Post on 26-Oct-2020
transcript
ISSN 1857-0798
REVIST+ PENTRU COPII {I ADOLESCEN|I
martie
3, 2 018SUFLU PRIM+V+RATICIana CHIRIL+, cl. a VIII-a
L. T. C. Sp=taru, Leova
La strea[ina timpului omul parc= e viu,
Parc= se pierde{i c`nt=.Omul cap=t= ani,
iar vremea riduri... pag. 1-5
Ast=zi tinerii citesc mai mult dec`t citeau tinerii ]n alte genera\ii. Oceanul de informa\ii, lipsa de discern=m`nt pot deveni nocive, mai cu seam= pentru o personalitate ]n formare, de aceea consider c= trebuie s= existe o supraveghere riguroas=, din partea [colii [i a familiei, a c`mpului de lectur= ]n care se mi[c= un t`n=r ]n formare.
pag. 14-15
S= ne apropiem de Hristos – cei puternici [i cei slabi ]n credin\=, cei ]nv=\a\i [i cei ne]nv=\a\i – s= con[tientiz=m c= credin\a ortodox= este unicul nostru scut de n=dejde ]n timpul apostatic pe care ]l tr=im.
pag. 16
Ernest Hemingway [i-a scris toate operele st`nd ]n picioare, la pupitru, cu creionul. John Steinbeck, pentru a scrie romanul La est de Eden, a folosit mai bine de 300 de creioane.
pag. 30-31
NOI
antologie nOi
LA STREA{INA TIMPULUIPicur=.La strea[ina timpului omul parc= e viu,Parc= se pierde{i c`nt=.Omul cap=t= ani, iar vremea riduri{i lumina se stinge,{i noi ne ascundemJos, }n apus.
Pun palma peste um=rul vremii,Simt noapte [i v=d frigul.
O, Doamne, ]ntre ce tr=imLas= s= fie ve[niceVremea s= nu fie ca timpul,iarna s= vin=, iar noi s= ]nverzim.C=ci, vai, st=m la strea[ina vremii{i omul se pierde{i c`nt=De dor,Ve[nic murind.
Rosa LUPAN, cl. a XI-aColiba[i, Cahul
NER+BD+TOAREValerie TUDOR
Cheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost supor-tate de c=tre Institutul Cultural Ro-m`n din Bucure[ti.
2018, martie nOi
capriciile muzei
1
CULOAREA CUV~NTULUI
TE A{TEPTAM
Rosa LUPAN, cl. a XI-a (Coliba[i, Cahul). Se eviden\iaz= poezia La strea[ina timpului [i
eseul. Vizitele de azi sunt oarecum sacadate, ri-gide [i ermetice. Ar fi de reluat la o alt= altitudine a inspira\iei.
Dorina BODOLICA, cl. a XI-a (B=cioi, Chi-[in=u). B=nuim c= r`ndurile Sub aripile mele fr`nte/ Se-ascund t=ioasele cuvinte v=desc un crez artistic. }ntr-adev=r verbul pe alocuri e tran[ant, expresia dur=. Dar acestea te persona-lizeaz=, ]\i contureaz= felul propriu de a fi ]n po-ezie. Desigur, cuvintele nu sunt alb-negre [i as-cund ]n sine frumoase culori [i nenum=rate nuan\e. Dar p`n= la urm= autorul decide. Felici-t=ri!
Tatiana BALAN, cl. a X-a ({tefan-Vod=). Po-eziile abund= ]n jocul imagina\iei [i al ideilor. Sunt ni[te aspecte propice crea\iei.
Marinela LUPU{OR, cl. a XI-a (Cobani, Glo-deni). Doar primele dou=.
Sorina-Nicoleta GHEORGHE, 19 ani (Bac=u, Rom`nia). E[ti pe o linie de plutire sigur=. Ai abilit=\i poetice bune. R=m`ne s= vezi CE scrii. Pentru publicare am ales Real-ireal [i Cimitir de amintiri.
Andreea R+CHINTEANU, 15 ani (Bac=u, Rom`nia). }n ceea ce faci e nevoie de mai mult discern=m`nt, de op\iuni care s= ]nchege un me-saj coerent. Jocul de cuvinte e bun numai p`n= la o limit=, p`n= la gratuitate. Acolo trebuie s= ne oprim [i s= ne reevalu=m.
Dr=g=lina RUSU (Cop=ceni, S`ngerei) — nu am putut s= nu z`mbim la citirea r`ndurilor Ste-ma, imnul [i drapelul/ }mi sunt dragi ca mot=nelul, dar nu le-am inclus ]n fragmentul ales),Olga CURO{, cl. a VIII-a (Bute[ti, Glodeni), Diana GABOR, cl. a IX-a, Paula RABA, cl. a VII-a (Iez=renii Vechi, S`ngerei), Adriana MIHENICO, cl. a VII-a (Cubolta, S`ngerei), C=t=lin |UR-CANU, Dorina CIRIS+U, cl. a IX-a (Cotiujenii Mici, S`ngerei), Corina BARAN, cl. a IX-a (Heciul
Vechi, S`ngerei), Ana GOJINEVSCHI, cl. a VIII-a (S`ngerei) [i Silvia CLIPCA (Alex=ndreni, S`n-gerei). Poezii sau fragmente cursive, nelipsite de nerv. A[tept=m c`te un ciclu din 3-5 lucr=ri.
Dumitri\a HARABAGIU, cl. a VIII-a (Cotiujenii Mici, S`ngerei). Se eviden\iaz= E lumea mea. E o s=rb=toare a fanteziei [i a inteligen\ei. Succes ]n continuare!
Bianca SCURTUL (Chi[in=u). Scrisoarea c=tre mama de pe cel=lalt t=r`m e inspirat= [i ne ]n-deamn= s= ne iubim mamele [i, desigur, via\a, dar ne pune ]n gard= pozi\ionarea protagonistei [i doza mare de triste\e.
Dumitri\a IACHIMOVSCHI, cl. a XI-a (F=le[ti), Magdalena CARAIVAN, cl. a XI-a (V=leni, Ca-hul) [i M=d=lina VOD+ (Coliba[i, Cahul). Eseuri cursive. Autoarele urm=resc [i dezvolt= subiectul, transfigur`nd detalii aparent nesemnificative ]n argumente conving=toare.
Lucr=ri interesante, dar care mai necesit= efort pentru a fi publicate, ne-au trimis Victoria SAVA (Ialoveni, Bardar), Mihaela DODI, cl. a XI-a (Sus-leni, Orhei), Andreea PANFILII, cl. a IX-a (Ho-lercani, Dub=sari), Nicoleta GHERMAN (S`n-gerei) — a[tept=m trecerea cantit=\ii ]n calitate; Corina CAZIUC, cl. a VIII-a (Prepeli\a, S`ngerei), Iana ZELINSCHI (M=rine[ti, S`ngerei), Nicoleta GHERMAN (S`ngerei), Valeria R+DEANU, cl. a X-a (Chi[c=reni, S`ngerei), Constantin CA-ZACU, cl. a IX-a (Cotiujenii Mici, S`ngerei), M=-d=lina {EVCIUC, cl. a IX-a (S`ngereii Noi, S`n-gerei) — trebuie s= redactezi textele, s= elimini confuziile; Corina DEMENCIUC, cl. a IX-a (Heciul Vechi, S`ngerei), Anastasia M}|U, cl. a XI-a (R=doaia, S`ngerei) [i Sorina GANDRABUR, cl. a VII-a (Glinjeni, {old=ne[ti).
nu numim autorii cu lucr=ri ocazionale sau mo-deste, totodat=, sf=tuindu-i s= insiste [i s= revin=.
V= dore[te inspira\ie [i succes
Leo BORDEIANU
MAMATe a[teptam singur= La cap=tul universului, Cu flori de m=r ]n p=rul Ce c=dea alene printre galaxii. Te a[teptam juc`ndu-m=Cu sori [i eternit=\i. Expiram [i m= dispersam}n milioane de particule, Pentru ca tu s= m= culegi De pe comete [i stele.
Tatiana BALAN, cl. a X-aL. T. {tefan-Vod=, {tefan-Vod=
}mi este, mam=, dor de p`inea cald=,Cea puhav=, miezoas=, aburind=,Ce o coceai ]n zilele de var=}n rusticul cuptor de c=r=mid=.Vai, cum mai mirosea ]n mahalaA col=cei, pl=cinte, huluba[i!Mai am un dor, drag= m=icu\=,S= ne-adun=m cu to\ii gr=m=joar=L`ng= acel horn alb, ]n col\ [i candelu\=,Ah! Cum mai zboar= timpul, cum mai zboar=!
Paula RABA, cl. a VII-aGimnaziul S. R=d=u\an, Iez=renii Vechi, S`ngerei
NOI, martie 20182
cap ri ci ile mu zei
Avem un plai-minune,Mi-e ca un leag=n dulce.De[i-i frumos ]n lume,De-acas= nu m-a[ duce!
Corina BARAN, cl. a IX-aGimnaziul N. Dabija,
Heciul Vechi, S`ngerei
S-A SPART GHEA|A
Daniela CERNENCO, cl. a VI-aVii[oara, {tefan-Vod=
REVELA|IEDac= mi-ai s=ruta buzele reci,a[ pierde kilograme,c=ci nu le-a[ mai atinge de nimic,p`n= nu mi-ai promitec= m= vei s=ruta din nou.
Marinela LUPU{OR, 17 aniCobani, Glodeni
NATUR+ STATIC+ CU M+CE{E
Ilie FABIAN, 17 ani{coala de Arte, Coste[ti, R`[cani
Cimitir de amintiri,inimi fr`nte [i iubiri,ia cu tine [i ]ngroap= }nc= o speran\= moart=!
Preg=te[te doliul sf`nt{i durerea ce-nso\e[teVia\a seac=,}n morm`nt!
Pl`ngi triste\ea unei lungi [i reciLuminoase nop\i de var= Ce a[teapt= mortul viu S= adoarm=!
Preg=te[te un condei,F=cut doar din flori de tei, S= scrii ultima dorin\= }n a mor\ii biruin\=.
Sorina-Nicoleta GHEORGHE, 19 ani Bac=u, Rom`nia
CIMITIR DE AMINTIRI
DOR F+R+ SF~R{IT
SATUL MEU — GUR+ DE RAI
Sufletul mi-e obosit,}n minte am un haos mare,iar dorul meu f=r= sf`r[itM-arunc=-n plase-otr=vitoare.inima nu-mi rabd= chinul{i de vie m= jupoaie,}ns= m-a ajuns veninul,nu m= salvez nici s= m= taie.T=cerea aspr= ]mi devine{i-mi str`ng m`na amor\it=,Dar dorul =sta r=u m= \ine,iar inima mi-e ruginit=. {i nici un fagure de mierenu m= va face s= visez{i s= scap de-a mea durereCer albastru s= pictez.Sufletul r=u m= despic=, M= simt de parc=-s pe j=ratic,nici ]ngerii nu m= ridic=,Sufletul mi-e singuratic.
Dorina BODOLICA, cl. a XI-aL. T. Gr. Vieru, B=cioi, Chi[in=u
Unde plou=, unde ningeSau mi-adie-n p=r un v`nt,Unde soarele r=sare,Este cel mai drag p=m`nt!
Acolo e c=su\a meaCu un nuc rotat ]n prag,Acolo e m=icu\a mea,Ce m-a[teapt= cu mult drag.
Tu, s=tucul meu frumos,E[ti un col\i[or de rai,Cu bunicul meu sf=tos,numai bucurii ]mi dai.
S= tr=ie[ti ani mul\i, frumo[i,Sat cu c`mpuri [i poeme,Unde-n hore Fe\i-Frumo[iJoac= m`ndre Cos`nzene.
Adriana MIHENICO, cl. a VII-aL. T. P. Halippa, Cubolta, S`ngerei
AVEM O |AR+
2018, martie NOI 3
PATRIA
HAI S+ }NCERC+M
SU
RPR
IZ+
Felic
ia B
ICIO
C, 1
2 a
niL.
T. M
. Sa
dov
eanu
, H`
nce[
ti
|ara mea, a mea icoan=,Fii binecuv`ntat= de Dumnezeu,C=ci l`ng= tata, l`ng= mama,Fericit= sunt mereu.
Aici a tr=it {tefanCe porunc= mare ne-a l=sat:nici pentru mul\i bani,S= nu vindem \ara la du[mani.
S= p=zim tot ce e sf`nt,Credin\a, datina str=bun=,Al nostru str=mo[esc p=m`nt,Al nostru grai, al nostru nume.
