Post on 10-Feb-2017
transcript
72
STANDARDE DE EfICIENŢă A îNvăŢăRII INfoRMATICII
Iurie MoCANU, şef Direcție tehnologii informaționale şi asigurare didactică, Ministerul Educației, coordonator;Anatol GREMALSChI, doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Politici Publice;Lilia IvANov, consultant, Agenția de Evaluare şi Examinare a Ministerului Educației;Ludmila GREMALSChI, şef de secție, Institutul de Ştiințe ale Educației.
IntroducereStandardele reprezintă o resursă importantă ce orientează acțiunile educative în scopul
sprijinirii şi stimulării învățării, dezvoltării normale şi depline. În cel mai larg sens, standar-dele reprezintă un set de afirmații care reflectă aşteptările privind ceea ce ar trebui elevii să ştie şi să poată să facă în fiecare domeniu de învățare la o anumită treaptă şcolară.
Standardele sunt definite pentru a sprijini creşterea şi dezvoltarea copiilor de la naştere până la intrarea în şcoală, apoi până la terminarea studiilor, atât în mediul familial, cât şi în cadrul instituțiilor de învățământ. Ele reprezintă o resursă, un document ce informează asupra aşteptărilor pe care le pot avea educatorii, părinții şi societatea civilă, toți acei care participă la creşterea, dezvoltarea şi educația copiilor. Ele reflectă finalitățile educaționale, care, la rândul lor, conțin implicit cele mai importante valori ale națiunii sau statului, ori-entează şi îmbunătățesc practicile în acord cu specificul dezvoltării copilului într-o anumită perioadă a vieții, având în vedere în mod holistic toate domeniile dezvoltării lui.
Scopul urmărit prin elaborarea standardelor educaționale vizează creşterea calității în educație, asigurarea aceluiaşi nivel de educație de bază pentru toți, apropierea nivelului de performanțe al şcolilor din cadrul unui sistem şi al sistemelor de învățământ din diferite regiuni/zone/țări.
Pentru cadrele didactice, formularea standardelor de dezvoltare şi învățare reprezintă un punct de referință în organizarea şi proiectarea activităților din unitățile de educație. Ele sunt relevante numai la nivel de grup de copii, şi nu la nivel individual în sensul diagnosti-cării profilului de dezvoltare a copilului. Observarea în baza standardelor şi a indicatorilor are ca scop conturarea unui profil al grupului de copii pentru a cunoaşte la ce domenii de dezvoltare apelează ei mai puțin în activitățile desfăşurate, ceea ce permite să se intervină în proiectarea viitoarelor activități.
Standardele contribuie prin multiplele utilizări pe care le presupun la o educație, îngri-jire şi dezvoltare cât mai sănătoasă a copilului în acord cu finalitățile educației. Ele se adre-sează tuturor părinților, instituțiilor care oferă programe de îngrijire şi educație a copiilor, instituțiilor care formează resursele umane în educație, precum şi factorilor de decizie din sectoarele de educație, îngrijire şi sănătate.
Standardele sunt structurate pentru fiecare nivel sau treaptă de învățământ şi pe arii curriculare vizând comunicarea (arta limbajului), matematica, ştiințele, ştiințele sociale, domeniile artelor fine, dezvoltarea fizică, sănătatea şi securitatea. Indiferent de felul cum sînt structurate, standardele educaționale tind să acopere toate aspectele dezvoltării per-sonalității în educație.
Standardele sunt elaborate pe discipline de învățământ, vizează domeniul cognitiv al instruirii, stabilesc nivelul performanțelor/rezultatelor aşteptate din partea elevilor, adică sunt accesibile pentru toți elevii şi au caracter obligatoriu.
Standardele au caracter multiaspectual, vizând elementele de bază ale procesului edu-cațional − predarea, învățarea şi evaluarea − toate contribuind la asigurarea unei educații de calitate.
73
Standardele propuse au în vedere competențele/capacitățile necesare de formare-eva-luare prin fiecare disciplină şcolară.
Obiectivul de bază al standardelor elaborate este de a le permite şcolilor să sprijine dezvoltarea unor copii fericiți şi bine-educați, capabili să se implice în procesul de învățare. Pentru a urma acest obiectiv, standardele de eficiență a învățării acoperă caracteristicile şcolii prietenoase copilului:
1) reflectă şi realizează drepturile fiecărui copil;2) vede şi înțelege copilul ca un tot întreg, într-un context larg;3) este centrată pe copil;4) este sensibilă la gen;5) promovează calitatea rezultatelor academice;6) oferă o educație bazată pe viața reală a copiilor;7) este flexibilă şi răspunde diversității;8) acționează pentru a asigura incluziunea, respectarea şi egalitatea de şanse pentru
toți copiii;9) promovează sănătatea mentală şi fizică;10) oferă educație care este acceptabilă şi accesibilă;11) consolidează capacitățile, moralul, angajamentele şi statutul profesorilor;12) este centrată pe familie; şi13) bazată pe comunitate.
În acest context, standardele propuse reflectă dimensiunile ŞPC: eficiență; incluziune; sensibil la gen; sănătate, siguranță şi protecție; precum şi participarea democratică. O de-osebită atenție în procesul elaborării standardelor a fost acordată acoperirii principiului respectării drepturilor copilului şi multiculturalismului. Standardele ŞPC înaintate includ, dar nu se limitează la sănătate, siguranță, protecție, participare, eficiență, incluziune, sen-sibilitate la gen. Ele incorporează dezvoltarea personalității elevilor, parteneriatul şcolii cu părinții şi comunitatea, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice.
În esență, standardele elaborate reprezintă formulări de obiective largi care definesc ceea ce părțile interesate trebuie să cunoască şi să întreprindă în cadrul sistemului educați-ei. „Standardele sunt formulări care definesc aşteptările vizavi de realizări. Ele sunt utilizate ca bază de comparație la măsurarea abilităților de judecare, calității, valorii şi cantității” (Kagan & Britto, 2005, p. 2). Standardele propuse nu au scopul de a penaliza sau pedepsi şcolile, profesori, copiii sau alte părți interesate care nu ating standardele, ci de a măsura şi îndruma partea interesată să poată să depăşească standardele la un nivel minim. Dacă un standard nu este atins, există o posibilitate de a evalua situația şi elabora modalități pentru părțile interesate de a atinge sau depăşi standardele în viitor.
Suplimentar, standardele sistemului de şcoli prietenoase copilului pot fi utilizate şi pen-tru a încuraja responsabilitatea comună pentru dimensiunile acestor şcoli privind eficiența; sănătatea, siguranța şi protecția; participarea; sensibilitatea la gen şi incluziunea.
Standardele sunt definite ca obiective generale de învățare care specifică ce ar trebui să ştie factorii-cheie şi să poată face în cadrul sistemului educațional. Spre deosebire de vechea concepție sovietică de cerințe minime, aceste standarde sunt stabilite cu aşteptări mari pentru factorii-cheie.
Rezumativ, standardele sunt prezentate de noi ca nişte declarații extinse ale scopurilor, care definesc un set de aşteptări în raport cu ceea ce trebuie să ştie şi ce trebuie să poată face elevul. Standardele sunt aşteptări înalte şi nu cerințe minime. Aceste standarde sunt urmate de indicatori, care includ acțiuni şi comportamente observabile sau alte dovezi, care indică prezența, starea sau condiția unor elemente legate de standarde.
Definirea dimensiunilor ŞPC şi integrarea acestora în standarde sau în alte reforme ma-jore sunt paşi fundamentali, ce vor asigura schimbări globale în practicile şi atitudinile față de garantarea drepturilor fiecărui copil.
74
Specificul standardelor de eficienţă a învăţării InformaticiiStandardele de eficiență a învățării Informaticii sunt grupate pe următoarele domenii
(categorii largi de competențe):1. Matematica discretă.2. Echipamente şi sisteme digitale.3. Analiza şi elaborarea algoritmilor.4. Modelare şi calcule numerice.5. Tehnologia informației.6. Activitatea într-o societate informațională.
Pentru fiecare domeniu sunt indicate standardele de eficiență a învățării. Fiecare din aceste standarde cuprinde indicatori, care stabilesc aşteptările ce trebuie atinse în rezulta-tul învățării. Indicatorii sugerează activități şi contexte de învățare pe care cadrul didactic le poate utiliza pentru a sprijini atingerea aşteptărilor formulate prin standarde. Indicatorii au menirea de a acoperi întregul standard, precum toate standardele acoperă integral toate domeniile disciplinei şcolare Informatica. Indicatorii sunt adecvați vârstei elevului şi sunt organizați ierarhic în dependență de complexitatea lor.
Standardele de eficiență a învățării Informaticii sunt destinate profesorilor de informati-că din instituțiile de învățământ primar şi secundar, specialiştilor principali la disciplină din cadrul organelor de conducere a învățământului, autorilor de manuale şi ghiduri metodo-logice, elevilor şi părinților.
Glosar de termeniEducaţia Bazată pe Calitate (EBC)Reforme introduse la orice nivel (de ex. național, regional, local) în sistemul de învăță-
mânt care au scopul de a îmbunătăți un anumit element, formă şi/sau substanță din sistem. Scopul final este de a spori performanța măsurabilă.
Şcoli prietenoase copilului (ŞPC)Abordarea caracteristică a UNICEF în cadrul accentului global pe educația de calitate
pentru toți copiii; bazat pe angajamentul de a aborda toate elementele din cadrul şcolilor care influențează bunăstarea, drepturile şi mediul de învățare al fiecărui copil.
Eficienţa învăţării (una din dimensiune a ŞPC)Măsura în care şcoala consolidează mediul de predare şi învățare, astfel încât toți elevii
să-şi aplice întreg potențialul în procesul de învățare, acumulând cunoştințe şi abilități con-crete şi măsurabile, bazate pe cercetări
Dimensiuni, domenii, componente, teme, subiecteCuvinte care sunt câteodată utilizate interschimbabil sau în diferite niveluri de subor-
donare pentru a descrie diferite categorii de conținut; un mod de organizare sau grupare a standardelor.
