Post on 21-Jan-2020
transcript
PLANUL DE ACŢIUNE AL
ŞCOLII
LICEULUI TEHNOLOGIC
,,Petre Ionescu-Muscel”
2014 – 2018 RRVIZUIT SEPTEMBRIE 2017
Liceul Tehnologic „Petre Ionescu-Muscel”
Str. Vlaicu Vodă, nr.2
Tel. / +40 248 269963
E-mail: gsdomnesti@yahoo.com
COLECTIVUL DE ELABORARE:
Prof. NICUȚ OVIDIU-GEORGE - responsabil Prof. SMĂDU GEORGETA-DANIELA – membru Prof. RADUCU FLORINA – membru Prof. IONESCU VALY-DOINA – membru Prof. Dr. BACIU GHEORGHE – reprezentant Consiliu local Prof. ZĂVOIANU ROXANA – reprezentant sindicat Prof. TURBATU VASILE – reprezentant agenti economici Elev COMANDAȘU MARIA EMILIA – reprezentant al Comitetului de elevi Prof. CHIRIȚESCU VERGINA – reprezentant al Comitetului de părinți Prof. PULPEA BOGDAN - Informatician
PARTENERI SOCIALI:
INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI ARGEŞ CONSILIUL LOCAL AL COM. DOMNESTI DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ ARGEŞ CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ ARGEŞ AGENŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ ARGEŞ CENTRUL DE ZI ,,PARASCHIVA” RETEVOIEŞTI-ARGEŞ CASA DE CULTURĂ DOMNEŞTI – ARGEŞ SOCIETATEA CULTURALĂ DOMNEȘTI ASOCIAȚIA “FILOTEIA-ÎNGERAȘUL” PITEȘTI
GAL ȚINUTUL POSADELOR DOMNEȘTI
3
1. PARTEA I - CONTEXT
1.1 Formularea scopului
Planul de acţiune al şcolii face parte din sistemul de asigurare al calităţii,
el este un mijloc de comunicare între şcoală şi principalii săi parteneri,
reflectând nivelul de performanţă al şcolii.
1.2. Misiunea şcolii
Liceul Tehnologic ,,Petre Ionescu Muscel” oferă locuitorilor din comuna
Domneşti și împrejurimi, oportunități de educaţie şi instruire sprijinind
dezvoltarea carierei, sporirea calității vieții și prosperitate economică.
1.3. Viziunea şcolii
Educarea tinerilor din Domneşti şi comunele limitrofe prin dezvoltarea
unui proces educativ de calitate, adaptat realităților economico-sociale actuale,
centrat pe tineri și nevoile lor, care să conducă la performanță pentru
satisfacerea nevoilor proprii de formare şi pentru înscrierea cu succes pe piaţa
muncii.
1.4 Profilul actual al şcolii
Liceul Tehnologic ,,Petre Ionescu Muscel” este situat în localitatea
Domneşti, la circa 50 Km de municipiul Piteşti, 25 Km de oraşul Câmpulung
Muscel, 25 Km de oraşul Curtea de Argeș.
Oferta de pregătire, prin planul de şcolarizare al Liceul Tehnologic „Petre
Ionescu Muscel” este adaptată cerinţelor comunităţii locale, prin pregătirea în
domeniul teoretic cât şi tehnic.
Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor comunităţii locale şi la cererea
elevilor şi părinţilor, unitatea noastră școlară oferă pregătire elevilor dupa cum
urmează:
ÎNVĂȚĂMÂNT PREȘCOLAR
4 grupe de grădiniță cu program normal
ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR
clasa pregatitoare
clasa a I
4
clasa a II-a
clasa a III-a
clasa a IV-a
ÎNVĂȚĂMÂNT GIMNAZIAL
clasa a V-a
clasa a VI-a
clasa a VII-a
clasa a VIII-a
ÎNVĂȚĂMÂNT LICEAL ȘI PROFESIONAL
filiera teoretică profil uman - specializările filologie, științe sociale;
profil real – specializare ştiinţe ale naturii;.
filiera tehnologică invatamant de zi si seral calificare profesionala: tehnician transporturi;
invatamant profesional de stat cu durata de 3 ani
calificare profesionala: mecanic auto.
Partenerii economici:
SC EMPI SRL CURTEA DE ARGEȘ;
SC AUTO SMAD SRL
Şcoala a pregătit pentru aceştia specialişti în domeniu, astfel că la
sfârşitul cursurilor o parte a absolvenţilor au fost angajaţi.
Personalul didactic al şcolii, preocupat de asigurarea procesului de
predare – învăţare urmează cursuri de formare continuă organizate prin
instituţii de învăţământ superior, Casa Corpului Didactic şi alţi furnizori de
pregătire a adulţilor.
Baza materială a şcolii este formata din 5 corpuri de clădire cu 18 săli de
clasă, 2 laboratoare, 2 cabinete, 1 atelier şcoală, bibliotecă, C.D.I. sală de sport.
În urma lucrărilor de reabilitare a clădirii principale de la începutul anului școlar
2013 s-a realizat și extinderea acesteia cu un grup sanitar, o bibliotecă si un
cabinet de biologie.
Pe parcursul anului școlar 2017-2018 s-au făcut investiții pentru dotarea
și modernizarea spațiilor. S-au amenajat grupuri sanitare la Școala Generală și
grădiniță, s-au relocat și reabilitat spațiile în care funcționează grădinița, s-a
amenajat o sală de gimnastică modernă, s-a reabilitat spațiul în care
funcționează CDI-ul, s-au achiziționat table magnetice și panouri informative
pentru 12 săli de clasă, au fost dotate atelierele mecanice cu unelte și scule în
valoare de 12 mii lei, s-a extins rețeaua wireless astfel încat există internet în
5
fiecare clasă, s-au obținut sponsorizări în valoare de 12 mii Euro (autoturism
Dacia – Logan)
1.5 Analiza rezultatelor anului școlar 2016-1017 În anul şcolar trecut procentul de promovabilitate a fost următorul:
- examen de evaluare nationala ---------------------------------- 75%
- examen de bacalaureat ------------------------------------------ 68 %
- examen de obtinere a atestatului profesional--------------- 100%
În domeniul cultural artistic şi sportiv-turistic s-au obţinut de asemenea
rezultate semnificative prin participarea la diferite activităţi de specialitate.
