Robert Park_ Nicolae Anghelescu (transl.)_ Gheorghe Stratan (foreword)-Ştiinţa Voodoo _ drumul...

Post on 23-Dec-2015

18 views 2 download

transcript

a-.,,:W_ ......-...___ ___a......

Timp de sute şi mii de ani

lumea părea să li rămas

in aceeaşi matcă.

"Nimic nou sub soare" a lost

cuvântul de ordine

al celor care identilicau

ziua de mâine cu cea de azi.

Acum insă cunoaşterea,tehnologia şi societatea

evoluează intr-un ritm

care ne somează

să ne redelinim identitatea.

Seria "Paşi peste granite"aduce in aten1ia cititorilor

perspectivele care se deschid

in la1a omului şi societătiiintr-un moment de răscruce.

PAŞI PESTEGRANIŢE

ROBERT L. PARK este profesor de fizică la Universitatea

Maryland şi ocupă o înaltă poziţie în cadrul SocietăţiiAmericane de Fizică. În afara carierei sale de fizician, a

publicat numeroase articole în The New York Times şi The

Washington Post pe teme de interes general în care sunt

implicate probleme ştiinţifice.

Roberl Park

CopertaGABI DUMITRU

Cuvânt înainte

Fizica voodoo şi bazaconiile autohtone

6

FIZICA VOODOO ŞI BAZACONIILE AUTOHTONE 7

8

FIZICA VOODOO ŞI BAZACONIILE AUTOHTONE 9

10

Prefaţă

12

PREFAŢĂ

14

1Astea nu sunt ştiri, ci divertisment

A

In care mijloacele de comunicare

transmit ştiinţă voodoo

16

ASTEA NU SUNT ŞTIRI, CI DIVERTISMENT 17

crede, ci pentru că le sporesc audienţa. Creatorii", a oftat

el, "mor săraci". Iarăşi s-a lăsat o pauză lungă. "Oameniidin Mississippi nu au susţinut aşa cum ar fi trebuit această

tehnologie", mi-a spus el. "Părăsesc statul şi o iau spre vest.

Pe acolo oamenii sunt foarte preocupaţi de poluare; ei o să

aprecieze ce poate face această tehnologie."Oare cât din toate astea credea de fapt Joe Newman? Chiar

şi acum este imposibil de spus. Probabil nici Joe Newman

însuşi nu ştie. El mai trecuse însă prin ceva asemănător şiînainte. Am auzit prima dată de el şi de Maşina de Energiepe ] 1 ianuarie 1984, la Ştirile de seară CBS. "Care este răs-

punsulla criza energetică?", întreba Dan Rather. "Ce-aţi zicedacă un tip vă spune că răspunsul se află în maşina inventa-tă de el? Înainte de a strâmba din nas, ascultaţi-l pe BruceHalI." Reporterul CBS Bruce HalI se dusese până în cătunuldin Lucedale. La o milă depărtare, pe un drum noroios, dincolode semnele NU INTRAŢI şi TRECEREA OPRITĂ, Halistătea împreună cu Joseph Wesley Newman în faţa garaju-lui-atelier al acestuia. El îl descria pe Newman ca pe un "stră-lucit inventator autodidact". Un om puternic şi arătos de vreo

patruzeci de ani, îmbrăcat în haine de lucru, cu părul negrudat drept pe spate, mecanicul necioplit privea drept în ochii

spectatorilor. El a declarat că Maşina lui de Energie poateproduce de zece ori mai multă energie electrică decât este

necesară pentru funcţionarea ei. "Puneţi-vă una în casă şinu veţi mai plăti nici o factură de electricitate", spunea el.

