitori FLF.

Pilotarea va fi însoțită de o componentă de monotorizare care să documenteze schimbările care apar în

competențele FLF și să evalueze efectele programului de formare.

Acest material cuprinde sinteza cercetării calitative, care a fost realizată punând în paralel

informații/date obținute de la diferite entitǎţi/organizații din Uniunea Europeană(și nu numai) pe tema

relevantă şi actualǎ a literației în familie.

Analiză comparativă a practicilor privind literația în familie (LF) în țările participante la proiect

sunt reprezentate de biblioteci, ONG-uri, școli, companii private: Evrocentar Obuchenie I Partnyorstvo 21

Vek EOOD, Razlog, Bulgaria ( ECOP), Training Center CES, Skopje, Macedonia ( CES), Agrupamento

de Escolas Trigal Santa Maria, Tadim, Portugalia (AETSM), Mesna Knjiznica Kranj, Slovenia ( MKK)

și a fost coordonată de Biblioteca Județeană „Octavian Goga‟, Cluj, principalul responsabil de realizarea

primului obiectiv menționat mai sus, care a efectuat o cercetare transnațională comparativă a programelor

de literație în cadrul familiilor.

În cele mai multe dintre ţările implicate în acest proiect (România, Bulgaria, Macedonia,

Slovenia) abilităţile de lectură (reading literacy) ale copiilor între 10 şi 15 ani dau motive de îngrijorare. O

proporţie substanţială de elevi din România, Bulgaria şi Macedonia (în jur de 35% sau mai mult) au

abilităţi de lectură scăzute, conform studiilor PIRLS şi PISA despre eficiența lecturii, efectuate începȃnd

din anul 2000. În cel mai bun caz, aceşti elevi pot citi texte simple, pot identifica informaţii explicite sau

pot face deducţii imediate, dar nu pot înţelege pe deplin texte lungi sau complexe, sau interpreta ceea ce

nu apare explicit în text.

În Europa, unul din cinci adolescenți cu vârsta de 15 ani și aproape 55 de milioane de adulți nu

au competenţe de literaţie de bază. Acest fapt atrage după sine dificultatea acestor indivizi de a-și găsi un


5




loc de muncă, precum și creșterea riscului de sărăcie și excludere socială, ceea ce le limitează

oportunitățile de participare culturală și civică, învățare pe tot parcursul vieții și dezvoltare personală.

La testarea PISA din 2011, au participat 45 de state, iar România s-a clasat pe locul 36! Evaluarea

competențelor de literație la adulți se face prin testele PIAC, teste la care România nu a participat

niciodată! Acești adulți sunt părinți care vor încuraja sau nu proprii copii să citească.

Comisia Europeană admite că, în ultimii 10 ani, s-au înregistrat progrese modeste în domeniul literaţie.

Programul Internaţional pentru Evaluarea Elevilor (PISA) este o evaluare standardizată

internaţional care a fost elaborată împreună de către ţările participante şi administrată elevilor de 15 ani

din şcolile acestor ţări. Programul a fost implementat în 43 de ţări la prima aplicare, cea din anul 2000, în

41 de ţări la cea de-a doua aplicare, cea din 2003, şi în 57 de ţări în 2006, la cea de-a treia aplicare. Testele

sunt de obicei administrate unui număr de elevi cuprins între 4.500 şi 10.000 de elevi din fiecare ţară.

Evaluarea are loc în cicluri, din trei în trei ani. Fiecare ciclu de evaluare este denumit în funcţie de anul în

care are loc evaluarea. În toate ciclurile PISA sunt evaluate domeniile alfabetizării la: citire / lectură, la

matematică şi la ştiinţe. La PISA 2000 domeniul principal a fost citirea / lectura - în sensul că a inclus un

set extins de sarcini din acest domeniu. La PISA 2003, accentul a fost pus pe literația matematică şi a fost

introdus şi un domeniu în plus, privind rezolvarea de probleme. Pentru ciclul PISA 2006 domeniul

principal a fost literația la ştiinţe. La PISA 2009 domeniul principal a fost din nou citirea / lectura. Testul

PISA evaluează în ce măsură şi-au dobândit elevii aflaţi către finalul educaţiei obligatorii unele dintre

cunoştinţele şi deprinderile de bază care sunt esenţiale pentru participarea deplină la viaţa socială. În toate

ciclurile de evaluare, cele trei domenii de bază sunt acoperite nu doar în termenii stăpânirii curriculumului

şcolar, ci în special în termenii cunoştinţelor şi deprinderilor necesare în viaţa adultă. Romania și-a

îmbunătățit performanțele în educație față de 2006, dar este in ușor regres față de 2012, potrivit testării

PISA realizată de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE). Testele, realizate în

2015 și comparate cu rezultatele din 2006, arată că elevii români și-au imbunătățit performanțele la

matematică și la citire, alături de elevii din Columbia, Israel, Macao (China), Portugalia si Qatar. Dar

rezultatele fața de 2012 sunt in scădere la toate cele trei discipline: matematica, științe și citire.


6




România

Iată cum arata punctajele obtinute in 2006, 2009, 2012 si 2015:

MATEMATICA ȘTIINȚE CITIRE

2006 415 418 397

2009 427 428 424

2012 445 439 438

2015 444 435 434

Rezultatele PISA se raportează folosindu-se scale cu un scor mediu de 500 de puncte şi o abatere

standard de 100 de puncte, stabilite pentru elevii din toate ţările OECD care participă la sondaj. Scala

PISA după care sunt apreciate competenţele la citire este împărţită de asemenea pe niveluri de

competenţe, care diferenţiază şi descriu competenţele pe care e de aşteptat ca elevii să şi le dezvolte, prin

asocierea unor exerciţii cu nivelurile de dificultate corespunzătoare.

Clasamentul e dominat de Singapore, țară urmata de Japonia, Estonia, Finlanda si Canada. Dintre țările

din Europa Centrală și de Sud-Est, România e întrecută de Slovenia, Polonia, Cehia, Letonia, Ungaria,

Lituania, Croația, Slovacia și Bulgaria. În urma României se află Moldova. Finlanda, deși aflată pe

primele locuri în clasament, este pe o tendință descrescătoare a performanțelor, tendință înregistrată și la

precedenta testare. Finlanda trece acum printr-o nouă reformă a sistemului de educație.

Testele PIRLS (Progress in International Reading Literacy Study /Studiu asupra progresului privind

competenţa de lectură la nivel internaţional) au fost implementate pentru prima dată în 2001 și evaluează

nivelul de înțelegere a textului citit (engl.reading comprehension) fiind concepute pentru elevii clasei a

IV-a. Testarea este dată ritmic, din 5 în 5 ani. Rezultatul plasează România pe locul 36 din 45 de state

participante, fiind surclasată de departe de Federația Rusă (565), Hong-Kong (564), Singapore (558) sau

Ungaria (551), dar și de toate țările din Europa Occidentală.


7




De fapt, România se afla aproape umăr la umăr cu Trinidadul, Iranul, Indonezia, Quatarul sau Africa de

Sud. Interesant de menționat ar fi statisticile obținute de PIRLS în ceea ce privește numărul cărților din

casele copiilor români (care au mai puține resurse de învățare decât media europeană):

max. 10 cărți în casă - 38.5% (11.8% media europeană)

11-25 cărți în casă - 29% (19.7% media europeană)

26-50 cărți în casă - 19,8 %(29.4 % media europeană)

51-100% cărți în casă - 8.3% (23.4% media europeană)

peste 100 cărți în casă - 4,4% (15.7% media europeană)

Același studiu arată și accesul mai restrâns la calculatoare în timpul lecțiilor de citire, precum și

acces mai restrâns la profesioniști în abilități de citire, la școală. Mai mulți elevi din România au părinți al

căror nivel superior de educație este de maxim opt clase (32%), față de media europeană (18%), iar acești

elevi au, per ansamblu, rezultate mai slabe decât colegii lor. Evaluarea de tip PIRLS a acordat o atenție

deosebită în ceea ce privește implicarea părinților în lectura copiilor. Astfel, la capitolul despre atitudinea

părinților față de citit, vedem că părinții români citesc mai puțin atunci când vine vorba de lectură față de

media europeană.

Dar nu întotdeauna familia poate sprijini dezvoltarea copilului la nivelul maxim de satisfacere a nevoilor

acestuia pentru realizarea potențialului său.

Proiectul vizează dezvoltarea unui program coerent de formare pentru facilitatorii de literație în

familie care să includă o descriere detaliată a profilului ocupațional "facilitator de literație în familie”.