Participările și rezultatele copiilor la concursurile școlare și extrașcolare au
fost în creștere la ciclul primar.
2. Partea a II-a - Analiza nevoilor
2.1 Analiza nevoilor – Mediul extern
2.1.1 ANALIZA MEDIULUI ECONOMIC
Comparativ cu structura VAB la nivel regional, județul Argeş se remarcă
prin ponderea aproximativ similară a industriei (36,54% faţă de media regiunii
care este de 35,96%) şi la servicii (46,46% faţă de media regiunii care este de
46,36%). Dacă în cazul activităţilor de agricultură, vânătoare şi silvicultură,
pescuit şi piscicultură, ponderea VAB este sub media regiunii (cu 3,1%),
activitate de construcţii depăşeşte cu 2,33% ponderea înregistrată în cadrul
Regiunii Sud-Muntenia.
Faţă de media naţională, judeţul Argeş înregistrează în anul 2012 o
pondere a VAB superioară în activităţile de industrie (+8,77%), construcţie
(+1,39%) şi agricultură, silvicultură şi piscicultură (+0,66%), în timp ce
ponderea VAB rezultată din activităţile de servicii este cu 10,82% sub această
medie.
Comparația cu structura VAB în Uniunea Europeană evidențiază
decalaje mari în ceea ce priveşte dezvoltarea serviciilor a căror contribuție
procentuală la VAB (46,46%) se situează mult sub media UE-28 (73,50%).
Scăderea accentuată a ponderii industriei sugerează că evoluțiile viitoare
sunt condiționate de măsura în care vom face față presiunii concurențiale
crescânde, prin creşterea competitivității şi dezvoltarea prioritară a unor ramuri
industriale cu valoare adăugată mare. Comparativ cu ponderea agriculturii şi
silviculturii în structura VAB în UE ( 1,70%), acest sector deține o importanța
relativ mare în economia județului (5,98%), chiar dacă pe termen lung este de
6
aşteptat ca, prin dezvoltarea celorlalte sectoare, agricultura să-şi micşoreze
ponderea relativă în VAB. Structura VAB pe sectoare mari de activitate, comparativ cu media naţională şi europeană în 2012
UE-28 RO
Regiunea Sud
Muntenia
Jud. ARGEŞ
Agricultură, silvicultură, piscicultură 1.70 5.32 8.99 5.98
Industrie 19.10 27.77 35.96 36.54
Construcţii 5.70 9.63 8.69 11.02
Servicii 73.50 57.28 46.36 46.46
TOTAL 100.00 100.00 100.00 100.00
Sursa: Eurostat (pt. EU-28 şi România); calcule pe baza datelor din "Conturi naţionale regionale, 2008-2012'' (pentru regiune)
Datele statistice pentru perioada 2008-2013 evidențiază reducerea atât ca
număr de firme cât şi ca număr de angajați pentru toate categoriile. În județul
ARGEŞ în 2013 din punct de vedere al personalului anagajat în unitățile locale
active din industrie, construcții, comerț şi alte servicii, se detaşează industria
prelucrătoare (44,34%) urmată de comerț (19,35%) şi construcții (8,96%) Tabel 3.8 Structura personalului din unităţile locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, pe activităţi ale economiei naţionale. Jud. ARGES
CAEN Rev.2 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Agricultură, silvicultură și pescuit
Industrie extractivă 2,58 2,32 1,93 1,62 1,46 1,32
Industrie prelucrătoare 43,82 43,12 44,17 43,83 43,54 44,34
Producția și furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă și aer condiționat 1,87 1,66 1,50 1,84 1,74 1,62
Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor 1,22 1,39 1,75 1,84 1,85 1,95
Construcţii 11,93 11,49 10,32 10,72 10,40 8,96
Comerţ 1) 21,80 21,47 20,44 20,06 20,03 19,35
Transport, depozitare şi activități de poșta și curierat 5,74 6,26 6,17 6,57 6,85 7,50
Hoteluri şi restaurante 2,29 2,72 2,63 2,71 2,81 2,82
Informații și comunicații 1,09 1,02 1,03 0,96 1,24 1,26
Tranzacţii imobiliare 5,90 6,43 7,62 7,38 7,42 7,87
Învăţământ 2) 0,25 0,27 0,27 0,27 0,26 0,28
Sănătate şi asistenţă socială 2) 0,60 0,67 0,80 0,84 0,93 0,99
7
Activități de spectacole, culturale și recreative 0,91 1,19 1,35 1,36 1,49 1,75
Total 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 Sursa: ISN Argeș http://www.arges.insse.ro/
Judeţul Argeș îşi păstrează profilul industrial semnificativ prin:
- cea mai mare pondere a industriei prelucrătoare în formarea VAB din
regiune;
- dinamica investiţiilor în sectorul industrial: industria prelucrătoare are în
continuare cea mai mare pondere din totalul investiţiilor brute la nivel
regional;
- diversitatea activităţilor industriale, fiind reprezentate aproape toate
ramurile industriale, mai ales: mașini și aparate electrice, construcţii
metalice şi produse din metal, maşini şi echipamente, mijloace de
transport, industrie alimentară şi băuturi, textile şi produse textile,
confecţii din textile, pielărie şi încălţăminte, prelucrarea lemnului.
Potrivit datelor şi informaţiilor publicate în Breviarul Statistic al judeţului
Argeş, în anul 2012, industria a contribuit cu 43,0% la formarea P.I.B. al
judeţului, cu 55,1% la formarea cifrei de afaceri şi a asigurat locuri de muncă
pentru un număr de 63.103 salariaţi, reprezentând 49,0% din personalul
unităţilor locale, aproximativ 46,0% din numărul total de salariaţi şi peste
25,0% din populaţia ocupată a judeţului. De asemenea, producţia industrială a
asigurat peste 99,0% din exportul realizat la nivelul judeţului, din care exportul
de mijloace de transport a reprezentat 67,6%.
