Post on 18-Jan-2021
transcript
Nume şi prenume: LIE MIRELA
Școala: Colegiul Tehnic de Poştă şi
Telecomunicaţii “Gh. Airinei”
Bucureşti
Grupa: 16
2
CUPRINS
1. PLANIFICAREA EVALUĂRII ............................................................................................................ 3
2. EXEMPLE DE ITEMI........................................................................................................................10
2.1. ITEMI CU ALEGERE MULTIPLĂ ................................................................................................11
2.2. ITEMI CU ALEGERE DUALĂ ......................................................................................................14
2.3. ITEMI DE TIP PERECHE.............................................................................................................17
2.4. ITEMI DE COMPLETARE ............................................................................................................20
2.5. ITEMI DE TIP ÎNTREBĂRI STRUCTURATE .............................................................................23
2.6. ITEMI DE TIP REZOLVARE DE PROBLEME ...........................................................................26
2.7. ESEU STRUCTURAT ..................................................................................................................34
3. TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ .................................................................................................38
4. PLAN DE ACTIVITATE REMEDIAL ...............................................................................................49
3
1. PLANIFICAREA EVALUĂRII
4
Modul I: Bazele electronicii analogice
Unităţi de competenţă relevante pentru modul:
8. Utilizarea dispozitivelor electronice discrete 1. Identifică dispozitivele electronice discrete. 2. Selectează dispozitivele electronice discrete. 3. Determină funcţionalitatea dispozitivelor
electronice discrete într-un montaj. 4. Verifică funcţionalitatea dispozitivelor electronice
discrete.
16. Utilizarea componentelor electronice
2. Utilizează componente active de circuit. 3. Realizează montaje simple cu componente
electronice 10. Satisfacerea cerinţelor clienţilor
1. Recunoaşte drepturile clienţilor 2. Răspunde fără discriminare cerinţelor/ nevoilor
clienţilor în domeniul său de activitate 3. Oferă clienţilor servicii corespunzătoare
standardelor 4. Prezintă implicaţiile socio-economice ale serviciilor
de calitate necorespunzătoare
Oferă clienţilor servicii corespunzătoare standardelor - Laborator şi atelier/agent
economic
• Selectează dispozitivele electronice discrete
• Realizează montaje simple cu componente electronice
• Recunoaşte drepturile clienţilor
• Răspunde fără discriminare cerinţelor/nevoilor clienţilor în domeniul său de activitate
• Determină
funcţionalitatea
dispozitivelor
electronice discrete
într-un montaj
• Verifică funcţionalitatea dispozitivelor electronice discrete
• Oferă clienţilor servicii
corespunzătoare
standardelor
5
Metoda de evaluare pentru competenţa Satisfacerea cerinţelor clienţilor – observare sistematică
A identificat parametri calitativi ai serviciilor
A ales dispozitivele echivalente după criterii
specificate
A ales reţeaua de polarizare a
dispozitivelor electronice în funcţie de cerinţe
A verificat funcţionalitatea
dispozitivelor electronice discrete.
A furnizat informaţii
despre
Alegerea dispozitivelor echivalente după criterii
specificate
Montajele simple cu componente electronice
Funcţionalitatea dispozitivelor electronice
discrete şi circuitele realizate.
6
PLANIFICAREA EVALUĂRII
Domeniul: Electronică automatizări
Clasa a X-a
UNITĂŢI DE COMPETENŢE CHEIE
1. SATISFACEREA CERINŢELOR CLIENŢILOR
2. PREGĂTIREA PENTRU INTEGRAREA LA LOCUL DE MUNCĂ
3. TRANZIŢIA DE LA ŞCOALĂ LA LOCUL DE MUNCĂ
4. LUCRUL ÎN ECHIPĂ
UNITĂŢI DE COMPETENŢE TEHNICE
1. UTILIZAREA COMPONENTELOR ELECTRONICE
2. MĂSURAREA ELECTRICĂ A MĂRIMILOR NEELECTRICE
3. UTILIZAREA DISPOZITIVELOR ELECTRONICE DISCRETE
4. UTILIZAREA CIRCUITELOR INTEGRATE LOGICE
Modul I: Bazele electronicii analogice
Unităţi de competenţă relevante pentru modul:
8. Utilizarea dispozitivelor electronice discrete 1. Identifică dispozitivele electronice discrete. 2. Selectează dispozitivele electronice discrete. 3. Determină funcţionalitatea dispozitivelor electronice discrete într-un montaj. 4. Verifică funcţionalitatea dispozitivelor electronice discrete.
7
16. Utilizarea componentelor electronice
2. Utilizează componente active de circuit. 3. Realizează montaje simple cu componente electronice.
10. Satisfacerea cerinţelor clienţilor 1. Recunoaşte drepturile clienţilor 2. Răspunde fără discriminare cerinţelor/ nevoilor clienţilor în domeniul său de activitate 3. Oferă clienţilor servicii corespunzătoare standardelor 4. Prezintă implicaţiile socio-economice ale serviciilor de calitate necorespunzătoare
Rezultate ale învăţării:
1. Explică funcţionalitatea dispozitivelor electronice discrete 2. Realizează montaje simple cu componente electronice discrete 3. Verifică funcţionalitatea dispozitivelor şi a circuitelor realizate cu acestea 4. Recunoaşte drepturile clienţilor 5. Răspunde fără discriminare cerinţelor şi nevoilor clienţilor în domeniul de activitate 6. Oferă clienţilor servicii corespunzătoare standardelor 7. Prezintă implicaţiile socio-economice ale serviciilor de calitate corespunzătoare
Forme de evaluare Competenţe evaluate
Rezultatele învăţării Contexte/loc de evaluare
Resursele evaluării Metode/instrumente de evaluare Materiale De timp
Evaluare iniţială
Utilizarea componentelor electronice
Utilizarea AMC – urilor şi efectuarea măsurătorilor
- Termeni specifici - Componente electronice pasive AMC-uri utilizate
- Măsurarea parametrilor componentelor electronice
Laborator
- Fişă cu test de evaluare
- Componente electronice pasive
- AMC-uri - Platforme de
laborator
S1 - 1 oră Probă scrisă
Probă de laborator
Evaluare formativă
8.1 8.2 10.1 10.3
- Identificarea componentelor după simbol, aspect fizic şi marcaj - Identificarea terminalelor componentelor electronice - Precizarea parametrilor componentelor electronice - Principiu de funcţionare
Laborator
- Componente electronice
- Cataloage de componente
- Fişă cu test de evaluare
S5; S20- 2 ore
Probe orale
Probe scrise
Probe practice
Evaluare formativă 8.3 8.4
- Determinarea caracteristicilor componentelor
Laborator - Fişe de lucru - Componente
S6; S24; S29 – 2 ore Probă practică
Observare
8
10
- Compararea caracteristicilor componentelor electronice cu datele de catalog - Măsurarea parametrilor componentelor analogice specificaţi în documentaţia tehnică - Compararea parametrilor specifici obţinuţi prin măsurare sau simulare - Formularea concluziilor în urma măsurării sau simulării
electronice - AMC - Platforme de
laborator - Cataloage
sistematică
Probă scrisă
Evaluare sumativă
8
- identificarea componentelor şi terminalelor - Stabilirea tipului de conexiune a dispozitivelor electronice discrete într-o schemă dată - Recunoaşterea regimurilor de funcţionare ale dispozitivelor electronice discrete - Polarizarea dispozitivului în funcţie de regimul de funcţionare - Formularea concluziilor în baza analizei critice
Laborator - Fişă cu test de
evaluare sumativ
S7; S26 – 1 oră Probă scrisă
Evaluare remedială A competenţelor 8.1, 8.2, 8.3,
8.4 Laborator - S9; S30 - 1 oră Probă scrisă
Evaluare formativă
16.2 16.3 10
- Circuite electronice – redresoare, stabilizatoare, amplificatoare cu un tranzistor - Funcţionarea circuitelor electronice - Selectarea componentelor optime pentru realizarea unui circuit electronic după o schemă dată pe placă de test sau prin simulare - Verificarea circuitelor electronice utilizând aparate de măsură adecvate - Formularea concluziilor în baza unei analize critice
Laborator
Fişe de lucru
Componente electronice
AMC
Plăci de test
Cataloage
Softuri de simulare - Fişă cu test de
evaluare
S11; S31 – 2 ore
Probă practică
Observare sistematică
Fişă de autoevaluare
Probă scrisă
9
Evaluare sumativă
8 16
- Identificarea tipului de circuit - Conectarea componentelor active în circuit în conformitate cu schema electrică - Identificarea componentelor şi terminalelor - Selectarea componentelor - Realizarea circuitului după tema dată - Verificarea circuitului - Formularea concluziilor în baza analizei critice
Laborator - Fişă cu test de
evaluare sumativ
S13,S32 – 1 oră Probă scrisă
Evaluare remedială A competenţelor 16.2
16.3 laborator -
S33- 1 oră Probă scrisă
Evaluare sumativă
8 16 10
- Precizarea parametrilor componentelor electronice - Principiu de funcţionare - Funcţionarea circuitelor electronice - Identificarea componentelor şi terminalelor - Selectarea componentelor - Realizarea circuitului după tema dată - Verificarea circuitului - Formularea concluziilor în baza analizei critice
Laborator
- scheme electronice - componente
electronice - plăci de test - fişe de lucru - softuri de simulare - Fişă cu test de
evaluare sumativ
S34 –S35 - 2 ore
Probe orale
Probe scrise
Probe practice
10
2. EXEMPLE DE ITEMI
11
2.1. ITEMI CU ALEGERE MULTIPLĂ
12
Clasa a IX-a
Domeniul: Electronică Automatizări
Modul: Măsurări tehnice: 72 ore teorie
36 ore laborator
Unitatea de competenţă: Utilizarea AMC şi efectuarea măsurătorilor
Rezultate ale învăţării: RÎ1: Selectează mijloacele de măsurare în funcţie de mărimea măsurată, domeniul de utilizare, caracteristicile metrologice
RÎ2: Utilizează aparate de măsurat analogice şi digitale pentru măsurarea mărimilor electrice
Obiective: 1. Să precizeze unităţile de măsură specifice domeniului de pregătire.
