Post on 15-Oct-2015
description
transcript
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
PROIECT
PRIVIND INSTALAIA TERMIC INTERIOAR
I INSTALAIA DE UTILIZARE GAZE NATURALE A
UNEI CLADIRI ADMINISTRATIVE
MUN. BOTOANI
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
PROIECTUL VA CUPRINDE
A.PIESE SCRISECapitolul 1: MEMORIU TEHNIC
1.1. Descrierea funcional constructiv a cldirii;
1.1.1. Date privind elementele de rezisten ale cldirii;1.1.2. Date privind elementele de arhitectur ale cldirii;1.1.3. Date privind instalaiile aferente cldirii;
1.2. Fundamentarea soluiilor adoptate
1.2.1. Descrierea general a instalaiei denclzire;
1.2.2. Instalaia interioar de nclzire;
1.2.3.Corpurile de nclzire;
1.2.4. Instalaii termoenergetice n centrala termice, utilaje;
1.2.5. Instalatia de utilizare gaze naturale ;
1.2.5.1. Date generale;
1.2.5.2. Situatia existenta;
1.2.5.3. Situatia proiectata;
Capitolul 2: NOTE DE CALCUL
2.1. Calculul termotehnic al elmentelor de construcie
2.1.1. Calculul rezistenei termice al elementelor de construcie:
- Pardoseala calda la parter;
- Pardoseala rece la parter;
- Pardoseala rece peste parter (ntre etaje);
- Pardoseala cald peste parter (ntre etaje);
- Planeu pentru terasa circulabila;
- Planeu pentru terasa necirculabila;
- Perei exteriori;
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
- Perei interiori;
- Ui si ferestre exterioare;
- Ui si ferestre interioare;
2.2. Determinarea necesarului de cldurconform S.R. 1907;
2.5. Dimensionarea corpurilor de nclzire;
2.5.1. Alegerea corpurilor de nclzire statice;
2.6. Proiectarea reelei de distribuie;
3.5.1. Calculul hidraulic al reelei de distribuie;
2.7. Dimensionarea i alegerea echipamentelor pentru instalaia de nclzire
2.7.1. Calculul capacitii cazanului;
2.7.2. Calculul i alegerea pompelorde circulaie;
2.7.3. Calculul elementelor centralei termice;
2.7.3.1. Vas de expansiune nchis;
2.7.3.2. Co de fum;
2.8. Breviar de calcul privind instalatia de utilizare gaze naturale
2.8.1. Stabilirea debitului de calcul instalat2.8.2. Dimensionarea instalatiei de utilizare
Capitolul 3 : TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A INSTALATIILOR DE INCALZIRE SI GA
NATURALE
3.1.Detalii de execuie
3.1.1. Tehnologia de montare a cazanului;
3.1.2. Tehnologia de execuie a conductelor si armturilor;
3.1.3. Tehnologia de montare a radiatoarelor;
3.1.4. Verificarea instalatiei:
1.1.4.1. Probe: - la cald
- la rece
- de eficacitate
3.1.5. Exploatarea si intretinrea instalatiei termice interioare
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
3.1.6. Condiii i regulide montare instalaii gaze naturale
Capitolul 4: ELEMENTE DE PROTECIA MUNCII
Capitolul 5: DOCUMENTAIA ECONOMIC: ANTEMSURTOARE
BIBLIOGRAFIE
B.PIESE DESENATEA 01 - PLAN DE SITUAIE
A 02SECIUNE TRANSVERSAL
IT 1INSTALAIE DE NCLZIREPARTER
IT 2INSTALAIE DE NCLZIREETAJ 1
IT 3INSTALAIE DE NCLZIREETAJ 2
IT 4INSTALAIE DE NCLZIREPLAN NCPERE CENTRAL TERMIC
IT 5INSTALAIE DE NCLZIRESCHEMA TERMOENERGETIC C.T.
IT 5INSTALAIE DE NCLZIRESCHEMA COLOANELOR
IT 6INSTALAIE DE NCLZIREDETALIU CO DE FUM
G 01INSTALATIE UTILIZARE GAZE NATURALEPLAN PARTER
G 02INSTALATIE UTILIZARE GAZE NATURALESCHEMA IZOMETRIC
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
Capitolul 1
MEMORIU TEHNIC
1.1.Descrierea funcional constructiv a cldirii
Conform temei de proiectare documentaia cuprinde proiectarea instalaiei de nclzire pe
un sediu administrativ amplasat n localitatea Botoani, dotat cu central termic proprie cu funcio
pe gaze naturale.
Cldirea este format dintr-un singur corp i are regimul de nlime de P+2E
Proiectarea instalatiilor a fost elaborata in urmatoarele ipoteze:
- amplasamentul este situat in zona climatica III;
- temperatura aerului exterior este -18 C;
- zona eoliana IV, respectiv viteza conventional a vntului de calcul v = 4,0 m/s ;
- temperaturile interioare de calcul au fost stabilite functie de destinatia incaperilor
conform S.R. 1907/2-97 ;
Categoria de importana a constructiei este C - constructie de importanta normala (n conform
cu H.G. 261-96), Clasa de importanta III (definita in concordanta cu P 100-92 - Normativ pe
proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale, agro-zootehnice si industriale
instalatiile aferente (conform P 100-92) se ncadreaza n categoria seismica E - diverse-sisteme, insta
sau echipamente de uz curent.
ntocmitconform cerinelor din tema de proiectare, lucrarea respect normele i standardel
vigoare, astfel nct s poat fi asigurat confortul utilizatorilor precum i nivelurile de perform
necesare.
1.1.1. Date privind elementele de rezisten ale cldirii
Construcia are o structur de rezisten pe cadre, cu stalpi de susinere i planee din barmat, iar nchiderile exterioare se realizeaz din zidarie din B.C.A. Fundaia este de tip continu
dreptul pereilor portani. Acoperiul este tip teras.
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
1.1.2. Date privind elemente de arhitectur ale cldirii
Regimul de nlime fiind P+2E, avem urmtoarele dimensiuni:
Ac = 174,90 m2
Ad = 573,85 m2
Au = 487,45 m2
Modul de distribuire a funciunilor pe nivele de cldire se prezint mai jos:
- la parter : relaiicu publicul, magazie, arhiv, garaj, G.S., Hol, CT;- la etaj 1 : birouri, secretariat, foyer, sal de conferine G.S.;- la etaj 2 : birouri, oficiu, G.S.;
1.1.3. Date privind instalaiile aferente cldirii
Amplasamentul va beneficia de toate utilitile necesare cum sunt: alimentare cu ap, instalai
gaze naturale , canalizare, alimentare cu energie electric, telefonie, astfel:
Pentru alimentarea cu gaze naturale va fi necesara realizarea unei extinderi de conducte
functionare pe gaze naturale in regim de presiune redusa care va faece legatura dintre reteaua exist
amplasata in bv-dul M.Eminescu si cladirea care va adaposti sediul administrativ al Inspectoratjudetean de Calitate in C-tii.
Alimentarea cu energie electrica se va face prin racordarea la linia electrica subterana ampla
in parcul M.Eminsecu a cladirii proiectate.
Racordarea instalatiei de canalizare proiectate la canalizarea existenta din Bv-dul M.Eminescu
Alimentarea cu apa potabila a obiectivului de investitii din reteaua de apa situata in Bv
M.Eminescu.
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
1.2. Fundamentarea soluiilor adoptate
1.2.1. Descrierea general a instalaiei denclzire
Proiectul cuprinde instalaia de nclzire la un sediu administrativ P+2E, amplasat n localit
Botoani.
Instalaia interioar de nclzire a sediului administrativ este de tip bitubular, cu circu
agentului termic prin pompare, distribuie inferioar pe doua ramuri ,agentul termic furnizat de cent
termic proprie este apa cald cu temperatura de 90 70 C ,corpurile de nclzire utilizate
radiatoare din oel, iar conductele dedistribuie i racordurile la corpurile de nclzire sunt din P
(polipropilena random).
1.2.2. Instalaia interioar de nclzire:
Schema de distribuie s-a ales astfel nct s asigure:
- alimentarea corpurilor de nclzire;
- funcionarea concomitent a acestora, dar i posibilitatea funcionrii pariale a
instalaiei.
- stabilitatea hidraulic a instalaiei, la variaii de debit;
- posibilitarea reglrii instalaiei la schimbarea condiiilor nominale;
Alimentarea corpurilor de nclzire s-a fcut pe doua ramuri care grupeaz aparate de acecategorie (radiatoare cu panouri radiante din oel)
S-au prevzut armturi de nchidere pentru a realiza sectorizarea instalaiei i a limita astfel z
de influen a unor avarii.
Instalaia interioar de nclzire cu ap cald, montat aparent, este cu circulaie forat
pompare, realizat n sistem bitubular, cu distribuie inferioar. Pompele de circulaie sunt prevzut
conductele de ducere.
Traseele conductelor de nclzire s-au ales astfel nct s se asigure :
- alimentarea tuturor consumatorilor ;
- accesul la conducte ,aparate i armturi ;
- lungimi minime de reea ;
S-au prevzut armturi de nchidere pe fiecare ramur ,n vederea limitrii zonelor cu avarii.
S-a efectuat echilibrarea hidraulic a instalaiei n vederea realizrii n condiii nomina
alimentrii tuturor aparatelor de nclzire.
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
La trecerea prin perei i planee conductele se vor monta n tuburi de protecie, care s perm
micarea liber a conductelor datorit dilatrii i s asigure protecia mecanic a conductelor izol
Tuburile de protecie se vor masca prin rozete .
1.2.3. Corpurile de nclzire :
Alegerea corpurilor de nclzire se face dup criterii tehnice, economice, igienice, i este
ordinea acestora variind de la caz la caz.
Corpurile de nclzire s-au amplasat de regul n dreptul parapetului ferestrelor, s-au
vecintatea suprafeelor reci, pentru obinerea unei eficiene termice maxime i corelat cu mobilierul
celelalte instalaii,la distane de5 cm fa de peretele exterior i la 12 cm fa de pardodeala finit.
Corpurile de nclzire s-au racordat la instalaie astfel nct circulaia agentului termic s se
de jos n sus, iar racordul de la coloan la radiator se va realiza n diagonal.