StandardeDeclarații extinse ale scopurilor, care definesc un set de aşteptări. Reprezintă un set de
afirmații care definesc ce trebuie să ştie şi ce trebuie să poată face persoanele implicate în întreg sistemul educațional. Standardele sunt aşteptări înalte şi nu cerințe minime. Ma-joritatea țărilor au anumite standarde pentru educația bazată pe calitate pentru a măsura progresul, a îmbunătăți planificarea şi alocarea resurselor şi pentru a evalua eficiența în-vățării. În țările unde există ŞPC, standardele sunt elaborate şi grupate în conformitate cu dimensiunile ŞPC.
IndicatoriReprezintă acțiuni şi comportamente observabile sau alte dovezi care indică prezența,
starea sau condiția unor elemente legate de standarde. Indicatorii se pot referi la resurse (de exemplu, există un manual pentru fiecare copil), proces (de exemplu, părțile implicate elaborează proceduri pentru consiliile şcolare) şi rezultate (de exemplu, consiliul şcolar a aprobat alocările din buget). Indicatorii pot fi utilizați pentru a măsura progresul în atin-gerea standardelor.
75
Stan
dard
ele
de e
ficie
nţă
Dom
eniu
l: M
atem
atica
dis
cret
ă
Nr.
crt.
Stan
dard
Indi
cato
ri
învă
ţăm
ântu
l pri
mar
învă
ţăm
ântu
l gim
nazi
alîn
văţă
mân
tul l
icea
l, pr
ofilu
l um
anis
tic
învă
ţăm
ântu
l lic
eal,
profi
lul
real
1.U
tiliz
area
al
gebr
ei
bool
eene
pen
tru
pre-
lucr
area
dig
itală
a i
n-fo
rmaț
iei
Elev
ul:
Elev
ul:
1.1.
Util
izea
ză t
erm
inol
ogia
afe
-re
ntă
alge
brei
boo
leen
e.1.
2. O
pere
ază
cu c
onst
ante
le,
vari
abile
le ş
i ex
pres
iile
bool
ee-
ne.
1.3.
Exp
lică
rolu
lui
alge
brei
bo-
olee
ne în
pre
lucr
area
dig
itală
a
info
rmaț
iei.
Elev
ul:
1.1.
Util
izea
ză t
erm
inol
ogia
afe
-re
ntă
alge
brei
boo
leen
e.1.
2. O
pere
ază
cu c
onst
ante
le,
vari
abile
le ş
i ex
pres
iile
bool
ee-
ne.
1.3.
Exp
lică
rolu
lui
alge
brei
bo-
olee
ne în
pre
lucr
area
dig
itală
a
info
rmaț
iei.
1.4.
Ope
reaz
ă cu
fun
cțiil
e bo
o-le
ene.
1.5.
Exp
lică
rolu
l alg
ebre
i boo
le-
ene
în d
escr
iere
a şi
pro
iect
area
ec
hipa
men
telo
r di
gita
le.
1.6.
D
efine
şte
func
țiile
lo
gice
pr
in ta
bele
şi f
orm
ule.
1.7.
Cal
cule
ază
valo
rile
fun
cții-
lor
logi
ce.
2.A
plic
area
ar
itmeti
cii
de
calc
ulat
or
pent
ru
prel
ucra
rea
digi
tală
a
info
rmaț
iei
2.1.
Exp
lică
mod
ul d
e re
prez
en-
tare
a n
umer
elor
nat
ural
e în
sis
-te
mel
e de
num
eraț
ie f
recv
ent
utiliz
ate.
2.2.
Efe
ctue
ază
conv
ersi
a nu
me-
relo
r nat
ural
e di
n si
stem
ul b
inar
şi
oct
al în
sis
tem
ul z
ecim
al.
2.1.
Util
izea
ză t
erm
inol
ogia
afe
-re
ntă
aritm
etici
i de
calc
ulat
or.
2.2.
Arg
umen
teaz
ă ne
cesi
tate
a de
apl
icar
e în
info
rmati
că a
ari
t-m
etici
i de
calc
ulat
or.
2.3.
Efe
ctue
ază
conv
ersi
a nu
me-
relo
r di
n si
stem
ul b
inar
, oc
tal,
hexa
zeci
mal
în s
iste
mul
zec
imal
şi
inve
rs.
2.1.
Util
izea
ză t
erm
inol
ogia
afe
-re
ntă
aritm
etici
i de
calc
ulat
or.
2.2.
Arg
umen
teaz
ă ne
cesi
tate
a de
apl
icar
e în
info
rmati
că a
ari
t-m
etici
i de
calc
ulat
or.
2.3.
Efe
ctue
ază
conv
ersi
a nu
me-
relo
r di
n si
stem
ul b
inar
, oc
tal,
hexa
zeci
mal
în s
iste
mul
zec
imal
şi
inve
rs.
76
2.4.
Rep
rezi
ntă
num
erel
e în
treg
i în
cod
dire
ct,
cod
inve
rs ş
i co
d co
mpl
emen
tar.
2.5.
Rep
rezi
ntă
num
erel
e re
ale
în v
irgul
ă fix
ă şi
virg
ulă
mob
ilă.
3.Cu
noaş
tere
a şi
ap
li-ca
rea
mod
elel
or
şi
met
odel
or
mat
ema-
tice
de r
epre
zent
are,
tr
ansm
itere
şi
păst
ra-
re a
info
rmaț
iei
3.1.
Exp
lică
mod
ul d
e m
ăsur
are
a ca
ntită
ții d
e in
form
ație
.3.
2. U
tiliz
ează
uni
tățil
e de
mă-
sură
a c
antit
ății
de in
form
ație
.3.
3. C
odifi
că ş
i dec
odifi
că in
for-
maț
iile
repr
ezen
tate
în fo
rmă
de
text
.3.
4. E
xplic
ă m
odul
de
codi
fica-
re a
inf
orm
ațiil
or t
ext,
aud
io ş
i vi
deo.
3.5.
Esti
mea
ză c
antit
atea
de
in-
form
ație
în m
esaj
ele
text
, aud
io
şi v
ideo
.
3.1.
Id
entifi
că
fluxu
rile
in
for-
maț
iona
le,
surs
ele,
can
alel
e de
tr
ansm
isie
şi r
ecep
tori
i de
info
r-m
ație
.3.
2. U
tiliz
ează
uni
tățil
e de
mă-
sură
a c
apac
ității
can
alul
ui d
e tr
ansm
isie
a in
form
ație
i.3.
3.
Det
erm
ină
canti
tate
a de
in
form
ație
în te
xte,
imag
ini,
sec-
venț
e au
dio
şi v
ideo
.3.
4. A
rgum
ente
ază
nece
sita
tea
de a
cod
ifica
şi d
ecod
ifica
info
r-m
ațiil
e te
xt, a
udio
şi v
ideo
.3.
5.
Codi
fică
şi
deco
dific
ă in
-fo
rmaț
ia
furn
izat
ă de
di
vers
e su
rse.
3.1.
Id
entifi
că
fluxu
rile
in
for-
maț
iona
le,
surs
ele,
can
alel
e de
tr
ansm
isie
şi r
ecep
tori
i de
info
r-m
ație
.3.
2. E
xplic
ă m
odul
de
măs
urar
e a
capa
cită
ții d
e tr
ansm
isie
a c
a-na
lulu
i.3.
3. U
tiliz
ează
uni
tățil
e de
mă-
sură
a c
apac
ității
can
alul
ui d
e tr
ansm
isie
a in
form
ație
i.3.
4.
Det
erm
ină
canti
tate
a de
in
form
ație
în te
xte,
imag
ini,
sec-
venț
e au
dio
şi v
ideo
.3.
5. A
rgum
ente
ază
nece
sita
tea
de a
cod
ifica
şi d
ecod
ifica
info
r-m
ațiil
e te
xt, a
udio
şi v
ideo
.3.
6.
Codi
fică
şi
deco
dific
ă in
-fo
rmaț
ia
furn
izat
ă de
di
vers
e su
rse.
3.7.
Dis
creti
zeaz
ă im
agin
ile s
ta-
tice
(fot
o) ş
i im
agin
ile d
inam
ice
(vid
eo).
77
Dom
eniu
l: Ec
hipa
men
te ş
i sis
tem
e di
gita
le
Nr.
crt.
Stan
dard
Indi
cato
ri
învă
ţăm
ântu
l pri
mar
învă
ţăm
ântu
l gim
nazi
alîn
văţă
mân
tul l
icea
l, pr
ofil
uman
isti
cîn
văţă
mân
tul l
icea
l, pr
ofil r
eal
4.Cu
noaş
tere
a pr
inci
pi-
ilor
de f
uncț
iona
re ş
i uti
lizar
ea
echi
pam
en-
telo
r di
gita
le
pent
ru
stoc
area
şi p
relu
crar
ea
info
rmaț
iei
Elev
ul:
4.1.
Id
entifi
că
com
pone
ntel
e pr
inci
pale
ale
cal
cula
toru
lui p
er-
sona
l: bl
ocul
de
sist
em, d
ispo
zi-
tivel
e de
int
rare
, di
spoz
itive
le
de ie
şire
.4.
2. P
orne
şte
şi o
preş
te c
alcu
la-
toru
l per
sona
l.4.
3.
Util
izea
ză
disp
oziti
vele
de
in
trar
e şi
dis
pozi
tivel
e de
ieş
ire
ale
calc
ulat
orul
ui p
erso
nal
pen-
tru
intr
oduc
erea
şi
ex
trag
erea
in
form
ație
i.4.