Menționăm scăderea înregistrată la nivel naţional în ultimii ani a locurilor
de muncă în IMM specializate în textile şi în pielărie pe fondul tendinţei de
relocare către est (Asia, etc.), observată actualmente la nivel mondial și IMM-
urile din industria alimentară au înregistrat o scădere semnificativă la nivel
naţional a locurilor de muncă datorită dificultăţilor în legătură cu adaptarea la
standardele de calitate specifice şi concurenţei cu produsele din UE.
Ponderea mare a industriei comparativ cu media europeană, corelată cu
evoluţiile descrescătoare din ultimii ani sugerează că evoluţiile viitoare sunt
condiţionate de măsura în care vom face faţă presiunii concurenţiale crescânde,
prin creşterea competitivităţii şi dezvoltarea prioritară a unor ramuri
industriale cu valoare adăugată mare.
Implicaţiile pentru ÎNVĂȚĂMÂNTUL PROFESONAL și TEHNIC
Anii care au urmat integrării României în Uniunea Europeană, dar și
faptul că țările dezvoltate ale UE au ieșit mai rapid din recesiune, a condus la
migrarea în continuare de forța de muncă spre țările UE.
Pe plan local, pe lângă scăderea cererilor (datorată crizei economice), o
adevărată amenințare pe piața muncii, o constituie deficitul de competențe la
8
nivelul candidaților astfel încât putem vorbi de apariția unui dezechilibru între
cerere și oferta de forță de muncă calificată.
Ca urmare, planurile de şcolarizare trebuie să reflecte, prin structura ofertei -
proporţional cu nevoile pieței muncii - diversitatea activităţilor industriale,
ponderea din ce în ce mai crescută a serviciilor, relansarea proiectelor în
domeniul construcţiilor / infrastructurii și nevoile de dezvoltare a agriculturii.
Calificări şi curriculum. Adaptările structurale din economie presupun
competenţe adecvate şi o mobilitate ocupaţională sporită (inclusiv
intersectorială) a forţei de muncă. Este necesară o permanentă adaptare a ofertei
educaționale la cerințele pieței muncii prin:
- aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire profesională;
- adaptarea prin curriculum în dezvoltare locală (CDL).
Dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii reclamă din partea învățământului
profesional și tehnic un răspuns adecvat la nevoile specifice IMM, de
adaptabilitate crescută a forţei de muncă la sarcini de lucru diverse, prin:
- Asigurarea pregătirii de bază pe competenţe tehnice generale
solide;
- Consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare, cu
dezvoltarea de abilități și competenţe specifice economiei de
piață (competențe antreprenoriale, tehnici de vânzare,
marketing, etc.);
- Promovarea învățării pe parcursul întregii vieți;
Ca răspuns la schimbările tehnologice şi organizaționale induse de
investițiile străine şi cerințele de competitivitate, trebuie ținut cont de:
- Creșterea permanentă nivelului de calificare al absolvenților
IPT;
- Importanța competenţelor cheie
- Formarea unor competențe adecvate pentru: noile tehnologii,
calitate, design, marketing, tehnici de vânzare;
- Cunoașterea limbilor străine
- Colaborarea între școli pentru calificările care presupun
competențe combinate, de exemplu: tehnice și protecția
mediului, tehnice şi comerciale/economice, tehnice - artistice –
IT (design, grafică, publicitate, design pagini web) etc.
- Formarea continuă a profesorilor;
Ca răspuns la cerinţele de mediu și a celor legate de sănătate și securitate
ocupațională (sănătatea și securitatea muncii) pe baza standardelor UE,
legislația de mediu și cea de sănătate și securitate în muncă au fost actualizate și
armonizate cu legislația specifică din celelalte state ale UE.
Ca urmare, unitățile economice din județul Argeş, au investit și investesc în
continuare în instruire și activități specifice în aceste domenii, iar învățământul
tehnic și profesional va trebui să își actualizeze oferta educaționala prin:
9
- Calitate în pregătirea pentru calificările specializate pentru
ecologie şi protecția mediului pe baza standardelor de mediu ale
UE;
- Dezvoltarea unor competențe de mediu ca parte din pregătirea
tehnică generală, indiferent de specialitate;
- Instruire specifică de bază în domeniul sănătății și securității
ocupaționale (sănătatea și securitatea muncii) corespunzător
domeniilor de pregătire.
Crearea unui sistem de învăţământ tehnic şi formare profesională modern,
capabil să contribuie la dezvoltarea continuă a competenţelor tinerilor şi
adulţilor (abordarea bazată pe învăţare pe tot parcursul vieţii) înseamnă
îmbunătăţirea guvernanţei acestui sistem, a calităţii învăţământului şi învăţării şi
dezvoltarea unui sistem financiar mai durabil. Alte reforme includ pregătirea
unei liste de calificări şi standarde, dezvoltarea capacităţilor şi competenţelor
cadrelor didactice şi ale formatorilor, încurajarea implicării partenerilor sociali
şi a comunităţilor locale în realizarea obiectivelor în materie de învăţământ
tehnic şi formare profesională şi crearea de condiţii egale pentru toţi.
O şansă pentru elevii care aleg învăţământul tehnic şi
profesional o constituie forma „duală”. Aceasta îi permite tânărului, care
a împlinit 16 ani, să încheie contracte de muncă cu un agent economic şi
să urmeze, în acelaşi timp, şi forma de învăţământ aleasă.
2.1.2 TENDINŢE DEMOGRAFICE
Datele statistice furnizate de INS evidențiază o scădere a populației
județului în perioada 2012-2015, de la 611024 la 600026 persoane.
2.1.2. Distribuția pe medii rezidențiale (urban/rural)
Conform datelor statistice la nivelul anului 2014 judeţul are un grad relativ
bun de urbanizare (45,93 %), fiind al doilea ca valoare din regiunea Sud
Muntenia.
R. Sud Muntenia
3059721 50,85 49,15 39,51 60,49
Argeş 600026 51,13 48,87 45,93 54,07
Distribuția populației pe medii de rezidență la 1 ianuarie 2015
Total (nr. pers.)
