Post on 02-Jun-2018
transcript
8/10/2019 PEDAGOGIE_5.AMG
1/33
EDUCAIA ADULTILOREDUCATIA PERMANENTA
C 2. Utilizeazacomunicarea didactica;
8/10/2019 PEDAGOGIE_5.AMG
2/33
Tema nr.2 portofoliuComentati urmtorul afi, care poate fi citit la un
restaurant turc din Paris:
Dumnezeul tu este evreu. Maina pe care o ai este japonez.
Pizza este italian, iar couscous-ul este algerian. Democraia pe care o practici este greceasc. Cafeaua ta este brazilian. Ceasul i este elveian. Cmaa este indian. Radioul tu este coreean. Vacanele tale sunt turceti, tunisiene sau marocane. Cifrele tale sunt arabe Scriitura i este latin, i reproezi vecinului tu c este strin!
8/10/2019 PEDAGOGIE_5.AMG
3/33
DIMENSIUNI ALE CONCEPTULUI
DE ,,EDUCAIA ADULILOR Educaia adulilor cuprinde n mod prioritar,
pe lang achiziia de cunotine, priceperisau deprinderi, mai ales dezvoltarea
aptitudinilor, a capacitii de creativitate, deintegrare a noilor cunotine, priceperi ideprinderi n ansambluri cognitive icomportamentale relativ stabile; cu altecuvinte a nvaa mereu cum s se pun maieficient n valoare aptitudinile, cum omul sinoveze noile condiii de munc i via i sse dezvolte n propriile direcii.
8/10/2019 PEDAGOGIE_5.AMG
4/33
EDUCAIA ADULTILOR
-nu este vorba de a aduga, ci a dezvoltapotenele existente, substanaintelectual i socio-moral a individului
astfel nct s se schimbe ntreaga structura personalitii. Educaia nu nseamnachiziie, ci implic o transformare aierarhiilor interne, dobndirea unui alt modde a (inter)aciona, intete la dezvoltareaadaptabilitii subiectului de format, acapacitii de a aciona i a competenei dea comunica.
8/10/2019 PEDAGOGIE_5.AMG
5/33
EDUCAIA ADULTILOR
n 1976, la conferina general UNESCOeducaia adulilor a fost definit ca unansamblu de procese organizate de educaie
cu un coninut i metode specifice, formalei informale prin care se prelungeteeducaia iniial, prin care persoaneleconsiderate adulte i dezvolt aptitudini, imbogesc cunotinele, i amelioreazcalificarea profesional; i reorienteazatitudinile i comportamentele ntr-o dublperspectiv; prin dezvoltare personal iprin participare la dezvoltarea social.
8/10/2019 PEDAGOGIE_5.AMG
6/33
EDUCAIA ADULTILOR
Conceptul de educaie a adulilor are cincicaracteristici normative: 1.Globalitatea i continuitate( pentru c se
ntinde de-a lungul ntregii viei, se mai utilizeaz isintagmele educaia continu, iar pentru c vizeaz
progresul material i social,asumarea deresponsabiliti, UNESCO insist asupra sintagmelordezvoltare comunitar ieducaie comunitar.
2.Minimismul indispensabiltoi oamenii aunevoie de o educaie de baz pentru a nelege
mecanismele vieii comunitare. 3. Libertatea structuralposibilitatea de a fi nafara instituiilor colare tradiionale.
4. Utilitateal ajut pe individ s-i rezolveproblemele vieii
5. Echitatease adreseaz n mod egal tuturor.
8/10/2019 PEDAGOGIE_5.AMG
7/33
Funcii ale educaiei adulilor
-ofer a doua ans de a obine ocalificare;
-favorizeaz dezvoltarea personalitii -crete competena profesional; -orienteaz adulii spre rezolvarea
problemelor importante i ctre unnou mod de a proceda; -promoveaz aciunea comunitar.
8/10/2019 PEDAGOGIE_5.AMG
8/33
INVAREA LA COPIL VS.