4. C
unoa
şte
şi r
espe
ctă
regu
-lil
e de
sig
uran
ță ş
i de
igi
enă
în
timpu
l lu
crul
ui c
u ca
lcul
ator
ul
pers
onal
.
Elev
ul:
4.1.
Iden
tifică
şi e
xplic
ă de
stina
-ția
com
pone
ntel
or d
e ba
ză a
le
calc
ulat
orul
ui ş
i a
fluxu
rilo
r de
da
te în
tre
ele.
4.2.
Exp
lică
prin
cipi
ul d
e co
man
-dă
pri
n pr
ogra
m.
4.3.
Cun
oaşt
e şi
util
izea
ză p
rinc
i-pa
lii in
dica
tori
ce
cara
cter
izea
ză
perf
orm
anțe
le
tehn
ico-
econ
o-m
ice
ale
unită
ților
din
com
po-
nenț
a ca
lcul
atoa
relo
r.4.
4. C
unoa
şte
clas
ifica
rea
calc
u-la
toar
elor
şi
indi
că p
rinci
pale
le
dom
enii
de u
tiliz
are
a fie
căre
i ca
tego
rii d
e ca
lcul
atoa
re.
4.5.
Cun
oaşt
e şi
evi
tă a
cțiu
nile
de
ris
c pe
ntru
util
izat
or în
pro
-ce
sul d
e lu
cru
cu c
alcu
lato
rul.
Elev
ul:
4.1.
Cu
noaş
te
prin
cipi
ile
de
func
ționa
re ş
i util
izea
ză e
chip
a-m
ente
le d
igita
le d
estin
ate
sto-
cări
i şi p
relu
crăr
ii in
form
ație
i.
4.2.
Iden
tifică
şi e
xplic
ă de
stina
-ția
uni
tățil
or f
uncț
iona
le a
cal
-cu
lato
rulu
i.4.
3. E
xplic
ă in
tera
cțiu
nea
proc
e-so
rulu
i, m
emor
iei
inte
rne,
me-
mor
iei
exte
rne,
di
spoz
itive
lor
de in
trar
e-ie
şire
în p
roce
sul p
re-
lucr
ării
şi s
tocă
rii i
nfor
maț
iei.
4.4.
Cun
oaşt
e cl
asifi
care
a ca
lcu-
lato
arel
or î
n fu
ncție
de
cara
c-te
risti
cile
teh
nico
-eco
nom
ice
şi
dom
eniil
e de
util
izar
e.
Elev
ul:
4.1.
Cu
noaş
te
prin
cipi
ile
de
func
ționa
re ş
i util
izea
ză e
chip
a-m
ente
le d
igita
le d
estin
ate
sto-
cări
i şi p
relu
crăr
ii in
form
ație
i.
4.2.
Ide
ntific
ă şi
exp
lică
desti
-na
ția u
nită
ților
fun
cțio
nale
ale
ca
lcul
ator
ului
.4.
3. E
xplic
ă in
tera
cțiu
nea
proc
e-so
rulu
i, m
emor
iei
inte
rne,
me-
mor
iei
exte
rne,
di
spoz
itive
lor
de in
trar
e-ie
şire
în p
roce
sul p
re-
lucr
ării
şi s
tocă
rii i
nfor
maț
iei.
4.4.
Ccu
noaş
te c
lasi
ficar
ea c
al-
cula
toar
elor
în fu
ncție
de
cara
c-te
risti
cile
teh
nico
-eco
nom
ice
şi
dom
eniil
e de
util
izar
e.4.
5. E
xplic
ă şi
apl
ică
met
odel
e de
repr
ezen
tare
a v
alor
ilor b
ina-
re p
rin
măr
imi fi
zice
.
4.6.
Ex
plic
ă şi
ilu
stre
ază
prin
ex
empl
e im
pact
ul p
e ca
re îl
are
m
odul
de
repr
ezen
tare
a v
aria
-bi
lelo
r log
ice
asup
ra p
erfo
rman
-țe
lor
echi
pam
ente
lor
de c
alcu
l.4.
7. E
xplic
ă m
odul
de
real
izar
e a
func
țiilo
r lo
gice
pri
n ci
rcui
te c
u el
emen
te d
e co
mut
ație
.
78
4.8.
Mat
eria
lizea
ză f
uncț
iile
lo-
gice
pri
n el
abor
area
de
sche
me
ale
circ
uite
lor
logi
ce.
4.9.
Exp
lică
mod
ul d
e fu
ncțio
na-
re a
circ
uite
lor
logi
ce f
recv
ent
utiliz
ate.
4.10
. Cun
oaşt
e şi
exp
lică
mod
ul
de f
uncț
iona
re a
pro
ceso
rulu
i, m
emor
iei,
inte
rne,
m
emor
iei
exte
rne,
dis
pozi
tivel
or d
e in
tra-
re-ie
şire
.4.
11. E
vide
nția
ză le
gătu
rile
într
e sp
ecifi
cul p
robl
emel
or d
e re
zol-
vat
şi s
etul
de
inst
rucț
iuni
ale
pr
oces
oare
lor.
5.Cu
noaş
tere
a pr
inci
pi-
ilor
de f
uncț
iona
re ş
i uti
lizar
ea r
ețel
elor
de
calc
ulat
oare
5.1.
Id
entifi
că
com
pone
ntel
e pr
inci
pale
ale
rețe
lelo
r de
calc
u-la
toar
e: c
ablu
l, m
odem
ul, p
laca
de
rețe
a;5.
2. P
orne
şte
şi o
preş
te e
chip
a-m
ente
le d
e re
țea.
5.3.
Util
izea
ză r
ețea
ua p
entr
u tr
ansm
itere
a şi
pri
mire
a in
for-
maț
iei.
5.4.
Cu
noaş
te
şi
resp
ectă
re
-gu
lile
de s
igur
anță
şi
de i
gien
ă pe
rson
ală
în ti
mpu
l lu
crul
ui c
u ec
hipa
men
tele
de
rețe
a.
5.1.
Iden
tifică
ech
ipam
ente
le d
e re
țea.
5.2.
Rep
rezi
ntă
la n
ivel
int
uitiv
(p
rin
dese
n) s
truc
tura
reț
elel
or
loca
le ş
i glo
bale
.5.
3. C
unoa
şte
mod
ul d
e ad
resa
-re
şi s
ă lo
caliz
eze
calc
ulat
oare
le
cone
ctat
e la
rețe
a.5.
4. Î
nțel
ege
şi u
tiliz
ează
uni
ta-
tea
de m
ăsur
ă a
capa
cită
ții li
nii-
lor d
e tr
ansm
isie
a in
form
ațiil
or.
5.5.
Tra
nsm
ite ş
i pri
meş
te in
for-
maț
ii pr
in re
țea.
5.6.
Cun
oaşt
e şi
res
pect
ă re
gu-
lile
ergo
nom
ice
şi d
e se
curi
tate
pe
rson
ală.
5.1.
Cu
noaş
te
prin
cipi
ile
de
func
ționa
re ş
i util
izea
ză r
ețel
ele
loca
le ş
i cel
e gl
obal
e.
5.2.
Cla
sific
ă re
țele
le î
n fu
ncție
de
mod
ul d
e in
terc
onex
iune
a
calc
ulat
oare
lor.
5.3.
Cla
sific
ă re
țele
le î
n fu
ncție
de
dis
tanț
a în
tre
calc
ulat
oare
.
5.4.
Cun
oaşt
e pa
ram
etri
i te
h-ni
co-e
cono
mic
i ai
med
iilor
de
com
unic
ații
prin
cab
lu, fi
bra
op-
tică,
und
e ra
dio,
und
e op
tice.
5.5.
Înțe
lege
legă
tura
într
e ec
hi-
pam
ente
le d
e re
țea
şi s
ervi
ciile
of
erite
de
aces
tea.
5.6.
Cun
oaşt
e şi
util
izea
ză p
rin-
cipa
lele
tehn
olog
ii de
coo
pera
re
în r
ețea
: de
la e
gal-l
a-eg
al ş
i cli-
ent-
serv
er.
5.1.
Cu
noaş
te
prin
cipi
ile
de
func
ționa
re ş
i util
izea
ză r
ețel
ele
loca
le ş
i cel
e gl
obal
e.
5.2.
Cla
sific
ă re
țele
le î
n fu
ncție
de
mod
ul d
e in
terc
onex
iune
a
calc
ulat
oare
lor.
5.3.
Cla
sific
ă re
țele
le î
n fu
ncție
de
dis
tanț
a în
tre
calc
ulat
oare
.
5.4.
Cun
oaşt
e pa
ram
etri
i te
h-ni
co-e
cono
mic
i ai
med
iilor
de
com
unic
ații
prin
cab
lu, fi
bra
op-
tică,
und
e ra
dio,
und
e op
tice.
5.5.
Înțe
lege
legă
tura
într
e ec
hi-
pam
ente
le d
e re
țea
şi s
ervi
ciile
of
erite
de
aces
tea.
5.6.
Cun
oaşt
e şi
util
izea
ză p
rin-
cipa
lele
tehn
olog
ii de
coo
pera
re
în r
ețea
: de
la e
gal-l
a-eg
al ş
i cli-
ent-
serv
er.
5.7.
Cun
oaşt
e ar
hite
ctur
a şi
topo
-lo
gia
rețe
lelo
r de
calc
ulat
oare
.
79
Dom
eniu
l: A
naliz
a şi
ela
bora
rea
algo
ritm
ilor
Not
ă. În
caz
ul în
văță
mân
tulu
i lic
eal,
dom
eniil
e şi
sta
ndar
dele
not
ate
cu *
se
refe
ră d
oar
la p
rofil
ul re
al.
Nr.
crt.