Silvia CLIPCA, cl. a IX-aGimnaziul V. Ceban
Alex=ndreni, S`ngerei
Pictur= cereasc= a unui apus,Ce pare pictat= de Cel de Sus, Crea\ie divin= ce contureaz-un soare.E UiMiTOARE!...
Cu nuan\e intense de ro[u aprins,Atrage aten\ia ca fiind PARADiS.iar eu vis=toare privesc c=tre soare.Este DiVin!...
Al naturii dar, tablou solitar –E tot ce uime[te [i-atrage, e frumos.Miracol ]n lume...Soare C+LDUROS!...
Andreea R+CHINTEANU, 15 ani Schineni, Bac=u, Rom`nia
{I ASTA VA TRECERap-ul a f=cut knockout rock-uluiSe practic= contrabanda de meme-uri,Dac= nu ai meme cu tine, nu faci parte din colectivLook-ul se schimb= odat= cu trendulMetallica, nirvana [i Pink Floyd sunt doar tricouri de la H&M.M= joc cu mediatorul cu slayer ]n buzunar— {i asta va treceProduc=torii de anima\ie fac remake la copil=ria meaDora nu mai caut= aventuri cu Ghetu\=,Se machiaz= [i caut= aventuri cu b=ie\ii.P=rin\ii afirm= c= noi consum=m alcool, fum=m [i ne drog=m.Mul\i nici nu ie[im din case pentru a nu rata un episod nou din Game of ThronesAnumite specimene au p=tat numele nostru –3% s-au gr=bit s= fac= cuno[tin\= [i stric= prima impresieVreau s= plec c`t mai cur`nd s= remodelez [ablonul p=zit la muzeu.Cu p=r vopsit sau piercing ]n nas, nu mai surprinzi pe nimeniSpecia ta se repet= cu raportul aproximativ de unu la un miliardMai sunt 7 ca mine}nc= 7 „satani[ti” cu p=r vopsit [i chitar= Floyd Rose ]n spate.
Iulia IAROSLAVSCHI, cl. a X-a L. T. S. Haret, Chi[in=u
Hai s= ]ncerc=m s= nu vorbimo lun=,
Hai s= nu fim noi [i asta nu-i o glum=,Hai s= nu ne judec=m, crede-m=, r=u sun=,Tu nu e[ti perfect [i sigur c= nici eu nu-s cea mai bun=!
Olga CURO{, 14 aniBute[ti, Glodeni
APUS DE SOARE
4 NOI, martie 2018
cap ri cii le mu zei
VISUL
E LUMEA MEAO amenii, ]ncerc`nd s= evadeze din lumea lor
monoton=, ]ncep a scrie cre`ndu-[i propriul univers, unde ei sunt st=p`nitorii supremi.
S= v= spun un secret? Asta fac [i eu, c`nd vreau s= m= refugiez ]n lumea mea. }mi place s= c=l=-toresc, iar asta o fac scriind.
Uneori, c=l=toresc cu amica mea de n=zb`tii Alice [i iepura[ul ei, nobil [i elegant, cu ceas la m`n=, alteori, m= plimb cu Micul Prin\ pe planete... nu demult, l-am vizitat chiar pe rege, care ne a[tepta la ora pr`nzului „s= lu=m micul dejun cu el”.
Alteori, ]mi pl=cea s= c=l=toresc ]mpreun= cu Dogory [i Polly din narnia lui Lewis prin diferite lumi. Mai ]nt`i, treceam prin p=durea misterioas=, am v=zut [i Atlantida, am vizitat Triunghiul Ber-mudelor... }ntr-una din c=l=toriile mele, l-am ]n-t`lnit pe Jules Verne, pe c`nd era copil... [i, de fapt, eu sunt cea care l-a ajutat s= scrie romanul despre o lume disp=rut=, povestindu-i tot ceea ce, proba-bil, nu a existat sau nu avea s= existe ]n mintea lui vreodat=.
C`nd scriu, simt o putere devastatoare [i nu e nici un cod penal pentru asta, pot cutreiera lumi f=r= bilet de avion, doar cu un simplu stilou, iar asta m= face special=.
}n lumea mea dezechilibrat=, sunt perfect= [i totul e perfect – e haosul pe care doar eu ]l con-sider un rai.
}mbin`nd notele grele ale realului cu lumea co-lorat= din l=untrul meu, m= simt mai ]mplinit= ca niciodat=. Ce perioad= poate fi mai frumoas= ca adolescen\a? Doar copil=ria, desigur, dar asta e deja alt= poveste.
Scriind, m= apropii de mine [i m= redescop=r.
Dumitri\a HARABAGIU, cl. a VIII-aGimnaziul D. Matcovschi, Cotiujenii Mici, S`ngerei
DECOR FLORISTICAnda PREA{CA, 11 ani
{coala Interna\ional= Heritage, Chi[in=u
} mi este dor... ]mi este dor s= fiu copil, s= m= bucur de pic=turile ploii, de razele soarelui, de
z`mbetul pe fa\= la vederea primilor fulgi de z=pad=, de orice, dar [i s= daruiesc z`mbete sin-cere tuturor. }mi este dor de jocurile de copil, de ]mbr=\i[=rile calde pe care le primeam, s= alerg ]n bra\ele cuiva care s= m= prind= [i s= m= \in= str`ns spun`ndu-mi c= totul este bine. }mi este dor s= v=d via\a doar colorat=.
Amintirea b`ntuie visurile [i g`ndurile. Revars= str=lucire peste inim= [i-mi [opte[te s= lupt ca s= ]ndeplinesc visurile copil=riei. Lupt pentru a ierta, pentru a nu critica, pentru a fi mul\umit=, pentru a iubi, pentru a ajuta, pentru a d=rui, pentru a fi sin-cer=. }mi este dor s= fiu a[a cum sunt, s= nu m= ascund sub o masc= fals=, de teama de a nu fi ju-decat=. }mi las viitorul ]n palmele lui Dumnezeu. Pa[ii mei merg pe un fir de a\= care este mai puter-nic dec`t orice alt= c=rare.
Magdalena CARAIVAN, 16 aniV=leni, Cahul
}MI ESTE DOR
A profundat ]n g`nduri, ]n sumedenii de ]ntreb=ri f=r= de r=spuns, ce ]i macin= sufletul [i cugetul,
care-i zv`cnesc [i mai mult la auzul unor simple ]n-treb=ri frem=tate de vocea sa l=untric=: Ce e iubi-rea? Este ea etern= ]n raport cu scurgerea timpului?, vis=torul [i ]ndr=gostitul t`n=r st= ]ng`ndurat la masa de scris [i transpune fiecare cuv`nt pl=smuit de flac=ra sentimentelor sale ]n caietul de noti\e, lu-minat de vechea lamp= din dormitor.
La un moment dat, ]i cade pixul din m`n=, iar privirea i se ]ndreapt= spre fereastr=, spre lumina astrului ]nconjurat de miliarde de stele feerice, [i ]n mintea sa r=sar noi idei, [i anume mediteaz= asu-pra unei iubiri ve[nice, ideale, pe care timpul nu o poate destr=ma. O vede pe ea, pe fata cu p=rul de aur, ce-i z`mbe[te copil=re[te [i pentru care simte c= se ]mboln=ve[te de iubire. Simte c=, ]n loc de bra\e, ]i cresc aripi [i zboar= cuprinz`ndu-[i iubita. O duce ]n }mp=r=\ia Cerului, unde el [i ea sunt ve[nici, unde iubirea lor e etern=, iar timpul este neputincios [i nu le poate fura tinere\ea.
Dar lumina dimine\ii ]l readuce pe p=m`nt, ]n lumea real=, ]n vremelnicie. Se simte ]nsingurat [i este exacerbat la maximum de sentimente de vis. Totu[i, ]n suflet [i ]n cuget, r=sare speran\a c= spre miezul nop\ii iar se va aprofunda ]n vis [i iar=[i o va vedea pe ea.Trebuie doar s= a[tepte ]ng`ndurat la masa de scris, p`n= c`nd lumina lunii ]l va ]nv=lui cu noi idei, ]n care el este creatorul iubirii sale eterne.
Dumitri\a IACHIMOVSCHI, cl. a XI-a L. T. M. Eminescu, F=le[ti
52018, martie NOI
abonament
sarea g`ndirii
NOI — O PRIVIRE DIN COPIL+RIE SPRE VIITORD rag= prietene,
Te po\i abona pentru urm=toarele 9 luni ale anului 2018.
Fiecare dintre colegii t=i merit= un abonament la revista nOi. }ndeamn=-i s= se aboneze!
Ar fi bine ca fiecare clas= s= primeasc= cu regu-laritate revista nOi.
Al=tur`ndu-te la nOi, te asiguri cu un adev=rat ghid pe t=r`mul crea\iei [i al autorealiz=rii. Po\i miza pe echipa redac\ional=, pe spe-ciali[tii asocia\i [i pe to\i cititorii care sunt gata s= te as-
culte, s= te ]n\eleag= [i s=-\i dea un sfat. Colaborarea noastr= este una deschis= — ]n
paginile revistei pute\i g=si: literatur= [i spiritua-litate, ecologie [i investiga\ii tehnice, profesii [i probleme psihologice, teatru, muzic= [i cinema, sport [i curiozit=\i... nOi este revista care poate vorbi simplu despre lucruri complicate. Cite[te num=r cu num=r [i via\a ta va deveni mai fru-moas= [i mai interesant=.
Revista nOi apare lunar, inclusiv ]n vacan\a mare, f=r= numere comasate.
Pre\ul unui abonament pentru 9 luni este de 144 de lei.
Indicele PM 31239.
Abonamentul la revista nOi poate fi perfectat la orice oficiu po[tal.
NU PROMITE CE NU PO|I FACE
D e la promisiune la rezolu\ie e o distan\= de ani-lumin= [i, p`n= s= ob\ii o semn=tur=, tre-
buie cheltuite energii m=surabile ]n cai-putere.Lucian BLAGA
Cel mai bun mijloc de a-\i \ine cuv`ntul este s= nu-l dai niciodat=.
Napoleon BONAPARTE Cu c`t cineva este mai rezervat ]n promisiunile
sale, cu at`t el este mai exact ]n ]nf=ptuirea lor.
Jean-Jacques ROUSSEAU Sunt dou= feluri de promisiuni sacre: cea f=cut=
unui copil [i cea f=cut= unui du[man.
Henry de MONTHERLANT
A promite e nobil, a se \ine de promisiune e ceva burghez.
Proverb francez
Fiecare promisiune nerealizat= este un nor f=r= ap=, o sabie f=r= t=i[ [i un pom f=r= roade.
As-SAMARKANDI
Promite numai lucruri imposibile [i n-o s= aib= ce s= \i se repro[eze.
Jacques DEVAL
Adesea speran\a se n=ruie c`nd promisiunile sunt nem=surate.
William SHAKESPEARE Promisiunile genereaz= datorii, iar datoriile ge-
nereaz= promisiuni. Proverb german
nu promit niciodat= nimic, fiindc= am prostul
obicei de a-mi \ine f=g=duiala.Jules RENARD
Unii fac promisiuni din pl=cerea de a le ]nc=lca.
William HAZLITT
nu promite ce nu po\i face. ideal este s= faci ce n-ai promis.
Richard BRANSON
ia seama dac= ceea ce f=g=duie[ti este drept [i cu putin\=, c=ci f=g=duiala este datorie curat=.
CONFUCIUS
CAS+-MUZEUVasile V}RLAN, 15 ani
Soroca
NOI, martie 2018
cu ta re r`nd mu[ c=
6
} mi curg lacrimile [i nu m= pot potoli. n-o s= v=d niciodat=
omul pe care l-am pierdut.A[a l-a creat [i l-a ]ntrupat
Domnul de sus: cu iubire, cu triste\e, cu bucurie, cu bl`nde\e, cu mai multe pe care nu le pot a[terne pe o foaie a[a de mic=. Doar ]n sufletul meu le pot su-
feri pe toate la r`nd, doar a[a le pot vedea, auzi [i asculta.
Durerea o simte fiecare om, doar c`nd nu este cineva drag l`ng= el...
Jasmine CECHINA, cl. a V-aCobani, Glodeni
BUNICUL
NU EXIST+ VREME UR~T+
SPRE CAS+
REPUBLICA MOLDOVA
F iecare om ][i iube[te \ara de unde a pornit [i a f=cut primii
pa[i.Eu ]mi iubesc \ara – Republica
Moldova. E o \ar= cum nu am mai ]nt`lnit niciunde, e unic= ]n felul ei, e mirific=. Opulen\a de p=-m`nturi bogate d= culturi de cali-tate. iar roadele ei... nici nu-mi ajung cuvinte s= v= spun c`t de gustoase [i delicioase sunt.