Corpurile de nclzire s-au prevzut cu robinete termostatate ,n vederea reglrii debitului
temperaturilor interioare.
1.2.4. Instalaii termoenergetice n centrala termice. Utilaje.
Schema tehnologic a fost conceput pentru realizarea urmtoarelor funcii:
- vehicularea agentului termic n circuitele primarepn la atingerea temperaturii minime a
la intrarea n cazane;- protecia cazanelor i a instalaiilor termoenergetice mpotriva creterii presiuniipeste lim
admise;
- circulaia agentului termic pentru nclzire ctre i de la consumator.
Centrala termic este dimensionat i echipat in prima varianta cu un cazan de 78 KW pe
furnizarea urmtoarelor cantiti de energie sub form de ap cald 90 70 C, la presiune Pn 5
pentru nclzire .i preparare ap cald de consum.
Aerisirea instalaiei se realizeaz prin dezaeratoare i supape automate n punctele nalte
instalaiei. Golirea instalaiilor din centrala termic se efectueaz prin robinei de golire dir
ctre plnii, jgheaburi sau ba racordat la canalizare.
Evacuarea gazelor de ardere se va face de la cazan printr - un canal de fum propriu brana
seciunea aferent din coul de fum exterior cu echiv. = 250 mm. i hpropus = 14,4 m.
Canalele de fum din tabl de oel sunt protejate anticoroziv i izolate cu saltele din vat de st
Protecia izolaiei se face cu tabl zincat
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
Prima parte a proiectului cuprinde calculul higrotermic al elementelor de nchidere, respectiv
verificarea termic i calculul rezistenei la transfer termic conform STAS 6472/3-89.
Dup calculul necesarului de cldur s-au dimensionat corpurile de nclzire, folosindu-se
radiatoare din oel, dimensionarea acestora fcndu-se conform normativelor firmei productoare.
Urmtoarea etap reprezint calculul hidraulic al reelei de nclzire, respectiv dimensionarea
conductelor instalaiilor interioare, alegerea cazanului de nclzire, rezultnd un cazanSIME cu arzto
atmosferic, de putere 78 KW, funcionnd cu gaz metan.
Pentru o bun funcionare a instalaiei s-au prevzut,pe fiecare radiator un robinet de aerisire.
Vasul de expansiune este de tip nchis, avnd o capacitate de 100 l.
n continuare s-a dimensionat coul de fum.
Am efectuat documentatia economicape baza antemasurtorii ntocmitpentru instalaia de
nclzire.
In final a rezultat din calcule urmatoarele:
- rezistenta de transfer termic Ro=0.735
- un necesar de caldura Qnec = 67.3 KW
- cazan de putere P=78 KW
- consumul de combustil al cazanului este de 9.2 Nm/h
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
1.2.5. Instalatia de utilizare gaze naturale
1.2.5.1. Date generate
Pentru imobilul prezentat, situat n Botosani, este necesar un debit de gaze naturale de 9,2Nm
nominalizat pe scopuri de utilizare i receptori astfel:
Central termic - propus 1 buc 9,2 N mc/h
Total debit instalat Qi = 9,2 N mc/h
1.2.5.2. Situaie existent
Alimentarea cu gaze naturale a imobilului (cladire de birouri) se va realiza prin intermediul u
branament ngropat propus i post de reglare echipat cu regulator presiune joas, pentru instalai
utilizare. Imobilul are regim de nlime de P+2ET. La parterul imobilului este amenajat o cam
pentru montarea centralei termice, cu toate echipamentele necesare.
1.2.5.3. Situaia proiectat.
Se propune alimentarea cu gaze naturale a centralei termice avnd un consum de gaze naturale d
9,2 Nmc/h aflata ntr-o camer special amenajat s respecte condiiile normativului de gaze naturale
NT-DPE-01/2004, situat la parterul imobilului.
Centrala termic se va racorda la instalaia de utilizare proiectat prin intermediul unui racord rig
sau flexibil, innd cont de condiiile impuse de normativul pentru proiectare NT-DPE-01/2004, (art.
8.14, 8,15.)
Camera destinata montrii centralei termice este prevzuta cu suprafee vitrate sub form de ferestre
spre exterior.
Ferestrele sunt prevzute cu ram dinPVC i geam termopan cu sticl 4 mm.
Instalaia de utilizare proiectat 11/4" este realizat din eav de oel sudat SR EN 10208-1 s
va racorda n postul de reglaremsurare.
S-a montat detector automat de gaze cu limita inferioar de sensibilitate 2%CH4, n aer, care
aciona asupra robinetului de nchidere al conductei de alimentare cu gaze naturale (electroventil).
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
Capitolul 2: NOTE DE CALCUL
2.1. Calculul termotehnic al elementelor de nchidere
Rezolvarea judicioas a problemelor de higrotermic a construciilor prezint o importan
deosebit att din punct de vedere al asigurrii condiiilor de confort termic i al microclimei cerute c
din punct de vedere economic.
Dimensionarea instalaiei de nclzire, regimulde exploatare a acesteia, consumul de combust
sunt dependente de alegerea materialelor i de dimensionarea elementelor de construcie ce delimiteaz
ncperea.
La realizarea cldirilor este necesar s se urmreasc satisfacerea condiiilor termice legale de
realizare:
- rezistene minime necesare la transferul de cldur prin elementele delimitatoare n vederea
limitrii fluxului termic i a evitrii condensrii vaporilor de ap pe suprafeelor interioare al
elementelor de construcie
- stabilitii termice necesare a elementelor de construcie i a ncperii, pentru limitarea oscila
de temperatur a aerului interior pe suprafeele interioare, ale elementelor de construcie;
- rezistenei la permeabilitate la vapori;
- rezistenei la permeabilitate la aer la elementele exterioare;
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
2.1.1. Calculul rezistenei termice al elementelor de inchidere
pentru urmatoarele elemente de construcii:
- Pardoseala calda la parter;- Pardoseala rece la parter;
- Pardoseala rece peste parter (ntre etaje);
- Pardoseala cald peste parter (ntre etaje);
- Planeu pentru terasa circulabila;
- Planeu pentru terasa necirculabila;
- Perei exteriori;
- Perei interiori;
- Ui si ferestre exterioare;
- Ui si ferestre interioare;
Rezistena termic pentru pardoseala calda la parter
1. Parchet = 0,02 m; = 0,41 W/(mK); Sm= 7,71 W/(m
2K)
2. Strat suport (P.F.L. poros) = 0,02 m; = 0,17 W/(mK); Sm= 4,35 W/(m
2K)
3. Strat egalizare (nisip uscat) = 0,05 m; = 0,58 W/(mK); Sm= 7,48 W/(m
2K)
4. Placa beton armat = 0,14 m; = 1,74 W/(mK); Sm= 16,24 W/(m
2K
5. Balast = 0,25 m; = 0,17 W/(mK); Sm= 2,49 W/(m
2
K)6. Pmnt
= 1,16 W/(mK); Sm= 11,28 W/(m2K
Rezistena la transfer termic al elementului de construcie considerat R0, se calculeaza
relaia:
1
2
3
4
5
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
Rirezisten la transfer termic prin suprafaa interioara n [m2K/W]
Rerezisten la transfer termic prin suprafaa exterioar n [m2K/W]
i,ecoefficient de transfer termic prin suprafaa interioar respective exterioar n [m2K
i = 12 [m2K/W]
e= 12 [m2K/W]
j grosimea stratului [m];
bjcoeficientul de calitate al materialului din stratul j;
j coeficientul de conductivitate termica a materialului din stratul j [W/mK];
jnumarul de straturi din elemental de constructie;
Calcului indicelui interiei termice D, a elementului de construcie:
n care:
Rjrezistena la permiabilitate termic a stratului j din element [m2K/W];
Sjcoeficientul de asimilare termic a materialului stratului j [W/m2K];
Calculul coeficientului de masivitate termic a elementelor de construcie exterioare
m = 1,225 -0,05 D
Deci:
=
= 0,37 + 0,512 +0,645 + 1,307 + 3,662 = 6,496 4,5 => m = 1
D = 6,496
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
Criteriul standardizat de verificare a gradului de izolare termic a elementelor de constru