Stan
dard
In
dica
tori
învă
ţăm
ântu
l pri
mar
învă
ţăm
ântu
l gim
nazi
alîn
văţă
mân
tul l
icea
l, pr
ofil
uman
isti
cîn
văţă
mân
tul l
icea
l, pr
ofil r
eal
6.Cu
noaş
tere
a şi
uti
li-za
rea
algo
ritm
ilor
şi
exec
utan
ților
Elev
ul:
6.1.
Înțe
lege
la n
ivel
intu
itiv
no-
țiuni
le d
e al
gori
tm,
exec
utan
t,
med
iul
de
lucr
u al
ex
ecut
an-
tulu
i, pr
ogra
m d
e co
man
dă c
u ex
ecut
antu
l.
Elev
ul:
6.1.
Cu
noaş
te,
expl
ică
şi
da
exem
ple
de a
lgor
itmi,
prog
ram
e şi
exe
cuta
nți.
6.2.
Ela
bore
ază
algo
ritm
i şi p
ro-
gram
e pe
ntru
exe
cuta
nți.
6.3.
Dep
iste
ază
eror
ile s
inta
c-tic
e, e
rori
le l
ogic
e şi
ero
rile
de
func
ționa
re î
n pr
ogra
mel
e ex
e-cu
tanț
ilor.
6.4.
Cun
oaşt
e şi
util
izea
ză
prin
-ci
piile
de
repr
ezen
tare
a a
lgor
it-m
ilor:
lim
baju
l um
an, s
chem
ele
logi
ce, l
imba
jele
alg
oritm
ice.
6.5.
Cun
oaşt
e şi
util
izea
ză c
on-
stru
cțiil
e al
gori
tmic
e de
baz
ă:
secv
ența
lin
iară
, ra
mifi
cato
rul,
cicl
ul.
6.6.
Cun
oaşt
e şi
util
izea
ză m
e-to
da r
afină
rii
succ
esiv
e pe
ntru
el
abor
area
alg
oritm
ilor.
6.7.
Cun
oaşt
e şi
ver
ifică
pro
prie
-tă
țile
de b
ază
ale
algo
ritm
ilor.
6.8.
Des
crie
alg
oritm
ii cu
nosc
uți
din
cadr
ul d
isci
plin
elor
de
mat
e-m
atică
, fiz
ică,
chi
mie
, bi
olog
ie
ş.a.
, util
izân
d m
etod
ele
frec
vent
uti
lizat
e de
rep
reze
ntar
e a
algo
-ri
tmilo
r.
Elev
ul:
6.1.
Cun
oaşt
e şi
util
izea
ză în
ac-
tivita
tea
cotid
iană
pro
prie
tățil
e fu
ndam
enta
le a
le a
lgor
itmilo
r.6.
2. C
lasi
fică
algo
ritm
ii co
nfor
m
crite
riul
ui d
e st
ruct
ură.
6.3.
Ela
bore
ază
algo
ritm
i pen
tru
rezo
lvar
ea
prob
lem
elor
fr
ec-
vent
înt
âlni
te î
n ac
tivita
tea
co-
tidia
nă.
Elev
ul:
6.1.
Cun
oaşt
e şi
util
izea
ză în
ac-
tivita
tea
cotid
iană
pro
prie
tățil
e fu
ndam
enta
le a
le a
lgor
itmilo
r.6.
2. C
lasi
fică
algo
ritm
ii co
nfor
m
crite
riul
ui d
e st
ruct
ură.
6.3.
Ela
bore
ază
algo
ritm
i pen
tru
rezo
lvar
ea p
robl
emel
or fr
ecve
nt
întâ
lnite
în a
ctivi
tate
a co
tidia
nă.
6.4.
Ide
ntific
ă şi
înț
eleg
e le
gă-
turi
le
într
e pr
opri
etăț
ile
algo
-ri
tmul
ui ş
i mod
ul d
e ex
ecuț
ie a
ac
estu
ia p
e ca
lcul
ator
.6.
5. E
stim
ează
val
orile
cri
teri
ilor
de c
alita
te a
alg
oritm
ilor
utili-
zați.
80
6.9.
Util
izea
ză l
a ni
vel
intu
itiv
met
odel
e de
alg
oritm
izar
e pe
n-tr
u so
luțio
nare
a pr
oble
mel
or
frec
vent
înt
âlni
te î
n ac
tivita
tea
cotid
iană
.7.
Cuno
aşte
rea
met
ode-
lor
de d
escr
iere
şi d
e ve
rific
are
a co
recti
tu-
dini
i mes
ajel
or u
tiliz
a-te
în
com
unic
area
cu
sist
emel
e di
gita
le
7.1.
U
tiliz
ează
fo
rmul
ele
BNF
şi d
iagr
amel
e si
ntac
tice
pent
ru
desc
rier
ea c
onst
rucț
iilor
gra
ma-
tical
e al
e m
esaj
elor
form
aliz
ate.
7.2.
U
tiliz
ează
fo
rmul
ele
BNF
şi d
iagr
amel
e si
ntac
tice
pent
ru
veri
ficar
ea c
orec
titud
inii
mes
a-je
lor
utiliz
ate
în c
omun
icar
ea c
u si
stem
ele
digi
tale
.
7.1.
Ver
ifică
cor
ectit
udin
ea c
on-
stru
cțiil
or g
ram
atica
le u
tiliz
ate
în
com
unic
area
cu
si
stem
ele
digi
tale
.7.
2. D
efine
şte
cu a
juto
rul
for-
mul
elor
BN
F şi
a d
iagr
amel
or
sint
actic
e co
nstr
ucții
le g
ram
ati-
cale
, util
izat
e în
com
unic
area
cu
sist
emel
e di
gita
le.
7.1.
Ver
ifică
cor
ectit
udin
ea c
on-
stru
cțiil
or
gram
atica
le
utiliz
ate
în c
omun
icar
ea c
u si
stem
ele
di-
gita
le.
7.2.
Defi
neşt
e cu
aju
toru
l fo
r-m
ulel
or B
NF
şi a
dia
gram
elor
si
ntac
tice
cons
truc
țiile
gra
mati
-ca
le, u
tiliz
ate
în c
omun
icar
ea c
u si
stem
ele
digi
tale
.8.
Cuno
aşte
rea
şi
utili-
zare
a vo
cabu
laru
lui ş
i a
sint
axei
unu
i lim
baj
de p
rogr
amar
e de
ni-
vel î
nalt
8.1.
Cun
oaşt
e şi
util
izea
ză u
ni-
tățil
e le
xica
le a
le u
nui l
imba
j de
prog
ram
are
de n
ivel
înal
t.8.
2. V
erifi
că c
orec
titud
inea
gra
-m
atica
lă
a un
itățil
or
lexi
cale
uti
lizat
e.
8.1.
Ve
rific
ă co
recti
tudi
nea
gram
atica
lă a
pro
gram
elor
de
calc
ulat
or
cu
ajut
orul
in
stru
-m
ente
lor
ofer
ite d
e m
ediil
e de
de
zvol
tare
a p
rogr
amel
or.
8.1.
Ver
ifică
cor
ectit
udin
ea g
ra-
mati
cală
a p
rogr
amel
or d
e ca
lcu-
lato
r cu
aju
toru
l ins
trum
ente
lor
ofer
ite d
e m
ediil
e de
dez
volta
re
a pr
ogra
mel
or.
9.U
tiliz
area
tipu
rilo
r de
da
te9.
1. D
escr
ie c
once
ptul
de
dată
.
9.2.
Cun
oaşt
e şi
util
izea
ză ti
pu-
rile
sim
ple
de d
ate:
într
eg, r
eal,
bool
ean,
ca
ract
er,
enum
erar
e,
subd
omen
iu;
9.3.
Cun
oaşt
e şi
util
izea
ză d
ecla
-ra
țiile
de
cons
tant
e şi
dec
lara
ții-
le d
e va
riab
ile.
9.1.
Sel
ecte
ază,
în
depe
nden
ță
de s
peci
ficul
pro
blem
ei d
e re
-zo
lvat
, tip
urilo
r de
dat
e ce
vor
fi
utiliz
ate
în p
rogr
amel
e de
cal
-cu
lato
r.9.
2. C
unoa
şte
prin
cipa
lele
tipu
ri
de d
ate
stru
ctur
ate:
tab
lour
ile,
şiru
rile
de
cara
cter
e, a
rtico
lele
, m
ulțim
ile, fi
şier
ele.
9.3.
Util
izea
ză ti
puril
e de
dat
e st
ruct
urat
e pe
ntru
re
prez
enta
-re
a şi
pre
lucr
area
dat
elor
ce
apar
în
pro
cesu
l de
stud
iere
a d
isci
pli-
nelo
r şc
olar
e şi
de
solu
ționa
re a
pr
oble
mel
or fr
ecve
nt în
tâln
ite în
ac
tivita
tea
cotid
iană
.
9.1.
Sel
ecte
ază,
în
depe
nden
ță
de s
peci
ficul
pro
blem
ei d
e re
-zo
lvat
, tipu
rilo
r de
dat
e ce
vor
fi
utiliz
ate
în p
rogr
amel
e de
cal
cu-
lato
r.9.
2. C
unoa
şte
prin
cipa
lele
tipu
ri
de d
ate
stru
ctur
ate:
tab
lour
ile,
şiru
rile
de
cara
cter
e, a
rtico
lele
, m
ulțim
ile, fi
şier
ele.
9.3.
Util
izea
ză ti
puril
e de
dat
e st
ruct
urat
e pe
ntru
repr
ezen
tare
a şi
pre
lucr
area
dat
elor
ce
apar
în
proc
esul
de
stud
iere
a d
isci
pli-
nelo
r şc
olar
e şi
de
solu
ționa
re a
pr
oble
mel
or f
recv
ent
întâ
lnite
în
activ
itate
a co
tidia
nă.
81
9.4.
