PEDAGOGIE_5.AMG

8/10/2019 PEDAGOGIE_5.AMG

1/33

EDUCAIA ADULTILOREDUCATIA PERMANENTA

C 2. Utilizeazacomunicarea didactica;


2/33

Tema nr.2 portofoliuComentati urmtorul afi, care poate fi citit la un

restaurant turc din Paris:

Dumnezeul tu este evreu. Maina pe care o ai este japonez.

Pizza este italian, iar couscous-ul este algerian. Democraia pe care o practici este greceasc. Cafeaua ta este brazilian. Ceasul i este elveian. Cmaa este indian. Radioul tu este coreean. Vacanele tale sunt turceti, tunisiene sau marocane. Cifrele tale sunt arabe Scriitura i este latin, i reproezi vecinului tu c este strin!


3/33

DIMENSIUNI ALE CONCEPTULUI

DE ,,EDUCAIA ADULILOR Educaia adulilor cuprinde n mod prioritar,

pe lang achiziia de cunotine, priceperisau deprinderi, mai ales dezvoltarea

aptitudinilor, a capacitii de creativitate, deintegrare a noilor cunotine, priceperi ideprinderi n ansambluri cognitive icomportamentale relativ stabile; cu altecuvinte a nvaa mereu cum s se pun maieficient n valoare aptitudinile, cum omul sinoveze noile condiii de munc i via i sse dezvolte n propriile direcii.


4/33

EDUCAIA ADULTILOR

-nu este vorba de a aduga, ci a dezvoltapotenele existente, substanaintelectual i socio-moral a individului

astfel nct s se schimbe ntreaga structura personalitii. Educaia nu nseamnachiziie, ci implic o transformare aierarhiilor interne, dobndirea unui alt modde a (inter)aciona, intete la dezvoltareaadaptabilitii subiectului de format, acapacitii de a aciona i a competenei dea comunica.


5/33

EDUCAIA ADULTILOR

n 1976, la conferina general UNESCOeducaia adulilor a fost definit ca unansamblu de procese organizate de educaie

cu un coninut i metode specifice, formalei informale prin care se prelungeteeducaia iniial, prin care persoaneleconsiderate adulte i dezvolt aptitudini, imbogesc cunotinele, i amelioreazcalificarea profesional; i reorienteazatitudinile i comportamentele ntr-o dublperspectiv; prin dezvoltare personal iprin participare la dezvoltarea social.


6/33

EDUCAIA ADULTILOR

Conceptul de educaie a adulilor are cincicaracteristici normative: 1.Globalitatea i continuitate( pentru c se

ntinde de-a lungul ntregii viei, se mai utilizeaz isintagmele educaia continu, iar pentru c vizeaz

progresul material i social,asumarea deresponsabiliti, UNESCO insist asupra sintagmelordezvoltare comunitar ieducaie comunitar.

2.Minimismul indispensabiltoi oamenii aunevoie de o educaie de baz pentru a nelege

mecanismele vieii comunitare. 3. Libertatea structuralposibilitatea de a fi nafara instituiilor colare tradiionale.

4. Utilitateal ajut pe individ s-i rezolveproblemele vieii

5. Echitatease adreseaz n mod egal tuturor.


7/33

Funcii ale educaiei adulilor

-ofer a doua ans de a obine ocalificare;

-favorizeaz dezvoltarea personalitii -crete competena profesional; -orienteaz adulii spre rezolvarea

problemelor importante i ctre unnou mod de a proceda; -promoveaz aciunea comunitar.


8/33

INVAREA LA COPIL VS.

NVAREA LA ADULT Un copil este o fiin dependent; a fi adult

nseamn a fi independent. Knowles afirma c ceamai adnc nevoie pe care o simte un adult este de

a fi tratat ca un adult, adic precum o persoanindependent. Spre deosebire de copil, nvarea adultului

nseamn adncire, restructurare, creaie;esteaxat pe situaii concrete, desprinse din via, face

apel la experien.Se poate remarca inversarearaportului informativ-formativ, ceea ce semnificpunerea unui accent deosebit pe activitilecreative- practice.


9/33

EDUCAIA ADULTILOR

Pentru aduli, noiunea de educator nu are nmod hotrtor nelesul unei persoaneanume; pentru adult, educatorul semnific nprimul rnd activitatea de munc pe care odesfoar mpreun cu grupul din care faceparte ( profesional, familial).Trstura ceamai evident a nvrii la aduli esteresponsabilitatea cu care ei caut s-i

nsueasc deprinderi i cunotine. Adultul

se angajeaz ntr-o activitate de nvaredac exist o corelaie ntre proiectele sale idorina de a le realiza.