Chiar dac= nu avem oceane, m=ri, mun\i, avem dealuri nespus de frumoase, v=i, coline, lacuri ca oglinda, reflect`nd cerul. At`tea motive de bucurie pentru locuitorii ei! Str=mo[ii no[tri au c`[tigat liberta-tea \=rii prin lupte [i r=zboaie. Suntem un popor credincios, care are o singur= supunere, [i aceea este ]n fa\a lui Dumnezeu.
Republica Moldova este bo-gat= ]n tradi\ii, obiceiuri [i s=r-b=tori. Printre cele de iarn= sunt Anul nou, care se serbeaz= ]n s`nul familiei sau cu prietenii, Cr=ciunul, Sf`ntul Vasile, Bobo-teaza. De Cr=ciun, copiii colind= din cas= ]n cas= [i vestesc na[terea Domnului.
Remarc=m unele s=rb=tori de prim=var=: 1 martie, c`nd oame-nii d=ruiesc m=r\i[oare – simbol al prim=verii; Pa[tele Ortodox, iar, la o s=pt=m`n= dup= }nvierea Dom-nului, cre[tinii s=rb=toresc Pa[tele Blajinilor. }n aceast= zi sunt come-mora\i r=posa\ii, se ]nt`lnesc ru-dele [i merg ]mpreun= la mormin-tele celor dragi.
M= bucur c=-mi am r=d=cinile aici. {i chiar dac= pa[ii m= vor purta prin lumea mare, nu voi uita de paradisiaca Republica Moldo-va [i m= voi ]ntoarce acas=, fi-indc= Patria ]mi va fi mereu ]n ini-ma, sufletul [i g`ndul meu. Eu nu voi putea s= o p=r=sesc niciodat=.
Cristina CODA, cl. a VIII-aPuhoi, Ialoveni
C `nd era var=, am fi dat ori-ce ca s= fie din nou iarn=.
Acum, c`nd suntem ]n toiul ier-nii, ne tot pl`ngem c= e ghea\=, c= e vremea rece [i ur`t=. Cine s= ne mai ]n\eleag=?!
Dac= ar fi s= ne g`ndim mai bine, ]ntr-adev=r, Dumnezeu a f=cut toate lucrurile frumoase la vremea lor (Eclesiastul 3:11).
Privi\i ]n jur : – dac= e ghea\=, unii se
pl`ng c= ar fi nefavorabil=, pentru c= e posibil s= cad=, dar e favorabil= pentru a te distra la patinoar sau cu sania;
– nu este indicat= pentru flo-rile din gr=din=, dar at`t de po-trivit= pentru ciclame sau cr=ciuni\e – singura perioad= c`nd ]nfloresc.
... A[adar, dragii mei, nu v= mai pl`nge\i c= iarna e vremea ur`t=, c=ci nu exist= vreme ur`t=, ci poate doar nefavora-bil=...
Veronica RO{CA, cl. a XII-aColiba[i, Cahul
Fotografie de autor
2018, martie NOI 7
noi [i voi
1. C`t de des mergi la medic?2. Mergi la medic, de re-gul=, atunci c`nd se mani-fest= primele simptome sau dup= ce ai ]ncercat toate metodele cunoscute [i starea ta se agraveaz=?
3. }\i faci o programare la medic ]n prealabil?
4. }n timpul unei consulta- \ii, ai curajul s= adresezi medicului toate ]ntreb=rile care te fr=m`nt=?5. C`nd ai fost ultima dat= la medic, cum ai fost tratat?6. Cum alegi la ce medic s= mergi?7. |i-e fric= de vreun me-dic? De ce?8. Preferi s= fii ]nso\it de cineva, atunci c`nd mergi la medic, de cine?9. |i se ]nt`mpl=, deseori, s= absentezi de la ore din cauza unor probleme de s=n=tate?10. Cum ai reac\ionat ]n situa\ii neprev=zute, c`nd unor colegi/colege li s-a f=cut r=u la ore sau ]n pauz=?11. Ce atitudine ai fa\= de profesia de medic? |i-ai dorit sau ]\i dore[ti s= urmezi medicina?12. Ce stereotipuri, ce mituri despre medici exist= ]n [coala, ]n localitatea ta?13. Crezi ]n medicina natu-rist=? }n ce situa\ii apelezi la aceasta?14. Avicenna spunea c= medicul are trei mijloace de lupt= ]mpotriva bolii: cuv`ntul, planta [i cu\itul. Cum ai comenta aceast= afirma\ie?
CHESTIO NAR
CU SINCERITATE DESPRE NOI} n fiecare an, chestionarul din nr. 12 al revistei noastre v= invit=, dragi
cititori, s= fi\i sinceri [i s= v= spune\i dolean\ele [i sugestiile pentru NOI. Echipa noastr=, de[i nu v= va veni s= crede\i, e emo\ionat= ca un elev ]n fa\a unui examen de mare dificultate, atunci c`nd cite[te r`nd cu r`nd r=spunsurile [i propunerile voastre. Ne bucur= faptul c= sunte\i one[ti cu noi, c= miza\i ]n clipele delicate tot pe noi, c= v= ]mp=rt=[i\i succesele [i bucuriile cu noi. Noi [i voi a devenit o rubric= ]n care co-municarea dintre noi [i cititorii no[tri e una deschis=, f=r= bariere [i complexe, iar acest fapt ne ]naripeaz= s= p=[im cu ]ncredere ]n viitor, ]ntr-o societate ]n continu= schimbare.
DOMNUL DOCTOR
1. Prima dat=, am v=zut revista nOi la 10 ani, c`nd mama cump=rase un exemplar de la un chio[c.3. }n ziua c`nd primesc revista, ci-tesc rubricile preferate, ]n urm=toa-rele zile ]ns=, citesc revista ]n ]ntre-gime.4. De obicei, nu-mi scap= din vedere rubricile: noi [i voi, calea spre Olimp, numai pentru noi, unde dai [i unde crap=.5. Sunt abonat= la revist= de circa doi ani.6. La capitolul sugestii, a[ propune ca, ]n timpul verii, s= fie mai multe concursuri distractive.7. Alt= publica\ie citit= [i ]ndr=git= de mine este revista aMiC.10. Fiind un pic timid=, particip la concursurile g=zduite de revista nOi [i, astfel, devin mai sigur= de for\ele proprii.12. Particip la mai multe concursuri [i cred c= este o activitate util=, care ne ajut= s= ne form=m personalita-tea. Sunt posesoarea locului iii la concursurile Veni, Vidi, Vici [i Citius, Altius, Fortius! anii 2016-2017, [i, de mai multe ori, am c`[tigat la concur-surile rubricilor numai pentru noi [i unde dai [i unde crap=.
Maria PLUGARU, cl. a VII-a Bardar, Ialoveni
1. M-am ]mprietenit cu revista nOi, gra\ie profesoarei mele de limba [i literatura rom`n=.2. Aceast= prietenie se bazeaz= pe ajutor reciproc prin intermediul scri-sului [i a cititului. }mi este de un real folos, ]ntruc`t g=sesc mai multe r=s-punsuri la ]ntreb=rile ce m= fr=-m`nt=.9. Deseori, c`nd citesc r=spunsurile la concursurile intelectuale, m= aleg cu un bagaj de cuno[tin\e pentru unele materii, iar atunci c`nd ni se cere s= c=ut=m informa\ii suplimen-tare, cunosc deja unde le pot g=si. La orele de dirigen\ie, chiar le adre-sez colegilor ]ntreb=ri din concursu-rile organizate de revist= [i ]i provoc s= caute r=spunsuri.
12. Am participat la unele concur-suri, am primit [i un premiu, care a fost transmis la Clocu[na. |in s= v= mul\umesc mult pentru receptivitate [i onestitate.
Andreea GOREACII, cl. a IX-aClocu[na, Ocni\a
1. Am descoperit revista nOi la bi-bliotec=. Apoi, o profesoar= de lim-b= [i literatur= rom`n= m-a ghidat cum s= particip la unele concursuri.2. Prietenia se bazeaz=, ]n primul r`nd, pe faptul c= nOi este un bun confident, pot s= scriu liber, f=r= complexe [i prejudec=\i.4. niciodat= nu-mi scap= din vedere rubricile: capriciile muzei, cutare r`nd mu[c=, noi [i voi, calea spre Olimp, simbolistica gesturilor, unde dai [i unde crap=.8. nu s-a ]nt`mplat ca revista s= ajung= cu mare ]nt`rziere la mine.10. Revista m-a ajutat s= trec peste unele dificult=\i ]n rela\ia mea cu prietenii [i colegii. 12. Particip la concursurile din re-vist=, depun efort la fiecare dintre ele, am luat [i multe premii la rubri-cile numai pentru noi, noi [i voi, unde dai [i unde crap=.
Cristina CODA, cl. a VIII-a Puhoi, Ialoveni
8. Dac= revista ar ]nt`rzia cu c`teva zile, a[ merge s= o lecturez la biblio-tec=, deoarece m-am obi[nuit s= o citesc [i o a[tept cu ner=bdare. }n plus, dac= particip la concursuri, tre-buie s= trimit r=spunsurile ]n termen.10. Revista m-a ajutat s= pun pre\ pe literatura de valoare. Citind num=r cu num=r, simt c=-mi ]mbog=\esc vocabularul. Totodat=, ]nv=\ s= pre- \uiesc prietenii adev=ra\i [i oamenii, ]n general.
Andreea BUCUR, 16 ani Drochia
NOI, martie 20188
poezie
S-a n=scut pe 18 iulie 1954, ]n s. Sine[ti, Ungheni.A absolvit Facultatea de Filologie a Universit=\ii de Stat din Moldova (1976). Doc-
tor ]n filologie. Conferen\iar universitar. Cercet=tor [tiin\ific coordonator la Institu-tul de Filologie al A{M, Sectorul Istoria limbii, Dialectologie [i Onomastic=. Membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova [i din Rom`nia.
Apari\ii editoriale: Elegii de Parnas (versuri), 1994, Sania cu zurg=l=i (proz= pen-tru copii), 2001, La Prohodul Iubirii… (versuri), 2007, 101 poeme, (versuri), 2011, Na-turi statice cu t=ceri (versuri), 2012, T`rziu Te-am iubit, Doamne... (versuri, eseuri), 2015, [.a.
Lidia CODREANCA
LIMBA E SUFLETUL MAMEI }MBR+CAT }N CUV~NT
limbae sufletul mamei]mbr=cat ]n cuv`nt
e lacrima eifr=m`ntat=]n covata cu p`inee glasul ei duiosdin cel mai frumosc`ntec de la culesul viei
limbae ba[tina meacu ad`nci r=d=cinide care m= \inla orice b=taie de v`nt
limbae sufletul mamei]mbr=cat ]n cuv`nt
LIMBA MAMEI
hogeaguri fumeg`ndeca mucuri de \igar=]nfipte ]n z=pad=leag=satul de cer
lini[tea larg= f=r= de cap=t]nghite p=dureacu urme de cerb
dor de \ar=dor de cas=de p=rin\i [i bunicipleca\i de aici]n povestea frumoas=
PASTEL DE IARN+
suntat`t de mic=]n fa\a TaDoamneat`t de mic=!]nc`tnici nu ]ncercs= urc mai susde fric=s= nu cad iar
v=d binedrumul lungcum se desparte]n drumul bun[i r=udaram r=mas aiceala r=scruces= Te a[tept]n pomullui Zaheu
M+RTURISIREa r=bufnit ]n culorifrumoasa pictur=cu amintiri
gr=dina mamei!
c=r=ruia spre poie\ic=e n=du[it=de buruienica un cap de boschetar]nc`lcit
ochi de antracit!
licuriciip`ndesc din tufi[s= treac= ziuas= treac= vara
s= plece privighetoareacare]n acela[i vi[in de la poart=o mai a[teapt=tot la patru diminea\ape mama
bujorii se clatin=clatin=de la o boare de v`nt la altas=-[i dezmor\easc=cumva a[teptarea
nu vine mamanu vine
odat= cu searapeste tablouiar se a[terneuitarea
GR+DINA CU BUJORI
Satului meu de ba[tin=pacepicurat=ca un amurg]ncetprin clepsidra de nisipa lunii
arip= de cerplin de mistersub care ][i torcsomnul lungstr=bunii
SINE{TI
2018, martie NOI 9
Vio
leta
ZA
BU
LIC
+
poezias-a oprit la o margine de sat]nmiresmat de cicoarealeg=nat= de v`nt
[i c`nt=c`nt= acolo!
iar razele sub\irifire de p=ianjendanseaz=danseaz=pestelini[tea mea]n ceas de amiaz=
VAR+
Tu descui toate u[iletope[ti toat= ghea\a
ce s=rac e sufletulcare nu Te cunoa[te!
nimic nu-\i mai cerdragostea duhului meu[i al T=u[i al lui[i al ei[i al Tat=lui nostrudin Cer
DRAGOSTE A DUHULUI
clipeletrec pe l`ng= noi[i se topesc undeva
ziuase deap=n= lene[[i parc= mai vreas= ]ntoarcemtihna de ieri
t=ceri]nmiresmate cu floareade teine arat= c= a venit vara!
s-a dus prim=varafata frumoas=cu toate speran\eleadunate buchet
nu regret
*Lat.: Prinde clipa!