U
tiliz
ează
ta
blou
rile
un
i-di
men
sion
ale
şi ş
irur
ile d
e ca
-ra
cter
e pe
ntru
rep
reze
ntar
ea ş
i pr
eluc
rare
a da
telo
r ce
apa
r în
pr
oces
ul d
e st
udie
re a
dis
cipl
i-ne
lor
şcol
are
şi d
e so
luțio
nare
a
unor
pro
blem
e si
mpl
e di
n vi
ața
cotid
iană
.10
.Cu
noaş
tere
a şi
uti
li-za
rea
inst
rucț
iuni
lor
unui
lim
baj
de
pro-
gram
are
de n
ivel
înal
t
10.1
. D
escr
ie c
once
ptul
de
ac-
țiune
.
10.2
. Cu
noaş
te ş
i uti
lizea
ză i
n-st
rucț
iuni
le u
nui l
imba
j de
pro-
gram
are
de n
ivel
îna
lt: a
pel
de
proc
edur
ă, d
e ef
ect n
ul, i
nstr
uc-
țiune
a co
mpu
să,
de a
trib
uire
, da
că, d
e ca
z, p
entr
u, c
ât, r
epe-
tă.
10.3
. Ela
bore
ază
prog
ram
e si
m-
ple,
des
tinat
e pr
eluc
rări
lor
de
date
, ce
apar
în p
roce
sul d
e st
u-di
ere
a di
scip
linel
or ş
cola
re.
10.1
. El
abor
ează
pro
gram
e de
ca
lcul
ator
, de
stina
te p
relu
crăr
i-lo
r de
dat
e ce
apa
r în
pro
cesu
l de
stu
dier
e a
disc
iplin
elor
şco
la-
re ş
i de
solu
ționa
re a
pro
blem
e-lo
r fr
ecve
nt în
tâln
ite în
acti
vita
-te
a co
tidia
nă.
10.1
. El
abor
ează
pro
gram
e de
ca
lcul
ator
, de
stina
te p
relu
crăr
i-lo
r de
dat
e ce
apa
r în
pro
cesu
l de
stu
dier
e a
disc
iplin
elor
şco
la-
re ş
i de
solu
ționa
re a
pro
blem
e-lo
r fr
ecve
nt în
tâln
ite în
acti
vita
-te
a co
tidia
nă.
11.
Cuno
aşte
rea
şi u
tiliz
a-re
a su
bpro
gram
elor
11.1
. O
rgan
izea
ză c
omun
icar
ea
într
e pr
ogra
mul
/sub
prog
ram
ul
apel
ant ş
i sub
prog
ram
ul a
pela
t.11
.2. P
relu
crea
ză d
atel
e cu
aju
-to
rul
subp
rogr
amel
or
pred
efi-
nite
.
11.1
. O
rgan
izea
ză c
omun
icar
ea
într
e pr
ogra
mul
/ s
ubpr
ogra
mul
ap
elan
t şi s
ubpr
ogra
mul
ape
lat.
11.2
. Pr
eluc
reaz
ă da
tele
cu
aju-
toru
l sub
prog
ram
elor
pre
defin
i-te
.
82
11.3
. El
abor
ează
su
bpro
gram
e pe
ntru
pr
eluc
rare
a da
telo
r ce
ap
ar î
n pr
oces
ul d
e st
udie
re a
di
scip
linel
or ş
cola
re ş
i de
sol
u-țio
nare
a p
robl
emel
or f
recv
ent
întâ
lnite
în a
ctivi
tate
a co
tidia
nă.
11.3
. U
tiliz
ează
m
etod
ele
de
proi
ecta
re s
truc
tura
lă a
alg
orit-
milo
r şi
a p
rogr
amel
or d
e ca
lcu-
lato
r.
11.4
. U
tiliz
ează
rec
ursi
a pe
ntru
el
abor
area
pro
gram
elor
de
cal-
cula
tor.
11.5
. El
abor
ează
su
bpro
gram
e pe
ntru
pr
eluc
rare
a da
telo
r ce
ap
ar î
n pr
oces
ul d
e st
udie
re a
di
scip
linel
or ş
cola
re ş
i de
solu
ți-on
are
a pr
oble
mel
or fr
ecve
nt în
-tâ
lnite
în a
ctivi
tate
a co
tidia
nă.
12.
Util
izar
ea s
truc
turi
lor
dina
mic
e de
dat
e*12
.1.
Cuno
aşte
şi
uti
lizea
ză
stru
ctur
ile
dina
mic
e de
da
te
frec
vent
întâ
lnite
: lis
tele
, stiv
ele,
co
zile
, arb
orii.
12.2
. Util
izea
ză s
truc
turi
le d
ina-
mic
e pe
ntru
pre
lucr
area
dat
elor
ce
apa
r în
pro
cesu
l de
stu
dier
e a
disc
iplin
elor
şco
lare
şi d
e so
lu-
ționa
re a
pro
blem
elor
fre
cven
t în
tâln
ite în
acti
vita
tea
cotid
iană
.13
.Cu
noaş
tere
a şi
util
iza-
rea
tehn
icilo
r de
pro
-gr
amar
e*
13.1
. Cun
oaşt
e şi
înțe
lege
met
o-de
le d
e es
timar
e a
com
plex
ității
al
gori
tmilo
r.13
.2.
Cuno
aşte
şi
utiliz
ează
cla
-si
ficar
ea
algo
ritm
ilor
conf
orm
cr
iteri
ilor
de c
ompl
exita
te.
13.3
. Es
timea
ză
com
plex
itate
a al
gori
tmilo
r şi
a p
rogr
amel
or d
e ca
lcul
ator
.
83
13.4
. Înț
eleg
e şi
util
izea
ză te
hni-
cile
de
prog
ram
are
frec
vent
uti-
lizat
e: it
eraț
ia, r
ecur
sia,
met
oda
Gre
edy,
met
oda
relu
ării.
13.5
. U
tiliz
ează
te
hnic
ile
de
prog
ram
are
pent
ru p
relu
crar
ea
date
lor
ce a
par
în p
roce
sul
de
stud
iere
a d
isci
plin
elor
şco
lare
şi
de
solu
ționa
re a
pro
blem
elor
fr
ecve
nt î
ntâl
nite
în
activ
itate
a co
tidia
nă.
Dom
eniu
l: M
odel
are
şi c
alcu
le n
umer
ice*
Nr.
crt.
Stan
dard
Indi
cato
ri
învă
ţăm
ântu
l pri
mar
învă
ţăm
ântu
l gim
nazi
alîn
văţă
mân
tul l
icea
l, pr
ofil u
man
isti
cîn
văţă
mân
tul l
icea
l, pr
ofil r
eal
14.
Cuno
aşte
rea
şi
apli-
care
a m
etod
elor
de
m
odel
are
num
eric
ă pe
cal
cula
tor*
Elev
ul:
Elev
ul:
Elev
ul:
Elev
ul:
14.1
. Exp
lică
noțiu
nile
de
mod
el
şi m
odel
are.
14.2
. Cla
sific
ă şi
da
exem
ple
de
mod
elel
e m
ater
iale
şi
mod
ele
abst
ract
e.14
.3.
Sele
ctea
ză c
arac
teri
stici
le
obie
ctul
ui d
e m
odel
at în
func
ție
de d
estin
ația
mod
elul
ui;
14.4
. El
abor
ează
mod
ele
pen-
tru
proc
esel
e şi
fe
nom
enel
e st
udia
te î
n ca
drul
dis
cipl
inel
or
şcol
are.
14.5
. Ela
bore
ază
mod
ele
pent
ru
proc
esel
e şi
feno
men
ele
sim
ple,
fr
ecve
nt î
ntâl
nite
în
activ
itate
a co
tidia
nă.
84
14.6
. Tr
ansp
une
mod
elel
e ab
s-tr
acte
ela
bora
te î
ntr-
un l
imba
j de
pro
gram
are
de n
ivel
înal
t.14
.7. A
naliz
ează
şi i
nter
pret
ează
re
zulta
tele
mod
elăr
ii pe
cal
cu-
lato
r.15
.Cu
noaş
tere
a şi
uti
li-za
rea
met
odel
or
de
calc
ul n
umer
ic*
16.1
. Cun
oaşt
e tip
urile
de
eror
i în
pre
lucr
area
dig
itală
a i
nfor
-m
ație
i şi i
denti
fică
cauz
ele
aces
-to
ra.
16.2
. Cun
oaşt
e şi
util
izea
ză m
e-to
dele
de
rezo
lvar
e a
ecua
țiilo
r al
gebr
ice
şi t
rans
cend
ente
: bi
-se
cția
, met
oda
coar
delo
r, m
eto-
da lu
i New
ton.
16.3
. Cun
oaşt
e şi
util
izea
ză m
e-to
dele
de
calc
ul n
umer
ic a
de-
term
inan
ților
şi
de r
ezol
vare
a
ecua
țiilo
r lin
iare
.16
.4. C
unoa
şte
şi u
tiliz
ează
me-
tode
le d
e ca
lcul
num
eric
a in
te-
gral
ei d
efini
te;
16.5
. Util
izea
ză m
etod
ele
de c
al-
cul n
umer
ic p
entr
u pr
eluc
rare
a da
telo
r ce
apa
r în
pro
cesu
l de
st
udie
re a
dis
cipl
inel
or ş
cola
re
şi d
e so
luțio
nare
a p
robl
emel
or
frec
vent
înt
âlni
te î
n ac
tivita
tea
cotid
iană
.
85
Dom
eniu
l: Te
hnol
ogia
info
rmaţ
iei
Nr.
crt.
Stan
dard
Indi
cato
rii
învă
ţăm
ântu
l pri
mar
învă
ţăm
ântu
l gim
nazi
alîn
văţă
mân
tul l
icea
l, pr
ofil u
man
isti
cîn
văţă
mân
tul l
icea
l, pr
ofil r
eal
16.
