Post on 25-Jan-2020
transcript
UNIUNEA EUROPEANĂ Fondul Social European
GUVERNUL ROMÂNIEI Ministerul Dezvoltarii Regionale si
Administratiei Publice
Inovaţie în administraţie Programul Operaţional
"Dezvoltarea Capacităţii Administrative"
Proiect
: „Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale, de evaluare şi formulare de politici macroeconomice în domeniul convergenţei economice cu UE a Comisiei Naţionale de
Prognoză”
-
Cod SMIS 27153
ACTIVITATEA DE ELABORARE A STUDIILOR
Gheorghe Oprescu
–
CEROPE Coordonator
ştiinţific
Bucureşti, 20 martie
2013
-
Creşterea economică-
Strategia “Europa 2020”
(dezvoltare sustenabilă,
inteligentă, inclusivă)-
Comparaţii cu alte SM
-
Prognoze, modele-
Indicatori de rezultat
-
Politici publice
Caracteristici
comune
Page 2
Tematici macro
Page 3
4. Revizuirea
bugetului comunitar – priorităţile României
•
Priorităţi, scenarii alternative, plusuri şi minusuri – instrumente, măsuri, politici
•
Subiecte variate –
buget european, buget naţional, politică agricolă, politică de coeziune, investiţii în energie şi în C&D, negocieri, poziţii probabile ale altor SM
•
Metodologie – abordarea principială vs. abordarea pragmatică (limitări impuse de criză şi de poziţii divergente între SM)
Page 4
4. Revizuirea
bugetului comunitar –
poziţia României
A/ Reforma veniturilor (eliminarea exceptărilor, renunţarea la actuala resursă bazată pe TVA):-
extinderea resursei bazate pe VNB
-
o taxă nouă bazată pe TVA-
taxa pe energie (creştere accize la combustibili)
-
taxa pe transporturi aeriene (taxă pe decolare, taxă pe zbor)
-
taxa pe activităţi financiare-
taxa pe tranzacţii financiare
Page 5
4. Revizuirea
bugetului comunitar – priorităţile României
B/ Reforma cheltuielilor:-
plafonarea bugetului alocat fiecărui stat (2,5% din VNB, PIB) –
RO poziţie slabă de negociere
-
alocări sporite pentru “regiunile de tranziţie”
(PIB/loc. 75- 90% din media UE) şi pentru “regiunile mai dezvoltate”
(peste 90%)-
alocări mai mari din Fondul de coeziune pentru statele sărace cu populaţie şi suprafaţă mari (RO avantajată)
-
introducerea unui Cadru Strategic Comun
–
guvernele vor semna Programe de Parteneriat
Page 6
4. Revizuirea
bugetului comunitar – priorităţile României
•Legături cu alte studii: investiţii în energie, reducerea emisiilor de gaze, IMM inovative, C&D, consolidarea exploataţiilor agricole
Page 7
4. Revizuirea
bugetului comunitar –
impactul absorbţiei
•Rol important: PTF (S11), fondurile structurale şi de coeziune, calitatea investiţiilor (către sectoarele de bunuri comercializabile
S10)
•Fondurile pentru agricultură – cu o absorbţie 60-80%, eliminarea deficitului comercial la produse agroalimentare
înainte de 2020
•Rate anuale medii de creştere economică: 4,4% (100% absorbţie), 4% (80%), 3,6% (60%)
Page 8
4. Revizuirea
bugetului comunitar – propuneri de politici/poziţii
de negociere
Politici publice:-
AM –
în subordinea
MAEur
(neînregimentat
politic)-
Companii private –
ca OI-
Depolitizarea recrutării personalului
Problema condiţionalităţilor:-
macro şi ex-post
(de rezultat) –
de acceptat de RO-
ex-ante
(crearea cadrelor strategice, eficienţa planificării pe proiecte –
în transport, energie –
eficienţa instituţiilor – planificare bugetară, achiziţii publice)
-
structurale (flexibilitatea pieţei muncii)
Page 9
4. Revizuirea
bugetului comunitar – propuneri de politici/poziţii
de negociere
PAC:•
Respingerea plafonării plăţilor
•
Respingerea ecologizării plăţilor directe•
Acceptarea unei convergenţe incomplete a plăţilor directe (în schimbul unei flexibilităţi mai mari în stabilirea pe plan naţional a condiţionalităţilor)
