Post on 07-Feb-2018
transcript
1
MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN BACĂU
COLEGIUL SPORTIV „NADIA COMĂNECI”, ONEȘTI
PROIECT DE
DEZVOLTARE
INSTITUȚIONALĂ
2015-2019
2
CUPRINS
I.ARGUMENT 3
II.MOTIVAREA NECESITĂŢII, FEZABILITĂŢII ŞI A OPORTUNITĂŢILOR PDI 4
III.FUNDAMENTAREA NOULUI PDI PE REZULTATELE PROIECTULUI ANTERIOR 5
IV. DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN ȘI INTERN
IV.1 PREZENTAREA ŞCOLII 5
IV.2. DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN 8
IV.3. DIAGNOZA MEDIULUI INTERN
IV.3.1. ANALIZA DE TIP CANTITATIV 14
IV.3.1.1 RESURSE UMANE 14
IV.3.1.2.PERSONAL DIDACTIC 15
IV.3.1.3 PERSONAL DIDACTIC AUXILIAR ŞI NEDIDACTIC (2014-2015) 17
IV.3.1.4 RESURSE MATERIALE 18
IV.3.1.5 RESURSE FINANCIARE 19
IV.3.2 ANALIZA DE TIP CALITATIV
IV.3.2.1 REZULTATELE ÎNVĂȚĂRII LA SFÂRȘIT DE AN ȘCOLAR 20
IV.3.2.2 REZULATE EXAMENE NAȚIONALE 22
IV.3.2.3.SITUAŢIA ADMITERII 26
IV.3.2.4. INSERȚIA ABSOLVENȚILOR 27
IV.3.2.5. FRECVENŢA ELEVILOR
V.ANALIZA SWOT 29
VI. MISUNEA ŞCOLII 32
VII. VIZIUNEA ŞCOLII 32
VIII. STRATEGIA PROIECTULUI
VIII.1. FORMULAREA STRATEGIEI 33
VIII.2. ȚINTE STRATEGICE /OPŢIUNILE STRATEGICE/ETAPE ŞI TERMENE
DE APLICARE A STRATEGIEI/RESURSE STRATEGICE ŞI REZULTATELE
AŞTEPTATE
VIII.2.1. ȚINTE STRATEGICE ( COLEGIU) 33
VIII.2.2. ȚINTE STRATEGICE ( GRĂDINIȚĂ) 40
VIII.2.3. ETAPELE DE REALIZARE A PLANULUI DE DEZVOLTARE 44
VIII2.4. PLANURILE OPERAŢIONALE/ INDICATORI DE REALIZARE 44
VIII.2.5. MONITORIZARE ŞI EVALUARE 45
3
I. ARGUMENT
Actualul Plan de dezvoltare instituţională are în vedere dezvoltarea Colegiului Sportiv ,,Nadia
Comăneci în perioada 2015-2019. Durata de viață de 4 ani a fost aleasă de echipa de proiect ținând cont
de modificările legislative cuprinse în Legea Educației Naționale Nr. 1/2011, modificări ce se referă la
criteriile de înscriere în ciclul primar, gimnazial și admitere la liceu, formatul examenelor de evaluare
națională, de bacalaureat, modificarea structurii Consiliului de Administraţie, recrutarea personalului
didactic la nivelul unității precum și de evoluția economică a zonei în care se află situată școala, de
mobilitatea și cerințele profesionale ale pieții muncii. .
Proiectul planului de dezvoltare instituțională are o importanță deosebită, deoarece concentrează
atenția asupra finalităților educaționale, asigurând concentrarea tuturor domeniilor funcționale ale
managementului (curriculum, resurse umane, material-financiare, relații sistemice și comunitare) și
asigură coerența strategiei pe termen lung a școlii.
Școala funcţionează și se dezvoltă prin efortul combinat al structurii de conducere a școlii, al
personalului școlii, al elevilor și părinților, aceștia alcătuind comunitatea educațională. Planul de
dezvoltare ne arată direcțiile majore de progres, iar modul de întocmire al acestuia permite consultarea
părților interesate și implicarea în asumarea scopurilor, obiectivelor și acțiunilor propuse.
Pentru formularea viziunii și a misiunii, pentru stabilirea țintelor strategice și pentru dezvoltarea
culturii organizaționale s-a folosit principiul continuității în politica educaţională a echipei manageriale şi
a cadrelor didactice ale Colegiului Sportiv ,,Nadia Comăneci” Onești.
S-au reformulat ţintele strategice pentru perioada avută în vedere, astfel încât noul plan de dezvoltare
să reflecte modificările legislative, cerințele societății actuale și valorile europene.Documentul de faţă are
o importanță deosebită, deoarece concentrează atenția asupra finalităților educației, asigurând
întrepătrunderea tuturor domeniilor funcționale ale managementului (curriculum, resurse umane, material-
financiare, relații sistemice și comunitare), și menţine coerența strategiei școlii pe termen lung.
Planul de dezvoltare instituţională al școlii este elaborat și fundamentat în strânsă concordanță cu
mediul şi condițiile în care își desfășoară activitatea, ținându-se cont de factorii care influențează eficiența
activității educaționale: scăderea numărului de elevi, ca urmare a scăderii natalității; schimbările
educaționale și manageriale generate de reformele educaționale; politica managerială a școlii și a
comunității locale.
Planul de dezvoltare instituţională reprezintă voința comună a personalului didactic, a personalului
didactic auxiliar, a personalului administrativ și a comunității (părinți si reprezentanți ai comunităţii
locale), elaborarea pornind de la punctele tari şi slabe (analiza SWOT) ale activității educaționale. S-au
avut în vedere urmatoarele aspecte: elaborarea și punerea în practică a unei oferte educaționale care să
permită pregătirea unitară și coerentă a elevilor de-a lungul celor cinci niveluri de învățământ
preuniversitar; menținerea ofertei educaționale diversificate; centrarea managementului resurselor umane
pe recrutarea, motivarea şi fidelizarea cadrelor didactice cu rezultate academice deosebite; crearea unui
mediu de lucru adecvat cerințelor unei educații moderne; stabilirea de parteneriate și schimburi culturale și
derularea de programe extracurriculare în vederea dobândirii de competențe necesare integrării în
învățământul superior și pe piața muncii; profesionalizarea actului managerial; asigurarea unei baze
materiale bune pentru desfășurarea procesului instructive-educativ și gestionarea eficientă acesteia.
4
II. MOTIVAREA NECESITĂŢII, FEZABILITĂŢII ŞI A OPORTUNITĂŢILOR PDI
Colegiul nostru, la acest moment, are un număr mai mic de elevi față de anii trecuți, din acest
motiv ne propunem ca obiectiv primordial menținerea în școală a elevilor. Problema este una reală, în
condițiile în care statistica demografică ne arată că numărul de elevi va fi în continuă scădere. Tentația
elevilor, dar și a părinților, este de a opta pentru colegiile din localitate ( 5 colegii și 2 licee) care au un
număr mare de clase în oferta educațională și alt specific( teoretic,tehnologic, teologic).
Între aspectele pe care ni le propunem să le transformăm, enumerăm pe cele mai importante:
obiective și strategii clare, mediul de învatare, dezvoltarea resursei umane, procesele de bază.
Mediul de învățare, creat printr-o atmosferă caldă și monitorizată, caracterizată prin disciplina
elevilor, a întregului personal al școlii, un demers ordonat al activității de învățare și un mediu atractiv de
activitate, spații școlare bine întreținute. Acesta este temeiul pentru care includem mediul de învățăre în
categoria aspectelor pe care ne propunem să le dezvoltăm.
Dezvoltarea reursei umane semnifică, în esența, cultivarea atitudinilor pozitive personalului
școlii și îmbogățirea abilităților profesionale prin instruire și dezvoltare. Transformarea de bază pe care
ne-o propunem prin Planul de dezvoltare al școlii o reprezintă crearea unei culturi a învățării
organizaționale, învățare prin rezolvarea problemelor apărute și a unei culturi a responsabilității,
considerând că organizațiile responsabile sunt cele care învață continuu. Prin învățare continuă ne
propunem să ne îmbunătățim permanent abilitățile pentru atingerea scopurilor organizației noastre, să
mărim șansele pentru a rezista și, in acelasi timp, să ne dezvoltam, într-un mediu școlar și social
concurențial, foarte dinamic și adesea imprevizibil.
Prin Proiectul de dezvoltare al școlii ne propunem, de asemenea, să dezvoltăm procesele de bază
care stau la baza activității noastre: planificarea și realizarea activităților de învățare, obținerea și
evaluarea rezultatelor învățării, asigurarea tuturor categoriilor de resurse, asigurarea comunicării cu
factorii educaționali, formarea și dezvoltarea profesională, activitatea financiară și achiziționarea de
bunuri și servicii, evaluarea complexă a întregii vieți școlare etc.
Pentru o reușită a obiectivelor propuse, noi credem că trebuie să realizăm lucrurile de două ori: mai
întâi în proiect, iar apoi în plan real. PDI-ul este pentru noi proiectul de bază pentru dezvoltarea școlii pe
termen mediu și lung – aspect relativ distinct de funcționarea curentă a școlii, mijlocul pentru promovarea
schimbărilor și a transformărilor pe care și le propune comunitatea noastră școlară. În acelasi timp, PDI-ul
este conceput ca un mijloc de îmbunătățire continuă a calității educației, așa cum este definită și detaliată
aceasta în standardele de funcționare și în cele de referință/de calitate.
Nu în ultimul rând, apreciem că proiectul nostru este realizabil, judecând după gradul de adecvare
a scopurilor/țintelor strategice propuse la resursele strategice de care dispune școala în prezent și, pe care
estimează ca le poate procura în viitor. În același timp, apreciem ca proiectul este și oportun, adică se face
la momentul potrivit și este adecvat situației: la momentul potrivit, în sensul că urmează vechiului proiect
de dezvoltare a școlii din perioada 2011-2015 și se bazează pe realizările acestuia.
III. FUNDAMENTAREA NOULUI PDI PE REZULTATELE PROIECTULUI ANTERIOR
Raportându-ne la contextul managerial actual al școlii, este dificil sa realizăm o radiografie
completă și complexă referitor la realizarea țintelor startegice propuse în precedentul proiect de dezvoltare
instituțională, dar sperăm să reușim să stabilim liniile directoare al noului proiect, în mod corect.
5
Ținte strategice revizuite în 2015 din vechiul PDI sunt:
Ț1. Realizarea unui învăţământ de calitate axat pe aplicarea metodelor active şi a strategiilor
didactice centrate pe elev.
Ț2. Utilizarea unui sistem eficient de comunicare.
Ț3. Promovarea imaginii unităţii şcolare pe plan local, naţional şi internaţional.
Ț4. Asigurarea unui management eficient bazat pe motivare, implicare, participare.
Ț5. Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice.
Printre aspectele relativ pozitive pe care le-am realizat putem enunța faptul că dotarea scolii cu
echipamente informatice, care sunt folosite atât pentru activitățile elevilor, ale cadrelor didactice, cât și
pentru activitățile desfășurate de serviciile administrative ale scolii (secretariat, contabilitate, conducerea
școlii) este relativ optimă cantitativ, însă, cu siguranță trebuie îmbunătățită calitatea. Remarcăm o
perceptie bună din partea părinților și a autorităților locale în privinta gospodăririi resurselor, cu deosebire
a celor materiale și financiare, pentru ameliorarea condițiilor de activitate din școală. Pe de altă parte,
existența unei noi viziuni manageriale a condus la conturarea unei noi viziuni și a unei misiuni specifice
școlii, care ne dorim să orienteze, să dea direcția dezvoltării organizației noastre. Nu în ultimul rând, peste
90% dintre cadrele didactice au participat la cursuri de perfecționare
Probleme, slabiciuni rămase nerezolvate din perioada 2011-2015 și care au fost preluate în noul
plan de dezvoltare:
1. Rezultate școlare și la examene naționale în scădere
2. Rata abandonului școlar/absenteismului în creștere
3. Realizarea greoaie a planului de școlarizare propus și menținerea acestuia.
4. Promovarea imaginii școlii
5. Folosirea medie a metodelor active și strategiilor didactice centrate pe elev
IV. DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN ȘI INTERN
IV.1 PREZENTAREA ŞCOLII
Elemente de identificare a unității școlare (adresa, localizarea geografică, scurt istoric, elemente de
imagine):
Adresa:
Localitate / judeţ: Oneşti / Bacău
Adresa: str. Perchiului, nr. 4, Oneşti , Bacău
Cod poştal: 601048
Telefon / fax: 0234 / 317743
E - mail: cscomaneci@yahoo.com
Website: www.ncomaneci.ro
Localizare geografică:
La poalele Carpaţilor Moldovei, în bazinul inferior al râului Trotuş, se întinde Depresiunea Tazlău-
Caşin, sau Depresiunea Oneştilor.În partea sudică a depresiunii, la o altitudine de 200 m, la punctul de
6
întretăiere a văilor Caşinului, Oituzului şi Tazlăului cu Trotuşul şi la intretăierea a două drumuri
comerciale Adjud-Ghimeş şi Bacău-Oituz-Braşov, se află aşezat oraşul Oneşti.
Judeţele învecinate sunt: Neamţ în nord, Harghita şi Covasna în vest,Vrancea în sud şi Vaslui în est.
Se poate considera că este una din cele mai tipice regiuni subcarpatice, deoarece atât depresiunile de la
contactul cu unitatea montană, cât şi culmile inalte ce le inchid la exterior, forme de relief caracteristice
pentru Subcarpaţi, au aici o dezvoltare aproape ideală.
Coordonatele geografice ale municipiului Oneşti sunt: 26°47´ longitudine estică şi 46°13´ latitudine
nordică. Altitudinea cea mai coborâtă, de 180 m, se înregistrează în partea de sud-est a oraşului, pe valea
Trotuşului, iar cea mai ridicată de 240 m, în sud-vest, la poalele dealului Cuciur.
7
Scurt istoric:
În mod incontestabil istoria instituţiei, aşa cum o demonstrează şi numele – Colegiul Sportiv „Nadia
Comăneci” – se împleteşte armonios cu o parte din istoria gimnasticii româneşti. Determinarea de a obţine
rezultate cât mai bune la gimnastică feminină, atât naţional cât şi internaţional, se concretizează în
organizarea unui sistem de pregătire centralizată.
Faptul că la Oneşti exista deja un nucleu feminin de gimnastică, sub tutela Mariei Simionescu,
conduce la fireasca decizie ca acest oraş să devină locul unde se vor reuni gimnaste şi antrenori din
întreaga tară într-un centru şi program de activitate experimental. Astfel, la 15 septembrie 1969, conform
Deciziei nr. 268, emisă de Comitetul Executiv al Consiliului Popular al judeţului Bacău, se inaugurează
Liceul de Cultură Generală cu Program Special de Gimnastică. Instituţia nou înfiinţată urmăreşte de la
început două direcţii: cultura generală şi pregătirea sportivă a gimnastelor.