Urban Rural Urban
% Rural
%
R. Sud 3059721 1209102 1850619 39,51 60,49
Argeş 600026 275600 324426 45, 93 54,07
Sursa: INS
10
Pe medii de rezidență, la nivel județean, preponderentă este populația
rurală (54,07%).
În ceea ce priveşte repartiția pe medii de rezidență, la 1 iulie 2014, 45,94%
din populația județului trăia în mediul urban şi 54,06% în mediul rural, față de
39.51% şi respectiv 60,49% cât se înregistra la nivel regional.
Structura pe sexe indică pe ansamblul populației la nivel județean o
uşoară preponderență a persoanelor de sex feminin (51,35%), puțin peste
media națională şi regională (50,85%). La nivelul județului Argeș se
constată că procentele privind distribuția pe sexe a populației, din punct de
vedere demografic sunt apropiate de procentele la nivel național şi regional.
Structura pe vârste a populației poartă amprenta specifică unui proces de
îmbătrânire demografică, marcat, în principal, de scăderea natalității, care a
determinat reducerea absolută şi relativă a populației tinere (0-14 ani), şi de
creşterea ponderii populației vârstnice (de 60 ani şi peste). Județul Argeş are
cele mai mici ponderi pentru grupa de vârstă de peste 65 ani (18,83%), având
însă cea mai mare pondere (prin numărul şi ponderea populației) din grupele de
vârstă din intervalul 30 - 64 ani (49,02 %). La nivelul anului 2015 cea mai mică
pondere o au grupele de vârstă între 0 - 4 ani (4,39%), 5 – 9 ani (5,26 %), 10 –
14 ani (5,28 %), respectiv 15 – 19 ani (5,52 %) grupe care influențează IPT.
La nivelul județului Argeş se remarcă o distribuție pe medii rezidențiale
urban, 45,93% față de rural, 54,06%. În mediul rural ponderea populației
vârstnice este mai mare decât cea din mediul urban de 9,17 procente.
Populația adultă din grupa de vârstă 30 – 65 ani, este predominantă în
mediul urban față de rural, diferența fiind de 8,55 %.
Se constată procente aproximativ egale pe cele două medii de rezidență,
pentru grupele de vârstă 0 – 4 ani și 5 – 9 ani.
În privința populației școlare aferente grupelor de vârstă 10 – 14 ani și 15
– 19 ani, care în următorii ani vor pătrunde pe piața muncii, există mici
diferențe între cele două medii, de peste 1%.
În privința repartiției populației pe sexe și medii, atât la nivelul Regiunii
Sud – Muntenia, cât și în județul Argeș, se constată o pondere mai ridicată a
populației masculine, și feminine în mediul rural față de cel urban.
2.1.3 FINANŢAREA
Finanţarea activităţii este realizată de la bugetul de stat. La nivelul Liceul
Tehnologic „Petre Ionescu Muscel” , în anul financiar 2017:
- cheltuieli de personal: 2284100 lei
- cheltuieli materiale: 235900 lei
- investiții 200000 lei
11
2.1.4 TENDINŢE PRIVIND POPULAŢIA ŞCOLARĂ
Reducerea numărului de elevi este un element critic care trebuie luat în
calcul la proiectarea reţelei şcolare în perspectiva anului 2017.
În următorii 5 ani populaţia şcolară care va intra în învăţământul post
gimnazial se va reduce cu 5 %. Starea financiar-economică precară a familiilor
din mediul rural este o realitate cu consecinţe grave asupra tinerilor din acest
mediu, care se află adeseori în imposibilitatea de a-şi continua studiile.
Pe termen scurt şi mediu, la nivelul judeţului se constată o preponderenţă
a nevoilor de calificare de nivel profesional, iar pe termen mediu şi lung se
poate anticipa o creştere a nevoilor de calificare de la nivelul liceal superior în
sus.
Pentru liceul nostru, în intervalul 2014 – 2018 este previzionată o evoluţie
relativ constantă a numarului de clase propuse în planul de școlarizare
învățământul liceal și profesional astfel:
Filiera 2014-2015 2015-2016 2016-2017 2017-2018
Teoretică 1 1 1 2
Tehnologică
(zi și seral) 2 2 1 -
Învățământ profesional - 1 1 1
2.1.5 CONCLUZII
În prezent oferta de şcolarizare a Liceului Tehnologic „Petre Ionescu-
Muscel” este relativ corelată cu nevoile de calificare ale judeţului şi solicitarile
elevilor și părinților, mai ales a celor cu posibilități materiale reduse.
Prin competenţele formate trebuie avut în vedere o pregătire
de bază mai largă, competenţe sociale adecvate, dezvoltarea spiritului
antreprenorial, utilizarea noilor tehnologii, cultivarea atitudinii faţă de
muncă şi a respectului pentru calitate, mobilitate ocupaţională;
Facilitarea mobilităţii ocupaţionale, intersectoriale spre
activităţile de servicii, implică consolidarea pregătirii profesionale,
indiferent de calificare, cu competenţe specifice economiei de piaţa;
12
Se impune continuarea alternanței profilurilor din filiera
teoretică pentru corelarea ofertei educaționale cu cerinţele
absolvenţilor de gimnaziu.
2.2 Analiza mediului intern (Autoevaluare)
Liceul Tehnologic „Petre Ionescu-Muscel” oferă pregătire teoretică în
profilele real şi uman dar şi pregătire profesională în domeniul mecanică, prin
cursuri liceale de zi și seral și învățământ profesional de 3 ani.
Până în 1990 şcoala pregătea absolvenţi în exclusivitate pentru domeniul
forestier, prelucrarea lemnului, silvicultură şi mecanică. Ca urmare a creşterii
calificărilor pe piaţa muncii argeşene, dar și a solicitărilor venite din partea
comunității locale oferta de şcolarizare s-a modificat în acest sens. Oferta de
școlarizare s-a diversificat treptat astfel încât, în prezent, specializările din
domeniul teoretic rămân, prin alteranță – filologie, științe-sociale, științe ale
naturii, iar în domeniul mecanică venim în sprijinul elevilor prin calificări
atractive – tehnician transporturi și mecanic auto pentru învățământul
profesional.