Scopul acestui nou profil ocupațional este de a oferi sprijin familiilor - părinților și copiilor - pentru

dezvoltarea abilităților de literație. Familiile sunt primii profesori ai copiilor, iar în familiile dezavantajate,

dintr-un mediu socio-economic defavorabil, lectura pentru copil și cu copilul nu este în mod necesar o

prioritate. Cu toate acestea, părinții trebuie să fie conștienți de consecințele lipsei expunerii copiilor la

astfel de ocazii de dezvoltare a abilităților de învățare timpurie; cu siguranță familiile doresc ce este cel

mai bine pentru copiii lor, dar este posibil ca acestea să nu fie întotdeauna conștiente de ceea ce este cel

mai bine și care sunt consecințele pe termen lung ale expunerii copilului la un mediu care nu este educat.

Astfel, rolul facilitatorilor de literație în familie va fi acela de a elabora și implementa programe de

http://www.eli-net.eu/fileadmin/ELINET/Redaktion/user_upload/CR_Romania_18052015.pdf


8




literație în familie în care părinții (adulții) și copiii mici își vor spori abilitățile de literație, părinții vor

deveni conștienți și vor încuraja citirea și vor asigura un mediu educațional adecvat pentru copiii lor.

Instituțiile preșcolare, școala primară și învățământul secundar inferior, precum și mediatorii

școlari alături de bibliotecari, sunt prezenți ca și prim candidați pentru a deveni facilitatori de literație în

familie, deoarece profilurile lor sunt cele mai apropiate de ceea ce se așteaptă să facă un FLF . Vom

selecta candidați pentru formare ca FLF în primul rând din rândul educatorilor, care își vor îmbunătăți și

îmbogăți competențele, vor putea să servească mai bine comunitatea și totodată să se dezvolte personal.

Obiectivul final al programelor de literație în familie este acela de a asigura elevilor un start

bun în școală, iar un bun început înseamnă șanse mai mari de succes academic, ceea ce înseamnă la rândul

lui șanse mai mari de a rămâne în școală pentru o perioadă mai lungă de timp și de a obține calificări care

să permită integrarea reușită pe piața muncii. În cele din urmă, efortul nostru este menit să sprijine

familiile și copiii să participe la educație și să aibă succes în ceea ce privește performanța școlară pentru

viitorul copiilor. Vom implica școli în selectarea familiilor care vor participa la faza de pilotare a formării

FLF, asigurând astfel mai multe șanse ca profesorii să poată monitoriza progresul copiilor în ceea ce

privește abilitățile de literație ca urmare a participării lor la programele de literație în familie.

OBIECTIVELE CERCETĂRII

Primul produs intelectual al Proiectului ”Family Literacy Works!” a fost realizarea cercetării

Analiză comparativă a bunelor practici de literație în familie din Bulgaria, Macedonia, Portugalia,

România și Slovenia, de către Biblioteca Județeană ”Octavian Goga” Cluj.

Obiectivele cercetării au fost:

- identificarea bunelor practici în domeniul literației în familie în Europa;

- crearea și descrierea unui profil ocupațional al facilitatorului de literație în famile (FLF);

- studierea datelor existente privitoare la literația în familie, disponibile online;

- elaborarea unui chestionar cu 23 de întrebări care urmăreau obținerea unei descrieri detaliate a

programelor de literație derulate;

- familiarizarea cu Cadrul Comun European pentru identificarea bunelor practici în domeniul literației în

familie (www.eli-net.eu).

http://www.eli-net.eu/


9




METODOLOGIA CERCETĂRII

Deși sunt din ce în ce mai multe dovezi că iniţiativele de dezvoltare a abilităţilor de lectură în

cadrul familiei au un impact pozitiv pe termen lung asupra şanselor de succes ale copiilor, dezvoltarea

literaţiei în familie este un domeniu marginal din multe puncte de vedere. Raportul Eurydice cu privire la

modul în care profesorii dezvoltă abilităţile de lectură ale elevilor în Europa face puţine referiri la

dezvoltarea literaţiei în cadrul familiei, probabil pentru că şi cercetarea în acest domeniu este limitată.

Înainte de 2011 documentele de politică ale Uniunii Europene cu privire la literaţie nu făceau referire la

familie. Dar în prezent familia – şi dezvoltarea literaţiei în cadrul familiei – sunt din ce în ce mai mult

vizate de politica europeană şi se recunoaşte din ce în ce mai mult rolul vital pe care îl joacă dezvoltarea

literaţiei în cadrul familiei pe agenda de lucru a învăţării pe tot parcursul vieţii. Toate publicaţiile şi

directivele cu privire la literaţie acordă atenţie în prezent familiei. Cercetările au demonstrat cu claritate că

istoricul familiei şi mediul familial au un impact foarte semnificativ asupra rezultatelor şcolare. În

conformitate cu datele din sondajul PISA, domiciliul şi istoricul familiei exercită o influenţă puternică

asupra performanţelor la citire ale elevilor (OECD 2004, 2010c). Şi din datele sondajului PIRLS rezultă că

există o relaţie puternică între rezultatele la citire ale elevilor, nivelul educaţional şi nivelul profesional a

părinţilor. Nu trebuie pierdut însă din vedere faptul că influenţa exercitată de istoricul familiei şi mediul

familial variază de la o ţară la alta, ceea ce sugerează că, în unele sisteme de învăţământ, relaţia

puternică dintre istoric şi rezultate poate fi redusă (OECD, 2010c).

Analiza comparativă începe cu argumentarea importanței literației și definirea conceptului de

literație.

De ce avem nevoie de literație? Persoanele cu abilitǎţi mai bune de literaţie sunt mai conştiente de

lumea din jurul lor şi de ele însele, înţeleg mai bine ideile noi şi schimbarea, judecă mai bine valoarea

lucrurilor; au o sănătate mai bună, un venit mai substanţial şi pot să participe la viaţa civică mai bine decât

cei cu abilităţi scăzute de literaţie. Centrul de Evaluare și Analize Educaționale: „eliminarea

analfabetismului funcțional până în 2030 poate avea efecte sistemice și pe termen lung asupra dezvoltării

economice și sociale – creșterea economică inclusivă a României ar putea ajunge la peste 200% din PIB-

ul actual”.


10




Sintagma „literaţia în familie” (family literacy) descrie experienţa cotidiană a limbii materne şi

literaţiei în cadrul familiei, ca rezultat al interacţiunilor dintre părinţi şi copii,precum şi între fraţi. Este de

asemenea utilizată pentru a descrie iniţiativele, intervenţiile, planificarea sau proiectele care au drept scop

stimularea, dezvoltarea sau completarea acestor interacţiuni pentru a reduce transferul timpuriu de

inechităţi.

Literația are multe dimensiuni și legături în diferite domenii conexe esențiale, cum ar fi numerația,

digitalizarea și competențele sociale. Unele definiții utilizate de către cercetători au o focalizare îngustă

asupra abilității de citire, în timp ce alții, iau în considerare aspectele cognitive, afective, motivaționale,

socio-culturale,cultural-istorice, creative și estetice. Pe baza diferitelor definiții ale literației utilizate în

cercetări și studii, s-a dezvoltat o abordare multistratificată la definerea literației, care a inclus numerația și

alte competențe-cheie.

Fiind un concept complex, definirea literației s-a desfășurat pe mai multe decenii începând cu anul

1953-literația/alfabetizare de bază (o persoană cu abilităţi de literaţie este cea care înţelege prin citit şi

scris o afirmaţie simplă şi scurtă despre viaţa ei de fiecare zi); în anii ’70-literația

funcțională/alfabetizare (o persoană cu abilităţi de literaţie din punct de vedere funcţional este cea care

se poate implica în toate acele activităţi în care literaţia este necesară pentru funcţionarea eficientă a

grupului sau comunităţii din care face parte şi de asemenea pentru a-i permite persoanei să continue să

citească, să scrie şi să calculeze pentru ea însăşi şi pentru dezvoltarea comunităţii). În 2003 UNESCO a

formulat o definiţie operaţională care specifică: “Literaţia este abilitatea de a identifica, înţelege,

interpreta, crea, comunica şi calcula, folosind materiale tipărite şi scrise, asociate unor contexte variabile.

Ea presupune un proces continuu de învăţare ce permite individului să-şi realizeze obiectivele, să-şi

dezvolte cunoştinţele şi potenţialul şi să se implice cu adevărat în comunitatea din care face parte şi în

societatea mai extinsă.” Acesta reprezintă al treilea nivel de literaţie, cunoscută drept literaţie multiplă.

Conceptul literaţia în familie este complex şi are multiple dimensiuni, cuprinzând toate

activităţile ce presupun literaţie ce se desfăşoară acasă. Este un termen umbrelă folosit adesea pentru a

descrie o gamă largă de programe ce implică membrii familiei şi activităţi ce au de-a face cu literaţia.

În timp ce literația în familie presupune o abordare relativ recentă de promovare a literaţiei şi a

unei culturi a învăţării, mai ales pentru familiile dezavantajate, termenul literaţia în familie a fost folosit

prima dată de profesorul american Denny Taylor în 1983 pentru a descrie activităţi de învăţare ce


11




presupun literaţia în care erau implicaţi atât copii cât şi părinţii lor. Şi totuşi literaţia în familie se bazează

de fapt pe cea mai veche dintre tradiţiile de transmitere a cunoștințelor: învăţarea intergeneraţională.