Înțe
lege
rea
form
e-lo
r de
rep
reze
ntar
e,
păst
rare
, pr
eluc
rare
şi
tra
nsm
itere
a i
n-fo
rmaț
iei
Elev
ul:
16.1
. Înț
eleg
e no
țiune
a de
info
r-m
ație
.
16.2
. Id
entifi
că f
orm
ele
de r
e-pr
ezen
tare
a in
form
ație
i.
16.3
. Id
entifi
că p
rinc
ipal
ii pu
r-tă
tori
sta
tici
de i
nfor
maț
ie:
do-
cum
ente
le
tipăr
ite,
disc
urile
m
agne
tice,
dis
curi
le o
ptice
, me-
mor
iile
solid
e.16
.4.
Iden
tifică
pri
ncip
alii
pur-
tăto
ri
dina
mic
i de
inf
orm
ație
: cu
rent
ul e
lect
ric,
und
e so
nore
, un
de ra
dio,
lum
ina.
16.5
. Util
izea
ză p
urtă
tori
i de
in-
form
ație
pen
tru
tran
smite
rea
şi
stoc
area
info
rmaț
iei.
Elev
ul:
16.1
. Cu
noaş
te a
vant
ajel
e, n
e-aj
unsu
rile
şi d
omen
iile
de u
tili-
zare
ale
pur
tăto
rilo
r sta
tici ş
i ale
pu
rtăt
orilo
r di
nam
ici
de i
nfor
-m
ație
.16
.2.
Estim
ează
cap
acita
tea
de
stoc
are
a pu
rtăt
orilo
r st
atici
de
info
rmaț
ie.
16.3
. Esti
mea
ză d
urat
a de
tran
s-m
isie
a d
atel
or c
u aj
utor
ul p
ur-
tăto
rilo
r di
nam
ici
de i
nfor
ma-
ție.
Elev
ul:
16.1
. Ca
lcul
ează
can
titat
ea d
e in
form
ație
de
pe p
urtă
tori
i sta
-tic
i de
info
rmaț
ie.
16.2
. Es
timea
ză c
apac
itate
a de
tr
ansm
isie
a i
nfor
maț
iei
a lin
ii-lo
r di
n ca
blu,
lin
iilor
rad
io,
lini-
ilor
optic
e.16
.3.
Calc
ulea
ză
dura
ta
de
tran
smis
ie a
info
rmaț
iei p
rin
li-ni
ile d
in c
ablu
, lin
iile
radi
o, li
ni-
ile o
ptice
.
Elev
ul:
16.1
. Ca
lcul
ează
can
titat
ea d
e in
form
ație
de
pe p
urtă
tori
i sta
-tic
i de
info
rmaț
ie.
16.2
. Es
timea
ză c
apac
itate
a de
tr
ansm
isie
a i
nfor
maț
iei
a lin
ii-lo
r di
n ca
blu,
lini
ilor
radi
o, li
ni-
ilor
optic
e;16
.3.
Calc
ulea
ză
dura
ta
de
tran
smis
ie a
info
rmaț
iei p
rin
li-ni
ile d
in c
ablu
, lin
iile
radi
o, li
ni-
ile o
ptice
.
17.
Util
izar
ea s
iste
mel
or
de o
pera
re17
.1. U
tilize
ază
prin
cipa
lele
faci
li-tă
ți of
erite
de
sist
emul
de
oper
a-re
: lan
sare
a în
exe
cuție
a a
plic
a-ții
lor,
desc
hide
rea
fişie
relo
r te
xt,
reda
rea
fişie
relo
r aud
io ş
i vid
eo.
17.1
. Înț
eleg
e m
odul
de
func
țio-
nare
şi c
unoa
şte
com
pone
ntel
e pr
inci
pale
ale
unu
i si
stem
de
oper
are.
17.2
. În
țele
ge d
estin
ația
şi
cu-
noaş
te
form
atel
e pr
inci
pale
le
de fi
şier
e: e
xecu
tabi
le, t
ext,
gra
-fic
ă, a
udio
, vid
eo.
17.1
. Cun
oaşt
e şi
util
izea
ză e
le-
men
tele
de
cont
rol
ale
inte
rfe-
țelo
r gr
afice
.
17.2
. Cu
noaş
te ş
i pe
rson
aliz
ea-
ză m
ediu
l de
lucr
u al
sis
tem
ului
de
ope
rare
.
17.1
. Cun
oaşt
e şi
util
izea
ză e
le-
men
tele
de
cont
rol
ale
inte
rfe-
țelo
r gr
afice
.
17.2
. Cu
noaş
te ş
i pe
rson
aliz
ea-
ză m
ediu
l de
lucr
u al
sis
tem
ului
de
ope
rare
.
86
17.3
. Cun
oaşt
e şi
util
izea
ză o
pe-
rații
le d
e ba
ză, d
estin
ate
gesti
u-ni
i fişi
erel
or ş
i dire
ctoa
relo
r: c
re-
area
, m
odifi
care
a, m
utar
ea,
co-
pier
ea, ş
terg
erea
, rec
uper
area
.
17.3
. Cu
noaş
te ş
i aj
uste
ază
se-
tări
le r
egio
nale
ale
sis
tem
ului
de
ope
rare
: lim
ba im
plic
ită,
fu-
: lim
ba im
plic
ită,
fu-
lim
ba im
plic
ită,
fu-
sul o
rar,
pagi
nile
de
cod,
mon
e-da
naț
iona
lă.
17.4
. Cu
noaş
te
şi
utiliz
ează
op
eraț
iile
desti
nate
ges
tionă
rii
unită
ților
de
mem
orie
ext
ernă
: m
onta
rea,
for
mat
area
, ve
rific
a-re
a, p
arta
jare
a.17
.5.
Ges
tione
ază
proc
esel
e de
ca
lcul
: lan
sare
a în
exe
cuție
, sus
-pe
ndar
ea, o
prire
a ap
licaț
iilor
.
17.3
. Cu
noaş
te ş
i aj
uste
ază
se-
tări
le r
egio
nale
ale
sis
tem
ului
de
ope
rare
: lim
ba im
plic
ită,
fu-
: lim
ba im
plic
ită,
fu-
lim
ba im
plic
ită,
fu-
sul o
rar,
pagi
nile
de
cod,
mon
e-da
naț
iona
lă.
17.4
. Cu
noaş
te
şi
utiliz
ează
op
eraț
iile
desti
nate
ges
tionă
rii
unită
ților
de
mem
orie
ext
ernă
: m
onta
rea,
for
mat
area
, ve
rific
a-re
a, p
arta
jare
a.17
.5.
Ges
tione
ază
proc
esel
e de
ca
lcul
: lan
sare
a în
exe
cuție
, sus
-pe
ndar
ea, o
prire
a ap
licaț
iilor
.18
.El
abor
area
şi d
erul
a-re
a pr
ezen
tări
lor
18.1
. Des
chid
e şi
der
ulea
ză p
re-
zent
ările
.18
.2.
Cree
ază
prez
entă
ri
ele-
men
tare
, ce
con
țin f
ragm
ente
de
text
şi d
esen
e.
18.1
. Cre
ează
pre
zent
ări c
e co
n-țin
text
e, d
esen
e, fr
agm
ente
so-
nore
şi f
ragm
ente
vid
eo;
18.2
. Cun
oaşt
e şi
util
izea
ză e
fec-
tele
de
anim
ație
din
cad
rul p
re-
zent
ărilo
r.
18.1
. Cre
ează
pre
zent
ări î
n ba
za
mod
elel
or p
rest
abili
te.
18.2
. El
abor
ează
mod
ele
de d
i-ap
oziti
ve ş
i m
odel
e de
pre
zen-
tări
.18
.3. D
ifuze
ază
prez
entă
rile
.
18.1
. Cre
ează
pre
zent
ări î
n ba
za
mod
elel
or p
rest
abili
te.
18.2
. El
abor
ează
mod
ele
de d
i-ap
oziti
ve ş
i m
odel
e de
pre
zen-
tări
.18
.3. D
ifuze
ază
prez
entă
rile
.19
.Pr
oces
area
text
elor
19.1
. D
esch
ide,
viz
ualiz
ează
şi
impr
imă
fişie
rele
text
.19
.1.
Recu
noaş
te f
orm
atel
e de
fiş
iere
text
.19
.2.
Edite
ază
fişie
re t
ext
sim
-pl
e pr
in u
tiliz
area
ope
rații
lor
de
form
atar
e a
cara
cter
elor
şi p
ara-
graf
elor
.19
.3. C
reea
ză fi
şier
e te
xt c
e co
n-țin
tabe
le, i
mag
ini ş
i dia
gram
e.
19.1
. Cre
ează
fişi
ere
text
ce
con-
țin
tabe
le,
imag
ini,
diag
ram
e,
form
ule,
câm
puri
pre
defin
ite.
19.2
. Edi
teaz
ă fiş
ier
text
cu
aju-
toru
l ope
rații
lor
de fo
rmat
are
a ca
ract
erel
or,
para
graf
elor
, pa
gi-
nilo
r, im
agin
ilor.
19.3
. Ed
iteaz
ă fiş
iere
tex
t uti
li-zâ
nd s
tilur
ile d
e ca
ract
ere
şi d
e pa
ragr
afe,
mod
elel
e pr
esta
bilit
e de
doc
umen
t.19
.4.
Veri
fică
core
ctitu
dine
a gr
amati
cală
şi s
inta
ctică
a fi
şie-
relo
r tex
t cu
ajut
orul
inst
rum
en-
telo
r de
anal
iză
com
pute
riza
tă a
te
xtel
or.
19.1
. Cre
ează
fişi
ere
text
ce
con-
țin
tabe
le,
imag
ini,
diag
ram
e,
form
ule,
câm
puri
pre
defin
ite.
19.2
. Ed
iteaz
ă fiş
iere
le t
ext
cu
ajut
orul
ope
rații
lor
de f
orm
ata-
re a
car
acte
relo
r, pa
ragr
afel
or,
pagi
nilo
r, im
agin
ilor.
