Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri

5/25/2018 Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri

http:///reader/full/proiect-de-diploma-privind-o-instalatie-termica-a-unei-cladir

PROIECT

PRIVIND INSTALAIA TERMIC INTERIOAR

I INSTALAIA DE UTILIZARE GAZE NATURALE A

UNEI CLADIRI ADMINISTRATIVE

MUN. BOTOANI



PROIECTUL VA CUPRINDE

A.PIESE SCRISECapitolul 1: MEMORIU TEHNIC

1.1. Descrierea funcional constructiv a cldirii;

1.1.1. Date privind elementele de rezisten ale cldirii;1.1.2. Date privind elementele de arhitectur ale cldirii;1.1.3. Date privind instalaiile aferente cldirii;

1.2. Fundamentarea soluiilor adoptate

1.2.1. Descrierea general a instalaiei denclzire;

1.2.2. Instalaia interioar de nclzire;

1.2.3.Corpurile de nclzire;

1.2.4. Instalaii termoenergetice n centrala termice, utilaje;

1.2.5. Instalatia de utilizare gaze naturale ;

1.2.5.1. Date generale;

1.2.5.2. Situatia existenta;

1.2.5.3. Situatia proiectata;

Capitolul 2: NOTE DE CALCUL

2.1. Calculul termotehnic al elmentelor de construcie

2.1.1. Calculul rezistenei termice al elementelor de construcie:

- Pardoseala calda la parter;

- Pardoseala rece la parter;

- Pardoseala rece peste parter (ntre etaje);

- Pardoseala cald peste parter (ntre etaje);

- Planeu pentru terasa circulabila;

- Planeu pentru terasa necirculabila;

- Perei exteriori;



- Perei interiori;

- Ui si ferestre exterioare;

- Ui si ferestre interioare;

2.2. Determinarea necesarului de cldurconform S.R. 1907;

2.5. Dimensionarea corpurilor de nclzire;

2.5.1. Alegerea corpurilor de nclzire statice;

2.6. Proiectarea reelei de distribuie;

3.5.1. Calculul hidraulic al reelei de distribuie;

2.7. Dimensionarea i alegerea echipamentelor pentru instalaia de nclzire

2.7.1. Calculul capacitii cazanului;

2.7.2. Calculul i alegerea pompelorde circulaie;

2.7.3. Calculul elementelor centralei termice;

2.7.3.1. Vas de expansiune nchis;

2.7.3.2. Co de fum;

2.8. Breviar de calcul privind instalatia de utilizare gaze naturale

2.8.1. Stabilirea debitului de calcul instalat2.8.2. Dimensionarea instalatiei de utilizare

Capitolul 3 : TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A INSTALATIILOR DE INCALZIRE SI GA

NATURALE

3.1.Detalii de execuie

3.1.1. Tehnologia de montare a cazanului;

3.1.2. Tehnologia de execuie a conductelor si armturilor;

3.1.3. Tehnologia de montare a radiatoarelor;

3.1.4. Verificarea instalatiei:

1.1.4.1. Probe: - la cald

- la rece

- de eficacitate

3.1.5. Exploatarea si intretinrea instalatiei termice interioare



3.1.6. Condiii i regulide montare instalaii gaze naturale

Capitolul 4: ELEMENTE DE PROTECIA MUNCII

Capitolul 5: DOCUMENTAIA ECONOMIC: ANTEMSURTOARE

BIBLIOGRAFIE

B.PIESE DESENATEA 01 - PLAN DE SITUAIE

A 02SECIUNE TRANSVERSAL

IT 1INSTALAIE DE NCLZIREPARTER

IT 2INSTALAIE DE NCLZIREETAJ 1

IT 3INSTALAIE DE NCLZIREETAJ 2

IT 4INSTALAIE DE NCLZIREPLAN NCPERE CENTRAL TERMIC

IT 5INSTALAIE DE NCLZIRESCHEMA TERMOENERGETIC C.T.

IT 5INSTALAIE DE NCLZIRESCHEMA COLOANELOR

IT 6INSTALAIE DE NCLZIREDETALIU CO DE FUM

G 01INSTALATIE UTILIZARE GAZE NATURALEPLAN PARTER

G 02INSTALATIE UTILIZARE GAZE NATURALESCHEMA IZOMETRIC



Capitolul 1

MEMORIU TEHNIC

1.1.Descrierea funcional constructiv a cldirii

Conform temei de proiectare documentaia cuprinde proiectarea instalaiei de nclzire pe

un sediu administrativ amplasat n localitatea Botoani, dotat cu central termic proprie cu funcio

pe gaze naturale.

Cldirea este format dintr-un singur corp i are regimul de nlime de P+2E

Proiectarea instalatiilor a fost elaborata in urmatoarele ipoteze:

- amplasamentul este situat in zona climatica III;

- temperatura aerului exterior este -18 C;

- zona eoliana IV, respectiv viteza conventional a vntului de calcul v = 4,0 m/s ;

- temperaturile interioare de calcul au fost stabilite functie de destinatia incaperilor

conform S.R. 1907/2-97 ;

Categoria de importana a constructiei este C - constructie de importanta normala (n conform

cu H.G. 261-96), Clasa de importanta III (definita in concordanta cu P 100-92 - Normativ pe

proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale, agro-zootehnice si industriale

instalatiile aferente (conform P 100-92) se ncadreaza n categoria seismica E - diverse-sisteme, insta

sau echipamente de uz curent.

ntocmitconform cerinelor din tema de proiectare, lucrarea respect normele i standardel

vigoare, astfel nct s poat fi asigurat confortul utilizatorilor precum i nivelurile de perform

necesare.

1.1.1. Date privind elementele de rezisten ale cldirii

Construcia are o structur de rezisten pe cadre, cu stalpi de susinere i planee din barmat, iar nchiderile exterioare se realizeaz din zidarie din B.C.A. Fundaia este de tip continu

dreptul pereilor portani. Acoperiul este tip teras.



1.1.2. Date privind elemente de arhitectur ale cldirii

Regimul de nlime fiind P+2E, avem urmtoarele dimensiuni:

Ac = 174,90 m2

Ad = 573,85 m2

Au = 487,45 m2

Modul de distribuire a funciunilor pe nivele de cldire se prezint mai jos:

- la parter : relaiicu publicul, magazie, arhiv, garaj, G.S., Hol, CT;- la etaj 1 : birouri, secretariat, foyer, sal de conferine G.S.;- la etaj 2 : birouri, oficiu, G.S.;

1.1.3. Date privind instalaiile aferente cldirii

Amplasamentul va beneficia de toate utilitile necesare cum sunt: alimentare cu ap, instalai

gaze naturale , canalizare, alimentare cu energie electric, telefonie, astfel:

Pentru alimentarea cu gaze naturale va fi necesara realizarea unei extinderi de conducte

functionare pe gaze naturale in regim de presiune redusa care va faece legatura dintre reteaua exist

amplasata in bv-dul M.Eminescu si cladirea care va adaposti sediul administrativ al Inspectoratjudetean de Calitate in C-tii.

Alimentarea cu energie electrica se va face prin racordarea la linia electrica subterana ampla

in parcul M.Eminsecu a cladirii proiectate.

Racordarea instalatiei de canalizare proiectate la canalizarea existenta din Bv-dul M.Eminescu

Alimentarea cu apa potabila a obiectivului de investitii din reteaua de apa situata in Bv

M.Eminescu.



1.2. Fundamentarea soluiilor adoptate

1.2.1. Descrierea general a instalaiei denclzire

Proiectul cuprinde instalaia de nclzire la un sediu administrativ P+2E, amplasat n localit

Botoani.

Instalaia interioar de nclzire a sediului administrativ este de tip bitubular, cu circu

agentului termic prin pompare, distribuie inferioar pe doua ramuri ,agentul termic furnizat de cent

termic proprie este apa cald cu temperatura de 90 70 C ,corpurile de nclzire utilizate

radiatoare din oel, iar conductele dedistribuie i racordurile la corpurile de nclzire sunt din P

(polipropilena random).

1.2.2. Instalaia interioar de nclzire:

Schema de distribuie s-a ales astfel nct s asigure:

- alimentarea corpurilor de nclzire;

- funcionarea concomitent a acestora, dar i posibilitatea funcionrii pariale a

instalaiei.

- stabilitatea hidraulic a instalaiei, la variaii de debit;

- posibilitarea reglrii instalaiei la schimbarea condiiilor nominale;

Alimentarea corpurilor de nclzire s-a fcut pe doua ramuri care grupeaz aparate de acecategorie (radiatoare cu panouri radiante din oel)

S-au prevzut armturi de nchidere pentru a realiza sectorizarea instalaiei i a limita astfel z

de influen a unor avarii.

Instalaia interioar de nclzire cu ap cald, montat aparent, este cu circulaie forat

pompare, realizat n sistem bitubular, cu distribuie inferioar. Pompele de circulaie sunt prevzut

conductele de ducere.

Traseele conductelor de nclzire s-au ales astfel nct s se asigure :

- alimentarea tuturor consumatorilor ;

- accesul la conducte ,aparate i armturi ;

- lungimi minime de reea ;

S-au prevzut armturi de nchidere pe fiecare ramur ,n vederea limitrii zonelor cu avarii.

S-a efectuat echilibrarea hidraulic a instalaiei n vederea realizrii n condiii nomina

alimentrii tuturor aparatelor de nclzire.



La trecerea prin perei i planee conductele se vor monta n tuburi de protecie, care s perm

micarea liber a conductelor datorit dilatrii i s asigure protecia mecanic a conductelor izol

Tuburile de protecie se vor masca prin rozete .

1.2.3. Corpurile de nclzire :

Alegerea corpurilor de nclzire se face dup criterii tehnice, economice, igienice, i este

ordinea acestora variind de la caz la caz.

Corpurile de nclzire s-au amplasat de regul n dreptul parapetului ferestrelor, s-au

vecintatea suprafeelor reci, pentru obinerea unei eficiene termice maxime i corelat cu mobilierul

celelalte instalaii,la distane de5 cm fa de peretele exterior i la 12 cm fa de pardodeala finit.

Corpurile de nclzire s-au racordat la instalaie astfel nct circulaia agentului termic s se

de jos n sus, iar racordul de la coloan la radiator se va realiza n diagonal.