CARPE DIEM! *solitardrum de \ar=str=juit de nucarinu m= mai cuno[tiam revenit prea t`rziusunt o str=in= cu ochi mari
caut aici o povestecu ni[te copii g=l=gio[icare f=ceau harbujei din nisipcu p=rin\ii pleca\i la c`mp[i nu o g=sesc
drum de \ar=pustiucu vara-n delirnu se poate s= fi dus [i povestea ceeacu tot cu s=tenii copil=riei melepe r`ndla cimitir!
DRUM DE |AR+ REVERIEcine s= te vad=iarn= de demultcu z=pezi c`t gardul!tata cu lopataface drum prin curteeu copil la geamm= bucur c= te am
ce mai ninge iar=!peste sat [i moar=iarn= de povestetata nu mai este...
lunecu[ de ghea\=sub om=t ascunscu anii gr=mad=cine s= te vad=?
s= mai zbor o dat=oare-i de ajunslunecu[ de ghea\=?
drumu-i v=tuitzbori la fel tu via\=copilu-a-nc=run\it...
10 NOI, martie 2018
pa uz= de g`ndi re
CAPCANA FAST-FOODURILORZ ilnic, trec`nd pe l`ng= magazinele [i restaurantele de fast-
fooduri, constat c= m`ncarea nes=n=toas= e la mod=. Oame-nii se ]mbulzesc, creeaz= cozi, a[tept`nd chiar ore ]ntregi, numai s=-[i cumpere ceva d=un=tor [i a-[i unge sufle\elul, cum zic ei, cu ceva bun. Dac= cei maturi mai ]ncearc= s= lupte cu acest mod de via\= nociv, atunci copiii [i tinerii nu pot renun\a la el [i ajung obezi sau se confrunt= cu multe probleme de s=n=tate. De ce m`ncarea nes=n=toas= e ]n top, ne spun elevii de la Gimnaziul {tefan cel Mare, Bravicea, C=l=ra[i.
Selina BO|AN, cl. a VI-a: nou=, copiilor, ne place s= m`n-c=m mai mult nes=n=tos dec`t s=n=tos, deoarece, atunci c`nd intr=m ]n magazine, vedem foarte multe produse, pe care p=rin\ii nu ni le cump=r= [i nu ne permit s= le consum=m. Acas= m`nc=m mai mult eco, ]ns= c`teodat= mai vrem ceva picant [i delicios.
Simina TUTELEA, cl. a VI-a: A[a sunt copiii, se las= atra[i mai u[or de produsele nes=-n=toase. Atunci c`nd ni se inter-zice ceva, noi, din contra, suntem ]mpin[i de pofte s= m`nc=m ceea ce nu e bun pentru s=n=tate.
Elena UNTIL+, cl. a VI-a: Ali-mentele d=un=toare sunt frumos ambalate [i iscusit aranjate pe rafturile magazinelor, iar copiii nu ezit= s= le procure [i s= le consume.
Mihaela URSACHI, cl. a VI-a: Unul dintre motive, pentru care
copiii nu vor s= m=n`nce s=n=-tos, e c= nu le mai place m`nca-rea de acas= [i vor s= mai ]ncer-ce [i altceva.
Gheorghe BO|AN, cl. a VI-a: Aromele produselor nes=n=toase ne atrag s= le consum=m mai mult, chiar dac= nu sunt bune pentru organismul nostru.
Mihaela SOLOVEI, cl. a VI-a: Mul\i copii aleg s= consume pro-duse d=un=toare, deoarece in-gredientele acestora te fac s= le m=n`nci din ce ]n ce mai mult. Odat= ce ai ]nceput s= te alimen-tezi incorect, s= [tii c= o s= rezi[ti, tot mai pu\in, tenta\iei de a conti-nua ]n acela[i mod.
Andreea IURCU, cl. a VII-a: M`ncarea nes=n=toas= este mai ieftin= [i, desigur, mai gustoas=. De aceea, nici noi, copiii, nici maturii nu putem s-o excludem din meniul nostru.
Ecaterina DANU, cl. a VII-a: Copiii ]ntotdeauna au fost mai pofticio[i, de aceea, c`nd v=d ceva, gura le las= ap=. Astfel, se ]nt`mpl= c= aleg produsele noci-ve, care sunt mai tentante.
Mihaela CORCODEL, cl. a VII-a: Oare cum am vrea noi ca oame-nii s= nu consume alimentele nes=n=toase, dac= la televizor, ]n strad=, ]n magazine se face pu-blicitate mai mult acestor produ-se. iar copiii cel mai u[or se las= atra[i ]n capcanele publicitare.
Cristina BLANARU, cl. a VII-a: Copiii vor s= fie „cool” [i s= se alinieze celor care m=n`nc= la [coal= nes=n=tos. Ei consider= c=, dac= se ]nfrupt= cu fast-fooduri, chipsuri sau pesme\i, sunt ]n r`nd cu toat= lumea.
Pentru NOI – Olesea COSOIBravicea, C=l=ra[i
TOATE SE VOR PUNE LA LOCUL LORC um va fi \ara noastr= ]n urm=torii dou=zeci de ani? Ce ne
a[teapt= ]n anii care vor urma? Sunt doar c`teva ]ntreb=ri care ]i fr=m`nt= pe mul\i tineri [i copii din \ar=. Chiar dac= promi-siunile f=cute necugetat [i gratuit de c=tre guvernan\i, se \in lan\ de la o zi la alta, elevii clasei a VII-a de la gimnaziul Lalova, Rezi-na, sper= c= ]ntr-o bun= zi toate se vor pune la locul lor.
Ana-Maria SP}NU: Eu v=d Re-publica Moldova peste dou=zeci de ani cu totul schimbat=. Cu drumuri mult mai bune, ]n com-para\ie cu cele de ast=zi. Vor ap=rea diferite tehnologii intere-sante. Vom avea s=di\i mai mul\i copaci [i vom vedea numeroase flori, care s= ne ofere oxigen. Sper c= va fi o \ar= mai curat=.
Tudor PATIC: Eu cred c= Re-publica Moldova peste dou=zeci de ani va fi cu sate pline de oa-meni, vom avea mai pu\in inter-net [i c`t mai multe c=r\i.
Alexandru TETEREA: Peste do-u=zeci de ani, eu v=d, ]n \ara noastr=, mai multe magazine mari, salarii [i pensii majorate, copii disciplina\i [i o ambian\= mai frumoas=!
Mihaela BELCHIR: Cred c= Republica Moldova peste dou=-zeci de ani, se va schimba prin faptul c= drumurile vor fi mai bune, ]n [coli vor fi mai mul\i elevi, iar salariile se vor m=ri.
Gabriela KOSCA: A[a cum fi-ecare \ar= se dezvolt= treptat, sper c= [i Republica Moldova va evolua ]n dou=zeci de ani, deve-
nind una mai curat=, mai fru-moas=, cu drumuri asfaltate, cu specii de animale [i plante rea-duse din Cartea Ro[ie. Tehnolo-giile moderne vor avansa [i mai mult. Oamenii vor deveni mai ]n\eleg=tori [i mai bl`nzi.
Ludmila PURICE: }n viitor, eu cred c= Republica Moldova va reveni [i mai mult la tradi\iile [i obiceiurile rom`ne[ti. Sper c= acestea se vor ]nr=d=cina [i mai mult.
Pentru NOI – Ana ANDRI|CHILalova, Rezina
2018, martie NOI 11
CASA MEA - CETATEA MEAD e mici cu to\ii am visat s= avem o cas=. Unii ne dorim o cas= ce are curte,
al\ii – apartament, unii la \ar=, al\ii la ora[. Prefer=m o cas= cu un nivel sau dou=, cu sau f=r= gospod=rie? Pe marginea acestui subiect, am discutat cu un grup de elevi ai claselor a V-a [i a VII-a de la Gimnaziul Visoca, Soroca.
Andreea SCUTELNIC, cl. a VII-a: }n viitor, vreau s= locuiesc ]ntr-o cas= mare, cu dou= nivele, foarte frumoas=, ]ngrijit= [i curat=. Pe l`ng= aceasta, doresc [i o gr=din= plin= cu flori. Vreau s= locuiesc la ora[, ]n Orhei.
Olga COJOCARU, cl. a VII-a: }mi imaginez c= atunci c`nd voi cre[te mare, voi avea familia mea [i o cas=, ]n care se vor pu-tea juca copiii. Voi avea un auto-mobil, unul dintre cele mai per-formante. Vreau s= locuiesc ]n Rom`nia, ]ns= cu timpul, dup= ce voi studia bine limba englez=, mi-ar pl=cea s= m= stabilesc ]n Marea Britanie.
C=t=lina P}NZARI, cl. a VII-a: Eu ador florile, de aceea ]mi do-resc o cas= cu dou= nivele, o gr=din= mare, un mobilier cu elemente florale [i o colec\ie de lucruri vintage.
Viorina ROMANCIUC, cl. a VII-a: P=rin\ii mei vor o cas= [i curte ]n ialoveni, cu un teren de joac= [i un bazin pentru copii. Cred c= voi avea [i o sal= de lectur= acolo cu o mul\ime de c=r\i interesante.
Arina GARBUZ, cl. a V-a: Eu a[ vrea s= locuiesc la ora[, ]ntr-un apartament mare, c=ci e mai bine, e mai frumos. La ora[ este mai pu\in de lucru, pe c`nd la sat, ]ntotdeauna e[ti ocupat.
Alex COJOCARI, cl. a V-a: Atunci c`nd voi cre[te mare [i ]mi voi ]ntemeia o familie, vom alege s= locuim ]ntr-o cas= mare, aceasta av`nd curte, pe care vom cump=ra-o [i nu o vom con-strui, fiindc= acest proces du-reaz=. La ora[ voi putea s= lu-crez ]n oficiu, nu ]n gr=din=, unde lucrul nu are cap=t.
Tudori\a LISNIC, cl. a VII-a: Vreau s= locuiesc la ora[ din mai multe motive. }n primul r`nd, ]n ora[ po\i g=si mai repede un ser-viciu pe plac, deoarece sunt mai multe oportunit=\i. }n al doilea r`nd, la ora[ oamenii ]mi par inteligen\i [i descurc=re\i.
Victoria BESPALCO, cl. a VII-a: Acum locuim la sat, dar, c`nd voi cre[te mare, a[ vrea s= am o fa-milie numeroas= [i un aparta-ment cu ni[te camere mari, unde s= ]nc=pem cu to\ii.
Damian MACOVE|CHI, cl. a V-a: A[ vrea s= locuiesc la ora[, ]n apartament. Cred c= acolo m= voi sim\i mai bine, dar [i o profe-sie voi ]nsu[i mai u[or. La sat, e mai complicat s= te angajezi ime-diat dup= ce ai terminat studiile.
Doina GHER|AN, cl. a V-a: Eu a[ vrea s= locuiesc la ora[, deoarece ora[ul acesta ]mi pare mai aranjat. iar casa vreau s= aib= curte, fiindc= nu doresc ve-cinii s= m= deranjeze.
Taisia URSACHII, cl. a V-a: }n ora[ este mai mult transport pu-blic [i te po\i deplasa mai u[or. A[ vrea s= locuiesc ]n apartament, deoarece ]mi pare o locuin\= comod= [i mai sigur=.
Gabriela DANILOV, cl. a VII-a: }n viitor, a[ vrea s= am o cas= mare pe malul m=rii, ]n italia – de ce nu? – unde s= locuiesc cu familia mea.
Pentru NOI – Carolina COVCALIUCVisoca, Soroca
numai pentru noi
Dragi cititori, numi\i podurile celebre, prezentate ]n imaginile al=turate. Primilor trei care ne vor
trimite r=spunsul corect, redac\ia le va oferi volumul Albumul de familie al Parteneriatului Estic. C`[ti-g=torii vor fi desemna\i ]n nr. 6, 2018....................................................................................................
Am primit mai multe scrisori cu r=spunsul corect la concursul din nr. 12, 2017, dar primii trei au fost: Da-niela DUBANJIU, Cetireni, Ungheni; Maria PLUGARU, Bardar, Ialoveni; Mihaela DODI, Susleni, Orhei. Pre-miile – Dimitrie Cantemir ]n istoria culturii muzicale [i Istoria rom`nilor din cele mai vechi timpuri p`n= ]n prezent – v= a[teapt= la redac\ie. Felicit=ri!
