Post on 28-Feb-2018
transcript
EU YOUTH
NEWS
Sãptãmânal editat deUniversitatea Constantin Brâncoveanuîn colaborare cu Brio Star. Se distribuie GRATUIT încotidianul CURIERUL ZILEI
JOI // 2 FEBRUARIE 2012// ANUL IX // NR. 547 // www.univcb.ro // dsb@univcb.ro
N
AR
G
DIALOGstudenþesc brâncovenesc
Cine: cotidianul ArgeşulCe: Gala Premiilor de Excelenţă, ediţia
a XIV-aCând: Marţi, 31 ianuarieUnde: Aula Magna a Universităţii
Constantin BrâncoveanuDe ce: Iniţiativa ziarului Argeşul a venit
din dorinţa de a promova valoarea îndiferite domenii precum management,administraţie, învăţământ, cultură, sport şipolitică. Valoarea a fost anul acesta„motto-ul” evenimentului, cu atât maimult cu cât s-a considerat că, în ultimultimp, aceasta este puţin lăsată la o parte înfavoarea unor altor criterii, aşa cum asubliniat Mihai Golescu, directorulcotidianului, în discursul de început.
În mod sigur, valoarea a fost prezentămarţi în Aula Magna unde personalităţilejudeţului Argeş s-au adunat pentru a
sărbători excelenţa locală, majoritateadintre ei fiind premianţi ori nominalizaţiai Galei în ediţiile anterioare: preşedinteleConsiliului Judeţean Argeş, ConstantinNicolescu, vicepreşedintele CJ FlorinTecău, căruia i-a fost înmânat la aceastăediţie Premiul de Execelenţă pentru Celmai bun conducător de instituţie, prefectuljudeţului Argeş, Gheorghe Davidescu,primarul municipiului Piteşti, TudorPendiuc, senatorul Şerban Valeca, JeromeOlive, director general AutomobileDacia, numit Omului Anului 2011¸oameni de afaceri, directori de bănci,oameni de cultură, jurnalişti ş.a.
Câştigătorii actualei ediţii au fost:Florin Tecău - vicepreşedinte CJ - Celmai bun conducător de instituţie;Gheorghe Griguţă - Coniz Romarg -Cel mai bun manager/director/om de
afaceri; Dan Bogoi - BNR - Cel maibun bancher; Gheorghiţă Boţîrcă -Topoloveni - Cel mai bun primar urban;Ion Marin – Stoeneşti - Cel mai bunprimar rural; Lucian Grigore - Sf.Gheorghe Piteşti - Cel mai bun slujitoral Domnului; Margareta M. Onofrei -Şc. Nr. 11 - Cel mai bun profesor; SorinMazilescu - director CJCPCT - Cel maibun om de cultură; Alex Horoveanu -corespondent Argeşul de la Paris şiGabriel Grigore - Jurnalul de Argeş -Cel mai bun publicist; Cornel Pălărie -antrenor emerit judo - Cel mai bunsportive; Adrian Popescu - preşedinteleASCHF, filiala Argeş - Societatea civilă;Victoria Irimia, Viola Maria Popov - Celmai bun medic/farmacist.
Începând de anul trecut, conducereaziarului a hotărât să nu mai acorde un
premiu de excelenţă personalităţile cărora
deja le-au fost acordate această onoare,
lucru care s-a întâmplat şi anul acesta la
patru dintre cele doisprezece categorii,
inclusiv la secţiunea Cel mai bun profesor,unde prof. univ. dr. Ovidiu Puiu,
prorector al Universităţii Constantin
Brâncoveanu a fost câştigător în ceea
numărul de taloane primite de la cititorii
cotidianului. O noutate a Galei din acest
an a fost decizia de a nu se acorda premii
oamenilor politici ca o consecinţă a
reacţiei din aceste zile a societăţii civile.
În cadrul Galei de marţi, cotidianul
Argeşul a sărbătorit şi 22 de ani de la
înfiinţare, fiind astfel cel mai vechi ziar
din judeţul Argeş.
Felicitări redacţiei Argeşul şi mulţi ani
înainte de presă obiectivă.