Oferta educațională:
Oferta educaţională a colegiului nostru păstrează specificul vocațional dar și teoretic, urmărind, în
afară de o pregătire aprofundată, şi diversificarea ariilor de interes. Din aceste motive, am introdus două
noi specializări și anume științe sociale și fotbal. S-au avut în vedere solicitările sporite pentru piaţa
muncii, sondajele de opinie efectuate, dorinţa părinţilor şi elevilor de a spori oferta noastră educațională,
Gradul de atractivitate al ofertei noastre educaţionale este sporit de prestaţia calitativă remarcabilă
a tuturor cadrelor didactice, a climatului de responsabilitate şi profesionalism, a bazei materiale adecvate,
a relaţiei foarte bune cu partenerii din comunitatea locală, a angajării tuturor factorilor de execuţie şi
decizie în organizarea procesului instructiv-educativ, asigurându-se în felul acesta obţinerea de rezultate
bune şi foarte bune şi un succes garantat în evoluţia socio-profesională a fiecărui absolvent.
Cultura organizaţională
O condiție esențială a dezvoltării organizaționale este formarea unei culturi temeinice, proces în
care competențele umane ale managerului sunt hotărâtoare. Managerul poate să-și propună menţinerea sau
schimbarea culturii organizaționale. De aceea, este necesar să identifice tipul de cultură, să o înțeleagă, să
o modeleze pentru a putea promova un climat școlar pozitiv.
Valorile dominante sunt: cooperare, munca în echipă, respect reciproc, ataşamentul faţă de copii,
respectul pentru profesie, libertate de exprimare, receptivitate la nou, creativitate, entuziasm, dorinţă de
afirmare.
Climatul şcolar este caracterizat prin dinamism şi grad înalt de angajare a membrilor instituţiei
şcolare ; este un climat stimulativ care oferă satisfacţii, relaţiile dintre cadrele didactice fiind deschise,
colegiale, de respect şi de sprijin reciproc.
Conducerea şcolii este deschisă şi ascultă sugestiile profesorilor, face aprecieri frecvente şi sincere
la adresa acestora, le respectă competenţele, le oferă o largă autonomie, îi sprijină şi evită un control strict
birocratic.Toate acestea se reflectă pozitiv în activitatea instructiv-educativă şi în conduita cadrelor
didactice.
8
Perspective oferite absolvenţilor
Prin orele din trunchiul comun, extinderile şi opţionalele oferite, elevii dobândesc cunoştinţe şi
competenţe suplimentare. Elevii care vor fi absolvenți ai profilului uman pot continua studiile la
Academia militară, Academia de poliţie, Academia naţională de informaţii, Facultatea de Litere, Drept,
Filosofie şi Știinţe social-politice, Geografie şi geologie, Istorie, Psihologie şi ştiinţe ale educaţiei,
Teologie ortodoxă, Teologie romano-catolică, Jurnalism, Relaţii internaţionale
Profilul sportiv oferă posibilitatea absolvenţilor de a obţine la sfârşitul clasei a XII-a un atestat de
competenţe profesionale. Elevii care vor fi absolvenți ai profiluluisportiv pot continua studiile la
Facultatea de educaţie fizică şi sport, Kinetoterapie, Academia de poliţie, Pompieri, Academia militară,
Academia naţională de informaţii
În afară de bagajul de cunoştinţe dobândite pe parcursul anilor de şcoală – din orele de curs şi din
opţionalele oferite de colegiul nostru – absolvenţii părăsesc şcoala cu o perspectivă mai largă asupra a
ceea ce înseamnă să fii cetăţean european. Pe parcursul anilor de studiu, elevii dezvoltă o serie de
aptitudini social-culturale şi competenţe de comunicare şi adaptare, ceea ce le înlesnește integrarea în
societatea modernă, europeană, îşi dezvoltă latura creativă a personalităţii şi dovedesc însuşirea unor
abilităţi de lideri, devenind flexibili, independenţi şi cu o mai mare disponibilitate către schimbările din
jurul lor.
IV.2. DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN
IV.2.1.Context european
Integrarea României în Uniunea Europeană a generat noi oportunităţi dar, în acelaşi timp, şi alte
cerinţe în domeniul educaţie şi formării continue. Educaţia şcolară a devenit în mod evident şi prin
opţiunile politice o prioritate absolută, deoarece România trebuie să fie un partener credibil şi valabil în
domeniul educaţiei şi formării profesionale la nivel european. Decalajele existente faţă de alte state din
U.E. pot dispărea rapid printr-o abordare realistă a fenomenului educaţional, nu numai la nivel naţional,
dar şi la nivel local în fiecare unitate scolară.
Ne bazăm în demersul nostru de concepere al unui P.D.I. pe documentele U.E. în domeniu, pe
Programul de Guvernare – Politica în domeniul Educaţiei, pe Planul managerial al I.S.J Bacău , precum şi
pe evaluările proprii în ceea ce priveşte situaţia în care se găseşte şcoala noastră. Avem de a face cu un
nou tip de elevi care necesită un alt tip de abordare. Perspectiva propriei deveniri constituie resortul de
baza al oricărei activităţi cognitive.
P.D.I.-ul de faţă este elaborat pentru asigurarea calităţii procesului instructiv – educativ, în
concordanţă cu noile cerinţe ale integrării învăţământului românesc în UE. Punctele de plecare şi de
referinţă ale oricărui P.D.I. sunt acelea ca învăţământul trebuie să joace un rol fundamental în consacrarea
unei economii globale, a unei societăţi globale a cunoaşterii şi a unei societăţi a învăţării pe tot parcursul
vieţii. În mod deosebit învăţarea pe tot parcursul vieţii trebuie abordată ca o necesitate obiectivă absolută
impusă de apariţia unei economii bazate pe cunoastere. Dezvoltarea durabilă şi progresul general al
omenirii pot fi susţinute numai de un sistem de educaţie performant şi flexibil. Progresul înseamnă
schimbare, iar cel mai important factor de schimbare este capacitatea de a inova, dar şi disponibilitatea de
a coopera. Şcoala poate îndeplini această misiune, dacă elevul care parcurge învăţământul obligatoriu
învaţă pentru a răspunde următoarelor tipuri de finalităţi: învaţă pentru a şti, învaţă pentru a face, învaţă
pentru a fi, învaţă pentru a trăi decent şi sigur în societate şi orice tip de comunitate. Un spaţiu european
9
deschis al sistemului de învăţământ constituie un generator de avantaje, în condiţiile respectării diversităţii
regionale, etnice, culturale. Avem, deci, nevoie de un sistem educativ care să stimuleze interculturalitatea,
mobilitatea trans-europeană şi cooperarea la toate nivelurile.
Echipa managerială, împreună cu toţi colegii, au ajuns la concluzia că sunt necesare ţinte şi
obiective noi, iar viziunea şi misiunea şcolii necesită adaptare la noile condiţii locale şi naţionale în care
funcţionează şcoala.
IV.2. 2. Context naţional
Strategia unitară a învăţământului românesc este definită în documentul „PRIORITĂŢI PE TERMEN
SCURT ŞI MEDIU PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR” cu următoarele ţinte:
învăţarea centrată pe elev;
dezvoltarea de curriculum;
dezvoltarea de standarde;
formarea continuă a personalului didactic;
asigurarea calităţii;
orientarea şi consilierea;
sistemul informaţional;
modernizarea bazei materiale;
managementul educaţional performant;
şanse egale pentru toţi;
utilizarea TIC în predare;
elevii cu nevoi speciale;
zone dezavantajate, zone rurale;
dezvoltarea de materiale pentru formarea diferenţiată;
formarea continuă a adulţilor;
integrarea europeană.
IV.2. 3. Contextul local
Populaţia şcolară pe niveluri de educaţie (inclusiv învăţământul particular)
Judeţul
Bacău
Total Preşcolar
Primar şi gimnazial
Liceal
Anii şcolari Total Primar
(cl.I-IV)
Gimnazial
(cl.V-VIII)
Învăţământul
special
(cl.I-VIII)
2008/ 2009 126206 23336 63716 31218 32185 313 24206
2009 /2010 124286 23466 62377 30413 31635 329 25914
2010 /2011 120063 23164 60558 29349 30830 379 26371
2011 /2012 114971 22386 57832 28452 29011 369 26802
2012 /2013 112668 18696 61215 32143 28671 401 24796
2013 /2014 109431 18038 60260 31941 27953 366 23338
10
Populaţia şi fenomenele demografice
La Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din 20 octombrie 2011, populaţia judeţului Bacău era
de 616168 persoane. Datele statistice furnizate de D.J.S. Bacău evidenţiază o scădere a populaţiei în
perioada dintre ultimele două recensămînte (1992 şi 2002), tendinţă care continuă şi în prezent (v.
perioada 2002-2010 din Anexa 1a), scăderea fiind de 12,8% (2011 faţă de 2002).
Fig. 2.1 Evoluția populației județului Bacău la recensăminte din 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011
(Sursa: Anuar Statistic al judeţului Bacău – DJS Bacău, Ediţia 2014)
Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural)
Din cele 707.045 de persoane din judeţul Bacău, la 1 iulie 2013 (date provizorii), majoritatea
populaţiei – 55,25% – avea domiciliul stabil în mediul urban. Structura pe vârste a populaţiei poartă
amprenta caracteristică a unui proces de îmbătrânire demografică, datorat în principal scăderii natalităţii,
care a determinat reducerea absolută şi relativă a populaţiei tinere (0-14 ani). În paralel, creşterea speranţei
de viaţă a determinat creşterea numărului şi ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste).
Structura pe grupe
Populaţia tânără (cu vârsta cuprinsa între 0-14 ani) a judeţului a fost la 1 iulie 2013 de 114162
persoane, reprezentând 16,1% din populaţia totală (cu acest procent judeţul Bacău este sub ponderea de
16,9% calculată la nivel regional), populaţia adultă (cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani) a fost de 493.173
persoane, reprezentând 69,8%, mediul rural.
Structura pe grupe de vârstă şi medii rezidenţiale
În ceea ce priveşte structura pe grupe de vârstă şi medii rezidenţiale – în anul 2013 – constatăm o
pondere mai mare în mediul rural a populaţiei din grupele 0-14 ani, 15-19 ani şi peste 65 ani, în timp ce în
mediul urban a celor de 20-24 ani, 25-29 ani şi 30-64 ani
În schimb, ponderea populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) este mult mai mică în mediul rural
(66,6% în rural faţă de 73,7% în urban) – această situaţie este valabilă doar pentru grupele de vârstă din
întervalul 20-64 ani. – v. fig. 2.5.
Pierderea de către mediul rural, începând cu grupa de vârsta 20-24 ani, a avantajului iniţial (grupa
0-19 ani) datorat unei rate superioare de natalitate, pare să îndice tendinţa tinerilor de a părăsi satul.
La nivelul municipiului Oneşti, fenomenele demografice au fost caracterizate în ultimii ani prin
prisma evoluţiei oscilante a indicatorilor caracteristici: natalitatea, mortalitatea generală, căsătorii si
divorţuri, mortalitatea infantilă.
11
La data de 31.12.2013 populaţia mun.Oneşti era de 53 460 locuitori, din care :
- 25 390 bărbaţi;
- 22 406 persoane majore peste 18 ani;
- 2 984 minori;
- 28 070 femei;
- 25 168 persoane majore peste 18 ani;
- 2 902 minori.
La nivelul municipiului Oneşti, populaţia a scăzut de la an la an; astfel, în anul 2012 era de 54.347 şi
până la finele anului 2013a scăzut cu 887 de persoane, aceste fenomene demografice fiind caracterizate de
evoluţiile oscilante ale indicatorilor caracteristici: natalitatea, mortalitatea generală, căsătorii, divorţuri şi
mortalitatea infantilă, precum şi de migraţia populaţiei. Numărul nou-născuţilor în anul 2013 a fost de
1070, mai mic faţă de anul 2012 când au fost înregistraţi un număr de 1 073 de nou-născuţi.
În urma rezultatelor definitive ale referendumului din anul 2011 primite la începutul anului 2014
municipiul Oneşti are un număr de 39.172 locuitori din care bărbaţi = 18.574 şi femei = 20.598.
Învăţământ la începutul anului de învăţământ 2013/2014 - populaţia scolară s-a cifrat în municipiul
Oneşti la 9.810 elevi şi preşcolari care frecventau o formă de învăţământ organizată. Reţeaua scolară din
municipiul Oneşti cuprinde un număr de 15 unităţi de învăţământ cu personalitate juridică finanţate de
către Consiliul Local Municipal Oneşti, unităţi care lucrează în sistem descentralizat, având Consilii de
Administraţie proprii, consilii care cuprind: cadre didactice, reprezentanţi ai autorităţii locale şi ai
primarului, părinţi, elevi, reprezentanţi ai agenţilor economici. Consiliile de administraţie gestionează
fondurile primite de la Primăria Oneşti pentru toate categoriile de cheltuieli: de personal, materiale pentru
bunuri şi servicii, burse şi cheltuieli de capital.
Toate unităţile de învăţământ au compartiment de contabilitate propriu, având calitatea de ordonator
terţiar de credite.
Date statistice privind unităţile de învăţământ preuniversitar din municipiul Oneşti în anul 2014-2015:
- Grădiniţe cu program prelungit: 14
- Grădiniţă particulară: 1
- Şcoli gimnaziale: 5
- Unităţi liceale: 7
- Şcoală postliceală: 1 particulară
- Copii înscrişi în grădiniţe: 1132
- Elevi înscrişi: 8.768
Parteneriatul cu comunitatea locală a fost benefic pentru viaţa şcolii oneştene. În relaţiile cu Primăria,
agenţii economici, fundaţiile, O.N.G.-uri, şcolile au manifestat receptivitate, o permanentă mobilitate şi
disponibilitate necesare unor abordări contextuale noi, articulate situaţiilor sociale concrete.
Proiecţii demografice
Prognoza demografică realizată de Institutul Naţional de Statistică pentru orizontul anului 2025
indică (într-o variantă medie) o reducere a populaţiei din regiunea Nord-Est cu 8,1% (- 204,2 mii
locuitori) până în 2025 comparativ cu anul 2010 (anexa 1b).
Până în anul 2025 se prognozează o scădere accentuată a populaţiei din grupa de vârstă de 0- 14
ani, de aproximativ 78,8 mii de persoane (- 20,9%), dar şi a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 15-65 ani (-
10,5%).
Până în anul 2015, raportul dintre tineri şi vârstnici (fig. 2.8.) se va menţine favorabil tinerilor,
după care raportul se va schimba, procesul de îmbătrânire a populaţiei se va accentua.