19.3
. Ed
iteaz
ă fiş
iere
tex
t uti
li-zâ
nd s
tilur
ile d
e ca
ract
ere
şi d
e pa
ragr
afe,
mod
elel
e pr
esta
bilit
e de
doc
umen
t.19
.4.
Veri
fică
core
ctitu
dine
a gr
amati
cală
şi s
inta
ctică
a fi
şie-
relo
r tex
t cu
ajut
orul
inst
rum
en-
telo
r de
anal
iză
com
pute
riza
tă a
te
xtel
or.
87
20.
Păst
rare
a şi
pre
lucr
a-re
a in
form
ație
i în
foi-
le d
e ca
lcul
tabe
lar
20.1
. Des
chid
e şi
viz
ualiz
ează
fo-
ile d
e ca
lcul
tabe
lar.
20.1
. Rec
unoa
şte
form
atel
e de
fiş
iere
ce
conț
in fo
i de
calc
ul ta
-be
lar.
20.2
. Iden
tifică
ele
men
tele
pri
n-ci
pale
ale
une
i foi
de
calc
ul: c
e-lu
lă, a
dres
ă/re
feri
nță
de c
elul
ă,
valo
ri, f
orm
ule.
20.3
. Util
izea
ză o
pera
țiile
de
in-
trod
ucer
e, e
dita
re ş
i fo
rmat
are
a da
telo
r în
foile
de
calc
ul.
20.4
. Cun
oaşt
e şi
util
izea
ză p
rin-
cipa
lele
tipu
ri d
e da
te d
in f
oile
de
cal
cul.
20.5
. Cun
oaşt
e şi
util
izea
ză b
a-ze
le d
e da
te în
form
ă de
list
e.20
.6. C
reea
ză
foi
de
calc
ul
ce
conț
in f
orm
ule,
tab
ele,
imag
ini,
diag
ram
e, b
aze
de d
ate
în fo
rmă
de li
ste.
20.7
. Util
izea
ză
foile
de
ca
lcul
pe
ntru
sol
uțio
nare
a pr
oble
me-
lor
întâ
lnite
în v
iața
coti
dian
ă.
20.1
. Pro
cese
ază
în f
oi d
e ca
lcul
in
form
ațiil
e ne
cesa
re p
entr
u re
-zo
lvar
ea
prob
lem
elor
în
tâln
ite
în p
roce
sul
de s
tudi
ere
a di
sci-
plin
elor
şco
lare
.20
.2. C
reea
ză f
oi d
e ca
lcul
pen
-tr
u so
luțio
nare
a pr
oble
mel
or
întâ
lnite
în v
iața
coti
dian
ă.
20.1
. Pro
cese
ază
în f
oi d
e ca
lcul
in
form
ațiil
e ne
cesa
re p
entr
u re
-zo
lvar
ea
prob
lem
elor
în
tâln
ite
în p
roce
sul
de s
tudi
ere
a di
sci-
plin
elor
şco
lare
.20
.2. C
reea
ză f
oi d
e ca
lcul
pen
-tr
u so
luțio
nare
a pr
oble
mel
or
întâ
lnite
în v
iața
coti
dian
ă.
21.
Păst
rare
a şi
pr
elu-
crar
ea i
nfor
maț
iei
în
baze
de
date
21.1
. Rec
unoa
şte
form
atel
e de
fiş
iere
ce
conț
in b
aze
de d
ate.
21.2
. Viz
ualiz
ează
in
form
ațiil
e ex
tras
e di
n ba
zele
de
date
.
21.3
. Intr
oduc
e da
te în
form
ula-
rele
baz
elor
de
date
.
21.1
. Cun
oaşt
e st
ruct
ura
sist
e-m
elor
de
gesti
une
a ba
zelo
r de
da
te.
21.2
. Dis
tinge
eta
pele
de
elab
o-ra
re a
une
i baz
e de
dat
e şi
exp
li-că
con
ținut
ul fi
ecăr
ei e
tape
.21
.3. C
reea
ză
obie
ctel
e pr
inci
-pa
le a
le b
azel
or r
elaț
iona
le d
e da
te:
tabe
le,
form
ular
e, in
tero
-gă
ri ş
i rap
oart
e.
21.1
. Cun
oaşt
e st
ruct
ura
sist
e-m
elor
de
gesti
une
a ba
zelo
r de
da
te.
21.2
. Dis
tinge
eta
pele
de
elab
o-ra
re a
une
i baz
e de
dat
e şi
exp
li-că
con
ținut
ul fi
ecăr
ei e
tape
.21
.3. C
reea
ză
obie
ctel
e pr
inci
-pa
le a
le b
azel
or r
elaț
iona
le d
e da
te:
tabe
le,
form
ular
e, in
tero
-gă
ri ş
i rap
oart
e.
88
21.4
. Cre
ează
baz
e de
dat
e pe
n-tr
u st
ocar
ea i
nfor
maț
iilor
înt
âl-
nite
în
proc
esul
de
stud
iere
a
disc
iplin
elor
şco
lare
.21
.5. C
reea
ză b
aze
de d
ate
pen-
tru
stoc
area
inf
orm
ațiil
or î
ntâl
-ni
te în
via
ța c
otidi
ană.
21.4
. Cre
ează
baz
e de
dat
e pe
n-tr
u st
ocar
ea i
nfor
maț
iilor
înt
âl-
nite
în
proc
esul
de
stud
iere
a
disc
iplin
elor
şco
lare
.21
.5. C
reea
ză b
aze
de d
ate
pen-
tru
stoc
area
inf
orm
ațiil
or î
ntâl
-ni
te în
via
ța c
otidi
ană.
22.
Util
izar
ea s
ervi
ciul
ui
WW
W22
.1. N
avig
heaz
ă în
In
tern
et,
desc
hide
şi v
izua
lizea
ză p
agin
ile
WW
W.
22.1
. Des
carc
ă di
n In
tern
et fi
şie-
rele
de
care
are
nev
oie.
22.2
. Cau
tă i
nfor
maț
ii în
Int
er-
net
în b
aza
crite
riilo
r si
ngul
are
de c
ăuta
re.
22.3
. Com
unic
ă cu
col
egii
şi p
ri-
eten
ii pr
in in
term
ediu
l reț
elel
or
de s
ocia
lizar
e.
22.1
. Înțe
lege
mod
ul d
e ad
resa
-re
şi d
e lo
caliz
are
a re
surs
elor
în
Inte
rnet
.22
.2. C
unoa
şte
şi u
tiliz
ează
adr
e-se
le s
imbo
lice
din
Inte
rnet
.
22.3
. Înca
rcă
şi d
esca
rcă
fişie
re
de p
e ca
lcul
atoa
rele
afla
te l
a di
stan
ță.
22.4
. Cau
tă i
nfor
maț
ii în
Int
er-
net
în b
aza
crite
riilo
r m
ultip
le
de c
ăuta
re.
22.5
. Cun
oaşt
e şi
util
izea
ză e
le-
men
tele
de
bază
de
Web
de-
sign
.22
.6. E
labo
reaz
ă şi
pu
blic
ă în
In
tern
et p
agin
i W
eb c
e co
nțin
te
xte,
list
e, ta
bele
şi i
mag
ini.
22.1
. Cun
oaşt
e ar
hite
ctur
a şi
to-
polo
gia
rețe
lelo
r gl
obal
e.
22.2
. Înțe
lege
mod
ul d
e ad
resa
-re
şi d
e lo
caliz
are
a re
surs
elor
în
Inte
rnet
.22
.3. C
unoa
şte
şi u
tiliz
ează
adr
e-se
le s
imbo
lice
din
Inte
rnet
.
22.4
. Cun
oaşt
e şi
util
izea
ză a
dre-
sele
num
eric
e di
n In
tern
et.
22.5
. Înca
rcă
şi d
esca
rcă
fişie
re
de p
e ca
lcul
atoa
rele
afla
te l
a di
stan
ță.
22.6
. Cau
tă i
nfor
maț
ii în
Int
er-
net
în b
aza
crite
riilo
r m
ultip
le
de c
ăuta
re.
22.7
. Cun
oaşt
e şi
util
izea
ză e
le-
men
tele
de
bază
de
Web
de-
sign
.22
.8. E
labo
reaz
ă şi
pu
blic
ă în
In
tern
et p
agin
i W
eb c
e co
nțin
te
xte,
list
e, ta
bele
şi i
mag
ini.
89
23.
Util
izar
ea s
ervi
ciul
ui
de p
oştă
ele
ctro
nică
23.1
. Pri
meş
te,
com
pune
şi
tr
ansm
ite s
cris
ori e
lect
roni
ce.
23.2
. Pri
meş
te ş
i tr
ansm
ite p
rin
poşt
a el
ectr
onic
ă fiş
iere
te
xt,
imag
ini.
23.1
. Org
aniz
ează
cor
espo
nden
-ța
ele
ctro
nică
în
dosa
re p
erso
-na
lizat
e.23
.2. F
iltre
ază
scri
sori
le p
rim
ite.
23.3
. Cre
ează
con
turi
poş
tale
pe
site
-uri
le d
estin
ate
larg
ului
pu-
blic
.
23.1
. Org
aniz
ează
cor
espo
nden
-ța
ele
ctro
nică
în
dosa
re p
erso
-na
lizat
e.23
.2. F
iltre
ază
scri
sori
le p
rim
ite.
23.3
. Cre
ează
con
turi
poş
tale
pe
site
-uri
le d
estin
ate
larg
ului
pu-
blic
.23
.4. C
reea
ză c
ăsuț
e şi
con
turi
po
ştal
e pe
site
-uri
le p
erso
nale
.23
.5. G
estio
neaz
ă m
ai
mul
te
cont
uri d
e po
ştă
elec
tron
ică.
24.