R=spunsul corect este urm=torul: Croa\ia, Rusia, Polonia, Rom`nia, Republica Popular= Chinez=, Spa-nia, Japonia, Elve\ia, Afganistan, Cuba.
NOI, martie 201812
Rubric= sus\inut= de Larisa GUR+U, doctor ]n filologie, conferen\iar universitar
VENI, VIDI, VICI
calea spre Olimp
ETAPA a VI-aI. Plasa\i ]n locul punctelor prepozi\iile sau ar-
ticolele posesive: organizarea cursurilor de stu-diere... limbilor str=ine, i-am spus unei prietene... mele, voturile... doi dintre ei au fost anulate, ca-ietul de noti\e... elevei, datorit=... acestui efort... trei medici via\a lui a fost salvat=, distribuirea la consumator... produselor, aportul ]n munc=... fe-meilor, prispa de lut... casei, proiectul de dezvol-tare... satelor, reguli de acord... articolelor.
II. Corecta\i (sublinia\i [i scrie\i corect) gre[e-lile din enun\urile urm=toare:
1. Se fac ]n continuare multe erori [i gre[eli. 2. El copie regulamentul pe fi[e.3. Dup= ninsoarea de ieri seara se anun\= o
eclips= solar= de soare, pe urm= averse de ploa-ie [i apoi iar din nou ger [i viscol.
4. Ei vor s= adopteze un c`ne boschetar.5. Din numele colegilor mei v= salut [i vreau
s= v= felicit cu ziua de na[tere.6. Din punctul de vedere financiar nu este ren-
tabil= deprecierea leului.7. Oric`t n-ar p=rea de straniu, comportamen-
tul s=u e tacticos.
III. Identifica\i motivul principal din fragmen-tul propus:
Vreme trece, vreme vineToate-s vechi [i nou= toate;Ce e r=u [i ce e bineTu te-ntreab= [i socoate;Nu spera [i nu ai team=, Ce e val ca valul trece,De te-ndeamn=, de te cheam=,Tu r=m`i la toate rece. (M. Eminescu) IV. Realiza\i un scurt comentariu al versurilor de
mai sus, relev`nd viziunea eului liric asupra vie\ii.A[tept=m r=spunsurile voastre timp de 20 de
zile de la apari\ia revistei.
R=spunsurile corecte la etapa a III-a:i. Diminea\= – genul feminin, num=rul singular,
cazul nominativ; frunzele – genul feminin, num=rul plural, cazul
nominativ;soarele – genul masculin, num=rul singular (sin-
gularia tantum, defectiv de plural) cazul nominativ;razele – genul feminin, num=rul plural, cazul
acuzativ;dealurilor – genul neutru, num=rul plural, cazul genitiv;nalba – genul feminin, num=rul singular, ca-
zul nominativ;drumului – genul neutru, num=rul singular, ca-
zul genitiv;umbrelu\ele – genul feminin, num=rul plural,
cazul acuzativ;
Continuare ]n pag. 24
b=ie\i – genul masculin, num=rul plural, cazul vocativ;
p=dure – genul feminin, num=rul singular, cazul acuzativ.
ii. nod – a ]nnoda – a deznoda; pachet – a ]mpacheta – a despacheta; a lipi – a alipi – a dezlipi; ghea\= – a ]nghe\a – a dezghe\a; a forma – a deforma – a reforma; frunz= – a ]nfrunzi – a desfrunzi; doi – a ]ndoi – a dezdoi; vinovat – a ]nvinov=\i – a dezvinov=\i; curaj – a ]ncuraja – a descuraja; p=dure – a ]mp=duri – a desp=duri. not=: se accept= [i alte posibile derivate.
iii. Fragmentul a fost extras din lucrarea Poves-tea furnicii scris= de ion Dru\=. Textul apar\ine ge-nului literar epic. Argumentele pe care le aduc sunt: 1. Povestea furnicii este o nara\iune [i cu-noa[tem c= genul epic este reprezentat de specia literar= nara\iunea; 2. }n acest text, autorul ][i ex-prim= ]n mod indirect sentimentele cu ajutorul per-sonajelor (furnica) [i cu ajutorul ac\iunilor (a cutre-iera, a se ]ntoarce etc.); 3. naratorul folose[te verbe la persoana a iii-a, ceea ce este specific lucr=rilor genului epic; 4. Modul de expunere a genului epic este monologul, descrierea, nara\iunea, pe care le ]nt`lnim [i ]n textul nostru; 5. O caracteristic= im-portant= a genului epic este plasarea ac\iunii ]n spa\iu [i timp (a cutreierat culmea dealului, trei zile...); 6. Un alt argument c= Povestea furnicii apar\ine genului epic este faptul c= textul dat poa-te fi povestit pe etapele subiectului; 7. O alt= tr=-s=tur= este c= ]n aceast= oper= literar= ac\iunea este s=v`r[it= de c=tre personaje – furnica (perso-najul principal) [i mosc=la[ul, ferche[ul (persona-je secundare).
Anastasia S}RBU Dub=sari
iV. {tiu: c`ndva, la miez de noapteOri la r=s=rit de soare,Stinge-mi-s-or ochii mie Tot deasupra c=r\ii Sale. Grigore Vieru e mai mult dec`t un poet, e un
destin. El strecoar= ]n inima cititorului un fior de fericire [i lini[te. Aceste versuri foreaz= ad`nc ]n g`ndurile noastre [i ascund ]n umbra lor iubirea nem=rginit= a lui Vieru pentru crea\ia geniului ro-m`nesc – Eminescu. Ele reprezint= o m=rturie sin-cer= a acestor sentimente nobile. Versurile suge-reaz= faptul c= opera lui Eminescu va r=m`ne etern sedimentat= ]n inima lui Grigore Vieru, prins= sub pleoapele acestuia, ]nc`t atunci c`nd Vieru ][i va ]nchide ochii, pe retina acestora se vor focaliza ver-surile scrise de inegalabilul poet. Lexemul [tiu
2018, martie NOI 13
ˇSOL LUCET OMNIBUSETAPA a VI-a
1. }n ce const= asem=narea dintre zborul c=r=bu[ului [i zborul, ]n viraj, al avionului?
2. De ce arborii b=tr`ni de pin sunt popula\i de mai multe insecte d=un=toare dec`t cei tineri?
3. Ce tip de rela\ie exist= ]ntre unii arbori [i ciu-perci? Explica\i succint [i prezenta\i exemple.
A[tept=m r=spunsurile voastre timp de 20 de zile de la apari\ia revistei.
R=spunsurile corecte la etapa a III-a:
1. P=s=rile flamingo au un colorit al penelor de la u[or portocaliu ori roz la alb, ]n func\ie de ceea ce m=n`nc=. Acestea au ]n ra\ia alimentar= alge sau crustacee, care con\in pigmen\i, numi\i carete-noizi. Ace[ti pigmen\i, ]n urma proces=rii de c=tre ficat, ajung s= fie depozita\i ]n penele, ciocul [i pi-cioarele p=s=rii.
2. nodurile care sunt vizibile ]n lemnul t=iat, adic= sc`nduri sau pe obiectele deja confec\ionate, sunt, de fapt, defecte ale lemnului. Acestea repre-zint= locurile ]n care o fost= ramur= s-a legat de cilindrul central al trunchiului, produc`nd o ramifi-care [i o deviere a direc\iei fibrelor lemnoase ]n acela[i timp. Ramura dispare din diferite motive, iar cilindrul principal continu= s= adauge inele de cre[tere peste anomalia ini\ial=. Astfel, nodurile ajung ]n structura interioar= a lemnului, devenind foarte vizibile ]n sc`nduri. Ca urmare, speciile de copaci cu ramuri dese vor avea [i mai multe no-duri, [i viceversa. nodurile se clasific= ]n: noduri concrescute – care provin de la o ramur= s=-n=toas=, ce a tr=it mult timp pe trunchi; noduri c=z=toare – care provin de la o ramur= rupt= ]n perioade uscate, av`nd drept rezultat contracta-rea \esuturilor [i deta[area lor de celelalte straturi lemnoase; noduri putrede – care provin de la crengi rupte ]n perioade umede, av`nd drept rezultat in-fectarea cu ciuperci.
3. Mimetismul este proprietatea unor specii de animale sau plante de a se contopi cu mediul ]n care tr=iesc sau cu alte specii care dispun de mij-loace de ap=rare, prin forma corpului sau colorit. Contopirea are loc [i pentru a asigura perpetua-rea speciei sau pentru a-[i ob\ine mai u[or hrana. C`teva exemple de mimetism ]n lumea animal=: p=ianjenul Celaenia excavata, originar din
Rubric= sus\inut= de Larisa BOGDEA, doctor ]n biologie
Australia, poate s= ia forma unui g=ina\, atunci c`nd se simte ]ncol\it de pr=d=tori, ]n special, de p=s=ri; caracati\a imitatoare, Thaumoctopus mi-micus, poate extrem de rapid s= ia forma multor animale, pentru situa\ii diferite. Spre exemplu, poate sem=na cu un [arpe, cu o pl=tic= sau cu un crevete.
Omida Papilio troilus viceversa [erpi, fasmidele ce s-au camuflat sub forma crengilor sau a frunze-lor etc.
Camuflajul este metoda care permite organis-melor s= r=m`n= neobservate de mediul ambiant. Unele exemple sunt liniile zebrei sau blana alb= a vulpii arctice, care o face aproape nedistins= ]n z=pad=. Cameleonii sunt printre cele mai faimoa-se animale pentru tehnica lor de camuflaj [.a.
Asem=n=rile dintre mimetism [i camuflaj \in de scopurile ]n care acestea sunt utilizate [i de faptul c=, la unele specii, includ [i culoarea.
Deosebirea dintre aceste dou= fenomene este c=, ]n cazul mimetismului, speciile recurg la schim-barea formei, a comportamentului [i a culorii.
Rezultatele etapei a III-a:
30 de puncte a acumulat: Mihaela DODI (10,10,10), Orhei.
29 de puncte: Maria PLUGARU (10,9,10), Bar-dar Ialoveni; Andreea PANFILII (10,10,9), Anasta-sia S}RBU (10,9,10), M=d=lina S}RBU (10,10,9), Holercani, Dub=sari.
28 de puncte: Cristina CODA (10,10,8), Puhoi, Ialoveni; Nadina D+N+IL+ (10,8,10), Veronica VORNICESCU (9,10,9), Lozova, Str=[eni; Alina LUCHI|A (9,9,10) Bardar, Ialoveni; Ecaterina POPU{OI (10,9,9), Holercani, Dub=sari.
27 de puncte: Nicoleta PORUBIN (10,9,8), Ho-lercani, Dub=sari; Dumitri\a SCURTU (9,10,8), Cobani, Glodeni.
26 de puncte: Nina S}RBU (9,10,7), Holercani, Dub=sari.
25 de puncte: Gabriela POPU{OI (10,9,6), Vla-da SANDU (10,10,5), Holercani, Dub=sari.
22 de puncte: Lucia DOBROVICEANU (9,10,3), Boldure[ti, Nisporeni.
Din lips= de spa\iu, public=m doar numele par-ticipan\ilor care au acumulat minimum 22 de puncte. La bilan\ul general ]ns=, vom \ine cont de puncta-jul tuturor participan\ilor.
NOI, martie 201814
nimic altceva
POEZIA COMUNIC+ }N TAIN+ CU FIREA MEA INTERIOAR+
S -a n=scut pe 17 ianua-rie 1960, ]n satul {te-
f=ne[ti, raionul Flore[ti. {i-a ]nceput activitatea ]n calitate de profesoar= de limba [i literatura rom`n= la Liceul Teoretic Mihai Eminescu din B=l\i (1981). Din 1984 p`n= ]n 2012 a fost cadru didactic [i de conducere ([ef= de cate-dr=, decan, prorector) la Universitatea de Stat Alecu Russo din B=l\i, unde con-tinu= s= \in= cursuri la toate cele trei niveluri de formare universitar=. }n 2012 — 2016, a fost anga-jat= la Universitatea de Stat din Moldova (respon-sabil= de managementul [tiin\ei), din 2016 este se-cretar [tiin\ific al Sec\iei de {tiin\e Umanistice [i Arte a Academiei de {tiin\e a Re-publicii Moldova. Este doc-tor ]n filologie (1991), con-feren\iar universitar (1996). Din 2006 este abilitat= cu conducere de doctorat. A debutat ]n calitate de poet= cu volumul O s=pt=m`n= de poeme nescrise (1998). A mai semnat patru c=r\i de poezie, [ase de critic= li-terar= [i o dram= (]n colaborare). I s-au acordat mai multe premii [i dou= distinc\ii de stat. Poemele ei au fost traduse ]n mai multe limbi.
