Scientometria în acțiune - WordPress.com · 2017-06-09 · alfabetul latin. Aplicarea procesului...

transcript

Scientometria în acțiune Scientometrics on track

BIBLIOMETRICS/SCIENTOMETRICS WORKSHOP

MODERNIZAREA BIBLIOTECILOR ACADEMICE DIN MOLDOVA

Universitatea Bergen, Norvegia, Mai 2017

Prof.dr.ing.,dr.marketing Angela Repanovici

Universitatea Transilvania din Brașov, România

Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 1

Statistical bibliography

• The term statistical bibliography seems to have been first used by E. Wyndham Hulme in 1922 when he delivered two lectures as the Sandars Reader in Bibliography at the University of Cambridge.

• HULME, E. W. Statistical bibliography in relation to the growth of modern civilization. London, 1923

2 Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017

Bibliometrics

• Therefore it is suggested that a better name for this subject (as previously defined) is BIBLIOMETRICS, i.e. the application of mathematics and statistical methods to books and other media of communication.

• ALAN PRITCHARD North-Western Polytechnic, London, Now at National Computing Centre, Manchester, Journal of Documentation 25(4) Dec 1969, 348–349.

Origin of Bibliometrics Science to meter or to measure

Bibliometrics

Biblio

Biblon

Metrics

Metrikos Metricus

Scientometrics

• Nalimov and Mulchenko defined Scientometrics as "the application of those quantitative methods which are dealing with the analysis of science viewed as an information process" (Nalimov and Mulchenko, 1969).

Bibliometrie vs Scientometrie

BIBLIOMETRICS • the application of mathematics and

statistical methods to books and other media of communication.

• Aplicarea metodelor statistice pentru cărți și alte medii de informare

SCIENTOMETRICS • as "the application of those

quantitative methods which are dealing with the analysis of science viewed as an information process„

• Analiza științei ca proces informațional

INDICATORI SCIENTOMETRICI

Producția științifică

Număr de cărți

Număr de articole

științifice

Număr de contracte științifice

Impactul cercetării

Index Hirsh Număr de citări

Factor de impact Q1/Q2/Q3

Colaborări naționale și

internaționale

Atragerea de fonduri pentru

cercetare

Baze de date bibliometrice Citări, Calitatea revistelor

WEB OF SCIENCE

SCOPUS

GOOGLE SCHOLAR

• GARFIELD, Eugene. The Agony and the Ecstasy — the History and the Meaning of the Journal Impact Factor. Chicago ed. International Congress on Peer

Review And Biomedical Publication, [online]. September, 16, 2005, p.1. [accesat mai 2013]. Disponibil pe internet la: http://garfield.library.upenn.edu/papers/jifchicago2005.pdf.

• GILAYREVSKII, R. S.; CHERNYI, A. I. Doctor Eugene Garfield: Scientific-Information Activities. Scientific and Technical Information Processing, 2009, vol. 36, Nr. 3. p. 156.

Scopul inițial al cercetătorului era acela de

a crea o listă cu cele mai importante reviste științifice pentru cercetători și apoi să măsoare, să evalueze și să

compare acele reviste.

Faimoasa bază de date Thomson Scientific, consacrată

sub numele ISI, își are originea într-o bibliografie

realizată şi publicată de către Eugene Garfield (fondator al

Institute for Scientific Information), la începutul

anilor 1960.

De la începutul anilor 1950, Eugene Garfield a demarat

munca sa de regăsire a celor mai relevante publicații seriale

științifice, muncă ce s-a concretizat în publicarea a două bibliografii din care urma să se dezvolte faimosul „factor de impact”: Current Contents şi

Science Citation Index.

Cea din urmă bibliografie l-a

inspirat pe Garfield să realizeze Science

Citation Index.

Garfield a descoperit relevanța citărilor în urma a două proiecte

de documentare realizate pentru The Army Medical

Library of the USA, în cadrul cărora a realizat bibliografia

Current List of Medical Literature şi apoi Genetics

Citation Index.

• Aanaliza citărilor era, la momentul respectiv, văzută ca o metodă de a gestiona explozia de publicații, din punct de vedere al informării şi documentării.