12
Pentru judeţul Bacău prognoza demografică realizată de Institutul Naţional de Statistică pentru
orizontul anului 2025 indică (într-o variantă medie) o reducere a populaţiei judeţului cu 7,1% (-42,0 mii
locuitori) până în 2025 comparativ cu anul 2010, procent mai mic decât în cazul Regiunii Nord-Est (-
8,1%, anexa 1b).
Până în anul 2025 se prognozează o scădere accentuată a populaţiei din grupa de vârstă de 0-14
ani, de aproximativ 16,2 mii persoane (-19,7%), dar şi a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 15-65 ani (-
12,2%).
Tot până în anul 2015, raportul dintre tineri şi vârstnici (fig. 2.9.) se va menţine favorabil tinerilor,
după care raportul se va schimba, procesul de îmbătrânire a populaţiei judeţului se va accentua.
Principalele concluzii din analiza demografică
Concluzii Implicaţii
Declinul demografic general va continua,
accentuat pentru populaţia tânără (din grupa
0-14 ani şi 15-19 ani) ceea ce interesează
şcolile.
Nevoia unei gestiuni eficiente, previzionale, a
dezvoltării resurselor umane, sprijinită de investiţii
corespunzătoare în capitalul uman
Scăderea naturală prognozată a populaţiei
tinere va fi agravată de migraţia externă.
Apare pericolul unui deficit de forţă de muncă
tânără înalt calificată (IT, ştiinţe şi tehnologie,
medicină, etc.) precum şi de tineri lucrători cu
diverse calificări căutate pe piaţa europeană a
muncii (construcţii, asistenţă socială şi
medicală, etc.).
Creşterea nivelului de calificare şi a motivării forţei
de muncă tinere de a participa la forţa de muncă
regională.
Racordare realistă la piaţa europeană a muncii a
activităţilor de informare, orientare şi consiliere
Reduceri semnificative ale populaţiei de
vârstă şcolară (la 1 iulie 2013 faţă de 1 iulie
2002):
5-9 ani: ponderea populaţiei în total
scade de la 6 % în anul 2002 la 5,5 % în
2013.
10-14 ani: ponderea populaţiei în total
scade de la 7,9 % în anul 2002 la 5,7 %
în 2013.
15-19 ani: ponderea populaţiei în total
scade de la 7,8 % în anul 2002 la 5,9 %
în 2013
Măsuri la nivelul reţelei şcolare:
concentrarea pregătirii elevilor în şcoli de calitate, în
paralel cu accederea elevilor în baza unui concurs de
selecţie organizat de şcoli
formarea unor consorţii şcolare, care împreună să
realizeze o ofertă cuprinzătoare şi diversificată, cu
acoperire teritorială optimă, eliminând paralelismele
nejustificate, ţintînd noi grupuri (programe pentru
adulţi)
Diversitatea şi distribuţia etnică Educaţie multiculturală
Asigurarea accesului egal la educaţie şi a varietăţii
opţiunilor (având în vedere dificultăţile de
constituire a claselor pentru mînorităţile cu număr
mic de elevi dintr-o zonă)
Programe de sprijin pentru grupurile etnice
dezavantajate
13
Contextul demografic si populația şcolară
Contextul demografic este prezentat detaliat si analizat în capitolul 2, din perspectiva implicaţiilor
pentru IPT cu privire la structura şi Evoluţia populaţiei pe grupe de vârsta, medii de rezidenţă şi sex,
structura etnică, inclusiv pentru fenomenul migraţiei la nivel judeţean. Pentru orizontul de planificare
2025, cele mai severe concluzii rezultate din prognozele INS, sunt în legătură cu declinul demografic
general, accentuat pentru populaţia tânără, cu reduceri semnificative pentru populația de vârsta şcolară, în
paralel cu îmbătrânirea populaţiei. Cele mai afectate vor fi efectivele din grupa de vârstă 0-14 ani şi 15-24
ani (care includ elevii de liceu) ce vor înregistra o scădere de 20,9%( 16% până în 2015).
În orizontul de timp 2000-2014 populaţia şcolară a înregistrat o scădere cu peste 28% pe total, cea mai
mare scădere fiind în învăţământul profesional, care în anul şcolar 2013 – 2014, faţă de final an şcolar
2000, reprezenta doar 13% din populaţia şcolarizată. Nivelul liceal este sigurul care a înregistrat o creştere
de 15%, comparând 2013 – 2014 cu sfârşit an şcolar 2000. Dacă analizăm populaţia şcolarizată pe medii
atât în mediul urban şi cât şi în mediul rural, scăderea este asemănătoare, aproximativ 27%, în intervalul
analizat. Consecinţa acestui fapt va fi reducerea normelor din urban şi rural în viitorul apropiat.
Figura nr.5.3 Evoluţia numărului de elevi cuprinşi în învăţământul liceal – judeţe şi Regiunea Nord-Est,
Sursa: date furnizate de INS
În condiţiile finanţării per capita, creşterea numărului de elevi per norma didactică trebuie să fie un
indicator foarte important de luat în consideraţie de fiecare unitate de învăţământ, deoarece un număr mic
de elevi va atrage o finanţare scăzută care, în cele din urmă se va reflecta în salariile cadrelor didactice. Se
impune flexibilizarea normei de predare pe domenii si mai puţin pe specializări stricte, conform
centralizatorului, sprijin prin proiecte din fonduri structurale pentru dobândirea celei de-a doua
specializări, programe de reconversie profesională si creşterea mobilităţii ocupaționale ale cadrelor
didactice tehnice.
14
IV.3. Diagnoza mediului intern
IV.3.1ANALIZA DE TIP CANTITATIV
IV.3.1.1 RESURSE UMANE
PREŞCOLARI ŞI ELEVI
Nivel de
învăţământ
CLASE/
GRUPE
Număr
de clase
2012-
2013
Număr
de elevi
2012-
2013
Număr
de clase
2013-
2014
Număr
de elevi
2013-
2014
Număr
de clase
2014-
2015
Număr
de elevi
2014-
2015
Primar Clasapregătitoare 1 103 1 114 1 131
Clasa I 1 1 1
Clasa a II-a 1 1 1
Clasa a III-a 1 1 1
Clasa a IV-a 1 1 1
TOTAL
PRIMAR
5 5 5
Gimnaziu cl. a V-a 1 107 1 108 1 107
cl. a VI-a 1 1 1
cl. a VII-a 1 1 1
cl. a VIII-a 1 1 1
TOTAL
GIMNAZIU
4 4 4
Liceu Vocational 4 447 5 436 6 431
Teoretic -Profil
Uman
6 8 8
Teoretic - Profil
Real
4 3 2
TOTAL LICEU 14 16 16
PREȘCOLAR GRUPA MICĂ 2 182 2 163 2 164
GRUPA
MIJLOCIE
3 3 3
GRUPA MARE 3 3 3
TOTAL
PREȘCOLAR
8 8 8
TOTAL 839 821 833
15
IV.3.1.2.PERSONAL DIDACTIC
Activitatea didactică din şcoală se desfăşoară sub îndrumarea unui corp profesoral bine instruit,
receptiv la transformările actuale din învăţământul românesc, care dovedeşte mult tact şi exigenţă
pedagogică, cu o foarte bună pregătire metodică şi cu rezultate notabile în pregătirea elevilor.
2011-2012
2012-2013
NUMĂR TOTAL DE CADRE DIDACTICE
51
Număr cadre
calificate
51
DISTRIBUȚIA PE GRADE DIDACTICE
Nr.crt Gradul didactic Nr. de cadre Procent
1 Doctorat 0 0%
2 Gradul I 24 47%
3 Gradul II 10 20%
4 Gradul Definitiv 15 29%
5 Debutanți 2 4 %
NUMĂR TOTAL DE CADRE DIDACTICE
65
Număr cadre
calificate
65
DISTRIBUȚIA PE GRADE DIDACTICE
Nr.crt Gradul didactic Nr. de cadre Procent
1 Doctorat 0 0%
2 Gradul I 36 55 %
3 Gradul II 11 17%
4 Gradul Definitiv 17 26%
5 Debutanți 1 2 %
16
2013-2014
2014-2015
Fluctuaţia personalului didactic arată o scădere a numărului de norme:
59,41 (2012 – 2013) > 59,06 (2013 – 2014) > 56,68(2014-2015) .
NUMĂR TOTAL DE CADRE DIDACTICE
65
Număr cadre
calificate
65
DISTRIBUȚIA PE GRADE DIDACTICE
Nr.crt Gradul didactic Nr. de cadre Procent
1 Doctorat 1 2%
2 Gradul I 35 55 %
3 Gradul II 14 19%
4 Gradul Definitiv 15 23%
5 Debutanți 1 1 %
Număr cadre
calificate
64
NUMĂR TOTAL DE CADRE DIDACTICE
64
DISTRIBUȚIA PE GRADE DIDACTICE
Nr.crt Gradul didactic Nr. de cadre Procent
1 Doctorat 3 5%
2 Gradul I 33 52 %
3 Gradul II 13 20%
4 Gradul Definitiv 14 21%
5 Debutanți 1 2%
17
IV.3.1.3 PERSONAL DIDACTIC AUXILIAR ŞI NEDIDACTIC (2014-2015)
c) didactic auxiliar- număr pe categorii:
Categorie de
personal
Număr de
persoane
încadrate
Număr de
norme pentru
fiecare
categorie de
personal
Numărul de personal este:
sub normativele
privind încadrarea
categoriei respective
de personal
la nivelul
normativelor
privind
încadrarea
categoriei
respective de
personal
peste normativele
privind încadrarea
categoriei
respective de
personal
Administrator
financiar (contabil
şef)
1 1 1
Administrator
financiar (contabil) 2 2 2
Administrator
financiar
(patrimoniu)
1 1 1
Secretar şef 1 1 1
Secretar 1 1 1
Bibliotecar 1 1 1
Laborant 1 1 1
Informatician 1 1 1
Pedagog 2 2 2
Supraveghetor
noapte 1 1 1
2012-2013
2013-2014
2014-2015
59.41
59.06
56.68
NORME DIDACTICE
NUMĂR NORME DIDACTICE
18
d) nedidactic (număr pe categorii):
Categorie de
personal
Număr de
persoane
încadrate
Număr de norme
pentru fiecare
categorie de
personal
Numărul de personal este:
sub normativele
privind încadrarea
categoriei
respective de
personal
la nivelul
normativelor privind
încadrarea categoriei
respective de personal
peste
normativele
privind
încadrarea
categoriei
respective de
personal
Îngrijitori 16 16 16
Muncitor I 8 8 8
Muncitor II 1 1 1
Paznic I 2 2 2
Spălătoreasă 1 1 1
Şofer 1 1 1
IV.3.1.4 RESURSE MATERIALE
a) SPAȚII ȘCOLARE
Săli de clasă /grupă- 23
Cabinete -3
Laboratoare -2
Sală şi / sau teren de educaţie fizică şi sport - 1
b) SPAȚII AUXILIARE
Bibliotecă şcolară-1
Centru de informare şi documentare-1
Sală pentru servit masa -4
Dormitoare - 23
Bucătărie- 3
Spălătorie -3
Spaţii sanitare -22
Spaţii depozitare materiale didactice- 5
c) SPAȚII ADMINISTRATIVE
Secretariat -1
Spaţiu destinat echipei manageriale -2
Contabilitate -1
Casierie -1
Birou administraţie -3
19
IV.3.1.5 RESURSE FINANCIARE
Bugete 2012-2015:
CREDITE BUGET REPUBLICAN
PERIOADA BUGET ALOCAT EXECUŢIE BUGETARĂ
(ANUALĂ) APROBAT ANEXĂ BILANŢ TRIMESTRIAL
2012 300,000 298,879
2013 350,000 349,300
2014 290,000 287,466
2015 240,943 240,943
CREDITE BUGET LOCAL
PERIOADA BUGET ALOCAT EXECUŢIE BUGETARĂ
(ANUALĂ) APROBAT ANEXĂ BILANŢ TRIMESTRIAL
2012 1,951,950 1,811,346
2013 2,777,000 2,780,629
2014 3,800,000 3,752,494
2015 4,216,462 4,216,462
VENITURI PROPRII (AUTOFINAŢARE)
PERIOADA BUGET ALOCAT EXECUŢIE BUGETARĂ
(ANUALĂ) APROBAT ANEXĂ BILANŢ TRIMESTRIAL
2012 236,000 235,906
2013 354,000 344,293
2014 401,400 394,874
2015 450,553 450,553
TOTAL
PERIOADA BUGET ALOCAT EXECUŢIE BUGETARĂ
(ANUALĂ) APROBAT ANEXĂ BILANŢ TRIMESTRIAL
2012 2,487,950 2,346,131
2013 3,481,000 3,474,222
2014 4,491,400 4,434,834
2015 4,907,958 4,907,958
20
IV.3.2 ANALIZA DE TIP CALITATIV
IV.3.2.1 REZULTATELE ÎNVĂȚĂRII LA SFÂRȘIT DE AN ȘCOLAR
Rata de absolvire a elevilor în sistemul de învăţământ
Clasa a VIII-A
2012-2013
Nr. crt. CLASA
Nr.
ele
vi
însc
risi
Nr.
ele
vi
pro
mo
va
í
Medii între: Procent de promova-
bilitate 5,00-5,99
6,00 -6,99
7,00-7,99
8,00-8,99
9,00-9,99
10
a VIII-A 28 25 5 5 5 7 2 1 89%
2013-2014
Nr. crt. CLASA
Nr.
ele
vi
însc
risi
Nr.
ele
vi
pro
mo
va
í
Medii între: Procent de promova-
bilitate 5,00-5,99
6,00 -6,99
7,00-7,99
8,00-8,99
9,00-9,99
10
a VIII-A 30 22 1 9 6 3 3 0 73%
2014-2015
Nr. crt. CLASA
Nr.
ele
vi
însc
risi
Nr.
ele
vi
pro
mo
va
í
Medii între: Procent de promova-
bilitate 5,00-5,99
6,00 -6,99
7,00-7,99
8,00-8,99
9,00-9,99
10
a VIII-A 33 31 0 2 13 12 4 0 94%
Studiu comparativ 2012-2015:
2012-2013 2013-2014 2014-2015
28 30 33
25 22
31
PROMOVABILITATE CLASA A VIII-A 2012-2015
Nr. elevi înscrisi Nr. elevi promovaí
21
Clasa a XII-a
2012-2013
Nr. crt.
