Post on 10-Jul-2018
transcript
1
I
s* ir*"iuo
NTIRARA h{ SALA DE JUDECATA cu PaIi t6rsiili, ca
doisprez€ce vagabonzi din San Francisco, cu umerii cazuti $i
capetele plecate, de parca ar fi ctrutat ceva mtrrunli$ pe trotuar.
David Sloane stltea cu coatele Froptite p€ masa zdrav{nb dinbmn de stejar, cu palmele fomrind o mica piramida cu varful
lndreptat spre buzele lui, d6nd imprcsia cuiva cufundat tnmeditalie sau rugaciune, de$i era congtient de fiecarc mi$cale
a lor. Cei gapte barbali 9i cele cinci femei ajunsera la locurilecare le erau desdnate in boxa inalta din lemn de mahon a
idului, l$i luarA carnetele de notip de pe scaune $i se a$ezara,
ramanend cu birbiile cuibarite ln piepturi. in clipa ln care-si
ddicara capetele, Sloane nu fu surprins se constab cA privirilelor treceau peste el Si se oprcau.asupra distinsului domn care
$et€a la masa alaturaE, a avocaflor acuzarii, Kevin Steiner.
Lipsa co acnrlui vizual din pafiea jutafilu putea sa constituie
un semn rau pentru avocanl aparirii 9i pentru clientul siu, daratunci cend ei priveau eatre c€hlalt avocat, aceasta echivala,
de obicei, cu dangatul mo4ii.
10 ROBERT DUGoNI
in urma lrecareia dinhe cele paisprezece yictorii consecu-tive in procese ale lui Sloane 5i a notorietadi sale in creftere,firmele care-i reprezentau pe reclamanfi trimiteau, treptat,avocafi din ce in ce mai buni care sA-i faca fala. Nici unul nufusese mai bun decat Kevin Steiner. Unul dintre cei mai buniayocati care onorasera vreodata o sala de judecata din SanFrancisco, Steiner avea capul incoronat de un par argintiu pecale de rarire, un zambet capabil sa topeasca untul, precumsi talente oratorice glefuite prin studierea lui Shakespeare laColegiul de Arta Dramatica.
in ciuda avenismentului pe care Stoane i-l adresase inprealabil, acela de a nu reactiona in nici un fel la reintoarcereajurajilor in sala de judecati, il sirnli pe Paul Abbott aplecan-du-se spre el, pdna cind simli stofa costumului Hickey-Free-man al lui Abbott inghiontind umarul sacoului sau sportalbastru de serie. Clientul sau ridica un pahar din plastic cuapa, intr-o incercare neputincioasa de a-gi ascunde buzele.
- Suntem morti, $opti el, ca $i cum i-ar fi citit gandurilelui Sloaae. Nu se uita la noi. Nici unul.
Sloaae rtunase lntr-o postura statuara, ca un om care pare
str he in armonie cu tot ceea ce se intampla in jurul lui, fara sa
manifeste nici umbra de ingrijorare. Abbott nu accepta sa fieignorat. Cobori paharul, Iisand deoparte toata prefacatoria.
- Doar nu va platesc, pe dumneata $i fiIma aia a dumitale,cu patru sute de dolari pe ora, ca sa pierd, domnule Sloane.
Respiralia lui Abbott mirosea a vin rogu ieftin, din carebause un pahar la prdnz. Vena de pe gdtul sau - singura carezvicnea atunci cand se enerva - se profila peste gulerulcama$ii albe scrobite, precum un rdu umflat revArsandu-sepeste maluri.
- Te-am angajat doar pentru ca Bob Foster i-a spusbunicului meu ca nu piezi niciodaF. Pentru binele durni-tale, ar fi de preferat sa ai ceva bun cu care sa-l faci praf perlenorocitul trla-
Supa"..l ;.''i...I.'i 11
Ameninlarea frind lansata, Abbott termina de baut apa dinpahar 9i se lasa pe spate, netezindu-si cravata din matase pana
in poala.