Corpurile de nclzire s-au prevzut cu robinete termostatate ,n vederea reglrii debitului

temperaturilor interioare.

1.2.4. Instalaii termoenergetice n centrala termice. Utilaje.

Schema tehnologic a fost conceput pentru realizarea urmtoarelor funcii:

- vehicularea agentului termic n circuitele primarepn la atingerea temperaturii minime a

la intrarea n cazane;- protecia cazanelor i a instalaiilor termoenergetice mpotriva creterii presiuniipeste lim

admise;

- circulaia agentului termic pentru nclzire ctre i de la consumator.

Centrala termic este dimensionat i echipat in prima varianta cu un cazan de 78 KW pe

furnizarea urmtoarelor cantiti de energie sub form de ap cald 90 70 C, la presiune Pn 5

pentru nclzire .i preparare ap cald de consum.

Aerisirea instalaiei se realizeaz prin dezaeratoare i supape automate n punctele nalte

instalaiei. Golirea instalaiilor din centrala termic se efectueaz prin robinei de golire dir

ctre plnii, jgheaburi sau ba racordat la canalizare.

Evacuarea gazelor de ardere se va face de la cazan printr - un canal de fum propriu brana

seciunea aferent din coul de fum exterior cu echiv. = 250 mm. i hpropus = 14,4 m.

Canalele de fum din tabl de oel sunt protejate anticoroziv i izolate cu saltele din vat de st

Protecia izolaiei se face cu tabl zincat



Prima parte a proiectului cuprinde calculul higrotermic al elementelor de nchidere, respectiv

verificarea termic i calculul rezistenei la transfer termic conform STAS 6472/3-89.

Dup calculul necesarului de cldur s-au dimensionat corpurile de nclzire, folosindu-se

radiatoare din oel, dimensionarea acestora fcndu-se conform normativelor firmei productoare.

Urmtoarea etap reprezint calculul hidraulic al reelei de nclzire, respectiv dimensionarea

conductelor instalaiilor interioare, alegerea cazanului de nclzire, rezultnd un cazanSIME cu arzto

atmosferic, de putere 78 KW, funcionnd cu gaz metan.

Pentru o bun funcionare a instalaiei s-au prevzut,pe fiecare radiator un robinet de aerisire.

Vasul de expansiune este de tip nchis, avnd o capacitate de 100 l.

n continuare s-a dimensionat coul de fum.

Am efectuat documentatia economicape baza antemasurtorii ntocmitpentru instalaia de

nclzire.

In final a rezultat din calcule urmatoarele:

- rezistenta de transfer termic Ro=0.735

- un necesar de caldura Qnec = 67.3 KW

- cazan de putere P=78 KW

- consumul de combustil al cazanului este de 9.2 Nm/h



1.2.5. Instalatia de utilizare gaze naturale

1.2.5.1. Date generate

Pentru imobilul prezentat, situat n Botosani, este necesar un debit de gaze naturale de 9,2Nm

nominalizat pe scopuri de utilizare i receptori astfel:

Central termic - propus 1 buc 9,2 N mc/h

Total debit instalat Qi = 9,2 N mc/h

1.2.5.2. Situaie existent

Alimentarea cu gaze naturale a imobilului (cladire de birouri) se va realiza prin intermediul u

branament ngropat propus i post de reglare echipat cu regulator presiune joas, pentru instalai

utilizare. Imobilul are regim de nlime de P+2ET. La parterul imobilului este amenajat o cam

pentru montarea centralei termice, cu toate echipamentele necesare.

1.2.5.3. Situaia proiectat.

Se propune alimentarea cu gaze naturale a centralei termice avnd un consum de gaze naturale d

9,2 Nmc/h aflata ntr-o camer special amenajat s respecte condiiile normativului de gaze naturale

NT-DPE-01/2004, situat la parterul imobilului.

Centrala termic se va racorda la instalaia de utilizare proiectat prin intermediul unui racord rig

sau flexibil, innd cont de condiiile impuse de normativul pentru proiectare NT-DPE-01/2004, (art.

8.14, 8,15.)

Camera destinata montrii centralei termice este prevzuta cu suprafee vitrate sub form de ferestre

spre exterior.

Ferestrele sunt prevzute cu ram dinPVC i geam termopan cu sticl 4 mm.

Instalaia de utilizare proiectat 11/4" este realizat din eav de oel sudat SR EN 10208-1 s

va racorda n postul de reglaremsurare.

S-a montat detector automat de gaze cu limita inferioar de sensibilitate 2%CH4, n aer, care

aciona asupra robinetului de nchidere al conductei de alimentare cu gaze naturale (electroventil).



Capitolul 2: NOTE DE CALCUL

2.1. Calculul termotehnic al elementelor de nchidere

Rezolvarea judicioas a problemelor de higrotermic a construciilor prezint o importan

deosebit att din punct de vedere al asigurrii condiiilor de confort termic i al microclimei cerute c

din punct de vedere economic.

Dimensionarea instalaiei de nclzire, regimulde exploatare a acesteia, consumul de combust

sunt dependente de alegerea materialelor i de dimensionarea elementelor de construcie ce delimiteaz

ncperea.

La realizarea cldirilor este necesar s se urmreasc satisfacerea condiiilor termice legale de

realizare:

- rezistene minime necesare la transferul de cldur prin elementele delimitatoare n vederea

limitrii fluxului termic i a evitrii condensrii vaporilor de ap pe suprafeelor interioare al

elementelor de construcie

- stabilitii termice necesare a elementelor de construcie i a ncperii, pentru limitarea oscila

de temperatur a aerului interior pe suprafeele interioare, ale elementelor de construcie;

- rezistenei la permeabilitate la vapori;

- rezistenei la permeabilitate la aer la elementele exterioare;



2.1.1. Calculul rezistenei termice al elementelor de inchidere

pentru urmatoarele elemente de construcii:

- Pardoseala calda la parter;- Pardoseala rece la parter;

- Pardoseala rece peste parter (ntre etaje);

- Pardoseala cald peste parter (ntre etaje);

- Planeu pentru terasa circulabila;

- Planeu pentru terasa necirculabila;

- Perei exteriori;

- Perei interiori;

- Ui si ferestre exterioare;

- Ui si ferestre interioare;

Rezistena termic pentru pardoseala calda la parter

1. Parchet = 0,02 m; = 0,41 W/(mK); Sm= 7,71 W/(m

2K)

2. Strat suport (P.F.L. poros) = 0,02 m; = 0,17 W/(mK); Sm= 4,35 W/(m

2K)

3. Strat egalizare (nisip uscat) = 0,05 m; = 0,58 W/(mK); Sm= 7,48 W/(m

2K)

4. Placa beton armat = 0,14 m; = 1,74 W/(mK); Sm= 16,24 W/(m

2K

5. Balast = 0,25 m; = 0,17 W/(mK); Sm= 2,49 W/(m

2

K)6. Pmnt

= 1,16 W/(mK); Sm= 11,28 W/(m2K

Rezistena la transfer termic al elementului de construcie considerat R0, se calculeaza

relaia:

1

2

3

4

5



Rirezisten la transfer termic prin suprafaa interioara n [m2K/W]

Rerezisten la transfer termic prin suprafaa exterioar n [m2K/W]

i,ecoefficient de transfer termic prin suprafaa interioar respective exterioar n [m2K

i = 12 [m2K/W]

e= 12 [m2K/W]

j grosimea stratului [m];

bjcoeficientul de calitate al materialului din stratul j;

j coeficientul de conductivitate termica a materialului din stratul j [W/mK];

jnumarul de straturi din elemental de constructie;

Calcului indicelui interiei termice D, a elementului de construcie:

n care:

Rjrezistena la permiabilitate termic a stratului j din element [m2K/W];

Sjcoeficientul de asimilare termic a materialului stratului j [W/m2K];

Calculul coeficientului de masivitate termic a elementelor de construcie exterioare

m = 1,225 -0,05 D

Deci:

=

= 0,37 + 0,512 +0,645 + 1,307 + 3,662 = 6,496 4,5 => m = 1

D = 6,496



Criteriul standardizat de verificare a gradului de izolare termic a elementelor de constru

exterioare l reprezint rezistena termica necesar R0nec. cu condiia:

R0nec. R0

R0nec.se determin pe baza relaiei de staionaritate a fluxlui termic unitar cu condia limi

superioare a diferenei dintre temp. ti a aerului interior i temperatura i m

suprafeei interioare a elementului de construcie

R0nec =

i max = 3,5

Conf. STAS 6472/389 pentru = 60%

ti = 20C

te = -18C m = 1

Ri =0,125 n = 1

R0nec = 1,36

Calculm valoarea rezistenei termice R0

R0= Ri + Rpard + Re = (Ri +Re) + Rpard = 0,084 + 0,084 + Rplr

R0= 0,168 + Rpard

Rpard =

= 0,0488 + 0,117 + 0,086 + 0,080 +

= 0,331 +

Din condiia R0 R0nec R0 1,36

0,209 + 0,331 +

= 1,36 => 0,54 +

= 1,36 =>

= 1,360,82

= 0,82

5 = 0,14 adoptam 5 = 0.25



Rpard = 0,331 += 1,8 Rpard = 1,8

R0 = 0,168 + 1,8 = 1.8 R0= 1.96

Rezistenta termica pentru pardoseala rece peste parter

1. Gresie = 0,015 m; = 2,03 W/(mK); Sm= 17,99 W/(m

2K)

2. Strat suport (P.F.L. poros)

= 0,02 m; = 0,17 W/(mK); Sm= 4,35 W/(m2K)

3. Strat egalizare (nisip uscat)

= 0,05 m; = 0,58 W/(mK); Sm= 7,48 W/(m2K)

4. Placa beton armat

= 0,14 m; = 1,74 W/(mK); Sm= 16,24 W/(m2K)

5. Balast

= 0,25 m; = 0,17 W/(mK); Sm= 2,49 W/(m2K)

6. Pmnt

= 1,16 W/(mK); Sm= 11,28 W/(m2K

Ri = 0,125 (Ri =

0.007)