CLASA
Nr.
ele
vi
însc
risi
Nr.
ele
vi
pro
mo
va
í
Medii între: Procent de promova-
bilitate 5,00-5,99
6,00 -6,99
7,00-7,99
8,00-8,99
9,00-9,99
10
TOTAL 107 105 4 15 27 34 24 1 97,5%
1 CLASA A XII-A 29 28 0 1 7 11 9 0 96%
2 CLASA A XII-B 25 25 0 0 4 11 10 0 100%
3 CLASA A XII-C 35 35 3 5 13 10 4 0 100%
4 CLASA A XII-D 18 17 1 9 3 2 1 1 94%
REPETENȚI/RETRAȘI/PLECAȚI: 2
2013-2014
Nr. crt.
CLASA
Nr.
ele
vi
însc
risi
Nr.
ele
vi
pro
mo
va
í
Medii între: Procent de promova-
bilitate 5,00-5,99
6,00 -6,99
7,00-7,99
8,00-8,99
9,00-9,99
10
TOTAL 64 63 3 15 20 18 7 - 98,5%
1 CLASA A XII-A 32 32 3 8 8 8 5 - 100%
2 CLASA A XII-B 32 31 - 7 12 10 2 - 97%
REPETENȚI/RETRAȘI/PLECAȚI:
2014-2015
Nr. crt.
CLASA
Nr.
ele
vi
însc
risi
Nr.
ele
vi
pro
mo
va
í
Medii între: Procent de
promovabilitate 5,00-5,99
6,00 -6,99
7,00-7,99
8,00-8,99
9,00-9,99
10
TOTAL 123 114 1 16 42 42 13 0 93%
1 CLASA A XII-A 33 31 0 2 13 12 4 0 94%
2 CLASA A XII-B 34 34 0 2 13 17 2 0 100%
3 CLASA A XII-C 34 29 1 6 10 8 4 0 85%
4 CLASA A XII-E 22 20 0 6 6 5 3 0 91%
22
REPETENȚI/RETRAȘI/PLECAȚI: 9
IV.3.2.2 REZULATE EXAMENE NAȚIONALE
a) EVALUARE NAȚIONALĂ
2012-2013
Nr. crt. Disciplina
Insc
risi
Pre
ze
nta
ţi
Pro
mo
vaţi
Medii între:
Respinşi
Procent de
promova-bilitate
5,00-5,99
6,00 -6,99
7,00-7,99
8,00-8,99
9,00-9,99
10
TOTAL 20 20 15 2 9 1 2 1 0 5 75%
1
Limba şi literatura română
20 20 16 7 6 1 2 0 0 4 80%
2 Matematică 20 20 15 4 4 1 3 3 0 5 75%
2013-2014
Nr. crt.
Disciplina
Insc
risi
Pre
ze
nta
ţi
Pro
mo
vaţi
Medii între:
Respinşi
Procent de
promova-bilitate
5,00-5,99
6,00 -6,99
7,00-7,99
8,00-8,99
9,00-9,99
10
TOTAL 15 15 11 2 6 1 2 0 0 4 73%
1
Limba şi literatura română
15 15 12 3 2 5 1 1 0 3 80%
2 Matematică 15 15 10 4 3 2 1 0 0 5 67%
2014-2015
Nr. crt.
Disciplina
Insc
risi
Pre
ze
nta
ţi
Pro
mo
vaţi
Medii între:
Respinşi
Procent de
promova-bilitate
5,00-5,99
6,00 -6,99
7,00-7,99
8,00-8,99
9,00-9,99
10
TOTAL 20 20 15 5 4 3 2 1 0 5 75%
1
Limba şi literatura română
20 20 15 0 6 4 4 1 0 5 75%
2 Matematică 20 20 11 4 4 0 2 1 0 9 55%
23
Studiu comparativ:
b) BACALAUREAT
2012-2013
Nr.
crt. PROBA Disciplina
Insc
ris
i
Pre
zen
taţi
Pro
mo
va
ţi
Medii între:
Re
spin
şi
Procent de
promova-bilitate
5,00-
5,99
6,00 -
6,99
7,00-
7,99
8,00-
8,99
9,00-
9,99 10
TOTAL 112 98 43 0 22 13 5 2 1 52 46%
1 E) a) 112 98 77 25 15 18 10 8 1 21 78%
2
E) c) Matematică 14 14 3 0 1 1 0 0 1 11 21%
Istorie 98 84 58 38 13 3 2 2 0 26 69%
E) d)
Geografie 97 83 78 20 19 18 15 6 0 5 93%
Biologie 7 7 3 3 0 0 0 0 0 5 42%
Anatomie 2 2 2 0 0 0 1 0 1 0 100%
Fizică 3 3 - 0 0 0 0 0 0 3 0%
Psihologie 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 100%
Chimie
anorganica 2 2 2 2 0 0 0 0 0 0 100%
2012-…
2013-…
2014-…
20
15
20
15
11
15
EVALUARE NAȚIONALĂ 2012-2015
Promovaţi Prezentaţi
2012-2013
2013-2014
2014-2015
75%
80%
75%
EVALUARE NAȚIONALĂ 2012-2015
Procent de promovabilitate
2012-2013 2013-2014 2014-2015
80% 80% 75% 75% 67%
55%
PROMOVABILITATE EVALUARE NAȚIONALĂ PE OBIECTE Procent de promovabilitate LIMBA ROMÂNĂ
Procent de promovabilitate MATEMATICĂ
24
2013-2014
Nr.
crt. PROBA Disciplina
Insc
risi
Pre
zen
taţi
Pro
mo
va
ţi
Medii între:
Res
pin
şi
Procent de
promova-
bilitate 5,00-
5,99
6,00 -
6,99
7,00-
7,99
8,00-
8,99
9,00-
9,99 10
TOTAL 70 62 28 0 16 5 6 1 0 34 45%
1 E) a) 70 64 53 31 11 7 1 3 0 11 83%
2 E) c) Matematică 6 5 4 3 1 0 0 0 0 1 83%
Istorie 64 58 44 25 7 7 4 1 0 14 76%
3 E) d)
Geografie 58 50 45 6 14 13 8 3 1 8 84%
Biologie vegetală 2 2 2 1 0 1 0 0 0 0 100%
Anatomie 2 - 0 0 0 0 0 0 0 0 -
Filozofie 1 1 1 0 1 0 0 0 0 0 100%
Psihologie 5 5 5 0 3 0 1 1 0 0 100%
Chimie anorganica 2 2 2 2 0 0 0 0 0 0 100%
2014-2015
Nr.
crt. PROBA Disciplina
Insc
risi
Pre
zen
taţi
Pro
movaţi
Medii între:
Res
pin
şi
Procent de
promova-
bilitate 5,00-
5,99
6,00 -
6,99
7,00-
7,99
8,00-
8,99
9,00-
9,99 10
TOTAL 101 92 48 0 24 18 5 1 0 44 52%
1 E) a) 101 96 76 31 20 13 10 2 0 20 79%
2
E) c)
Matematică 16 15 10 4 3 0 2 0 1 5 66%
Istorie 78 78 71 39 15 12 5 0 0 7 91%
E) d)
Geografie 68 68 58 17 12 16 9 4 0 10 85%
Biologie
vegetală 8 8 2 0 0 0 1 0 1 6 25%
Psihologie 8 8 8 5 2 1 0 0 0 0 100%
Sociologie 3 3 3 0 1 1 1 0 0 0 100%
Filozofie 2 2 2 0 1 0 1 0 0 0 100%
Chimie
anorganică 7 7 7 1 2 2 2 0 0 0 100%
25
Analiză comparativă:
Analiză promovabilitate pe probe
2012-2013 2013-2014 2014-2015
98
62
92
43
28
48
PROMOVABILITATE BACALAUREAT 2012-2015
Prezentaţi Promovaţi
2012-2013
2013-2014
2014-2015
46% 45%
52%
Procent de promovabilitate
2012-2013
2013-2014
2014-2015
E) a)
78%
83%
79%
Procent de promovabilitate proba E) a)
2012-2013
2013-2014
2014-2015
E) c)
21%
83% 66% 69% 76%
91%
Procent de promovabilitate proba E) c)
Procent de promovabilitate matematică
Procent de promovabilitate istorie
2012-2013
2013-2014
2014-2015
E) d)
93% 84% 85%
100% 100% 100%
Procent de promovabilitate proba E) d)
Procent de promovabilitate geografie
Procent de promovabilitate socio-umane
2012-2013
2013-2014
2014-2015
E) d)
42%
100%
25%
100% 100%
0%
100% 100%
100%
Procent de promovabilitate proba E) d)
Procent de promovabilitate biologie
Procent de promovabilitateanatomie
Procent de promovabilitate chimie
26
Sesiunea august – septembrie 2015
Nr.
crt. PROBA Disciplina
Insc
risi
Pre
zen
taţi
Pro
mo
va
ţi
Medii între:
Res
pin
şi
Procent de
promova-
bilitate 5,00-
6,00
6,00-
6,99
7,00-
7,99
8,00-
8,99
9,00-
9,99 10
TOTAL 34 27 9 - 9 - - - - 18 33%
1 E) a) 14 14 10 2 5 2 1 - - 4 71%
2
E) c) Matematică 3 3 - - - - - - - 3 0%
Istorie 10 10 8 3 3 2 - - - 2 25%
E) d)
Geografie 14 14 10 3 4 2 1 - - 4 71%
Biologie 3 3 - - - - - - - 3 0%
Psihologie 2 2 - - - - - - - 2 0%
Sociologie 1 1 1 - - - - - - - 100%
IV.3.2.3. SITUAŢIA ADMITERII
AN ȘCOLAR PROFIL SPECIALIZARE NR. LOCURI OCUPATE
(ETAPA I ȘI II)
2011-2012
UMAN
FILOLOGIE 30
ȘTIINȚE SOCIALE 30
REAL ȘTIINȚE ALE NATURII 30 MATEMATICĂ-INFORMATICĂ 23
VOCAȚIONAL HANDBAL 31
2012-2013
UMAN FILOLOGIE 26
ȘTIINȚE SOCIALE 23
REAL
MATEMATICĂ-
INFORMATICĂ
6
ȘTIINȚE ALE NATURII 24
VOCAȚIONAL HANDBAL 18
FOTBAL 33
2013-2014
UMAN FILOLOGIE 29
ȘTIINȚE SOCIALE 18
REAL ȘTIINȚE ALE NATURII 8
0 5 10 15 20 25 30
Total
Matematică
Geografie
Psihologie
Sesiunea august- septembrie 2015
Promovaţi Prezentaţi
27
VOCAȚIONAL
HANDBAL 18
FOTBAL 25
2014-2015
UMAN FILOLOGIE 28
ȘTIINȚE SOCIALE 14
REAL ȘTIINȚE ALE NATURII 12
VOCAȚIONAL HANDBAL 22 FOTBAL 28
IV.3.2.4. INSERȚIA ABSOLVENȚILOR
Anul şcolar Număr absolvenţi
a XII-a
Continuă studiile S-au angajat
şomeri Au plecat din ţară
Nu există date
Nivel postliceal
Universitar
a b c d e f g
2012 / 2013 107 10 24 22 11 7 33
2013 / 2014 64 5 12 6 15 5 21
2014 / 2015 101 6 31 20 11 14 19
IV.3.2.5. FRECVENŢA ELEVILOR
AN ȘCOLAR TOTAL ABSENŢE MOTIVATE NEMOTIVATE
2012 - 2013 54484 26269 28215
2013 - 2014 54165 20721 33444
2014 - 2015 61155 24350 36805
28
V.ANALIZA SWOT
MANAGEMENT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- proiectarea și planificarea științifică adaptată
contextului actual al activităților;
- calitatea funcțiilor de organizare, control,
conducere operațională și de evaluare;
- operativitatea Consiliului de Administrație și ale
comisiilor existente în îndeplinirea atribuțiilor;
- preocupări pentru buna administrare a bazei
materiale existente și pentru îmbunătățirea ei;
- relații bune și foarte bune: director – elevi,
director – cadre didactice, director – părinți,
director – ISJ Bacău, director – comunitate locală;
- management școlar bazat pe colaborare,
parteneriate, comunicare, lucru în echipă;
- utilizarea rapoartelor de analiza în vederea
stimulării si dezvoltării instituţionale;
- încheierea de parteneriate cu agenții economici
din localitate;
- acțiuni de popularizare a scolii prin: pliante,
întâlniri cu elevii si profesorii din școlile
gimnaziale;
- gestionarea corespunzătoare a conflictelor;
- adaptabilitatea la situaţii neprevăzute;
- capacitatea de asumare a responsabilităţilor.
- valorificarea insuficientă a informaţiilor obţinute
în urma monitorizării şi controlului activităţii
didactice;
- managementul deficitar al stresului;
- carențe în activități ce presupun lucru în echipă;
- insuficiența fondurilor alocate procesului didactic;
- autonomie managerială limitată;
- mediatizarea insuficienta a succeselor şcolare
obţinute de elevii şcolii.
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
- accesul la bune practici manageriale;
- schimbarea legislaţiei specifice educaţiei;
- oferta de programe pentru dezvoltarea abilităţilor
manageriale.
- aplicarea înțeleaptă a legii privind asigurarea
calității în învățământul preuniversitar;
- statutul legal al conducătorului în domeniul
educației este favorabil exercitării funcțiilor
manageriale
- reducerea alocaţiilor bugetare pentru învăţământ;
- motivaţia scăzută a angajaţilor şcolii;
- lipsa de atractivitate a sistemului educaţional;
- asaltul informaţional;
- instabilitatea cadrului legislativ.
CURRICULUM PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- oferta educaţională contribuie la personalizarea
procesului instructiv-educativ ;
- grădiniţele şi şcoala dispun de material
curricular;
- documente de proiectare didactică sunt în
concordanţă cu curriculumul naţional şi resursele
disponibile;
- oferta CDŞ a şcolii nu satisface în totalitate nevoile
educaţionale ale elevilor;
- insuficienta diversitate a abilităţilor cadrelor
didactice în raport cu nevoile beneficiarilor;
- evaluarea nu este valorificată ca factor reglator în
proiectarea de proces;
29
- utilizarea auxiliarelor curriculare moderne:
ghiduri, fişe de lucru, softuri educaţionale, pentru
sporirea randamentului scolar;
- program special de pregătire pentru elevii claselor
a VIII-a și a XII-a
- slaba implicare a unor elevi în propria lor
dezvoltare;
- pentru unele discipline de învățământ, neconcor-
danța dintre numărul de ore acordat prin trunchiul
comun curriculumul respectiv;
-gândirea critică necesară pentru a utiliza cunoștințele
și competenţele dobândite în situații noi este
modestă.
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
- personalizarea CDS şi transformarea acestuia în
emblema şcolii;
-CDS permite valorificarea abilităţilor si intereselor
individuale ;
-oferta diversificata de auxiliare didactice permite o
selecţie riguroasă în vederea achiziţionării.