•
Dublarea primei pentru vânzarea terenurilor (S9)•
Descurajarea nelucrării terenurilor (impozit pentru intravilan şi la persoanele fizice)
•
Program pilot pentru apă şi canalizare, în funcţie de disponibilitatea de a plătiPage 10
4. Revizuirea
bugetului comunitar – propuneri de politici/poziţii
de negociere
Energie
(S7)-
Liberalizarea
preţurilor la gaze-
Asigurarea posibilităţii ca operatorii naţionali să-şi constituie resurse de investiţii (revenirea la OG 64/2001 –
50% din profit la stat)
Cercetare
(S6)-
Creşterea deducerii suplimentare pentru cheltuielile eligibile şi admiterea amortizării integrale, la data achiziţiei, în cazul echipamentelor pentru cercetare
-
Top 50 de proiecte de cercetare –
PPP (statul 75%)
Page 11
10. Comerţul
exterior –
problema convergenţei reale
•Convergenţa (UE15, UE10) –
rezultate ambigue, funcţie de ipotezele şi metodologiile
utilizate:
-
Indicatori
referitori la eficienţă:- PIB/locuitor, productivitate –
convergenţă- Exportul/locuitor, eficienţa energetică –
stagnant sau chiar divergenţă
- Indicatori referitori la modificările structurale:- Ponderea serviciilor (convergenţă), ponderea agriculturii (divergenţă),
rata şomajului (convergenţă UE 10, divergenţă UE 15)
Page 12
10. Comerţul
exterior –
problema convergenţei reale
•
RO faţă de media europeană:- bine: export/PIB, grad de deschidere, rata de ocupare- slab: PIB/loc., productivitate, eficienţă energetică, export/loc.
•
Calculul unui singur indicator agregat (10 indicatori) – indicele convergenţei: în 2011, RO la 63% din media
europeană.•
2000-2011 –
convergenţă către media europeană
•
Prognoza 2020 – 74% din media europeană•
Scenarii
–
creşterea eficienţei comerţului exterior şi a
ponderii exportului în PIB (prin ISD –
S11) –
accelerarea convergenţei
Page 13
10. Comerţul
exterior –
problema convergenţei reale, politici
•Strategie de export•Stimularea exporturilor –
ajutorul de stat
•Atragerea de ISD•Reprezentanţele comerciale în zone cu potenţial•Promovarea brandului de ţară şi a unor mărci cu potenţial de export
Page 14
11. Cursul
de schimb
–
problema competitivităţii
•
Cursul –
doar pe termen scurt
•
Pe termen lung –
competitivitatea non-preţ
•
RO –
factori care o influenţează negativ:- PIB potenţial doar 2% (faţă de circa 5% înainte de 2008)
• Spor natural negativ al populaţiei (din 1992)• Capacitate redusă de finanţare a sectorului bancar• Procesul de consolidare fiscală
-
Soluţie: stimularea PTF (S4)
Page 15
11. Cursul
de schimb
–
problema competitivităţii, politici
1/ Fondurile europene
-
Capacitate mai mare de stimulare a PTF decât investiţiile publice din surse naţionale sau ISD (retail, construcţii, sector financiar –
produse necomercializabile)
-
Soluţii pentru creşterea absorbţiei: -
un Consiliu privat (pe modelul Consiliului Fiscal) rapoarte publice, presiune asupra factorilor guvernamentali –
S8-
salarizare
–
bonusuri
stimulative, funcţie de gradul de absorbţie
Page 16
11. Cursul
de schimb
–
problema competitivităţii, politici
2/ Listă cu proiecte prioritare în domeniul C&D ELI, CCI Delta Dunării etc.) –
(S4)
-
Strategia Europa 2020 –
ţinta RO – 2% din PIB (adică o creştere de 4 ori a fondurilor publice şi de 5 ori a celor private –
probabil imposibil de atins S6)
-
Soluţii: surse alternative de finanţare (Bursa de valori, fond de tip venture
capital din privatizarea pachetelor minoritare la companii de stat)
Page 17
11. Cursul
de schimb
–
problema competitivităţii, politici