10/33

EDUCAIA ADULTILOR

Pentru adult, activitatea de nvare nseamnun act interior, nu constrngere; el nu e unreceptor pasiv, el caut, descopercunotinele, este un agent al propriei

educaii. Adultul nu doretes fie educat. Eleste acum format. Oricrei ncercri de a-lreeduca i va opune rezisten. Adultul seeduc singur. Profesorul de aduli

transmite cunotine i priceperi, dar el nutrebuie s educe pentru comportamentedeterminate. Adulii se implic au o motivaieintrinsec i sunt orientai ctre un scop bine

definit.


11/33

Cinci caracteristici ale

nvrii la adult: 1. Omul nva ntreaga via, chiar dac

traverseaz perioade de evoluie sau declin naceast aciune.

2.Efectul nvrii const n schimbrile de rol aleindividului ( dobndete statutul deprieten,membru al unei familii, ai unui colectiv de munc),aceste schimbri de rol presupun ctigarea unorcompetene profesionale i interperonale.

3.Prin socializare, individul dobndete maturitate (capacitate de autoconducere,autodisciplin).

4.Experiena are un rol hotrtor n a se angaja nnvare.

5.Dorina de a participa activ la evenimentele vieiii face pe muli aduli s devin autodidaci snvee pentru ntraga via.


12/33

EDUCAIA ADULTILOR

Atunci cnd elaborm un plan de instruire trebuies inem seama de urmtoarele caracteristici:

-adulii au nevoie s tie de ce trebuie s nvee unanumit lucru; -adulii nva mai bine experimentnd; -adulii nva cel mai productiv atunci cnd

subiectul constituie pentru ei o valoare cu

aplicabilitate imediat; -adulii trebuie implicai n planificarea i evaluarea

activitii lor -adulii sunt mai interesai de subiecte care se

refer la profesia sau la viaa lor personal


13/33

Educatia permanenta

Este un sistem educational deschis, compus dinobiective, continuturi, forme si tehnici educationale,care asigura intretinerea si dezvoltarea continua apotentialului cognitiv, afectiv si actional alpersonalitatii, al capacitatilor si deprinderilor deautoeducatie, formarea de personalitatiindependente si creative

Educatia permanenta se constituie ca un ansamblude mijloace puse la dispozitia oamenilor de orice

varsta, sex, situatie sociala si profesionala, pentruca ei sa nu inceteze sa se formeze de-a lungulvietii, cu scopul de a-si asigura deplina dezvoltare afacultatilor si participarea eficienta la progresulsocietatii.


14/33

Educatia permanenta

Conditiile care au impus acest principiu n practicaeducationala actuala sunt:

a)evolutia stiintifica si tehnologica din a doua

jumatate a secolului XX, care a dus la "explozia"cunoasterii,concomitent cu fenomenul deperisabilitate rapida a cunostintelor.

b)noile mutatii din viata economico-sociala, politicasi culturala ,

c)schimbarile n structura demografica indica ocrestere a populatiei vrstnice d)cresterea timpului liber poate fi o sursa de

progres si bunastare, dar si o cauza de regres


15/33

Educatia permanenta

Principalele caracteristici ale educatieipermanente

- Educatia nu se termina la sfrsitul

instructiei scolare, -Educatia permanenta nu este dedicata

exclusiv adultilor,ea cuprinde si unifica toateetapele educatiei: prescolare, primare,

liceala, universitara, postuniversitara ; -Educatia permanenta include n acelasi

timp modalitatile formale si nonformale


16/33

Educatia permanenta

- Comunitatea, grupurile sociale, ntregulmediu detine un rol foarte important neducarea individului

-Educatia permanenta mbraca un caracteruniversal si democratic.

Educatia permanenta are doua laturicomponente: generala si profesionala

-Educarea permanent exercita o functiecoercitiva, remedieaza dificultatile educatieiactuale


17/33

Educatia permanenta

- Principalele functii ale educateipermanente sunt: integrarea, inovarea si

adaptarea reciproca a individului si asocietatii;

-Sunt trei conditii esentiale pentru a realizaeducatia permanenta:ocazia, motivatia si

educabilitatea - Scopul final al educatiei permanente este

sa amelioreze si sa ridice conditiile de viata.