2. Să precizeze caracteristicile aparatelor de măsurat.
3. Să decodifice simbolurile inscripţionate pe cadranul aparatelor de măsurat.
Pentru fiecare din itemii de mai jos încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect: 5p.
1. Scara ohmmetrului serie este:
a. inversă şi neuniformă; b. inversă şi uniformă; c. directă şi neuniformă; d. directă şi uniformă.
2. Wattmetrul este aparatul cu ajutorul căruia se măsoară:
a. intensitatea curentului electric; b. puterea electrică; c. rezistenţa electrică; d. tensiunea electrică.
3. Simbolul din figura alăturată corespunde unui aparat:
a. electrodinamic; b. ferodinamic; c. feromagnetic; d. magnetoelectric.
4. Contorul electric de inducţie este un mijloc de măsurare a:
a. energiei electrice din circuitele de c.a; b. energiei electrice consumate în circuite de c.c; c. intensităţii curentului electric; d. puterii active.
5. Constanta unui wattmetru KW se calculează cu relaţia:
a. max/1 nnW IUK ;
b. max/ nnW UIK ;
c. max/ nnW IUK ;
d. max/nnW IUK .
13
BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE
1 – a; 2 – b; 3 – d; 4 – a; 5 – d
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1punct, pentru fiecare răspuns incorect
sau lipsa acestuia, 0p.
14
2.2. ITEMI CU ALEGERE DUALĂ
15
Clasa a X-a
Domeniul: Electronică Automatizări
Modul: Bazele electronicii digitale: 70 ore teorie
35 ore laborator
Unitatea de competenţă: Utilizarea circuitelor integrate logice
Rezultate ale învăţării: RÎ1: Modelează matematic funcţiile logice
RÎ2: Utilizează circuite digitale combinaţionale
RÎ3: Utilizează circuitele logice secvenţiale
Obiective: 1. Să aplice proprietăţile algebrei booleene.
2. Să analizeze funcţionarea circuitelor logice combinaţionale.
3. Să precizeze funcţionarea circuitelor basculante bistabile.
4. Să analizeze funcţionarea numărătoalor electronice asincrone.
1. Transcrieţi pe foaie litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a, b, c, d, e) şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat sau litera F, dacă apreciaţi că enunţul este fals. Reformulaţi unul dintre enunţurile considerate false astfel încât să se obţină un enunţ adevărat. 12p.
a. La un circuit basculant bistabil de tip RS realizat cu porţi NOR starea de
nedeterminare apare dacă pe intrările R şi S se aplică semnal logic 0.
b. La un numărător electronic sincron impulsurile de ceas se aplică simultan pe
toate intrările bistabililor numărătorului.
c. Multiplexorul este un circuit care permite transmiterea datelor de la una din cele
m intrări la o cale de ieşire unică.
d. Aplicând legile lui De Morgan, expresia 𝐴 ∙ 𝐵 devine 𝐴 + 𝐵.
e. Un codificator zecimal – binar are 10 intrări şi 3 ieşiri.
16
BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE
a – F; b – A; c – A; d – F; e – F
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte, pentru fiecare răspuns incorect
sau lipsa acestuia, 0p.
Reformulare
a: La un circuit basculant bistabil de tip RS realizat cu porţi NOR starea de
nedeterminare apare dacă pe intrările R şi S se aplică semnal logic 1.
d. Aplicând legile lui De Morgan, expresia 𝐴 ∙ 𝐵 devine 𝐴 + 𝐵.
e. Un codificator zecimal – binar are 10 intrări şi 4 ieşiri.
Pentru oricare răspuns corect se acordă 2 puncte, pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0p.
17
2.3. ITEMI DE TIP PERECHE
18
Clasa a IX-a
Domeniul: Electronică Automatizări
Modul: Măsurări tehnice: 72 ore teorie
36 ore laborator
Unitatea de competenţă: Utilizarea AMC şi efectuarea măsurătorilor
Rezultate ale învăţării: RÎ1: Selectează mijloacele de măsurare în funcţie de mărimea măsurată, domeniul de utilizare, caracteristicile metrologice
RÎ2: Utilizează aparate de măsurat analogice şi digitale pentru măsurarea mărimilor electrice
Obiective: 1. Să precizeze unităţile de măsură specifice domeniului de pregătire.
2. Să decodifice simbolurile inscripţionate pe cadranul aparatelor de măsurat.
1. În coloana A sunt enumerate mărimi fizice, iar în coloana B unităţi de măsură. Scrieţi pe foaie asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B. 10p.
Coloana A Coloana B
1. energia electrică a. watt
2. intensitatea curentului electric b. ohm
3. puterea activă c. amper
4. rezistenţa electrică d. kilowatt oră
5. tensiunea electrică e. farad
f. volt
2. În coloana A sunt indicate simboluri inscripţionate pe un aparat de măsurat, iar în
coloana B explicitarea simbolurilor. Scrieţi pe foaie asocierile corecte dintre fiecare cifră
din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B. 10p.
A B
1. 2,5 a. magnetoelectric
2. b. poziţia normală de funcţionare
3. A c. electrodinamic
4.
d. curent continuu
5. e. ampermetru
f. clasa de precizie
19
BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE
1. 10 puncte 1 – d; 2 – c; 3 – a; 4 – b; 5 – f Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte, pentru fiecare răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. 2. 10 puncte
1 – f; 2 – d; 3 – e; 4 – a; 5 – b
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte, pentru fiecare răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.