Ăsta este genul de poveste care le place americanilor. Un

vrăjitor venit din păduri care nu şi-a tenninat liceul face o

descoperire ştiinţifică revoluţionară. Rodul geniului său este

contestat de o instituţie ştiinţifică pompoasă şi de un exami-nator al patentului, care respinge cererea lui de patent pen-tru "o sursă nelimitată de energie" fără măcar s-o examineze,pe baza faptului că toate pretinsele invenţii de perpetuummobile sunt respinse la patentare. Joseph Wesley Newman,

18

ASTEA NU SUNT ŞTIRI, CI DIVERTISMENT 19

20

ASTEA NU SUNT ŞTIRI, CI DIVERTISMENT 21

22

ASTEA NU SUNT ŞTIRI, CI DIVERTISMENT 23

mente neremarcabile, dându-Ie semnificaţie într-un mod atâtde irezistibil, încât ei înşişi n-au mai fost în stare apoi să scapede convingerea că făcuseră o mare descoperire. Mai mult,oamenii de ştiinţă, nu în mai mică măsură decât alţii, au ten-

dinţa să vadă ceea ce se aşteaptă să vadă, iar o concluzieeronată a unui coleg respectat îi duce şi pe alţi savanţi pecalea dezonoarei. Aceasta este ştiinţa patologică, în care sa-

vanţii ajung să se autoamăgească.Dacă oamenii de ştiinţă se pot înşela pe ei înşişi, este cu

atât mai uşor să potrivească argumente cu intenţia delibe-rată de a zăpăci jurişti sau legiuitori cu puţine, sau chiar fără

cunoştinţe ştiinţifice. Aceasta este ştiinţa maculatură. Tipic,ea constă din teorii forţate despre ce s-ar putea să fie, cu

prea puţine probe pentru a demonstra că aşa este.

Uneori nici măcar nu există probe. Acum două sute de

ani, oamenii educaţi îşi imaginau că cea mai mare contribu-

ţie a ştiinţei ar fi aceea de a elibera lumea de superstiţii şiînşelătorii. Nu s-a întâmplat aşa. Credinţele străvechi în de-moni şi magie bântuie încă peisajul modem, dar acum sunt

îmbrăcate în limbajul şi simbolurile ştiinţei: un guru vinde-cător bine cotat insistă să spună că reţeta lui de tămăduire

spirituală este bine fundamentată de teoria cuantică; jumăta-te din populaţie crede că Pământul este vizitat de extratereştricare ştiu să călătorească mai repede ca lumina; iar oameni

educaţi poartă magneţi în pantofi pentru a obţine energie dinPământ. Aceasta este pseudoştiinţa. Practicanţii ei pot credecă este ştiinţă, la fel cum vrăjitoarele şi vindecătorii pot să

fie cu adevărat convinşi că au acces la forţe supranaturale.Totuşi, ceea ce poate începe ca o greşeală cinstită evoluează

prin paşi aproape imperceptibili de la autoiluzionare la frau-dă. Linia de demarcaţie dintre prostie şi ftaudă e subţire. Deoa-

rece nu este întotdeauna uşor să-ţi dai seama când e trecută

această graniţă, voi folosi tennenul de ştiinţă voodoo pentrutoate: ştiinţa patologică, ştiinţa maculatură, pseudoştiinţa şi

24

ASTEA NU SUNT ŞTIRI, CI DIVERTISMENT 25

26

ASTEA NU SUNT ŞTIRI, CI DIVERTISMENT 27

28

ASTEA NU SUNT ŞTIRI, CI DIVERTISMENT 29

care se ocupă de cazuri ce par să implice paranonnalul, are

un afiş pe peretele biroului care spune simplu: VREAU SĂCRED. La fel ca agentul Mulder, credinciosul în fuziuneala rece vrea să creadă. Dacă vrem să înţelegem de ce au ales

să creadă în fuziunea la rece, trebuie mai întâi să revedemevenimentele extraordinare din primăvara lui 1989.

30

ASTEA NU SUNT ŞTIRI, CI DIVERTISMENT 31

genera o industrie mai mare decât s-a văzut vreodată pe Pă-

mânt; cu siguranţă că nu era un accident faptul că povestease scursese spre cotidienele financiare cele mai influente dinlume.