— Oscar Wilde afirma c= femeile sunt creaturi menite s= fie iubite, nu ]n\elese. Aceast= afirma\ie se refer= [i la Dvs.? Cine e persoana care V= iube[te cel mai mult [i V= ]n\elege cel mai bine?
— Oscar Wilde a fost un mare scriitor [i ]n\eleg de ce ar fi v=zut ]n femeie ]ncorporarea Misterului [i a Frumuse\ii. Se prea poate s= fie bine ca b=rba\ii (cealalt= parte a lumii) s= vad= ]n femeie o surs= a mis-terului. Cu toate acestea, afirma\ia lui mi se pare re-strictiv=. De ce nu am accepta c= [i b=rba\ii ar fi „crea-turi menite s= fie iubite?” Ceea ce conteaz= cu adev=rat ]n contextul ]ntreb=rii dumitale, este c= omul r=m`ne cel mai mare mister al lumii ]n care suntem, chemat s= iubeasc=, dar el reu[e[te, din ce ]n ce mai greu, s= o fac=. C`t prive[te persoana care m= iube[te cel mai mult, cred c= p=rin\ii mei m-au iubit cel mai mult [i, cu c`t trece timpul, cu at`t sentimentul meu devine mai puternic. Cine m= ]n\elege cel mai bine? nu [tiu. A[ putea s= dau c`teva nume, dar enumerarea ar putea fi doar o p=rere, apoi, cum a[ putea pretinde cuiva s= m= ]n\eleag= „cel mai bine”, dac=, uneori, eu ]ns=mi nu m= ]n\eleg?
— }n ce gen literar V= reg=si\i cel mai mult?— Primul impuls pe care l-am avut ]n leg=tur= cu
aceast= ]ntrebare a fost s= zic: poezia. {i a[a este. Acum ]ns= poezia comunic= ]n tain= cu firea mea in-terioar=. Stau pitite am`ndou= undeva ]n ad`ncul fiin\ei mele [i numai ele [tiu ce pun la cale. Momen-tan, mintea ]mi este preocupat= de un studiu de poetic=
a romanului. }nchei o etap=, care m-a interesat mai mult de un deceniu, dup= care voi re-veni la cele vechi [i voi ]nce-pe ceva nou.
— Mai \ine\i minte prima oper= citit= de Dvs.? Ce carte considera\i c= V-a schimbat modul de a g`ndi sau de a fi?
— }ntrebarea aceasta m= face s= r=scolesc timpul, de unde ]mi vin fr`nturi de imagini: aci coperta ]n tonuri ]ntunecate a unei c=r\i cu titlu bizar, aci rafturile bibliotecii din apro-pierea casei noastre, pe care o frecventam... Prima mea carte nu a fost citit=, ci ascultat=. Era o carte de pove[ti populare cu F=t-Frumos [i ileana Cos`n-zeana, pe care ne-o citea, mie [i surorii mele, nana Vera. Era o carte rom`neasc=, r=mas= ca prin minune ]nc= din timpu-rile interbelice. Apoi, c`nd am ]nceput a dezlega misterul li-terelor ]mpr=[tiate pe fa\a foii
albe, am g=sit, ]n biblioteca p=rin\ilor mei, volumul Poezii de Lucian Blaga (m-a impresionat, mai cu seam=, primul poem, Gorunul), cartea Venea o moar= pe Siret de Mihail Sadoveanu...
— Henry Miller spunea: Adev=rata via\= ]ncepe c`nd suntem singuri, fa\= ]n fa\= cu eul nostru ne-cunoscut. Dvs. sunte\i o persoan= sociabil= sau V= place solitudinea?
— Eu sunt, ]n general, o fiin\= sociabil=, cel pu\in a[a m= percep pe mine ]ns=mi, dar am nevoie de singur=tate, pentru a ]n\elege, pentru a scrie. {i, de vreme ce am publicat c`teva c=r\i, singur=tatea ]mi este cunoscut= [i, a[ zice, necesar=. Scrisul, ]n ge-neral, ]nseamn= ceea ce spunea, ]n parte, Henry Miller: a te afla „fa\= ]n fa\= cu eul nostru necunos-cut”. De fiecare dat=.
— Cum este s= fii femeie-critic, femeie-poet, femeie-savant?
— At`tea ipostaze a\i enumerat aici... }n cele din urm=, toate acestea nu-s dec`t una singur=: un om care face critic= [i istorie literar=, uneori reu[e[te s= prind= inspira\ia ]n formele unui text, considerat poezie (probabil [i este poezie), un om care munce[te ]n sfera cercet=rilor literare [i a publicat c`teva c=r\i specifice domeniului, de asemenea, mai bine de trei decenii este profesoar= de literatur= rom`n= la Uni-versitatea din B=l\i [i, periodic, la alte universit=\i.
— Cine este cel mai exigent critic al Dvs.? — R=spuns exact: so\ul meu. Este primul cititor al
textelor mele. Ochiul [i spiritul lui sunt mai agere, c`nd ale mele intr= ]ntr-un fel de „rutin=”. Prin ur-mare, textele mele trec neap=rat pe la „cenzor”, cum ]i spun eu ]n glum=. }i sunt recunosc=toare pentru gestul de colegialitate pe care mi-l arat= zeci de ani la r`nd [i recunosc c= ]mi pare r=u c= i-am r=pit timp, ]n care el s-ar fi putut ocupa de lucr=rile sale.
DE VORB+ CU MARIA {LEAHTI|CHI, SCRIITOARE, DOCTOR îN FILOLOGIE
Fotografie din arhiva personal=
2018, martie NOI 15
— Cunoa[tem c= teza Dvs. de doctorat ]n litera-tur=, pe care a\i scris-o acum aproape 30 de ani, re-flect= proza basarabean= pentru copii. Cum aprecia\i actuala literatur= pentru copii?
— Da, este adev=rat, mi-am luat doctoratul ]n li-teratur= ]n 1991 cu o tez= ]n domeniul prozei pentru copii. Despre cum este literatura actual= pentru cei mici, am putea vorbi mai pe ]ndelete, dar nu avem nici timp, nici spa\iu. Totu[i, ar fi bine s= se re\in= c= noi, basarabenii, avem o bun= literatur= pentru copii. Acum sunt angajat= ]n elaborarea unei antologii a beletristicii rom`ne pentru copii, care va include tex-tele publicate ]n anii 2000 – 2017. Breasla s-a com-pletat cu nume noi, mai cu seam= autoare, care au adus un aer proasp=t ]n scris. Tendin\a este bun=, at`t ]n ceea ce prive[te calitatea limbajului artistic, c`t [i condi\ia execut=rii poligrafice a c=r\ilor. Asta nu ]nseamn= c= domeniul nu are neajunsuri.
— Din experien\a Dvs. didactic=, considera\i c= tinerii de azi citesc mai mult sau mai pu\in ]n com-para\ie cu genera\ia Dvs.? Cum am putea s= le cultiv=m pasiunea pentru lectur=?
— Ast=zi tinerii citesc mai mult dec`t citeau tinerii altor genera\ii. Oceanul de informa\ii, lipsa de dis-cern=m`nt pot deveni nocive, mai cu seam= pentru o personalitate ]n formare, de aceea consider c= trebuie s= existe o supraveghere riguroas=, din partea [colii [i a familiei, a c`mpului de lectur= ]n care se mi[c= un t`n=r ]n formare. C=r\ile sunt diferite. Azi, oricine are bani ][i poate cump=ra publicarea unei c=r\i. Bine ar fi dac= ar fi o carte bun=, dar, cu p=rere de r=u, nu se ]nt`mpl= de fiecare dat= s= fie a[a.
— }n psihologie se vorbe[te despre dou= cate-gorii de oameni: care provoac= schimbarea [i oa-meni care nu o doresc. Dvs. ce atitudine ave\i fa\= de schimbare?
— Sunt un om echilibrat. Accept schimbarea ]n m=sura ]n care face ca lucrurile s= mearg= mai bine. nu accept orice schimbare, iar ]n unele cazuri (cum ar fi fidelitatea / infidelitatea) nu o accept deloc. Dar, ]n contextul ]ntreb=rii dumitale, m-a[ referi la trans-form=rile societale, care au loc ]n perioadele de tran-zi\ie. Cred c= aici au avut loc at`t de multe, ]nc`t unele s-au realizat cu totul f=r= socoteal=. S-au f=cut schimb=ri de dragul schimb=rilor, altele au fost ini- \iate [i nu au fost duse p`n= la cap=t. Ar mai fi ceva: nu sunt at`t de entuziasmat= de afirma\iile cate-gorice ale psihologilor. Omul este o fiin\= mult prea complex= ca s= ]ncap= ]ntr-o simpl= dihotomie: ac-cept= sau nu schimbarea...
— Ce amintiri frumoase din copil=rie v= st=ruie ]n memorie?
— imaginea luminoas= a familiei. Cu bunicul meu Anton, bunica mea Zenovia, mama, tata, sor=-mea, fratele meu. }ntr-o prim=var= cu aer moale ca de m=tase [i lumin= alb-g=lbuie ca floarea de salc`m. Am avut doi salc`mi mari [i b=tr`ni l`ng= g`rliciul beciului. Scoar\a lor maronie se eviden\ia pe funda-lul celor invocate mai sus.
— Ce ne pute\i spune despre p=rin\ii, familia Dvs.?— P=rin\ii mei erau veni\i ]n satul ]n care m-am
n=scut, {tef=ne[ti, din raionul Flore[ti. Tat=l meu, neculai, era de loc din comuna Dolhasca, jude\ul Suceava. A ajuns ]n Basarabia, fiind ]nfiat de bunicii Anton [i Zenovia, ]nainte de cel de-al Doilea R=zboi Mondial. Mama, Zinaida, era din satul Pistruieni, raionul Telene[ti, o localitate a[ezat= cu vreo trei kilo-metri mai jos pe R=ut. Spun toate acestea, deoarece ]n familia noastr= s-a instalat un fel de sentiment
nevorbit de diferen\=. Mai cu seam= c=, pe atunci, ne vizitau frecvent rudele din Rom`nia [i asta ne ]nt=rea percep\iile. Tat=l meu a avut [i o porecl=: neculai, rom`nul, ceea ce ]nseamn= c= [i comunitatea ne ve-dea ]ntr-un fel aparte. Ei se credeau moldoveni, iar tat=l meu era un altul, era rom`n. Vede\i, aceast= schism= identitar= a basarabenilor este veche...
— Dac= ar fi s= alege\i un loc ]n care s= V= petrece\i tot restul vie\ii, care ar fi acela?
— Locul ]n care familia mea s-ar sim\i bine. nu conteaz= numele locului, ci atmosfera din familia mea. Este prima condi\ie ce ]mi asigur= lini[tea ne-cesar= pentru scris.
— Cine crede\i c= V-a influen\at cel mai mult modul de a scrie sau de a fi?
— nu cred c= a fost doar un singur om. A[ spune mai degrab= c= m-au influen\at oamenii pe care i-am ]nt`lnit, c=r\ile citite [i ]nt`mpl=rile ce m-au marcat emo\ional.
— Sunte\i o femeie ]mplinit=, ce planuri sau pro-iecte ave\i?
— Dac= o femeie ]mplinit= ]nseamn= femeia care a n=scut, v= r=spund c= da, m= simt ]mplinit=. Am o fiic= [i ea are dou= fiice. Dac= v= referi\i la ]mplinirea mea profesional=, v= r=spund c= am con[tiin\a unor reu[ite cu sens, ]n anii pe care i-am parcurs. Simt, totodat=, c= ar mai fi loc [i pentru alte activit=\i pro-fesionale, de crea\ie. Am proiecte noi [i sper s= le realizez.
— Dac= ar fi s= schimba\i ceva, a\i schimba ceva ]n lume, ]n \ar= sau chiar la propria persoan=?
— nu a[ schimba nimic. }n timpul nostru dominat de orgolii [i vanit=\i, dac= ar fi posibil, a[ ]ndemna lumea spre bun=tate, umanitate [i grij= fa\= de ceilal\i. Este bine s= ne ]ntreb=m, la un moment, dat ce las eu celor care vin dup= mine? Mi se pare o ]n-trebare adev=rat=.
— Cine V= serve[te drept model?— Omul cumsecade, de cuv`nt, st=p`nit, demn,
statornic [i fidel. Am mereu ]n fa\= chipul mamei mele.— Vl. Nabokov spunea c= singura fericire ]n
aceast= lume este s= observi, s= te examinezi atent pe tine ]nsu\i sau pe al\ii. Pentru Dvs. ce ]n-seamn= fericirea?