• Ideea lui Garfield a fost una revoluționară: acesta nu numai că a utilizat pentru prima oară calculatorul în vederea realizării unui index, dar a şi văzut cuantificarea citărilor ca o metodă de măsurare a impactului în mediul științific.

IF – Impact factor

• P.L.K. Gross şi E.M. Gross au căutat o metodă de selecţie a revistelor ştiinţifice din domeniul chimiei, pe care bibliotecile să o poată folosi.

• Astfel, în 1927, cei doi au realizat un studiu al citărilor obţinute din revistele de chimie, numărând pur şi simplu citările din Journal of the American Chemical Society şi ordonând revistele în funcţie de citările obţinute.

• GROSS, P. L. K., GROSS, E. M.. College Libraries and Chemical Education În: Science Vol. 66, Nr. 1713 (Oct. 28, 1927), p. 385-389. Disponibil online în baza de date Jstor: http://www.jstor.org/stable/1651803

• O primă modalitate de succes în utilizarea analizei citărilor a fost cea propusă de Garfield în „factorul de impact ISI”, ce se dorea a fi un sistem de măsurare a impactului pe care o revistă îl are în mediul ştiinţific.

• Sistemul cuantifica numărul de citări primit de fiecare revistă cuprinsă în Science Citation Index pe o perioadă de doi ani şi îl raporta la numărul de articole publicate în cei doi ani de către revista respectivă; astfel, obţinea o valoare în funcţie de care revistele puteau fi ordonate.

• Folosind tot analiza citărilor, metoda de calculare a factorului de impact permitea compararea revistelor, indiferent de numărul de articole pe care acestea le publicau, de frecvenţa apariţiei sau de vechimea publicaţiei respective.

• Formula de calcul a factorului de impact a fost doar una dintre inovaţiile lui Garfield, însă aceasta putea fi aplicată doar unui grup restrâns de reviste ştiinţifice, motiv pentru care, una dintre marile provocări a fost selecţia revistelor ştiinţifice ce urmau să fie incluse în cele trei indexuri.

• Pentru selecţie a pornit de la legea distribuţiei, enunţată de Bradford în 1934, care

demonstrează matematic faptul că, un număr mic de reviste ştiinţifice, cu un grad ridicat de relevanţă, conţine un număr la fel de mare de articole despre un anumit subiect, ca şi un număr mai mare de reviste cu un grad scăzut de relevanţă.

• NICOLAISEN, J. Practical Potentials of Bradfords Law: A Critical Examination of the Received View. Journal of Documentation, 2007, vol. 63, nr. 3. p. 359-377.

IF • Conform lui S.C. Bradford, literatura principală

pentru orice disciplină ştiinţifică dată este compusă din mai puţin de 1.000 de reviste ştiinţifice.

• Dintre aceste 1.000 de reviste, sunt destul de puţine cu o relevanţă puternică pentru subiectul dat şi multe cu o relevanţă scăzută.

• Totuşi, cele cu relevanţă scăzută pentru subiectul sau disciplina dată, în mod obişnuit, au o relevanţă puternică pentru o altă disciplină.

• Astfel, nucleul literaturii ştiinţifice se poate forma în jurul mai multor subiecte, iar revistele individuale devin mai mult sau mai puţin relevante, în funcţie de subiect.

• Bradford a realizat că doar un nucleu de reviste esenţiale formează baza literaturii pentru toate disciplinele, iar majoritatea lucrărilor importante sunt publicate în destul de puţine reviste ştiinţifice.

• În 2008 Thomson Corporation a achiziţionat compania Reuters, devenind Thomson Reuters, iar fostele baze de date ISI fac astăzi parte din divizia Thomson Intellectual Property & Science.

• Eugene Garfield şi-a continuat neîntrerupt activitatea în fruntea fostului Institute

for Scientific Information în calitate de fondator şi preşedinte emerit, contribuind în permanenţă la dezvoltarea indicatorilor bibliometrici din baza de date.