exterioare l reprezint rezistena termica necesar R0nec. cu condiia:
R0nec. R0
R0nec.se determin pe baza relaiei de staionaritate a fluxlui termic unitar cu condia limi
superioare a diferenei dintre temp. ti a aerului interior i temperatura i m
suprafeei interioare a elementului de construcie
R0nec =
i max = 3,5
Conf. STAS 6472/389 pentru = 60%
ti = 20C
te = -18C m = 1
Ri =0,125 n = 1
R0nec = 1,36
Calculm valoarea rezistenei termice R0
R0= Ri + Rpard + Re = (Ri +Re) + Rpard = 0,084 + 0,084 + Rplr
R0= 0,168 + Rpard
Rpard =
= 0,0488 + 0,117 + 0,086 + 0,080 +
= 0,331 +
Din condiia R0 R0nec R0 1,36
0,209 + 0,331 +
= 1,36 => 0,54 +
= 1,36 =>
= 1,360,82
= 0,82
5 = 0,14 adoptam 5 = 0.25
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
Rpard = 0,331 += 1,8 Rpard = 1,8
R0 = 0,168 + 1,8 = 1.8 R0= 1.96
Rezistenta termica pentru pardoseala rece peste parter
1. Gresie = 0,015 m; = 2,03 W/(mK); Sm= 17,99 W/(m
2K)
2. Strat suport (P.F.L. poros)
= 0,02 m; = 0,17 W/(mK); Sm= 4,35 W/(m2K)
3. Strat egalizare (nisip uscat)
= 0,05 m; = 0,58 W/(mK); Sm= 7,48 W/(m2K)
4. Placa beton armat
= 0,14 m; = 1,74 W/(mK); Sm= 16,24 W/(m2K)
5. Balast
= 0,25 m; = 0,17 W/(mK); Sm= 2,49 W/(m2K)
6. Pmnt
= 1,16 W/(mK); Sm= 11,28 W/(m2K
Ri = 0,125 (Ri =
0.007)
D =
=
= 0,13+ 0,512 +0,645 + 1,307 + 3,662 = 6,256 => m = 1
D = 6,256
m = 1
R0 nec. R0
1
2
3
4
5
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
1
2
3
4
5
= 3,5 (conf. STAS)R0nec = 1,2
R0 = 0,125 + Rpardr
Rpardr=
= 0,074 + 0,117 + 0,086 + 0,080 + = 0,357 +
Rpardr= 0,357 +
Din condiia R0 R0nec R0 1,22
0,209 + 0,357 +
= 1,22 => 0,56 +
= 1,22 =>
= 1,220,56
= 0,66
5 = 0,1122 adoptam 5 = 0.25
Rpard = 0,331 += 1,8 Rpard = 1,8
R0 = 0,209 + 1,8 = 2.09 R0 =
Rezistenta termica pentru pardoseala rece peste parter (ntre etaje)
1.Gresie = 0,02 m; = 2,03 W/(mK); Sm= 17,99 W/(m
2K)
2. ap de egalizare = 0,1 m; = 0,93 W/(mK); Sm= 10,08 W/(m
2K)
3.Hidroizolaie = 0,005 m; = 0,17 W/(mK); Sm= 4,64 W/(m
2K)
4. Placa de beton = 0,15 m; = 1,74 W/(mK); Sm= 16,24 W/(m
2K)
5.Tencuiala = 0,01 m; = 0,87 W/(mK); Sm= 9,45 W/(m2K)
Ri = 0,125 (Ri =
0,125)
D =
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
D =
=
= 0,17 + 1,08 + 0,136 + 1,4 + 0,108 = 2,894
D = 2,894
m = 1,2250,05 2,894 = 1,08m = 1,08
R0 nec. R0
R0nec =
=
= 3,5 (conf. STAS)
R0nec = 1,466
R0 = 0,125 + Rplr
Rplr=
= 0,0098 + 0,1075 +
+ 0,0862 + 0,0115 = 0,215 +
Rplr= 0,215 +
Din condiia R0R0nec. => R0 1,466
R0= 0,125 + 0,215 +
1,466
0,34 +
= 1,466 =>
= 1,126 => 3= 0,19
Rplr= 0,215 + = 1,330
Rplr= 1,33
R0 = 0,125 + 1,330 = 1,455
R0 = 1,45
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
1
2
34
5
Rezistena termic pentru pardoseala cald peste parter (ntre etaje)
1. Parchet = 0,02 m; = 0,41 W/(mK); Sm= 7,71 W/(m
2K)
2. Strat support (P.F.L poros) = 0,02 m; = 0,17 W/(mK); Sm= 4,35 W/(m
2K)
3. Strat egalizare (zgura) = 0,05 m; = 0,16 W/(mK); Sm= 2,20 W/(m
2K)
4. Placa de beton = 0,15 m; = 1,74 W/(mK); Sm= 16,24 W/(m
2K)
5. Tencuiala = 0,01 m; = 0,87 W/(mK); Sm= 9,45 W/(m
2K)
Ri = 0,125 (Ri =
0,125)
D =
D =
=
= 0,37 + 0,51 + 0,688 + 1,4 + 0,108 = 3,076
D = 3,076
m = 1,2250,05 3,076= 1,07
m = 1,07
R0 nec. R0
R0nec =
=
= 3,5 (conf. STAS)
R0nec = 1,452
R0 = 0,125 + Rplc
Rplc=
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
1
2
3
45
6
7
= 0,049 + 0,118 +
+ 0,0862 + 0,0115 = 0,265 +
Rplc= 0,265 +
Din condiia R0R0nec. => R0 1,452
R0= 0,125 + 0,265 + 1,452
0,39 +
= 1,452 =>
= 1,062 => 3= 0,18
Rplc= 0,215 += 1,327
Rplr= 1,33
R0 = 0,125 + 1,327 = 1,452
R0 = 1,45
Rezistena termic pentru terasa necirculabil
1. Strat hidroizolant termosudabil = 0,01 m; = 0,14 W/(mK); Sm= 2,44 W/(m
2K)
2. Hidroizolaie = 0,001 m; = 0,17 W/(mK); Sm= 4,64 W/(m
2
K)3. ap
= 0,05 m; = 0,93 W/(mK); Sm= 10,08 W/(m2K)
4. Termoizolaie (polistiren extrudat) = 0,25 m; = 0,29 W/(mK); Sm= 4,21 W/(m
2K)
5. Barier Vapori = 0,001 m; = 0,17 W/(mK); Sm= 4,64 W/(m
2K)
6. Plac beton = 0,15 m; = 1,74 W/(mK); Sm= 16,24 W/(m
2K)
7. Tencuial = 0,02 m; = 0,87 W/(mK); Sm= 9,45 W/(m
2K)
Ri =
Re =
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
D=
=
= 0,175 + 0,029 + 0,54 + 3,62 + 0,0116 + 1,4 + 0,218 = 5,83
D = 5,83
m = 1,2250,05 x 5,83 = 1
m = 0,933
R0nec =
=
R0 = 0,168 + Rpl
Rtn =
= 0,071 + 0,0059 + 0,054 +
+ 0,0066 + 0,0862 + 0,022
= 0,245 +
R0 = 0,168 + 0,245 +
0,985 =>
= 0,572 => 4= 0,16
Rtn = 0,245 += 0.796 => R0= 0,168 +0,797 = 0,964
Adoptam: 4= 0,25 => Rtn = 0,245 += 1,10
Rplr= 1,10
R0 = 0,168 + 1,10 = 1,275
R0 = 1,275
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
2
3
5
6
7
8
1
4
Rezistena termic pentru terasa circulabil
1. Gresie = 0,02 m; = 2,03 W/(mK); Sm= 17,99 W/(m
2. Sapa egalizare = 0,03 m; = 0,93 W/(mK); Sm= 10,08 W/(m
3. Plasa sudata = 0,01 m; = 0,14 W/(mK); Sm= 2,44 W/(m
2
4. Hidroizolatie = 0,001 m; = 0,17 W/(mK); Sm= 4,64 W/(m
5. Termoizolatie = 0,25 m; = 0,29 W/(mK); Sm= 4,21 W/(m
6. Bariera vapori = 0,001 m; = 0,17 W/(mK); Sm= 4,64 W/(m
7. Placa beton = 0,15 m; = 1,74 W/(mK); Sm= 16,24 W/(m
8. Tencuiala = 0,02 m; = 0,87 W/(mK); Sm= 9,45 W/(m
2
Ri =
Re =
D=
=
= 0,177 + 0,325 + 0,174 + 0,027 + 3,62 + 0,027+ 1.4 + 0,217 = 5,96
D = 5,96
m = 1,2250,05 x 5,96 = 0,927
m = 0,927
R0nec =
=
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
2
3
1
4
R0 = 0,168 + Rplr
Rpl =
= 0,0098 + 0,032 + 0,071 + 0,0058 + + 0,0058 + 0,0862 + 0,022
= 0,232 +
R0 = 0,168 + 0,232 +
0,927 =>
= 0,527 => 5= 0,15
Rpl = 0,232 += 0.75 => R0= 0,168 +0,75 = 0,918
Adoptam: 4= 0,25 => Rpl = 0,232 +
= 1,09
Rpl = 1,09
R0 = 0,168 + 1,09 = 1,26
R0 = 1,26
Rezistenta termica pentru pereti exteriori
1. Tencuiala = 0,01 m; = 0,87 W/(mK); Sm= 9,45 W/(m
2K)
2. Termoizolatie (polistiren expandat) = 0,08 m; = 0,04 W/(mK); Sm= 0,29 W/(m
2K)
3. Zidarie B.C.A. = 0,3 m; = 0,27 W/(mK); Sm= 4,20 W/(m
2
K)4. Tencuiala
= 0,02 m; = 0,87 W/(mK); Sm= 9,45 W/(m2K)
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
2
3
1
Ri =
D =
D =
=
= 0,108 +0,58 + 3,70 + 0,217 = 5,57
D = 5,57
m = 1,2250,05 D = 1,2250,05 x 5,57 = 0,946
m = 0,946
R0nec R0
R0nec =
=
R0nec = 0,86
R0 = (Ri + Re) + Rp = 0,125 + Rp
Rp = 3,145 => R0= 0,125 + 3,145 = 3,27
Rezistenta termica pentru pereti interiori
1. Tencuiala = 0,02 m; = 0,87 W/(mK); Sm= 9,45 W/(m2K)
2. Zidarie B.C.A. = 0,2 m; = 0,28 W/(mK); Sm= 4,20 W/(m
2K)
3. Tencuiala = 0,02 m; = 0,87 W/(mK); Sm= 9,45 W/(m
2K)
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
Ri =
Re =
D =
D =
=0,217 + 2,47 + 0,217 = 1,17
D = 2,9
m = 1,2240,05 D = 1,2250,05 x 1,17 = 1,16
m = 1,16
R0nec R0
R0nec =
=
R0nec = 0,52
R0 = (Ri + Re)Rp = 0,125 + Rp
Rp =
=
+0,046
R0 = 0,25 + 0,046 +
0,52 =>
=0,22 => 2= 0,05
Adoptam 2= 0,2 => Rp = 0,046 + 0,74 = 0,78Rp = 0,78
R0= 0,25 + 0,78 = 1,03
R0= 1,03
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
3.2.9. Rezistena termic pentru ui i ferestre exterioare:
3.2.10. a. pentru ferestre profile PVC cu geam termopan
R0= 0,51 [m2K/W]
b. Pentru Usi si glaswand cu geam termopan
R0= 0,92 [m2K/W]
c. Pentru Usi interioare
R0= 0,33 [m2K/W]
Cladirea este greu permeabila cu ferestre si este amplasata in localitate (municipiul Botosani) c
= -18C pentru zona a III-a climatic si a IV-a eoliana.
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
2.2. Determinarea necesarului de cldur conform S.R. 1907;
Necesarul de caldura de calcul Q
Q = QT(1+
) + Qi [W]
Unde
QT(W) fluxul termic cedat prin transmisie corespunzator diferentei de temperature i
interiorul si exteriorul elementelor de construcie ce delimiteaz ncperea.