D =

=

= 0,13+ 0,512 +0,645 + 1,307 + 3,662 = 6,256 => m = 1

D = 6,256

m = 1

R0 nec. R0

1

2

3

4

5



1

2

3

4

5

= 3,5 (conf. STAS)R0nec = 1,2

R0 = 0,125 + Rpardr

Rpardr=

= 0,074 + 0,117 + 0,086 + 0,080 + = 0,357 +

Rpardr= 0,357 +

Din condiia R0 R0nec R0 1,22

0,209 + 0,357 +

= 1,22 => 0,56 +

= 1,22 =>

= 1,220,56

= 0,66

5 = 0,1122 adoptam 5 = 0.25

Rpard = 0,331 += 1,8 Rpard = 1,8

R0 = 0,209 + 1,8 = 2.09 R0 =

Rezistenta termica pentru pardoseala rece peste parter (ntre etaje)

1.Gresie = 0,02 m; = 2,03 W/(mK); Sm= 17,99 W/(m

2K)

2. ap de egalizare = 0,1 m; = 0,93 W/(mK); Sm= 10,08 W/(m

2K)

3.Hidroizolaie = 0,005 m; = 0,17 W/(mK); Sm= 4,64 W/(m

2K)

4. Placa de beton = 0,15 m; = 1,74 W/(mK); Sm= 16,24 W/(m

2K)

5.Tencuiala = 0,01 m; = 0,87 W/(mK); Sm= 9,45 W/(m2K)

Ri = 0,125 (Ri =

0,125)

D =



D =

=

= 0,17 + 1,08 + 0,136 + 1,4 + 0,108 = 2,894

D = 2,894

m = 1,2250,05 2,894 = 1,08m = 1,08

R0 nec. R0

R0nec =

=

= 3,5 (conf. STAS)

R0nec = 1,466

R0 = 0,125 + Rplr

Rplr=

= 0,0098 + 0,1075 +

+ 0,0862 + 0,0115 = 0,215 +

Rplr= 0,215 +

Din condiia R0R0nec. => R0 1,466

R0= 0,125 + 0,215 +

1,466

0,34 +

= 1,466 =>

= 1,126 => 3= 0,19

Rplr= 0,215 + = 1,330

Rplr= 1,33

R0 = 0,125 + 1,330 = 1,455

R0 = 1,45



1

2

34

5

Rezistena termic pentru pardoseala cald peste parter (ntre etaje)

1. Parchet = 0,02 m; = 0,41 W/(mK); Sm= 7,71 W/(m

2K)

2. Strat support (P.F.L poros) = 0,02 m; = 0,17 W/(mK); Sm= 4,35 W/(m

2K)

3. Strat egalizare (zgura) = 0,05 m; = 0,16 W/(mK); Sm= 2,20 W/(m

2K)

4. Placa de beton = 0,15 m; = 1,74 W/(mK); Sm= 16,24 W/(m

2K)

5. Tencuiala = 0,01 m; = 0,87 W/(mK); Sm= 9,45 W/(m

2K)

Ri = 0,125 (Ri =

0,125)

D =

D =

=

= 0,37 + 0,51 + 0,688 + 1,4 + 0,108 = 3,076

D = 3,076

m = 1,2250,05 3,076= 1,07

m = 1,07

R0 nec. R0

R0nec =

=

= 3,5 (conf. STAS)

R0nec = 1,452

R0 = 0,125 + Rplc

Rplc=



1

2

3

45

6

7

= 0,049 + 0,118 +

+ 0,0862 + 0,0115 = 0,265 +

Rplc= 0,265 +

Din condiia R0R0nec. => R0 1,452

R0= 0,125 + 0,265 + 1,452

0,39 +

= 1,452 =>

= 1,062 => 3= 0,18

Rplc= 0,215 += 1,327

Rplr= 1,33

R0 = 0,125 + 1,327 = 1,452

R0 = 1,45

Rezistena termic pentru terasa necirculabil

1. Strat hidroizolant termosudabil = 0,01 m; = 0,14 W/(mK); Sm= 2,44 W/(m

2K)

2. Hidroizolaie = 0,001 m; = 0,17 W/(mK); Sm= 4,64 W/(m

2

K)3. ap

= 0,05 m; = 0,93 W/(mK); Sm= 10,08 W/(m2K)

4. Termoizolaie (polistiren extrudat) = 0,25 m; = 0,29 W/(mK); Sm= 4,21 W/(m

2K)

5. Barier Vapori = 0,001 m; = 0,17 W/(mK); Sm= 4,64 W/(m

2K)

6. Plac beton = 0,15 m; = 1,74 W/(mK); Sm= 16,24 W/(m

2K)

7. Tencuial = 0,02 m; = 0,87 W/(mK); Sm= 9,45 W/(m

2K)

Ri =

Re =



D=

=

= 0,175 + 0,029 + 0,54 + 3,62 + 0,0116 + 1,4 + 0,218 = 5,83

D = 5,83

m = 1,2250,05 x 5,83 = 1

m = 0,933

R0nec =

=

R0 = 0,168 + Rpl

Rtn =

= 0,071 + 0,0059 + 0,054 +

+ 0,0066 + 0,0862 + 0,022

= 0,245 +

R0 = 0,168 + 0,245 +

0,985 =>

= 0,572 => 4= 0,16

Rtn = 0,245 += 0.796 => R0= 0,168 +0,797 = 0,964

Adoptam: 4= 0,25 => Rtn = 0,245 += 1,10

Rplr= 1,10

R0 = 0,168 + 1,10 = 1,275

R0 = 1,275



2

3

5

6

7

8

1

4

Rezistena termic pentru terasa circulabil

1. Gresie = 0,02 m; = 2,03 W/(mK); Sm= 17,99 W/(m

2. Sapa egalizare = 0,03 m; = 0,93 W/(mK); Sm= 10,08 W/(m

3. Plasa sudata = 0,01 m; = 0,14 W/(mK); Sm= 2,44 W/(m

2

4. Hidroizolatie = 0,001 m; = 0,17 W/(mK); Sm= 4,64 W/(m

5. Termoizolatie = 0,25 m; = 0,29 W/(mK); Sm= 4,21 W/(m

6. Bariera vapori = 0,001 m; = 0,17 W/(mK); Sm= 4,64 W/(m

7. Placa beton = 0,15 m; = 1,74 W/(mK); Sm= 16,24 W/(m


2

Ri =

Re =

D=

=

= 0,177 + 0,325 + 0,174 + 0,027 + 3,62 + 0,027+ 1.4 + 0,217 = 5,96

D = 5,96

m = 1,2250,05 x 5,96 = 0,927

m = 0,927

R0nec =

=



2

3

1

4

R0 = 0,168 + Rplr

Rpl =

= 0,0098 + 0,032 + 0,071 + 0,0058 + + 0,0058 + 0,0862 + 0,022

= 0,232 +

R0 = 0,168 + 0,232 +

0,927 =>

= 0,527 => 5= 0,15

Rpl = 0,232 += 0.75 => R0= 0,168 +0,75 = 0,918

Adoptam: 4= 0,25 => Rpl = 0,232 +

= 1,09

Rpl = 1,09

R0 = 0,168 + 1,09 = 1,26

R0 = 1,26

Rezistenta termica pentru pereti exteriori


2K)

2. Termoizolatie (polistiren expandat) = 0,08 m; = 0,04 W/(mK); Sm= 0,29 W/(m

2K)

3. Zidarie B.C.A. = 0,3 m; = 0,27 W/(mK); Sm= 4,20 W/(m

2

K)4. Tencuiala

= 0,02 m; = 0,87 W/(mK); Sm= 9,45 W/(m2K)



2

3

1

Ri =

D =

D =

=

= 0,108 +0,58 + 3,70 + 0,217 = 5,57

D = 5,57

m = 1,2250,05 D = 1,2250,05 x 5,57 = 0,946

m = 0,946

R0nec R0

R0nec =

=

R0nec = 0,86

R0 = (Ri + Re) + Rp = 0,125 + Rp

Rp = 3,145 => R0= 0,125 + 3,145 = 3,27

Rezistenta termica pentru pereti interiori

1. Tencuiala = 0,02 m; = 0,87 W/(mK); Sm= 9,45 W/(m2K)

2. Zidarie B.C.A. = 0,2 m; = 0,28 W/(mK); Sm= 4,20 W/(m

2K)


2K)



Ri =

Re =

D =

D =

=0,217 + 2,47 + 0,217 = 1,17

D = 2,9

m = 1,2240,05 D = 1,2250,05 x 1,17 = 1,16

m = 1,16

R0nec R0

R0nec =

=

R0nec = 0,52

R0 = (Ri + Re)Rp = 0,125 + Rp

Rp =

=

+0,046

R0 = 0,25 + 0,046 +

0,52 =>

=0,22 => 2= 0,05

Adoptam 2= 0,2 => Rp = 0,046 + 0,74 = 0,78Rp = 0,78

R0= 0,25 + 0,78 = 1,03

R0= 1,03



3.2.9. Rezistena termic pentru ui i ferestre exterioare:

3.2.10. a. pentru ferestre profile PVC cu geam termopan

R0= 0,51 [m2K/W]

b. Pentru Usi si glaswand cu geam termopan

R0= 0,92 [m2K/W]

c. Pentru Usi interioare

R0= 0,33 [m2K/W]

Cladirea este greu permeabila cu ferestre si este amplasata in localitate (municipiul Botosani) c

= -18C pentru zona a III-a climatic si a IV-a eoliana.



2.2. Determinarea necesarului de cldur conform S.R. 1907;

Necesarul de caldura de calcul Q

Q = QT(1+

) + Qi [W]

Unde

QT(W) fluxul termic cedat prin transmisie corespunzator diferentei de temperature i

interiorul si exteriorul elementelor de construcie ce delimiteaz ncperea.