Excelenţele argeşene au ieşit la rampă
DIMENSIUNIALE GÂNDIRII ECONOMICEEMINESCIENE
Pagina 3
Dezvoltareapersonală -un atu încucerireapieţei muncii
Premiile de Excelenţă ale cotidianului Argeşul, decernate la Universitatea Constantin Brâncoveanu
Prof. univ. dr. Ovidiu Puiu, prorector al Universităţii Constantin Brâncoveanu,votat Cel mai bun profesor al anului 2011
Pagina 2
Concursul InnovactCampus Awards 2012
Dacă eşti student/ă sau tânăr/ăcercetător şi ai o idee de afaceri creativăşi inovatoare, poţi să participi, individualsau în echipă, la cea de a 10-a ediţie aconcursului Innovact Campus Award.Acest concurs are ca obiectiv valorizareacelor mai ambiţioase şi inovatoareproiecte. Proiectul propus poate fi înetapa de concepţie, în curs de realizaresau deja lansat. Toţi studenţii europeni
pot participa la acest concurs, în cadrul
studiilor sau în afara acestora.
Câştigătorii vor primi premii în bani şi
vor beneficia de acoperire media.
Finaliştii vor fi, de asemenea, invitaţi să
participe la cea de a 16-a ediţie a
Forumului european al start-up-ului
inovant, Innovact 2012, care va avea loc
la Reims, între 27 - 28 martie 2012.
Data limită pentru depunerea
candidaturii este 20 februarie 2012.
Mai multe informaţii la adresa:
http://www.innovact.com/en/commercial/innovact-campus-awards/register -you-to-the-10th-edition-article77.html
Concurs de fotografie:
Instantanee ale vieţii tale în
UEArată care este influenţa pe care o are
UE în viaţa ta de zi cu zi şi poţi câştiga
o tabletă, iar fotografia ta să fie
publicată pe afişul preşedinţiei daneze a
UE. Eşti cetăţean al unui stat membru
al UE? Tot ce trebuie să faci este să
încarci oricâte fotografii vrei, care să
ilustreze rolul pe care îl joacă UE în
viaţa ta cotidiană. Apoi invită-ţi
prietenii să-ţi voteze fotografia. Vor fi
premiaţi autorii celor mai populare
fotografii împreună cu cei trei
câştigători selectaţi de juriu.
Participanţii pot concura în
următoarele categorii: cea mai votată
fotografie, cea mai artistică şi mai
creativă fotografie, cea mai bună
corespondenţă între fotografie şi
comentariu şi cea mai amuzantă
fotografie.
Data limită pentru trimitereafotografiilor este 31 mai 2012.
Mai multe informaţii despre concurs,inclusiv indicaţii tehnice, suntdisponibile pe:http://snapshots.eu2012.dk
Piaţa muncii româneşti din zilele de astăzi
este mult mai vulnerabilă. Criza financiară
mondială, factorii politici, cerinţele Uniunii
Europene au determinat şi determină
schimbări cu efecte austere pentru forţa de
muncă şi, implicit, asupra economiei naţionale.
Efectele crizei financiare i-au luat prin
surpindere şi pe nepregătite atât pe cetăţeni, cât
şi pe politicieni, de aceea era eficient ca
managementul politic să implementeze, să
dezvolte strategii în caz de riscuri economice
naţionale şi mondiale şi alte riscuri.
Referindu-ne totuşi la piaţa muncii
româneşti, constatăm că între cererea şi oferta
de muncă este un dezechilibru semnificativ,
cererea fiind mult în scădere, iar oferta, în
creştere. Acest fapt se datorează mai ales
măsurilor austere ale Guvernului, care au
determinat creşterea şomajului. O altă
problemă care contribuie la creşterea şomajului
este şi faptul că universităţile au devenit mai
mult comerciale şi, astfel, numărul mare de
absolvenţi pe piaţa muncii afectează
posibilitatea angajării.
Sunt foarte mulţi tineri care se întreabă dacă
mai contează să fie absolvenţi de facultate, de
studii postuniversitare, dacă să mai urmeze
cursuri de specializare, de calificare, atâta timp
cât piaţa muncii nu le oferă oportunităţi de
angajare în domeniu. Sunt descurajaţi în mod
direct şi indirect de angajatori, de condiţiile
pieţei muncii, de foştii angajaţi cu experienţă
pe care îi văd în postura de şomeri.