- programe de formare în domeniul curriculumului
- ponderea mare a elevilor intraţi în clasa a IX-a, care
nu frecventeză învăţământul ;
- existenţa unui mediu negativ al educaţiei informale,
care promovează valori contrare celor ale şcolii;
- starea fizică precară a manualelor la unele discipline
scolare;
- schimbările frecvente ale planurilor cadru;
- prețul mare al auxiliarelor curriculare.
RESURSE UMANE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
-corp profesoral cu o solidă pregătire ştiinţifică şi
metodică;
-încadrarea şcolii cu cadre didactice calificate, în
proporţie de 100%;
-delimitarea clară a responsabilităţilor cadrelor
didactice şi o bună coordonare a lor;
-participarea cadrelor didactice la perfecţionări prin
grade didactice şi cursuri de formare;
-organizarea sistematică a activităţii de
perfecţionare a cadrelor didactice la nivelul
cercurilor pedagogice şi al comisiilor metodice;
-integrarea noilor tehnologii în activităţile de
formare continuă;
- stabilitate și continuitate la catedra;
-serviciu adecvat de orientare şi consiliere pentru
preşcolari, elevi şi părinţi.
- pregătirea psihopedagogică şi metodică
insuficientă a cadrelor didactice debutante și
pensionate , mai ales, în privinţa adaptării
curriculum-ului la specificul clasei,
managementului clasei de elevi/organizaţiei
şcolare;
- preocuparea insuficientă a profesorilor “cu
experienţă” pentru actualizarea pregătirii
psihopedagogice, managementul proiectelor,
implementarea sistemului de management al
calităţii;
- creşterea numărului elevi cu o slabă implicare în
propria lor dezvoltare;
- slaba diseminare a activităților desfășurate la
nivelul școlii;
- Anumite carențe de comunicare între elevi-părinți,
respectiv profesori-elevi;
- climat familial necorespunzător, lipsit de afecțiune
sau dominat de violenta verbală și/sau fizică;
- influențele negative ale mediului extern și
incapacitatea școlii de a ale contracara;
- starea materială precară a familiilor aparținătoare;
- frecvența redusă la cursuri a unor elevi;
30
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
- varietatea cursurilor oferite de furnizorii de
formare;
- percepţia semnificativ pozitivă a majorităţii
cadrelor didactice cu privire la schimbările
înregistrate deja în sistemul de formare continuă;
- fişa postului şi fişa de evaluare pentru cadrele
didactice sunt corelate cu scopurile organizaţiei
şcolare şi obiectivele de dezvoltare personală ale
cadrelor didactice;
- existenţa fondurilor europene pentru programe de
formare.
-schimbările legislative frecvente, reflectate într-un
statut incert al cadrului didactic;
-disponibilitatea redusă faţă de inovaţie a unor cadre
didactice;
-supraîncărcarea cadrelor didactice cu sarcini şi
activităţi neremunerate;
-scăderea populaţiei şcolare;
-creşterea numărului de elevi proveniţi din familii
monoparentalesau din familii emigrate în ţările UE;
-diminuarea fondurilor bugetare alocate pentru
dezvoltarea profesională;
-absenţa mijloacelor pentru stimularea materială a
personalului.
RESURSE FINANCIARE ȘI MATERIALE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
-grădiniţe cu spaţii confortabile;
-ofertă bogată de materiale didactice pentru
grădiniţă;
-spaţiu suficient de joacă şi de mişcare pentru
preşcolari;
-creșterea funcționalității cabinetelor şi
laboratoarelor;
-deţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare şi
autorizaţiei SSM;
-conexiune la Internet de mare viteză;
- gestionarea eficientă a resurselor financiare
bugetare şi extrabugetare;
- existenţa unei biblioteci şi a CDI;
- existenţa uni cabinet de consiliere, a sălii de
gimnastică.
- bugetul alocat per preşcolar/elev este insuficient
pentru funcţionarea optimă;
- o parte din mijloacele didactice are uzură fizică şi
morală;
- fondul de carte al bibliotecii nu este actualizat, în
totalitate;
-biblioteca nu este informatizată;
-absenţa a unui control sistematic şi a unei evidenţe
clare în vederea recuperării pagubelor realizate de
către elevi;
-scăderea fondurilor extrabugetare atrase;
-număr mic de săli de clasă în raport cu necesarul de
spațiu pentru activități specializate
-depășirea morală și fizică a unor materiale didactice
- insuficiența resurselor financiare
-dotarea insuficientă a bazei sportive
- mobilier vechi în unele clase
-buget insuficient necesar modernizării scolii în
vederea dotării cabinetelor tehnice
- imposibilitatea motivării prin recompense a
activităţii cadrelor didactice care se implica în
activităţi extracurri-culare
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
-statutul de ordonator terţiar de credite al şcolii;
-evaluarea instituţională raportată la acest criteriu;
- programe naționale, elaborate de MECTS, privind
informatizarea procesului didactic
-descentralizarea finanţării şi autonomia
instituţională permit o gestionare mai eficientă a
fondurilor.
-absenta temporară a fondurilor de la bugetul de stat
pentru reparaţii şi reabilitarea clădirii şcolii;
- lipsa fondurilor financiare necesare lucrărilor de
reabilitare termică.
-creșterea costurilor la energie
-insuficienta conștientizare a factorilor de decizie și
a grupurilor de interese de prioritățile învățământului
31
DEZVOLTAREA RELAȚIILOR SISTEMICE ȘI COMUNITARE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
-colaborare eficientă cu Consiliul Local şi Primăria
municipiului Onești;
-identitatea bine definită a şcolii în comunitate;
-existenta unui climat educaţional deschis,
stimulativ;
-cultura organizaţională concurenţială propice
competitivităţii şi creşterii calităţii educaţiei;
-colaborarea cu diverse instituţii locale pentru
realizarea unor activităţi extracurriculare;
-conducerea scolii este preocupată de creşterea
calităţii procesului didactic şi a bazei materiale;
- reconsiderarea relației școală-familie în cadrul
procesului educațional.
- valorificarea insuficientă a parteneriatelor cu alte
unităţi de învăţământ şi ONG-uri;
- participarea părinţilor la lectoratele şi consultaţiile
individuale;
- numărul mic de specialiști în managementul de
proiect, care ar aduce finanțări suplimentare din
surse extrabugetare
- la nivelul comunității problemele școlii nu sunt
considerate întotdeauna prioritare, nu sunt
mobilizate resursele pentru dezvoltarea instituției de
învățământ și pentru crearea condițiilor de creștere
a calității procesului educativ.
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
-creşterea ponderii copiilor care frecventează
grădiniţa;
-disponibilitatea comunităţii de a relaţiona cu
grădiniţele şi colegiul;
-parteneriatele şcolii cu comunitatea locală;
-posibilitatea antrenării elevilor şi părinţilor în
întreţinerea spaţiilor şcolare;
-disponibilitatea unor instituţii de a veni în sprijinul
şcolii;
-migrarea masivă a părinţilor în străinătate, însoţită
de scăderea frecvenţei şcolare şi de abandonul
parental al copiilor rămaşi în ţară;
-tendinţa de automarginalizare a unor familii cu
potenţial economic şi cultural scăzut, ceea ce reduce
interesul părinţilor pentru implicarea în viaţa şcolară;
-nemulţumirile unor părinţi faţă de activitatea unor
cadre didactice poate duce la micşorarea numărului
de cereri de înscriere în unitate;
VI. MISUNEA ŞCOLII
Misiunea Colegiului Sportiv „Nadia Comăneci” este promovarea unui învăţământ
modern şi flexibil, asigurarea cadrului necesar dezvoltării intelectuale, sociale şi fizice a
tuturor elevilor, în vederea integrării lor într-o societate dinamică de tip european.
VII. VIZIUNEA ŞCOLII
„O şcoală pentru viitorul tău!”
Idealul educaţional:
„Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi
armonioasă a individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi în asumarea
unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru
dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetăţenească activă în societate,
pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii”, cf. Legii educaţiei naţionale
nr. 1 din 5 ianuarie 2011, art. 2 (3).
32
VIII. STRATEGIA PROIECTULUI
VIII.1. FORMULAREA STRATEGIEI
Obiectivele și țintele strategice urmăresc atingerea unor etape sau finalități stabilite pe direcțiile de
acțiune. În alegerea acestor repere am ținut cont de diagnoza sistemului de învășământ preuniversitar din
județul Bacău.
Țintele strategice pentru dezvolatarea instituțională a Colegiului Sportiv ”Nadia Comăneci” în perioada
urmatorilor patru ani prezintă soluții propuse pentru rezolvarea principalelor probleme identificate pe baza
diagnozei efectuate și a analizei SWOT. Pentru ţintele strategice, s-a căutat o formulare generală, dar care
să evidenţieze scopul propus.
Problemele identificate:
1. LIPSA DE ATRACTIVITATE A SISTEMULUI EDUCAŢIONAL
Colegiul are personal didactic calificat în proporție de 100% – majoritatea cadrelor didactice având
gradul didactic I. Rezultatele cadrelor didactice sunt recunoscute prin gradaţii de merit Există cadre
didactice mentori, formatori, experți ARACIP. Rezultatele obţinute de elevi nu răspund în mare măsură
aşteptărilor faţă de o resursă umană de calitate. Se constată însă, existenţa în continuare a unui
tradiţionalism pronunţat în metodele şi tehnicile utilizate la clasă în procesul de predare-învăţare şi
evaluare. Abordarea formală şi tradiţionalistă se înregistrează de la nivelul proiectării curriculare
(planificări, documente de catedră) până la nivelul activităţilor concrete în clasă. Astfel, accentul în
procesul educaţional este pus în foarte multe cazuri pe predare şi nu pe învăţare activă, pe transmitere de
informaţii şi nu pe formare şi exersare de competenţe. Abordarea didactică este în multe cazuri mono-
disciplinară şi excesiv teoretizată. Instruirea asistată de calculator, experimentul didactic frontal,
activitatea diferenţiată individuală şi pe grupe, elaborarea de proiecte, evaluarea planificată şi prin tehnici
variate nu sunt metode cu o răspândire suficient de largă în activitatea tuturor cadrelor didactice.
Abordarea formală şi tradiţionalistă a procesului didactic are în principal efecte asupra calităţii
competenţelor formate la elevi (accent pe cunoştinţe şi neglijarea abilităţilor şi atitudinilor asociate) şi
asupra rezulatatelor obținute la sfârșitul anului școlar, la examenele naționale. A fi competent şi a avea
capacitatea de a învăţa pe parcursul întregii vieţi sunt condiţii esenţiale pentru inserţia socio-profesională
în societatea cunoaşterii. Din această perspectivă, problema identificată aici este o ameninţare internă
pentru misiunea asumată. Punând accent pe abilitarea elevilor pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi,
ţinta strategică propusă pentru abordarea problemei identificate se poate formula astfel: Realizarea unui
învăţământ de calitate axat pe aplicarea metodelor active şi a strategiilor didactice centrate pe elev
2. UTILIZAREA SLABĂ ÎN PROCESUL EDUCATIV - INSTRUCTIV A INSTRUIRII ASISTATE DE
CALCULATOR
Colegiul nostru are un corp profesoral cu o solidă pregătire ştiinţifică şi metodică cu o percepţie
semnificativ pozitivă a majorităţii cadrelor didactice cu privire la schimbările înregistrate deja în sistemul
de formare continuă.
33
În ultimii ani a crescut funcționalitatea cabinetelor şi laboratoarelor din unitate. Astfel laboratorul AeL a
fost dotat cu calculatoare performante. Cu toate acestea instruirea asistată de calculator nu este o metodă
cu o răspândire suficient de largă în activitatea tuturor cadrelor didactice.
Calculatorul este foarte util atât elevului cât şi profesorului însă folosirea acestuia trebuie realizată astfel
încât să îmbunătăţească calitativ procesul instructiv-educativ, nu să îl îngreuneze. Calculatorul trebuie
folosit astfel încât să urmărească achiziţionarea unor cunoştinţe şi formarea unor deprinderi care să
permită elevului să se adapteze cerinţelor unei societăţi aflată într-o permanentă evoluţie.
Utilizarea tehnologiilor moderne în procesul de învăţământ este îngreunată de lipsa unor softuri de foarte
bună calitate, de imposibilitatea adaptării softurilor străine programelor şcolare româneşti, de costurile
foarte ridicate, de rezistenţa la schimbare a cadrelor didactice, a elevilor, a părinţilor.
Rezultatele slabe la examenul de bacalaureat - competențe digitale arată că majoritatea elevilor cunosc
doar ceea ce îi interesează acasă pentru uzul personal în detrimentul lucrurilor folositoare.
Utilizarea calculatorului în şcoală nu trebuie să fie limitată doar la un anumit domeniu, de exemplu
informatica; calculatorul trebuie să-şi găsească loc şi în cadrul altor discipline, într-un mod raţional şi
bine gândit! Dezvoltarea gândirii, raționamentului, duce la rezultate mai bune, la o viață socială mai bună,
la integrarea pe piața muncii, la continuarea studiilor.
Pentru eficientizarea orelor de curs, a activităţilor educative prin mijloace de învăţământ moderne,
ținta strategică propusă pentru abordarea problemei identificate se poate formula astfel: Utilizarea
sistemului AeL şi TIC în predarea cât mai multor discipline
3. DEZVOLTAREA ȘCOLII CĂTRE O ȘCOALĂ ÎN CONTEXT COMUNITAR
Există preocupare pentru un management școlar bazat pe colaborare, parteneriate, pentru colaborarea cu
diverse instituţii locale pentru realizarea unor activităţi extracurriculare.
Valorificarea insuficientă sau lipsa parteneriatelor cu alte unităţi de învăţământ şi ONG-uri, slaba
diseminare a activităților desfășurate la nivelul școlii; mediatizarea insuficienta a succeselor şcolare
obţinute de elevii şcolii pot duce în timp la crearea unei imagini eronate a școlii în comunitatea locală.