3/ Strategie de atragere a ISD (72% din total exporturi) –
S10
-
perspective mai favorabile de creştere: Asia, America de Nord, America de Sud
-
atragerea de ISD în:-
domenii cu potenţial de export (industrie, agricultură, turism S4)-
domenii care înglobează un nivel înalt de tehnologie (auto, IT&C, servicii medicale)
-
repartizare teritorială mai echilibrată -
dezvoltarea infrastructurii rutiere şi feroviare
Page 18
11. Cursul
de schimb
–
problema competitivităţii, politici
4/ Susţinerea agriculturii (creşterea randamentelor şi creşterea exporturilor) –
potenţial nevalorificat
-
comasarea terenurilor (prime pentru fermierii vârstnici care vând, extinderea şi la persoanele fizice a sancţiunii existente pt. terenurile nelucrate
ale persoanelor juridice –
S9)-
infrastructura de drumuri, apă şi canalizare (S4)-
stimularea investiţiilor private în industria alimentară – (S1, S9)
Page 19
11. Cursul
de schimb
–
problema competitivităţii, politici
5/ Dezvoltarea turismului –
contul curent
-
autostrăzi, aeroporturi-
ecologizarea zonelor turistice, renovarea clădirilor proprietate a statului, desfiinţarea construcţiilor ilegale
-
sprijin operatorilor din turism, participarea la târguri şi expoziţii, acţiuni împotriva turismului ilegal
-
conferinţe, simpozioane, evenimente sportive-
revitalizarea turismului de sănătate şi îngrijire
Page 20
11. Cursul
de schimb
–
problema competitivităţii, politici
6/ Îmbunătăţirea imaginii României în faţa investitorilor – împrumuturi externe mai ieftine
-
eforturi pentru includerea RO într-un indice al pieţelor emergente dezvoltat de o mare bancă de investiţii (realizat: Barclays, JP Morgan)
-
organizarea de conferinţe financiare internaţionale-
plan pe termen lung de aderare la OECD
Page 21
11. Cursul
de schimb
–
aderarea la UME, adoptarea euro
2017-2020: cea mai apropiată perioadă potenţială optimă de intrare în MRS II
- PPC: tarifele la servicii aliniate doar în procent de 36% - vor mai urma majorări
- deficit de cont curent încă ridicat, necesar de finanţare externă- grad încă redus de deschidere a economiei (elasticitatea cursului
faţă de nivelul de deschidere = 1)- prima de risc (cel mai important factor, elasticitate 2,5) –
necesitatea stabilizării economiei europene- factori politici (S4 + altele) –
procese electorale cât mai puţine
Page 22
Tematici orizontale
Page 23
3. IMM şi creşterea economică
•IMM pot contribui la creşterea PIB cu 0,5%-1% anual
•PIB este foarte senzitiv la:-
evoluţia VAB a IMM din comerţ şi industrie şi puţin senzitiv la evoluţia din servicii
-
evoluţia VAB din întreprinderile mijlocii (dimensiunea contează)
•Exporturile sunt senzitive la evoluţia exporturilor IMM din industrie şi servicii
•O creştere economică sănătoasă a IMM –
în special în zona industrie şi serviciiPage 24
3. IMM şi creşterea economică
•Problemele sectorului IMM în RO:
- masa critică (densitatea la 1000 loc mult sub media europeană)- dimensiune (micro şi mici – peste media europeană)-
structura sectorială
(majoritatea –
comerţ)-
rezilienţă (reacţia la criză şi rata de supravieţuire)
•
Rolul important al firmelor cu creştere rapidă şi al “gazelelor”
Page 25
3. IMM şi creşterea economică, politici
• Crearea unui ecosistem favorizant
IMM-urilor
(S6):
- Educaţie antreprenorială
– masa critică- Stimularea creşterii firmei –
dimensiunea-
Dezvoltarea lanţurilor de valoare în industrie şi servicii –
structura sectorială
- Asistenţă şi ghidare a firmelor noi –
rezilienţa
* Deci: politici, piaţă, structuri de sprijin, mentalitate, educaţie, infrastructuri etc.