• Thomson Reuters. Company History. [online]. [accesat aprilie 2017] Disponibil pe internet la: http://thomsonreuters.com/about/company_history/

http://garfield.library.upenn.edu/

Procesul de selecție a publicațiilor pentru includerea în Thomson Scientific este unul de lungă durată şi extrem de riguros, evaluarea şi analiza revistelor fiind o activitate permanentă ,ce are ca rezultat

includerea sau excluderea revistelor în/din baza de date o dată la două săptămâni.

Anual sunt verificate peste 2.000 de titluri de reviste, din care sunt

selectate 10-12% pentru includerea în baza de date Thomson Scientific.

Thomson Reuters. Thomson Reuters Journal Selection Process. [online]. [accesat mai 2013] Disponibil pe internet la: http://thomsonreuters.com/products_services/science/free/essays/journal_selection_process

Paşii indicaţi de Thomson Reuters pentru includerea unei publicații în bazele de date Thomson Scientific:

Trimiterea a minim trei ediții actuale consecutive, pe

măsură ce acestea sunt publicate, la sediul Thomson Reuters şi/sau

oferirea accesului la varianta electronică,

în cazul în care această variantă

există;

Sunt analizate standardele de bază

pentru publicarea revistei, conținutul

editorial, diversitatea

internațională a autorilor și datele

citate în cadrul publicației;

Standardele de bază pentru publicare implică aspecte

generale, legate de formă şi politică

editorială:

Punctualitatea publicației (apariția cu periodicitatea și data declarată) este

un criteriu de bază în evaluare, deoarece

aceasta dovedește o rezervă suficientă de manuscrise, ceea ce reprezintă o garanție a continuității revistei

pe o perioadă îndelungată de timp.

Este verificată cu atenție respectarea

convențiilor editoriale

internaționale, precum: titlurile informative ale revistei, titluri descriptive de

articole și rezumate, informații

bibliografice complete pentru toate referințele citate și datele

complete ale fiecărui autor.

Publicarea în limba engleză a revistei reprezintă un mare

avantaj, dar sunt acceptate și revistele care publică în limba engleză doar datele bibliografice; în plus,

referințele citate trebuie scrise în alfabetul latin.

Aplicarea procesului de evaluare a

specialiștilor din același domeniu

(peer-review) este un criteriu extrem de important, deoarece

acesta este un indicator pertinent al standardelor revistei,

din care reiese calitatea generală a

conținutului științific prezentat în paginile

revistei.

Se recomandă și menționarea sursei

de finanțare a cercetării prezentate în articol, în măsura în care acest lucru

este posibil.

Editorii Thomson Reuters caută o

diversitate internațională în rândul autorilor, colaboratorilor,

editorilor şi membrilor consiliului

editorial.

Diversitatea internațională a celor implicați în editarea

unei publicații științifice atrage după

sine un public internațional, pe care îl urmărește şi atrage

respectiva revistă.

Cercetarea științifică din zilele noastre are

tendința de a se desfășura, cu precădere, în

contexte internaționale. Din ce în ce mai

multe proiecte de cercetare științifică

au o componentă și o implicare

internațională.

Plecând de la aceste date, editorii

Thomson Reuters presupun că o revistă

cu o diversitate internațională are șanse mai mari să

conteze pentru comunitatea

internațională a cercetătorilor.

În ultima perioadă, Thomson Reuters a început să-şi

îndrepte atenția şi asupra publicațiilor regionale

deoarece, la nivel internațional, a crescut

interesul pentru informații și cunoștințe despre specificul

regional.

Pentru acest tip de reviste, analiza conținutului și

specificitatea regională vor conta mai mult în evaluare și

vor fi mai apreciate atât noutatea subiectelor, cât și

studiile cu o perspectivă specifică regională.

Doar în cazul acestor reviste diversitatea internațională nu

va fi solicitată

Editorii Thomson Reuters caută citări ale publicației evaluate și analizează istoricul citărilor primite de către autorii care au

publicat în revista analizată, pentru includerea în baza de date.

Sunt analizate şi citările revistelor deja incluse în baza de date, pentru a urmări

evoluţia acestora; numărul de citări poate creşte datorită schimbărilor din

componenţa editorială, a traducerii articolelor în limba engleză ş.a.m.d.

O atenție aparte se acordă şi autocitărilor (citări ale altor articole

din aceeași revistă).