Însă în acea noapte a avut loc un accident. La douăspre-zece şi patru minute, printr-un capriciu crud al zeilor, su-

pertancul petrolier Exxon Valdez s-a ciocnit de stânca Blighdin golful Prince William din Alaska, producând cea maimare scurgere de petrol din istoria SUA. Ştirea despre dezas-trullui Exxon Valdez a venit prea târziu ca să intre în ziarelede dimineaţă de pe coasta de est, dar descoperirea unei sur-

se inepuizabile de energie nepoluantă era pe prima paginăa majorităţii ziarelor importante. În zilele care au unnat, ima-

ginile tragice ale păsărilor muribunde şi focilor acoperite cu

ţiţei negru şi gros aveau să amintească zilnic de preţul plătitde civilizaţie pentru energia care o propulsează. Mizeriei din

golful Prince William să-i adăugăm ploile acide, mineritulde suprafaţă, Cemobâl, efectul de seră, deşeuri le nucleare;civilizaţia părea să se înece în excrementele propriei sale pro-ducţii de energie. Fuziunea la rece promitea să eliberezePământul de această strangulare lentă.

Reacţia comunităţii ştiinţifice la ştirea de la Salt Lake Citya contrastat net cu indiferenţa cu care a fost întâmpinatăanunţarea energiei nelimitate de către Joe Newman cu cinciani în unnă. Pons, la unna unnei, era profesor plin de chimie,cu o listă lungă de lucrări publicate. Fleischmann, profesorinvitat la Utah, era profesor la Universitatea din Southamp-ton şi membru al British Royal Society, semn de conside-rabilă autoritate ştiinţifică. Aceştia nu puteau fi ignoraţi.

A doua zi după conferinţa de presă, oameni de ştiinţă dinlaboratoare din lumea întreagă erau adunaţi în jurul tablelor,discutând frânturile de infonnaţii care apăruseră la ştiri. Pri-mul pas era să se întrebe dacă lucrurile afmnate la Utah erau

compatibile cu principiile fizice acceptate. Calculele iniţiale

32

ASTEA NU SUNT ŞTIRI, CI DIVERTISMENT 33

34

ASTEA NU SUNT ŞTIRI, CI DIVERTISMENT 35

36

ASTEA NU SUNT ŞTIRI, CI DIVERTISMENT 37

38

ASTEA NU SUNT ŞTIRI, CI DIVERTISMENT 39

respingerea reciprocă şi fuzionează. În fizică, tennenul de

plasmă se referă la un gaz la temperatură atât de înaltă, încâtelectronii sunt smulşi din atomi, astfel încât, în loc să fie un

gaz de atomi neutri, plasma este un gaz de ioni încărcaţi po-zitiv şi de electroni negativi. Dar, chiar şi în Soare, fuziunea este

un proces lent. Asta face ca Soarele să nu explodeze pur şisimplu. El a "ars" miliarde de ani şi va continua să ardă încămulte miliarde de ani până îşi va consuma combustibilul.

E destul de uşor să se reproducă procesul în laborator; pro-blema este că, la scara laboratorului, nu e foarte eficient. Un

gaz fierbinte tinde să se dilate, iar astfel se răceşte; plasmatrebuie ţinută la un loc (confinata1 Într-un fel oarecare, şiÎn aceasta constă problema. Pe Soare, care din fericire ardefoarte încet, tendinţa de expandare a gazului fierbinte este

contrabalansată de gravitaţia puternică. Într-un reactor de fu-

ziune, plasma trebuie să fie şi mai fierbinte decât Soarele.Dar ce container de pe Pământ ar rezista la o temperaturăatât de ridicată?