— }n primul r`nd, a[ spune c= nu exist= oameni ferici\i non stop. Fericirea este o stare. Sunt un om care a tr=it st=ri de fericire. {tiu ce este asta, [tiu cum este, dar nu a[ putea s= o definesc. Ceva mai fulgu-rant nu cunosc pe lumea asta dec`t starea de fericire.
— Mai \ine\i minte prima dragoste?— Da. Este o experien\= care ]\i marcheaz= fiin\a,
o emo\ie gnostic=, un sentiment inedit.— Ce mesaj le transmite\i tinerilor de azi, citito-
rilor revistei NOI?— S=-[i tr=iasc= curajo[i via\a. S= se ia ]n serios.
S= [tie c= a tr=i este precum ai scrie un text direct pe curat f=r= posibilitatea de a introduce o corec-tur=. }i mai ]ndemn pe cititorii revistei nOi s= ci-teasc= mult, deoarece cititul c=r\ilor bune formeaz= viziuni [i na[te idei. Spunea cineva c= lumea va fi condus= ]n viitor de cele vreo 20 de procente de tineri care ast=zi citesc c=r\i. }mi pare un g`nd demn de luat ]n seam=.
Pentru NOI — Elena LEAH
NOI, martie 201816
IMPERATIVUL TREZIRII DUHOVNICE{TI
S untem asemenea unor p=s=ri c=rora li s-au t=iat aripile [i li s-a dat libertatea de a zbura.
Sistemul ateist a epurat din noi credin\a str=mo-[easc=, valorile ei, ne-a ]ndep=rtat de Hristos ]ntr-at`t ]nc`t aproape c= nu-L mai vedem. ne-a dezv=\at s=-L vedem. ne-a pus ochelari de cal confec\iona\i din idei [i valori false. A interpus ]ntre noi [i Hristos tot [irul p=catelor de care cre[tinul s-a temut dintotdeauna, supranumindu-le virtu\i. A exa-cerbat m`ndria, narcisismul. ne-a desp=r\it nu nu-mai de Dumnezeu, dar [i unul de altul.
Suntem slabi [i nu ne cunoa[tem credin\a. nu cunoa[tem semnifica\iile [i dedesubturile ]nsce-n=rilor din jur, nelipsindu-le z`mbetul afi[at, o-braznic. R`njetul celui r=u. iar min\ile luminate, ]nv=\a-
te pe banii oamenilor simpli [i menite s=-i scoat= la lumin=, tri-[eaz= sau, ]n cazul cel mai bun, tac.
ne-am tr=dat pe noi ]n[ine, uit`nd de Hris-tos [i de sf`nta cruce, de valorile ortodoxiei, care, din veac ]n veac, au sus\inut poporul
nostru, l-au zidit duhovnice[te, astfel ]nt=rindu-l [i permi\`ndu-i s= tr=iasc= frumos [i demn, iar ]n caz de nevoie, s= se apere cu arma ]n m`n= de du[mani.
S= ne apropiem de Hristos cu inima, cu cugetul [i cu fapta noastr=. Astfel ]l vom reg=si [i ]l vom iubi pe aproapele nostru. Astfel ni se va lumina mintea [i ne vom contrapune sistemului r=ului ]n care ne-am ]mpotmolit de-a binelea, vom reu[i s= ie[im din mrejele pseudovalorilor str=ine: telema-nia, spiritul concuren\ei cu orice pre\, goana dup= bunuri, hipertrofierea propriului eu.
S= ne apropiem de Hristos – cei puternici [i cei slabi ]n credin\=, cei ]nv=\a\i [i cei ne]nv=\a\i – s= con[tientiz=m c= credin\a ortodox= este unicul nostru scut de n=dejde ]n timpul apostatic pe care ]l tr=im. S= ne asum=m responsabilitatea pentru Biserica noastr=. S= ne aducem ]n ea poten\ialul creator, ini\iativa [i ]n\elepciunea.
S= facem ceea ce nu au f=cut p=rin\ii no[tri.
Rubric= sus\inut= de Daniela PREA{CA
ADMIRA|IE {I IDOLATRIZARE
cei şapte ani de-acas=
Rubric= ]ngrijit= de Leo BORDEIANU
lumin= din lumin=
CALENDAR CRE{TIN-ORTODOXAPRILIE
1 Duminica VI (a Floriilor). INTRAREA DOMNU-LUI }N IERUSALIM.
7 S`mb=ta Mare. BUNA VESTIRE.8 }NVIEREA DOMNULUI. SFINTELE PA{TI.
Soborul Sf`ntului Arhanghel Gavriil. Sfintele Muceni\e Ana, Larisa, Ala.
15 Duminica II dup= Pa[ti (a Sf. Ap. Toma)16 Pa[tile Blajinilor.22 Duminica III (a Mironosi\elor).
D ac= eram de 15 ani [i cineva m= ]ntreba pe cine admir, ofeream o list= ]ntreag= de nume,
cum ar fi unchiul meu Profir, bunica mea Profira, mama, p=rintele Vasile din Cern=u\i, fratele Oleg, str=bunicii mei ion [i Taisia, profesorul de mate-matic= Valeriu Antonovici [i chiar str=bunicul meu Eugeniu, pe care nu am apucat s=-i cunosc. Ast=zi, la 41 de ani, [tiu exact de ce aceste personalit=\i ]mi luminau ochii – pentru c= aduceau un z`mbet, ]n preajma lor voiam s=-mi construiesc o via\= fru-moas=, ei [tiau s= ofere sfaturi potrivite, vorba lor inspira, m`na lor ]nc=lzea, privirea lor sem=na ]ncredere. Cu astfel de exemple de oameni, nu te dai u[or b=tut la ananghie, te str=duie[ti s= men\ii valorile [i calitatea vie\ii.
De ce admir=m al\i oameni? Fie datorit= carac-terului lor moral [i etic ]nalt, fie pentru realiz=rile lor remarcabile de dragul omenirii. Cine nu admir= oamenii de [tiin\= precum Einstein, Marie Curie, Galileo Galilei, Leonardo da Vinci, Steve Jobs?
De m`n= cu admira\ia merge [i idolatrizarea, ce sl=ve[te pe cineva sau ceva ca pe un idol. Acest sentiment, probabil, se datoreaz= crezului c= o oa-recare fiin\= omeneasc= ar ]ntruchipa perfec\iu-nea. Cred c= a\i v=zut nu pu\ine concerte unde lu-mea ]ngenuncheaz=, \ip= [i chiar ][i pierde cuno[tin\a la v=zul arti[tilor pe care ]i idolatrizea-z=. Ar fi cazul s= v= pune\i ni[te ]ntreb=ri: Ce calit=\i ale idolului v= inspir= at`t de mult? Aceste calit=\i influen\eaz= pozitiv societatea? Cuno[ti toate faptele din via\a acelei persoane?
Pe l`ng= unele vede-te sau persoane ]n stare s= influen\eze, exist= multe alte modele extra-ordinare de oameni care reu[esc s= „r=stoarne mun\i” f=r= a fi m=car cu-noscu\i.
Cum scapi de boala idolatriz=rii? Revino la valorile ini\iale ale familiei tale, mai ales, la cele pozitive, precum reluarea tradi\iilor, practicarea anumitor ocupa\ii [i activit=\i, programul religios. Admira\ia fa\= de oameni nu ]nseamn= copierea vie\ii lor, iar dac= prelua\i o coafur= sau un stil vestimentar, nu pierde\i personalitatea voastr=.
Cel mai important este ca persoanele admirate [i idolatrizate s= ne ajute s= atingem nivelul perso-nal de dezvoltare, s= ne fac= pe noi s= devenim valoro[i, comple\i [i complec[i. „S= admiri frumuse\i e un lucru bun, dar s= inventezi frumuse\i e un lucru mult mai bun”, Giuseppe Verdi.
Alexandru DIMITROV
2018, martie NOI
1/8
/
INSP
IRA
|IE
DE
LA }N
GER
IE
ram
doa
r eu
pe
un \
=rm
. Sin
-gu
r=, f
=r=
vre
o [o
apt
= c
are
ar
pute
a s
= m
= d
istr
ag=
de
la e
sen\
a
exis
ten\
ei m
ele.
Pe
\=rm
ul p
ustii
t de
oric
e ta
lp=
, de
oric
e a
die
re d
e v`
nt
sta
u ]n
plin
=ta
tea
frum
use\
ii ce
m=
]n
conj
oar=
. |=
rmul
m=
]ng
hite
, ia
r va
luri
le ]m
i top
esc
inim
a. S
unt u
na
cu m
ine.
Res
pir
ritm
ul v
alu
rilo
r [i
in
spir
ad
iere
a v
`nt
ului
. }m
i re
v=rs
su
fletu
l ]n
ad
`nc
ul m
=ri
i [i-l
]ngr
op
pe \
=rm
ca
pe
o co
moa
r= v
`na
t=
de
pira
\i.n
oapt
ea g
rea
de
stel
e ]m
i st
r=-
ba
te p
rin
ochi
i se
nini
[i
curi
o[i,
refle
ct`
ndu-
se c
u m
are
put
ere
pes-
te i
nim
a m
ea. M
are
a [
i ce
rul
sunt
un
a.
nu
pot
prin
de
cu p
rivir
ea [
i g
`nd
irea
ace
ste
dou
= m
iste
re. n
u a
u ]n
cepu
t [i
nic
i sf
`r[
it. S
tele
la
in
finit.
Dea
supr
a c
er, s
ub m
ine
cer.
C
um p
ot o
are
s=
]n\e
leg
impo
sib
i-lu
l? E
ste
rea
l ce
v=
d [
i ce
sim
t?
Fiec
are
ste
a ]
[i a
re p
ropr
ia m
e-ni
re.
To\i
ne n
a[t
em [
i to
\i m
urim
. La
fel
[i
eu.
Ast
fel
este
om
ul p
e p
=m
`nt
. O
ste
a c
e st
r=lu
ce[t
e ]n
to
at=
spl
end
oare
a e
i, ia
r a
poi
se
stin
ge
de-
a lu
ngul
tim
pulu
i. C
erul
est
e f=
r= p
at=
. nic
i m=
car
un m
ic n
oura
[ nu
a ]n
dr=
znit
s= s
e st
reco
are
pe
ste
str=
luci
rea
un
ei
jum
=t=
\i d
e st
ea.
Cum
po
ate
fi
nim
ic
[i,
toto
da
t=,
totu
l?
Ma
rea
f=
r= v
ele
ab
soa
rbe
t=ce
rea
[i l
inul
ce
rulu
i. C
opia
exa
ct=
a c
erul
ui o
v=
d ]n
ma
re c
a o
ogl
ind=
f=r=
pet
e.
}nce
rc s
= te
]n\
eleg
. A
[a [
i tu
te
reve
r[i
asu
pra
suf
letu
lui
meu
, d
ar
oglin
da
mea
est
e m
urd
ar=
. A f
ost
p=ta
t= d
e vi
erm
ii ce
au
mu[
cat d
in
min
e [i
au
ple
cat
f=r=
a s
e m
ai
]nto
arc
e.O
chii
nu p
ot c
upri
nde
tot,
de
ace
ea s
unt
laco
mi
s= v
rea
ma
i m
ult.
}nce
rc s
= a
ting
fie
care
col
- \is
or a
l ta
blo
ului
din
fa
\a o
chilo
r m
ei.
Parc
= n
u su
nt a
ici,
ci ]
ntr-
o a
lt= l
ume
und
e ]n
pa
[i d
e d
ans
p=
[esc
ca
o b
ale
rin=
pe
fieca
re
stea
fu
r`n
d
din
sc
lip
irea
lo
r [i
\e
s`nd
u-m
i vi
suri
le
]n
lum
ea
rea
l=.
G`
ndir
ea m
ea d
eja
nec
on-
trol
at=
]nt
ruch
ipea
z= f
ieca
re s
tea
cu
per
soa
ne u
ma
ne.
Une
le s
un
t m
ai a
pro
ap
e, ia
r a
ltel
e ]n
za
rea
-n
dep
=rt
at=
. P`
n=
[i c
od
rii m
i se
]nch
in=
, mun
\ii m
i se
supu
n [i
toa
te
din
na
tur=
ob
\in s
ens.