Foştii angajaţi deveniţi şomeri se întreabă cu
siguranţă şi ei ce rost mai are să urmeze diverse
cursuri de specializare şi de calificare în
domeniu, dacă nu mai au un loc de muncă,
dacă sunt respinşi de angajatori din cauza
vârstei sau a altor criterii convenţionale şi
neconvenţionale de recrutare.
Resursa umană - pilonul centralîn orice activitate
Am să răspund la întrebările celor două
categorii de candidaţi, din punctul meu de
vedere.
Fiecare dintre noii oameni apţi de muncă
sunt resursa umană pentru oricare
întreprindere, companie, instituţie, organizaţie.
Resursa umană este, în mod vehement, resursa
cea mai importantă, pilonul central, de bază, în
orice activitate. Din resursa umană se
generează celelalte două resurse - materială şi
financiară. Plecând de la această importanţă a
resursei umane, putem înţelege că este chiar
util să ne fim manageri de resurse umane şi că
suntem, în calitate de angajaţi şi posibili
angajaţi, mai importanţi decât angajatorul şi
celelalte resurse.
Produsul nostru este munca. Factorii de
producţie interni, proprii ne sunt cunoştinţele
formative, aptitudinile, competenţele, gradul de
cultură, nivelul intelectual, trăsăturile
psihologice. Prin urmare, aceşti factori trebuie
eficient administraţi, dezvoltaţi, astfel încât să
devină rentabili şi să convingem că produsul
nostru – munca – este cel mai bun, de calitate,
necesar şi că de el depinde activitatea pe locul
de muncă pentru care candidăm. Produsul
nostru se diferenţiază hotărâtor în faţa
celorlalţi candidaţi-concurenţi.
Am menţionat dezvoltare, un cuvânt cheie
pentru candidat, dar şi pentru angajator. În
calitate de candidaţi, viitorii angajaţi, aplicând
funcţiile managementului (stabilirea
obiectivelor, organizarea, comunicarea,
resursele umane, planificarea - previzionarea,
decizia şi controlul) ne putem elabora
strategii, printre care şi strategia de dezvoltare
personală.
Aşa cum am menţionat la începutul
articolului, piaţa muncii este mult mai
vulnerabilă, cererile de muncă sunt mai
puţine, dar şi mai severe, iar stabilitatea
locului de muncă este mai scăzută. Pentru
aceasta, viitorii angajaţi trebuie să fie pregătiţi
profesional, dar şi să aibă o flexibilitate,
adaptabilitate mult mai mare.
De ce spun asta? Câţi dintre angajaţi nu au
clacat atât profesional, cât şi spiritual, psihic
ori s-au văzut într-o anarhie zbuciumată şi
plină de frământare, în care ochii raţiunii nu
pot vedea soluţiile optime, şi nu s-au întrebat
cu disperare cine îi va mai angaja, mai ales
dacă au o vârstă!? Foarte mulţi, iar acest lucru
i-a făcut să devină extrem de pesimişti, de
neîncrezători în ei şi în munca lor. Este clar
foarte dureros şi greu de suportat o astfel de
situaţie.
Dezvoltarea personală - măsurăde protecţie împotriva şomajului
Ca propriu nostru manager, este chiar
necesar să identificăm, să analizăm riscurile
profesionale, personale şi să luăm măsuri de
eliminare, de diminuare ale lor. Ca atare,
dezvoltarea personală este o măsură de
protecţie împotriva riscului major - şomajul.
Dezvoltarea personală este, totodată, şi o
investiţie în tine şi, cum spuneam anterior
despre factorii de producţie, ea este o investiţie
în aceşti factori. Bineînţeles că mulţi dintre noi
ne aşteptăm ca rentabilitatea investiţiei să se
realizeze în termen scurt, imediat după
finalizarea investiţiei şi să fie pe durată
nederminată. Atunci când ne dorim ca
rezultatul investiţiei să fie unul imediat, e
posibil să nu facem o investiţie rentabilă şi chiar
să ne irosim resursele. Fundamentul este ca
rentabilitatea investiţiei să fie pe durată cât mai
lungă şi să fie eficientă.