Oamenii de ştiinţă au încercat să folosească o sticlă mag-netică. Ea funcţionează în felul unnător: o particulă Încărca-

tă, în mişcare într-un câmp magnetic, este supusă unei forţeperpendiculare pe direcţia ei de mişcare, făcând-o să se ro-

tească în jurul direcţiei câmpului magnetic pe o traiectorie eli-

coidală, sau de tirbuşon. Cu cât câmpul magnetic este mai

puternic, cu atât spirala este mai strânsă. Aceste drumuri eli-coidale se comportă ca spirele unui electrolnagnet, generândun câmp magnetic propriu, care se adaugă câmpului extern,comprilnând şi mai tare plasma fierbinte şi ridicându-i şi maimult temperatura. S-a presupus că, folosind acest "efect de

compresie"5, o sticlă magnetică ar putea conţine o plasmă la

temperatura necesară pentru fuziunea susţinută. Când, la srnr-

şitul anilor 1950, s-a demonstrat efectul de compresie, s-a cre-

zut că centralele electrice bazate pe fuziune vor apărea imediat.

40

ASTEA NU SUNT ŞTIRI, CI DIVERTISMENT 41

42

ASTEA NU SUNT ŞTIRI, CI DIVERTISMENT 43

44

ASTEA NU SUNT ŞTIRI, CI DIVERTISMENT 45

46

2

48

GENA CONVINGERILOR

50

GENA CONVINGERILOR

52

GENA CONVINGERILOR

54

GENA CONVINGERILOR

56

GENA CONVINGERILOR

58

GENA CONVINGERILOR

60

GENA CONVINGERILOR

62

GENA CONVINGERILOR

64

GENA CONVINGERILOR

66

GENA CONVINGERILOR

68

3

70

PLACEBO ARE EFECTE SECUNDARE 7]

72

PLACEBO ARE EFECTE SECUNDARE 73

74

PLACEBO ARE EFECTE SECUNDARE 75

76

PLACEBO ARE EFECTE SECUNDARE 77

78

PLACEBO ARE EFECTE SECUNDARE 79

80

PLACEBO ARE EFECTE SECUNDARE 81

82

PLACEBO ARE EFECTE SECUNDARE 83

84

PLACEBO ARE EFECTE SECUNDARE 85

86

PLACEBO ARE EFECTE SECUNDARE 87

88

PLACEBO ARE EFECTE SECUNDARE 89

nată. Într-adevăr, el se convinge că astfel a fost descoperitun efect încă şi mai puternic.

Ceilalţi doctori parizieni îl detestau desigur pe Mesmer, un

venetic care le răpea clienţii cei mai buni. Benjamin Frank-

lin, principala autoritate mondială în electricitate, care se afla

la Paris ca reprezentant al SUA, bănuia că pacienţii lui Mesmer

profitau cu adevărat de acest ritual curios, deoarece îi scutea

de Iăsările de sânge şi purgativele celorlalţi medici. Până la

urmă, la presiunile mediilor medicale, Ludovic al XVI-lea

a numit o comisie regală care să cerceteze afirmaţiile lui

Mesmer. Comisia îi includea pe Franklin şi pe Antoine Lavoi-

sier, fondatorul chimiei moderne. Membrii comisiei au elabo-

rat o serie de teste ingenioase, în care unor subiecţi li se dădea

iluzia că primeau tratamentul lui Mesmer când de fapt nu-l

primeau, iar alţii primeau tratamentul, dar erau făcuţi să crea-

dă contrariul. Rezultatele au dovedit dincolo de orice îndoia-

lă că efectele mesmerismului se datorau doar puterii de

sugestie. Raportul comisiei, redactat de M. Bailly, un ilus-

tru istoric al astronomiei, a fost o capodoperă de claritate

şi raţiune. El i-a distrus reputaţia lui Mesmer în Franţa, iar

acesta s-a retras în Austria.

Este remarcabil faptul că, după două secole şi cu tot ce

s-a aflat atât despre magnetism, cât şi despre fiziologie, mag-netizatorii mai pot încă atrage prozeliţi. Dar, vai, nu există

o comisie guvernamentală fonnată din Franklini şi Lavoisieri

care să le contrazică afirmaţiile. Dimpotrivă, terapia mag-netică este doar una dintr-o listă imensă şi în continuă creşte-re de "terapii alternative" netestate şi nereglementate, cărora

li s-a acordat recunoaşterea oficială de către Congres în 1992.