Colaborarea cu agenţii economici din aceste sectoare asigură pregătirea
profesională a tinerilor în condiţii concrete de muncă.
Dotarea atelierelor de mecanică cu echipamente prin finanţare proprie va
permite desfăşurarea instruirii practice la standarde medii.
2.2.1 Colectarea şi analizarea datelor
Unul din obiectivele dezvoltării instituţionale ale unității şcolare a vizat
creşterea şanselor de inserţie socio – profesională a tinerilor absolvenţi.
Pentru monitorizarea acestui proces, în şcoală funcţionează o comisie
formată din profesori, diriginţi ai claselor terminale şi personalul secretariatului
şcolii. Anual sunt înregistrate noile date referitoare la inserţia profesională a
absolvenţilor.
Pentru ultimii 3 ani datele sunt următoarele:
An
Şcolar
Forma de
învăţământ
Total
absolvenți Angajaţi Şomeri
Alte
situaţii
2014 - 2015 Liceu 55 3 15 37
2015 - 2016 Liceu 31 4 12 15
2016 - 2017 Liceu 49 10 15 24
13
O preocupare constantă la nivelul şcolii este asigurarea calităţii
procesului educaţional. În acest sens am avut în vedere, implementarea învăţării
centrate pe elev, abordarea interdisciplinară, utilizarea pe o scară cât mai largă a
metodelor participativ–active de predare–învăţare, dar şi pregătirea
suplimentară a elevilor din anii terminali - şi nu numai- pentru depăşirea
dificultăţilor în învăţare.
Profesorii sunt interesaţi de tehnicile şi metodele moderne de predare –
învăţare şi participă constant la cursuri de formare continuă organizate de
C.C.D., universităţi sau în diverse alte programe.
2.2.2 Rezultatele proceselor de autoevaluare
Rezultatele examenelor de certificare a competenţelor profesionale la
liceu reflectă o bună pregătire profesională a tinerilor, menţinându-se un procent
constant de promovabilitate de 100 %.
Rolul Consilierii şi Orientării Vocaţionale este cu atât mai mare într-o
şcoală unde tinerii au nevoie de o importantă susţinere pentru dezvoltarea stimei
de sine, autonomiei, sentimentului de competenţă şi control asupra sarcinilor,
eficienţei, flexibilităţii, creativităţii, relaţionarea pozitivă cu ceilalți –
componenţe esenţiale şi necesare unei bune planificări a carierei şi a unei bune
inserţii socio – profesionale.
Referitor la cultura organizaţională dezvoltată în cadrul Liceului
Tehnologic „Petre Ionescu-Muscel”, trebuie subliniat faptul că se promovează
oportunităţi egale pentru toţi membrii săi, cultivarea spiritului de echipă şi al
competenţei.
Elevii sunt implicaţi în activităţile şcolii şi sunt reprezentaţi în Consiliul
elevilor.
Fondurile acordate de Primăria Domneşti vizează acoperirea cheltuielilor
curente, iar valoarea autofinanţărilor extrabugetare este încă insuficientă pentru
nevoile dezvoltării bazei materiale a instituţiei.
Se impune identificarea unor noi surse extrabugetare pentru dezvoltarea
viitoare a bazei materiale a şcolii.
Planul de şcolarizare
Procentul foarte slab la Examenul de Bacalaureat 2012, 2013,2014 a
ridicat ca sarcină prioritară pentru anii următori creșterea acestui procent. Ca
urmare, propunerile venite din partea Consiliului Profesoral au fost analizate de
Consiliul de Administrație și se ia în considerare menținerea filierei teoretice.
Pentru acoperirea cerințelor locale s-a introdus clasele de profesională şi
învăţământ seral.
14
În anul şcolar 2015-2016 planul de şcolarizare a fost:
1. Gradiniță - 4 grupe –preșcolari
2. Școla generală
Nr. crt Ciclu de învățământ Clasa Nr. clase
1 Primar Clasa pregătitoare
1
1 Gimnazial a V-a 1
3. Liceu – curs de zi – clasa a IX a
Nr.
Crt. Profil
Nr.
Clase Calificare profesională
1 Tehnic
2 1 Tehnician transporturi
Nr.
Crt. Profil
Nr.
Clase Specializare
1 Teoretic
2 1 Uman-științe sociale
4. Liceu – curs de zi - clasa a XI-a
Nr.
Crt. Profil
Nr.
Clase Specializare
1 Teoretic 1 Știinţe ale Naturii
Nr.
Crt. Profil
Nr.
Clase Specializare
1 Tehnic
2 1 Tehnician transporturi
5. Liceu – curs seral - Clasa XI-a
Nr.
Crt. Profil
Nr.
Clase Calificare profesională
1 Tehnic 1 Tehnician transporturi
15
2
6. Învățământ profesional- curs zi – clasa a IX-a
Nr.
Crt. Profil
Nr.
Clase Calificare profesională
1 Mecanica 1 Mecanic auto
Fenomenul abandonului şcolar în anul 2015 – 2016. La nivelul şcolii
acest fenomen este permanent monitorizat încercându-se reducerea lui, astfel
am avut 3 cazuri de abandon.
Planul de şcolarizare 2016-2017
Școala Generală
Ciclu de învăţământ Nr. clase /grupe Nr. elevi
preşcolar 4 69
primar 6 121
gimnazial 5 99
Total 15 288
Ciclu de învăţământ Nr. clase /grupe Nr. elevi
preşcolar 4grupe 69
primar Clasa pregătitoare 23
Clasa I 21
Clasa a II-a -2clase 40
Clasa a III-a 18
Clasa a IV-a 19
Total elevi primar 121
gimnazial Clasa aVa 21
Clasa a VI-a 14
Clasa a VII-a 31
Clasa a VIII-a-2 clase 33
Total elevi gimnaziu 99
16
Liceu - curs zi:
Ani de
studiu
Nr.
clase
Număr clase pe filiere şi profile Număr elevi
Filiera
teoretică
Profil Real
şi Uman
Filiera tehnologică
Teoretic Tehnic Resurse
naturale
şi prot.
mediului
Servicii Tehnic
IX 2 1 - - 1 27 17
X 2 1 - - 1 31 25
XI 2 1 - - 1 30 28
XII 2 1 - - 1 24 25
Total 8 4 - - 4 105 95
Liceu - curs seral: clasa a XI-a – 29 elevi
Liceu - curs seral: clasa a XII-a – 32 elevi
Învăţământ profesional
clasa a IX-a mecanic auto – 28 elevi
clasa a X-a mecanic auto – 25 elevi
Cadrele didactice din această unitate şi-au demonstrat din nou interesul în
acest domeniu.