Qi(W) sarcina termic pentru nclzirea de la temperatura exterioar convenional de calc
aerului infiltrat prin neetaneitile uilor i ferestrelor i a aerului ptrun
deschiderea acestora i se determin ca valoarea maxim ntre sarcinile Qi1i Qi2:
Qi1sarcina termic pentru nclzirea de la e la i a aerului infiltrat prin neetaneit
uilor i ferestrelor i a aerului ptruns la deschiderea acestora determinat in
seama de nr. de schimburi de aer necesar n ncpere din condiii de con
fiziologic cu relaia:
Qi1= [na0 CM V Cp(i e) + Qu](1 - ) [W]
Qi2sarcina termic pentru nclzirea de la e la i a aerului infiltrat prin neetaneit
uilor i ferestrelor i a celui ptruns la deschiderea acestora determinat
viteza convenionala a vntului se calculeaza cu relaia:
Qi2= {CM[EiLV4/3(i- e)]+QU} + (1 -
) [W]
In care:
- na0nr. de schimb de aer necesar n ncpere din condiii de confort fiziologic
na0V = 7 x 10-3Np (mc/s)
Np= nr. de persoane
V = volumul ncperii (mc)
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
- CM coeficient de corecie al necesarului de cldur de calcul n funcie de m
specific a construciei
- pentru mpi 400 kg/mp => CM= 1
- densitatea aerului la temperatura i (kg/mc)
- pentru i = 20C => = 998,2 kg/mc
CP= 4183 j/kgK
-pentru i = 18C => = 998,5 kg/mc
CP= 4184,6 j/kgK
-pentru i = 22C => = 997,7 kg/mc
CP= 4181,3 j/kgK
- pentru i = 15C => = 998,95 kg/mc
CP= 4187 j/kgK
-pentru i = 12C => = 998,5 kg/mc
CP= 4186 j/kgK
CPcaldura specifica la presiune constanta a aerului la temperatura i
Efactor de corecie de nlime
H = 13,90 m (PII E) => E = 1
icoeficient de infiltraie a aerului prin rosturi
Llungimea rosturilor uilor i ferestrelor din faadele supuse aciunii vntului
vviteza conveninala a vntului pentru zona a IV-a eolian V4/3= 6,35 n localitate
Qusarcina termic pentru nclzirea aerului ptruns la deschiderea uilor exterioare calc
cu relaia:
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
Qu = 0,36 Au n (i e) CM
Auaria uilor exterioare ce se deschid (mp)
nnr. Deschiderilor ntr-o or
AC adaosul pentru compensarea efectului suprafeelor reci afecteaz numai fluxul ter
prin elementele de construcie ale ncperilor a cror rezisten termic merie Rm
depete 10 mp K
Rm =
ATaria suprafeei totale a ncperii (suma tuturorr suprafeelor delimitatoare)
A0adaosul pentru orientare
QTfluxul termic cedat prin transmisie calculat cu relaia:
QT= CMm A
+ QS
n care:
mcoeficientul de masivitate termic a elementelorde construcie exterioare
Aaria suprafeei fiecrui element de construcie calculat conform
STAS 6472/3
QSfluxul termic cedat prin sol determinat astfel:
QS = Ap
+CM
Abc+
Abcj
n care:
Ap= Apl+ ph (mp) aria cumulat a pardoselii i a pereilor aflai sub niv
ternului
Apl= aria plcii pe sol (mp)Plungimea conturului pereilor n contact cu solul (m)
hcota pardoselii sub nivelul terenului (m)
Abcaria unei benzi cu limea de 1 m situat de-a lungul conturului exterior al suprafeei Ap (
Abcjaria unei benzi cu limea de 1 m situat de-a lungul conturului care corespunde spai
nvecinat care are temperatura i (mp)
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
RP rezistena termic cumulat a pardoselii ia stratului de pmnt cuprins ntre pardosea
adncimea de 7 m de la cota t.s. sau a stratului de ap freatic calculat cu relaia:
Rp=+
(m
2K/W)
icoeficient de transfer termic prin suprafaa la interior (w/m2
K)
grosimea stratului luat n considerare (m)
conductivitatea termic a materialului din care este acltuit str. luat
n considerare (w/mK)
Rbcrezistena termic specific a benzii de contur la trecerea cldurii prin pardoseal i sol c
aerul exterior (m2K/Wtabel 1 SR 1907/1-97)
ejtemperatura interioar convenional de calcul pentru ncperi alturate
Ptemperatura, fie n sol la h = 7 m, fie a stratului de ap freatic
- pt. zona a III-a climatic p = 9C
mscoeficient de masivitate termic a solului (fig. 1 SR 1907/1-97)
nscoeficient de corecie ce ine seama de conductivitatea termic a solului (fig. 2 SR1907/1-
2.5. Dimensionarea corpurilor de nclzire;
2.5.1. Alegerea corpurilor de nclzire statice;
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
2.6. Proiectarea reelei de distribuie
2.6.1. Calculul hidraulic al conductelor
Calculul hidraulic al reelelor instalaiilor de nclzire au scopul de a stabilii diametreleconductelor de alimentare cu cldur ale corpurilor de nclzire.
Pierderile de sarcin n conducte se compun din pierderile de sarcin liniare p, care suntdistribuite n lungul curentului i pierderile de sarcin locale pl, care se produc n zonele cuneuniformiti (coturi, ramificaii, robinete etc.)
Pierderile de sarcin totale pentru un tronson de conducte sunt:
p= pd+ pl
p= R*l + Z = (*l/d)*(2/2)*+ *(2/2)*
p= (2/2)**[ (*l/d) +
Pierderile de sarcin total n cazul unei reele formate din mai multe tronsoane este :
pt= (R*l + Z)
Relaia pe baza creia se calculeaz pierderea de sarcin ntr-un tronson de conduct sau astfe
spus pe baza creia se determin diametrul unui tronson de conduct are forma:
p= (6,25*104*G2/d4*)*[(*l/d) + ]
n calcule practice curente, cunoscut fiind traseul reelei de conducte i caracteristicile fiecruitronson (lungimea l i debitul de fluid G) i n unele cazuri i presiunea disponibil H se cere s sedetermine diametrele conductelor care alctuiesc tronsoanele reelei.
Calculul de dimensionare al unei reele se face prin ncercri mprindu-se n dou etape:
1.Calculul preliminarn cazul necunoaterii presiunii disponibile H, diametrele preliminare
conductelor se stabilesc n funcie de debitele de fluid G i de vitezele v ale fluidului n tronsoanale
conductelor.
Vitezele v ale fluidului se consider n general cresctoarede la consumator spre surs.
2.Calculul de veri fi careconst n a verifica dac pentru diametrele preliminare stabilite,
pierderile de sarcin nregistrate la debitele nominale pe diverse circuite alimentate dintr-un nod sunt
mici sau sensibil egale cu presiunea disponibil n nodul respectiv, adic:
(R*l+Z) Hd
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
Pentru calculul hidraulic al conductelor sunt necesare urmtoarele operaii preliminare:
- ntocmirea schemei coloanei instalaiei de nclzire n care se deseneaz la scara de 1:50planeele dintre niveluri, coloane, corpurile de nclzire cu legturile la coloane
- nscrierea pe fiecare tronson de conduct din plan i schem a debitului de cldur Q,lungimea l a conductei, diametrul d al conductei
Calculul hidraulic al conductelor se sistematizeaz intr-un tabel centralizator, unde fiecare circ
este tratat distinct pentru a se putea urmrii mai uor etapele calcului de dimensionare.
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
2.7. Dimensionarea i alegerea echipamentelor pentru instalaia de nclzi
2.7.1. Calculul capacitii cazanului
Energia termic preparat n centrala termic servete la urmtoarele categorii de consumatorinclzire QIi ap cald de consum Qac.
QCT= QI*c [W]
c- coeficient de majorare a puterii termice a centraleipentru acoperarea pierderilor de cldur
reelei de distribuie a agentului termic (pn la 50%)
QCT= 67293 [W]
Am adoptat cazan SIME cu puterea termic utila de 78.7 kW
Consum de combustibil 9.2 Nm/h
2.7.2. Alegerea pompelor de circulaie
Pompele de circulaie la instalaiile de nclzire cu ap cald, vehiculeaz fluidul purttor de
cldur ntr-un circuit nchis (cazanconsumatorcazan)
Pentru alegerea corect a pompei este necesar stabilirea prin calcule a caracteristicilor tehnice
acesteia i anume:
- debitul nominal a pompei Gpi nlimea de pompare HpGpdebitul nominal de pompare se stabilete n funcie de sarcina termic pe care agentul
termic o cedeaz la consumator cu un ecart prestabilit (t=200C).
tm
Cp
cQG
c- cldura specific [j/kg*k]
- densitatea medie a fluidului purttor de cldur n funcie de temperatura medie tm
tm= td+tr/2 [kg/m3]
= 85= 968,71 [kg/m3]
Pe traseul 1:
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
Qc= 36800 W
Gp= 1,89 [m3/h] si inaltimea de pompare H=1,18 [mca]
nlimea de pompare teoretic de pompare necesar pe un circuit nchis rezult din ecuaia lui
Bernoulli aplicat pe un fir de curent real. Astfel:
Hp= (l/*g)*(Rl+Z)
(Rl+Z)suma pierderilor de sarcin liniare i locale corespunztoare debitelor de calcul pe
circuitul de la cazan-consumator-cazan.
(Rl+Z) = 11561 [Pa]
Am adoptat pompa WILO TOP-S 40/101,9 [m3/h] cu P1 = 437 W
Pe traseul 2:
Qc= 30493 W
Gp= 1,57 [m3/h] si inaltimea de pompare H=0,46[mca]
(Rl+Z) = 4197 [Pa]
Am adoptat pompa WILO TOP-S 30/101.5 [m3/h] cu P1 = 185 W
Pentru pompa de recirculare:
Q = 78700 [W] Gp= 1.11 [m3/h] si inaltimea de pompare 1.24 [mca]
Am adoptat pompa WILO Star-RSG 25/71.32[m3/h] cu P1 = 140 W
2.7.3. Dimensionarea utilajelor din centrala termic
2.7.3.1. Calculul vasului de expansiune nchis
Vasul de expansiune nchis are rolul de a prelua total sau parial excendentul de ap rezultat di
dilatare.
Volumul vasului de expansiune se calculeaz cu formula:
minma x
max
0 1,1PP
PVV u
Vuvolumul util al vasului de expansiune inchis [l]
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
Pmaxpresiunea maxim din vasul de expansiune nchis n timpul funcionrii instalaiei stabil
astfel nct s nu se depeasc presiunea admis n instalaia interioar, respectiv presiunea admis n
corpurile de nclzire.