Qi(W) sarcina termic pentru nclzirea de la temperatura exterioar convenional de calc

aerului infiltrat prin neetaneitile uilor i ferestrelor i a aerului ptrun

deschiderea acestora i se determin ca valoarea maxim ntre sarcinile Qi1i Qi2:

Qi1sarcina termic pentru nclzirea de la e la i a aerului infiltrat prin neetaneit

uilor i ferestrelor i a aerului ptruns la deschiderea acestora determinat in

seama de nr. de schimburi de aer necesar n ncpere din condiii de con

fiziologic cu relaia:

Qi1= [na0 CM V Cp(i e) + Qu](1 - ) [W]

Qi2sarcina termic pentru nclzirea de la e la i a aerului infiltrat prin neetaneit

uilor i ferestrelor i a celui ptruns la deschiderea acestora determinat

viteza convenionala a vntului se calculeaza cu relaia:

Qi2= {CM[EiLV4/3(i- e)]+QU} + (1 -

) [W]

In care:

- na0nr. de schimb de aer necesar n ncpere din condiii de confort fiziologic

na0V = 7 x 10-3Np (mc/s)

Np= nr. de persoane

V = volumul ncperii (mc)



- CM coeficient de corecie al necesarului de cldur de calcul n funcie de m

specific a construciei

- pentru mpi 400 kg/mp => CM= 1

- densitatea aerului la temperatura i (kg/mc)

- pentru i = 20C => = 998,2 kg/mc

CP= 4183 j/kgK

-pentru i = 18C => = 998,5 kg/mc

CP= 4184,6 j/kgK

-pentru i = 22C => = 997,7 kg/mc

CP= 4181,3 j/kgK

- pentru i = 15C => = 998,95 kg/mc

CP= 4187 j/kgK

-pentru i = 12C => = 998,5 kg/mc

CP= 4186 j/kgK

CPcaldura specifica la presiune constanta a aerului la temperatura i

Efactor de corecie de nlime

H = 13,90 m (PII E) => E = 1

icoeficient de infiltraie a aerului prin rosturi

Llungimea rosturilor uilor i ferestrelor din faadele supuse aciunii vntului

vviteza conveninala a vntului pentru zona a IV-a eolian V4/3= 6,35 n localitate

Qusarcina termic pentru nclzirea aerului ptruns la deschiderea uilor exterioare calc

cu relaia:



Qu = 0,36 Au n (i e) CM

Auaria uilor exterioare ce se deschid (mp)

nnr. Deschiderilor ntr-o or

AC adaosul pentru compensarea efectului suprafeelor reci afecteaz numai fluxul ter

prin elementele de construcie ale ncperilor a cror rezisten termic merie Rm

depete 10 mp K

Rm =

ATaria suprafeei totale a ncperii (suma tuturorr suprafeelor delimitatoare)

A0adaosul pentru orientare

QTfluxul termic cedat prin transmisie calculat cu relaia:

QT= CMm A

+ QS

n care:

mcoeficientul de masivitate termic a elementelorde construcie exterioare

Aaria suprafeei fiecrui element de construcie calculat conform

STAS 6472/3

QSfluxul termic cedat prin sol determinat astfel:

QS = Ap

+CM

Abc+

Abcj

n care:

Ap= Apl+ ph (mp) aria cumulat a pardoselii i a pereilor aflai sub niv

ternului

Apl= aria plcii pe sol (mp)Plungimea conturului pereilor n contact cu solul (m)

hcota pardoselii sub nivelul terenului (m)

Abcaria unei benzi cu limea de 1 m situat de-a lungul conturului exterior al suprafeei Ap (

Abcjaria unei benzi cu limea de 1 m situat de-a lungul conturului care corespunde spai

nvecinat care are temperatura i (mp)



RP rezistena termic cumulat a pardoselii ia stratului de pmnt cuprins ntre pardosea

adncimea de 7 m de la cota t.s. sau a stratului de ap freatic calculat cu relaia:

Rp=+

(m

2K/W)

icoeficient de transfer termic prin suprafaa la interior (w/m2

K)

grosimea stratului luat n considerare (m)

conductivitatea termic a materialului din care este acltuit str. luat

n considerare (w/mK)

Rbcrezistena termic specific a benzii de contur la trecerea cldurii prin pardoseal i sol c

aerul exterior (m2K/Wtabel 1 SR 1907/1-97)

ejtemperatura interioar convenional de calcul pentru ncperi alturate

Ptemperatura, fie n sol la h = 7 m, fie a stratului de ap freatic

- pt. zona a III-a climatic p = 9C

mscoeficient de masivitate termic a solului (fig. 1 SR 1907/1-97)

nscoeficient de corecie ce ine seama de conductivitatea termic a solului (fig. 2 SR1907/1-

2.5. Dimensionarea corpurilor de nclzire;

2.5.1. Alegerea corpurilor de nclzire statice;



2.6. Proiectarea reelei de distribuie

2.6.1. Calculul hidraulic al conductelor

Calculul hidraulic al reelelor instalaiilor de nclzire au scopul de a stabilii diametreleconductelor de alimentare cu cldur ale corpurilor de nclzire.

Pierderile de sarcin n conducte se compun din pierderile de sarcin liniare p, care suntdistribuite n lungul curentului i pierderile de sarcin locale pl, care se produc n zonele cuneuniformiti (coturi, ramificaii, robinete etc.)

Pierderile de sarcin totale pentru un tronson de conducte sunt:

p= pd+ pl

p= R*l + Z = (*l/d)*(2/2)*+ *(2/2)*

p= (2/2)**[ (*l/d) +

Pierderile de sarcin total n cazul unei reele formate din mai multe tronsoane este :

pt= (R*l + Z)

Relaia pe baza creia se calculeaz pierderea de sarcin ntr-un tronson de conduct sau astfe

spus pe baza creia se determin diametrul unui tronson de conduct are forma:

p= (6,25*104*G2/d4*)*[(*l/d) + ]

n calcule practice curente, cunoscut fiind traseul reelei de conducte i caracteristicile fiecruitronson (lungimea l i debitul de fluid G) i n unele cazuri i presiunea disponibil H se cere s sedetermine diametrele conductelor care alctuiesc tronsoanele reelei.

Calculul de dimensionare al unei reele se face prin ncercri mprindu-se n dou etape:

1.Calculul preliminarn cazul necunoaterii presiunii disponibile H, diametrele preliminare

conductelor se stabilesc n funcie de debitele de fluid G i de vitezele v ale fluidului n tronsoanale

conductelor.

Vitezele v ale fluidului se consider n general cresctoarede la consumator spre surs.

2.Calculul de veri fi careconst n a verifica dac pentru diametrele preliminare stabilite,

pierderile de sarcin nregistrate la debitele nominale pe diverse circuite alimentate dintr-un nod sunt

mici sau sensibil egale cu presiunea disponibil n nodul respectiv, adic:

(R*l+Z) Hd



Pentru calculul hidraulic al conductelor sunt necesare urmtoarele operaii preliminare:

- ntocmirea schemei coloanei instalaiei de nclzire n care se deseneaz la scara de 1:50planeele dintre niveluri, coloane, corpurile de nclzire cu legturile la coloane

- nscrierea pe fiecare tronson de conduct din plan i schem a debitului de cldur Q,lungimea l a conductei, diametrul d al conductei

Calculul hidraulic al conductelor se sistematizeaz intr-un tabel centralizator, unde fiecare circ

este tratat distinct pentru a se putea urmrii mai uor etapele calcului de dimensionare.



2.7. Dimensionarea i alegerea echipamentelor pentru instalaia de nclzi

2.7.1. Calculul capacitii cazanului

Energia termic preparat n centrala termic servete la urmtoarele categorii de consumatorinclzire QIi ap cald de consum Qac.

QCT= QI*c [W]

c- coeficient de majorare a puterii termice a centraleipentru acoperarea pierderilor de cldur

reelei de distribuie a agentului termic (pn la 50%)

QCT= 67293 [W]

Am adoptat cazan SIME cu puterea termic utila de 78.7 kW

Consum de combustibil 9.2 Nm/h

2.7.2. Alegerea pompelor de circulaie

Pompele de circulaie la instalaiile de nclzire cu ap cald, vehiculeaz fluidul purttor de

cldur ntr-un circuit nchis (cazanconsumatorcazan)

Pentru alegerea corect a pompei este necesar stabilirea prin calcule a caracteristicilor tehnice

acesteia i anume:

- debitul nominal a pompei Gpi nlimea de pompare HpGpdebitul nominal de pompare se stabilete n funcie de sarcina termic pe care agentul

termic o cedeaz la consumator cu un ecart prestabilit (t=200C).

tm

Cp

cQG

c- cldura specific [j/kg*k]

- densitatea medie a fluidului purttor de cldur n funcie de temperatura medie tm

tm= td+tr/2 [kg/m3]

= 85= 968,71 [kg/m3]

Pe traseul 1:



Qc= 36800 W

Gp= 1,89 [m3/h] si inaltimea de pompare H=1,18 [mca]

nlimea de pompare teoretic de pompare necesar pe un circuit nchis rezult din ecuaia lui

Bernoulli aplicat pe un fir de curent real. Astfel:

Hp= (l/*g)*(Rl+Z)

(Rl+Z)suma pierderilor de sarcin liniare i locale corespunztoare debitelor de calcul pe

circuitul de la cazan-consumator-cazan.

(Rl+Z) = 11561 [Pa]

Am adoptat pompa WILO TOP-S 40/101,9 [m3/h] cu P1 = 437 W

Pe traseul 2:

Qc= 30493 W

Gp= 1,57 [m3/h] si inaltimea de pompare H=0,46[mca]

(Rl+Z) = 4197 [Pa]

Am adoptat pompa WILO TOP-S 30/101.5 [m3/h] cu P1 = 185 W

Pentru pompa de recirculare:

Q = 78700 [W] Gp= 1.11 [m3/h] si inaltimea de pompare 1.24 [mca]

Am adoptat pompa WILO Star-RSG 25/71.32[m3/h] cu P1 = 140 W

2.7.3. Dimensionarea utilajelor din centrala termic

2.7.3.1. Calculul vasului de expansiune nchis

Vasul de expansiune nchis are rolul de a prelua total sau parial excendentul de ap rezultat di

dilatare.

Volumul vasului de expansiune se calculeaz cu formula:

minma x

max

0 1,1PP

PVV u

Vuvolumul util al vasului de expansiune inchis [l]



Pmaxpresiunea maxim din vasul de expansiune nchis n timpul funcionrii instalaiei stabil

astfel nct s nu se depeasc presiunea admis n instalaia interioar, respectiv presiunea admis n

corpurile de nclzire.

Pminpresiunea minim din vasul de expansiune nchis n timpul funcionrii instalaiei, stabil

astfel nct presiunea n orice punct al instalaiei s nu fie mai mare dect presiunea aburului saturat.