Din nou. Sloane nu reacliona. i5i imagina cum cu un cot
bine plasat il darama pe Abbott pe spatarul scaunului, apoi
iese calm din sala de judecata, dar asta nu avea sa se intample.
\u puteai sal umpli de sdnge 9i sa-l abandonezi pe nepotul
lui Frank Abbott, prietenul personal $i pa.rtenerul de golf de
sambata dii'ninea{a al lui Bob Foster, director general la Foster
& Bane. Descendentra 9i imprejurarile il facusera pe Paul
.trbbott sa ajunga mostenitorul de 29 de ani al companiei mul-rimilionare Abbott Security, precum gi cel mai nesuferit tip de
client al lui Sloane.
Abbotf uitase, ln mod convenabil, ori alesese sa ignore
faptul ca se afla intr-o sala de judecata din San Francisco
deoarece, in scurta perioada de c6nd devenise CEOI laAbbott Security, incompetenla lui disnusese mult din ceea ce
bunicului sau ii luase patruzeci de ani sa construiasca. Unagent de securitate de la Abbott, condamnat de Sei ori pentru
conducere sub influenfa alcoolului, lucru lesne de descoperit
la o simpla verificare a antecedentelor, statuse beat in post, la
pupitrul de securitate din holul unei cladiri cu multe etaje
din San Francisco. Pe jumatate adormit, paznicul nu l-a opritpe Carl Sandal pentru a-i cere legitirnalia, permipndu-i aces-
ruia, condamnat de doua ori pentru abuzuri sexuale, accesul
cete ascensoarele clddirii. Sandal bantuise pe culoare p6na
seara tarziu, cAnd o gisise pe Emily Scott lucrand singura inbiroul sau de avocatura. O batuse cu bestialitate, o violase $i
o sugrumase. La un an dupa aceasta tragedie, so l lui Scott
5i baiatul de sase ani al acesteia intentasera un proces civilpentru ucidere din culpA imponiva companiei Abbott Secu-
riry, solicitand daune in valoare de sase milioane de dolari.
I Abreviere de la Chief Ex€cutive Officer, tidu punat de directorul ex€cutiv al
unei companii (n.tr.)
RotsERT DucoNr
Sloane it imboldise pe Abbott sa rezolye problema, cu atatmai mult cu cat cercetarile premergatoare procesului scose-sera la iveala mai multe cazuri de neverificare a antecedente-lor paznicilol dar Abbott refuzase, numindu-l pe Brian Scott,,tarfa profitoare".
Cu coada ochiului, Sloane il urmari pe Steiner cumraspunde la priyirea juralilor cu o inclinare a capului aproapeimperceptibila. Considerdnd c-ar fi prea mult pentru un profe-sionist sa zambeasca, Steiner i$i inchise cu un gest delicatmapa $i o strecura intr-o geanta pentru tribunal, incredta $crestata de cicatricele unei cariere de treizeci de ani. Treabalui Steiner luase sfdrgit, lucru de care erau congtienli amdndoi.Abbott Secudty pierduse pe ambele planuri, atat pe cel alargumentafiei, cat fi pe cel al legii, iar asta numai pentru caCEO-ul ei era un magar arogant, care ignorase sfaturite luiSloane de dinaintea procesului, in favoarea purtarii unuicostum, confecfonat manual, in valoare de 2 000 de dolari,inft-o sala de judecati cu jurafi din clasa medie, nerabdatori sagaseascA un motiv pentru a impa4i in dreapta $i in stangabanii bunicului sau.
Din locul in care statea cocoFta, sub stema mare gi auritaa Statului California, judecatoaxea de la Curtea SupremaSandra Brown dadu deoparte un teaac de hartii ;i-$i stersefruntea cu o batista ascunsa in mdrleca robei negre, Sistemulcomplicat de reglare a temperaturii din recent construitacladire-capodopera a tribunalului cedase in fata valului decaldura care de o sapta.mana cuprinsese oragul, facdnd ca ohaita de lucrabri de intrelinere sa alerge pe holud, traganddupA ei prelungitoare cu cabluri portocalii Si ventilatoare por-tabite. intr-un gest de induare, judecatoarea Brown hotarese opauza de zece minute dupa pledoaria de incheiere a lui Steiner.Lui Sloane i se paruse ca primise un scuft ragaz de la guver-nator. Acel ragaz tocmai fusese consumat.