Page 26
3. IMM şi creşterea economică, politici
•
Promovarea şi protejarea firmelor cu creştere rapidă (şi a “gazelelor”)
-
sprijin pentru formare şi dobândirea de competenţe (Economia, Munca, Educaţia)
-
sprijin pentru inovare (posibil în contextul regulilor UE privind ajutorul de stat)
-
sprijin pentru finanţare
Page 27
3. IMM şi creşterea economică, politici
•
Îmbunătăţirea metodologiei prognozei privind contribuţia IMM la creşterea economică
-
realizarea unei cercetări statistice trimestriale (inclusiv pentru avertizarea timpurie)
- obţinerea de date referitoare la capitalul uman, capitalul intelectual, investiţii în C/D
- estimarea permanentă a unor modele cu componentă autoregresivă
privind tendinţa de evoluţie a sectorului- ultima oră –
Portalul IMM-urilor
(din sept. 2013)
Page 28
6. C&D –
rolul
sectorului
privat
•
Dominantă –
inovarea nontehnologică
(organizaţională sau de marketing), faţă de cea tehnologică (de produs
sau proces)•
Scădere continuă a personalului angajat
•
Proces de decapitalizare•
Criza –
influenţă mai puternică asupra fondurilor
publice destinate CDI•
Creşterea ponderii finanţării din surse externe
•
Cooperare slabă cu mediul academic•
RO –
divergenţă continuă faţă de media UE
Page 29
6. C&D –
rolul
sectorului
privat
•
RO –
cheltuielile publice de CDI -
efecte slabe asupra profitabilităţii, eficienţei sau productivităţii
•
Cheltuielile private de CDI –
influenţă semnificativă asupra cifrei de afaceri şi productivităţii, dar nu şi asupra profitabilităţii
•
Ţinta de 2% din PIB în 2020 –
imposibil de atins (S11)
Page 30
6. C&D –
rolul
sectorului
privat, politici
A/ Politici
la nivel de sistem
1.
Elaborarea unei politici pe termen mediu şi lung de inovare în sectorul privat
-
sprijinirea transferului tehnologic-
protejarea proprietăţii intelectuale-
climat favorabil de afaceri –
(S3) –
“Ecosistem antreprenorial”
2. Politica de inovare – politică prioritară
Page 31
6. C&D –
rolul
sectorului
privat, politici
B/ Politici
cu caracter financiar
3. Creşterea alocărilor bugetare pentru CDI4. Resurse financiare pentru menţinerea sau atragerea în ţară a
tinerilor cercetători5. Sprijin financiar pentru sectorul privat în mod continuu, cu
accesare imediată şi facilă
Page 32
6. C&D –
rolul
sectorului
privat, politici
C/ Politici
vizând cadrul de reglementare
6. Revizuirea Legii brevetelor7. Facilităţi pentru cei care angajează personal pentru CDI8. Organizarea de programe de studii de masterat/doctorat
în
parteneriat
cu firme private
9. Acces liber şi coerent la datele guvernamentale privind sectorul CDI
Page 33
Tematici sectoriale
Page 34
8. Politică industrială – modificări structurale
•
Reindustrializarea
–
necesitate pentru schimbarea tiparului de creştere economică
•
Reindustrializarea
–
în consonanţă cu obiectivele Strategiei Europa 2020, cu accent pe:•
industriile inovative
(S6)•
industriile ecologice (S2)
Page 35
8. Politică industrială – modificări structurale
•
RO –
2000-2009, evoluţii pozitive: creşterea productivităţii, reducerea costurilor unitare, creşterea exporturilor şi a cotei pe piaţa mondială
•
Totuşi, nu suficient pentru a imprima o tendinţă de creştere pe termen lung pentru industria prelucrătoare în ansamblu
Page 36
8. Politică industrială – modificări structurale
•
Concentrare a forţei de muncă şi a cifrei de afaceri într-un număr restrâns de sectoare, cu grad mai redus de nivel tehnologic
•
Productivitatea –
mult sub media UE
•
Integrarea în reţele regionale de producţie
Page 37
8. Politică industrială – modificări structurale
• Pe TL (2020), modificări structurale în favoarea ramurilor:-
legate de alimentaţie şi îmbrăcăminte (alimentară, fabricarea băuturilor, încălţăminte, articole de voiaj şi marochinărie etc.)