Serviciile complexe de dezvoltare a literaţiei în cadrul familiei presupun o abordare holistică, pe

deplin integrată şi axată pe familie, oferind părinţilor şi copiilor care au cea mai mare nevoie să-şi

îmbunătăţească abilităţile ce ţin de literaţie, servicii de tip intensiv, pe termen lung şi cu o anumită

frecvenţă, cu valoare educativă şi nu numai. Aceste servicii aduc schimbări durabile într-o familie,

integrȃnd toate activităţile privind: Educaţia adulţilor, Educaţia pe perioada copilăriei, Educaţia

părinţilor, Activităţi ce presupun interacţiunea părinte-copil.

Ceea ce au în comun toate aceste programe este faptul că ele combină elemente ce ţin de educaţia

adulţilor şi a comunităţii cu elemente de educaţie preşcolară sau a claselor primare pentru a conduce la o

îmbunătăţire a abilităţilor ce ţin de literaţie şi numerație şi a competenţelor lingvistice atât ale adulţilor cât

şi ale copiilor şi pentru a-i ajuta pe profesori şi părinţi să prevină eşecul şi abandonul şcolar.

Cercetarea sintetizează experiența multor state europene și oferă exemple relevante privind

literația în familie și din SUA și Canada. (În Statele Unite, programele de dezvoltare a literaţiei în cadrul

familiei au susţinere juridicǎ în legislaţia federalǎ și naţionalǎ și au finanţare din credite federale).

Pentru ca programele de dobândire a literaţiei în cadrul familiei să fie eficiente şi de bună calitate

este nevoie de facilitatori. O bogată bibliografie de documentare ne conduce spre ideea că cea mai mare

schimbare în bine poate avea loc prin implicarea unor profesori calificaţi (ce vor avea în acest caz rolul de

facilitatori) – iar numeroase publicaţii ale Asociaţiei Internaţionale pentru Literaţie susţin şi aduc dovezi în

favoarea ideii că cea mai bună abordare în privinţa dezvoltării abilităţilor de lectură este dezvoltarea

cunoştinţelor şi abilităţilor profesorilor. Din moment ce deocamdată nu putem influenţa în mod direct

formarea iniţială a profesorilor şi bibliotecarilor pentru a forma facilitatori abilitaţi în programele de

dobândire a literaţiei în cadrul familiei, noi dorim să contribuim la implementarea acestor programe prin:

1- identificarea bunelor practici în domeniul literaţiei dobândite în cadrul familiei în Europa;

2- definirea competenţelor cheie ale facilitatorilor din acest domeniu;

3- dezvoltarea şi pilotarea unui program de formare coerent pentru facilitatori (curriculum, metodologie,

materiale didactice).

Identificarea bunelor practici:

Etapele inițiale din Analiza Comparativă au avut trei sarcini majore de activitate:


12




a). elaborarea metodologiei - în timpul discuțiilor asupra scopului și conceptului de analiză, conduse de

BJOG, partenerii au contribuit cu ideile lor, s-a elaborat un proiect de metodologie, care a fost transmis

partenerilor. Feedback-ul primit a rafinat metodologia și s-a început colectarea datelor.

b). implementarea metodologiei presupune colectarea datelor și prelucrarea primară de către fiecare

partener.

c). scrierea raportului privind analiza. BJOG a inițiat scrierea raportului, cu contribuțiile partenerilor.

Raportul a fost tradus în limbile naționale ale partenerilor.

Studiul datelor existente cu privire la literația în familie a condus la identificarea, în fiecare țară

partener, a grupurilor țintă care urmau să răspundă la acest chestionar, și anume organizații care conduc

programe de literație a familiei (folosind informații disponibile pe site-uri web, social media, forumuri de

discuții sau din rândul colaboratorilor sau foștilor parteneri de proiect). Chestionarul a fost aplicat

organizațiilor identificate anterior: instituții publice (școli, biblioteci), organizații non-guvernamentale,

asociații profesionale, centre educaționale, cu scopul de a identifica diferite tipuri de programe. Fiecare

partener trebuia să aibă un anumit număr de chestionare completate, în funcție de numărul de locuitori din

fiecare țară: Bulgaria – 7.929.000 locuitori – 15 chestionare; Macedonia – 2.062.294 locuitori – 10

chestionare; Portugalia – 10.329.484 locuitori – 15 chestionare; România – 21.733.556 locuitori – 25

chestionare; Slovenia – 2.060.000 locuitori – 10 – chestionare.

Scopul chestionarelor (vezi Anexa 2) a fost să identifice organizațiile care conduc programe de

literație a familiei, cu evidențierea profilului organizațional (tipul organizației, mărimea, domeniul de

activitate și anvergura) și a partenerilor fiecărei organizații. Au fost abordate aspecte precum domeniul de

expertiză a partenerilor fiecărei organizații, durata programelor și sursa lor de finanțare, descrierea

programelor din punct de vedere al: contextului în care au fost implementate (caracterizarea comunității-

țintă din punct de vedere social, economic și educațional; nevoile comunității/ analiza problemelor;

oportunitățile identificate în vederea rezolvării acestor nevoi), scopul și obiectivele programului,

grupurile-țintă, tipuri de activități de învățare, locul de desfășurare al activităților (școli, biblioteci,centre

comunitare, grădinițe, biserici, centre de detenție, tabere de refugiați, etc), resursele folosite (materiale,

echipamente), tipuri de facilitatori responsabili de aceste activități (profesori, bibliotecari, formatori,

voluntari și alții), pregătirea educțională și formarea lor, precum și domeniul de expertiză al acestora

(cursuri la care au participat, activități anterioare, rolul în programele anterioare) și sarcinile specifice,

rezultatele cantitative și calitative ale programelor, monitorizarea și evaluarea, impactul avut.


13




Concluziile și cele mai bune practici în domeniul literației familiei care au reieșit din chestionarele

naționale fac obiectul analizei comparative. Chestionarele naționale din țările partenere au fost aplicate în

perioada decembrie 2016 și martie 2017, în Portugalia de către Agrupamento de Escolas Trigal ”Santa

Maria”, în România de către Biblioteca Județeană ”Octavian Goga”, Cluj, în Macedonia de către Centru

de formare CES, în Bulgaria de către ”Evrocentar Obuchenie” I Partnyorstvo 21 Vek, în Slovenia de către

Mestna Knjiznica Kranj.

REZULTATELE CERCETĂRII

Prezentăm pe scurt rezultatele cercetării, sinteza răspunsurilor la cele mai importante întrebări (8 din

cele 23 de criterii de analiză):

Profilului organizațional

Organizațiile care conduc programe de literație a familiei sunt instituții publice (școli, biblioteci și ONG-

uri, diferite ca mărime și domenii de expertiză, aceste organizații lucrează pentru același scop:

îmbunătățirea abilităților de lectură și încurajarea cititului și a bunelor practici în domeniul literației în

familie.

Școlile și alte instituții educaționale dezvoltă programe de literație cu scopul de a sprijini sistemul

educațional, în special grupurile dezavantajate din comunitatea locală sau elevii cu dificultăți de învățare ,

implicând şi părinţii.

Bibliotecile oferă programe non-formale de literație pentru copii și pentru familiile acestora, cu scopul de

a crea o cultură a învățării în comunitate şi de a dezvolta abilități de lectură copiilor pentru tot parcursul

vieții.

Parteneri şi expertiză

Majoritatea programelor de literație a familiei se dezvoltă ca o cooperare între parteneri din sectoare

diferite: public, privat și non-profit. Aceste parteneriate aduc o valoare ridicată în proiecte, deoarece

cumulează forțe și expertiză din diferite domenii și de diferite mărimi, servind astfel întregii comunități.

Durata

Deși durata lor diferă, studiul a arătat că majoritatea programelor dezvoltate în cele cinci țări au ca durată

medie o perioadă de 12 luni.


14




Surse de finanţare

Acestea diferă mult de la o țară la alta. În Portugalia și Bulgaria, multe instituții care implementează

proiecte își folosesc propriile fonduri, pe când în Macedonia aproape toate programele sunt finanțate de

organizații internaționale, cum ar fi fundații, ONG-uri și diverse centre. În Slovenia, majoritatea

programelor sunt finanțate din fonduri publice, pe când, în România, programele de literație în familie

sunt finanțate din programe de dezvoltare europene sau naționale, de consiliile locale, școli și ONG-uri

naționale și internaționale.

Contextul

Proiectele de literație în familie în țările partenere, au pornit de la o nevoie evidentă de a crește nivelul

literației. După cum arată arată rapoartele anterioare ale ELINET, nivelul literației din România, Bulgaria

și Macedonia este mult sub media UE, în timp ce nivelul literației în Slovenia și Portugalia este puțin sub

media UE.