20
2.4. ITEMI DE COMPLETARE
21
Clasa a XI-a
Domeniul: Electronică Automatizări
Modul: Tehnica măsurărilor în domeniu: 33 ore teorie
33 ore laborator
Unitatea de competenţă: Tehnici de măsurare în domeniu
Competenţe:
1. Analizează structura instalaţiilor/sistemelor de măsurare. 2. Explică rolul părţilor componente ale instalaţiilor/sistemelor de măsurare. 3. Utilizează tehnici de măsurare pentru determinarea / monitorizarea
mărimilor tehnice specifice proceselor industriale
Obiective: 1. Să precizeze metodele de măsurare a mărimilor electrice.
2. Să precizeze aparatele utilizate pentru măsurarea mărimilor electrice.
3. Să precizeze metodele de extindere a domeniului de măsurare a aparatelor de măsurat electrice.
Scrieţi pe foaia de răspuns, informaţia corectă care completează spaţiile libere. 8p.
a. Pentru a extinde domeniul de măsurare al unui ......(1)....... se montează o
rezistenţa adiţională în ….(2)…. cu aparatul.
b. La puntea Wheatstone, rezistenţa montată în serie cu ............(3)...........din
diagonala punţii are rol de protecţie a aparatului.
c. Constanta nominală a unui contor reprezintă numărul de..........(4)............. pe
care le face discul pentru un consum de energie egal cu 1 kWh.
22
BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE
a. (1) – voltmetru
(2) – serie
b. (3) – aparat indicator de nul
c. (4) – rotaţii
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte, pentru fiecare răspuns incorect
sau lipsa acestuia 0p.
23
2.5. ITEMI DE TIP ÎNTREBĂRI
STRUCTURATE
24
Calificarea: Tehnician de telecomunicaţii
Modul: Componente şi circuite electronice pentru telecomunicaţii:
- 66 ore teorie - 16 ore laborator
Unitatea de competenţă: Utilizarea circuitelor electronice în comunicaţiile electronice
Competenţe: 1. Identifică componente electronice.
2. Analizează montaje cu componente analogice şi circuite integrate liniare.
3. Analizează montaje cu circuite integrate digitale.
Obiective:
1. Să identifice componentele analogice
2. Să precizeze parametrii componentelor analogice şi digitale
3. Să analizeze funcţionarea componentelor şi circuitelor electronice
1. În figura de mai jos este dată schema unui circuit redresor. Între punctele A şi B se
introduce un condensator electrolitic pentru îmbunătăţirea formei de undă redresate.
a. precizaţi tipul redresorului;
b. redesenaţi circuitul pe foaie şi figuraţi condensatorul;
c. reprezentaţi forma de undă a tensiunii uS şi a tensiunii UR (înainte şi după
montarea condensatorului). 10p.
A
us
-
(+)
us
us
-
(+)
U R Rs
D Ui
+E
RB1
RC
RB2
RE
B
B
us
-
(+)
25
BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE
1. 10 puncte
a. 3p.
redresor monofazat, monoalternanţă.
Pentru răspuns corect se acordă 3 puncte, pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia,
0p.
b. 3p.
Pentru reprezentare corectă se acordă 3 puncte, pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0p.
c. 4p.
Se acordă câte 2 puncte pentru fiecare reprezentare corectă, pentru răspuns incorect
sau lipsa acestuia, 0p.
C Rs
D ui
t
t
u
1
U
0
t
U
26
2.6. ITEMI DE TIP REZOLVARE DE
PROBLEME
27
Clasa a XI-a
Domeniul: Electronică Automatizări
Modul: Tehnica măsurărilor în domeniu: 33 ore teorie
33 ore laborator
Unitatea de competenţă: Tehnici de măsurare în domeniu
Competenţe: 1. Analizează structura instalaţiilor/sistemelor de măsurare.
2. Explică rolul părţilor componente ale instalaţiilor/sistemelor de măsurare.
3. Utilizează tehnici de măsurare pentru determinarea / monitorizarea mărimilor tehnice specifice proceselor industriale
Obiective:
1. Să precizeze metodele de extindere a domeniului de măsurare a aparatelor de măsurat electrice.
2. Să analizeze funcţionarea transformatoarelor de măsurat. 3. Să selecteze aparatele de măsurat conform sarcinii de lucru.
1. Un wattmetru este legat la reţea prin intermediul secundarelor a două
transformatoare de măsură: bobina de curent printr-un transformator de curent cu
kI=1000/5, iar bobina de tensiune printr-un transformator de tensiune cu kU=60000/100.
Constanta wattmetrului este 5 W/div, iar acul indicator se află la diviziunea 30. 16p
a. Calculaţi valoarea puterii electrice din circuitul secundar. b. Determinaţi intensitatea curentului în circuitul primar, ştiind că în secundarul
transformatorului de curent, aceasta are valoarea de 15A. c. Determinaţi tensiunea electrică în circuitul primar al transformatorului de
tensiune, ştiind că în primarul transformatorului de tensiune, aceasta are valoarea de 30V.
d. Calculaţi valoarea puterii electrice din circuitul primar.
Notă: se vor puncta relaţia de calcul, unitatea de măsură şi corectitudinea calculelor.
28
BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE
1. 16 puncte a. 4p.
WPkP sWs 150305
Se acordă 4 puncte după cum urmează: 2p. pentru scrierea corectă a formulei, 1p. pentru calcul corect şi 1p. pentru precizarea unităţii de măsură. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.
b. 4p.
𝐼𝑝 = 𝑘𝐼 ∙ 𝐼𝑆 = 3000𝐴
Se acordă 4 puncte după cum urmează: 2p. pentru scrierea corectă a formulei, 1p. pentru calcul corect şi 1p. pentru precizarea unităţii de măsură. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.
c. 4p.
𝑈𝑝 = 𝑘𝑈 ∙ 𝑈𝑆 = 18000𝑉
Se acordă 4 puncte după cum urmează: 2p. pentru scrierea corectă a formulei, 1p. pentru calcul corect şi 1p. pentru precizarea unităţii de măsură. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.
d. 4p.
WIUP ppp 54000000300018000 sau
WPPkkP psIUp 540000004505
1000
100
60000
Se acordă, pentru oricare dintre cele 2 relaţii, 4 puncte după cum urmează: 2p. pentru scrierea corectă a formulei, 1p. pentru calcul corect şi 1p. pentru precizarea unităţii de măsură. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.
29
2. Pentru schema electrică din figura alăturată, se cunosc valorile intensităţilor curenţilor: I= 30mA şi I1=10mA , I2=20mA. 15p.
a. Reprezentaţi pe foaie schema circuitului cu aparatele necesare măsurării intensităţilor I, I1 şi I2.
b. Alegeţi domeniile de măsurare corecte pentru fiecare aparat, ştiind că dispunem de trei ampermetre având domeniile de măsurare: 15mA, 30 mA şi 60 mA;, c. Determinaţi la ce diviziune a fiecărui ampermetru se opreşte acul indicator. Scara gradată a celor trei aparate are N = 150 diviziuni.
Notă: se vor puncta relaţia de calcul, unitatea de măsură şi corectitudinea calculelor.
R1 R2
U
I2
I
I1
30
BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE 2. 15 puncte a. 3p.
Pentru reprezentarea corectă a fiecărui ampermetru
se acordă câte 1p., pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.
b. 3p.
pentru măsurarea I : ampermetrul de 60 mA;
pentru măsurarea I1: ampermetrul de 15 mA;
pentru măsurarea I2: ampermetrul de 30 mA;
Pentru alegerea corectă a fiecărui ampermetru se acordă câte 1p., pentru răspuns
greşit sau lipsa acestuia, 0p.
c. 9p.
𝐶𝐴 =𝐼𝑁
𝑁
𝐼 = 𝛼 ∙ 𝐶𝐴 Pentru fiecare formulă necesară rezolvării se acordă câte 1p., pentru răspuns greşit sau
lipsa acestuia, 0p.
𝐶𝐴 =𝐼𝑁
𝑁 = 0,4𝐴 𝑑𝑖𝑣 𝛼 =
𝐼
𝐶𝐴= 75 𝑑𝑖𝑣.