NVAREA LA ADULT Un copil este o fiin dependent; a fi adult
nseamn a fi independent. Knowles afirma c ceamai adnc nevoie pe care o simte un adult este de
a fi tratat ca un adult, adic precum o persoanindependent. Spre deosebire de copil, nvarea adultului
nseamn adncire, restructurare, creaie;esteaxat pe situaii concrete, desprinse din via, face
apel la experien.Se poate remarca inversarearaportului informativ-formativ, ceea ce semnificpunerea unui accent deosebit pe activitilecreative- practice.
8/10/2019 PEDAGOGIE_5.AMG
9/33
EDUCAIA ADULTILOR
Pentru aduli, noiunea de educator nu are nmod hotrtor nelesul unei persoaneanume; pentru adult, educatorul semnific nprimul rnd activitatea de munc pe care odesfoar mpreun cu grupul din care faceparte ( profesional, familial).Trstura ceamai evident a nvrii la aduli esteresponsabilitatea cu care ei caut s-i
nsueasc deprinderi i cunotine. Adultul
se angajeaz ntr-o activitate de nvaredac exist o corelaie ntre proiectele sale idorina de a le realiza.
8/10/2019 PEDAGOGIE_5.AMG
10/33
EDUCAIA ADULTILOR
Pentru adult, activitatea de nvare nseamnun act interior, nu constrngere; el nu e unreceptor pasiv, el caut, descopercunotinele, este un agent al propriei
educaii. Adultul nu doretes fie educat. Eleste acum format. Oricrei ncercri de a-lreeduca i va opune rezisten. Adultul seeduc singur. Profesorul de aduli
transmite cunotine i priceperi, dar el nutrebuie s educe pentru comportamentedeterminate. Adulii se implic au o motivaieintrinsec i sunt orientai ctre un scop bine
definit.
8/10/2019 PEDAGOGIE_5.AMG
11/33
Cinci caracteristici ale
nvrii la adult: 1. Omul nva ntreaga via, chiar dac
traverseaz perioade de evoluie sau declin naceast aciune.
2.Efectul nvrii const n schimbrile de rol aleindividului ( dobndete statutul deprieten,membru al unei familii, ai unui colectiv de munc),aceste schimbri de rol presupun ctigarea unorcompetene profesionale i interperonale.
3.Prin socializare, individul dobndete maturitate (capacitate de autoconducere,autodisciplin).
4.Experiena are un rol hotrtor n a se angaja nnvare.
5.Dorina de a participa activ la evenimentele vieiii face pe muli aduli s devin autodidaci snvee pentru ntraga via.
8/10/2019 PEDAGOGIE_5.AMG
12/33
EDUCAIA ADULTILOR
Atunci cnd elaborm un plan de instruire trebuies inem seama de urmtoarele caracteristici:
-adulii au nevoie s tie de ce trebuie s nvee unanumit lucru; -adulii nva mai bine experimentnd; -adulii nva cel mai productiv atunci cnd
subiectul constituie pentru ei o valoare cu
aplicabilitate imediat; -adulii trebuie implicai n planificarea i evaluarea
activitii lor -adulii sunt mai interesai de subiecte care se
refer la profesia sau la viaa lor personal
8/10/2019 PEDAGOGIE_5.AMG
13/33
Educatia permanenta
Este un sistem educational deschis, compus dinobiective, continuturi, forme si tehnici educationale,care asigura intretinerea si dezvoltarea continua apotentialului cognitiv, afectiv si actional alpersonalitatii, al capacitatilor si deprinderilor deautoeducatie, formarea de personalitatiindependente si creative
Educatia permanenta se constituie ca un ansamblude mijloace puse la dispozitia oamenilor de orice
varsta, sex, situatie sociala si profesionala, pentruca ei sa nu inceteze sa se formeze de-a lungulvietii, cu scopul de a-si asigura deplina dezvoltare afacultatilor si participarea eficienta la progresulsocietatii.