-
bazate pe inovaţie (produse şi preparate farmaceutice, echipamente electrice, autovehicule de transport, produse chimice etc.)
- care asigură o dezvoltare bazată pe principii ecologice (colectarea şi eliminarea deşeurilor, recuperarea materialelor reciclabile
etc.)
Page 38
8. Politică industrială – modificări structurale, politici
A/ Dimensiunea economică
-
sprijin în principal nefinanciar, dar discriminatoriu:-
comunicarea cât mai bună-
asigurarea predictibilităţii-
stabilirea şi ierarhizarea priorităţilor, sprijinirea finanţării, în caz de nevoie
-
fluidizarea circuitului inovaţiei către piaţă (S6)-
relaţie mai strânsă între mediul privat şi universităţi-
universităţile –
domenii de competenţe, ofertă de cercetare
Page 39
8. Politică industrială – modificări structurale, politici
B/ Dimensiunea instituţională
-
instituţie independentă cu rol de evaluare a politicilor industriale (S11) –
evaluarea potenţialului de dezvoltare,
identificarea tendinţelor pe plan european etc.
-
centre de promovare industrială regională - dialog şi parteneriat
regional –
platforme de schimb de informaţii şi
contacte, conceperea de planuri comune de cooperare regională, cercetări de piaţă etc.)
Page 40
9. Consolidarea
exploataţiilor agricole
•
Au lipsit politicile destinate consolidării (cu excepţia rentei viagere – insuficient promovată şi nu pe TL). În plus:
-
finalizare târzie a retrocedărilor
-
costuri ridicate ale încadastrării
terenurilor
-
lipsa capitalului de lucru şi a infrastructurii
-
vârsta înaintată a celor puşi în posesie
- mentalităţi, lipsa de informaţie
Page 41
9. Consolidarea
exploataţiilor agricole
•
În condiţiile viitoarei PAC:
-
Schimbarea structurii exploataţiilor în favoarea celor între 10-100 ha
- Stimularea investiţiilor în proiecte de infrastructură privată: stocare, răcire, ambalare etc.