Se acordă pentru fiecare relaţie câte 2 puncte, după cum urmează: 1p. pentru calcul corect şi 1p. pentru precizarea unităţii de măsură. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.
divVN
IC N
A /1,01
1 ∝1=𝐼1
𝐶𝐴1= 100 𝑑𝑖𝑣
Se acordă pentru fiecare relaţie câte 2 puncte, după cum urmează: 1p. pentru calcul corect şi 1p. pentru precizarea unităţii de măsură. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.
.𝐶𝐴2 =𝐼2𝑁
𝑁 = 0,1𝐴 𝑑𝑖𝑣 ∝2=
𝐼2
𝐶𝐴2= 100 𝑑𝑖𝑣
Se acordă pentru fiecare relaţie câte 2 puncte, după cum urmează: 1p. pentru calcul corect şi 1p. pentru precizarea unităţii de măsură. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.
R1 R2
U
I2
I
I1
A
A1 A2
31
3. Calificarea: Tehnician de telecomunicaţii
Modul: Componente şi circuite electronice pentru telecomunicaţii:
- 66 ore teorie - 16 ore laborator
Unitatea de competenţă: Utilizarea circuitelor electronice în comunicaţiile electronice
Competenţe: 1. Identifică componente electronice.
2. Analizează montaje cu componente analogice şi circuite integrate liniare.
3. Analizează montaje cu circuite integrate digitale.
Obiective:
1. Să identifice componentele analogice
2. Să precizeze parametrii componentelor analogice şi digitale
3. Să analizeze funcţionarea componentelor şi circuitelor electronice
PROBĂ PRACTICĂ
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
Numele elevului Nota acordată
Se dă schema logică din figura următoare.
Cerinţe:
1. Organizaţi locul de muncă în vederea realizării montajului. 2. Precizaţi numărul de bistabili din structura circuitului integrat MMC 4027 şi
terminalele fiecărui bistabil.
32
3. Precizaţi tipul numărătorului din figură şi capacitatea de numărare. 4. Realizaţi practic montajul corespunzător schemei electronice date. 5. Reglaţi tensiunea de alimentare la 10V c.c. 6. Reglaţi generatorul de semnal dreptunghiular astfel încât amplitudinea tensiunii
să fie 10V. 7. Cu comutatorul K pe poziţia 2, reglaţi frecvenţa generatorului pentru a putea
urmări funcţionarea numărătorului cu ajutorul LED-urilor. 8. Alimentaţi circuitul. 9. Demonstraţi funcţionarea circuitului urmărind starea LED-urilor şi apoi folosind
osciloscopul. 10. Reprezentaţi grafic forma de undă a semnalului la ieşirea fiecărui bistabil.
33
BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE
Numele elevului………………………………………….
Nr. crt.
Criterii de evaluare Punctajul
maxim Punctajul
obţinut
1.
- Organizarea ergonomică a locului de muncă cu respectarea
normelor de protecţie a muncii şi PSI.
- Pregătirea componentelor electronice pentru lipire.
- Estetica montajului
- Calitatea realizării lipiturilor.
1
1
2
1
2. - Tipul numărătorului şi capacitatea de numărare 2x2
3. - Identificarea componentelor primite conform schemei
electronice
12x1=12
4. - Reglajul corect a tensiunii de alimentare 5
5. - Reglajul corect a tensiunii şi frecvenţei generatorului de semnal dreptunghiular
2x3
6. - Reglajul corect al osciloscopului 5
7. - Realizarea montajului conform schemei electronice. 20
8. - Funcţionarea montajului 15
9. -Vizualizarea cu osciloscopul a semnalelor de la ieşirea
numărătorului
5
10. - Reprezentarea tensiunilor de la ieşirea fiecărui bistabil 2x4
11. -Utilizara limbajului de specialitate 5
10. - Puncte din oficiu 10
TOTAL PUNCTAJ 100
34
2.7. ESEU STRUCTURAT
35
Calificarea: Tehnician de telecomunicaţii Modul: Componente şi circuite electronice pentru telecomunicaţii:
- 66 ore teorie - 16 ore laborator
Unitatea de competenţă: Utilizarea circuitelor electronice în comunicaţiile electronice Competenţe: 1. Identifică componente electronice. 2. Analizează montaje cu componente analogice şi circuite integrate liniare.
3. Analizează montaje cu circuite integrate digitale. Obiective:
1. Să identifice componentele analogice 2. Să precizeze parametrii componentelor analogice şi digitale 3. Să analizeze funcţionarea componentelor şi circuitelor electronice
Eseu structurat
Realizați un eseu cu tema “Oscilatoare” cu următoarea structură:
a. Definiţia oscilatoarelor
b. Schema bloc a unui oscilator sinusoidal şi condiţia de oscilaţie
c. Schema de principiu a oscilatoarelor în 3 puncte
d. Tipuri de oscilatoare în 3 puncte
e. Schema unui oscilator în trei puncte cu cristal de cuarţ
f. Schema echivalentă a unui cristal de cuarţ (se va preciza semnificaţia notaţiilor
folosite). 24p.
36
BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE
24 puncte
a. 4p.
Oscilatoarele sunt circuite electronice care, folosind energia de curent continuu a sursei
de alimentare, produc oscilaţii întreţinute, care au o formă aproape sinusoidală şi o
frecvenţă care depinde de valorile componentelor pasive şi de regimul de funcţionare al
componentelor active.
Pentru definirea corectă a oscilatoarelor se acordă 4 puncte, pentru răspuns incorect
sau lipsa acestuia 0p. Se va nota oricare formulare corectă din punct de vedere
ştiinţific.
b. 4p.
Se acordă 2 puncte pentru reprezentare corectă, pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0p.
condiţia de oscilaţie: 01 A
Pentru răspuns corect se acordă 2 puncte, pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia,
0p.
c. 4p.
Se acordă 2 puncte pentru reprezentare corectă, pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0p.
d. 3p.
- Colpitts
- Clapp
- Hartley
A
Z1
Z2
Z3
U3
B
B
U1
U2
C
37
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct, pentru fiecare răspuns incorect
sau lipsa acestuia, 0p.
e. 3p.
Se acordă 3 puncte pentru reprezentare corectă, pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0p.
f. 6p.
Se acordă 2 puncte pentru reprezentare corectă, pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0p.
L – echivalentul electric al masei cristalului
Cs – echivalentul electric al elasticităţii
R – echivalentul electric al pierderilor prin frecare
Cp – capacitatea monturii, capacitatea dintre electrozi
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct, pentru fiecare răspuns incorect
sau lipsa acestuia, 0p.
R
L
Cp
Cs
38
3. TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ
39
Domeniul: ELECTRONICĂ AUTOMATIZĂRI
Modul I: Bazele electronicii analogice
Unităţi de competenţă: Utilizarea componentelor electronice
Utilizarea dispozitivelor electronice discrete
Satisfacerea cerinţelor clienţilor
Rezultate ale învăţării: Explică funcţionalitatea dispozitivelor electronice discrete
Realizează montaje simple cu componente electronice discrete
Conţinuturi:
1. Materiale semiconductoare. Joncţiunea pn.
2. Dioda semiconductoare
3. Redresoare monoalternanţă
4. Redresoare dublă alternanţă
5. Stabilizatoare parametrice de tensiune
Obiective:
1. Să identifice tipurile de diode semiconductoare
2. Să analizeze funcţionarea diodelor semiconductoare
3. Să utilizeze diode semiconductoare
4. Să analizeze funcţionarea circuitelor electronice cu diode
semiconductoare
40
Matricea de specificaţii
Modul I: Bazele electronicii analogice
Test sumativ: Diode semiconductoare şi circuite realizate cu acestea
Niveluri cognitive
Conţinuturi
a-şi aminti a înţelege a aplica a analiza Total itemi %
Materiale semiconductoare. Joncţiunea pn.