Dezvoltarea personală este în interesul
nostru, o realizăm pentru noi, pentru
bunăstarea social-finaciară a noastră.
Concret, ce înseamnă dezvoltare personală?
Un absolvent de facultate a făcut o investiţie în
el prin absolvirea respectivei facultăţi, la fel şi
un absolvent de studii postuniversitare, un
muncitor care a urmat cursuri de specializare şi
calificare sau un absolvent care urmează cursuri
de specializare din iniţiativa lui, nu a
angajatorului, fiindcă aceea este dezvoltare
profesională.
Ce au făcut toţi cei menţionaţi mai sus? Nu
au făcut altceva decât să se dezvolte personal,
iar şansele de „vânzare” a muncii lor, de
perfecţionare a produsului - muncă sunt mai
mari, sunt în creştere.
Dezvoltarea personală înseamnăşi deschiderea de noi portiţe pepiaţa muncii
Produsul - muncă este dezvoltat mai mult,
putând fi „vândut” pe mai multe sectoare ale
pieţei muncii. Şansele de a rămâne neangajat
sunt mai mici decât ale celor care nu se
dezvoltă personal.
Una dintre funcţiile managementului este
planificarea - previzionarea. Ghidându-ne
după această funcţie, este absolut necesar să
previzionăm, să ne facem planuri, strategii,
tactici în caz de schimbări, pentru ca situaţiile
apărute la un moment dat să nu ne ia foarte
mult prin surprindere şi să avem o serie de
soluţii.
Este adevărat că pesimismul generat de
măsurile politice, de situaţia economică a ţării,
de efectele crizei financiare fac uneori ca
viitorii candidaţi să trateze cu ignoranţă şi
dezinteres dezvoltarea personală şi să o trateze
ca pe o oportunitate.
Dezvoltarea personală este mult mai eficientă
când este conştientizată de fiecare în parte şi nu
îi este impusă în mod indirect de anumiţi
factori externi. Ea nu este o obligaţie
reglementată de lege, dar poate deveni o
obligaţie emisă de propria conştientizare.
Prin dezvoltarea personală, te adaptezi
cerinţelor Uniunii Europene, cerinţelor pieţei
muncii, iar munca ta poate fi vândută şi pe
piaţa muncii internaţionale, mai ales dacă
urmezi cursuri recunoscute în afară. Nu este o
pierdere de timp, este o necesitate şi o
valorificare a potenţialului intelectual al fiecărui
om.
Vă doresc tuturor o dezvoltare personală
eficientă, iar celor care încă nu v-aţi gândit la
dezvoltarea personală, să începeţi cât mai
curând! Timpul trece nevalorificat şi trec şi
oportunităţile! Un concurent - candidat cu
dezvoltare personală mult mai extinsă şi mai
intensă are şanse definitorii de a fi angajat faţă
de cel care nu face nimic pentru dezvoltarea sa
personală!
Aşadar, nu pierdeţi timpul şi şansele! Lăsaţi
pesimismul şi creaţi-vă şanse!
Bogdana Simionescu
2Dezvoltarea personală - un atu în cucerirea pieţei muncii
JOI // 2 FEBRUARIE 2012 // ANUL IX // NR. 547 www.univcb.ro // dsb@univcb.ro
Investim în noi ca resursă umanăpentru ca produsulnostru - munca - să fie rentabil, să îlputem valorifica şi „vinde“ pe piaţamuncii.
EU YOUTH NEWS
Cu ocazia împlinirii a 162 de ani de lanaşterea poetului naţional Mihai Eminescu,Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” dinRm. Vâlcea a organizat vineri, 13 ianuarie2012, simpozionul cu tema Eminescu -personalitate complexă a culturii române.Răspunzând cu mult interes invitaţiei departicipare, studenţii brâncoveni şi-auîndreptat atenţia către o latură mai puţincunoscută a creaţiei eminesciene şi anumeasupra gândirii social-economice din a douajumătate a secolului al XIX-lea, aşa cum reiesedin articolele şi manuscrisele poetului.