Volumul de ap din instalaie Vinsteste volumul apei din instalatie stabilit prin insumarea

volumelor de apa din interior ale echipamentelor si conductelor.

Vinst = 624 [l]

Volumul de ap rezultat din dilatare se calculeaz cu relaia

Vu= 0,04*Vinst

Vu= 0,04*624 = 25 [l]

Volumul vasului de expansiune nchis se calculeaz cu relaia

Vei=1.1*Vu {1/ [1-(Pmin/Pmax)]}=1.1*25(1/1-4/6) = 82,6

Se alege vas de expansiune nchis cu capacitatea de 100 l i presiunea nominal de 5 bar.

2.7.3.2. Calculul coului de fum

Coul de fum se construiete n interiorul sau exteriorul unei cldiri. Forma seciunii de trecere

gazului poate fi circular, ptrat sau dreptunghiular. n cazul n care seciunea este dreptunghiular

impune ca raportul laturilor a/b s fie mai mare sau egal cu 0,7.Cea mai larg rspndire o au courile din zidrie de crmid sau beton, soluie obligatorie n

cazul nglobrii acestora n construcii.

Courile de fum nglobate n construcii nu trebuie s aib perei comuni cu ncperile principa

cu cmrile sau cu camerele frigorifice.

nlimea coului seva stabilii pe baz de calcul innd seama de necesitile funcionale ale

cazanului, de prevederile normelor n vigoare cu privire la concentraiile limit de noxe admisibile n

zon, precum i de situaia cldirilor din zon (amplasarea n raport cu direcia vntului, distana fa

centrala termic, regimul de nlime al cldirilor).

Coul de fum va depii cu minim 500 mm coama acoperiului, respectiv parapetul terasei cl

n care se afl coul de fum.



Dimensionarea cosului si a canalelor de fum:

h

QcS

* [cm2]

unde:

S - sectiune cosului de fum [cm2]

c - coeficient in functie de natura combustibilului

h - inaltimea cosului de fum [m]

Q - puterea cazanului [kcal/h]

combustibil carbune gaz motorina lemn

c 0.03 0.016 0.025 0.045

3509.12

78700*016.0S [cm2]

2114*

SD [mm2]

A rezultat un cos de fum cu diametru de 250 mm2.



DIMENSIONAREA PRIZEI DE AER

Pentru asigurarea unei arderi complecte este necesar un debit de aer care la centralele mici se i

din sala cazanelor, iar la centralele mari se ia din exterior.

Pentru a nu crea depresiuni n sala cazanelor centralele se prevd cu prize de aer care se

amplaseaz de obicei n spatele cazanelor.

Seciunea prizei de aer necesar arderii se calculeaz cu relaia

][3600

2mV

BVS

a

harpa

unde

Varvolumul de aer necesar arderii [m3N/kg]

Bhconsumul orar de combustibil [kg/h]

Vaviteza aerului [m/s] v = 1..2 m/s

Spq=6.8*14.1/3600*1.5=0.017 [m2]

Se adopt o priz de aer dreptunghiular cu dimensiunile 15x12 cm2.



2.8. Breviar de calcul privind instalatia de utilizare gaze naturale

2.8.1. Stabilirea debitului de calcul instalat

La imobilul prezentat, este necesar un debit de gaze naturale de 9,2 Nm3/hnominalizat in scoutilizare la receptorul:

1 .Central termic -propus 1 buc 9,2 N mc/hTotal. Qi = 9,2 Nm /h

2.8.2. Dimensionarea instalaiei de utilizare

Dimensionarea instalaiei de utilizare gaze naturale se face n conformitate cu Norme teh

pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze natu ral e 2004 -capitolul 5, dmetodologia de calcul a conductelor de presiune joas la care, teoretic, se accept ca volumul de gaz constant. Determinarea diametrelor se va face pe baza relaiei indicate la art. 5.11 din NT- DP01/2004, transpus ntabelu l 4.1 din NT- DPE - 01/2004.

- Factoru l de simul taneitate

- Debit de calcul Qc = Qi x F = 9,2 Nm3/h

- Lungime fizic L f = 36.00 m

- Lungime de calcul 43.20 m

- Presiunea disponibil Hd = 5 mbar/m

- Cadere unitara de presiune 0.116 mbar/m

F = 1

Lc = L f x 1,2 =

H = Hdisp,/Lc =



Capitolul 3 :

Tehnologia de executie a instalatiilor de inclzire si gaze naturale

3.1. Detalii de execuie

3.1.1. Tehnologia de montare a cazanului

Amplasarea i trasarea poziiei cazanului.

Amplasarea difer n funcie de categoria i tipul acestora.

Conform instruciunilor metodologice, cazanele se clarific n 2 grupe

grupa Icazane de ap cald pn la 1150C i cazane de abur cu presiunea pn la 6,8 N/cm2

grupa IIcazane de ap supranclzite cu temperaturi peste 1150C.

La amplasarea cazanelor din grupa I trebuie asigurate distanele prevzute.

n faa cazanelor care folosesc combustibil gazos se asigur un spaiu n funcie de suprafaa d

nclzire a cazanului i anume:

- pn la 10m2circa 1,00m- ntre 10 i 25 m2circa 1,50m- ntre 25 i 50 m

2

circa 2,00m- peste 50 m2circa 2,50mLateral de la montarea cazanului i pn la elementele constructive ale slii cazanului se asigur

un spaiu de:

- 0,80m la cazanele cu suprafa de nclzire pn la 100 m2- 1,00m la cazanele cu suprafa de nclzirepeste 100 m2n spatele cazanului pn la canalul de fum se prevede o distan care s permit montarea i

deservirea ubrului de fum.

MONTAREA CAZANULUI

Cazanele mici se monteaz cu mijloace manuale. Cazanul se monteaz n general dup termina

construciei slii cazanului i dup executarea postamentului cazanelor.

Pentru cazanele uzuale de nclzire central postamentele se execut din beton simplu i

cptueal de crmid refractar perfect orizontale, tencuite n exterior.



Cazanele se livreaz complect asamblate n uzin, pe elemente la cazane complect asamblate

montarea const n aezarea lui pe un postament pe poziie definitiv.

n cazul blocurilor de elemente sau elemente separate, montarea se realizeaz astfel:

- se transport elementele de cazan, colectorul i distribuitorul de la locul de depozitare la lode montare

- se msoar i se traseaz poziia cazanului pe postament- se aeaz elementele de cazan pe postament n ordinea indicat de productorn timpul aezrii elementelor pe postament acestea se sprijin spre a se evita accidentele. Se

aeaz i se fixeaz provizoriu cu uruburi mecanice, de flanele elementelor, colectorul i apoi

distribuitorul. Se confecioneaz garnituri i apoi se aeaz ntre flane, garniturile se aeaz pe flane

imediat ce acestea au fost unse cu ulei de in sau cu past de grafit. Se strng definitiv flanele cu urub

mecanice, uniform, egal pe toat lungimea cazanului i simetric att la distribuitor ct i la colector.

Operaia se repet de 2-3 ori de-a lungul cazanului pn cnd toate flanele sunt bine strnse, folosind

se procedeul de strngere a uruburilor n diagonal dou cte dou.

Dup montarea tuturor elementelor se efectueaz proba de presiune (umplerea cazanului cu ap

ridicarea presiunii pn la limita de prob, verificarea etanietii, golirea de ap a cazanului) dup car

se trece la:

- montarea cazanului dac este cazul- montarea panourilor componente ale mantalei i fixarea acestora cu uruburi dup eventua

completri ale izolaiei deteriorate de pe panourile mantalei i dup decuparea prin taiere n

manta a golurilor pentru montarea termometrelor i manometrelor- se monteaz ua de vizitare i ua de focar- se monteaz sibrul de fum i racordul la coul de fum- se execut racordarea cazanului



3.1.2. Montarea conductelor si a armaturilor

Lucrarile de montaj a instalatiei termice interioarenu necesita tehnologii noi , pentru realiz

lor se utilizeaza tehnologii existente . Se vor respecta prescriptiile normativului I13 .

Intreprinderile de montaj raspund de alegerea corecta a proceselor tehnologice de executie

calitatea executiei si a materialelor folosite conform prescriptiilor termice ale proiectului de exec

termice interioare s-a pichetat conform proiectului .

Principalele lucrari de montaj constau in :

montarea pe pardoseala a unor tronsoane de conducte cat mai lungi ; fixarea in pereti si plansee a dispozitivelor de sustinere, a bratarilor, mansoanelor

protectie ;

filtrarea capetelor de teava unde se vor monta elementele de racaordarea la corpurileincalzire si robinetii ;

asamblarea tronsoanelor de conducta , a robinetilor si a fitingurilor ; verificarea pantelor ; fixarea definitive a conductelor pe suportii ; efectuarea probelor ; realizarea protectiei termoizolante la conducte unde este cazul , cu un strat de 40 mm

minerala si un glet de ipsos .

Inainte de inceprea montajului toate materialele vor fi verificate in ce priveste aspect

dimensiunile, marcajul si certificatele de calitate .

La imbinarea cap la cap prin sudura a condcutelor se va face un control riguros in interiorul

pentru indepartarea tuturor corpurilor straine care pot provoca avarii in retea termica interioara .

Depozitarea tevilor se va face cu grija pentru a se evita ovalizarea capetelor , ceea ce ar cond

la imbinari defectuase ale transoanelor de teava .

Toate armaturile folosite vor fi insotite de certificate de calitate unice emise de catre u

producatoare . Aceste armaturi, inainte de montarea lor se vor curati si vor fi verificate la standuproba din ambele parti ale sertarului sau ventilului , pentru doua cazuri :

cazul1, cu sertarul ( ventilul ) coborat 9 inchis ) ; cazul2, cu sertarul ( ventilul ) ridicat ( deschis ) .Suprafetele care urmeaza a fi sudate se vor curatii in prealabil in mod corespunzator

conformitate cu tehnologia de executie , pentru a asigura o calitate corespunzatoare imbinarilor sudate



Dispunerea imbinarilort sudate , in dreptul suportilor nu este admisa , iar distanta minima di

doua cordoane de sudura consecutive nu trebuie sa fie mai mica de 200 mm .