1 1 1 3 15
Dioda semiconductoare 2 1 1 1 5 25 Redresoare monoalternanţă
1 2 1 4 20
Redresoare dublă alternanţă
2 1 1 1 5 25
Stabilizatoare parametrice de tensiune
1 1 1 3 15
Total itemi 7 6 4 3 20 100 % 35 30 20 15 100
41
Structura test
I 8 itemi – I 1.1, 2, 3, 4, I.2a, I 2.b, I 2.c, I 2.d
II 6 itemi – II 1a, 1b, 1c, 2a, 2b, 2c
III 6 itemi – III1a, 1b, 1c, 1d, 2a, 2b
Niveluri cognitive
Conţinuturi a-şi aminti a înţelege a aplica a analiza Total itemi % Punctaj
Materiale semiconductoare. Joncţiunea pn.
I 2.b I 2.d I 2c 3 15 9
Dioda semiconductoare
I1.1, II 1.a II 1.b II 1.c I 1.4, 5 25 16
Redresoare monoalternanţă
I 1.3 I 1.2, II 2a II 2.b 4 20 16
Redresoare dublă alternanţă
III 1a, III 1.d I 2a III 1.b III 1c 5 25 29
Stabilizatoare parametrice de tensiune
III 2a II 2.c III 2b 3 15 20
Total itemi 7 6 4 3 20 100 % 35 30 20 15 100 Punctaj 24 26 23 17 90+10 oficiu
42
Distribuţia itemilor pe conţinut
Niveluri cognitive
Conţinuturi
a-şi aminti a înţelege a aplica a analiza
Materiale
semiconductoare.
Joncţiunea pn.
Dioda
semiconductoare
Redresoare
monoalternanţă
Redresoare dublă
alternanţă
Stabilizatoare
parametrice de
tensiune
43
TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ
Timp de lucru: 2 ore
Toate subiectele sunt obligatorii
Se acordă 10 puncte din oficiu
SUBIECT I 20 puncte
I.1. Pentru enunţurile de mai jos scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect. 8p.
1. Dioda care în regiunea polarizării directe prezintă o rezistenţă internă negativă este dioda:
a. electroluminiscentă; b. redresoare; c. tunel;
d. varicap.
2. Pentru realizarea funcţiei de detecţie, la frecvenţe înalte, se utilizează dioda:
a. cu contact punctiform; b. fotodioda; c. tunel; d. Zener.
3. Schema redresorului monofazat monoalternanţă conţine :
a. o diodă redresoare; b. două diode redresoare ; c. o diodă redresoare şi o diodă varicap; d. două diode redresoare şi o diodă varicap.
4. Schema echivalentă a diodei redresoare care funcţionează în curent alternativ este :
R – rezistenţa dinamică a diodei Cb – capacitatea de barieră a diodei Cd – capacitatea de difuzie a diodei
I.2. Transcrieţi pe foaia cu răspunsuri, litera corespunzătoare fiecărui enunţ şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat sau litera F, dacă apreciaţi că enunţul este fals. 12p.
R Cb Cd
R Cb
Cd
R Cb
Cd
R
Cd
b a
c d
Cb
44
a. La un redresor dublă alternanţă filtrul de netezire cu condensator constă dintr-un condensator care se montează în paralel pe rezistenţa de sarcină.
b. Într-un semiconductor intrinsec electronii sunt purtători majoritari.
c. Dacă la extremităţile unei joncţiuni pn se aplică o sursă exterioară cu polul pozitiv pe regiunea p şi cel negativ pe regiunea n, se spune că joncţiunea pn este polarizată
invers. d. Materialele semiconductoare de tip n se obţin prin doparea semiconductorului pur cu
elemente pentavalente.
SUBIECT II 30 puncte
II.1 Referitor la dioda varicap: 12p.
a. reprezentaţi simbolul diodei; b. precizaţi principiul de funcţionare; c. precizaţi 2 utilizări ale diodei varicap.
II.2 Scrieţi pe foaia de răspuns, informaţia corectă care completează spaţiile libere. 18p.
a. Efectul Zener constă în acţiunea câmpului electric intens, dat de creşterea tensiunii de polarizare ............(1)....... asupra electronilor de ......(2).......
b. Pentru protecţia lor termică, diodele de putere se montează pe .....(3)...... metalice care uşurează .....(4)........ căldurii de la diodă la mediul ambiant.
c. La un stabilizator parametric de .......(5)........ realizat cu diodă Zener se pot obţine tensiuni stabilizate mai mari conectând în ........(6)....... mai multe diode Zener.
SUBIECT III 40 puncte
III.1. Trataţi tema cu titlul „ Redresoare dublă alternanţă cu punte de diode” după următoarea
structură:
a. definiţie redresor; b. schema de principiu a redresorului dublă alternanţă cu punte de diode; c. funcţionarea redresorului dublă alternanţă cu punte de diode; d. valorile frecvenţei semnalului redresat, factorului de pulsaţie şi a randamentului.
26p.
III.2. Se consideră schema prezentată în figura de mai jos:
a. Precizaţi tipul circuitului. b. Să se calculeze valoarea minimă necesară pentru rezistenţa R pentru ca dioda să nu se
distrugă.
Se cunosc: RZ= 10, PDZ = 350 mW, UZ= 9V, U1=12V 10%. 14p.
Notă: se vor puncta relaţia de calcul, unitatea de măsură şi corectitudinea calculelor.
R
U 1
DZ
45
Barem de corectare şi notare
SUBIECT I 20 puncte
I.1. 8 puncte
1 – c; 2 – a; 3 – a; 4 – d;
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte, pentru fiecare răspuns incorect sau
lipsa acestuia, 0p.
I.2. 12 puncte
a A
b F
c F
d A
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 3 puncte, pentru fiecare răspuns incorect sau
lipsa acestuia, 0p.
SUBIECT II 30 puncte
II.1. 12 puncte
a. 3p.
Pentru reprezentare corectă se acordă 2 puncte, pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia,
0p.
b. 6p.
Dioda varactor sau varicap este un dispozitiv semiconductor, care în circuitele electronice se
comportă ca o capacitate variabilă cu tensiunea de polarizare.
Pentru răspuns complet şi corect se acordă 6 puncte, pentru răspuns parţial corect se acordă 3
puncte, pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.
c. 3p.
- Modulatoare pentru modulaţia în frecvenţă - Circuite de reglaj automat al frecvenţei - În circuite de schimbare a frecvenţei, în selectoare de canale TV
Pentru fiecare utilizare corect specificată se acordă câte 1punct, dar nu mai mult de 3 puncte,
pentru fiecare răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.
II.2. 18 puncte
a. (1) – inversă
(2) – valenţă
b. (3) – radiatoare
(4) – disiparea
46
c. (5) – de tensiune
(6) – serie
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 3 puncte, pentru fiecare răspuns incorect sau
lipsa acestuia, 0p.
SUBIECT III 40 puncte
III.1 26 puncte
a. 4p.
Redresorul este circuitul care realizează transformarea curentului alternativ se în curent continuu.
Pentru răspuns corect şi complet se acordă 4 puncte; pentru răspuns incomplet sau parţial
corect se acordă 2 puncte, pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.
b. 4p.
Pentru orice variantă de schemă corectă se acordă 4 puncte, pentru răspuns greşit sau lipsa
acestuia, 0p.
c. 12p.
- În alternanţa pozitivă a semnalului din secundarul transformatorului, intră în conducţie diodele D1 şi D3, fiind polarizate direct. Curentul circulă de la borna 1, prin D1, Rs şi D3, la borna 1´. Situaţia se repetă în fiecare alternanţă pozitivă. În acest interval de timp D2 şi D4 sunt blocate, fiind polarizate invers.
- Pe durata alternanţei negative, se deschid diodele D2 şi D4 , iar D1 şi D3 se blochează. Curentul circulă de la borna 1´, prin D2 , Rs şi D4 la borna 1.
- Se observă că în ambele alternanţe sensul curentului prin rezistenţa de sarcină este acelaşi.
Pentru fiecare răspuns corect şi complet se acordă câte 4 puncte; pentru fiecare răspuns
incomplet sau parţial corect se acordă 2 puncte, pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia,
0p.
d. 6p.