Instruire centrată pe elev - Metodologii active de lucru la clasă
Planul de acţiune al şcolii
Utilizarea calculatorului şi a internet-ului
Orientare şi consiliere privind cariera în învăţământul profesional şi tehnic
Elaborarea şi utilizarea materialelor de învăţare
Elaborarea de auxiliare curriculare
În acest an s-au realizat toate tipurile de activităţi de perfecţionare:
activităţi la nivelul catedrei, cercuri pedagogice, consilii profesorale cu temă.
17
Planul de şcolarizare 2017-2018
În anul şcolar 2017 – 2018, am început activitatea cu un număr de 4
grupe învăţământ preşcolar şi 23 clase, structurate pe niveluri, filieră şi profil,
astfel:
Ciclu de învăţământ Nr. clase /grupe Nr. elevi
preşcolar 4 77
primar 6 123
gimnazial 4 86
liceal zi 8 215
liceal seral 2 70
profesional 3 84
Total 27 655
Ciclu de învăţământ Nr. clase /grupe Nr. elevi
preşcolar 4grupe 77
primar Clasa pregătitoare 20
Clasa I 23
Clasa a II-a 21
Clasa a III-a -2clase 40
Clasa a IV-a 19
Total elevi primar 123
gimnazial Clasa aVa 20
Clasa a VI-a 20
Clasa a VII-a 15
Clasa a VIII-a 31
Total elevi gimnaziu 86
18
Liceu - curs zi:
Ani de
studiu
Nr.
clase
Număr clase pe filiere şi profile Număr elevi
Filiera
teoretică
Profil Real
şi Uman
Filiera tehnologică
teoretic tehnic Resurse
naturale
şi prot.
mediului
Servicii Tehnic
IX 2 2 - - 0 58 0
X 2 1 - - 1 26 22
XI 2 1 - - 1 31 27
XII 2 1 - - 1 28 23
Total 8 5 - - 3 143 72
Liceu - curs seral: 70 elevi
Liceu - curs seral: clasa a XII-a – 38 elevi
Liceu - curs seral: clasa a XIII-a – 32 elevi
Invăţământ profesional 84 elevi
clasa a IX-a mecanic auto – 33 elevi
clasa a X-a mecanic auto – 29 elevi
clasa a XI-a mecanic auto – 22 elevi
19
2.2.3 ANALIZA SWOT
ANGAJAMENT
PUNCTE TARI
promovarea de către şcoală a unei
oferte educaţionale adaptată la
nevoile populaţiei şcolare si care
răspunde priorităţilor de dezvoltare
socio-economice la nivel local și
regional
instruire asistată pe calculator
asigurarea condiţiilor de eficienţă
pentru studiul limbilor străine
îmbogăţirea ariei curriculare cu o
gamă variată de activităţi
extracurriculare şi cursuri opţionale
schemele orare se încadrează în
numărul de ore prevăzut de MEN
PUNCTE SLABE
surse de finanțare insuficiente
baza materială precară
partea experimentală
insuficient abordată
implicarea insuficientă a unor
cadre didactice în activitatea
extracurriculară
rezultate sub potenţial la
bacalaureat
o comunicare slabă familie -
școală, datorată dezinteresului
unor părinți față de rolul școlii
în formarea personalității
elevilor.
OPORTUNITĂŢI
menținerea claselor cu profil real și
uman
înfiinţarea unei clase învăţământ
profesional (specializarea Mecanică)
şi a unei clase de învăţământ Seral cu
aceeaşi specializare pentru a
răspunde nevoilor de educaţie şi
instruire ale elevilor, cerinţelor pieţei
muncii întrucât zona Văii Râului
Doamnei oferă forţă de muncă
Uzinei Dacia Renault.
AMENINŢĂRI
evaluarea cunoştinţelor
teoretice nu este corelată cu
evaluarea abilităţilor practice
scăderea populaţiei şcolare
lipsa fondurilor
inexistenţa unei structuri a
economiei care să permită o
flexibilitate în schimbarea
specializărilor
numeroasele fonduri financiare
necesare acreditării și
autorizării, la care se adaugă
cele ce trebuie folosite pentru
menținerea funcționalității
bazei materiale necesare
procesului instructiv-educativ.
20
RESURSE UMANE
PUNCTE TARI
corp profesoral bine pregătit.
calitatea activităţii personalului
didactic
procent de promovabilitate ridicat la
Examenul de Evaluare Națională și
la Examenul de certificare a
competențelor profesionale
stimularea cadrelor didactice pentru
publicarea unor studii şi a unor
lucrări de specialitate
personal auxiliar şi administrativ
competent şi flexibil
asigurarea protecţiei muncii
realizarea unui sistem intern de
comunicare rapid, eficient şi
transparent
participarea la programe de formare
continuă în managementul
educaţional şi informare la zi în
domeniu
PUNCTE SLABE
procent de promovabilitate
nesatisfăcător la Examenul de
bacalaureat
nivel de participare scăzut la
examenul de bacalaureat
nivel de pregătire din ce în ce mai
scăzut al tinerilor care sunt admiși
în învățământul liceal
situații de abandon școlar și
absenteism
dezinteresul unor absolvenți ai
claselor a X-a, în special de la
profilul tehnic, de urma
învățământul liceal superior
neimplicarea tuturor părinţilor în
activitatea şi nevoile şcolii
utilizarea insuficientă a metodelor
de învăţare centrată pe elev
lipsa unei conexiuni inverse
eficiente, care să arate carențele
prezente în procesul instructiv-
educativ
OPORTUNITĂŢI
corelarea ofertei şcolare cu cererea
existentă pe piaţa muncii
accesarea de granturi cu finanțare
europeană
AMENINŢĂRI
posibilităţile materiale precare ale
unor familii, mai ales din mediul
rural
familii dezorganizate
scăderea populaţiei şcolare
reticenţă la schimbare
21
RESURSE MATERIALE
PUNCTE TARI
clădire reabilitată cu 8 săli de clasă,
centrală termică proprie.
laborator fizică/chimie.
laborator biologie.