8/10/2019 PEDAGOGIE_5.AMG
14/33
Educatia permanenta
Conditiile care au impus acest principiu n practicaeducationala actuala sunt:
a)evolutia stiintifica si tehnologica din a doua
jumatate a secolului XX, care a dus la "explozia"cunoasterii,concomitent cu fenomenul deperisabilitate rapida a cunostintelor.
b)noile mutatii din viata economico-sociala, politicasi culturala ,
c)schimbarile n structura demografica indica ocrestere a populatiei vrstnice d)cresterea timpului liber poate fi o sursa de
progres si bunastare, dar si o cauza de regres
8/10/2019 PEDAGOGIE_5.AMG
15/33
Educatia permanenta
Principalele caracteristici ale educatieipermanente
- Educatia nu se termina la sfrsitul
instructiei scolare, -Educatia permanenta nu este dedicata
exclusiv adultilor,ea cuprinde si unifica toateetapele educatiei: prescolare, primare,
liceala, universitara, postuniversitara ; -Educatia permanenta include n acelasi
timp modalitatile formale si nonformale
8/10/2019 PEDAGOGIE_5.AMG
16/33
Educatia permanenta
- Comunitatea, grupurile sociale, ntregulmediu detine un rol foarte important neducarea individului
-Educatia permanenta mbraca un caracteruniversal si democratic.
Educatia permanenta are doua laturicomponente: generala si profesionala
-Educarea permanent exercita o functiecoercitiva, remedieaza dificultatile educatieiactuale
8/10/2019 PEDAGOGIE_5.AMG
17/33
Educatia permanenta
- Principalele functii ale educateipermanente sunt: integrarea, inovarea si
adaptarea reciproca a individului si asocietatii;
-Sunt trei conditii esentiale pentru a realizaeducatia permanenta:ocazia, motivatia si
educabilitatea - Scopul final al educatiei permanente este
sa amelioreze si sa ridice conditiile de viata.
8/10/2019 PEDAGOGIE_5.AMG
18/33
Educatia permanenta
Caracterul permanent al educatiei estedefinit pe doua coordonate mari:
1. Ca proces cu caracter social-istoric
(educatia a aparut odata cu tipul deoranduire sclavagista si a continuat intr-unsistem specific in fiecare tip de oranduiresociala devenind un proces din ce in ce maicomplex)
2. Ca dimensiune a vietii individului de lanastere pana la varsta retragerii dinactivitate.
8/10/2019 PEDAGOGIE_5.AMG
19/33
Obiectivele educatiei permanente
-intelegerea necesitatii educatiei permanenteatat la nivelul factorilor de decizie, aunitatilor de invatamant si a altor factorieducativi, cat si al individului tanar si adult
-asigurarea improspatarii si imbogatiriisistematice si continue a cunostntelorgenerale si speciale
perfectionarea capacitatilor si
deprinderilor intelectuale si profesionale, iarpentru educatori si a celor pedagogice-metodice, precum si dezvoltarea aptitudinilorgenerale si speciale
8/10/2019 PEDAGOGIE_5.AMG
20/33
Obiectivele educatiei permanente
-adaptarea pregatirii profesionale, a calificariila schimbarile si mutatiile stiintifico-tehnice,profesionale etc.,mergand in unele situatii,
pana la schimbarea profesiei (calificarii), -scientizarea si culturalizarea vietii sociale
-asigurarea progresului social continuu ;
-diminuarea efectelor uzurii morale acunostintelor teoretice si practice
-dobandirea de tehnici si deprinderi deeducatie permanenta
8/10/2019 PEDAGOGIE_5.AMG
21/33
Educatia adultilor si educatia
permanenta Educatia permanenta se constituie ca
un ansamblu de mijloace puse la
dispozitia oamenilor de orice varsta,sex, situatie sociala si profesionala,pentru ca ei sa nu inceteze sa seformeze de-a lungul vietii, cu scopul
de a-si asigura deplina dezvoltare afacultatilor si participarea eficienta laprogresul societatii.
8/10/2019 PEDAGOGIE_5.AMG
22/33
Educatia interculturala
Educatia interculturala se refera la teme ca :
acceptare si participare
nvatarea convietuirii
a nvata sa traiesti mpreuna
evitarea stereotipiilor si a prejudecatilor
propune solutii pentru promovarea valorilordemocratiei si interculturalitatii /multiculturalitatii.