- Factorul de ondulaţie: = 0,67 - Frecvenţa semnalului pulsatoriu, obţinut la bornele sarcinii: fp = 100Hz - Randamentul 80%;
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte, pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0p.
III.2. 14 puncte
a. 4p.
- (+)
1´
R1
D
4
D1 24 V
50 Hz
1'
- (+)
1´
D2
D4 D1
D3
1
-
(+)
1´
47
stabilizator parametric cu diodă Zener. Pentru răspuns corect se acordă 4 puncte, pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.
b. 10p.
IZM =PDZ / UZ = (U1M – UZ ) /R = 38,9mA Se acordă 5 puncte după cum urmează: pentru scrierea corectă a formulei 3p., 1p. pentru calcul corect şi 1p. pentru precizarea unităţii de măsură. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.
R = (U1M – UZ )/ IZM= 107 Se acordă 5 puncte după cum urmează: pentru scrierea corectă a formulei 3p., 1p. pentru calcul corect şi 1p. pentru precizarea unităţii de măsură. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.
48
Nr. crt.
Subiectul I Subiectul II Subiectul III
Of. Total 1 2 1 2 1 2
1 2 3 4 a b c d a b c a b c a b c d a b
2p. 2p. 2p. 2p. 3p. 3p. 3p. 3p. 3p. 6p. 3p. 6p. 6p. 6p. 4p. 4p. 12p. 6p. 4p. 10p.
1. 2 2 2 2 3 3 3 3 3 6 2 6 6 6 4 4 10 6 4 8 10 95
2. 2 2 2 2 3 3 3 3 3 6 2 6 6 6 4 2 6 4 4 5 10 84
3. 2 0 2 0 3 0 0 0 3 0 1 0 3 3 2 2 0 2 4 0 10 37
4. 2 0 2 0 3 3 3 3 3 0 1 0 3 3 2 2 6 2 4 0 10 52
5. 2 0 0 0 3 0 0 0 3 0 1 0 3 3 2 2 0 0 0 0 10 27
6. 2 0 0 0 3 3 0 0 3 0 1 0 3 3 2 0 0 0 0 0 10 30
7. 2 2 2 2 3 3 3 3 3 6 1 6 6 6 4 4 10 6 4 8 10 94
8. 2 2 2 2 3 3 3 3 3 6 2 3 6 6 4 2 6 4 4 5 10 81
9. 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 2 3 6 6 4 2 6 4 4 5 10 78
10. 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 1 3 6 6 4 2 6 4 4 5 10 77
11. 2 2 2 2 3 3 3 3 3 6 1 3 6 6 4 2 6 4 4 5 10 77
12. 2 2 2 2 3 3 3 3 3 6 2 3 6 6 4 2 6 4 4 5 10 81
13. 2 0 2 0 3 0 3 3 3 3 2 3 6 6 4 2 4 4 4 5 10 69
14. 2 0 2 0 3 3 3 3 3 3 2 6 6 6 4 4 10 6 4 5 10 82
15. 2 0 2 2 3 3 3 3 3 6 2 6 6 6 4 2 6 4 4 3 10 82
16. 2 2 0 0 3 3 3 0 3 3 2 3 3 3 2 2 6 4 4 3 10 61
17. 2 0 0 2 3 3 3 0 3 3 2 3 3 3 2 2 6 4 4 3 10 61
18. 2 0 0 0 3 3 3 0 3 3 2 3 3 3 2 2 6 4 4 3 10 59
19. 2 2 2 0 3 3 3 3 3 3 2 3 6 6 4 2 8 6 4 5 10 80
20. 2 2 2 2 3 3 3 0 3 6 2 6 6 6 4 2 6 4 4 3 10 79
21. 2 2 2 2 3 3 3 3 3 6 2 6 6 6 4 2 6 4 4 3 10 82
22. 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 2 2 0 2 4 0 10 58
23. 2 2 2 0 3 3 3 0 3 3 2 3 3 3 2 2 6 4 4 3 10 63
24. 2 0 2 0 3 3 0 3 3 0 2 3 3 3 2 2 6 4 4 3 10 58
25. 2 2 2 2 3 3 3 3 3 6 2 3 3 3 2 2 0 4 4 0 10 62
26. 2 2 2 2 3 3 0 3 3 3 3 6 6 6 4 4 10 6 4 8 10 90
27. 2 2 0 0 3 0 0 3 3 0 1 3 3 3 2 0 0 2 0 8 10 45
49
4. PLAN DE ACTIVITATE REMEDIAL
50
ANALIZA REZULTATELOR
Evaluarea constituie principalul reper al nivelului de pregătire al elevilor şi sursa de informaţii pentru o analiză obiectivă a competenţelor, cunoştinţelor şi abilităţilor dobândite de elevi într-o anumită perioadă de formare. Sunt de asemenea surse de informare a părinţilor cu privire la activitatea şcolară a elevilor.
Evaluarea este un proces complex de comparare a rezultatelor activităţii instructiv educative cu:
obiective planificate ceea ce determină evaluare a calităţii rezultate anterioare ceea ce determină evaluare a progresului resurse utilizate ceea ce determină evaluare a eficienţei. Scopul evaluării este de orienta şi optimiza procesul educativ, şi, ca urmare,
realizarea unor evaluări periodice este absolut necesară. Evaluările periodice permit depistarea disfuncţionalităţilor în procesul de învăţare şi informaţii privind un plan de remediere a acestora.
Planul remedial prezentat în continuare a fost elaborat în urma aplicării unui test de evaluare sumativă la clasa a X-a, pentru o unitate de învăţare. În realizarea lui au fost parcurse mai multe etape:
Identificarea aspectelor care trebuie remediate Diagnoza Stabilirea cauzelor Stabilirea posibilelor remedieri (la nivel de clasa si/ sau elev)
A. IDENTIFICAREA ASPECTELOR CARE TREBUIE REMEDIATE
Identificarea acestor aspecte a presupus aplicarea unui test de evaluare
sumativă, cu diferite tipuri de itemi, pentru unitatea de învăţare „Diode semiconductoare
şi circuite cu diode” din cadrul modulului Bazele electronicii analogice (clasa a X,
domeniul Electronică Automatizări) .
Unităţi de competenţă: Utilizarea componentelor electronice
Utilizarea dispozitivelor electronice discrete
Rezultate ale învăţării: Explică funcţionalitatea dispozitivelor electronice discrete
Realizează montaje simple cu componente electronice discrete
Obiective:
1. Să identifice tipurile de diode semiconductoare
2. Să analizeze funcţionarea diodelor semiconductoare
3. Să utilizeze diode semiconductoare
4. Să analizeze funcţionarea circuitelor electronice cu diode
semiconductoare
La elaborarea testului am avut în vedere următoarele aspecte: itemii elaborați să asigure evaluarea întregului conținut vizat, printr-o
distribuire relativ proporţională a numărului de itemi pe fiecare unitate de
conținut în funcție de complexitatea și timpul alocat acestor conținuturi
prin planificarea evaluării;
51
respectarea cerințelor referitoare la întocmirea unui test de evaluare
sumativă, adică elaborarea unor itemi distribuiți pe cele 4 niveluri
cognitive corespunzătoare competențelor de evaluat (Achiziția informației,
Înțelegere, Aplicare, Analiză);
evaluarea competențelor corespunzătoare unor niveluri cognitive
adecvate elevilor din ciclul inferior al liceului (Achiziţie de cunoştinţe şi
Înţelegere) și mai puțin de Aplicare şi Analiză.
După aplicarea și corectarea testului, rezultatele elevilor au fost consemnate intr-
un tabel centralizator, care conține punctajul obținut de fiecare elev pe fiecare item
(Tabel 1). Itemii au fost grupați în tabel pe niveluri cognitive, așa cum rezultă din
matricea de specificații. Nu s-au luat în considerare punctele acordate din oficiu.