Astăzi vă prezentăm prima parte a eseuluiredactat de Aida Genoiu, studentă în anul II a
specializării Finanţe-Bănci. Despre Eminescu există o bogată exegeză,
dar, incontestabil, opera sa literară a avutprivilegiul unor profunde şi durabile analize,aparţinând unor nume de rezonanţă aleculturii române: T. Maiorescu, N. Iorga, G.Călinescu. Gândirea sa, exprimată dincolo demarginile poeziei, nu dispune încă de oinvestigaţie pe măsura celor despre creaţialirică.
Pentru înţelegerea gândirii eminesciene estenevoie de studiul întregii opere a poetului.Parcurgerea miilor de pagini ale publicisticiilui Eminescu cere efort îndelungat şicapacitate de a urmări meandrele concepţiei
sale, interes şi receptivitate faţă de numărulimens de surse bibliografice, statistice, istorice,demografice.
Eminescu a exprimat un mod de a gândi şiconcepe lumea prin idei şi viziuni proprii. El areflectat realitatea timpului său cu percepereaevenimentelor şi faptelor în baza unui sistemde gândire. O parte importantă a articolelorsale relevă elemente de doctrină, iar aproapefiecare articol conţine un punct de vederesprijinit pe cunoaşterea temei tratate.
Discutând despre publicistica lui Eminescuse cuvine a sublinia semnificaţia acesteiapentru societatea românească. Judecăţile,polemicile foarte vii, poziţiile critice, referireadirectă şi de cele mai multe ori fărămenajamente la persoane influente în opiniapublică, toate acestea erau reflexul funcţionăriimecanismelor unei societăţi moderne,concretizate în afirmarea nestingherită alibertăţii de expresie şi a dreptului la opinie. Înaceastă perioadă, s-a instaurat un climatdemocratic real ce a permis o dezbatere liberăa chestiunilor fundamentale ale ţării, iarpublicistica lui Eminescu a ilustrat aceastăstare din opinia publică.
Oricâte criterii de analiză a opereieminesciene s-ar adopta, ele trebunie să ia înseamă contribuţia poetului la punerea îndiscuţia publică şi la examinarea, cu concepteştiinţifice şi pe temeiuri faptice, a unorchestiuni de mare actualitate ale unei societăţiînscrise pe calea modernizării. De îndată ceEminescu a fost considerat un poet genial, secrede că restul operei sale a căzut în umbrapoeziei, iar toate analizele critice trebuie săvalorizeze în primul rând poezia. Mesajulştiinţific este discutat ca derivând, inevitabil,din viziunea poetică.
Eminescu este, într-adevăr, un cercetătorcare valorifică în aceeaşi măsură discursulştiinţific şi limbajul literar. El trebuie judecatîn relaţie cu contemporanii săi şi numai înacest unghi se pot desprinde concluziirevelatorii. De pildă, raportându-l la doctrinaadversarului său Constantin Rosetti, doar o
simplă comparare arată varietatea ideiloreminesciene faţă de îngustimea concepţieiliberalului radical. Pe de altă parte,comparându-l cu omul politic Rosetti,paşoptistul s-a angajat în conducerea şiorganizarea vieţii sociale şi politice româneşti,dar consecinţele acţiunilor sale au fostanalizate de Eminescu deosebit de critic.
Eminescu a elaborat o concepţie despre căilede modernizare a României înscrisă petraiectul aşezării vieţii naţionale într-un statnaţional modern. El a formulat idei, acombătut teze, a argumentat cu fapte, aexaminat evenimente sociale şi istorice.Aserţiunile sale îşi au sorgintea în realităţisociale, politice, istorice, naţionale şi culturaleconcrete. Într-adevăr, strategiile sugerate deEminescu sunt generatoare de controverse.Istoricii omit, în analizele lor despre perioadamodernă de dezvoltare a României, ideile luiEminescu pe care le consideră nerelevante.