Pminpresiunea minim din vasul de expansiune nchis n timpul funcionrii instalaiei, stabil
astfel nct presiunea n orice punct al instalaiei s nu fie mai mare dect presiunea aburului saturat.
Volumul de ap din instalaie Vinsteste volumul apei din instalatie stabilit prin insumarea
volumelor de apa din interior ale echipamentelor si conductelor.
Vinst = 624 [l]
Volumul de ap rezultat din dilatare se calculeaz cu relaia
Vu= 0,04*Vinst
Vu= 0,04*624 = 25 [l]
Volumul vasului de expansiune nchis se calculeaz cu relaia
Vei=1.1*Vu {1/ [1-(Pmin/Pmax)]}=1.1*25(1/1-4/6) = 82,6
Se alege vas de expansiune nchis cu capacitatea de 100 l i presiunea nominal de 5 bar.
2.7.3.2. Calculul coului de fum
Coul de fum se construiete n interiorul sau exteriorul unei cldiri. Forma seciunii de trecere
gazului poate fi circular, ptrat sau dreptunghiular. n cazul n care seciunea este dreptunghiular
impune ca raportul laturilor a/b s fie mai mare sau egal cu 0,7.Cea mai larg rspndire o au courile din zidrie de crmid sau beton, soluie obligatorie n
cazul nglobrii acestora n construcii.
Courile de fum nglobate n construcii nu trebuie s aib perei comuni cu ncperile principa
cu cmrile sau cu camerele frigorifice.
nlimea coului seva stabilii pe baz de calcul innd seama de necesitile funcionale ale
cazanului, de prevederile normelor n vigoare cu privire la concentraiile limit de noxe admisibile n
zon, precum i de situaia cldirilor din zon (amplasarea n raport cu direcia vntului, distana fa
centrala termic, regimul de nlime al cldirilor).
Coul de fum va depii cu minim 500 mm coama acoperiului, respectiv parapetul terasei cl
n care se afl coul de fum.
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
Dimensionarea cosului si a canalelor de fum:
h
QcS
* [cm2]
unde:
S - sectiune cosului de fum [cm2]
c - coeficient in functie de natura combustibilului
h - inaltimea cosului de fum [m]
Q - puterea cazanului [kcal/h]
combustibil carbune gaz motorina lemn
c 0.03 0.016 0.025 0.045
3509.12
78700*016.0S [cm2]
2114*
SD [mm2]
A rezultat un cos de fum cu diametru de 250 mm2.
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
DIMENSIONAREA PRIZEI DE AER
Pentru asigurarea unei arderi complecte este necesar un debit de aer care la centralele mici se i
din sala cazanelor, iar la centralele mari se ia din exterior.
Pentru a nu crea depresiuni n sala cazanelor centralele se prevd cu prize de aer care se
amplaseaz de obicei n spatele cazanelor.
Seciunea prizei de aer necesar arderii se calculeaz cu relaia
][3600
2mV
BVS
a
harpa
unde
Varvolumul de aer necesar arderii [m3N/kg]
Bhconsumul orar de combustibil [kg/h]
Vaviteza aerului [m/s] v = 1..2 m/s
Spq=6.8*14.1/3600*1.5=0.017 [m2]
Se adopt o priz de aer dreptunghiular cu dimensiunile 15x12 cm2.
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
2.8. Breviar de calcul privind instalatia de utilizare gaze naturale
2.8.1. Stabilirea debitului de calcul instalat
La imobilul prezentat, este necesar un debit de gaze naturale de 9,2 Nm3/hnominalizat in scoutilizare la receptorul:
1 .Central termic -propus 1 buc 9,2 N mc/hTotal. Qi = 9,2 Nm /h
2.8.2. Dimensionarea instalaiei de utilizare
Dimensionarea instalaiei de utilizare gaze naturale se face n conformitate cu Norme teh
pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze natu ral e 2004 -capitolul 5, dmetodologia de calcul a conductelor de presiune joas la care, teoretic, se accept ca volumul de gaz constant. Determinarea diametrelor se va face pe baza relaiei indicate la art. 5.11 din NT- DP01/2004, transpus ntabelu l 4.1 din NT- DPE - 01/2004.
- Factoru l de simul taneitate
- Debit de calcul Qc = Qi x F = 9,2 Nm3/h
- Lungime fizic L f = 36.00 m
- Lungime de calcul 43.20 m
- Presiunea disponibil Hd = 5 mbar/m
- Cadere unitara de presiune 0.116 mbar/m
F = 1
Lc = L f x 1,2 =
H = Hdisp,/Lc =
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
Capitolul 3 :
Tehnologia de executie a instalatiilor de inclzire si gaze naturale
3.1. Detalii de execuie
3.1.1. Tehnologia de montare a cazanului
Amplasarea i trasarea poziiei cazanului.
Amplasarea difer n funcie de categoria i tipul acestora.
Conform instruciunilor metodologice, cazanele se clarific n 2 grupe
grupa Icazane de ap cald pn la 1150C i cazane de abur cu presiunea pn la 6,8 N/cm2
grupa IIcazane de ap supranclzite cu temperaturi peste 1150C.
La amplasarea cazanelor din grupa I trebuie asigurate distanele prevzute.
n faa cazanelor care folosesc combustibil gazos se asigur un spaiu n funcie de suprafaa d
nclzire a cazanului i anume:
- pn la 10m2circa 1,00m- ntre 10 i 25 m2circa 1,50m- ntre 25 i 50 m
2
circa 2,00m- peste 50 m2circa 2,50mLateral de la montarea cazanului i pn la elementele constructive ale slii cazanului se asigur
un spaiu de:
- 0,80m la cazanele cu suprafa de nclzire pn la 100 m2- 1,00m la cazanele cu suprafa de nclzirepeste 100 m2n spatele cazanului pn la canalul de fum se prevede o distan care s permit montarea i
deservirea ubrului de fum.
MONTAREA CAZANULUI
Cazanele mici se monteaz cu mijloace manuale. Cazanul se monteaz n general dup termina
construciei slii cazanului i dup executarea postamentului cazanelor.
Pentru cazanele uzuale de nclzire central postamentele se execut din beton simplu i
cptueal de crmid refractar perfect orizontale, tencuite n exterior.
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
Cazanele se livreaz complect asamblate n uzin, pe elemente la cazane complect asamblate
montarea const n aezarea lui pe un postament pe poziie definitiv.
n cazul blocurilor de elemente sau elemente separate, montarea se realizeaz astfel:
- se transport elementele de cazan, colectorul i distribuitorul de la locul de depozitare la lode montare
- se msoar i se traseaz poziia cazanului pe postament- se aeaz elementele de cazan pe postament n ordinea indicat de productorn timpul aezrii elementelor pe postament acestea se sprijin spre a se evita accidentele. Se
aeaz i se fixeaz provizoriu cu uruburi mecanice, de flanele elementelor, colectorul i apoi
distribuitorul. Se confecioneaz garnituri i apoi se aeaz ntre flane, garniturile se aeaz pe flane
imediat ce acestea au fost unse cu ulei de in sau cu past de grafit. Se strng definitiv flanele cu urub
mecanice, uniform, egal pe toat lungimea cazanului i simetric att la distribuitor ct i la colector.
Operaia se repet de 2-3 ori de-a lungul cazanului pn cnd toate flanele sunt bine strnse, folosind
se procedeul de strngere a uruburilor n diagonal dou cte dou.
Dup montarea tuturor elementelor se efectueaz proba de presiune (umplerea cazanului cu ap
ridicarea presiunii pn la limita de prob, verificarea etanietii, golirea de ap a cazanului) dup car
se trece la:
- montarea cazanului dac este cazul- montarea panourilor componente ale mantalei i fixarea acestora cu uruburi dup eventua
completri ale izolaiei deteriorate de pe panourile mantalei i dup decuparea prin taiere n
manta a golurilor pentru montarea termometrelor i manometrelor- se monteaz ua de vizitare i ua de focar- se monteaz sibrul de fum i racordul la coul de fum- se execut racordarea cazanului
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
3.1.2. Montarea conductelor si a armaturilor
Lucrarile de montaj a instalatiei termice interioarenu necesita tehnologii noi , pentru realiz
lor se utilizeaza tehnologii existente . Se vor respecta prescriptiile normativului I13 .
Intreprinderile de montaj raspund de alegerea corecta a proceselor tehnologice de executie
calitatea executiei si a materialelor folosite conform prescriptiilor termice ale proiectului de exec
termice interioare s-a pichetat conform proiectului .
Principalele lucrari de montaj constau in :
montarea pe pardoseala a unor tronsoane de conducte cat mai lungi ; fixarea in pereti si plansee a dispozitivelor de sustinere, a bratarilor, mansoanelor
protectie ;
filtrarea capetelor de teava unde se vor monta elementele de racaordarea la corpurileincalzire si robinetii ;
asamblarea tronsoanelor de conducta , a robinetilor si a fitingurilor ; verificarea pantelor ; fixarea definitive a conductelor pe suportii ; efectuarea probelor ; realizarea protectiei termoizolante la conducte unde este cazul , cu un strat de 40 mm
minerala si un glet de ipsos .
Inainte de inceprea montajului toate materialele vor fi verificate in ce priveste aspect
dimensiunile, marcajul si certificatele de calitate .
La imbinarea cap la cap prin sudura a condcutelor se va face un control riguros in interiorul
pentru indepartarea tuturor corpurilor straine care pot provoca avarii in retea termica interioara .
Depozitarea tevilor se va face cu grija pentru a se evita ovalizarea capetelor , ceea ce ar cond
la imbinari defectuase ale transoanelor de teava .
Toate armaturile folosite vor fi insotite de certificate de calitate unice emise de catre u
producatoare . Aceste armaturi, inainte de montarea lor se vor curati si vor fi verificate la standuproba din ambele parti ale sertarului sau ventilului , pentru doua cazuri :
cazul1, cu sertarul ( ventilul ) coborat 9 inchis ) ; cazul2, cu sertarul ( ventilul ) ridicat ( deschis ) .Suprafetele care urmeaza a fi sudate se vor curatii in prealabil in mod corespunzator
conformitate cu tehnologia de executie , pentru a asigura o calitate corespunzatoare imbinarilor sudate
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
Dispunerea imbinarilort sudate , in dreptul suportilor nu este admisa , iar distanta minima di
doua cordoane de sudura consecutive nu trebuie sa fie mai mica de 200 mm .