Obiectivele programelor de literație în familie

În funcţie de caracteristicile specifice ale comunităţilor naţionale şi de nivelul social şi economic de

dezvoltare a ţării, programele de literaţie analizate au un set de obiective atât similare, cât şi diferite.

Obiectivele similare ale programelor de literație în familie vizează:

- sensibilizarea publicului cu privire la importanța unei literații avansate la nivel individual și

pentru întreaga populație;

- sensibilizarea cu privire la rolul educației familiale ca instrument de îmbunătățire a succesului

școlar al copiilor;

- cooptarea familiilor în activități intergeneraționale;

- consolidarea abilităților și competențelor copiilor și a părinților, inclusiv literația media și

informațională;

- promovarea dezvoltării emoționale, sociale și intelectuale a copiilor;

- facilitarea dezvoltării relațiilor pozitive și a comunicării părinte-copil;

- încurajarea lecturii;

- consolidarea încrederii și îmbunătățirea parteneriatului dintre școală și familie prin participarea

activă a părinților la viața copiilor lor în procesul de învățare și în activități extrașcolare;

- schimbarea atitudinilor și relațiilor dintre profesori, părinți și copii pentru a crea un climat mai

bun pentru muncă, motivație pentru învățare.


15




Multe programe de literație în familie din România și Macedonia și numai câteva din Slovenia și Bulgaria

se adresează și grupurilor vulnerabile, având următoarele obiective specifice:

- sprijinirea dezvoltării personale a grupurilor social-dezavantajate și vulnerabile (copiii

instituționalizați, copiii romi, imigranții) și incluziunea lor socială prin satisfacerea nevoilor lor de

educație și dezvoltare și prin acordarea accesului la calificări suplimentare;

- reducerea diferențelor sociale;

- dezvoltarea strategiilor locale de promovare și implementare a programelor de literație în

familie;

- îmbunătățirea performanței școlare a copiilor cu dificultăți de învățare;

- îmbunătățirea prezenței școlare prin consiliere pedagogică și psihologică;

- încurajarea și sprijinirea familiilor copiilor preșcolari și reducerea riscului de abandon școlar;

- educarea părinților pentru înțelegerea importanței educației pentru copiii lor și construirea unor

relații de familie armonioase;

- dezvoltarea și consolidarea abilităților sociale și de lectură ale părinților pentru a-și spori

capacitatea de a sprijini în mod eficient educația copiilor lor în calitate de co-educatori și, astfel,

de a completa procesele de învățare desfășurate la școală;

- oferirea de posibilități părinților de a obține o varietate de competențe certificate pentru o mai

bună competitivitate pe piața forței de muncă;

- crearea de sinergii între învățământul la domiciliu și cel de la școală;

- accesul efectiv al părinților la activitățile școlare și comunicarea cu cadrele didactice;

- formarea cadrelor didactice pentru o mai bună funcționare și înțelegere a copiilor în situații de

risc.

Tipuri de activități

Deși variate ca tip și formă, activitățile educative / de lectură pentru copii predomină în programele de

literație din toate cele cinci țări. Aceste activități utilizează abordări participative și interactive de predare-

învățare și strategii, cum ar fi: lecții la anumite discipline școlare, activități de literație în familie, la

domiciliu; jocul ca activitate de învățare (jocuri); discuții de grup; simulări / actorie (teatru de umbre); joc


16




de rol; ilustrația creativă; jocul de-a scrisul, desenul prin litere și cuvinte; stimularea învățării prin auto-

descoperire, creativitate, reflecție și gândire critică; diferite forme de povestire (ora poveștilor, ore de

lectură intergeneraționale, timpul de joc cu cartea, povestiri narative care folosesc marionete sau spun

basme locale); lectura după model; atelierele de ascultat și înțelegere a textului citit, atelierul de citit cu

voce tare; discuții despre cărți și despre familiarizarea cu diferitele tipuri de texte; întâlnirea cu autori de

cărți pentru copii, poeți, muzicieni, artiști, actori.

Programele includ, de asemenea, activități extrașcolare / recreative în care sunt implicați copiii:

jocuri de echipă, sport, desen / pictură, excursii, vizite la muzee, cinematografe și biblioteci; excursii

ghidate în mediul natural, familiarizarea cu patrimoniul cultural, tradițiile sau specificul local; ateliere de

creație, meserii și ilustrarea de cărți pentru copii; ateliere de artă pentru copii și adulți.

Părinții sunt, de obicei, prezenți la activitățile copiilor lor, dar există și programe care îi formează pe

părinți separat, cum ar fi: sesiuni informative privind importanța lecturii pentru progresul școlar al copiilor

și dezvoltarea fizică, emoțională și mentală, dar și despre sănătate, planificare familială, asistență socială

în vedera obținerii de beneficii sociale, în funcție de nevoile individuale, în special de sesiuni adresate

părinților romi; activitățile de educație parentală care promovează conceptul de "parenting prin lectură".

Resursele folosite,

Locațiile în care s-au desfășurat programele de literație în familie din cele cinci țări au inclus școli,

biblioteci, teatre, muzee, etc.

Tipuri de facilitatori pentru literația în familie.

Bazat pe analiza făcută în fiecare țară parteneră, putem identifica tipuri similare de facilitatori. Ei sunt în

principal profesori, bibliotecari, traineri profesioniști și voluntari.

Profesorii implicați în programe de literație în familiei au aptitudini pedagogice și de instruire

care fac parte din educația lor de bază fiind capabili să conducă programe de literație. Rolul profesorilor în

programele de literație constă în dezvoltarea competențelor și integrarea copiilor cu dificultăți de învățare

în comunitate, îmbunătățirea performanței școlare și a abilităților de învățare ale acestora. Ei pot atinge

aceste obiective mai ușor prin implicarea părinților în procesul educativ și prin crearea unei relații

puternice între părinți și școală. Sarcinile lor principale sunt promovarea lecturii și învățării și motivarea

elevilor să citească și să învețe în viitor.

Bibliotecarii / Profesorii bibliotecari / deseori au rol de facilitatori ai programelor de literație de

familie, în școli sau biblioteci. În unele țări, ei au nevoie de o diplomă de master într-un domeniu legat de


17




literație sau biblioteconomie, dar în alte țări ei au calificări diferite (profesori, educatori, sociologi

culturali, lingviști etc.), care sunt susținute ulterior de un curs suplimentar obligatoriu în domeniul

bibliotecar, organizat în general de asociațiile profesionale naționale. Bibliotecarii pot de asemenea să

participe ulterior la cursuri și ateliere ținute de traineri din domeniul public sau privat. Sunt și

biblioteci(Slovacia- Mestna Knjiznica Kranj prin proiectul Lectura în familie și România- Biblioteca

Județeană ”Octavian Goga”Cluj prin proiectul Vreau să-mi citești!) care au ținut în mod special ateliere

pentru a pregăti facilitatorii programelor de literație între generații.

Sarcinile lor principale sunt să planifice, să pregătească, să dezvolte și să monitorizeze programele

de literație. Folosind diverse metode de lucru, bibliotecarii încurajează cititul cu voce tare, cititul între

generații, cititul de plăcere și alte activități de literație de familie. În desfășurarea activităților lor, ei

cooperează adesea cu educatori de grădiniță, profesori, artiști, scriitori și alți profesioniști.

Alte persoane implicate:

Formatori profesioniști

O parte din programele analizate s-au ținut cu ajutorul unor traineri deosebit de competenți, care

au participat în prealabil la un program de instruire.

Voluntarii sunt de asemenea facilitatori importanți ai programelor de literație, atât în biblioteci,

cât și în ONG-uri. Programele ONG-urilor includ în mare parte voluntari. Acest tip de organizație nu

permite contribuții fînanciare mari necesare pentru a remunera personal calificat, prin urmare ei se

folosesc de propriile resurse și voluntari; au pregătire și experiențe educaționale diverse, de asemenea

abilități și competențe diferite. Unii voluntari erau experți în parenting, psihologi, asistenți sociali,

consilieri educaționali, scriitori, artiști, specialiști în educația non-formală. Caracteristicile principale ale

voluntarilor sunt dorința lor de a lucra cu copiii, răbdarea, angajamentul și abilitățile pedagogice,

comunicarea, abilitățile interpersonale și de rezolvare a conflictelor.

Facilitatorii literației în familie lucrează adesea împreună, în biblioteci sau școli. Sarcinile lor

diferă, fiind influențate de activitățile pe care trebuie să le susțină pentru grupurile țintă. Munca lor nu este

ușoară, deoarece ei trebuie să lucreze adesea cu grupurile dezavantajate social, cărora trebuie să le acorde

atenție specială. Deși au experiențe educaționale și competențe diferite, toți facilitatorii au același scop: să

creeze o cultură a lecturii, să stimuleze lectura și învățarea în familii, să sprijine succesul școlar.