Racordarea la coloana , indiferent de diametrul legaturii , se realizaeaza prin sudura

Conducta de ducere se racordeaza la radiator la robinetul de colt de dublu reglaj si print

record cu cot olandez pe conducta de intoarcere .

Pentru a nu incalzi cablurile sau conductele electrice, conductele de incalzire se monte

deasupra acestora .

Coloanele se executa perfect verticale . Conducta de ducere se monteaza totdeauna in p

dreapta, stand cu fata spre coloana , iar cea de intoarcere in partea stanga . Pentru a putea exe

lucrarile de montaj , intre peretele tencuit si conducta trebuie asigurata pe toata inaltimea o distanta d

cm , ia intre conducte de 4 cm .

Vasul de dezaerisire se monteaza in instalatiile de incalzire cu o mufa de record la instalatie

3/8 si o mufa de racord tot de 3/8 pentru teava de dezaerisire pe care se monteaza un ventil de aeri

de 3/8.

Materialul folosit la sudare trebuie sa fie astfel ales incat sa corespunda materialului de baz

procedeul de sudare sa asigure in cusatura sudata aceasi compozitie chimica si aceleasi propri

mecanice ca si materialul tevii , Dupa sudare cordonul de sudura rebuie sa fie compact , sa nu prez

fisuri crapaturi .

3.1.3. Montarea corpurilor de incalzire

Pentru incalzire se vor folosi radiatoare din otel , dupa cum urmeaza :

tip 22-600/140022-600/500 ;22-600/700 e.t.c. pentru spatii administrative ;Corpurile de incalzire se monteaza in dreptul ferestrelor sau linga peretii exteriori . Ace

amplasare asigura uniformizare a repartitiei caldurii pe verticala, elimina formarea de curenti rec

asigura o temperature mai ridicata a aerului in apropierea pardoselii.

Pentru buna circulatie a aerului trebuie asigurata urmatoarele cote la montarea unui radiator :

cand radiatorul este montat apparent in fata peretelui , sub fereastra , distanta fataperete in spatele radiatorului este de 5 cm, fata de pardoseala de 10 cm si fat

fereastra la 8 - l0cm;

cand radiatorul se monteaza in nisa , se respecta acelasi cote ca mai inainte , iar ipartile laterale ale radiatorului si marginea Nisei de 15-20 cm .



Radiatoarele se monteaza pe console speciale fiind asigurate contra rasturnarii prin sustinato

Cand consolele nu pot fi incastrate in pereti , radiatoarele se pot aseza pe picioare incastrate

pardoseala.

Montarea radiatoarelor comporta urmatoarele operatii principale :

niplarea radiatoarelor in numarul de elemente corespunzator ; incercarea la presiune hidraulica a corpului radiatorului ; montarea radiatorului pe console si prinderea cu sustinatoare ; montarea ventilului si a racordului olandez ; racordarea la coloane .

3.1.4. Verificarea executiei

Verificarea montajului instalatiei termice interioare se va face de catre personalul prorpi

intreprinderii de montaj autorizat in acest sens dar nu scuteste intreprinderea de raspunderea pe

respectarea prevederilor si a documentelor de executie precum si pentru eventualele defecte de exec

ulterior .

La montarea conductelor de distributie se va urmari daca s-a realizat panta corespunzatoare pe

a asigura dezaerisirea si golirea instalatiei . Panta va fi in sensul de curgere a fluidului incalzitor .

Daca radiatorul apare strambat dupa niplare inseamna ca unele elemente prezinta defecte

prelucrare a suprafetelor plane, aceastea nefiind paralele intre ele .

Dupa niplare se face proba de presiune hidraulica cu ajutorul unei pompe de presiune hidrauin mod curent pe santier .

3.1.4.1. Probe

Radiatoarele, inainte de montare, vor fi supuse unei probe de presiune hidraulica . Aceasta pr

este bines a se efectueze la circa 49 ore de la terminarea niplarii , pentru ca polimizarea etansarii sa

realizata . In timul probei pozitia radiatorului trebuie sa fie verticala , putin ridicat la partea la care se

montat robinetul pentru aerisire .

Presiunea de proba este de 5,0 daN/cmp. Toate defectele descoperite trebuie remediate. Pentru a e

demontarea radiatorelor atunci cand se efectueaza o noua proba hidraulica si numai daca nu se obs

pierderi de apa si presiunea este constanta , se poate transporta radiatorul in incaperea in care va fi mo

La inchiderea lucarilor de montaj , anterior receptiei , instalatia termica se supune urmatoar

probe :



proba la rece ; proba la cald ; proba de eficacitate .

Proba la rece constituie probarea la presiune a ansamblului instalatiei se se efectueaza inai

vopsirii si izolarii termice a elementelor instalatiei .

Proba se executa in perioade de timp cu temperature ambiante mai mari de 5C si de preferint

timpul zilei . .Inaintea efectuarii probei la rece instalatiile se spala cu apa .

Proba de presiune se incepe la ce putin trei ore dupa punerea instalatiei sub presiune.

Durata probei este de minim o jumatate de ora. Ridicarea presiunii si reducerea ei se face le

fara socuri .

Presiunea de proba va fi de 5,0 daN/cmp. Proba la rece se considera corespunzatoare, dac

toata durata probei manometrul nu indica variatii de presiune si daca la instalatie nu se constata fis

crapaturi, pierderi de apa la imbinari. Cand se constata pierderi de presiune sau defectiuni , se proced

la remedierea acestora , dupa care proba se repta .

Dupa efectuarea probei la rece instalatia trebuie golita in mod obligatoriu . Rezultatele probe

rece se consemneaza intr-un process verbal care se prezinta la receptie .

Proba la cald constituie verificarea etansitatii , modului de comportare la dilatare si contractar

a circulatiei agentului termic la temperature de functionare a instalatiei . Proba la cald se poate efe

numai dupa o comportare corespunzatoare a instalatiei la proba de presiune la rece .

Proba la cald se efectueaza inaintea vopsirii si izolarii termice a elementelor instalatiei si d

inchiderea completa a cladirii. instalatia va fi alimentata cu agent termic de la sursa definitive . In pacu proba la cald se regleaza si instalatia .

Dupa o durata de cel putin doua ore de functionare la parametrii de regim , se verifica daca t

elementele corpurilor de incalzire realizeaza aceasi temperatura si daca aceasta nu prezinta difer

apreciabile intre corpuri. Dupa efectuarea verificarilor se la instalatia sa se raceasca la tempera

mediului inconjurator dupa care se face o noua incalzire urmata de un nou control .

Daca si dupa a doua incalzire instalatia nu prezinta neetansitatii sau incalziri neunifo

corespunzatoare ,rezultatele acestei probe se consemneaza , de asemenea , intr-un process verbal .

Proba de eficacitate consta in punerea in functiunea a intregii instalatii in mod continuu timp l

de ore , in conditii normale de exploatare , la temperature scazute ale aerului exterior , cat mai aprop

situatiei nominale .

Proba are ca scop constatarea daca in interiorul constructiei se obtine caldura precisa

masurarea temperaturii in incaperi . Proba se considera ca este corespunzatare daca temperatu

masurate ale aerului interior corespund prevederilor din proiect cu abateri in maxim -1+2C.



3.1.5. Exploatarea si intretinrea instalatiei termice interioare.

Functionarea instalatiei de incalzire depinde de modul in care se exploateaza si se intele

Exploatarea si intretinerea revine personalului de exploatare si intretinere . Principalele sarcini ce ii re

sunt :

cunoaste in detaliu alcatuirea si functioanrea instalatiei si tine evidenta tuturor modificasurvenite ;

controleaza parametrii instalatiei si efectueaza interventiile de reglare ; urmareste executarea la timp a reparatiilor, verificand calitatea lor si le consemneaza in regis

de reparatii ;

executa incercari de verificare si reglaje dupa reparatii.Pentru exploatarea ansamblului punct termic - instalatie termica interioara se elabore

instructiuni specifice prin care se stabilersc si responsabilitatile corespunzatoare personalului

exploatare.

Instructiunile de exploatare cuprind date in legatura cu instalatia si utilajele ei, ordinea in

trebuie sa lucreze diferite elemente, elementele ce trebuie sa fie supravegheate in timpul function

instalatiei si termenele pentru reparatii curente si preventive.

Evidenta exploatarii se consemneaza in jurnalul de supraveghere, iar a rparatiilor in registru

evidenta al acestora.

Responsabilul exploatarii are obligatia de a avea proiectul instalatiei, schema de functioprecum si procese verbale de probe, punere in functiuni si de reparatii efectuate.

Personalul de exploatareintretinere si cu piese de schimb pentru efectuarea reparatiilor curen

Pentru prevenirea oricaror accidente si avarii, instalatia de incalzire va fi deservita numa

personalul instruit, interzicandu-se categoric pornirea, orpirea si reglajul instalatiilor de catre pers

neinstruit.



3.1.6. Condiii i regulide montare a instalaiilor de utilizare gaze naturale

Execuia instalaiei de utilizare se va face de ctre constructor prin instalator autor

minim grad III.

Traseele instalaiei de utilizare vor fi rectilinii, urmrind pe ct posibil stlpi, grinzi, perei.

La alegerea traseelor condiiile de siguran au prioritate fa de cele de estetic (art.8.18 din

DPE-01/2004).

Conform art. 8.20 din NT-DPE- 1/2004 este interzis trecerea conductelor prin:

spaii neventilate sau nchise cu plas de rabi sau alte materiale; trecerea conductelor de gaze naturale avnd mbinri fixe sau demontabile prin deb

cmar i altele asemenea , dac acestea nu sunt ventilate;

couri i canale de ventilare; puuri i camere pentru ascensoare; ncperi cu mediu coroziv sau cu degajare de noxe; ncperi cu umiditate pronunat; ncperi n care se pstreaz materiale inflamabile; closete; subsoluri tehnice i canale tehnice; ghene sau nie comune mai multor nivele, n care sunt montate conducte pentru

instalaii, inclusiv sub deschiderile interioare ale acestora;

podurile neventilate ale cldirilor; locuri greu accesibile n care ntreinerea normal a conductelor nu poare fi asigurat depozite sau ncperi de depozitare, cu respectarea prevederilor Normativului

siguran la foc a construciilor P118.