1 cabinet informatică
acces Internet
1atelier de practică.
CDI
biblioteca
grupuri sanitare moderne
PUNCTE SLABE
fonduri insuficiente
autofinanţare redusă
lipsa unor materiale didactice,
actuale, de specialitate
lipsa logisticii din spațiile
multifuncționale, laboratoare
și atelier
lipsa dotărilor sălilor de clasă
cu echipamente care să ofere
un mediu de lucru adecvat,
modern și atractiv pentru elevi
și profesori
necesitatea dotării atelierului
cu echipamente necesare
pentru desfășurarea stagiilor
de pregătire practică și pentru
pregătirea examenului de
certificarea a competențelor
profesionale nivel 2
OPORTUNITĂŢI
obţinerea veniturilor extrabugetare oferă
posibilitatea ameliorării resurselor
materiale
cooperarea cu programe de finanţare
bune relaţii de colaborare cu mediul
universitar
atragerea de surse extrabugetare în scopul
achiziționării de echipamente didactice
AMENINŢĂRI
situaţia social-economică
precară la nivel naţional şi
local
posibilităţi financiare reduse
ale agenţilor economici de
sprijinire a unităţilor şcolare
salarii mici
legislaţie ambiguă şi instabilă
dotările atelierelor școlare
rămân doar pe seama
fondurilor obținute din
autofinanțare
22
PARTENERIATE
PUNCTE TARI
existenţa parteneriatelor pentru formarea
continuă
implicarea şcolii în relaţii cu instituţii
locale
implicarea şcolii în parteneriatul cu
şcolile generale şi colaborare cu
instituțiile publice
dezvoltarea parteneriatului social pentru
formarea profesională în cadrul
Comitetului zonal de dezvoltare
existența unor parteneriate pe teme
culturale, artistice, cu poliția și ISU,
instituțiile ce lupta împotriva drogurilor
PUNCTE SLABE
slaba implicare a unor instituţii
locale în sprijinirea problemelor
investiţiei.
funcționează mai ales teoretic și
foarte puțin practic
instituțiile locale nu acordă un
sprijin real bunei funcționări a
parteneriatelor, prin
monitorizarea nevoilor ce apar
pe parcursul derulării
parteneriatului
OPORTUNITĂŢI
realizarea prin contribuţiile benevole ale
părinţilor, stabilite în cadrul asociației
părinților.
implicarea părinţilor şi elevilor în
realizarea CDS
AMENINŢĂRI
scăderea unităţilor de profil
scăderea cifrei de afaceri a
unităţilor de profil
2.2.4 Rezumatul principalelor aspecte care necesită dezvoltare
În urma analizei situaţiei actuale şi a tendinţelor viitoare, constatăm
următoarele aspecte, care reprezintă priorităţi majore pentru şcoala noastră:
îmbunătăţirea ratei de participare și a promovabilităţii la Examenul de
Bacalaureat având ca efect atragerea unui număr mare de elevi din comunele
limitrofe;
obținerea autorizației de funcționare pentru noi specializări/calificări
profesionale la nivel liceal și postliceal;
accesarea de granturi cu finanțare europeană;
reducerea ratei de abandon la nivelul liceului și mai ales la clasele terminale;
creșterea ratei de absolvire a claselor terminale;
creșterea numărului de elevi care vor urma o facultate;
reducerea absenteismului și asigurarea unui progres școlar vizibil;
23
crearea unor relații de comunicare eficiente și permanente cu părinții;
crearea unui mediu de lucru adecvat, modern și atractiv pentru elevi și
profesori;
dezvoltarea unor metode de predare centrate pe elev și adaptate nevoilor lui;
dezvoltarea unor relații durabile cu membrii comunității locale etc.
identificarea nevoilor de educaţie ale comunităţii locale şi posibilităţile de
satisfacere în cadrul normativ şi cu resurse disponibile;
îmbunătățirea bazei materiale, diversificarea acesteia prin achiziția de
materiale didactice.
elaborarea planurilor de dezvoltare a unităţii şcolare pentru satisfacerea
nevoilor proprii şi ale comunităţii locale;
dezvoltarea resurselor umane prin dobândirea de noi competenţe în aplicarea
învăţării centrate pe elev şi a învăţării diferenţiate, utilizarea PC,
comunicarea în limbă străină;
aplicarea programelor naţionale de reformă;
elaborarea criteriilor de monitorizare şi evaluare a calităţii şcolare;
oferirea cadrului logistic (spaţiu şi aparatură) pentru programe şi activităţi
comunitare;
organizarea unor echipe mixte sau participarea personalului din şcoală la
diferite proiecte de dezvoltare comunitară şi alte proiecte locale sau
naţionale;
negocierea celor mai avantajoase condiţii de sprijinire comunitară pentru
unitatea noastră;
încheierea de contracte cu agenţi economici, ONG-uri şi alte organizaţii
privind prestări reciproce de servicii;
eficientizarea informării elevilor despre specificul calificărilor şi al
potenţialului acestora pe piaţa muncii;
implicarea sindicatului în procesul decizional şi în rezolvarea problemelor
unităţii şcolare.
Fondurile acordate de Primăria Domneşti vizează acoperirea cheltuielilor
curente, fără însă să rezolve decât parţial cheltuielile legate de baza materială
necesară desfăşurării activităţii de predare – învăţare, iar valoarea
autofinanţărilor extrabugetare este încă insuficientă pentru nevoile dezvoltării
bazei materiale.
Se impune identificarea unor noi surse extrabugetare pentru dezvoltarea
viitoare a bazei materiale a şcolii, precum şi pentru acordarea unor burse de
studiu care să faciliteze accesul la educaţie al tinerilor.