Scopul promovării lecturii în afara mediului şcolar este acela de a oferi oportunităţi optime

copiilor şi adolescenţilor, dar şi adulţilor, şi acela de a veni în întâmpinarea nevoilor celor care ar putea


18




beneficia de sprijin suplimentar, atunci când învaţă să citească. Unele ţări au elaborat strategii complexe

de promovare a citirii şi multe dintre ele au desemnat o instituţie naţională care să coordoneze această

activitate.

Dezvoltarea competenţelor de literație începe acasă, în familie. Activităţile de lectură desfăşurate

de părinţi împreună cu proprii copiii sunt fundamentale pentru dezvoltarea abilităţilor timpurii de lectură.

Studiile demonstrează că părinţii care se ocupă de copiii lor, citesc împreună cu ei, le spun poveşti, îi

învaţă alfabetul sau joacă jocuri de cuvinte etc. le vor asigura acestora un nivel de compenteţe la citire mai

ridicat decât al acelor copii ale căror familii nu i-au implicat în activităţi similare. Multe programe de

dezvoltare a competenţelor de citire dedicate familiilor, în ţările europene, oferă aşadar consiliere şi

organizează activităţi de formare pentru părinţi, majoritatea subliniind importanţa de a citi cu voce tare

copiilor. Rezultatele cercetărilor demonstrează, totuşi, că cititul cu voce tare nu este suficient. Programele

de dezvoltare a competenţelor de citire destinate părinţilor ar trebui de asemenea să-i înveţe pe aceştia

cum să-şi educe copiii ca să deprindă abilităţi de citire specifice şi să-i încurajeze să-şi asculte copiii citind

cu voce tare.


19




EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ Analiza comparativă oferă bune practici de literație în familie. Exemplificăm 5 din acestea:

BULGARIA

Din cele două proiecte descrise de partenerii bulgari "Sâmbătă în familie la muzeu" și Campania națională

"Să fii tată" am ales cel de-al doilea proiect.

CAMPANIA NAŢIONALĂ “SĂ FII TATĂ”

Membrii fondatori ai Consiliului Public al Campaniei Naţionale „Să fii tatǎ”: Asociaţia Pǎrinţilor

(coordonator); Fundaţia „Lale”, Fundaţia „Educaţie, Cercetare și Tehnologii de Gen”, Institutul pentru

Activitǎţi și Practici Sociale, Fundaţia „Asociaţia Animus”, Cercetarea în Domeniul Genului în Bulgaria;

Reţeaua Naţionalǎ pentru Copii; Fundaţia „Pentru copiii noștri”; Fundaţia „Centrul de Cercetare și Politici

cu privire la Femei”, Fundaţia „Cercetare și Tehnologie Aplicatǎ”.

În plus faţǎ de aceste organizaţii, campania are mai mult de 270 asociaţi. Organizaţiile care

sprijinǎ campania s-au implicat cel puţin o datǎ în iniţiative care promoveazǎ relaţia tatǎ-fiu, ca de

exemplu în sǎrbǎtorirea „Sǎptǎmȃnii taţilor” sau „Zilei Taţilor” sau au avut inițiative independente.

În afara Bulgariei, Campania „Să fii tatǎ” are ca partener activ organizaţia Promundo, care

coordoneazǎ campania internaţionalǎ dedicatǎ grijii paterne numitǎ MenCare. Campania „Să fii tatǎ” este

o componentǎ a acesteia din urmǎ, iar reţeaua MenEngage Europe, în calitate de coordonator al

campaniei, este membru al Comitetului de conducere al reţelei.

Scopul și obiectivele programului:

- Promovarea unui model pozitiv de educaţie parentalǎ în Bulgaria;

- Sprijinirea modelului de paternitate activǎ și implicarea bǎrbaţilor în grǎdiniţe și la școalǎ în

clasele primare și dezvoltarea instrumentelor educative pentru implicarea profesorilor bǎrbaţi, a

asistenţilor sociali și a autoritǎţilor locale;

- Construirea unei reţele durabile de organizaţii și instituţii sprijinite de Consiliul Public care sǎ

lucreze pentru a face posibilǎ implicarea mai hotǎrȃtǎ a bǎrbaţilor în viaţa copiilor și care sǎ susţinǎ

politicile de protecţie a copilului pentru ca acestea sǎ fie adoptate de organizaţii private, publice și

profesioniști.


20




A fost realizat, în premierǎ naţionalǎ, un sondaj de opinie adresat pǎrinţilor de copii de pȃnǎ la 17 ani,

intitulat „Atitudini, practici și bariere în calea implicǎrii active a bǎrbaţilor în îngrijirea copilului”.

S-au organizat evenimentele „Ziua Taţilor”(iunie 2014, 2015, 2016) și „Sǎptǎmȃna Taţilor” (noiembrie

2014, 2015, 2016) la nivel naţional. S-a realizat un pachet de materiale utile pentru organizarea pe viitor a

unui eveniment de tipul „Sǎptǎmȃna Taţilor”.

Exemple:GRĂDINIŢA ÎI INVITĂ PE TAŢI: Cum se organizeazǎ evenimente destinate taţilor în mod

specific – pași practici din experienţa dobȃnditǎ de patru grǎdiniţe (pentru profesioniști)

ŞI TATA MERGE LA ŞCOALĂ: Cum se adapteazǎ copiii, învǎţǎtoarele și pǎrinţii la clasa I, cum pot fi

taţii utili ca resurse și instrumente de lucru cu pǎrinţii (pentru profesioniști)

PENTRU A ÎNFLORI ... SAU CUM SĂ CREĂM UN MEDIU DE DEZVOLTARE SUPORTIV PENTRU

COPIII NOŞTRI: 9 zone în care putem acorda sprijinul nostru copiilor între 0 și 7 ani, cu participarea

activǎ a taţilor.

A fost inițiată cu succes implicarea bărbaților în instituțiile educaționale. Având în vedere că, în

general, copiii bulgari cresc în medii dominate de femei (grădinițe, școli), proiectul a oferit un excelent

punct de plecare pentru implicarea mai profundă a bărbaților în sistemul social și educațional.


21




MACEDONIA

PROIECTUL "DEZVOLTAREA SOCIALĂ A POPULAȚIEI ROME"

Proiectul a fost derulat la Centrul Comunitar al Minorității Rome DROM – o organizație non-

guvernamentală, specializată în lucrul cu copiii și adulții de etnie romă, în domenii precum asistență

socială, asistență juridică, etc.

Proiectul a fost conceput special pentru nevoile mamelor/părinților de etnie romă, deoarece aceștia

au copii la o vârstă fragedă și sunt complet nepregătiți pentru noua familie. Ei sunt, de asemenea, șomeri,

analfabeți, trăiesc la limita subzistenței, în medii defavorizate din punct de vedere economic și social. De

aceea, formatorii pregătiți de UNICEF au mers din ușă în ușă la aceste familii, pentru a le explica nevoile

copilului mic (0 – 6 ani), educația și nivelul de dezvoltare pe care trebuie să-l aibă un copil, precum și

pentru a-i sfătui pe părinți și a asigura educația copiilor între 3 și 5 ani.


- educația părinților adaptată vârstei copiilor lor, cu scopul de a-i putea crește și educa mai bine

- dezvoltarea corespunzătoare a copiilor de etnie romă

- educarea copiilor potrivit vârstei lor

- monitorizarea dezvoltării copiilor

Grupurile țintă (persoane care au beneficiat direct de activitățile programului)

- familii din minoritatea romă cu copii de 0 până la 6 ani

- întreaga populație de etnie romă din comunitatea locală

Tipuri de activități de învățare:

- consilierea și educarea familiilor în propria lor locuință cu privire la modul în care trebuie să aibă

grijă de copiii lor, cum să-i crească și să-i educe.

Locul de desfășurare a activităților:

- În locuințele beneficiarilor.


22




-

Datorită numărului mare de persoane incluse în acest proiect și datorită circumstanțelor specifice

(vizite individuale și educație la domiciliu), proiectul a avut un impact pozitiv asupra întregii comunități

rome din Kumanovo, în privința creșterii și educării copiilor de la vârste fragede(100 de familii).

PORTUGALIA

Vă prezentăm proiectul "Vocea cărților" din cele două descrise de partenerii noștri din Portugalia:

"Lectura face diferența" și Vocea cărților".

VOCEA CĂRȚILOR

Principalul grup-țintă au fost elevii cu deficiențe de vedere și părinții acestora. Comunitatea

implicată provine în special din grupuri dezavantajate, cu acces restrâns la cărți în Braille și cărți audio.

Părinții provin în special din clasa mijlocie, dar și din grupuri dezavantajate. Proiectul a pornit de la

nevoia de a angaja acești elevi și părinți pe calea lecturii.