- Domnule Sloane, puteti face incheierea.
St:pa''.'l j.';J,'i
Sloane facu un sernn de incuviintare spre judecatoarea
Bmwn, apoi arunca o scufia privire peste cemeala albastri;are mazgalea cametul sau galbui.
Nu era decat un truc.Pledoaria lui de incheiere nu se gasea in acel camet. Dupa
recapitularea lui.Steiner, strecurase hdrtia in servieta. Nu avea
nici un connaargument la apelul bombastic al lui Steiner, orep[ca la descrierea ingrozitoare a ultirnelor clipe din viala luiEmily Scott sau absurda neglijenta a agentului de securitate.
\u avea nimic cu care ,,sal faca praf pe nenorocitul ala'.r Mintea ii era goala.
in spatele lui, spectatorii din sala continuau sa vanture
erul precurh o congregatie de vara dintr-o biserica baptista
ti.in sud - o pata de foi albe miscatoare. Ventilatoarele porta-
bile bdzdiau ca un roi de insecte invizibile.Sloane i$i impinse scaunul in spate gi se ridictr.Lumina exploda: un alb orbitor, care-i expedie o sageata
fulgeratoare de durere, pomind de la baza craniului pana in
spatele ochilor sai. Se prinse de marginea biroului, in timp ce
viziunea de acum familiara pulsa, limpezindu-se, apoi estom-
p6ndu-se: o femeie zacAnd pe o podea mudarir, cu nupul zdro-bit inconjurat de un lac rogu de sange, giroaiele croind carari
purpurii pe podea. Luptandu-se cu sine sa nu se strambe,
Sloane impinse imaginea inapoi in intuneric si se fo(a sa
deschida ochii.Judecatoarea Brown se legana calm in fotoliul ei, cu un
sc64ait ritmic, ca si cum ar fi marcat trecerea secundelor.
Steiner, de asemenea, rimase nepasator. in fap, in r6ndulrezervat publicului, Patricia Hansen, mama lui Emily Scott,
statea intre cele doua fiice in viata ale sale, cu bralele impreu-nate gi palmele strdnse, precum protestatadi in fata unuicordon de soldali. Deocamdata, ochii ei albastri cu reflexe de
otel il ignorara, privindu-i tinta pe jurati.
Sloane isi indrepta printr-un efort de vointa statura de
1,88 m. La 84 de kilograme, numai mugchi, avea cu patru
74 RoBERT DucoNr
kilograme si jumatate mai pufn decat in clipa in care se ridi-case pentru prima dati, sa-si prezinte pledoaria de deschidere.
insa irnbracamintea lui nu lasa si se vada nimic din deteriora-
rca menala Si fizica, inevitab a dupa cinci sapBmani de cinat
la fast-food, somn insuficient si sfes continuu. Avea un dulap
plin cu costume croite special pentru fluctualiile de greutate.
Juratii nu isi dadeau seama. igi incheie sacoul gi se apropie de
juriu, dar membrii acestuia refuzau sa-i acorde atenlie, lasan-
du-l sa $ea acolo, hnga balustadr, ca o ruda care nu e bine-ve-
nit4 sperau ca, ignorandu-l suhcient de mult, va renunla 5i va
pleca, pur gi simplu.
Sloane agtepta. in jurul sau, sala de judecata dca.ia si scar-
Fi4 cu aerul incarcat de mirosul transpiraliei.
Juratul cu numarul patru, un contabil din Noe Valley, pro-
lific la luat notile pe parcursul procesului, fu cel dintii. Jwan:lcu numarul cinci, blonda care lucra in aansporturi, il urma.