Totodat este interzis montarea conductelor nglobate n elemente de construcie de

pardoselii. n cazul n care nu pot fi evitate trecerile conductelor prin closete sau cmri se ad

traversarea acestora utiliznd conducte fr mbinri i protejate n tub de protecie. Cnd trecconductelor prin ncperi cu umiditate pronunat sau atmosfer corosiv este inevitabil, se folosesc

zincate sau protejate cu lacuri anticorosive i tub de protecie.

Conform art.6.11 din NT-DPE- 1/2004 se vor lua msuri de etanare a conductelor de ap

canalizare direct n pmnt, la intrarea n subsol cldirii. De asemenea se vor etana toate intr

conductelor de nclzire, ap, canalizare de la subsol la parter.



Pentru evacuarea eventualelor infiltraii de gaze se va asigura ventilarea subsolului prin orific

ventilare pe conturul exterior al cldirii i ntre ncperile din subsol prin legare unor canale de venti

natural cu subsolul cldirii. Este interzis racordarea la sistemul de distribuie a gazelor natura

cldirilor care nu au asigurate msurile de etanare.

Distanele ntre conductele de gaze i elementele celorlalte instalaii se ncadreaz n prevede

din:

-Normativ pentru proiectarea i executarea reelelor electrice la consumatori cu tensiuni de p

la 1000 V c. a. i 1500V c. c., indicativ I7;

-Normativ pentru proiectarea i executarea reelelor de cabluri electrice, indicativ PE107;

- Prescripiile tehnice I.S.C.I.R.;

- Standard 8591, conform art.8.25 din NT-DPE- 1/2004;

Este interzis utilizarea conductelor de gaze naturale pentru orice alte scopuri, cum ar fi: leg

la pmnt a altor instalaii, realizarea prizelor de protecie electric, susinerea cablurilor i

conductorilor electrici, indiferent de tensiune icurent, agarea sau rezemarea unor obiecte.

Trecerea conductelor prin perei sau planee se va face prin tub de protecie. n tubul de prote

conducta va fi fr mbinri (art.8.23 din NT-DPE- 1/2004) tuburile de protecie se vor fixa cu morta

var i ciment i vor depi faa finit a elementelor de construcii cu 10mm la pereii i plafoane

50mm la pardoseli (art.10.47 din NT-DPE- 1/2004).

Susinerea conductelor aparente pe elementele de construcii se face n funcie de diametru

brri sau console, la distan de 1,5...8,0 m ntre punctele de susinere, respectiv 20...30 mm

conducte i elementele de construcie (art.10.43 din NT-DPE- 1/2004).n instalaiile de utilizare, conductele de gaze se vor monta deasupra conductelor de ap

nclzire central.

Conductele orizontale se vor monta numai n partea de sus a pereilor la o distan convenabil

plafon, deasupra uilor i ferestrelor. Se recomand a nu se fixa conducta de plafonul ncperilor.

In instalaiile interioare se vor monta robinete de nchidere la vedere, n locuri ventilate, acces

n urmtoarele puncte (art.8.27 din NT-DPE- 1/2004):

a) naintea fiecrui contor. n instalaii cu un singur contor, dac distana dintre robinetul de incei contor nu depete 5,0 m, robinetul de incendiu ine loc i de robinet de contor;

b) Pe fiecare ramificaie important a instalaiei;c) Pe fiecare conduct care alimenteaz grupuri de arztoare montate la aparate, mese de lu

laboratoare;

d) La baza fiecrei coloane, n cldiri cu peste 5 de nivele; Dac plasarea robinetelor de la bcoloanelor nu se poate face n condiii de siguran i estetic corespunztoare, se adm



montarea unui singur robinet pentru un grup de coloane, care alimenteaz maxim 24 puncte

consum.

e) naintea fiecrui arztor;- Dou robinete, n cazul arztoarelor i aparatelor de utilizare, care nu au robinet de man

propriu sau n cazul celor care au racord flexibil;

- Un robinet pentru cazul arztoarelor i aparatelor care au racord rigid i cu robinet de man

propriu;

Se vor folosi la execuie evi STAS SR EN 10208/1 cu grosimea peretelui impus de art.9.5 din NT-D

1/2004.

Materialele folosite vor fi nsoite de certificate de calitate. Utilizarea gazelor naturale este adm

numai n ncperi n care nu exist pericol de incendiu, explozie sau intoxicare (art.8.1 din NT -D

1/2004).

Condiiile tehnice pentru funcionarea n siguran a instalaiilor interioare de utilizare a gaz

naturale combustibile sunt cuprinse n art. 8.2 din NT-DPE- 1/2004:

Volumul interior minim al ncperilor: 18 m3, pentru ncperi curente; 7,5 m3, pebuctrii i oficii din construcii noi; 5,0m3 pentru buctrii din construcii existente

respectarea condiiilor prevzute la art. 8.5 din NT-DPE- 1/2004;

Asigurarea aerului necesar arderii; Ventilarea natural sau mecanic; Evacuarea total a gazelor de ardere, n exterior, deasupra acoperiului;

Suprafee vitrate;Toate ncperile n care se monteaz aparatede utilizare a gazelor naturale, se prevd cu supra

vitrate, sub form de ferestre, luminatoare cu geamuri uoare, ui cu geam sau goluri, toate la exterior

suprafa minim total de:- 0.03 m2pe m3de volum net de ncpere, n cazul

construciilor din beton armat;

- 0.05 m2pe m3de volum net de ncpere, n cazul construciilor din zidrie.

Geamurile au grosimea de maxim 4 mm fr armare.

Pentru cazurile n care geamurile au o grosimea mai mare de 4 mm sau sunt de construcie

special (securizat, termopan) se vor monta obligatoriu detectoare automate de gaz cu limit

sensibilitate 2% CH4 n aer, care acioneaz asupra robinetului de nchidere al conductei de alimentar

gaze naturale al arztoarelor. n cazul utilizrii detectoarelor suprafaa vitrat poate fi

redus la 0,02 m2pe m3de volum net de ncpere.

Volumul net al ncperii se stabilete prin considerarea volumului net total al ncperii din car

scade volumul cazanelor sau alte elemente de instalaii sau de construcii existente n ncpere, n car

se pot acumula gaze.



n ncperi cu volum mai mic dect cel prevzut mai sus, sunt admise numai aparate de utili

legate la co n urmtoarele condiii:

- Accesul aerului necesar arderii i aprinderea aparatelor de utilizare, s se fac din exteri

ncperii (coridor, vestibul) sau direct din exteriorul cldirii;

- Folosirea unor aparate auxiliare cu aprindere din exteriorul cldirii, asigurate mpotriva sting

prin blocarea admisiei gazului n cazul stingerii flcrii, fie prin construcia aparatului, fie

dispozitive de protecie (8.3 din NT-DPE- 1/2004). Pentru nclzirea de apartament, centrala termic

monteaz n buctrie, balcon, vestibul, la subsol sau la alt nivel unde nu blocheaz cala de evacua

persoanelor, cu respectarea tuturor condiiilor anterioare menionate.

n ncperi cu volum mai mic de 18 m3 i n bi, indiferent de volumul lor, nu sunt admise:

- Aparate de utilizare pentru prepararea instantanee a apei calde de consum;

- Aparate de utilizare pentru nclzirea central sau local prevzut cu arztor atmosferi

rupere de tiraj, chiar dac au termostat de co (art.8.4 din NT-DPE- 1/2004).

Fac excepie de la prevederile art. 8.2, 8.3 i 8.4 aparatele de utilizare care au agrem

tehnic pentru fiecare n alte condiii la care, prin tubulatura etan, se asigur accesul din exte

al aerului necesar arderii i evacuarea n exterior a gazelor arse cazane cu focar etan i t

forat (art.8.5 din NT-DPE- 1/2004).

De asemenea sunt exceptate de la prevederile art.8.3, aparatele de utilizare din categ

turbosuflantelor destinate pentru nclzirea fermelor de psri i animale cu condiia utiliz

detectoarelor de gaze naturale avnd limita inferioar de 2% CH4 n aer i care acione

automat robinetul de nchidere al conductei de alimentare cu gaze naturale a aparatelorutilizare.

Debitul total al aparatelor cu flacr liber care se pot instala ntr-o ncpere trebuie s satisfac

condiia: 15 m3 volum interior de ncpere, pentru fiecare Nm3/h debitul instalat de gaze naturale.

n instalaiile de utilizare sunt admise numai categorii de aparate i arztoare omologate sa

agrement tehnic ISCIR, n conformitate cu prevederile legislaiei.

Aparatele de utilizare industriale, cu debit instalat peste 25 Nm3 /h se prevd cu armturi pe

montarea unor aparate de msur i contor i prize, n vederea efecturii de determinri pentru bila

termic conform art. 8.10 din NT-DPE- 1/2004.

Alegerea i montarea arztoarelor i aparatelor de utilizare se face cu respectarea condi

tehnice din NT-DPE- 1/2004, precum i cu respectarea prescripiilor legale de performan, prescrip

tehnice I.S.C.I.R. i instruciunile productorilor.

Aparatele de utilizare i arztoarele se racordeaz rigid la instalaiile interioare cu exce

cazurilor prevzute la art.8.14. Pot avea racorduri flexibile aparatele cu flacr liber, cu debit nom



sub 3,0 Nm/h i arztoarele independente utilizate la aparate mobile, cu respectarea condiiilor pe

utilizarea n siguran a racordurilor flexibile, prevzute n NT-DPE- 1/2004 art.8.15.

Pentru toate aparatele de utilizare se asigur aerul necesar i evacuarea n exterior a gazelor a

complet i fr riscuri, astfel nct n atmosfera ncperii s nu se depeasc concentraia de gaze

admis de normele de protecia muncii i de protecie a mediului (art.8.28 din NT-DPE- 1/2004.)

Aerul necesar arderii se asigur n funcie de raportul dintre volumul interior al ncperii Vi

[mc] i debitul nominal al aparatelor de utilizare Qn[m3N/h]:

-Pentru Vi/Qn 30, se consider c prin neetaneitile tmplriei se asigur aerul necesar

pentru ardere;

-Pentru Vi/ Qn< 30, se prevede accesul aerului direct din exterior, prin goluri practicate la

partea inferioar a ncperii.