Scopul principal este de a-i implica pe părinții copiilor cu deficiențe de vedere în lectura cărților, de a le

transforma în cărți audio pentru copiii lor și pentru alți copii cu deficiențe de vedere. Finanțarea

programelor este realizată din fonduri publice și din bugetul școlii pentru cărți, cărți audio, echipament

TIC (laptop-uri și tablete), alte materiale (hârtie, postere etc.).

Părinții fac înregistrări ale cărților pentru a le transforma în cărți audio.


23




Persoanele cu deficiențe de vedere învață să utilizeze o tabletă pentru a citi o carte electronică.

Facilitatorii oferă părinților cărți de citit acasă și îi ascultă cum citesc. Profesorul bibliotecar a

obținut o diplomă de master în biblioteconomie școlară și a participat la mai multe cursuri de formare la

care își perfecționează metodele de lucru cu elevii cu deficiențe de vedere, îi învață pe elevi să folosească

o carte electronică sau o carte audio.

Părinții și-au îmbunătățit nivelul de lectură, deoarece au fost nevoiți să-și modeleze pronunțarea

pentru o înregistrare clară.

Proiectul a fost evaluat prin numărul de cărți citite sau înregistrate de părinți, prin numărul de cărți

electronice citite de elevii cu deficiențe de vedere și prin chestionarele completate de părinți

ROMÂNIA

Descriem pe larg proiectul "Literacy cubed (LIT3)". Al doilea exemplu de bună practică "Vreau să-mi

citești!" desfășurat la Biblioteca Județeană ”Octavian Goga”, Cluj se regăsește în Analiza Comparativă de

pe site-ul proiectului.

"Literația la puterea a III-a - LIT3


24




Acesta este un Program de lectură și sănătate care promovează literația pentru familiile din comunitățile

rome ca mijloc de îmbunătățire a rezultatelor școlare ale copiilor romi.

Proiectul a beneficiat de un parteneriat diversificat:

• Asociația Reading and Writing for Critical Thinking, România,• Asociația Learn & Vision, România,•

Institutul de Educație din Londra, Marea Britanie,• Pedagogski Centar Crne Gore, Muntenegru,• Asociația

Orava pentru Educație Democratică, Slovacia.


LIT3 a avut ca scop dezvoltarea și promovarea unor politici eficiente care să încurajeze literația în

familie (lectura și educația în domeniul sănătății) pentru și în comunitățile de romi, în vederea creșterii

nivelului de educație al copiilor romi în contextul învățământului general și îmbunătățirea abilităților de

citire a adulților romi.

Mai exact, obiectivele programului au fost:

1. Să furnizeze baza de date pentru generarea de politici eficiente care promovează literația în familie prin

dezvoltarea și pilotarea unui program de literație în familia de romi;

2. Să elaboreze strategii locale de promovare și implementare a programelor de literație în familie în

comunitățile de romi din trei locații (Cluj-Napoca, România, Podgorica, Muntenegru, Dolny Kubin,

Slovacia);

3. Să implice principalii factori locali interesați în promovarea și implementarea unor politici eficiente de

literație în familiile de romi și în valorificarea rezultatelor proiectului;

4. Să proiecteze curriculum-ul și modelul de predare pentru un program de literație în familie (literație

prin lectură și cea în domeniul sănătății), care se concentrează asupra copiilor din învățământul primar și

asupra părinților și bunicilor acestora;

5. Să furnizeze materiale de promovare a literației în domeniul sănătății în unitățile / cabinetele de

asistență medicală din comunitățile dezavantajate;

6. Să crească gradul de conștientizare a rolului esențial al literației în familie ca instrument de îmbunătățire

a succesului școlar al copiilor;

7. Să disemineze și să valorifice rezultatele proiectului.


25




Principiile de bază ale curriculumului au fost:

• Implicarea a trei generații (copii de școală primară, părinți / tutori ai acestor copii și bunicii lor);

• Folosirea unor abordări speciale pentru fiecare grupă de vârstă: I - copii din grupa pregătitoare și de clasa

a II-a, grupa celor de clasa a III-a-a IV-a;

• Oportunități pentru adulți de a-și dezvolta abilitățile de citire și abilitățile parentale de a încuraja

abilitățile de citire / scriere în rândul copiilor lor;

• Includerea competențelor de bază necesare pentru a încuraja copiii romi aflați în situații de risc să

meargă la școală și să-și îmbunătățească șansele de succes academic;

• Conștientizarea importanței sănătății ca mod de îmbunătățire a condițiilor de viață și de educație ale

copiilor romi în ciclul primar;

• Creșterea motivației prin exemplificare – elevii din ciclul secundar, care au atins un anumit nivel de

succes academic, devin parteneri de lectură/prieteni de lectură pentru copiii din ciclul primar;

• Promovarea literației în familie (educație în domeniul literației și al sănătății) în comunitățile de romi ca

instrument de creștere a frecvenței școlare în sistemul de învățământ general în rândul copiilor romi.

Beneficiarii direcți din țările pilot - România, Muntenegru și Slovacia - au fost:

• 120 copii, părinți și bunicii;

• 48 de elevi– prieteni de lectură pentru copii romi;

• 3 grupuri de lucru locale ale factorilor interesați de dezvoltarea strategiilor locale;


26




• 170 cabinete medicale interesate de promovarea educației pentru sănătate în comunitățile de

romi.

În Cluj-Napoca au fost implementate două locații ale atelierelor de literație în familie. Un atelier a avut loc

la Școala "Traian Dârjan", iar celălalt a avut loc la Școala "Nicolae Iorga".

Tipuri de activități de învățare:

Lectura – Formatorul citește textele folosind metode de citire predictivă.

Lectura în grup - participanții citesc (lectură în lanț, lectură în perechi etc.). Lectura împreună cu

partenerii/prietenii de lectură face parte din această categorie.).

Interacțiunea cu textul - participanții au discutat, punând întrebări reflexive, au desenat, au folosit jocul de

rol și colajul.

Banca de cuvinte - metodă de învățare - fiecare familie avea o cutie mare plină de cutii mai mici(câte una

pentru fiecare membru al familiei) în care colectau și păstrau cuvintele pe care învățau să le folosească

independent în timpul programului.

Jocuri de lectură/ părintele devine primul profesor - activități paralele: copiii au jucat jocuri cu prietenii

de lectură sub îndrumarea voluntarilor, iar părinții au purtat discuții cu formatorul despre problemele

legate de parenting și despre modalitățile de a deveni primul profesor pentru copiii lor.

Educația pentru sănătate- activități de învățare (lectură, discuții etc.) privind conceptele-cheie din

educația pentru sănătate.

Tipuri de facilitatori (profesori, bibliotecari, formatori, voluntari)

Voluntarii: Prietenii de lectură erau elevi, care au parcurs deja procesul educaţional, ȋn special la

capitolul lectură şi care pot fi modele pentru elevii mai mici. Alţi voluntari erau liceeni sau profesionişti

care voiau sa ȋşi petreacă timpul liber ajutând elevii să citească şi să ȋnveţe. Toţi aceştia au urmat cursuri

ȋn care au ȋnvăţat implementarea literaţiei prin jocuri şi activităţi ȋn aer liber.

Profilul voluntarilor: profesori, formatori, studenţi la Psihologie, Filologie, Asistenţă Socială, psihologi.

Rezultate

- copiii participanţi au fost capabili: să explice cel puţin 12 din cele 16 concepte-cheie folosite ȋn

citire şi ȋn educaţia pentru sănătate; să folosească mai multe cuvinte decât la ȋnceputul

programului; să dea dovadă de mai multă ȋncredere ca cititori şi mai multă motivaţie pentru citit şi

invăţat.


27




- Elaborarea unor strategii locale cu planuri de acţiune clar stabilite şi ȋncheierea de acorduri ȋntre

părţile interesate;

- Îmbunătăţirea abilităţilor de citit a elevilor romi;

- Îmbunătăţrea sprijinului pe care părinţii şi bunicii ȋl oferă copiilor ȋn procesul de ȋnvăţare;

- Pliante despre sănătate folosite ȋn cabinetele medicale din şcoli.

SLOVENIA

”LECTURA ÎN FAMILIE”

Proiectul a început oficial pe 7 iulie 2014. Proiectul a fost promovat mai devreme, în 2013,

printr-o serie de prelegeri cu titlul Educația și Lectura. Prelegerile erau adresate părinților și membrilor

familiei extinse. Până în prezent, două sezoane s-au încheiat deja, al treilea fiind încă în curs la Biblioteca

Locală Kranj și alte două biblioteci locale.

Ideea din spatele acestui proiect a fost să promoveze, să dezvolte și să întărească literația și cultura

generală a lecturii la toate vârstele. Acest proiect a vizat familiile care doreau să petreacă timp împreună

citindu-și reciproc și transferându-și cunoștințele generației mai tinere. Scopul principal a fost să prezinte

lectura ca pe o activitate veselă și plăcută, să promoveze creativitatea și petrecerea timpului liber mai

eficientă.