Nu este anormal ca o revistă să aibă autocitări, mai ales în cazul celor mai

bune reviste dintr-un domeniu; un procent ce nu depășește 20 % din numărul total de citări

obținute de către o revistă este considerat de Thomson Reuters ca fiind

unul firesc.

În cazul în care o revistă are un

procent de autocitări ce

depășește 20%, revista este supusă

unei evaluări atente, nu mai este

publicată în baza de date și poate fi chiar exclusă, deoarece se consideră că aceste

autocitări pot fi folosite doar pentru

a creste artificial factorul de impact.

În cazul în care se constată că

autocitările sunt folosite

necorespunzător, revista este

eliminată din baza de date.

Calcularea factorului de impact ISI

În prima parte a fiecărui an calendaristic, factorul de impact este calculat pentru anul anterior. Astfel, factorul de impact pentru 2013 a fost publicat la începutul anului 2014, luând în calcul articolele publicate şi

citările obţinute în anii 2011 şi 2012.

Pentru că factorul de impact și restul indicatorilor bibliometrii sunt recalculați anual, Journal Citation Reports este disponibil în ediții separate pentru fiecare an în parte, iar cea mai nouă ediție indică anul anterior anului calendaristic.

În plus, în prima parte a anului este disponibilă ediția cu doi ani mai veche decât

anul calendaristic.

Astfel, la începutul anului 2014 era disponibilă ediția din 2012, urmând ca în cursul anului să

apară ediția din 2013.

Evaluarea revistelor științifice în baza de date Journal Citation Reports

Numărul citărilor obținute de revistele indexate și numărul articolelor citabile, publicate de acestea, reprezintă datele de bază pentru calcularea factorului de impact, iar succesul factorului de impact a constat în combinarea lor inedită.

Aceleași două seturi de date sunt folosite şi pentru alți indicatori bibliometrici, calculați în edițiile mai noi ai Journal Citation Reports:

Factorul de impact calculat pe o perioadă de cinci ani, factorul de impact agregat, factorul de impact agregat calculat pe o perioadă de cinci ani.

Indicatori bibliometrici

Factorul de

impact agregat

„Immediacy index” (indexul

rapid),

„Aggregate immediacy

index” (indexul rapid

agregat)

Cited Half-Life

Rangul revistelor Q1,Q2,Q3

Q1, Q2, Q3,Q4

Începând cu anul 2003, pentru evaluarea unei reviste, platforma pune la dispoziție un instrument

bibliometric de ierarhizare a revistelor în cadrul unui domeniu, intitulat „Rank in category” (rangul

în categorie).

• Acesta este prezentat sub forma unui tabel în care sunt menționate: numărul total de reviste din cadrul fiecărui domeniu în care este indexată revista, locul pe care aceasta îl ocupă în cadrul domeniului respectiv, calculat în funcție de factorul de impact şi rangul în care a fost încadrată revista: • Q1, Q2 ,Q3 sau Q4.

În calcularea rangului ocupat în cadrul unui domeniu se tine seama de mai multe elemente, precum:

• numărul de citări obținut de la reviste din aceeași categorie,

• numărul total de articole publicate • numărul total de citări obținute de la

revistele cu care se află în relație, din cadrul aceleiaşi categorii.

Marie-Helene Magri de la Institut National de la Recherche Agronomique, în articolul The SCI journal citation reports: a potential tool for studying journals? publicat în anul 1996, în revista Scientometrics.

Scorul Influenței Articolului

Determină influența medie a articolelor unei

reviste în primii cinci ani de la publicare.

Este calculat prin raportarea Scorului

Eigenfactor la numărul de articole din revistă, normalizat ca o fracție

a tuturor articolelor din toate publicațiile.

Scorul mediu al Influenței Articolului este

1,00, ceea ce înseamnă că valorile mai mari de 1,00 indică o influență

peste medie a articolelor revistei.

Urmările aplicării acestui indicator bibliometrici pot fi, în funcție de context, unele benefice sau, dimpotrivă unele distructive.

Eugene Garfield concluziona în 2005 asupra modului de aplicare, astfel: „precum energia nucleară, factorul de impact este o binecuvântare amestecată. Mă așteptam să fie folosit într-

un mod constructiv, dar, recunosc, în același timp că, în mâini greșite, poate fi abuziv.”