Şcoala este una din instituţiile centrale ale comunităţii, are roluri specifice dar nu poate funcţiona şi nu se
poate dezvolta fără a ţine cont de specificul comunităţii în care funcţionează. Şcoala este o instituţie care
funcţionează într-o comunitate, la intersecţia dintre o multitudine de alte organizaţii. Din punctul de
vedere al parteneriatului şcoală – comunitate locală, educaţia nonformală este importantă pentru că fiind
centrată pe cel care învaţă, dezvoltă capacităţi, competenţe aptitudini personale care pot fi utilizate în
acţiuni la nivel comunitar, răspunde promt şi adecvat unei nevoi concrete de formare acest lucru
contribuind la formarea resurselor umane
Mediatizarea insuficientă a performanţelor şcolii şi slaba implicare a părinţilor în rezolvarea
problemelor ei afectează fluxurile generatoare de valoare
PDI 2015-2019 propune activităţi diverse şi atractive, în funcţie de interesele acestora, de aptitudinile
speciale şi de aspiraţiile lor. Deschiderea şcolii către comunitate vizează aspecte ce ţin de valorificarea
experienţelor pozitive ale educatorilor informali, orientarea şi consilierea acestora. Dezvoltarea şcolii către
o şcoală cunoscută și apreciată în comunitate presupune un efort de voinţă din partea celor implicaţi dar şi
o țintă mangerială, drept pentru care se propune următoarea țintă strategică: Creşterea prestigiului şi a
vizibilităţii colegiului
34
4. DEZVOLTAREA INSTITUȚIONALĂ
Conducerea scolii este preocupată de creşterea calităţii procesului didactic. Valorificarea insuficientă a
informaţiilor obţinute în urma monitorizării şi controlului activităţii didactice, managementul deficitar al
stresului, carențele în activități ce presupun lucru în echipă, insuficiența fondurilor alocate procesului
didactic, motivaţia scăzută a angajaţilor şcolii, instabilitatea cadrului legislativ reflectate într-un statut
incert al cadrului didactic duc la nereușita misiunii colegiului.
Derularea unor activităţi didactice de calitate, în perspectiva egalizării şanselor, a realizării educaţiei de
bază pentru toţi şi pentru fiecare a învăţării pe tot parcursul vieţii, realizarea planului de școlarizare printr-
o ofertă educaționala potrivită , desfăşurarea activităţilor curriculare cu accent pe activitatea în echipe
duc la eficientizarea activităţilor ce încurajează spiritul de echipă, cooperarea,înţelegerea, susţinerea
reciprocă, exprimarea opiniilor, negocierea, la dezvoltarea un management eficient, la dezvoltarea
competenţelor manageriale. Pentru acestea este nevoie de continuarea atragerii unor importante resurse
financiare, materiale pentru reabilitare, modernizare, dotare, de promovarea imaginii colegiului prin
colaborarea cu Primăria, cu ISJ, cu alte instituţii ale comunităţii, cu Consiliul Reprezentativ al Părinţilor şi
Asociaţia Părinţilor de la Colegiul Sportiv Nadia Comăneci.
Pentru rezolvarea acestei probleme se propune următoarea ţintă strategică: Asigurarea unui
management eficient bazat pe motivare, implicare, participare
5. ABSENTEISMUL
Numărul total al absențelor nemotivate a crescut fața de anii anteriori. Se constată existența unui număr
mare de absenţe de la activităţile didactice, adesea susţinute şi încurajate chiar şi de părinţi.
Deși frecvenţa unor elevi este foarte slabă la anumite profile, majoritatea acestora frecventează cu
regularitate cursurile. Devine, astfel, necesar, ca şi în unitatea noastră şcolară să existe preocupări
constante pentru diminuarea acestui fenomen. Numărul absenţelor nu ne onorează, însă, ținem permanent
cont că în Colegiul nostru învaţă şi se formează copii din medii sociale precare, majoritatea provin din
mediu urban, fiind așadar nevoiți să facă naveta. Ne îngrijorează însă, faptul că în ciuda apelurilor în
vederea diminuării numărului de absenţe şi a eliminării cauzelor neîntemeiate ale acestora, numărul
acestora se menţine ridicat, în comparaţie cu obiectivele pe care ni le-am propus. Pe de altă parte, din
discuţiile purtate cu elevii în diverse contexte, rezultă lipsa de motivaţie personală sau de implicare, a
unora dintre ei, pentru studii în general şi, în consecinţă sau cu atât mai mult, pentru finaliza unor studii,
motivate prin lipsa de orizont în plan social (siguranţa găsirii unui loc de muncă după terminarea studiilor,
fie ele chiar universitare, aşa cum au aflat din experienţa colegilor mai mari), prioritatea pe care o stabilesc
pentru alte preocupări, mediul familial (situaţia financiară precară a părinţilor). Dincolo de situațiile
obiective în care elevii acumulează absențe, trebuie să recunoaștem că învățământul în general se
confruntă cu lipsa pârghiilor necesare în vederea remedierii acestui fenomen nefast pe termen scurt și
lung: lipsa unei legislații care să responsabilizeze părinții sau elevii în acest sens, frecventă fiind situația în
care, deși părinții sunt informați în privința situației școlare a elevilor, nu iau măsuri sau nu se implică
activ în remedierea lor. În bună măsură, absenteismul a devenit simptomul unui fenomen social care
reflectă imaginea părinților plecați în străinătate și a elevilor care nu numai că sunt nesupravegheați sau
supravegheați precar de rude, dar, în multe cazuri poartă și povara responsabilităților pe care ar fi trebuit
să le aibă părinții în treburile zilnice ale gospodariei. Absenteismul la nivelul anilor terminali este însoţit
de asemenea de o selectivitate pronunţată a studiului. Incluzând şi clasele mici în analiză, pentru care nota
este un obiectiv important, se constată ponderea semnificativă a motivaţiei de tip extrinsec pentru studiu la
35
toate nivelurile. Ca efect principal, motivaţia de tip extrinsec conjugată cu absenţa de la activităţile
didactice determină lipsuri, adesea irecuperabile, în formarea competenţelor generale şi specific prevăzute
de programele şcolare. Absenteismul, motivaţia de tip extrinsec şi selectivitatea studiului nu se pot disocia
de problematica orientării şcolare şi profesionale. Carenţele în cunoştinţele şi abilităţile elevilor au ca efect
limitarea opţiunilor acestora privind studiile şi cariera. Prin efectele analizate succint aici, motivaţia
extrinsecă şi absenteismul reprezintă conjugat un risc potenţial major pentru realizarea misiunii asumate.
Descurajarea şi combaterea absenteismului şi construcţia motivaţiei intrinseci pentru studiu presupun
acţiuni consecvente şi de lungă durată asupra factorilor interni determinanţi: gradul de încărcare al
programelor şcolare şi al programului elevilor, atractivitatea activităţilor didactice, demonstrarea
necesităţii studiului prin activităţilor curriculare, extracurriculare şi extraşcolare complementare, calitatea
disciplinei etc. Pentru a orienta în mod efectiv şi eficient la nivel strategic rezolvarea acestei probleme
complexe, într-o abordare pozitivă care vizează obţinerea de rezultate, se propune următoarea ţintă
strategică: Diminuarea absenteismului şi a abandonului şcolar.
VIII.2. ȚINTE STRATEGICE /OPŢIUNILE STRATEGICE/ETAPE ŞI TERMENE DE
APLICARE A STRATEGIEI/RESURSE STRATEGICE ŞI REZULTATELE AŞTEPTATE
VIII.2.1. ȚINTE STRATEGICE ( COLEGIU)
Ț1. Realizarea unui învăţământ de calitate axat pe aplicarea metodelor active şi a strategiilor
didactice centrate pe elev.
Ţinta strategică aleasa se bazează pe buna formare a cadrelor didactice şi vizează inovaţii didactice
pentru adaptarea la nevoile de dezvoltare personală şi profesională ale elevilor.
Ț2. Utilizarea sistemului AeL şi TIC în predarea cât mai multor discipline
Ținta vizează îmbunătăţirea competenţelor digitale ale elevilor și accesul în laboratoarele de
informatică pentru desfăşurarea unui număr mai mare de ore la diverse discipline
Ț3. Creşterea prestigiului şi a vizibilităţii colegiului
Ținta vizează realizarea unei noi imagini a şcolii ca centru de resurse educaţionale şi de servicii
oferite comunitatii.
Ț4. Asigurarea unui management eficient bazat pe motivare, implicare, participare.
Ținta vizează realizarea unui management de calitate și eficient.
Ț5. Diminuarea absenteismului şi a abandonului şcolar
Ținta vizează îmbunătăţirea frecvenţei şi scăderea abandonului şcolar și remedierea situaţiei
constatate prin luarea măsurilor corespunzătoare
ȚINTA 1
REALIZAREA UNUI ÎNVĂŢĂMÂNT DE CALITATE AXAT PE APLICAREA
METODELOR ACTIVE ŞI A STRATEGIILOR DIDACTICE CENTRATE PE ELEV.
A. Particularizarea curriculumului la cerinţele învăţării activ - participative
Activități Responsabilități Indicatori de
realizare
Instrumente de
evaluare
Analiza nevoilor de educaţie,
definirea cerinţelor de învăţare
activ-participative
Dezvoltarea şi pilotarea curri-
culum-ului conceput pe baza
Direcțiunea
Profesorii
Asistențe la
ore/procese
verbale
Tematica și
procesele verbale
Numărul de ore
asistate
Programe de studio
adaptate
36
cerinţelor învăţării activ-parti-
cipative centrate pe elev
Elaborarea procedurii de dez-
voltare curriculară în funcţie de
rezultate
Descongestionarea, esenţializarea
şi abordarea interdisciplinară şi
transdisciplinară a conţinuturilor
disciplinelor de învăţământ.
CEAC
Profesorii
ale consiliilor
profesorale/
ședințelor de
catedră
Dezbateri
Existența
procedurilor
specifice
Existența de CDȘ-
uri
B. Formarea cadrelor didactice pentru aplicarea metodelor active şi centrării activităţii
pe elev
Activități Responsabilități Indicatori de
realizare
Instrumente de
evaluare
Stabilirea necesarului de formare a
cadrelor didactice
Completarea studiilor personale,
adăugarea de noi specializări
Editarea de materiale pentru
dezvoltarea profesională
Participarea la cursuri și activități
inițiate de Casa Corpului Didactic
Participări la simpozioane,
conferințe
Șefii de Catedre/
responsabilul comisiei
de perfecționare
Profesorii/ învățătorii
Comisia de
perfecționare
Portofoliile
cadrelor didactice
Portofoliul
comisiei de per-
fecționare meto-
dică
Articole, public-
cații, participări
la activități meto-
dice,simpozioane,
conferințe, etc
Numărul de profe-
sori participanți la
cursuri de formare
Numărul articlelor/
publicațiilor
Numărul de proiec-
te/ parteneriate
C. Modernizarea spațiilor școlare și a spațiilor auxiliare
Activități Responsabilități Indicatori de
realiazare
Instrumente de
evaluare
Inventarierea mijloacelor didactice
şi echipamentelor existente în
şcoală şi stabilirea necesarului
pentru asigurarea utilizării în
procesul de învăţământ de către
toate cadrele didactice
Formarea cadrelor didactice pentru
utilizarea mijloacelor didactice şi
echipamentelor adecvate situaţiilor
de învăţare
Identificarea şi valorificarea de
către cadrele didactice a resurselor
Anual
Director
Membrii comisiei de
evaluare și asigurare a
calității
Administrator de patri-
moniu
Administrator financiar
Investiții,
Inventare
Procese-verbale
Estetica spațiilor,
gradul de utilizare
al acestora
Numărul de in-
vestiții realizate
D. Responsabilizarea comunității în susținerea școlii
Activități Responsabilități Indicatori de
realizare
Instrumente de
evaluare
Contactarea unor instituţii/ONG- Permanent Contracte de Numărul de con-
37
uri/organizaţii care pot funiza
asistenţă de specialitate
Incheierea de parteneriate şi
derularea activităţilor de formare
Atragerea altor instituţii /ONG-
uri/ organizaţii/ firme implicate în
educaţie
Director,
Director adjunct
Consiliul de adminis-
trație
Cadre didactice
colaborare
Parteneriate
Proiecte
tracte de colaborare/
parteneriate
ȚINTA 2 UTILIZAREA SISTEMULUI AEL ŞI TIC ÎN PREDAREA CÂT MAI MULTOR DISCIPLINE
A. Îmbunătăţirea competenţelor digitale ale elevilor
Activități Responsabilități Indicatori de
realizare
Instrumente de
evaluare
Identificarea nevoilor de
eficientizare a orelor de curs, a
activităţilor educative prin mijloace
de învăţământ moderne
CEAC întocmește
chestionare/ face
analiza datelor obținute
Diriginții le distribuie
elevilor și părinților
Monitorizarea
activităţilor desfă-
şurate în sistem
AeL şi TIC
Aplicarea de ches-
tionare elevilor
pentru a măsura
gradul de atracti-
vitate şi eficienţă
Numărul de activități
derulate
Existența
chestionarelor de
feed-back
B. Accesul în laboratoarele de informatică pentru desfăşurarea unui număr mai mare de ore
la diverse discipline
Activități Responsabilități Indicatori de
realizare
Instrumente de
evaluare
Desfăşurarea a cât mai multor ore
la toate disciplinele în laboratoa-
rele AeL şi TIC
Profesorii Graficul
activităților
Planuri de lecție
Creșterea cu 50% a
numărului de ore
desfășurate în
laboratoare AeL și
TIC
C. Introducerea de softuri educaţionale la toate disciplinele
Activități Responsabilități
Indicatori de
realizare
Instrumente de
evaluare
Identificarea necesarului de softuri
educaționale
Crearea de noi softuri educaţionale
adaptate nevoilor elevilor şi
profesorilor
Informaticianul va
întocmi necesarul de
softuri și va duce la
cunoștința conducerii
Existența
softurilor
educaționale
Numărul de softuri
educaționale
ȚINTA 3 CREŞTEREA PRESTIGIULUI ŞI A VIZIBILITĂŢII COLEGIULUI
A. Optimizarea implicării partenerilor în gestionarea problemelor colegiului
Activități Responsabilități Indicatori de
realizare
Instrumente de
evaluare
Informarea reprezentanților
Consiliului local/ Primărie cu
privire la dificultățile cu care ne
confruntăm
Atragerea de fonduri/ îmbunătăți-
CA/CEAC constată și
transmit partenerilor
direct implicați în
activitatea școlii
problemele pe care le
Rapoartele
CA/CEAC
Procese verbale
ale vizitelor
externe efectuate
Creșterea gradului de
implicare a partene-
rilor locali în gestio-
narea problemelor
38
rea bazei materiale prin aportul
partenerilor locali
întâmpină școala în școală
RAEI 2012 - 2015 școlii
Îmbunătățirea bazei
materiale a colegiului
B. Promovara imaginii colegiului în mass-media
Activități Responsabilități Indicatori de
realizare
Instrumente de
evaluare
Actualizarea permanentă a site-
ului colegiului cu activităţile
realizate
Invitarea presei, mass-mediei şi a
personalităţilor din comunitatea
locală la diferite evenimente
realizate în şcoală
Membrii Comisiei
pentru promovarea
imaginii școlii și a
ofertei educaționale
updatează informațiile,
imaginile și activitățile
pe care școala le deru-
lează
Conducerea școlii
invită reprezentanți
mass-media la activi-
tățile derulate pe par-
cursul anului școlar
Articole publicate
în presa scrisă
Reportaje
Procese verbale
Prezentări power-
point
Fotografii
Numărul de eveni-
mente/ activități
derulate la care au
participat reprezen-
tanți mass-media
Numărul articolelor/
reportajelor apărute
în presa locală sau în
mediul online
C. Promovarea imaginii şi ofertei colegiului în comunitatea locală
Activități Responsabilități Indicatori de
realizare
Instrumente de
evaluare
Realizarea de materiale promoţio-
nale
Încheierea de parteneriate cu unită-
ţile şcolare gimnaziale din Onești
şi localităţile din vecinătate.