18/33

Educatia permanenta

Caracterul permanent al educatiei estedefinit pe doua coordonate mari:

1. Ca proces cu caracter social-istoric

(educatia a aparut odata cu tipul deoranduire sclavagista si a continuat intr-unsistem specific in fiecare tip de oranduiresociala devenind un proces din ce in ce maicomplex)

2. Ca dimensiune a vietii individului de lanastere pana la varsta retragerii dinactivitate.


19/33

Obiectivele educatiei permanente

-intelegerea necesitatii educatiei permanenteatat la nivelul factorilor de decizie, aunitatilor de invatamant si a altor factorieducativi, cat si al individului tanar si adult

-asigurarea improspatarii si imbogatiriisistematice si continue a cunostntelorgenerale si speciale

perfectionarea capacitatilor si

deprinderilor intelectuale si profesionale, iarpentru educatori si a celor pedagogice-metodice, precum si dezvoltarea aptitudinilorgenerale si speciale


20/33

Obiectivele educatiei permanente

-adaptarea pregatirii profesionale, a calificariila schimbarile si mutatiile stiintifico-tehnice,profesionale etc.,mergand in unele situatii,

pana la schimbarea profesiei (calificarii), -scientizarea si culturalizarea vietii sociale

-asigurarea progresului social continuu ;

-diminuarea efectelor uzurii morale acunostintelor teoretice si practice

-dobandirea de tehnici si deprinderi deeducatie permanenta


21/33

Educatia adultilor si educatia

permanenta Educatia permanenta se constituie ca

un ansamblu de mijloace puse la

dispozitia oamenilor de orice varsta,sex, situatie sociala si profesionala,pentru ca ei sa nu inceteze sa seformeze de-a lungul vietii, cu scopul

de a-si asigura deplina dezvoltare afacultatilor si participarea eficienta laprogresul societatii.


22/33

Educatia interculturala

Educatia interculturala se refera la teme ca :

acceptare si participare

nvatarea convietuirii

a nvata sa traiesti mpreuna

evitarea stereotipiilor si a prejudecatilor

propune solutii pentru promovarea valorilordemocratiei si interculturalitatii /multiculturalitatii.

Dezvoltarea abilitatilor de comunicare interculturalapresupune nvatarea acestora att n cadrulorganizat (educatia formala), ct si n si prinactivitati de educatie non-formala si infor


23/33


Formarea intercultural presupune, dupMicheline Rey (1999, p. 180), cel puin

dou dimensiuni, care se leag indisolubiluna cu cealalt: - o dimensiune a "cunotinelor" (pe ct

posibil obiectiv i construit din multiple

unghiuri) i -o dimensiune a "experienei" (subiectiv i

relaional).


24/33


Achiziionarea instrumentelor conceptuale se referla:

-cunoaterea drepturilor omului i a instrumentelorinternaionale cu referire la acestea;

-o cunoatere a principalelor probleme ale timpuluinostru i a violrii drepturilor omului;

-cunoaterea instituiilor, a organizaiilorguvernamentale i nonguvernamentale, locale,naionale, regionale, internaionale care ar puteafacilita deschiderea ctre educaia intercultural ila care instituiile educative ar putea s fac apel;

-o cunoatere a reelelor sociale, profesionale imediatice ale regiunii cu care s-ar putea colabora;

-cunoaterea populaiilor defavorizate ale regiunii, asituaiei lor i a nevoilor acestora;


25/33


Achiziiile metodologice, cu inciden aptitudinal,se realizeaz prin:

- ajutarea educatorilor sau a altor categorii

profesionale pentru a rspunde la nevoilediversificate ale publicului colar, mai ales ale celuidefavorizat sau cu nevoi speciale;

- facilitatea depistrii, aprecierii i fructificriicompetenelor elevilor care provin din mediidefavorizate, chiar dac acestea nu se ridic laaltitudinea cerut de coal;

- iniierea n metodele active i participative, norganizrea unui nvmnt pe grupe cooperative,n organizarea unor proiecte colective, prin animaiesau joc de rol, prin dezbateri, negociere etc.;


26/33


- ajutarea la pregtirea activitilor vizate (vizite lamuzee, monumente arhitectonice, intreprinderi,proiecte de utilitate public) pentru ca elevii s-imaterializeze experienele de care dispun;

- familiarizarea cu utilizarea documentelorautentice, lectura critic a manualelor colare i ainformaiei;

- obinuirea cu aplanarea conflictelor,reperarea prejudecilor, a stereotipurilor i afuncionrii acestora;

- atenionarea la nenelegerile care ar puteasurveni ntre persoane de limbi, culturi sau religiidiferite i a-i ajuta s le depeasc;


27/33


-ncurajarea adoptrii unor strategii novatoare,cooperarea cu ansamblul de parteneri ai comunitiii transformarea instituiilor educative n centre depromovare a interculturalitii la nivel comunitar;

- familiarizarea cu tehnologia educativ, cunvmntul de la distan i obinuirea de acolabora cu media;

- evaluarea nvmntului i a educaiei nunumai n termeni de selecie i competiie, ci i nfuncie de relaiile sociale dezvoltate ca urmare aunei educaii dimensionate dup principiileinterculturalitii (Rey, 1996, pp. 77-80).