Racordarea la coloana , indiferent de diametrul legaturii , se realizaeaza prin sudura
Conducta de ducere se racordeaza la radiator la robinetul de colt de dublu reglaj si print
record cu cot olandez pe conducta de intoarcere .
Pentru a nu incalzi cablurile sau conductele electrice, conductele de incalzire se monte
deasupra acestora .
Coloanele se executa perfect verticale . Conducta de ducere se monteaza totdeauna in p
dreapta, stand cu fata spre coloana , iar cea de intoarcere in partea stanga . Pentru a putea exe
lucrarile de montaj , intre peretele tencuit si conducta trebuie asigurata pe toata inaltimea o distanta d
cm , ia intre conducte de 4 cm .
Vasul de dezaerisire se monteaza in instalatiile de incalzire cu o mufa de record la instalatie
3/8 si o mufa de racord tot de 3/8 pentru teava de dezaerisire pe care se monteaza un ventil de aeri
de 3/8.
Materialul folosit la sudare trebuie sa fie astfel ales incat sa corespunda materialului de baz
procedeul de sudare sa asigure in cusatura sudata aceasi compozitie chimica si aceleasi propri
mecanice ca si materialul tevii , Dupa sudare cordonul de sudura rebuie sa fie compact , sa nu prez
fisuri crapaturi .
3.1.3. Montarea corpurilor de incalzire
Pentru incalzire se vor folosi radiatoare din otel , dupa cum urmeaza :
tip 22-600/140022-600/500 ;22-600/700 e.t.c. pentru spatii administrative ;Corpurile de incalzire se monteaza in dreptul ferestrelor sau linga peretii exteriori . Ace
amplasare asigura uniformizare a repartitiei caldurii pe verticala, elimina formarea de curenti rec
asigura o temperature mai ridicata a aerului in apropierea pardoselii.
Pentru buna circulatie a aerului trebuie asigurata urmatoarele cote la montarea unui radiator :
cand radiatorul este montat apparent in fata peretelui , sub fereastra , distanta fataperete in spatele radiatorului este de 5 cm, fata de pardoseala de 10 cm si fat
fereastra la 8 - l0cm;
cand radiatorul se monteaza in nisa , se respecta acelasi cote ca mai inainte , iar ipartile laterale ale radiatorului si marginea Nisei de 15-20 cm .
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
Radiatoarele se monteaza pe console speciale fiind asigurate contra rasturnarii prin sustinato
Cand consolele nu pot fi incastrate in pereti , radiatoarele se pot aseza pe picioare incastrate
pardoseala.
Montarea radiatoarelor comporta urmatoarele operatii principale :
niplarea radiatoarelor in numarul de elemente corespunzator ; incercarea la presiune hidraulica a corpului radiatorului ; montarea radiatorului pe console si prinderea cu sustinatoare ; montarea ventilului si a racordului olandez ; racordarea la coloane .
3.1.4. Verificarea executiei
Verificarea montajului instalatiei termice interioare se va face de catre personalul prorpi
intreprinderii de montaj autorizat in acest sens dar nu scuteste intreprinderea de raspunderea pe
respectarea prevederilor si a documentelor de executie precum si pentru eventualele defecte de exec
ulterior .
La montarea conductelor de distributie se va urmari daca s-a realizat panta corespunzatoare pe
a asigura dezaerisirea si golirea instalatiei . Panta va fi in sensul de curgere a fluidului incalzitor .
Daca radiatorul apare strambat dupa niplare inseamna ca unele elemente prezinta defecte
prelucrare a suprafetelor plane, aceastea nefiind paralele intre ele .
Dupa niplare se face proba de presiune hidraulica cu ajutorul unei pompe de presiune hidrauin mod curent pe santier .
3.1.4.1. Probe
Radiatoarele, inainte de montare, vor fi supuse unei probe de presiune hidraulica . Aceasta pr
este bines a se efectueze la circa 49 ore de la terminarea niplarii , pentru ca polimizarea etansarii sa
realizata . In timul probei pozitia radiatorului trebuie sa fie verticala , putin ridicat la partea la care se
montat robinetul pentru aerisire .
Presiunea de proba este de 5,0 daN/cmp. Toate defectele descoperite trebuie remediate. Pentru a e
demontarea radiatorelor atunci cand se efectueaza o noua proba hidraulica si numai daca nu se obs
pierderi de apa si presiunea este constanta , se poate transporta radiatorul in incaperea in care va fi mo
La inchiderea lucarilor de montaj , anterior receptiei , instalatia termica se supune urmatoar
probe :
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
proba la rece ; proba la cald ; proba de eficacitate .
Proba la rece constituie probarea la presiune a ansamblului instalatiei se se efectueaza inai
vopsirii si izolarii termice a elementelor instalatiei .
Proba se executa in perioade de timp cu temperature ambiante mai mari de 5C si de preferint
timpul zilei . .Inaintea efectuarii probei la rece instalatiile se spala cu apa .
Proba de presiune se incepe la ce putin trei ore dupa punerea instalatiei sub presiune.
Durata probei este de minim o jumatate de ora. Ridicarea presiunii si reducerea ei se face le
fara socuri .
Presiunea de proba va fi de 5,0 daN/cmp. Proba la rece se considera corespunzatoare, dac
toata durata probei manometrul nu indica variatii de presiune si daca la instalatie nu se constata fis
crapaturi, pierderi de apa la imbinari. Cand se constata pierderi de presiune sau defectiuni , se proced
la remedierea acestora , dupa care proba se repta .
Dupa efectuarea probei la rece instalatia trebuie golita in mod obligatoriu . Rezultatele probe
rece se consemneaza intr-un process verbal care se prezinta la receptie .
Proba la cald constituie verificarea etansitatii , modului de comportare la dilatare si contractar
a circulatiei agentului termic la temperature de functionare a instalatiei . Proba la cald se poate efe
numai dupa o comportare corespunzatoare a instalatiei la proba de presiune la rece .
Proba la cald se efectueaza inaintea vopsirii si izolarii termice a elementelor instalatiei si d
inchiderea completa a cladirii. instalatia va fi alimentata cu agent termic de la sursa definitive . In pacu proba la cald se regleaza si instalatia .
Dupa o durata de cel putin doua ore de functionare la parametrii de regim , se verifica daca t
elementele corpurilor de incalzire realizeaza aceasi temperatura si daca aceasta nu prezinta difer
apreciabile intre corpuri. Dupa efectuarea verificarilor se la instalatia sa se raceasca la tempera
mediului inconjurator dupa care se face o noua incalzire urmata de un nou control .
Daca si dupa a doua incalzire instalatia nu prezinta neetansitatii sau incalziri neunifo
corespunzatoare ,rezultatele acestei probe se consemneaza , de asemenea , intr-un process verbal .
Proba de eficacitate consta in punerea in functiunea a intregii instalatii in mod continuu timp l
de ore , in conditii normale de exploatare , la temperature scazute ale aerului exterior , cat mai aprop
situatiei nominale .
Proba are ca scop constatarea daca in interiorul constructiei se obtine caldura precisa
masurarea temperaturii in incaperi . Proba se considera ca este corespunzatare daca temperatu
masurate ale aerului interior corespund prevederilor din proiect cu abateri in maxim -1+2C.
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
3.1.5. Exploatarea si intretinrea instalatiei termice interioare.
Functionarea instalatiei de incalzire depinde de modul in care se exploateaza si se intele
Exploatarea si intretinerea revine personalului de exploatare si intretinere . Principalele sarcini ce ii re
sunt :
cunoaste in detaliu alcatuirea si functioanrea instalatiei si tine evidenta tuturor modificasurvenite ;
controleaza parametrii instalatiei si efectueaza interventiile de reglare ; urmareste executarea la timp a reparatiilor, verificand calitatea lor si le consemneaza in regis
de reparatii ;
executa incercari de verificare si reglaje dupa reparatii.Pentru exploatarea ansamblului punct termic - instalatie termica interioara se elabore
instructiuni specifice prin care se stabilersc si responsabilitatile corespunzatoare personalului
exploatare.
Instructiunile de exploatare cuprind date in legatura cu instalatia si utilajele ei, ordinea in
trebuie sa lucreze diferite elemente, elementele ce trebuie sa fie supravegheate in timpul function
instalatiei si termenele pentru reparatii curente si preventive.
Evidenta exploatarii se consemneaza in jurnalul de supraveghere, iar a rparatiilor in registru
evidenta al acestora.
Responsabilul exploatarii are obligatia de a avea proiectul instalatiei, schema de functioprecum si procese verbale de probe, punere in functiuni si de reparatii efectuate.
Personalul de exploatareintretinere si cu piese de schimb pentru efectuarea reparatiilor curen
Pentru prevenirea oricaror accidente si avarii, instalatia de incalzire va fi deservita numa
personalul instruit, interzicandu-se categoric pornirea, orpirea si reglajul instalatiilor de catre pers
neinstruit.
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
3.1.6. Condiii i regulide montare a instalaiilor de utilizare gaze naturale
Execuia instalaiei de utilizare se va face de ctre constructor prin instalator autor
minim grad III.
Traseele instalaiei de utilizare vor fi rectilinii, urmrind pe ct posibil stlpi, grinzi, perei.
La alegerea traseelor condiiile de siguran au prioritate fa de cele de estetic (art.8.18 din
DPE-01/2004).
Conform art. 8.20 din NT-DPE- 1/2004 este interzis trecerea conductelor prin:
spaii neventilate sau nchise cu plas de rabi sau alte materiale; trecerea conductelor de gaze naturale avnd mbinri fixe sau demontabile prin deb
cmar i altele asemenea , dac acestea nu sunt ventilate;
couri i canale de ventilare; puuri i camere pentru ascensoare; ncperi cu mediu coroziv sau cu degajare de noxe; ncperi cu umiditate pronunat; ncperi n care se pstreaz materiale inflamabile; closete; subsoluri tehnice i canale tehnice; ghene sau nie comune mai multor nivele, n care sunt montate conducte pentru
instalaii, inclusiv sub deschiderile interioare ale acestora;
podurile neventilate ale cldirilor; locuri greu accesibile n care ntreinerea normal a conductelor nu poare fi asigurat depozite sau ncperi de depozitare, cu respectarea prevederilor Normativului
siguran la foc a construciilor P118.