Proiectul a avut ca obiective:

- dezvoltarea literației pentru citit prin texte de ficțiune de calitate și literatură educativă;

- promovarea lecturii printre membrii familiei extinse;

- încurajarea creativității și socializării;

- petrecerea timpului liber în mod calitativ;

- solidaritatea între generații;

- extinderea numărului de membri activi ai bibliotecii.


28




Populația țintă pentru proiect a fost reprezentată de toate formele de familie posibile, de la familia

extinsă la cea monoparentală. Pentru a participa, copiii trebuiau să aibă între 2 și 8 ani. Cel puțin un copil

trebuia să aibă abonament la bibiotecă.

Selectarea titlurilor de carte (200 + 200). Am folosit criterii diferite pentru selecție și am ales dintre

clasici sloveni și străini, am oferit titluri de carte și titluri din diverse liste de referință. Cel mai important

criteriu a fost calitatea textelor și a ilustrațiilor.

Pregătirea broșurii (așa-numita Broșură de Lectură în Familie). Familiile au completat cupoanele cu

titlurile de cărți pe care le citiseră deja, le-au evaluat și au răspuns la întrebări legate de conținutul lor. În

broșură ei au gasit de asemenea un articol despre importanța lecturii de dr. Livija Knafljič, lista cu toate

titlurile și condițiile pentru participarea la proiect.

Etichetarea cărților din listă cu abțibildurile cu logo-ul Lectura în Familie.

Promovarea proiectului. Proiectul a for promovat pe social media (Facebook)

Organizarea diverselor prelegeri în domeniul literației și culturii lecturii, cu titlul Educația și

lectura:

Slovenia – ținutul legendelor”

Copiii dumneavoastră merită material de lectură de calitate”

Cum să le citim copiilor o O marionetă și o carte o De la jocuri la literație

Copiii dumneavoastră merită material de lectură de calitate

Televiziunea anunță: Lectura este o provocare! Vocea mai tare! Lectura în familie

Dislexia sau ‘of, afurisitele de citit și scris!

Resursele utilizate (materiale, echipamente):

- Broșura de Lectură în Familie

- Lista recomandată de titluri din literatura pentru copii și titluri non-ficționale: Sezonul 2014/15:

200 + 150 de titluri; Sezonul 2015/16: s-au adăugat 100 de titluri de cărți (adunate 450 de titluri); Sezonul

2016/17: 250 de noi titluri.

- Abțibilduri pentru etichetarea cărților

- Rafturi separate

- Material promoțional (fluturași, postere și ecusoane)

- Recompense pentru membrii familiei (Sezonul 2014/15: perne, Sezonul 2015/16: fețe de masă,


29




Sezonul 2016/17: căni).

Tipuri de facilitatori au fost profesori, bibliotecari, traineri, lectoro, voluntari.

Bibliotecarii și lectorii au fost facilitatorii care au ghidat și asistat familiile în activitățile lor.

Părinții și alți membri ai familiei au fost multiplicatorii.

Educație, istoricul pregătirii și expertiza facilitatorilor:

Lectorii aveau aptitudini profesionale și cunoștințe în majoritatea domeniilor legate de literația familiei:

pedagogie, literatură, domeniul biblioteconomie, pedagogie specială. Pe de altă parte, bibliotecarii au

contribuit cu cunoștințe și aptitudini în domeniul literaturii pentru copii și tineri, selectând titluri de

calitate. De asemenea, părinții și alți membri ai familiei au contribuit la actul lecturii conform propriilor

sentimente și experiențe

În trei ani, proiectul Lectura în Familie a devenit o emblemă de buna practică în lucrul cu

familiile. Proiectul s-a extins în zona Bibliotecii Locale Kranj și în municipalitățile învecinate, cu

aproximativ 80.500 de locuitori. Biblioteca Publică Škofja Loka și Biblioteca Publică Tržič s-au alăturat

proiectului mai târziu și colaborează în continuare.

Participanți la proiect:10 - 15 bibliotecari; aproximativ 10 lectori profesioniști; aproximativ 500 de

familii; peste 1.500 de membri ai familiei.

Proiectul a fost introdus la cea de-a XI-a Conferință Profesională a Asociației pentru Lectură Slovenia

desfășurată în 2015 și la întrunirea bibliotecarilor profesioniști cu titlul ”Familiile în bibliotecă: lectura și

crearea de activități pentru familii”, în ianuarie 2017.


30




CONCLUZII Corelate cu scopul și obiectivele lor, programele de literație în familie identificate și descrise în

cele cinci țări au avut, fără îndoială, un impact pozitiv nu numai asupra participanților lor direcți, dar și

asupra familiilor participanților și asupra comunității lor în general.

Acest impact pozitiv comun este dovedit de îmbunătățirea abilităților de literație a copiilor și

adulților, o mai bună implicare activă a părinților în activitatea educațională a copiilor lor, interacțiunea

pozitivă între copii, părinți și educatori, reducerea abandonului școlar.

Majoritatea acestor programe au influențat nu numai familiile participante, dar au avut un

impact pozitiv puternic și la nivelul comunității, sporind gradul de conștientizare cu privire la importanța

educației formale și non-formale. Mai mult, unii dintre aceștia au reușit să dezvolte strategii locale sau

chiar naționale pentru a încuraja învățarea la toate nivelurile (de exemplu, campanii naționale de citire sau

de sensibilizare în Bulgaria, Slovacia).

Programele destinate persoanelor dezavantajate din punct de vedere social au avut loc în toate

cele cinci țări, care au raportat, de asemenea, un comportament social îmbunătățit, acceptarea

diferențelor, reducând astfel inegalitățile sociale în comunitățile locale.

Durabilitatea programelor analizate este cea mai bună dovadă a succesului lor, multe dintre

ele continuând după încheierea formală a acestora.

Iată unele recomandări ale analizei comparative:

Activitățile comune de literație în familie pentru copii, părinți și bunici sunt foarte recomandate

pentru impactul lor pozitiv nu numai asupra fiecărui individ, ci și asupra familiei ca întreg.

Facilitatorii de literație în familie trebuie să aibă competențe pedagogice minime, competențe

de planificare și management, abilități de lucru în echipă, abilități de comunicare atât cu copiii, cât

și cu adulții, atitudine pozitivă față de învățare și față de participanți. Facilitatorii de literație în

familiei lucrează deseori în biblioteci sau școli. Sarcinile lor diferă, fiind influențate de activitățile

pe care trebuie să le ofere grupurilor țintă. Acestea sunt în principal profesori, bibliotecari,

formatori profesioniști și voluntari.


31




Toate activitățile din programele de literație în familie ar trebui monitorizate și evaluate

folosind instrumente specifice pentru a verifica gradul de îndeplinire și pentru a optimiza mai

târziu procesul de implementare al proiectului.

Proiectele de literație ar trebui implementate de organizații care provin din diferite sectoare de

activitate, cu expertiză și domenii diferite.

La elaborarea proiectelor de literație, este important să avem în vedere rolul cooperării și

parteneriatelor pozitive dintre organizațiile publice, neguvernamentale și private. Venind din

diferite sectoare, aceste organizații pot contribui la succesul activităților și pot avea un impact mai

mare asupra rezultatelor proiectelor.

Instituțiile educaționale care au în vedere literația, ar trebui să caute orice surse de finanțare publice

sau private; să scrie și să trimită cereri către diferite instituții de finanțare, urmărind cu atenție

programe de dezvoltare europene, naționale sau locale în sectorul educațional. Scopul și obiectivele

acestor programe trebuie să fie realiste și tangibile, iar activitățile destinate atingerii acestor obiective,

relevante.

.

Beneficiile formării ca facilitator pentru literația în familie:

beneficiază de o formare pe următoarele arii: domeniul profesional pentru literație în familie,

organizare, pedagogie și andragogie, facilitare, dezvoltare personală, relații interpersonale și

sociale;

ajută familiile - fiecare elev/copil poate deveni un cititor mai bun;

aplică strategii de lectură diferite, în așa fel încât fiecare elev/copil să devină un cititor strategic;

pot evalua în permanență felul în care crește nivelul abilităților de lectură ale elevilor,

descoperind aspecte personale care necesită ameliorare;

vei reuși ca înșiși elevii/copiii să poată descoperi care le sunt atu-urile și aspectele personale care

necesită ameliorare.