Garfield, Eugene. The Agony and the Ecstasy — the History and the Meaning of the Journal Impact Factor. Op. cit. p. 1

APLICAȚII WOS

WOS, COUNTRIES, MOLDOVA

IMPACTUL CITĂRILOR • Citările sunt utilizate în evaluarea performanțelor academice.

IF are valoare diferită în fiecare an

H index

Calculating someone’s h-index

Step 1: Search for author Popescu in a given database

The figure illustrates the search result of author Popescu in an arbitrary database. The figure also indicates all citing publications (counting-lines) within the same database. In our example author Popescu has 10 publications (a,b,c,d,e,f,g,h,i,j). NP = 10.

Step 2: Sort publications by decreasing number of citations

Step 3: Fulfil the condition: h of the publications have at least h citations each

h = max(Rank) provided Cit ≥ Rank According to our example 4 publications have received more than 4 citations. These are publications c,i,a,g. The remaining (NP – h) publications have not more than h citations each. According to our example, the remaining 6 publications (f,h,d,j,b,e) have not more than 4 citations each. Result: Popescu’s h-index is equal to 4. Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017

Example: H-index retrieved in Web of Science, Scopus and Google Scholar • Step 1: Search for the author, making sure you cover all possible

signatures. • Step 2: Go to the statistics available in the three databases • Web of Science: Citation Report • Scopus: View Citation Overview • Google Scholar: Scholarometer

Web of Science

Scopus

Scholarometer

APLICAȚII SCOPUS

http://www.scimagojr.com/

GOOGLE SCHOLAR

•Bibliotecarii sunt specialiști în informație •Bibliotecarii sunt obișnuiți să lucreze cu metadate, motoare de căutare și baze de

•Bibliotecarii acumulează deja conținutul necesar (publicații) și instrumente de

licențiere corespunzătoare (baze de date)

•Bibliotecile sunt instituții independente și interdisciplinare

Spre orizonturi noi: rolul crucial al bibliotecilor în analizele bibliometrice

Bibliometria – perfectă pentru bibliotecile științifice

Instruire fundamentală în baze de date

Curs universitar în Studii de Biblioteconomie şi Ştiinţa

Informării, modulul Bibliometrie

Cursuri de doctorat pentru surse de date (WoS, Scopus, etc.) pentru

strategii de publicare & bibliometrie

Supravegherea studenților (teze, proiecte, schimburi semestriale)

•PREDARE

•Care sunt principalii jucători (autori, instituții, țări, etc.) din domeniul meu de

cercetare?

•Care sunt „temele principale” și „lucrările principale” din domeniul meu de cercetare

(emergente)?

•Care sunt citările clasice din domeniul meu de cercetare (cunoștințe de bază)?

•Cât de actuale sunt referințele mele (ultimă generație)?

Beneficiile bibliometriei pentru oamenii de

știință

•Cât de vizibile sunt publicațiile mele? Cum pot crește vizibilitatea acestora (strategii

de publicare)?

•Cât de mare este impactul publicațiilor mele (servicii de alertă)?

•De cât de multe citări am nevoie pentru a mă afla printre cei mai buni (excelență)?

•Cine sunt potențiali mei competitori/colaboratori?

știință

•Cum este evaluat rezultatul cercetării mele în comparație cu cel al competitorilor/

colaboratorilor?

•Cine sunt potențialii finanțatori (agenții de finanțare)?

știință

•Bibliometria este ideală pentru bibliotecile academice pentru a consolida poziția

acestora în universitate!

•Acest domeniu oferă numeroase oportunități pentru furnizarea de servicii

inovatoare atât pentru personalul universitar academic, cât și administrativ, care

completează revizuirea specialiștilor!

•Astfel puteți contribui la dezvoltarea de noi strategii și la stimularea inovației!

•Participați activ la discursul științific și diseminați experiența dobândită în

comunicarea științifică!

•DE REȚINUT!

Scientometria în acțiune - WordPress.com · 2017-06-09 · alfabetul latin. Aplicarea procesului...

Documents