- Conceperea unor mari proiecte de infrastructură (irigaţii) – până în 2014, pentru a permite finanţare şi din fondurile structurale de coeziune (conectarea utilizatorilor de apă la sistem)
Page 42
9. Consolidarea
exploataţiilor agricole
•
Crearea de fonduri mutuale (protejarea veniturilor fermierilor, în condiţiile unei volatilităţi ridicate)
•
Sprijinirea accesului la finanţare bancară şi la asigurări (fonduri de garantare)
•
Crearea unui fond de asigurări (cu finanţare mixtă), din care să se acopere diferenţa de venit
faţă de media
ultimilor 5 ani •
Sprijinirea parteneriatelor
cercetare –
asociaţii de
producători –
în scopul inovării•
Camerele agricole –
servicii de consultanţă şi extensie
Page 43
9. Consolidarea
exploataţiilor agricole, politici
A/ Plăţi anuale pentru cei care participă la Schema micilor fermieri
şi care îşi transferă definitiv exploataţia altui fermier – implică poziţie activă a RO în negocierile privind menţinerea acestor prevederi (S4)
B/ Introducerea
unei scheme de ieşire din agricultură pentru
fermierii peste 65 de ani, cu exploataţii între 3-10 ha, care primesc plăţi directe (înregistraţi la APIA) –
200 Euro, de la
buget, timp de 5 ani
Page 44
9. Consolidarea
exploataţiilor agricole, politici
C/ Înfiinţarea unui oficiu de amenajare rurală:-
implementarea unor planuri de comasare a parcelelor – programe voluntare de schimb de parcele, măsurători cadastrale etc.
-
intervenţii pe piaţa funciară pentru orientarea structurii fermelor –
drept de preempţiune, facilitarea găsirii de destinatari ai terenurilor transferate prin măsurile A şi B
D/Subvenţionarea
costurilor cadastrale şi reducerea
sau eliminarea taxelor la tranzacţiile care duc la comasări
Page 45
7. Investiţii în sectorul energetic
•
Necesar de investiţii:-
2012 –
2015 –
1,8 mld. €
-
2016 –
2020 –
7 mld. €-
2021 –
2025 –
9 mld. €
•
Efect: aport la creşterea VAB (2012-2020): +(0,16%–2,16%); PIB –
4,6%
•
Impact anual asupra inflaţiei (numai investiţii): +(0,25-1,22%)•
Impact suplimentar –
creşterea preţurilor combustibililor
Page 46
7. Investiţii în sectorul energetic, politici
A/ Cadru legislativ şi de reglementare care să favorizeze atragerea de investiţii private
-
PPP –
prin management privat sau privatizare în sectorul de
generare-
Reducerea schemelor de ajutor pentru regenerabile, prea
generoase în comparaţie cu alte ţări
–
problema
credibilităţii
-
Programul energetic nuclear (unităţile 3 şi 4 – după 2020)
-
Organism de supraveghere a tranzacţiilor –
separat de
autoritatea de reglementare
Page 47
7. Investiţii în sectorul energetic, politici
B/ Strategia energetică, unită cu cea de mediu – aprobată ca lege
C/ Rezolvarea problemei suportabilităţii
facturii de energie la consumatorul casnic-
creşterea preţurilor la toate formele de energie – combustibili, energie electrică, energie termică
D/ Înfiinţarea unei autorităţi naţionale privind “Energetica urbană şi rurală”
E/ Implementarea unei scheme de obligaţii pentru furnizorii şi distribuitorii de energie
Page 48
2. Reducerea
emisiilor
de gaze
•
Strategia UE 3 x 20%•
Sectoare producătoare de emisii: energia (75% - 80%), industrie, agricultură, transporturi
•
Emisii RO 2010: -52% faţă de 1990•
Deci, RO –
eventuale probleme în respectarea ţintelor
UE doar pe TM şi TL•
“Costul”
reducerii: eventuala limitare a creşterii PIB
•
În plus: regenerabile, nuclear, gaz (generare) şi creşterea eficienţei energetice (consum)
Page 49
2. Reducerea
emisiilor
de gaze
Dar:
•
posibilitatea impunerii unei taxe asupra tuturor emisiilor
•
2020 – posibilă saturare în extinderea energiilor regenarabile
–
investiţii în reţele inteligente
•
2050 –
ţinte de reducere de 90% -
pornirea unor programe de împăduriri
Page 50
2. Reducerea
emisiilor
de gaze, politici
A/ În sectorul energetic-
păstrarea sistemului de certificate verzi
-
începerea investiţiilor în reţele-
unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă
-
eficientizarea
consumului rezidenţial-
creşterea eficienţei în transporturi şi industrie
Page 51
2. Reducerea
emisiilor
de gaze, politici
B/ În agricultură
-
corelarea strategiei actuale de împăduriri cu obiectivele privind reducerea de emisii
-
introducerea certificatelor de emisie din împăduriri în circuitul de comerţ
cu certificate
Page 52
2. Reducerea
emisiilor
de gaze, politici
C/ În finanţare
-
elaborarea unor proiecte integrate şi modulare, la nivelul oraşelor mici/medii, vizând izolarea clădirilor, energiile alternative, eficienţa consumului rezidenţial, măsuri instituţionale privind administraţia locală
Page 53
2. Reducerea
emisiilor
de gaze, politici
D/ Întărirea capacităţii de analiză şi raportare a emisiilor
-
urmărirea
evoluţiei emisiilor, prognoze privind impactul reducerii
acestora, identificarea oportunităţilor de investiţii, analiza aspectelor de preţ, competitivitate etc.