Juratul cu numarul noua, un lucrator in construcFi afro-ameri-
can, fu urmatod care-gi ridica ochii, desi braFle ii ramasera
incrucisate pe piept, intr-o atitudine sfidatoare. Juratul cu
numarul zece il urma pe jumtul cu numarul noua, care fuurmat de juratul cu numarul tlei, apoi de juatul cu numdrul
sapte. Cadeau ca piesele de dornino, curiozitatea ridicAndulecu fo4a barbiile din piepturi, p6na cdnd 9i ultirnul dintre cei
doisprezece igi inalp capul. Sloane i$i deschise bratele in fala
lor 9i le migcd incet de o parte 9i de alt4 cu palmele in sus, ca
un preot care igi saluta enoriasii. De neinteles la inceput, sem-
nificalia gestului deveni evidenh: $atea in fala lor cu mainile
goale, farl sprijin sau afectare.
Gura i se deschise, iar el se increzu in faptul ca vorbele se
vor succeda, asa cum se intampla mereu, inSirdndu-se precum
margelele pe un colier, una dupa cealalta, dintr-o bucata.
- Acesta, rosti el, este co$marul tuturor.
Mdinile i se impreunara in dreptul mijlocului.
15
- Sunteti acasa" spaland vasele in bucatarie, facdnd baie
copilului sau stind acasa in birou si urmdrind un meci la tele-
yizDr rutina, Feburi obignuite pe care le faceti zilnic'
Facu cativa pasi spre stanga' CaPetele lor se lntoa$era'
- CiocaneSte cineva la u$a dumneavoastra. Se oPri Pentru
o clipa. Va $tergeti pe miini cu un Prosop de bucatade, ii
+uneti fiului duNleavoastra sa nu dea drumul la apa calda.
Yl duceti la usa din faF, cu ochii pe televizor.
Facu cdiiva pa5i spre dreaPta, se oPri, aPoi stabili contac-
rl vizual cu jumtul numarul $apte, Profesoara de scoala gim-
rziata din districhrl Sunset, despre care Stia ca ar fi cel mai
ryru critic al clientului sau.
- Deschitleli u$a.
Femeia inghili in gol.
- Doi barbali stau Pe veranda duffieavoastra' iinbracali in
stume c€nu$ii mohorale, cu un politist in uniforma in spa-
-L lor. inteaba de durnneavoastra' rostindu-va nwnele intEg'
Ad vAzut prea des asta la televizor, ca sa nu gtiti cum e'
Ea incuviinta cu o inclinare aproape imperceptibila a
capului.Sloane pomi de-a lungul rdndului. V6rful pixului din
m6na contabilului se odihnea nemigcat Pe camet' Muncitorul
h constructii isi desfacu bragele.
- Presupuneli ca a avut loc un accident, un accident de
n'^iina. ii implorali sa va sPuna ca ea e bine, dar expresia de pe
foele lor, faptul ca stau acolo, pe veranda! toate ace$ea va fac
sa inFlegeti cl totu$i ceva nu e ln ordine.
Foile albe de hartie intepenira- Steiner i$i dessuci$a picioa-
rele 9i se apleci in fala, cu o privire nedumerita, zlPAcita'
Panicia Hansen se desfacu din bratele fiicelor sale $i$i pus€ o
Eana pe balustrada, pr€cum cineva aflat la o nunta, pregadn-
du-se sa se ridice si sa obiecteze.
- Cuvintele lor sunt brutale, prozaice' Dfuecte. ',Sotia
dum-
Dcavoastra a fost asasinata." $ocul prin carc treceti se tans-
forma in neincredere $i tulbuarc. Simtili un moment de usuare
r6 RoBERT DUGoNI
absuda. E o greseala. A gre$it casa. ,E o greseala", spuneti. Eiisi lasa prividle in jos. ,,R.egretim. Nu este nici o gre$eala."
Pa$ili pe veranda. ,Nu. Nu so[ia mea. Uitati-va la casa mea.