Ziua Porților deschise;
Participarea la târguri de oferte
educaţionale locale, judeţene,
naţionale
Participarea la programe şi
proiecte cât mai diverse;
Iniţierea unor parteneriate cu
reprezentanţii comunităţii şi alte
şcoli
Echipa pentru promo-
varea imaginii școlii
realizează materiale
promoționale
Învățătorii, diriginții
participă, împreună cu
elevii, la târguri educa-
ționale sau activități
realizate de Ziua
Porților deschise
Coordonatorul pentru
proiecte și programe
educative inițiază/
încheie/ monitorizează
proiectele și partene-
riatele
Profesorul documen-
tarist derulează acti-
vități de implicare a
partenerilor locali, în
cadrul CDI
Existența materia-
lelor de promovare
Filme de prezen-
tare
Lista proiectelor și
a parteneriatelor
Graficul activită-
ților derulate în
cadrul CDI
Numărul de
participări la târgurile
de ofertă educaţio-
nală
Numărul de progra-
me şiproiecte care să
cuprindă toate laturile
educative;
Site-ul școlii actua-
lizat
Diversitatea mate-
rialelor de promovare
existente
ȚINTA 4
ASIGURAREA UNUI MANAGEMENT EFICIENT BAZAT PE MOTIVARE, IMPLICARE,
PARTICIPARE.
A. Existența unei relaţii funcţionale, coerente la nivelul colegiului şi la nivelului clasei de elevi.
Activități Responsabilități Indicatori de
realizare
Instrumente de
evaluare
39
Derularea unor activităţi didactice
de calitate, în perspectiva egalizării
şanselor, a realizării educaţiei de
bază pentru toţi şi pentru fiecare a
învăţării pe tot parcursul vieţii.
Realizarea ofertei educaţionale a
Colegiului; stabilirea curricu-
lumului la decizia şcolii.
Întocmirea programelor pentru
disciplinele CDS.
Desfăşurarea activităţilor curri-
culare cu accent pe activitatea în
echipe, pe flexibilitatea compor-
tamentelor şi adaptabilitate.
Eficientizarea activităţilor ce
încurajează spiritul de echipă,
cooperarea,înţelegerea, susţinerea
reciprocă, exprimarea opiniilor,
negocierea;
Stimularea activităţilor ce încu-
rajează apartenenţa la grupuri
multiple.
Permanent
Director,
Membri C.E.A.C
Consiliul de admi-
nistrație
Responsabilii de cate-
dre, comisii metodice
Profesorii/ învățătorii
Portofoliu director
Portofoliu
C.E.A.C
Oferta
educațională
Proiecte/
parteneriate
Dezbateri
Activități inter/
transdisciplinare
Numărul de proiecte/
parteneriate/
activități derulate
Prezentări power-
point
Filmulețe de pre-
zentare
Existența CDȘ /
numărul programelor
opționale
Numărul activităților
inter/transdisciplinare
B. Dezvoltarea un management eficient al resurselor umane
Activități Responsabilități Indicatori de
realizare
Instrumente de
evaluare
Dezvoltarea competenţelor mana-
geriale
Formare în managementul calităţii
Formarea educatorilor, educa-
bililor pentru lucrul în echipă,
pentru implicare, participare,
responsabilizare.
Formarea / dezvoltarea compe-
tenţelor digiale.
Permanent
Director,
Membri C.E.A.C
Consiliul de
administrație
Responsabilii de
catedre, comisii
metodice
Portofoliu
director/ CEAC
Participarea la
cursuri de formare
Numărul de cursuri
de formare parcurse
C. Dezvoltarea unui management al resurselor materiale
Activități Responsabilități Indicatori de
realizare
Instrumente de
evaluare
Continuarea atragerii unor
importante resurse financiare,
materiale pentru reabilitare,
modernizare, dotare
Completarea achiziţionării mijloa-
celor moderne audio-vizuale,
Permanent
Director,
Membri C.E.A.C
Consiliul de
administrație
Administrator financiar
Mijloace moderne
audio-vizuale,
Materialelor
didactice și de in-
formare
Procese-verbale
Inventare
Existența mijloacelor
modern și a mate-
rialelor didactice și
de informare
40
materialelor didactice şi de infor-
mare.
Administrator de patri-
moniu
D. Promovarea imaginii colegiului
Activități Responsabilități Indicatori de
realizare
Instrumente de
evaluare
Relaţii de colaborare cu Primăria,
cu ISJ, cu alte instituţii ale
comunităţii, cu Consiliul
Reprezentativ al Părinţilor şi
Asociaţia Părinţilor de la Colegiul
Sportiv Nadia Comăneci
Permanent
Director, C.E.A.C
Consiliul de adminis-
trație
Comisia pentru pro-
movarea imaginii școlii
Responsabilii de cate-
dre, comisii metodice
Contracte de cola-
borare cu Primăria
cu I.S.J, cu alte
instituții ale
comunității
Numărul contractelor
de colaborare și a
parteneriatelor
ȚINTA 5 DIMINUAREA ABSENTEISMULUI ŞI A ABANDONULUI ŞCOLAR
A. Îmbunătăţirea frecvenţei şi scăderea abandonului şcolar
Activități Responsabilități Indicatori de
realizare
Instrumente de
evaluare
Realizarea de programe de consiliere
a părinţilor de tip ,,Şcoala părinţilor”
Realizarea unui panou al elevilor cu
cea mai bună frecvenţă la şcoală
Elaborarea de rapoarte şi măsuri de
combatere a absenteismului
Consilierul școlar întoc-
mește un grafic și o te-
matică a ședințelor cu
părinții
Diriginții elaborează
măsuri individualizate
pentru combaterea
absenteismului și a
abandonului
Scăderea numărului
de absenţe de la o
lună la alta.
Scăderea
abandonului şcolar
Îmbunătăţirea
situaţiei la
învăţătură
Diminuarea cu
20% a numărului
de absențe
Diminuarea cu
50% a numărului
de elevi care
abandonează
studiile
Creșterea cu
50% a numărului
părinților care se
implică activ în
activitățile de
consiliere
derulate
B. Remedierea situaţiei constatate prin luarea măsurilor corespunzătoare
Activități Responsabilități Indicatori de
realizare
Instrumente de
evaluare
Participarea directă a părinţilor în
programele, manifestările culturale şi
artistice derulate la nivelul şcolii;
Responsabilizarea comitetelor de
părinţi pe clasă şi şcoală;
Participarea părinţilor la lectorate,
sesiuni de formare pentru opti-
mizarea relaţiei părinte- elev- cadru
didactic
Consilierul educativ în-
tocmește un grafic al
activităților derulate pe
parcursul anului școlar
Diriginții informează
părinții cu privire la
activitățile care se
desfășoară în școală
Directorii, împreună cu
Procese verbale ale
întâlnirilor
Grafice/ tematica
dezbătută
Chestionare
50% din numă-
rul total de
părinţi participă
la sedințele cu
părinții;
Reducerea
absenteismului
cu 20%;
Îmbunătățirea
41
consilierul educativ,
întocmesc graficul și
tematica lectoratelor cu
părinții
rezultatelor
elevilor la învă-
ţătură
Elaborarea fișelor psihopedagogice.
Existența unor fișe de urmărire a
frecvenței și a parcursului școlar
Învățătorii/ diriginții
Comisia pentru monito-
rizarea frecvenței școlare
Fișe
psihopedagogice
Fișe de urmărire a
frecvenței
Scăderea cu
10%a absențelor
nemotivate
Scăderea cu20%
a actelor de
indisciplină
Program de pregătire suplimentară a
elevilor
Cuprinderea copiilor a căror familii
au probleme sociale în programul de
consiliere
Profesorii/ învățătorii
Consilierul școlar
Materiale didactice
Fișe de prezență
Scăderea cu 20
% a numărului
corigenților
creșterea cu
50% a numă-
rului de elevi
care sunt
consiliați
Ca o consecinţă a restructurărilor organizatorice, unitatea noastră, începând cu anul școlar 2012-2013,
are ca structuri două gradinițe cu program prelungit: Gradinita cu Program Prelungit Nr .12 și Gradinita
cu Program Prelungit Nr .14, în care copiii desfășoară activități specifice vârstei, servesc masa și se bucură
de servicii educaționale eficiente. Personalul de îngrijire manifestă interes pentru menținerea curățeniei în
unitate, a căldurii în toate încăperile, supraveghează cu atenție copiii în timpul tuturor activităților,
jocurilor, plimbărilor.
Clădirile sunt racordate la curent electric, canalizare, retea de gaz, sunt prevăzute cu centrale
termice proprii.
Grădinița cu Program Prelungit Nr. 14 este situată pe strada Muncii nr. 14, iar Grădinița cu Program
Prelungit Nr. 12 este situată pe strada Perchiului nr. 8, ambele în municipiul Onești. Cele două unități se
remarcă prin calitatea activităților desfășurate cu copiii și prin personalizarea acțiunilor desfășurate. În
centrul atenției tuturor se află copilul și nevoile lui.
42
VIII.2.2.ȚINTE STRATEGICE (GRĂDINIȚĂ)
Ț1. Dezvoltarea profesională a personalului pentru a oferi alternative în educația și intervenția
timpurie având în vedere reforma educației timpurii.
Având în vedere reforma educației timpurii, se impune o perfecționare a personalului unității în domeniul
educației la vârste precoce și dotarea corespunzătoare a sălilor de joacă cu mobilier, jucarii și jocuri
specifice vârstei de 3-6 ani. De asemenea, întocmirea planificărilor instructiv-educative se va face ținând
seama de particularitățile de vârstă ale acestor copii.
Ț2. Dezvoltarea managementului grupei prin implementarea unor strategii educaționale astfel încât
activitatea sa fie centrată pe copil
Pentru că nu există doi copii la fel, se impune individualizarea instruirii și implicit diversificarea
strategiilor de predare-învățare. Se impune astfel autoperfectionarea și perfecționarea prin cursuri în
domeniul strategiilor de cooperare și educatie de tip incluziv a cadrelor didactice și procurarea,
confectionarea de materiale didactice specifice.
Ț3. Dezvoltarea curriculumului la decizia grădiniței
Este necesară abordarea curricumu-lui la decizia școlii și a activităților extracurriculare ținând cont de
înclinațiile copiilor și de preferintele părintilor. Vom introduce noi activități opționale cu caracter atractiv și
vom asigura baza logistică pentru aceste activități, prin realizarea parteneriatelor.
Ț4. Dezvoltarea unui parteneriat eficient cu părinții și instituțiile comunitare
Părinții se lovesc de multe ori de adevărate probleme în relatiile cu copiii lor, la care nu găsesc răspunsuri
și rezolvări și de multe ori apeleaz la educatoare pentru găsirea unor soluții. Încheierea de parteneriate cu
diverse instituții comunitare este benefică pentru copii atât pe plan afectiv cât și cultural.
43
ȚINTA 1
DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ A PERSONALULUI PENTRU A OFERI ALTERNATIVE ÎN
EDUCAȚIA ȘI INTERVENȚIA TIMPURIE AVÂND ÎN VEDERE REFORMA EDUCAȚIEI TIMPURII A. PERFECTIONAREA PERSONALULUI UNITĂȚII ÎN DOMENIUL EDUCAȚIEI
LA VÂRSTE PRECOCE
Activități Obiective Termene/
Responsabilități
Evaluare/Indicatori
de performanță
Formarea specifică a cadrelor
didactice (atât formare iniţială cât şi
formare continuă)
Editarea de materiale pentru dez-
voltarea profesională
Formarea abilităţilor cadrelor
didactice de a lucra în echipe de
profesionişti (colegi de grupă
împreună cu consilier şcolar,
psiholog...).
Formarea abilităţilor cadrelor
didactice de a se adapta în mod
eficient schimbărilor legislative şi
implementării noului curriculum,
precum şi unor proiecte variate.
Perfectionarea personalului
unitatii în domeniul
educației la vârste precoce
asigurarea formării profe-
sionale a personalului
Îmbunătăţirea practicilor
de educaţie ale per-
sonalului didactic şi
nedidactic
Anual
Director
Cadre didactice
Portofoliile cadrelor
di-dactice
Peste 80% dintre
cadre cunosc preve-
derile L.E.N
Tematica și pro-
cesele verbale ale
consiliilor
profesorale
B. ÎNDREPTAREA ATENȚIEI SPRE O NOUĂ CULTURĂ EDUCAȚIONALĂ, MENITĂ SĂ RIDICE
CALITATEA ÎNVĂȚĂRII ȘI A REZULTATELOR ACESTEIA
Activități Obiective Termene/
Responsabilități
Evaluare/Indicatori
de performanță
Participarea la proiecte intra și
inter-disciplinare
Formarea sau instruirea la distanță
Stagii de pregătire
Dezbateri în plenul C.P și
diseminarea exemplelor de bună
practică
Creșterea pregătirii cadre-
lor didactice în domeniul
calității învățării
Participarea la cursuri și
proiecte pe teme de calitate
Aplicarea în practică a
principiilor calității
Anual
Consiliul de ad-
ministrație
Responsabilul cu
perfecționarea
Responsabilii de
catedre, comisii
metodice
Membrii comi-
siei de evaluare
și asigurare a
calității
Portofoliile cadrelor
di-dactice
Dovezi ale parti-
cipării la diferite
proiecte, cursuri,
stagii, etc.
Calitatea pregătirii
profesionale reflec-
tată în rezultatele
obținute de elevi
C. CONȘTIENTIZAREA DE CĂTRE CADRELE DIDACTICE A NECESITĂȚII
SCHIMBĂRII ROLULUI
Activități Obiective Termene/
Responsabilități
Evaluare/Indicatori
de performanță
Efectuarea de interasistențe pentru
realizarea schimbului de experiență
Facilitarea schimbului de experienţă
Conștientizarea necesității
adoptării de metode și
practici moderne de lucru,
Anual
Responsabilul cu
perfecționarea
Calitatea pregătirii
profesionale
reflectată în rezulta-
44
ȚINTA 2
DEZVOLTAREA MANAGEMENTULUI GRUPEI PRIN IMPLEMENTAREA UNOR STRATEGII
EDUCAȚIONALE ASTFEL ÎNCÂT ACTIVITATEA SA FIE CENTRATĂ PE COPIL A. IDENTIFICAREA CALITĂȚII MANAGEMENTULUI GRUPEI
Activități Obiective Termene/
Responsabilități
Evaluare/Indicatori
de performanță
Educarea, îndrumarea elevilor
Crearea unui climat prielnic
educativ în clasă, în şcoală.