Eminescu concepe dezvoltarea societăţiiromâneşti ca proces social, în beneficiul ţării şinicidecum revenirea la faze istorice, recte lafeudalism. Poetul însuşi califică modul său dea examina evoluţia socială a statului român cafiind modern şi trebuie recunoscut că aredreptate, deoarece el discută o realitate socialăşi naţionala concretă. În acest sens gândirea luiEminescu este reacţionară, adică ea susţineapărarea organismului social.
Creaţia sa este urmarea unei viziuni globaleasupra lumii. În opera eminesciană nu existanumai o gândire ştiinţifică, filosofică, istorică,sociologică, economică, ci în mod original de avedea lumea în integralitatea ei. Din gândireaparadigmatică rezultă concepţia sa desprecreaţie, fie ea literară ori ştiinţifică. Eminescueste un gânditor profund care mediteazăasupra lumii în cele mai variate forme aleactivităţii spiritului. Universul eminescianderivă din gândirea globală, paradigmatică apoetului.
(continuare în numărul viitor)Aida Genoiu, anul II,
Finanţe-Bănci, UCB Rm. Vâlcea
3 JOI // 2 FEBRUARIE 2012 // ANUL IX // NR. 547www.univcb.ro // dsb@univcb.ro
DIMENSIUNI ALE GÂNDIRII ECONOMICE EMINESCIENE
În perioada 30 ianuarie - 19
februarie, studenţii Universităţii
Constantin Brâncoveanu susţin
examenele din sesiunea de iarnă. Ca
de fiecare dată, exigenţele sunt
ridicate, atât în cazul examenelor
scrise, cât şi al celor orale. Studenţii
sunt notaţi în funcţie de prestaţia la
examen, dar şi de participarea activă
la cursuri şi seminarii pe parcursul
semestrului. Examenele se
desfăşoară într-un cadru orar
flexibil, după o metodologie clară şi
urmăresc atât evaluarea
cunoştinţelor teoretice, cât şi a
abilităţilor de a le transpune în
rezolvarea cazurilor practice.
Prof. univ. dr. Alexandru Puiu,rectorul Universităţii ConstantinBrâncoveanu:
„Veritabil moment de emoţieştiinţifică, sesiunea de examene înUniversitatea ConstantinBrâncoveanu este tratată cu maximăimportanţă din punct de vedere alcadrului organizatoric, metodologic şial aplicării unor standarde riguroase înprivinţa evaluării.
Într-un asemenea moment, în care sefac tot mai des compromisuri în ceea cepriveşte valoarea, UniversitateaConstantin Brâncoveanu încearcă să seimpună, din nou, prin corectitudine şiprofesionalism, marjând pe pregătirea
studentului pentru finalitatea practicăa absolvirii şi anume pentru bunaintegrare pe piaţa muncii şi nu doarpentru promovarea examenului. Înacest sens, echilibrul dintre disciplinelecu abordare teoretică şi cele cuaplicabilitate practică, încă din anul I,cred că reprezintă un avantajcompetitiv al Universităţii ConstantinBrâncoveanu. Examenele urmăresc,deci, evaluarea cunoştinţelor îndomeniu, dar şi a abilităţilor de aaplica teoria în situaţii noi şiimpredictibile. De asemenea,capacităţile superioare de cercetare alestudenţilor participanţi la cercurileştiinţif ice sunt încurajate în
activitatea de evaluare. Numeroaseleportofolii şi studii de caz, elaborate destudenţi pe parcursul semestrului,denotă interesul deosebit pentrucuricula universitară aplicată“.
Cu acest prilej, le dorim tuturor
studenţilor Universităţii Constantin
Brâncoveanu multă baftă în sesiune!
Nu la alegerea subiectelor, pentru că
vă asigurăm că toate au acelaşi nivel
de dificultate, ci pentru a avea un
tonus bun şi a face din ziua de
examen cea mai plină de creativitate
zi a anului!
Atenţie: se notează!
N
AR
G
Sãptãmânal editat de Universitatea Constantin Brâncoveanu în colaborare cu Brio Star. Se distribuie GRATUIT în cotidianul CURIERUL ZILEI 4 JOI // 2 FEBRUARIE 2012 // ANUL IX // NR. 547
www.univcb.ro // dsb@univcb.ro