Uitati-va la magina mea de pe alee." Aratad in stinga $i-ndreapta, spre cartierul dumneavoastrtr din clasa mijlocie.,,Uitati-va la vecinii mei. Uitati-va b imprejurimi. Nu se asa-
sineaza oarneni aici. De aceea trlim aici. E un loc sigur. Copiiinogtri merg cu bicicletele pe shada. Dormim cu ferest€le des-
chise. Nul" implorali dumneavoasEa. ,"8, o grcseala!'Facu o pauza, vazand in ochii lor infundatri in orbite cun
il implora sa continue, dnjind sa-i auda sunetul lini$titor alvocii, absorbindu-i vorbele precum drogurile dintr-o seringa.
- Dar n-a fost nici o gregeala. N-a fost un accident. Nu.A fost un act intenlionat, calculat, al unui sociopat bolnav 5i
deprayat care, tocmai in seara aceea, avea de gand sa ucida,
$i nimeni nu putea sa faca absolut nimic care sal impiedice.isi desfacu bratele, oferindu-se sa le aline durerea,
constient de misiunea dificila care-i a5tepta, consonndu-i.
- As fi vrut ca intrebarea adresata dumneavoasffa sa fifost: a fost moaflea lui Emily Scott o crima oribila Si farainim6? Era o referire subtila la pledoaria de incheiere a luiSteiner. Asupra acestei chestiuni, vom ctrdea de acord cu tofi,cu certitudine.
Capetele se inclinara in semn de aprobare.
- As fi vrut ca inhebarea adresata dumneavoasha $ l?fost au suferit si vor continua si sufere sogul ei gi tAnarul lorfiu din cauza actului infiorator al lui Carl Sandal? Privirea luile inspe€B felele. Mai mult decat igi poate imagina oricaredintre noi. Cuvintele lui zumzaiau la unison cu bazaitul venti-latorului, intr-o cadenF hipnotica. Dar nu acestea suntinEebari.le la care $ebuie sa raspundeli, intrebrrile la care atidepus jwament ca veii laspunde. $i, addnc in interiorul sau,
hecare dintre dumneavoasEa stie acest lucru. De aceea este
arAt de dificil. De aceea va simlili at6t de induerati. intrebariicare sta in fala dumneavoastra nu i se poate raspunde cu
amolie. Trebuie sa-i dati un raspuns cu rafiunea' int-un caz
care nu are nici o ratiune. Nu exi$a nici o raliune Plauzib a
pentru ceea ce a facut Cad Sandal' Niciodata nu va exista'
Lacrimile incepura sa curgtr nestingherite pe fata blondei
care lucra in transPorl.
lgi intoarse privirea spre juratul cu numarul cinci, un
mecanic auto diri Richrnond, dindu-5i seama in acel moment
ce barbatul va fi ales Purtatorul de cuvant al juriului'
- Ma rog la Dumnezeu sA fi existat o posibilitate de a
peintimpina faptele fara sens, violente, ale nelegiuililor care
L ror comite. Ma rog la Dumnezeu sa Putern face ceva astazi,
Jci, sa preintardpinam ca cineva sa mai deschida u5a de la
btrare si sa primeasca vestile Pe care le-a prirnit Brian Scott'
Ma rog h qunnezeu sa-l fi Putut lnpiedica pe Carl Sandal sa
frca tot ceea ce a facut.
Acum li simtea; simtea partea din ei care odati se itnpotri-yise in fata cuvintelor lui, dar acum le prirnea'
- Dar noi nu putem sa nu ne traim vietile din plin din
csuza fricii, sa baricadfin ferestrele 9i u$ile, sa trlim ln custi
Fe€um animalele... nu Putem.- igi cobori privire4 eliberendu-i. Ei isi deschisesera ulile, ll
Fimisera in casele lor. $i, chiar in acel mom€nt, Sloane $tiu'
Nu mai era nevoie sa rosteasca nici un cuvant. Abbott Security
nu pierduse.
Si se ruga la Dunnezeu sa fi Putut prcintemPina $i asta'