Sunt exceptate buctriile din locuine cu nclzire central, n care nu exist alte aparate

utilizare, la care se admite accesul aerului dintr-o ncpere vecin prin realizarea unui gol spre ace

ncpere cu condiia satisfacerii Vi/Qn 30, n care Vi este volumul buctriei plus volumul ncp

respective (art.8.29 din NT-DPE- 1/2004).

Suprafaa golului pentru accesul aerului necesar arderii, ntr-o ncpere n care se utilizeaz g

naturale, se determin cu produsul dintre debitul instalat n ncperea respectiv Q i [m3N/h

coeficientul 0,0025[m2/ m3N/h] : S =0,0025x Qi[m2].

Golul pentru accesul aerului de ardere se prevede la partea superioar a ncperii i

dispozitive de nchidere sau reglaj.

Este interzis obturarea golului de acces a aerului de ardere.La centralele termice accesul aerului se face conform prevederilor Normativului pe

proiectarea i executarea instalaiilor de nclzire I13.

La centralele termice cu tiraj forat i camer de ardere etanat nu este necesar asigur

golurilor pentru accesul aerului n ncpere.

Canalele de ventilare pentru evacuare gazelor de ardere nu se prevd cu dispozitive de nchid

sau reglaj i se racordeaz la partea superioar a ncperilor, ct mai aproape de plafon.

Evacuarea gazelor de ardere din buctrii, oficii sau hale industriale se va efectua conf

prevederilor art.8.33, respectiv art.8.34 din NT-DPE- 1/2004.

Evacuarea gazelor de ardere de la cazanele din centralele termice, care nu se ncadreaz

prevederile din NT-DPE- 1/2004, se face pe baza prevederilor din Normativul pentru proiectare

executarea instalaiilor de nclzire central indicativ I13.

Legarea la co prin burlan din tabl metalic, rigid sau flexibil, se admite n condiiile art.8.3

art.8.39 din NT-DPE- 1/2004. Se interzice racordarea focarelor obinuite definite conform STAS 6

alimentate cu gaze naturale la canale de fum aferente focarelor alimentate cu alt tip de combustibil.



Toate echipamentele i conductele metalice se protejeaz contra coroziunii n funcie de modu

montare: subteran sau aparent.

Conform art. 11.3 din NT-DPE- 1/2004 protecia echipamentelor i a conductoarelor aparent

face prin grunduire i vopsire, operaiuni care se execut dup efectuarea verificrilor de presi

Conductele aparente din instalaiile de utilizare vor fi vopsite n culoarea galben.

Verificrile de rezisten i etaneitate ale instalaiilor de utilizare se efectueaz de ctre execu

pe parcursul realizrii execuiei.

Probele de rezisten i etaneitate ale instalaiilor de utilizare se efectueaz de ctre executan

prezena delegatului operatorului liceniat de distribuie la terminarea lucrrilor n vederea recepiei.

Presiunile necesare efecturii probelor de rezisten i etaneitate sunt date n tabelul 9

NT-DPE- 1/2004.

Pentru instalaiile de utilizare se vor executa urmtoarele probe:

Proba de rezisten la presiunea de 1,0 bari, durata de ncercare ....1... ore, timpegalizare 10 min;

Proba de etaneitate la presiunea de 0,2 bari, durata de ncercare ....1... ore, timpegalizare 10 min.

Durata ncercrilor este funcie de volumul conductei.

Corespondena dintre volumul i lungimea conductelor de uz curent este prezentat n tabelu

din NT-DPE- 1/2004. Presiunile de ncercare n funcie de destinaia i treapta de presiune a conduct

sunt date n tabelul 9 din NT-DPE- 1/2004.

Toate ncercrile se vor face cu aer.Recepia tehnic i punerea n funciune a lucrrilor se fac de ctre operatorul liceniat,

specialiti delegai la cererea instalatorului autorizat care a depus dosarul definitiv, a ndrumat i a

supravegheat lucrrile.

Operaiile tehnice necesare pentru recepie i punere n funciune a noilor instalaii sefac de - 14 -

executant, prin instalatorul autorizat, n prezena delegatului operatorului liceniat i a beneficiarului

(art.13.1 din NT-DPE- 1/2004.)

Efectuarea recepiei tehnice i a punerii n funciune se confirm pe baz de documente ncheiate conform anexelor 4 i 5

NT-DPE- 1/2004.

Se prezint dosarul definitiv, care conine toate piesele din dosarul preliminar, conf

prevederilor art. 2.10 din NT-DPE- 1/2004, cu toate modificrile aduse pe parcursul executrii lucr

art.13.2 din NT-DPE- 1/2004.

Recepia tehnic se face (conform art. 13.5. din NT-DPE- 1/2004) prin:

- Verificarea documentelor de recepie;

- Verificarea calitii lucrrilor i a concordanei acestora cu proiectul avizat;



- Efectuarea ncercrilor de rezisten i de etaneitate de ctre executant n prez

delegatului operatorului liceniat al sistemului de distribuie.

Punerea n funciune se face pe baza procesului verbal de recepie tehnic, dup nchei

contractului de furnizare a gazelor naturale cu respectarea condiiilor art. 13.6, 13.9, 13.11, 13.13, 13

13.15 din NT-DPE- 1/2004, urmrindu-se comportarea regulatoarelor, arztoarelor i aparatelor

utilizare, verificndu-se stabilirea i aspectul calitativ al flcrii.

La fiecare arztor i aparat se verific modul n care se face evacuarea gazelor de arder

urmtoarele situaii (art.13.12 din NT-DPE- 1/2004):

-Funcionarea individual a arztoarelor i aparatelor;

-Funcionarea simultan a tuturor arztoarelor i aparatelor, n cazul racordrii la acelai co

fum a mai multor aparate consumatoare de gaze.

n cazul funcionrii defectuoase a evacurii gazelor arse se procedeaz la amnarea puner

funciune, pn la remedierea canalelor sau courilor de fum i la sigilarea robinetelor arztorului

aparatului n cauz.

Capitolul 4 : ELEMENTE DE PROTECIA MUNCII

Masuri de protectia muncii si de prevenire si stingere a incediilor .

Masuri de protectia muncii

La elaborarea prezentei lucrari s-au avut in vedere normativele si prescriptiile pentru protectia

muncii in vigoare . Dintre aceastea metionam :

norme republicane de prtectia muncii , editia 1975 , modifcate si completate in 1977 . PE-006/81 Instructini generale de protectia muncii pentru unitqatile MEE . La executarea spargerilor de ziduri sau plansee pentru trecerea condcutelor se folosesc

unelte resitente , lucrarea executandu-se numai cu ochelari de protectie si cu asigurarea

nu sunt oameni in zona peste care ar putea cadea materialele rezultate ;

Pentru orice categorie de lucrari se folosesc numa scule si unelte construite in mod spepentru executarea lucrari respective ;

La utilizarea uneltelor actionate electric se imbraca mijloacele individuale de protectie(manusi , cizme , sirturi ) verificandu-se protectia electrica asupra tensiunelor accidenta

de contact;



La taierea manuala a tevilor se verifica starea prizei ; La indoirea tevilor se verifca sistemul de prindere a tevilor iar dispozitivul de indoire s

manevreaza incet spre a evita desprinderea . In cazul indoirii la cald , pentru prinderea

mana a tevii in zona incalzita , se folosesc ca mijloace de prtectie manusi .

La filetarea tevilor se verifica fixarea tevii spre a evita rasucirea sau indoirea si prinderbancurilor pe teava la primele rotatii ale cuplei ;

La imbinarea cu filet se utilizeaza nuami scule potrivit destinatiei si diametrului imbina La imbinarile cu flansee prin sudare si la executarea izolatiilor se iau masuri astfel inca

aceste lucrari sa fie executate numai cu personal calificat

luarea masurilor de protectie in functie de natra materialelor folosite si de cnditile de lu Materialele se incarca sau se descarca numai in locuri amenajate pentru acest scop si cu

folosirea unor mijloace adecvate ;

La manipularea manal a materialelor se evita transportul pe distante mair , iar greutatilmaxime vor fi in limitele admise ;

Corpurile de incalzire ansamblate se manipuleaza sub supravegherea ; Lucrarile de vopsitorie se executa ventiland incaperile respective ; La sprijinirea si fixarea pieselor green u se vor face improvizatii care nu rezinta suficie

stabilitate , evitandu-se caderea acestora .



Capitolul 5: DOCUMENTAIA ECONOMIC

Documentaia a fost elaborat respectnd prevederile normativului P91-77privind modul de

ntocmire a devizelor pe categorii de lucrri i pentru obiecte, pentru lucrri de construcii montaj.

Norma de deviz reprezint o specificaie prin care se precizeaz consumurile medii de materia

manopera i utilajele necesare realizrii unei uniti de msur dintr-o lucrare i care rezult din norm

legale.

Indicatorul de norme de devize cuprinde mai multe culegeri de norme de deviz dup natura

lucrrilor.

Indicatorul folosit pentru lucrri de instalaii de nclzire central i gaze este I corespunzn

I un catalog de preuri unitare pe articole de deviz.

Indicatorul de norme de deviz i cataloagele de preuri unitare pe articole de deviz, au caracter

aplicabilitate obligatorie la ntocmirea documentaiilor de deviz.



BIBLIOGRAFIE

Theodor. Mateescu CALCULUL INSTALAIILOR SANITARE

A. Ilina INSTALAII DE NCLZIRE

N.Niculescu INSTALAII DE NCLZIRE I REELE TERMICE

St. Vintila INSTALAII SANITARE I DE GAZ

Constantin-Doru Lzrescu INSTALAII DE NCLZIRE

C. Luta INSTALAII DE NCLZIRE PENTRU GRUPURI MICI DE LOCUINE

S.R. 1907/1,2-1997 CALCULUL NECESARULUI DE CLDUR

STAS 6472/2-1984 CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE NCHIDERE

ALE CLDIRILOR

CALCULUL REZISTENEI LA TRANSFER TERMIC I LA

STABILITATE TERMIC

STAS 1793/2-1979 DIMENSIONAREA RADIATOARELOR

Date post:	15-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	catalin-pintea
View:	396 times
Download:	8 times

Proiect de Diploma Privind o Instalatie Termica a Unei Cladiri

Documents