Formarea stilului personal de
conducere a grupului de copii
Identificarea şi caracterizarea
principalelor funcţii ce dau
conţinut şi dimensiuni actului de
conducere (planificare şi proiec-
tare, de orientare sau directivare a
activităţii copiilor)
Abordarea unui stil managerial
integrator, cooperant cu clasa,
motivant pentru activitatea de
învăţare
Identificarea calitatii mana-
gementului grupei
Anual
Director
Cadre didactice
Portofoliile cadrelor
didactice
Abilitati și apti-
tudini individuale
Gestionarea resurse-
lor materiale mani-
festarea la copii a
spontaneităţii, initi-
ativei, dorinţei de
afirmare.
B. DIVERSIFICAREA STRATEGIILOR DE PREDARE-ÎNVĂȚARE
Activități Obiective Termene/
Responsabilități
Evaluare/Indicatori
de performanță
Insistarea pe proceduri de
interactivitate, de integralitate.
Încurajarea copiilor să-şi afirme
libertatea de manifestare, spiritul
de iniţiativă, independenţa,
libertatea.
Raportarea cadrelor didactice la
cei pe care îi educă, stabilirea
relaţiilor de cooperare
Diversificarea strategiilor
de predare-învățare
Anual
Director
Cadre didactice
Portofoliile cadrelor
didactice
Receptivitatea ca-
drelor didactice la
soluţii noi, multă
imaginaţie şi putere
de anticipare ,
dorinţa de a valo-
rifica datele noi ale
psihologiei şi didac-
ticii moderne în
prac-tica curentă
Cresterea calității
între formatori, cadre didactice
debutante din instituţiile de educaţie
timpurie.
Participarea la activitățile cercurilor
comisiilor metodice (lecții demon-
strative, prezentări de teme cu
conținut psihopedagogic, referate)
adaptate la noile cerințe ale
societății
Aplicarea principiilor de
învățare centrată pe elev
Responsabilii de
catedre, comisii
metodice
Cadre didactice
tele obținute de
elevi, la nivelul
standardelor
prognozate
45
informațiilor
ȚINTA 4
PROMOVAREA IMAGINII UNITĂŢII ŞCOLARE PE PLAN LOCAL ȘI NAŢIONAL
A. RESPONSABILIZAREA ŞI MOTIVAREA RESURSEI UMANE
PENTRU PROMOVAREA IMAGINII ŞCOLII
Activități Obiective Termene/
Responsabilități
Evaluare/Indicatori
de performanță
Lansarea invitaţiei de participare la
promovarea imaginii gradiniței
Identificarea resursei umane
disponibile
Implicarea în activităţile de
promovare a imaginii şcolii
Implicarea întregii resurse umane
pentru promovarea imaginii şcolii
Responsabilizarea și
motivarea resursei umane
pentru promovarea ima-
ginii școlii
Anual
Director
Consiliul de
administrație
Comisia pentru
promovarea
imaginii școlii
Materiale de pro-
movare
B. ATRAGEREA DE RESURSE PENTRU REALIZAREA UNOR MATERIALE
DE PROMOVARE A IMAGINII GRĂDINIȚEI
Activități Obiective Termene/
Responsabilități
Evaluare/Indicatori
de performanță
Stabilirea fondurilor necesare şi a Asigurarea resurselor Anual Materiale de pro-
ȚINTA 3 DEZVOLTAREA CURRICULUMULUI LA DECIZIA GRĂDINIȚEI
A. DIVERSIFICAREA OFERTEI CURRICULARE LA DECIZIA ŞCOLII
Activități Obiective Termene/
Responsabilități
Evaluare/Indicatori de
performanță
Analiza curriculumului de bază şi
analiza de nevoi
Elaborarea ofertei CDŞ
Aprobarea curriculumului
Diversificarea ofertei
curriculare;
Introducerea unor noi
activitati optionale atrac-
tive, cu caracter
intercultural.
Anual
Director
Cadre didactice
Portofoliile cadrelor
didactice
Numărul cursurilor
opţionale propuse
B. CREŞTEREA GRADULUI DE SATISFACŢIE PRIVIND OFERTA CURRICULARĂ
Activități Obiective Termene/
Responsabilități
Evaluare/Indicatori de
performanță
Elaborarea conţinutului CDŞ
Elaborarea chestionarelor pentru
determinarea opţiunilor părinților
Aplicarea curriculumului
Elaborarea şi aplicarea unor
chestionare de satisfacţie
Creșterea gradului de
satisfacției copiilor și
părinților privind oferta
CDȘ
Anual
Consiliul de
administrație
Responsabilul cu
perfecționarea
Responsabilii de
catedre, comisii
metodice
Numărul suporturilor
de curs elaborate
Numărul părinților
ineresaţi de oferta
CDŞ
Numărul cursurilor
alese respectarea
orarului
46
surselor de obţinere
Realizarea unui material promoţional
de promovare a imaginii şcolii
Realizarea unor parteneriate în
vederea atragerii de resurse
pentru realizarea material-
lelor de promovare a
unității noastre școlare
Director,
administrator
financiar
Consiliul de
administrație
movare a imaginii
școlii
C. REALIZAREA UNOR PARTENERIATE CU INSTITUŢII/ ORGANIZAŢII/ MASS- MEDIA,
IMPLICATE ÎN PROMOVAREA IMAGINII GRĂDINIȚEI
Activități Obiective Termene/
Responsabilități
Evaluare/Indicatori
de performanță
Identificarea de instituţii/organizaţii/
mass-media, implicate în
promovarea imaginii gradințelor
Organizarea de activităţi care să
promoveze imaginea grădinițelor
Obţinerea de rezultate la nivel local,
județean, naţional
Participarea la activităţi organizate
de alte instituţii în scopul promovării
Menţinerea imaginii grădinițelor prin
utilizarea liniilor de comunicare
interinstituţionale
Realizarea unor parte-
neriate cu instituţii/
organizaţii/ mass-media,
implicate în promovarea
imaginii grădinițelor
Permanent
Director
Consiliul de
administrație
Comisia pentru
promovarea
imaginii școlii
Responsabilii de
catedre, comisii
metodice
Parteneriate cu
instituții, mass-
media etc
VIII.2.3. ETAPELE DE REALIZARE A PLANULUI DE DEZVOLTARE
Ţintele strategice vor fi realizate pe parcursul unui ciclu de patru ani.
Anul 2016: planul de implementare va asigura demararea activităţilor propuse pentru atingerea ţintelor
strategice ;
Anul 2017: planul de implementare va dezvolta activităţile pentru atingerea ţintelor strategice;
Anii 2018, 2019: planul de implementare va asigura consolidarea rezultatelor bune obţinute în primii doi ani;
VIII.2.4. PLANURILE OPERAŢIONALE
Fiecare ţintă strategică este operaţionalizată prin stabilirea obiectivelor prioritare, resurselor,
responsabilităţilor, termenelor şi a indicatorilor de performanţă (portofoliu director).
INDICATORI DE REALIZARE
CURRICULUM
Creşterea satisfacţiei elevilor şi părinţilor faţă de activitatea cadrelor didactice şi a directorului Diferenţierea
curriculară, în vederea trecerii de la “şcoala pentru toţi” la “şcoala pentru fiecare”.
Valorificarea potenţialului de învăţare al fiecărei generaţii de elevi la un nivel cât mai ridicat:
- diminuarea ratei abandonului şcolar;
- creșterea procentului de promovabilitate la examenele naționale;
47
- rezultate şcolare bune şi foarte bune;
- Oferta de activităţi extracurriculare asigură posibilitatea fiecărui preşcolar/elev să desfăşoare cel
puţin un tip de activitate în afara programului de şcolar.
RESURSE UMANE
- Peste 75% din cadrele didactice aplică metode interactive şi utilizează noile tehnologii în procesul de
predare-învăţare-evaluare.
- 90% din cadrele didactice participă la stagii de formare, acumulând cel puţin 90 de credite profesionale
transferabile.
RESURSE MATERIALE
- Modernizarea şi asigurarea funcţionalităţii spaţiilor şcolare;
- Dotarea grădiniţei cu auxiliare didactice, conform normativelor în vigoare;
- Îmbogatirea anuală a patrimoniului şcolii cu materiale curriculare pentru toate disciplinele şcolare;
- Reducerea cu cel puţin 25% a pagubelor materiale produse de elevi în şcoală.
- Asigurarea finanţării pentru cheltuielile de întreţinere curentă şi de conservare a patrimoniului.
RESURSE FINANCIARE
a) Buget estimativ asociat pentru realizarea obiectivelor propuse (în lei):
Nr.
crt
Denumire
obiectivului/țintei
Denumire
indicator
bugetar
Cod
indicator
Valoare
estimată
2015-2016
Valoare
estimată
2016-2017
Valoare
estimată
2017-2018
Valoare
estimată
2018-2019
1 Realizarea unui
învăţământ de cali-
tate axat pe apliarea
metodelor active şi
strategiilor didac-
tice centrate pe elev
Alte bunuri şi
servicii pentru
întreţinere şi
funcţionare
20. 01. 30
3000
3200
3300
3500
Materiale pen-
tru curăţenie 20. 01. 02 4000 4200 4400 4600
2 Diminuarea absen-
teismului şi a
abandonului şcolar
Alte bunuri şi
servicii pentru
întreţinere şi
funcţionare
20. 01. 30 1000 1050 1100 1200
3 Asigurarea unui
management efi-
cient
Alte bunuri şi
servicii pentru
întreţinere şi
funcţionare
20. 01. 30 50000 52500 55000 58000
Transport 20. 01. 07 6000 6300 6600 6800
Materiale pen-
tru curăţenie 20. 01. 02 10000 10700 11000 11500
Deplasări
interne 20. 06. 01 3000 3200 3300 3500
Reparaţii
curente 20. 02 6000 6500 6700 6900
Pregătire
profesională 20. 13 1000 1050 1100 1200
48
4 Utilizarea sistemu-
lui A.e.L în proce-
sul instructiv – edu-
cativ
Alte bunuri şi
servicii pentru
întreţinere şi
funcţionare
20. 01. 30 2000 2100 2200 2300
5 Creşterea prestigiu-
lui şi a vizibilităţii
colegiului
Alte bunuri şi
servicii pentru
întreţinere şi
funcţionare
20. 01. 30 3000 3200 3300 3500
4 TOTAL 89000 94000 98000 103000
b) Buget estimativ raportat la costul standard/elev pentru perioada 2015 - 2019
DENUMIREA
INDICATORILOR*) Cod
indicator BUGET LOCAL - mii lei - VENITURI PROPRII - mii lei -
A B 2015 2016 2017 2018 2019 2015 2016 2017 2018 2019
TITLUL I CHELTUIELI
DE PERSONAL (cod
10.01+10.02+10.03)
10 2654 2698 2833 2975 3123 0 0 0 0 0
Cheltuieli salariale in bani
( cod 10.01.01 la 10.01.30) 10.01 2097 2135 2242 2354 2472 0 0 0 0 0
Contributii (cod 10.03.01
la 10.03.06) 10.03 557 563 591 621 652 0 0 0 0 0
TITLUL II BUNURI ŞI
SERVICII (cod 20.01 la
20.06)
20 811 354 372 390 410 307 450 473 496 521
Bunuri şi servicii (cod
20.01.01 la
20.01.09+20.01.30)
20.01 780 338 355 373 391 94 94 99 104 109
Furnituri de birou 20.01.01 2 5 5 6 6 4 4 4 4 5
Materiale pentru curăţenie 20.01.02 64 15 16 17 17 10 10 11 11 12
Încalzit, iluminat şi forţă
motrică 20.01.03 298 162 170 179 188 0 0 0 0 0
Apă, canal şi salubritate 20.01.04 101 75 79 83 87 0 0 0 0 0
Transport 20.01.07 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Poştă, telecomunicaţii, radio,
tv, internet 20.01.08 6 7 7 8 8 0 0 0 0 0
Alte bunuri şi servicii pentru
întreţinere şi funcţionare 20.01.30 309 74 78 82 86 80 80 84 88 93
Hrana 20.03.01 5 0 0 0 0 186 329 345 363 381
Medicamente 20.04.01 0 4 4 4 5 0 0 0 0 0
Deplasari 20.06.01 26 12 13 13 14 27 27 28 30 31
49
RELAŢII COMUNITARE
- Creşterea cu 50% a numărului de acorduri de parteneriat încheiate cu unităţi şcolare şi grădiniţe;
- Creşterea cu 50% a convenţiilor de parteneriat cu ONG-uri locale, pentru derularea de proiecte
educaţionale.
VIII.2.5. MONITORIZARE ŞI EVALUARE
Această componentă a planului de dezvoltare asigură legătura cu planul managerial anual, care este
instrumentul de bază pentru monitorizarea PDI şi identifică responsabilii pentru monitorizarea
implementării activitaţilor/sarcinilor stipulate de PDI, pentru evaluarea progresului şi raportarea rezultatelor
către conducerea şcolii, şi, de asemenea, periodicitatea colectării informaţiilor legate de monitorizare şi
depunerea rapoartelor.
Pentru asigurarea calităţii derulării PDI, se va implementa manualul calităţii, se vor elabora şi aplica
proceduri de monitorizare şi evaluare a calităţii procesului educaţional, proceduri de colectare regulată a
feed-back-ului din partea elevilor şi a părinţilor, procedura de evaluare periodică a calităţii corpului
profesoral şi se va asigura funcţionarea optimă a Comisiei pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii.
Monitorizarea implementării PDI se va face pe baza procedurilor interne care determină condiţiile de
monitorizare, evaluare şi raportare. Informaţiile vor fi procesate de directorul şcolii şi analizate de C.A.
Raportul cu privire la progresul înregistrat şi sugestiile referitoare la îmbunătăţirile necesare emise de
C.A, vor fi prezentate anual Consiliului profesoral şi Consiliului Reprezentativ al Părinţilor.
Monitorizarea şi evaluarea va şi sursa principală de informare pentru procesul de actualizare/revizuire a
PDI.
Întocmit,
Comisia de elaborare/revizuire P.D.I.
Ganea Sorina-Elena – director
Nistor Aurica - director adjunct
Teușanu Corina-Elena - coordonator CEAC
Enache Irina-Livia-coordonator proiecte și programe
Preda Mihaela - secretar
Analizat în ședința C.P. din 12.01.2016
Aprobat în ședința C.A. din 13.01.2016