Apoi, punctajele din tabel au fost convertite în plus-uri și minus-uri, într-un alt
tabel (vezi Tabel 2), astfel: s-au marcat cu semnul (+) itemii la care elevul a răspuns
corect (itemi la care a obținut mai mult de jumătate din punctajul alocat pe itemul
respectiv) și cu semnul (-) itemii la care nu a răspuns mulțumitor (itemi la care elevii au
obținut jumătate sau mai puțin de jumătate din punctajul alocat pe itemul respectiv,
având în vedere şi nivelurile cognitive corespunzătoare itemilor respectivi).
Niveluri cognitive
Conţinuturi a-şi aminti a înţelege a aplica a analiza
Total itemi
% Punctaj
Materiale semiconductoare. Joncţiunea pn.
I 2.b(3p) I 2.d(3p) I 2c(3p) 3 15 9
Dioda semiconductoare
I1.1(2p) II 1.a(3p)
II 1.b(6p) II 1.c(3p) I 1.4(2p) 5 25 16
Redresoare monoalternanţă
I 1.3(2p) I 1.2(2p) II 2a(6p)
II 2.b(6p) 4 20 16
Redresoare dublă alternanţă
III 1a(4p) III 1.d(6p)
I 2a(3p) III 1.b(4p) III 1c(12p)
5 25 29
Stabilizatoare parametrice de tensiune
III 2a(4p) II 2.c(6p) III 2b(10p) 3 15 20
Total itemi 7 6 4 3 20 100 % 35 30 20 15 100 Punctaj 24 26 23 17 90+10
oficiu
52
Tabel 1
Elev
Achiziţia informaţiei Înţelegere Aplică Analiză Total I 1.1 I 1.3 I 2.b II 1.a III 1a III
1d III 2a I 1.2 I 2a I 2d II 1b II 2a II 2c II 1c II 2b III
1b III 2b
I 1.4 I 2c III 1c
2p 2p 3p 3p 4p 6p 4p 2p 3p 3p 6p 6p 6p 3p 6p 4p 10p 2p 3p 12p
1. 2 2 3 2 4 6 4 2 3 3 6 6 6 2 6 4 8 2 3 10 85
2. 2 2 3 2 4 4 4 2 3 3 6 6 6 2 6 2 5 2 3 6 74
3. 2 2 0 0 2 2 4 0 3 0 0 0 3 1 3 2 0 0 0 0 27
4. 2 2 3 0 2 2 4 0 3 3 0 0 3 1 3 2 0 0 3 6 42
5. 2 0 0 0 2 0 0 0 3 0 0 0 3 1 3 2 0 0 0 0 17
6. 2 0 3 0 2 0 0 0 3 0 0 0 3 1 3 0 0 0 0 0 20
7. 2 2 3 3 4 6 4 2 3 3 6 3 6 1 6 4 8 2 3 10 84
8. 2 2 3 3 4 4 4 2 3 3 6 3 6 2 6 2 5 2 3 6 71
9. 2 2 3 3 4 4 4 2 3 3 3 3 6 2 6 2 5 2 3 6 68
10. 2 2 3 3 4 4 4 2 3 3 3 3 6 1 6 2 5 2 3 6 67
11. 2 2 3 3 4 4 4 2 3 3 6 3 6 1 6 2 5 2 3 6 67
12. 2 2 3 3 4 4 4 2 3 3 6 3 6 2 6 2 5 2 3 6 81
13. 2 2 0 3 4 4 4 0 3 3 3 3 6 2 6 2 5 0 3 4 59
14. 2 2 3 3 4 6 4 0 3 3 3 3 6 2 6 4 5 0 3 10 72
15. 2 2 3 3 4 4 4 0 3 3 6 3 6 2 6 2 3 2 3 6 72
16. 2 0 3 3 2 4 4 2 3 3 3 3 3 2 3 2 3 0 3 6 51
17. 2 0 3 3 2 4 4 0 3 0 3 3 3 2 3 2 3 2 3 6 51
18. 2 0 3 3 2 4 4 0 3 0 3 3 3 2 3 2 3 0 3 6 49
19. 2 2 3 3 4 6 4 2 3 3 3 3 6 2 6 2 5 0 3 8 70
20. 2 2 3 3 4 4 4 2 3 0 6 6 6 2 6 2 3 2 3 6 69
21. 2 2 3 3 4 4 4 2 3 3 6 6 6 2 6 2 3 2 3 6 72
22. 2 2 3 3 2 2 4 2 3 3 3 3 3 3 3 2 0 2 3 0 48
23. 2 2 3 3 2 4 4 2 3 0 3 3 3 2 3 2 3 0 3 6 53
24. 2 2 3 3 2 4 4 0 3 3 0 3 3 2 3 2 3 0 0 6 48
25. 2 2 3 3 2 4 4 2 3 3 6 3 3 2 3 2 0 2 3 0 52
26. 2 2 3 3 4 6 4 2 3 3 3 6 6 3 6 4 8 2 0 10 80
27. 2 0 0 3 2 2 0 2 3 3 0 3 3 1 3 0 8 0 0 0 35
53
Tabel 2
Elev Achiziţia informaţiei Înţelegere Aplică Analiză Total
I 1.1 I 1.3 I 2.b II 1.a III 1a III 1d III 2a I 1.2 I 2a I 2d II 1b II 2a II 2c II 1c II 2b III 1b III 2b I 1.4 I 2c III 1c
2p 2p 3p 3p 4p 6p 4p 2p 3p 3p 6p 3p 6p 3p 6p 4p 10p 2p 3p 12p
1. + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 85 2. + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 74
3. + + - - - - + - + - - - + - + + - - - - 27
4. + + + - - - + - + + - - + - + + - - + + 42
5. + - - - - - - - + - - - + - + + - - - - 17
6. + - + - - - - - + - - - + - + - - - - - 20
7. + + + + + + + + + + + + + - + + + + + + 84
8. + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 71
9. + + + + + + + + + + - + + + + + + + + + 68
10. + + + + + + + + + + - + + - + + + + + + 67
11. + + + + + + + + + + + + + - + + + + + + 67
12. + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 71
13. + + - + + + + - + + - + + + + + + - + - 59
14. + + + + + + + - + + - + + + + + + - + + 72
15. + + + + + + + - + + + + + + + - - + + + 72
16. + - + + - + + + + + - + - + - - - - + + 51
17. + - + + - + + - + - + + + + + + - + + + 51
18. + - + + - + + - + - + + + + + + - - + + 49
19. + + + + + + + + + + + + + + + + + - + + 70
20. + + + + + + + + + - + + + + + + - + + + 69
21. + + + + + + + + + + + + + + + + - + + + 72
22. + + + + - - + + - + + + + + + + - + + - 48
23. + + + + - + + + + - + + + + + + - - + + 53
24. + + + + - + + - + + - + + + + + - - - + 48
25. + + + + - + + + + + + + + + + + - + + - 52
26. + + + + + + + + + + + + + + + + + + - + 80
27. + - - + - - - - + + - + + - - - + - - - 35
Total 27+ 21+ 23+ 23+ 15+ 21+ 24+ 16+ 26+ 20+ 16+ 23+ 26+ 19+ 25+ 23+ 14+ 15+ 22+ 20+
54
B. Diagnoza
Din Tabelul 2, analizând totalurile pe fiecare semn (+ sau -) și pe fiecare nivel cognitiv
se identifică nivelul performanței elevilor, raportată la acele niveluri cognitive evaluate.