Dezvoltarea abilitatilor de comunicare interculturalapresupune nvatarea acestora att n cadrulorganizat (educatia formala), ct si n si prinactivitati de educatie non-formala si infor
8/10/2019 PEDAGOGIE_5.AMG
23/33
Educatia interculturala
Formarea intercultural presupune, dupMicheline Rey (1999, p. 180), cel puin
dou dimensiuni, care se leag indisolubiluna cu cealalt: - o dimensiune a "cunotinelor" (pe ct
posibil obiectiv i construit din multiple
unghiuri) i -o dimensiune a "experienei" (subiectiv i
relaional).
8/10/2019 PEDAGOGIE_5.AMG
24/33
Educatia interculturala
Achiziionarea instrumentelor conceptuale se referla:
-cunoaterea drepturilor omului i a instrumentelorinternaionale cu referire la acestea;
-o cunoatere a principalelor probleme ale timpuluinostru i a violrii drepturilor omului;
-cunoaterea instituiilor, a organizaiilorguvernamentale i nonguvernamentale, locale,naionale, regionale, internaionale care ar puteafacilita deschiderea ctre educaia intercultural ila care instituiile educative ar putea s fac apel;
-o cunoatere a reelelor sociale, profesionale imediatice ale regiunii cu care s-ar putea colabora;
-cunoaterea populaiilor defavorizate ale regiunii, asituaiei lor i a nevoilor acestora;
8/10/2019 PEDAGOGIE_5.AMG
25/33
Educatia interculturala
Achiziiile metodologice, cu inciden aptitudinal,se realizeaz prin:
- ajutarea educatorilor sau a altor categorii
profesionale pentru a rspunde la nevoilediversificate ale publicului colar, mai ales ale celuidefavorizat sau cu nevoi speciale;
- facilitatea depistrii, aprecierii i fructificriicompetenelor elevilor care provin din mediidefavorizate, chiar dac acestea nu se ridic laaltitudinea cerut de coal;
- iniierea n metodele active i participative, norganizrea unui nvmnt pe grupe cooperative,n organizarea unor proiecte colective, prin animaiesau joc de rol, prin dezbateri, negociere etc.;
8/10/2019 PEDAGOGIE_5.AMG
26/33
Educatia interculturala
- ajutarea la pregtirea activitilor vizate (vizite lamuzee, monumente arhitectonice, intreprinderi,proiecte de utilitate public) pentru ca elevii s-imaterializeze experienele de care dispun;
- familiarizarea cu utilizarea documentelorautentice, lectura critic a manualelor colare i ainformaiei;
- obinuirea cu aplanarea conflictelor,reperarea prejudecilor, a stereotipurilor i afuncionrii acestora;
- atenionarea la nenelegerile care ar puteasurveni ntre persoane de limbi, culturi sau religiidiferite i a-i ajuta s le depeasc;
8/10/2019 PEDAGOGIE_5.AMG
27/33
Educatia interculturala
-ncurajarea adoptrii unor strategii novatoare,cooperarea cu ansamblul de parteneri ai comunitiii transformarea instituiilor educative n centre depromovare a interculturalitii la nivel comunitar;
- familiarizarea cu tehnologia educativ, cunvmntul de la distan i obinuirea de acolabora cu media;
- evaluarea nvmntului i a educaiei nunumai n termeni de selecie i competiie, ci i nfuncie de relaiile sociale dezvoltate ca urmare aunei educaii dimensionate dup principiileinterculturalitii (Rey, 1996, pp. 77-80).