32




BIBLIOGRAFIE:

Centrul De Evaluare Și Analize Educaționale, Retrived from http://ceae.ro/

Developing Early Literacy: Report of the National Early Literacy Panel. Washington, DC: National

Institute for Literacy. (NELP, 2008)

ELINET-European Literacy Policy Network Country Reports Frame of reference Retrived from


EU High Level Group of Experts on Literacy, Final report, September 2012 Retrived from http://www.eli-

net.eu/

Education and Training in Europe 2020 Responses from the EU Member States EURYDICE. Eurypedia:

Romania.: Continuing Professional Development for Teachers Working in Early Childhood Education -

Retrived from http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice/documents/thematic_reports/163EN.pdf

PISA 2015 Results (Volume I)Excellence and Equity in Education -Retrieved from http://www.oecd-ilibrary.org/education/pisa-2015-results-volume-i_9789264266490-en

Predarea citirii în Europa:Contexte, politici şi practici Agenţia Executivă pentru Educaţie, Audiovizual şi

Cultură, 2011. Retrieved from

http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice/documents/thematic_reports/130RO.pdf

Progress in International Reading Literacy Study (PIRLS) – Retrieved from https://nces.ed.gov/surveys

/pirls/countries.asp

Continuing_Professional_Development_for_Teachers_Working_in_Early_Childhood_and_School_Educa

tion*25.11.2014.- Retrieved from https://webgate.ec.europa.eu/fpfis/mwikis/eurydice/index.php/

http://ceae.ro/




http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice/documents/thematic_reports/163EN.pdf

http://www.oecd-ilibrary.org/education/pisa-2015-results-volume-i_9789264266490-en

http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice/documents/thematic_reports/130RO.pdf

https://nces.ed.gov/surveys%20/pirls/countries.asp

https://nces.ed.gov/surveys%20/pirls/countries.asp

https://webgate.ec.europa.eu/fpfis/mwikis/eurydice/index.php/


33




ANEXE

ANEXA 1

DECLARATIADEC DREPTUL LA LITERAŢIE AL CETĂȚENILOR EUROPENI

Introducere

Literaţia este fundamentală pentru dezvoltarea umană. Ea permite oamenilor să trăiască o viață

împlinită,cu sens și să contribuie la îmbogățirea comunităților în care trăiesc. Prin literaţie înțelegem

abilitatea de a citi și a scrie la un nivel care să-i permită individului să înțeleagă și să folosească eficient

comunicarea în scris în toate mediile (letric și electronic), inclusiv literaţia digitală.

Literaţia este o condiție esențială pentru toate formele de învățare. În societatea cunoașterii din secolul

XXI, marcată de răspândirea rapidă a noilor tehnologii și de schimbări constante în condițiile de muncă,

dezvoltarea competențelor de literaţie nu se mai limitează la perioada copilăriei și a adolescenței, ci

trebuie recunoscută ca o nevoie și o cerință prezentă pe tot parcursul vieții.

Provocarea literaţiei în Europa

În Europa, unul din cinci adolescenți cu vârsta de 15 ani și aproape 55 de milioane de adulți nu au

competenţe de literaţie de bază. Acest fapt atrage după sine dificultatea acestor indivizi de a-și găsi un loc

de muncă, precum și creșterea riscului de sărăcie și excludere socială, ceea ce le limitează oportunitățile

de participare culturală și civică, învățare pe tot parcursul vieții și dezvoltare personală.

Comisia Europeană admite că, în ultimii 10 ani, s-au înregistrat progrese modeste în domeniul literaţiei.

Cu toate acestea, prin acțiuni afirmative putem produce schimbări. Această Declarație susține că,

beneficiind de sprijinul necesar, copiii și tinerii pot să-și dezvolte competenţe solide de literaţie, iar adulții

pot să-și îmbunătățească aceste competenţe și să-și ocupe locul cuvenit în societate.

Dreptul de bază la literaţie al cetățenilor europeni Fiecare cetățean european are dreptul la literaţie. Statele

Membre UE ar trebui să se asigure că cetățenilor de toate vârstele, indiferent de clasă socială religie, etnie

sau gen, li se oferă resursele și oportunitățile necesare pentru a-și dezvolta competenţe de literaţie


34




suficiente și sustenabile în vederea înțelegerii și folosirii eficiente a comunicării scrise, atât în format

letric, cât și digital.

11 condiţii necesare punerii în practică a dreptului de bază la literaţie:

1. Copiii sunt încurajați în familie să își dezvolte limbajul și competențele de literaţie.

2. Părinții primesc sprijin pentru a-și ajuta copiii în dezvoltarea limbajului și a competențelor de literaţie.

3. Învățământul preșcolar accesibil, de calitate foarte bună asigură dezvoltarea limbajului și a

competențelor de literaţie .

4. Predarea de calitate foarte bună a literaţiei pentru copii, adolescenţi și adulți este sarcina comună a

tuturor instituțiilor de învățământ.

5. Toate cadrele didactice beneficiază de formare iniţială şi continuă eficiente în domeniul predării

literaţiei pentru a raspunde provocărilor profesiei.

6. Competența digitală este promovată la toate grupele de vârstă.

7. Cititul de plăcere este promovat și încurajat activ.

8. Bibliotecile sunt accesibile și bine dotate.

9. Copiii și tinerii cu dificultăți de literaţie primesc sprijin de specialitate corespunzător.

10. Adulții sunt sprijiniți în dezvoltarea competențelor de literaţie necesare participării depline în

societate.

11. Factorii de decizie, profesioniștii, părinții și comunitățile conlucrează în vederea asigurării accesului

egal la literaţie prin eliminarea diferențelor la nivel social și educațional.

ELINET1,

Autori: Renate Valtin (chair), Viv Bird, Greg Brooks, Bill Brozo, Christine Clement, Simone Ehmig,

Christine Garbe, Maurice de Greef, Ulrike Hanemann, Kees Hammink, David Mallows, Fabio

Nascimbeni, Sari Sulkunen, Giorgio Tamburlini

1 The European Literacy Policy Network


35




ANEXA 2

Chestionar pentru practicile de literația în familie

Acest chestionar face parte din proiectul “Literația familiei funcționează!”, dezvoltat sub parteneriatul

strategic Erasmus+, Acțiunea cheie 2, Sector: Educația adulților, număr de proiect 2016-1-RO01-KA204-

024392. Obiectivele proiectului sunt de a realiza o analiză comparativă a practicilor de literația în familie

(LF) în țările participante la proiect (România, Slovenia, Bulgaria, Macedonia, Portugalia), de a dezvolta

profilul ocupațional pentru facilitatorii practicilor de literația în familie, de a dezvolta un curriculum și de

a-l pilota în țările participante.

Cele mai bune practici de literație în familie vor fi incluse într-un raport ce va fi disponibil online.

Organizațiile implicate în realizarea chestionarului vor beneficia de o promovare a activităților la scară

largă și vor avea ocazia să ia parte în activități de instruire, organizate în fiecare țară participantă.

Care este titlul programului?*

Care a fost organizația de implementare? Vă rugăm descrieți pe scurt profilul organizatiei (tip,

mărime, domeniul de lucru, arii de expertiză specifică).*

Au existat parteneri implicați? Dacă da, vă rugăm menționați numele lor și expertiza specifică

adusă programului.*

Câte luni a durat proiectul?*

Care a fost data începerii?

În ce limbă s-au ținut activitățile din programe?

Care a fost organizația / programul de finanțare?*

Care au fost sursele de finanțare? (vă rugăm bifați)*

o private


36




o publice

Care a fost suma finanțată?

Care a fost contribuția financiară a organizației de implementare (în procente)?

Vă rugăm descrieți contextul în care programul a fost implementat (comunitatea vizată din punct

de vedere social, economic, educațional, evaluarea nevoilor / problemelor comunității, oportunitățile

identificate pentru rezolvarea acestor nevoi).*

Care au fost scopul și obiectivele programului?*

Care au fost grupurile țintă (persoanele care au beneficiat direct de activitățile din program)?*

Ce tipuri de activități de învățare a avut programul?*

Unde au avut loc activitățile (ex. biblioteci, școli, centre comunitare, grădinițe, biserici, închisori, etc.)?*

Ce resurse (materiale, echipament) a folosit programul?*

Ce tipuri de facilitatori au fost responsabili pentru activități?*

o profesori

o bibliotecari

o traineri

o voluntari

o alții. Vă rugăm specificați:

Ce educație și istoric de instruire și expertiză aveau (cursuri la care au participat, activități anterioare,

rolul lor în programe anterioare de literația familiei)?*

Care au fost sarcinile lor specifice?*

Care au fost rezultatele calitative și cantitative?*

Cum au fost activitățile monitorizate și evaluate?

Care a fost impactul programului?* (* - răspuns obligatoriu)

Vă rugam includeți detalii de contact ale organizației de implementare și ale managerului de proiect, în

special e-mail. Vă rugăm atașați fotografii relevante din activitățile dumneavoastră.

Vă recomandăm să folosiți Google Forms pentru administrarea chestionarelor :

https://docs.google.com/forms/d/13CISmmSucIbpB77rW6hAJNBgUinASZ5pZ7ADE_6v8Rk/edit

https://docs.google.com/forms/d/13CISmmSucIbpB77rW6hAJNBgUinASZ5pZ7ADE_6v8Rk/edit

Date post:	15-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	30 times
Download:	0 times

Literatia inseamna intelegerea , folosirea si reflectarea ... comparativa_sinteza.pdf41 de ţări la...

Documents