Page 54
Tematici privind factorii de producţie
Page 55
1. Piaţa muncii –
problema subocupării, probleme structurale
•
UE –
corelaţii pozitive între ponderea serviciilor (în PIB şi populaţia ocupată) şi PIB/locuitor
şi negative în cazul
industriei şi agriculturii
•
RO, probleme de structură: ultimul loc la populaţia ocupată în servicii (40,8%), primul loc la ponderea
populaţiei ocupate în agricultură (30%) –
eficienţă scăzută
•
Ţinte 2020: UE –
75%, RO –
70% (2010–58,8%)
Page 56
1. Piaţa muncii, politici
A/ Creşterea gradului de ocupare-
modernizarea sectorului agricol şi extinderea activităţilor economice în mediul rural
-
stimularea prelungirii vieţii active
-
flexibilizarea
cadrului legal
B/ Creşterea ocupării în rândul tinerilor-
stimularea angajatorilor –
absolvenţi
-
ucenicie la locul de muncă
-
stimulente pentru contracte pe perioadă nedeterminată
-
sprijin pentru crearea de microîntreprinderi
Page 57
1. Piaţa muncii, politici
C/ Creşterea capitalului uman (2020 –
26,7% absolvenţi de înv. sup. în grupa 30-34 ani)
-
programe în învăţământul superior
-
burse doctorale şi postdoctorale
-
crearea bazei de date electronice la nivel naţional pentru toţi studenţii
-
monitorizarea inserţiei pe piaţa muncii
-
creşterea cifrelor de şcolarizare pentru studiile de licenţă
-
restructurarea înv. sup. –
reducerea nr. de programe şi
creşterea nr. de studenţi/program
Page 58
1. Piaţa muncii, politici
D/ Stimularea transferului forţei de muncă din agricultură-
cursuri de calificare, îndeosebi pentru tineri
-
investiţii în infrastructură
-
încurajarea IMM
E/ Reducerea şomajului în rândul tinerilor (15-24 ani)
Page 59
5. Sustenabilitatea
sistemului
de pensii
•
Creşterea
speranţei de viaţă•
Scăderea natalităţii
•
Creşterea migraţiei•
Pensionări anticipate sau datorate încadrării în grupe de muncă
•
Pensii de invaliditate fără bază legală•
Prognoze RO 2060 -
“catastrofă demografică”
•
Rata de dependenţă a vârstnicilor: 2010=32%, 2060=109%
Page 60
5. Sustenabilitatea
sistemului
de pensii, politici
A/ Înăsprirea condiţiilor şi criteriilor de pensionare anticipată şi pentru invaliditate
B/ Instituirea unui sistem contributiv al pensiilor pentru agricultori
C/ Prelungirea vieţii active a celor care îndeplinesc vârsta de pensionare
D/ Întărirea capacităţii C.N.P. de a elabora politici şi prognoze
E/ Întărirea mecanismelor de reducere a pierderilor cauzate de erori, fraudă şi corupţie
Page 61