Com
unic
area
in
ter-
pers
onal
ă în
Inte
rnet
24
.1. C
omun
ică
prin
inte
rmed
iul
rețe
lelo
r de
soc
ializ
are.
24.1
. Util
izea
ză a
plic
ațiil
e de
di-
fuza
re a
ştir
ilor.
24.2
. Poa
rtă
disc
uții
cu a
juto
rul
liste
lor d
e di
scuț
ii şi
ser
vici
ile d
e co
mun
icar
e in
stan
tă.
24.1
. Acc
esea
ză re
surs
ele
de n
o-ut
ăți d
in re
țeau
a In
tern
et.
24.2
. Iden
tifică
şi u
tiliz
ează
foru
-m
urile
cu
tem
atică
edu
cațio
na-
lă.
24.3
. Iniți
ază
şi p
artic
ipă
la d
is-
cuții
pri
n in
term
ediu
l for
umur
i-lo
r ed
ucaț
iona
le.
24.4
. Cre
ează
con
turi
în r
ețel
ele
soci
ale.
24.5
. Com
unic
ă pr
in in
term
ediu
l re
țele
lor
soci
ale.
24.6
. Cre
ează
şi u
tiliz
ează
jurn
a-le
le p
erso
nale
.
24.1
. Acc
esea
ză re
surs
ele
de n
o-ut
ăți d
in re
țeau
a In
tern
et;
24.2
. Iden
tifică
şi u
tiliz
ează
foru
-m
urile
cu
tem
atică
edu
cațio
na-
lă.
24.3
. Iniți
ază
şi p
artic
ipă
la d
is-
cuții
pri
n in
term
ediu
l for
umur
i-lo
r ed
ucaț
iona
le.
24.4
. Cre
ează
con
turi
în r
ețel
ele
soci
ale.
24.5
. Com
unic
ă pr
in in
term
ediu
l re
țele
lor
soci
ale.
24.6
. Cre
ează
şi u
tiliz
ează
jurn
a-le
le p
erso
nale
.
90
Dom
eniu
l: A
ctivi
tate
a în
tr-o
soc
ieta
te in
form
aţio
nală
Nr.
crt.
Stan
dard
Indi
cato
ri
învă
ţăm
ântu
l pri
mar
învă
ţăm
ântu
l gim
nazi
alîn
văţă
mân
tul l
icea
l, pr
ofil u
man
isti
cîn
văţă
mân
tul l
icea
l, pr
ofil r
eal
25.
Cuno
aşte
rea
şi u
tili-
zare
a m
etod
elor
de
prot
ecție
a i
nfor
ma-
ției
Elev
ul:
25.1
. Con
ştien
tizea
ză
peric
olul
de
inf
ecta
re a
cal
cula
toru
lui
cu
un v
irus p
rintr
-un
fişie
r citi
t de
pe
un p
urtă
tor
exte
rn d
e in
form
ație
sa
u de
scăr
cat d
e pe
Inte
rnet
.25
.2. C
onşti
entiz
ează
ri
scul
că
da
tele
per
sona
le, s
cris
e pe
pur
-tă
tori
i ex
tern
i de
in
form
ație
i sa
u tr
imis
e pr
in I
nter
net
pot
fi in
terc
epta
te, c
itite
şi m
odifi
cate
de
alte
per
soan
e, e
vent
ual,
rău
inte
nțio
nate
.25
.3. C
unoa
şte
şi r
espe
ctă
regu
-lil
e el
emen
tare
de
prot
ecție
a
info
rmaț
iei.
Elev
ul:
25.1
. Cun
oaşt
e de
stina
ția ş
i uti-
lizea
ză p
rogr
amel
e an
tivir
us.
25.2
. Cun
oaşt
e şi
res
pect
ă re
gu-
lile
de u
tiliz
are
a pa
role
lor.
25.3
. Con
ştien
tizea
ză p
osib
ilită
-țil
e de
a p
rim
i mes
aje
neso
lici-
tate
şi e
vită
citi
rea
sau
stoc
area
ac
esto
ra.
25.4
. Cun
oaşt
e şi
res
pect
ă re
gu-
lile
de p
rote
cție
a p
ropr
ietă
ții
inte
lect
uale
.
Elev
ul:
25.1
. Ges
tione
ază
cont
urile
şi
pa
role
le p
erso
nale
din
sis
tem
ele
info
rmati
ce d
e pe
cal
cula
toru
l pe
rson
al ş
i de
pe
cele
afla
te l
a di
stan
ță.
25.2
. Cun
oaşt
e şi
set
ează
opț
iu-
nile
de
secu
rita
te a
le c
ontu
rilo
r pe
rson
ale
şi a
le p
rogr
amel
or d
e na
viga
re p
rin
Inte
rnet
.
25.3
. Pla
nific
ă şi
efe
ctue
ază
lu-
crăr
ile d
e de
viru
sare
a c
alcu
lato
-ru
lui,
a pr
ogra
mel
or d
e ca
lcul
a-to
r şi
a p
urtă
tori
lor
de in
form
a-ție
.25
.4. În
țele
ge m
odul
de
crip
tare
şi
dec
ript
are
a da
telo
r şi
util
i-ze
ază
mijl
oace
le d
e cr
ipta
re ş
i de
crip
tare
a d
atel
or.
Elev
ul:
25.1
. Ges
tione
ază
cont
urile
şi
pa
role
le p
erso
nale
din
sis
tem
e-le
inf
orm
atice
de
pe c
alcu
lato
-ru
l per
sona
l şi d
e pe
cel
e afl
ate
la d
ista
nță.
25.2
. Cun
oaşt
e şi
set
ează
opț
iu-
nile
de
secu
rita
te a
le c
ontu
rilo
r pe
rson
ale
şi a
le p
rogr
amel
or d
e na
viga
re p
rin
Inte
rnet
.
25.3
. Pla
nific
ă şi
ef
ectu
ează
lu
crăr
ile d
e de
viru
sare
a c
al-
cula
toru
lui,
a pr
ogra
mel
or d
e ca
lcul
ator
şi
a pu
rtăt
orilo
r de
in
form
ație
.25
.4. În
țele
ge m
odul
de
crip
tare
şi
dec
ript
are
a da
telo
r şi
util
i-ze
ază
mijl
oace
le d
e cr
ipta
re ş
i de
crip
tare
a d
atel
or.
26.
Util
izar
ea d
ocum
en-
telo
r el
ectr
onic
e26
.1. C
unoa
şte
conc
eptu
l de
pr
otec
ție a
fişi
erel
or c
u aj
utor
ul
sem
nătu
rii d
igita
le.
26.2
. Înțe
lege
ter
men
ul d
e se
m-
nătu
ră d
igita
lă.
26.3
. Înțe
lege
ter
men
ul d
e ce
rti-
ficat
dig
ital.
26.1
. Cun
oaşt
e co
ncep
tul
de
prot
ecție
a fi
şier
elor
cu
ajut
orul
se
mnă
turi
i dig
itale
.26
.2. În
țele
ge te
rmen
ul d
e se
m-
nătu
ră d
igita
lă.
26.3
. Înțe
lege
ter
men
ul d
e ce
r-tifi
cat d
igita
l.
91
26.4
. Cun
oaşt
e şi
înțe
lege
mod
ul
de r
egle
men
tare
juri
dică
a r
ela-
țiilo
r de
dre
pt c
e ap
ar în
pro
ce-
sul d
e ob
ținer
e şi
de
utiliz
are
a se
mnă
turi
i dig
itale
.26
.5. C
onşti
entiz
ează
co
nsec
in-
țele
juri
dice
ale
sem
nătu
rii d
igi-
tale
.26
.6. U
tiliz
ează
faci
lităț
ile o
feri
te
de m
ijloa
cele
sem
nătu
rii d
igita
-le
.26
.7. C
unoa
şte
conc
eptu
l de
site
W
eb p
rote
jat ş
i mod
ul d
e uti
liza-
re a
ace
stui
a.
26.4
. Cun
oaşt
e şi
înț
eleg
e m
o-du
l de
re
glem
enta
re
juri
dică
a
rela
țiilo
r de
dre
pt c
e ap
ar î
n pr
oces
ul d
e ob
ținer
e şi
de
utili-
zare
a s
emnă
turi
i dig
itale
.26
.5. C
onşti
entiz
ează
con
seci
n-țe
le ju
ridi
ce a
le s
emnă
turi
i dig
i-ta
le.
26.6
. Util
izea
ză f
acili
tățil
e of
eri-
te d
e m
ijloa
cele
sem
nătu
rii d
i-gi
tale
.26
.7. C
unoa
şte
conc
eptu
l de
si
te W
eb p
rote
jat
şi m
odul
de
utiliz
are
a ac
estu
ia.
27.
Util
izar
ea
serv
iciil
or
elec
tron
ice
27.1
. Înțe
lege
mod
ul d
e pr
esta
re
a se
rvic
iilor
ele
ctro
nice
.27
.2. U
tiliz
ează
ser
vici
ile e
lect
ro-
nice
ofe
rite
de
cătr
e au
tori
tățil
e şi
insti
tuții
le p
ublic
e, d
e in
stitu
-ții
le
negu
vern
amen
tale
: e-
gu-
vern
, e-
educ
ație
, e-
med
icin
ă,
e-cu
ltură
, e-b
usin
ess.
27.1
. Înțe
lege
mod
ul d
e pr
esta
-re
a s
ervi
ciilo
r el
ectr
onic
e.27
.2. U
tiliz
ează
se
rvic
iile
elec
-tr
onic
e of
erite
de
cătr
e au
tori
-tă
țile
şi i
nstit
uțiil
e pu
blic
e, d
e in
stitu
țiile
ne
guve
rnam
enta
le:
e-gu
vern
, e-e
duca
ție, e
-med
ici-
nă, e
-cul
tură
, e-b
usin
ess.