Ţinta esenţială a corpului profesoral de la Liceul Tehnologic „Petre
Ionescu-Muscel este îmbunătăţirea procesului instructiv – educativ care să le
permită dobândirea unor competenţe şi abilităţi specifice care să conducă la
obţinerea unor rezultate optime la examenele de absolvire; o bună educaţie va
ajuta la formarea tânărului absolvent ca cetăţean al comunităţii europene.
24
OBIECTIVE GENERALE
Ținta1: Reabilitarea și dotarea cu echipamente didactice moderne;
Ţinta 2: Dezvoltarea unei rețele de comunicare externă;
Ținta 3: Îmbunătățirea nivelului de pregătire a cadrelor didactice;
Ținta 4: Realizarea unei dezvoltări personale a elevilor în concordanță cu
standardele de pregătire profesională specifice
Ținta 5: Adaptarea ofertei educaționale pentru formarea profesională în funcție
de nevoile de calificare cerute de piața muncii
25
CUPRINS
1. Partea I – Contextul ________________________________pag. 3
1.1. Formularea scopului _______________________________pag. 3
1.2. Misiunea şcolii____________________________________pag. 3
1.3. Viziunea școlii ____________________________________pag. 3
1.4. Profilul actual al școlii ______________________________pag. 3
1.5. Analiza rezultatelor anului şcolar trecut_________________pag. 5
2. Partea a II-a – Analiza nevoilor _______________________pag. 5
2.1. Analiza nevoilor – Mediul extern______________________pag. 5
2.1.1. Analiza mediului economic_________________________pag. 5
2.1.2. Tendințe demografice_____________________________pag. 9
2.1.3. Finanțarea______________________________________pag. 10
2.1.4. Tendințe privind populația școlară ___________________pag.11
2.1.5. Concluzii_______________________________________pag. 11
2.2. Analiza nevoilor – Mediul intern (autoevaluarea)_______pag. 12
2.2.1. Colectarea şi analizarea datelor _____________________pag. 12
3.2.2.2. Rezultatele proceselor de autoevaluare______________pag. 13
3.2.2.3. Analiza SWOT_________________________________pag. 19
3.2.2.4. Rezumatul principalelor aspecte care necesită dezvoltate_pag. 22
Cuprins ______________________________________________pag. 25
Anexe Anexa PAS 1. Planul operaţional 2017-2018
Anexa PAS 2. Lista abrevierilor
Anexa PAS 3. Matricea logică
Anexa PAS 4. Date demografice
26
La elaborarea planului de acţiune al şcolii, priorităţile şi obiectivele au fost
supuse spre consultare cadrelor didactice în Consiliul Profesoral, profesorul
documentarist de la C.D.I, consiliul elevilor şi al părinţilor, fiind revizuite și aprobate.
Comisii formate din personalul şcolii vor urmări implementarea acţiunilor,
evaluarea acestora, raportând regulat progresul înregistrat managerilor, colegilor sau
altor factori.
Concluziile care se desprind din monitorizarea şi evaluarea curentă impun
reactualizări continue şi întocmirea planului operaţional viitor. Anexa PAS 2.
LISTĂ DE ABREVIERI PRAI Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ
PLAI Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ
PAS Planul de Acţiune al Şcolii
AJOFM Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă
ANOFM Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă
CJ Consiliul Judeţean
CAEN Nomenclatorul Activităţilor Economice Clasificarea Activitatilor din Economia Nationala
CNP Comisia Naţională de Prognoză
CR Consorţiu Regional
CLD Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social
COR Codul Ocupaţiilor din România
CDR Consiliul de Dezvoltare Regională
FPC Formare Profesională Continuă (formarea adulţilor)
DJS Direcţia Judeţeană de Statistică
SEOFM Strategia Europeană de Ocupare a Forţei de Munca
FSE Fondul Social European
UE Uniunea Europeană
PIB Produsul Intern Brut
INS Institutul Naţional de Statistică ( România)
IPT Învăţământ Profesional şi Tehnic
PDL Planul de Dezvoltare Locală
MMFPS Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale
PNAO Planul Naţional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă
PND Planul Naţional de Dezvoltare
ONG Organizaţii Non-guvernamentale
PDR Planul de Dezvoltare Regională
RO România
POS Programul Operaţional Sectorial
SAM Școala de Arte şi Meserii
SWOT Puncte tari, Puncte slabe, Oportunităţi, Riscuri (Strengths, Weaknesses, Oportunities, Threaths)
TVET Învăţământ Profesional şi Tehnic (Technical Vocational Education and Training)
VET Învăţământ şi Formare Profesională (Vocational Education and Training)
SPP Standare de Pregatire Profesională
27
Anexa PAS 3.
Matrice logică
Identificarea problemei:
Șomaj ridicat al absolvenților din învățământul profesional și tehnic Această problemă presupune identificarea cauzelor dar și a efectelor generate de
aceasta. În urma analizelor se poate construi arborele problemei:
AArrbboorreellee PPrroobblleemmeelloorr
Somaj ridicat al absolventilor din invatamantul profesional si tehnic
SOMAJ IN RANDUL
CADRELOR
DIDACTICE
EFECTE
CAUZE
Neconcordanta ofertei (calificari) cu cererea pietei
muncii
Competentele absolventilor nu raspund cerintelor angajatorilor
Schimbari neanticipate pe
piata muncii
Orientare si consiliere deficitara
Curriculum neadaptat la cerintele ag.
economici
COSTURI SUPLIMENTARE PENTRU
ANGAJATORI
SCADREA CREDIBILITATII SCOLII
Metode de instruire inadecvate
Necorelarea planurilor de scolarizare cu
nevoile pietei muncii
Insuficiente informatii despre piata muncii
Insuficienta pregatire metodica a cadrelor
didactice
Mijloace si echipamente de
instruire uzate moral
Deficit de abilitare curriculara a cadrelor
didactice
Neimplicarea partenerior
TENSIUNI SOCIALE
SCADEREA PERFORMANTELOR
ECONOMICE
SCADEREA ATRACTIVITATII
PT
INVESTITORI