Printr-un simplu paragraf din raportul ataşat proiectuluide statut al NIH din acel an a fost creat Oficiul NIH de Medi-

cină Alternativă. Ce este "medicina alternativă" şi ce caută

ea în NIH?

90

PLACEBO ARE EFECTE SECUNDARE 91

92

PLACEBO ARE EFECTE SECUNDARE 93

nu conţine nici un medicament. În terapia magnetică, dupăcum am văzut, aproape că nu există câmp magnetic. La capă-tul plauzibil al spectrului sunt tratamentele nutriţioniste şicele cu ierburi. Totuşi, ca o ironie, terapiile de la capătul ridi-col al spectrului sunt perfect sigure, deoarece nu au nici un

efect, în timp ce acelea de la capătul plauzibil pot avea conse-

cinţe grave.Farmacologia ştiinţifică provine, la unna unnei, din empi-

rismul tradiţional al folosirii ierburilor. Cu excepţia antibioti-

celor, practic toate medicamentele provin din angiosperme,sau plante cu flori. Ele produc, pentru protecţie, chimicale

secundare, aflate mai ales în ftunze şi scoarţă. Multe din aces-

te substanţe naturale, inclusiv unele care, în doze mici, ser-

vesc ca medicamente, pot fi foarte toxice.De exemplu, planta ephedra, sau ma huang, care a fost

folosită timp de secole ca medicament în China, a devenitfoarte populară în Statele Unite ca adjuvant pentru slăbire şica "drog legal". Ea conţine efedrină, un stimulent care mimea-ză efectele unor hormoni precum adrenalina şi are un număr

de aplicaţii medicale. Dar efedrina este şi baza drogului Ecstasy,iar ma huang a şi fost comercializată, fără vreo încercarede disimulare, ca "Ecstasy vegetaIă". Au fost peste opt sute

de rapoarte despre reacţii adverse la ma huang, inclusiv afec-

ţiuni hepatice şi congestii cerebrale, şi cel puţin şaptespre-zece decese. Riscul este mărit de diversitatea produselor din

plante, care face greu de controlat doza.

Fannacologia ştiinţifică se ocupă cu identificarea şi pu-rificarea agentului activ alleacurilor din plante. Doar astfelse pot face studii controlate asupra efectelor şi dozării. De

exemplu, aspirina a fost iniţial găsită în scoarţa de salcie. Dar

abia după ce a fost izolată şi sintetizată acum o sută de ani,ea a devenit ceea ce este până astăzi - unul din cele mai sigu-re, ieftine şi eficace medicamente cunoscute. Ea era "medi-camentul minune" înainte ca tennenul să fi fost inventat.