Totodat este interzis montarea conductelor nglobate n elemente de construcie de
pardoselii. n cazul n care nu pot fi evitate trecerile conductelor prin closete sau cmri se ad
traversarea acestora utiliznd conducte fr mbinri i protejate n tub de protecie. Cnd trecconductelor prin ncperi cu umiditate pronunat sau atmosfer corosiv este inevitabil, se folosesc
zincate sau protejate cu lacuri anticorosive i tub de protecie.
Conform art.6.11 din NT-DPE- 1/2004 se vor lua msuri de etanare a conductelor de ap
canalizare direct n pmnt, la intrarea n subsol cldirii. De asemenea se vor etana toate intr
conductelor de nclzire, ap, canalizare de la subsol la parter.
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
Pentru evacuarea eventualelor infiltraii de gaze se va asigura ventilarea subsolului prin orific
ventilare pe conturul exterior al cldirii i ntre ncperile din subsol prin legare unor canale de venti
natural cu subsolul cldirii. Este interzis racordarea la sistemul de distribuie a gazelor natura
cldirilor care nu au asigurate msurile de etanare.
Distanele ntre conductele de gaze i elementele celorlalte instalaii se ncadreaz n prevede
din:
-Normativ pentru proiectarea i executarea reelelor electrice la consumatori cu tensiuni de p
la 1000 V c. a. i 1500V c. c., indicativ I7;
-Normativ pentru proiectarea i executarea reelelor de cabluri electrice, indicativ PE107;
- Prescripiile tehnice I.S.C.I.R.;
- Standard 8591, conform art.8.25 din NT-DPE- 1/2004;
Este interzis utilizarea conductelor de gaze naturale pentru orice alte scopuri, cum ar fi: leg
la pmnt a altor instalaii, realizarea prizelor de protecie electric, susinerea cablurilor i
conductorilor electrici, indiferent de tensiune icurent, agarea sau rezemarea unor obiecte.
Trecerea conductelor prin perei sau planee se va face prin tub de protecie. n tubul de prote
conducta va fi fr mbinri (art.8.23 din NT-DPE- 1/2004) tuburile de protecie se vor fixa cu morta
var i ciment i vor depi faa finit a elementelor de construcii cu 10mm la pereii i plafoane
50mm la pardoseli (art.10.47 din NT-DPE- 1/2004).
Susinerea conductelor aparente pe elementele de construcii se face n funcie de diametru
brri sau console, la distan de 1,5...8,0 m ntre punctele de susinere, respectiv 20...30 mm
conducte i elementele de construcie (art.10.43 din NT-DPE- 1/2004).n instalaiile de utilizare, conductele de gaze se vor monta deasupra conductelor de ap
nclzire central.
Conductele orizontale se vor monta numai n partea de sus a pereilor la o distan convenabil
plafon, deasupra uilor i ferestrelor. Se recomand a nu se fixa conducta de plafonul ncperilor.
In instalaiile interioare se vor monta robinete de nchidere la vedere, n locuri ventilate, acces
n urmtoarele puncte (art.8.27 din NT-DPE- 1/2004):
a) naintea fiecrui contor. n instalaii cu un singur contor, dac distana dintre robinetul de incei contor nu depete 5,0 m, robinetul de incendiu ine loc i de robinet de contor;
b) Pe fiecare ramificaie important a instalaiei;c) Pe fiecare conduct care alimenteaz grupuri de arztoare montate la aparate, mese de lu
laboratoare;
d) La baza fiecrei coloane, n cldiri cu peste 5 de nivele; Dac plasarea robinetelor de la bcoloanelor nu se poate face n condiii de siguran i estetic corespunztoare, se adm
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
montarea unui singur robinet pentru un grup de coloane, care alimenteaz maxim 24 puncte
consum.
e) naintea fiecrui arztor;- Dou robinete, n cazul arztoarelor i aparatelor de utilizare, care nu au robinet de man
propriu sau n cazul celor care au racord flexibil;
- Un robinet pentru cazul arztoarelor i aparatelor care au racord rigid i cu robinet de man
propriu;
Se vor folosi la execuie evi STAS SR EN 10208/1 cu grosimea peretelui impus de art.9.5 din NT-D
1/2004.
Materialele folosite vor fi nsoite de certificate de calitate. Utilizarea gazelor naturale este adm
numai n ncperi n care nu exist pericol de incendiu, explozie sau intoxicare (art.8.1 din NT -D
1/2004).
Condiiile tehnice pentru funcionarea n siguran a instalaiilor interioare de utilizare a gaz
naturale combustibile sunt cuprinse n art. 8.2 din NT-DPE- 1/2004:
Volumul interior minim al ncperilor: 18 m3, pentru ncperi curente; 7,5 m3, pebuctrii i oficii din construcii noi; 5,0m3 pentru buctrii din construcii existente
respectarea condiiilor prevzute la art. 8.5 din NT-DPE- 1/2004;
Asigurarea aerului necesar arderii; Ventilarea natural sau mecanic; Evacuarea total a gazelor de ardere, n exterior, deasupra acoperiului;
Suprafee vitrate;Toate ncperile n care se monteaz aparatede utilizare a gazelor naturale, se prevd cu supra
vitrate, sub form de ferestre, luminatoare cu geamuri uoare, ui cu geam sau goluri, toate la exterior
suprafa minim total de:- 0.03 m2pe m3de volum net de ncpere, n cazul
construciilor din beton armat;
- 0.05 m2pe m3de volum net de ncpere, n cazul construciilor din zidrie.
Geamurile au grosimea de maxim 4 mm fr armare.
Pentru cazurile n care geamurile au o grosimea mai mare de 4 mm sau sunt de construcie
special (securizat, termopan) se vor monta obligatoriu detectoare automate de gaz cu limit
sensibilitate 2% CH4 n aer, care acioneaz asupra robinetului de nchidere al conductei de alimentar
gaze naturale al arztoarelor. n cazul utilizrii detectoarelor suprafaa vitrat poate fi
redus la 0,02 m2pe m3de volum net de ncpere.
Volumul net al ncperii se stabilete prin considerarea volumului net total al ncperii din car
scade volumul cazanelor sau alte elemente de instalaii sau de construcii existente n ncpere, n car
se pot acumula gaze.
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
n ncperi cu volum mai mic dect cel prevzut mai sus, sunt admise numai aparate de utili
legate la co n urmtoarele condiii:
- Accesul aerului necesar arderii i aprinderea aparatelor de utilizare, s se fac din exteri
ncperii (coridor, vestibul) sau direct din exteriorul cldirii;
- Folosirea unor aparate auxiliare cu aprindere din exteriorul cldirii, asigurate mpotriva sting
prin blocarea admisiei gazului n cazul stingerii flcrii, fie prin construcia aparatului, fie
dispozitive de protecie (8.3 din NT-DPE- 1/2004). Pentru nclzirea de apartament, centrala termic
monteaz n buctrie, balcon, vestibul, la subsol sau la alt nivel unde nu blocheaz cala de evacua
persoanelor, cu respectarea tuturor condiiilor anterioare menionate.
n ncperi cu volum mai mic de 18 m3 i n bi, indiferent de volumul lor, nu sunt admise:
- Aparate de utilizare pentru prepararea instantanee a apei calde de consum;
- Aparate de utilizare pentru nclzirea central sau local prevzut cu arztor atmosferi
rupere de tiraj, chiar dac au termostat de co (art.8.4 din NT-DPE- 1/2004).
Fac excepie de la prevederile art. 8.2, 8.3 i 8.4 aparatele de utilizare care au agrem
tehnic pentru fiecare n alte condiii la care, prin tubulatura etan, se asigur accesul din exte
al aerului necesar arderii i evacuarea n exterior a gazelor arse cazane cu focar etan i t
forat (art.8.5 din NT-DPE- 1/2004).
De asemenea sunt exceptate de la prevederile art.8.3, aparatele de utilizare din categ
turbosuflantelor destinate pentru nclzirea fermelor de psri i animale cu condiia utiliz
detectoarelor de gaze naturale avnd limita inferioar de 2% CH4 n aer i care acione
automat robinetul de nchidere al conductei de alimentare cu gaze naturale a aparatelorutilizare.
Debitul total al aparatelor cu flacr liber care se pot instala ntr-o ncpere trebuie s satisfac
condiia: 15 m3 volum interior de ncpere, pentru fiecare Nm3/h debitul instalat de gaze naturale.
n instalaiile de utilizare sunt admise numai categorii de aparate i arztoare omologate sa
agrement tehnic ISCIR, n conformitate cu prevederile legislaiei.
Aparatele de utilizare industriale, cu debit instalat peste 25 Nm3 /h se prevd cu armturi pe
montarea unor aparate de msur i contor i prize, n vederea efecturii de determinri pentru bila
termic conform art. 8.10 din NT-DPE- 1/2004.
Alegerea i montarea arztoarelor i aparatelor de utilizare se face cu respectarea condi
tehnice din NT-DPE- 1/2004, precum i cu respectarea prescripiilor legale de performan, prescrip
tehnice I.S.C.I.R. i instruciunile productorilor.
Aparatele de utilizare i arztoarele se racordeaz rigid la instalaiile interioare cu exce
cazurilor prevzute la art.8.14. Pot avea racorduri flexibile aparatele cu flacr liber, cu debit nom
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
sub 3,0 Nm/h i arztoarele independente utilizate la aparate mobile, cu respectarea condiiilor pe
utilizarea n siguran a racordurilor flexibile, prevzute n NT-DPE- 1/2004 art.8.15.
Pentru toate aparatele de utilizare se asigur aerul necesar i evacuarea n exterior a gazelor a
complet i fr riscuri, astfel nct n atmosfera ncperii s nu se depeasc concentraia de gaze
admis de normele de protecia muncii i de protecie a mediului (art.8.28 din NT-DPE- 1/2004.)
Aerul necesar arderii se asigur n funcie de raportul dintre volumul interior al ncperii Vi
[mc] i debitul nominal al aparatelor de utilizare Qn[m3N/h]:
-Pentru Vi/Qn 30, se consider c prin neetaneitile tmplriei se asigur aerul necesar
pentru ardere;
-Pentru Vi/ Qn< 30, se prevede accesul aerului direct din exterior, prin goluri practicate la
partea inferioar a ncperii.