Constatări:
analiza rezultatelor confirmă gradul de dificultate mediu al testului
Sunt elevi care nu au răspuns la itemii de nivel cognitiv inferior, care evaluează nivelul cunoștințelor de specialitate, deci aceștia au nu achiziționat un nivel mulțumitor de cunoștințe, impunîndu-se în cazul lor măsuri de recuperare a materiei (elevii 3,4,5,6,7,27);
Sunt elevi care nu au rezolvat satisfăcător itemii subiectivi sau semiobiectivi, care au avut ca cerință descrierea principiului de funcționare a unor componente sau circuite; aceștia au demonstrat o slabă capacitate de producere de mesaje scrise, un vocabular sărac, o incapacitate de exprimare. Se impun măsuri de dezvoltare a competenţelor de comunicare orală și în scris. (elevii 3,4,5,6,7,27);
Din analiza răspunsurilor elevilor la itemii subiectivi sau semiobiectivi, care au avut ca cerință descrierea principiului de funcționare a unor componente sau circuite, s-a constat o nesatisfăcătoare însușire a vocabularului de specialitate în cazul mai multor elevi (elevii 3,4,5,6,7,16, 24, 27);
Itemii tip rezolvare de problemă, care au presupus un calcul matematic, nu au fost rezolvați satisfăcător de câțiva elevi. (elevii 3,4,5,6,15,17,18,20, 21,22,23,24); deci, se constată deficiențe referitoare la utilizarea formulelor și regulilor de calcul matematic;
Itemii tip rezolvare de problemă, au permis evaluarea și a capacității de utilizare și aplicare a cunoștințelor specifice modulului; s-a constatat că sunt elevi care au demonstrat o slabă capacitate de aplicare a cunoștințelor specifice disciplinei în rezolvări de situații problemă (elevii 3,4,5,6,15,17,18,20, 21,22,23,24);
În privința nivelului de înțelegere a unor fenomene, principii de funcționare etc, din analiza rezultatelor obținute de elevi la itemii care evaluează acest nivel cognitiv, se constată că sunt elevi care au o slabă capacitate de analiză și sinteză (elevii 3,4,5,6,7).
C. Stabilirea cauzelor
Cauze:
mediul de proveniență al elevilor: elevi cu posibilităţi materiale scăzute, elevi ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate, elevi cu părinți dezinteresați de școală;
factori individuali: nivel redus de cunoștințe din clasele anterioare, capacitate scăzută de memorare, neînțelegerea conceptelor predate, dificultăți de comunicare; dificultăţi de concentrare; practicarea unui sport de performanţă
55
D. Stabilirea posibilelor remedieri (la nivel de clasa si/ sau elev)
Ţinând cont de cauzele identificate, se impune luarea unor măsuri remediale,
măsuri care să permită şi elevilor care au întâmpinat dificultăţi să-şi îmbunătăţească
rezultatele școlare. Se vor antrena în aceste activităţi suplimentare şi ceilalţi elevi ai
clasei, cei cărora le sunt necesare activităţi de aprofundare şi de îndrumare pentru o
structurare logică a rezolvării itemilor. Acest plan este prezentat mai jos.
PLAN REMEDIAL
Disciplina/modulul: Bazele electronicii analogice
CLASA X A
Profesor: MIRELA LIE
Anul şcolar 2012-2013
Nume elev Decalaje identificate Prioritate (care sunt
urgenţele?)
Activitatea remediala (ce trebuie făcut concret?)
Intervalul de timp (până când?)
Persoana responsabilă
(de către cine?)
Resurse (de ce avem nevoie)
3
4
5
6
7
27
Însuşirea lacunară a
informaţiilor teoretice
(Asimilarea
defectuoasă a
cunoștințelor de
specialitate)
Acoperirea
golurilor în
cunoștințe
Măsuri de recuperare a materiei: meditaţii de specialitate având ca scop explicarea noțiunilor teoretice neînsușite;
Utilizarea metodelor de învățare centrate pe elev, utilizarea unor strategii de predare care să țină cont de stilurile de învățare ale elevilor;
Învățarea în contexte practic- aplicative
Exerciții de învațare logică a lecțiilor
Activități de învățare repetitive
Activități de învățare în grup
Ori de cîte ori este nevoie, tot anul școlar
Profesorul de discipline tehnologice - ing. Mirela Lie
Cărți de metodică specialitate
Cărți despre igiena învățării
Prezentări Power Point cu exemple de planuri-conspect lecții de specialitate
Platforme de laborator
Soft de simulare
57
(predarea reciprocă etc)
Întocmirea plan conspect
3,4,5
6,7,27
Deficienţe de atenţie
şi concentrare, de
înţelegere
Identificarea metodelor alternative de predare-învăţare, a stilurilor de învăţare
Fişe cu teste. Tot anul, cel puţin o datǎ pe sǎptǎmânǎ
Consilierul psihopedagogic
Teste de specialitate
3,4,5
6,7,27
Slabă capacitate de producere de mesaje scrise/vocabular sărac/incapacitate de exprimare
dezvoltarea competenţelor de comunicare orală și în scris
Exerciții de redactare a unor referate, eseuri
Exerciții de comunicare verbală și în scris
Tot anul, cel putin o datǎ pe sǎptǎmânǎ
Profesorul de discipline tehnologice – ing. Mirela Lie
Profesorul de limba română al clasei
Cărți de specialitate
3,4,5,6
7,16,24,27
Neînsuşirea termenilor
tehnici
Dezvoltarea unui limbaj știinţific/tehnic de specialitate corespunzător
Întocmirea unor glosare cu termeni tehnici
permanent
Profesorul de discipline tehnologice – ing. Mirela Lie
Dicționare, inclusiv tehnice,
Internet
3,4,5,6,15,17,18,20, 21,22,23,24
Deficiențe referitoare
la utilizarea formulelor
și regulilor de calcul
matematic
Calcularea corectă în scris, respectând algoritmul de calcul
Exerciții de calcul scris; terminologie matematicǎ;
aflarea termenului necunoscut, probleme
Tot anul, cel puţin o datǎ pe sǎptǎmǎnǎ
Profesorul de matematică
Profesorul de discipline tehnologice – ing. Mirela Lie
Culegeri de exerciții matematice
Exerciții cu probleme de specialitate
3,4,5,6,15,17,18,20,
21,22,23,24
Slabă aplicare a
cunoștințelor specifice
disciplinei în rezolvări
de probleme
Îmbunătățirea capacității de înțelegere a termenilor și de aplicare a formulelor de calcul specifice calificării
Rezolvarea de exerciţii
practice şi studii de caz
care să dezvolte
capacitatea de aplicare a
cunoștințelor specifice
disciplinei
1 oră rezolvări de
probleme pe
unitatea de
învățare
Profesorul de
discipline
tehnologice – ing.
Mirela Lie
Manual,
Culegeri de probleme
de fizică
58
Lipsa capacității de analiză şi sinteză
Dezvoltarea capacității de analiză și sinteză
Exerciţii practice de sistematizare a unor conținuturi;
Studii de caz de specialitate.
Fişe de lucru cu sarcini progresive;
permanent
Profesorul de discipline tehnologice – ing. Mirela Lie
Manual,
Cărți de specialitate
16
Pregătire deficitară
datorată practicării
sportului de
performanţă
Stabilirea unui program de recuperare a rămânerilor în urmă
Măsuri de recuperare a materiei: meditaţii de specialitate având ca scop explicarea noțiunilor teoretice neînsușite;
Rezolvarea de exerciţii practice şi studii de caz care să dezvolte capacitatea de aplicare a cunoștințelor specifice disciplinei
Tot anul, cel puţin
o datǎ pe
sǎptǎmǎnǎ
Profesorul de
discipline
tehnologice – ing.
Mirela Lie
Prezentări Power Point cu exemple de planuri-conspect lecții de specialitate
Exerciții cu probleme
de specialitate
Colectivul clasei
Capacitatea scăzută
de analiză şi selectare
a datelor relevante din
sarcinile de lucru.
Stabilirea algoritmului
de rezolvare a
problemelor.
Utilizarea unităţilor de măsură.
Îmbunătățirea capacității de înțelegere a termenilor și de aplicare a formulelor de calcul specifice calificării
Lucrări practice de
laborator, studii de caz şi
rezolvare de probleme care
să dezvolte capacitatea de
analiză şi aplicare a
cunoștințelor specifice
disciplinei
Tot anul, o datǎ pe
sǎptǎmǎnǎ
Profesorul de
discipline
tehnologice - ing.
Mirela Lie
Platforme de laborator
AMC
Soft de simulare
Exerciții cu probleme
de specialitate