28/33


Iat cteva reguli procedurale de baz nformarea intercultural (Camilleri, 1999)

1.nelegerea logicii fiecrei culturi 2. Educarea n perspectiva relativismului

3. A nu sacraliza culturile

4.A lua n serios eterogenitatea 5.A recunoate nenelegerile i conflictele

1 l l i ii


29/33

1.nelegerea logiciifiecrei culturi

nelegerea logicii fiecrei culturi. Fiecareindivid trebuie asigurat c face parte dintr-o culturce are toate atributele demnitii i valorii. Nu estedeloc onest s decretezi alte culturi ca fiind minore,bizare, ocante sau s avansezi ierarhii valoricentre culturi. Judecile peiorative la adresa uneiculturi trebuie s dispar, demonstrnd legturileindestructibile dintre realiti i specificitile lorculturale. Culturile se construiesc n funcie de unanumit mediu, rspunznd unor nevoi binedeterminate. La fel, culturile trebuie explicate

pornind de la modelele de plecare, de la principiileprofunde care le-au generat. Configuraiile culturalesunt autocentrate, ele pornesc de la un filon debaz n jurul cruia se adaug noi elemente; enecesar s priveti din interior (printr-un demersemic) i nu din exterior (printr-un demers etic)pentru a nelege cu adevrat o cultur.


30/33

2. Educarea n

perspectiva relativismului Educarea n perspectiva relativismului.

Sistemele culturale trebuiejudecate n relaiecu, ntr-un mod detaat, de-centrat, pentru a ieide sub tutela judecilor etnocentriste. Un primnivel al acestei poziii const n a prezentamodelul tu cultural, fr ns a-l impune. Aldoilea nivel ar consta n contientizarea faptuluic nu avem nici un motiv n a decretasuperioritatea culturii proprii. Nu numai c trebuie

s fim tolerani fa de alii, dar e corect srecunoatem c nu putem legitima o judecat devaloare ierarhizant asupra a dou sau mai multeculturi.


31/33

3. A nu sacraliza culturile

A nu sacraliza culturile. Legitimnd anumiteculturi, ca practici acceptabile, nu trebuie ajuns laa le sacraliza, a le supradimensiona n defavoareaaltora. Dinamica intercultural implic co-sentimentul principiului schimbrii i altransformrilor permanente. Interculturalul faces se treac de la ipostaza culturii dictate saudecretate de un grup, impus ca o transcenden,la ipostaza nelegerii culturii ca dialog cu alii; se

trece de la cultura-produs la cultura-proces,de la o perspectiv static la una dinamic. Staumrturie pentru aceast nelegere datele istorieii ale antropologiei culturale: toate culturile trec,au o via oarecare, se transform, setransfigureaz n multiple forme n timp i spaiu.


32/33

4.A lua n serios

eterogenitatea A lua n serios eterogenitatea.Trebuie nvat

c eterogenitatea nu are nimic blamabil n sine,atunci cnd apare n mod natural, fr a fi

impus. Trim din ce n ce mai mult n spaiiculturale multiforme, difereniate. A fi contrarasismului, a cunoate mecanismele excluziunii ia lupta mpotriva barierelor artificial construitentre indivizi sau colectiviti constituie o conduit

ce se cere a fi achiziionat de cel chemat srealizeze educaie pentru diversitate.

5 A t


33/33

5.A recunoatenenelegerile i conflictele

A recunoate nenelegerile i conflictele. Asesiza realitatea aa cum este, chiar dac estedeficitar sub aspect intercultural, constituie unexamen de onestitate i probitate profesional.Conflictele ntre culturi sau ntre persoaneleaparinnd unor topici culturale diferite sunt

evidente, iar a le contientiza constituie primulpas n a le rezolva. Negativul se cere asumat,interpretat, neles, cu toate consecinelepsihologice. Socialul faciliteaz uneori conflicteleinterculturale. Insecuritatea economic, omajul,

concurena pe piaa muncii, schimbrile sociale,orgoliile de tot felul au i o component culturalcare antreneaz conflict, inclusiv n perspectivintercultural. Sunt apoi conflicte valoriceaproape insurmontabile pentru moment careafecteaz bunele legturi dintre purttoriidi l lt i iil dif it

Date post:	02-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	marius-monica
View:	220 times
Download:	0 times

PEDAGOGIE_5.AMG

Documents