Sunt exceptate buctriile din locuine cu nclzire central, n care nu exist alte aparate
utilizare, la care se admite accesul aerului dintr-o ncpere vecin prin realizarea unui gol spre ace
ncpere cu condiia satisfacerii Vi/Qn 30, n care Vi este volumul buctriei plus volumul ncp
respective (art.8.29 din NT-DPE- 1/2004).
Suprafaa golului pentru accesul aerului necesar arderii, ntr-o ncpere n care se utilizeaz g
naturale, se determin cu produsul dintre debitul instalat n ncperea respectiv Q i [m3N/h
coeficientul 0,0025[m2/ m3N/h] : S =0,0025x Qi[m2].
Golul pentru accesul aerului de ardere se prevede la partea superioar a ncperii i
dispozitive de nchidere sau reglaj.
Este interzis obturarea golului de acces a aerului de ardere.La centralele termice accesul aerului se face conform prevederilor Normativului pe
proiectarea i executarea instalaiilor de nclzire I13.
La centralele termice cu tiraj forat i camer de ardere etanat nu este necesar asigur
golurilor pentru accesul aerului n ncpere.
Canalele de ventilare pentru evacuare gazelor de ardere nu se prevd cu dispozitive de nchid
sau reglaj i se racordeaz la partea superioar a ncperilor, ct mai aproape de plafon.
Evacuarea gazelor de ardere din buctrii, oficii sau hale industriale se va efectua conf
prevederilor art.8.33, respectiv art.8.34 din NT-DPE- 1/2004.
Evacuarea gazelor de ardere de la cazanele din centralele termice, care nu se ncadreaz
prevederile din NT-DPE- 1/2004, se face pe baza prevederilor din Normativul pentru proiectare
executarea instalaiilor de nclzire central indicativ I13.
Legarea la co prin burlan din tabl metalic, rigid sau flexibil, se admite n condiiile art.8.3
art.8.39 din NT-DPE- 1/2004. Se interzice racordarea focarelor obinuite definite conform STAS 6
alimentate cu gaze naturale la canale de fum aferente focarelor alimentate cu alt tip de combustibil.
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
Toate echipamentele i conductele metalice se protejeaz contra coroziunii n funcie de modu
montare: subteran sau aparent.
Conform art. 11.3 din NT-DPE- 1/2004 protecia echipamentelor i a conductoarelor aparent
face prin grunduire i vopsire, operaiuni care se execut dup efectuarea verificrilor de presi
Conductele aparente din instalaiile de utilizare vor fi vopsite n culoarea galben.
Verificrile de rezisten i etaneitate ale instalaiilor de utilizare se efectueaz de ctre execu
pe parcursul realizrii execuiei.
Probele de rezisten i etaneitate ale instalaiilor de utilizare se efectueaz de ctre executan
prezena delegatului operatorului liceniat de distribuie la terminarea lucrrilor n vederea recepiei.
Presiunile necesare efecturii probelor de rezisten i etaneitate sunt date n tabelul 9
NT-DPE- 1/2004.
Pentru instalaiile de utilizare se vor executa urmtoarele probe:
Proba de rezisten la presiunea de 1,0 bari, durata de ncercare ....1... ore, timpegalizare 10 min;
Proba de etaneitate la presiunea de 0,2 bari, durata de ncercare ....1... ore, timpegalizare 10 min.
Durata ncercrilor este funcie de volumul conductei.
Corespondena dintre volumul i lungimea conductelor de uz curent este prezentat n tabelu
din NT-DPE- 1/2004. Presiunile de ncercare n funcie de destinaia i treapta de presiune a conduct
sunt date n tabelul 9 din NT-DPE- 1/2004.
Toate ncercrile se vor face cu aer.Recepia tehnic i punerea n funciune a lucrrilor se fac de ctre operatorul liceniat,
specialiti delegai la cererea instalatorului autorizat care a depus dosarul definitiv, a ndrumat i a
supravegheat lucrrile.
Operaiile tehnice necesare pentru recepie i punere n funciune a noilor instalaii sefac de - 14 -
executant, prin instalatorul autorizat, n prezena delegatului operatorului liceniat i a beneficiarului
(art.13.1 din NT-DPE- 1/2004.)
Efectuarea recepiei tehnice i a punerii n funciune se confirm pe baz de documente ncheiate conform anexelor 4 i 5
NT-DPE- 1/2004.
Se prezint dosarul definitiv, care conine toate piesele din dosarul preliminar, conf
prevederilor art. 2.10 din NT-DPE- 1/2004, cu toate modificrile aduse pe parcursul executrii lucr
art.13.2 din NT-DPE- 1/2004.
Recepia tehnic se face (conform art. 13.5. din NT-DPE- 1/2004) prin:
- Verificarea documentelor de recepie;
- Verificarea calitii lucrrilor i a concordanei acestora cu proiectul avizat;
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
- Efectuarea ncercrilor de rezisten i de etaneitate de ctre executant n prez
delegatului operatorului liceniat al sistemului de distribuie.
Punerea n funciune se face pe baza procesului verbal de recepie tehnic, dup nchei
contractului de furnizare a gazelor naturale cu respectarea condiiilor art. 13.6, 13.9, 13.11, 13.13, 13
13.15 din NT-DPE- 1/2004, urmrindu-se comportarea regulatoarelor, arztoarelor i aparatelor
utilizare, verificndu-se stabilirea i aspectul calitativ al flcrii.
La fiecare arztor i aparat se verific modul n care se face evacuarea gazelor de arder
urmtoarele situaii (art.13.12 din NT-DPE- 1/2004):
-Funcionarea individual a arztoarelor i aparatelor;
-Funcionarea simultan a tuturor arztoarelor i aparatelor, n cazul racordrii la acelai co
fum a mai multor aparate consumatoare de gaze.
n cazul funcionrii defectuoase a evacurii gazelor arse se procedeaz la amnarea puner
funciune, pn la remedierea canalelor sau courilor de fum i la sigilarea robinetelor arztorului
aparatului n cauz.
Capitolul 4 : ELEMENTE DE PROTECIA MUNCII
Masuri de protectia muncii si de prevenire si stingere a incediilor .
Masuri de protectia muncii
La elaborarea prezentei lucrari s-au avut in vedere normativele si prescriptiile pentru protectia
muncii in vigoare . Dintre aceastea metionam :
norme republicane de prtectia muncii , editia 1975 , modifcate si completate in 1977 . PE-006/81 Instructini generale de protectia muncii pentru unitqatile MEE . La executarea spargerilor de ziduri sau plansee pentru trecerea condcutelor se folosesc
unelte resitente , lucrarea executandu-se numai cu ochelari de protectie si cu asigurarea
nu sunt oameni in zona peste care ar putea cadea materialele rezultate ;
Pentru orice categorie de lucrari se folosesc numa scule si unelte construite in mod spepentru executarea lucrari respective ;
La utilizarea uneltelor actionate electric se imbraca mijloacele individuale de protectie(manusi , cizme , sirturi ) verificandu-se protectia electrica asupra tensiunelor accidenta
de contact;
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
La taierea manuala a tevilor se verifica starea prizei ; La indoirea tevilor se verifca sistemul de prindere a tevilor iar dispozitivul de indoire s
manevreaza incet spre a evita desprinderea . In cazul indoirii la cald , pentru prinderea
mana a tevii in zona incalzita , se folosesc ca mijloace de prtectie manusi .
La filetarea tevilor se verifica fixarea tevii spre a evita rasucirea sau indoirea si prinderbancurilor pe teava la primele rotatii ale cuplei ;
La imbinarea cu filet se utilizeaza nuami scule potrivit destinatiei si diametrului imbina La imbinarile cu flansee prin sudare si la executarea izolatiilor se iau masuri astfel inca
aceste lucrari sa fie executate numai cu personal calificat
luarea masurilor de protectie in functie de natra materialelor folosite si de cnditile de lu Materialele se incarca sau se descarca numai in locuri amenajate pentru acest scop si cu
folosirea unor mijloace adecvate ;
La manipularea manal a materialelor se evita transportul pe distante mair , iar greutatilmaxime vor fi in limitele admise ;
Corpurile de incalzire ansamblate se manipuleaza sub supravegherea ; Lucrarile de vopsitorie se executa ventiland incaperile respective ; La sprijinirea si fixarea pieselor green u se vor face improvizatii care nu rezinta suficie
stabilitate , evitandu-se caderea acestora .
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
Capitolul 5: DOCUMENTAIA ECONOMIC
Documentaia a fost elaborat respectnd prevederile normativului P91-77privind modul de
ntocmire a devizelor pe categorii de lucrri i pentru obiecte, pentru lucrri de construcii montaj.
Norma de deviz reprezint o specificaie prin care se precizeaz consumurile medii de materia
manopera i utilajele necesare realizrii unei uniti de msur dintr-o lucrare i care rezult din norm
legale.
Indicatorul de norme de devize cuprinde mai multe culegeri de norme de deviz dup natura
lucrrilor.
Indicatorul folosit pentru lucrri de instalaii de nclzire central i gaze este I corespunzn
I un catalog de preuri unitare pe articole de deviz.
Indicatorul de norme de deviz i cataloagele de preuri unitare pe articole de deviz, au caracter
aplicabilitate obligatorie la ntocmirea documentaiilor de deviz.
5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri
http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir
BIBLIOGRAFIE
Theodor. Mateescu CALCULUL INSTALAIILOR SANITARE
A. Ilina INSTALAII DE NCLZIRE
N.Niculescu INSTALAII DE NCLZIRE I REELE TERMICE
St. Vintila INSTALAII SANITARE I DE GAZ
Constantin-Doru Lzrescu INSTALAII DE NCLZIRE
C. Luta INSTALAII DE NCLZIRE PENTRU GRUPURI MICI DE LOCUINE
S.R. 1907/1,2-1997 CALCULUL NECESARULUI DE CLDUR
STAS 6472/2-1984 CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE NCHIDERE
ALE CLDIRILOR
CALCULUL REZISTENEI LA TRANSFER TERMIC I LA
STABILITATE TERMIC
STAS 1793/2-1979 DIMENSIONAREA RADIATOARELOR