8/10/2019 PEDAGOGIE_5.AMG
28/33
Educatia interculturala
Iat cteva reguli procedurale de baz nformarea intercultural (Camilleri, 1999)
1.nelegerea logicii fiecrei culturi 2. Educarea n perspectiva relativismului
3. A nu sacraliza culturile
4.A lua n serios eterogenitatea 5.A recunoate nenelegerile i conflictele
1 l l i ii
8/10/2019 PEDAGOGIE_5.AMG
29/33
1.nelegerea logiciifiecrei culturi
nelegerea logicii fiecrei culturi. Fiecareindivid trebuie asigurat c face parte dintr-o culturce are toate atributele demnitii i valorii. Nu estedeloc onest s decretezi alte culturi ca fiind minore,bizare, ocante sau s avansezi ierarhii valoricentre culturi. Judecile peiorative la adresa uneiculturi trebuie s dispar, demonstrnd legturileindestructibile dintre realiti i specificitile lorculturale. Culturile se construiesc n funcie de unanumit mediu, rspunznd unor nevoi binedeterminate. La fel, culturile trebuie explicate
pornind de la modelele de plecare, de la principiileprofunde care le-au generat. Configuraiile culturalesunt autocentrate, ele pornesc de la un filon debaz n jurul cruia se adaug noi elemente; enecesar s priveti din interior (printr-un demersemic) i nu din exterior (printr-un demers etic)pentru a nelege cu adevrat o cultur.
8/10/2019 PEDAGOGIE_5.AMG
30/33
2. Educarea n
perspectiva relativismului Educarea n perspectiva relativismului.
Sistemele culturale trebuiejudecate n relaiecu, ntr-un mod detaat, de-centrat, pentru a ieide sub tutela judecilor etnocentriste. Un primnivel al acestei poziii const n a prezentamodelul tu cultural, fr ns a-l impune. Aldoilea nivel ar consta n contientizarea faptuluic nu avem nici un motiv n a decretasuperioritatea culturii proprii. Nu numai c trebuie
s fim tolerani fa de alii, dar e corect srecunoatem c nu putem legitima o judecat devaloare ierarhizant asupra a dou sau mai multeculturi.
8/10/2019 PEDAGOGIE_5.AMG
31/33
3. A nu sacraliza culturile
A nu sacraliza culturile. Legitimnd anumiteculturi, ca practici acceptabile, nu trebuie ajuns laa le sacraliza, a le supradimensiona n defavoareaaltora. Dinamica intercultural implic co-sentimentul principiului schimbrii i altransformrilor permanente. Interculturalul faces se treac de la ipostaza culturii dictate saudecretate de un grup, impus ca o transcenden,la ipostaza nelegerii culturii ca dialog cu alii; se
trece de la cultura-produs la cultura-proces,de la o perspectiv static la una dinamic. Staumrturie pentru aceast nelegere datele istorieii ale antropologiei culturale: toate culturile trec,au o via oarecare, se transform, setransfigureaz n multiple forme n timp i spaiu.
8/10/2019 PEDAGOGIE_5.AMG
32/33
4.A lua n serios
eterogenitatea A lua n serios eterogenitatea.Trebuie nvat
c eterogenitatea nu are nimic blamabil n sine,atunci cnd apare n mod natural, fr a fi
impus. Trim din ce n ce mai mult n spaiiculturale multiforme, difereniate. A fi contrarasismului, a cunoate mecanismele excluziunii ia lupta mpotriva barierelor artificial construitentre indivizi sau colectiviti constituie o conduit
ce se cere a fi achiziionat de cel chemat srealizeze educaie pentru diversitate.
5 A t
8/10/2019 PEDAGOGIE_5.AMG
33/33
5.A recunoatenenelegerile i conflictele
A recunoate nenelegerile i conflictele. Asesiza realitatea aa cum este, chiar dac estedeficitar sub aspect intercultural, constituie unexamen de onestitate i probitate profesional.Conflictele ntre culturi sau ntre persoaneleaparinnd unor topici culturale diferite sunt
evidente, iar a le contientiza constituie primulpas n a le rezolva. Negativul se cere asumat,interpretat, neles, cu toate consecinelepsihologice. Socialul faciliteaz uneori conflicteleinterculturale. Insecuritatea economic, omajul,
concurena pe piaa muncii, schimbrile sociale,orgoliile de tot felul au i o component culturalcare antreneaz conflict, inclusiv n perspectivintercultural. Sunt apoi conflicte valoriceaproape insurmontabile pentru moment careafecteaz bunele legturi dintre purttoriidi l lt i iil dif it