94

PLACEBO ARE EFECTE SECUNDARE 95

4

ASTRONAUTUL VIRTUAL

98

ASTRONAUTUL VIRTUAL

100

ASTRONAUTUL VIRTUAL

102

ASTRONAUTUL VIRTUAL

104

ASTRONAUTUL VIRTUAL

106

ASTRONAUTUL VIRTUAL

108

ASTRONAUTUL VIRTUAL

110

ASTRONAUTUL VIRTUAL

112

ASTRONAUTUL VIRTUAL

114

ASTRONAUTUL VIRTUAL

116

ASTRONAUTUL VIRTUAL

118

ASTRONAUTUL VIRTUAL

120

ASTRONAUTUL VIRTUAL

122

ASTRONAUTUL VIRTUAL

124

ASTRONAUTUL VIRTUAL

5

TREBUIE SĂ EXISTE O LEGE

128

TREBUIE SĂ EXISTE O LEGE

130

TREBUIE SĂ EXISTE O LEGE

132

TREBUIE SĂ EXISTE O LEGE

134

TREBUIE SĂ EXISTE O LEGE

136

TREBUIE SĂ EXISTE O LEGE

138

TREBUIE SĂ EXISTE O LEGE

140

TREBUIE SĂ EXISTE O LEGE

142

TREBUIE SĂ EXISTE O LEGE

144

TREBUIE SĂ EXISTE O LEGE

146

TREBUIE SĂ EXISTE O LEGE

6

PERPETUUM MOBILE

150

PERPETUUM MOBILE

152

PERPETUUM MOBILE

154

PERPETUUM MOBILE

156

PERPETUUM MOBILE

158

PERPETUUM MOBILE

160

PERPETUUM MOBILE

162

PERPETUUM MOBILE

164

PERPETUUM MOBILE

166

PERPETUUM MOBILE

168

PERPETUUM MOBILE

170

PERPETUUM MOBILE

172

PERPETUUM MOBILE

174

PERPETUUM MOBILE

176

PERPETUUM MOBILE

178

PERPETUUM MOBILE

180

PERPETUUM MOBILE

182

7

184

CURENŢI DE TEAMĂ

186

CURENŢI DE TEAMĂ

188

CURENŢI DE TEAMĂ

190

CURENŢI DE TEAMĂ

192

CURENŢI DE TEAMĂ

194

CURENŢI DE TEAMĂ

196

CURENŢI DE TEAMĂ

198

CURENŢI DE TEAMĂ

200

CURENŢI DE TEAMĂ

202

CURENŢI DE TEAMĂ

204

CURENŢI DE TEAMĂ

206

CURENŢI DE TEAMĂ

208

CURENŢI DE TEAMĂ

8

ZIUA JUDECĂŢII

212

ZIUA JUDECĂŢII

214

ZIUA JUDECĂŢII

216

ZIUA JUDECĂŢII

218

ZIUA JUDECĂŢII

220

ZIUA JUDECĂŢII

9

DOAR CIUPERCILE CRESC ÎN ÎNTUNERIC 223

224

DOAR CIUPERCILE CRESC ÎN ÎNTUNERIC 225

226

DOAR CIUPERCILE CRESC ÎN ÎNTUNERIC 227

228

DOAR CIUPERCILE CRESC ÎN ÎNTUNERIC 229

230

DOAR CIUPERCILE CRESC ÎN ÎNTUNERIC 231

232

DOAR CIUPERCILE CRESC ÎN ÎNTUNERIC 233

234

DOAR CIUPERCILE CRESC ÎN ÎNTUNERIC 235

236

DOAR CIUPERCILE CRESC ÎN ÎNTUNERIC 237

238

DOAR CIUPERCILE CRESC ÎN ÎNTUNERIC 239

240

DOAR CIUPERCILE CRESC ÎN ÎNTUNERIC 241

242

DOAR CIUPERCILE CRESC ÎN ÎNTUNERIC 243

244

DOAR CIUPERCILE CRESC ÎN ÎNTUNERIC 245

10

CÂT DE CIUDAT ESTE UNIVERSUL? 247

248

CÂT DE CIUDAT ESTE UNIVERSUL? 249

250

CÂT DE CIUDAT ESTE UNIVERSUL? 251

252

CÂT DE CIUDAT ESTE UNIVERSUL? 253

254

CÂT DE CIUDAT ESTE UNIVERSUL? 255

256

CÂT DE CIUDAT ESTE UNIVERSUL? 257

258

CÂT DE CIUDAT ESTE UNIVERSUL? 259

260

CÂT DE CIUDAT ESTE UNIVERSUL? 261

262

CÂT DE CIUDAT ESTE UNIVERSUL? 263

264

CÂT DE CIUDAT ESTE UNIVERSUL? 265

266

CÂT DE CIUDAT ESTE UNIVERSUL? 267

268

CÂT DE CIUDAT ESTE UNIVERSUL? 269

270

CÂT DE CIUDAT ESTE UNIVERSUL? 271

Cuprins

274

Redactor

VLAD ZOGRAFI