Fie
care
pa
r-te
a n
atu
rii
aru
nc=
pes
te m
ine
]ntr
eb=
ri o
bsc
ure
una
pes
te a
lta,
ce-m
i ]n=
bu[
= s
ufle
tul f
ira
v.n
ici
valu
rile
nu
au
pute
rea
de
a s
chim
ba
cev
a:
nu p
ot a
duc
e la
m
al
tain
ele
asc
unse
. M
are
a
nu
dez
v=lu
ie s
ecre
tele
ei.
nic
i om
ul
nu a
rat=
ce
zace
]n a
d`
ncul
suf
le-
tulu
i. S
enin
=ta
tea
fe\e
i [i a
och
ilor
asc
und
suf
letu
l ]n
ca
re s
e d
ezl=
n-
\uie
un
ura
ga
n d
e g
`nd
uri
[i s
en-
timen
te
ce
sta
u g
ata
s=
er
up=
. S
ing
urul
luc
ru e
sen\
ial
pe c
are
-l cu
noa
[tem
est
e C
rea
toru
l Sup
rem
a
toa
te.
Lui
i se
sup
une
soa
rele
[i
i s
e ]n
chin
= l
una
cu
stel
ele.
Un
punc
t sun
t ]n
spa
\iul f
=r=
sf`
r[it.
Mag
dale
na C
AR
AIV
AN
, cl.
a X
I-a
V=
leni
, Ca
hul
Mi-e
d
or
de
ochi
i t=
i b
l`nz
i [i
p=
trun
z=to
ri,
de
culo
are
a
lor
alb
ast
r=-v
erzu
ie
– ce
a
ma
i fr
u-m
oas=
nua
n\=
din
lum
e. M
i-e d
or
de
voce
a t
a d
ulce
[i
mel
odio
as=
, d
e po
ve[t
ile p
e ca
re i
le
spun
eai
suri
oare
i ]n
ain
te d
e so
mn,
da
r pe
ca
re l
e a
scul
tam
[i
eu c
u pl
=ce
re,
chia
r d
ac=
m
=
cons
ider
am
m
a-
tur=
. Mi-e
dor
de
alin
turi
le ta
le, d
e g
estu
rile
bla
jine
[i d
e cu
vint
ele
pe
care
mi l
e sp
unea
i ]n
fieca
re s
ear=
: „E
[ti o
com
oar=
!”.
}mi c
er ie
rta
re, m
am
i. {
tiu c
= a
m
fost
une
ori
o pa
cost
e, c
hia
r d
ac=
tu
nu
ai a
ccep
ta a
cest
cuv
`nt
. Re-
gre
t fi
eca
re
vorb
=
t=io
as=
, p
e ca
re \
i-a
m a
dre
sat-o
. }n
\ele
g c
=
gre
[ea
m, c
`nd
e p
rea
t`rz
iu.
Am
aju
ns ]
n a
cel
loc
min
una
t d
espr
e ca
re
]mi
pove
stea
i c`
nd
era
m m
ic=
, ma
i [t
ii? „
Suf
lete
le i
u-b
itoa
re a
jung
]nt
r-o
]mp=
r=\ie
fer
-m
eca
t=, u
nde
sunt
feri
cite
”.D
ar,
m=
mic
o, f
=r=
tin
e E
den
ul
e p
ustiu
[i
nici
fru
mus
e\ea
miil
or
de
]ng
eri n
u po
ate
fi c
ompa
rat=
cu
frum
use\
ea ta
!Te
-am
v=
zut
azi
pl
`ng
`nd
, la
fel
ca
[i
ieri
, ca
[i
ala
lt=ie
ri,
[i
pl`
ng ]m
preu
n= c
u tin
e, p
entr
u c=
m
i-e d
or.
Pent
ru c
= v
rea
u s=
fiu
a
l=tu
ri d
e tin
e.M
i-a p
l=cu
t din
totd
eaun
a s
= fi
u o
c`[t
ig=
toa
re,
am
tin
s sp
re p
er-
fec\
iun
e,
mi-
am
do
rit
s= d
evi
n ]n
ving
=to
are
, da
r ni
ci o
vic
tori
e nu
po
ate
fi
ase
m=
nat=
cu
z`m
bet
ul
t=u,
m
am
=.
nim
ic
nu
cont
eaz=
m
ai m
ult c
a ti
ne! A
bso
lut n
imic
!}m
i lip
se[t
e [i
mir
osul
t=
u, a
t`t
de
cura
t [i
]m
b=
t=to
r. P
arc
= e
ra
aro
ma
cop
il=ri
ei, p
arf
umul
]mb
r=-
\i[=
rilo
r, a
l c=
su\e
i no
ast
re m
ici,
da
r ]n
gri
jite,
]n
care
tro
na m
ereu
d
rag
oste
a [
i arm
onia
.}m
i dor
esc
s= a
ud d
in n
ou c
hia
r [i
cuv
inte
le ta
le d
e d
oja
n=, p
entr
u c=
atu
nci a
[ [t
i c=
e[t
i l`n
g= m
ine,
c=
nim
eni n
u ne
va
desp
=r\i
vreo
dat=
, c=
vei
veg
hea
]nto
tdea
una
asu
pra
su
fletu
lui m
eu, h
r=ni
ndu-
l cu
afe
c-
\iune
p=
rint
easc
=.
Acu
m s
unt t
rist
=, i
ar
inim
a m
ea
e g
oal=
, ne
putin
cioa
s=.
Se
zba
te,
lipsi
ndu-
i ce
va...
Tu
e[ti
cea
de
care
am
nev
oie!
Sp
unea
i c=
via
\a
]ns=
[i e
ste
mag
ie,
dar
nu p
ari
feri-
cit=
acu
m. {
i und
eva,
]n s
ufle
tul m
eu,
[tiu
c=
eu
sunt
ca
uza
tris
te\ii
tale
.D
ar
te
rog
s=
z`
mb
e[ti!
E
[ti
cea
ma
i pu
tern
ic=
fiin
\= d
in l
ume,
ia
r Ta
ti [i
Ad
i, f=
r= ]
ndoi
al=
, a
u ne
voie
de
for\
a t
a –
iub
irea
ne-
cond
i\ion
at=
pe
care
o e
ma
ni –
]n
pofid
a d
urer
ii ce
te m
aci
n=.
Cum
a[
pute
a s
=-\i
mul
\um
esc
pent
ru c
= n
u a
i ]nc
eta
t nic
i o c
lip=
s=
fii
m=
mic
a m
ea?
Pent
ru c
= a
i fo
st g
ata
mer
eu s
=-m
i ofe
ri u
n sf
at
atu
nci
c`nd
\i-l
cer
eam
? n
u m
i-ai
zis
nici
oda
t=:
„|i-a
m
spus
eu
!”,
de[
i a
i pu
tut
s= o
fa
ci d
e ze
ci d
e or
i. A
i r=
ma
s a
ceea
[i:
plin
=
de
dra
gos
te,
ate
nt=
, ie
rt=
toa
re
[i
cura
joa
s=.
Sun
t d
epa
rte.
.. A
cum
[t
iu
ce
e si
ngur
=ta
tea
[i
nu ]
mi
r=m
`ne
d
ec`
t s=
m=
rog
ca
to\
i co
piii
din
lu
me
s=-[
i pr
ivea
sc=
ma
ma
la
fel
cu
m te
pri
vesc
eu
pe ti
ne.
Te i
ubes
c! i
art
=-m
=!
Vei
fi
pen-
tru
to
tde
au
na
m
=m
ica
m
ea
pr
otec
toa
re!
B
ianc
a S
CU
RTU
L, 1
3 a
niL.
T. L
. Del
eanu
, Chi
[in=
u
NOI, martie 2018
2/7/
MO
DELE ED
UCA
|ION
ALE
Om
ul nu poate d
eveni om d
ec`t dac= este educat. D
ar educa\ia
nu ]nsea
mn=
a fi d
e[tept, ea nu se
m=
soar=
]n cuno[tin\e, nu e c`t d
e m
ult ai m
emora
t la [coa
l= sa
u c`t
[tii. Ed
uca\ia
este un fenomen so-
cial fund
am
ental d
e transm
itere a
experien\ei de via
\= a
genera
\iilor a
dulte [i a
culturii c=tre g
enera\ii-
le de copii [i tineri, d
e ab
ilitare a
lor pentru integ
rarea
]n societate,
este cunoa[terea
bunelor m
aniere
[i comporta
rea ]n societa
te con-form
acestora
. A fi ed
ucat este o
cara
cteristic=
a
unei persoa
ne politicoa
se, respectuoase, ca
re se com
port= d
ecent, vorbe[te corect,
ana
lizeaz=
, chib
zuie[te vorb
ele [i fa
ptele sale, [tie s=
asculte, s=
poa
rte o discu\ie [i cunoa
[te cum
trebuie s=
se comporte ]ntr-o so-
cietate pentru a
l=sa
despre sine
o impresie frum
oas=
. Om
ul educa
t m
ereu are o a
titudine b
un= fa
\=
de ceila
l\i [i cel ma
i importa
nt este c=
a
re
ni[te
lim
ite
de
ca
re p
olite
\ea nu-i perm
ite s= trea
c=.
Zilnic, via
\a ne ofer=
experien\e noi, d
eci ]nseam
n= c=
educa
\ia nu
o primim
doa
r ]n primii [a
pte ani
de via
\=, sa
u ]n anii d
e [coal=
, ci ]ntrea
ga
noastr=
via\=
trecem prin
procesul de ed
ucare. A
cesta este
influen\at a
t`t d
e propria noa
str=
persoan=
, c`t [i de altele. Fiecare om
pe care ]l ]nt`
lnim ]n via
\a noa
str=
vine cu o experien\= a
parte, fie una
b
un= sa
u nu prea, [i ne ed
uc= ]ntr-
un mod
sau a
ltul. De la
ei putem
s= lu=
m p=
r\ile cele ma
i bune, s=
ob
serv=m
]n
ei p=
r\ile neg
ative
[i s= ne str=
duim
s= le exclud
em
din noi, s=
vedem
gre[elile lor [i
s= ]nv=
\=m
din ele. Toa
te aceste
experien\e ne
educ=
. E
duca
\ia
[i autoed
uca\ia
sunt primii pa
[i spre
perfec\iune. Prim
a
ne a
si-g
ur= tra
iul, iar a
doua
o avere.
Autoed
uca\ia
se
define[te
ca
o a
ctivitate con[tient=
, inten\ionat=
, pe ca
re un individ
o desf=
[oar=
pentru form
area
sau d
es=v`
r[irea
prop
riei p
ersoan
e. E
duca
\ia
se fa
ce cu ajutorul unor m
odele ed
u-ca
\ionale pe ca
re fiecare om
le sta
bile[te d
e sine st=t=
tor dup=
vi-ziunile sa
le. }n orice grup, echip=
, societa
te, exist=
a
semenea
m
o-d
ele educa
\ionale.
Primele m
ele mod
ele educa
\i-ona
le sunt, desig
ur, cele din fa
-m
ilie. Este b
ine ca p
=rin\ii s=
se com
porte frumos, corect, respecta
-b
il, c=ci ei sunt prim
ele exemple
pentru un copil. Ei sunt precum
un sol, ca
re trebuie s=
fie fertil, ca
din el s=
poat=
cre[te semin\a.
P=rin\ii mei ]m
i sunt mod
ele foarte
eficiente, de la
ei am
]nv=\a
t c=
trebuie s=
vorbesc corect, frum
os, s=
nu ofensez, s= nu b
atjocoresc,
s= fiu
respectu
oa
s= cu
to\i. A
m
]nsu[it bunele m
aniere [i respectul
fa\=
de oa
meni. E
i m-a
u sf=tuit
mereu s=
ajut pe cei nevoia
[i, s=
caut solu\ii ]n orice conflict, pen-
tru orice
problem
=
[i s=
nu
uit niciod
at=
c= D
umnezeu ne-a
creat
pe to\i ega
li, c= nu e nim
eni ma
i presus d
ec`t a
ltul, indiferent d
e sta
rea lui fina
nciar=
, religie sa
u v`
rst=.
DRA
G+
MA
M+
,}
mi pa
re r=u! }m
i pare nespus
de r=
u! Reg
ret c= te-a
m f=
cut s=
suferi [i s= pl`
ngi. R
egret c=
a
i v=rsa
t lacrim
i am
are d
in cauza
m
ea. ia
rt=-m
=, m
am
i! V
reau s=
-\i rev=d
chipul ang
e-lic, s=
-\i ating
fruntea rid
at=
, da
r senin=
, s= sim
t c=ld
ura sufletului
t=u g
rijuliu, s= [tiu c=
e[ti al=
turi.M
i-am
am
intit de a
cea zi c=
l-d
uroas=
de va
r=, m
ai \ii m
inte? M=
juca
m cu b
icicleta [i a
m ]nceput s=
z`
mb
esc m
ul\umit=
. E
ra
pentru prim
a d
at=
c`nd
reu[eam
s= pa
r-curg
o dista
n\= a
t`t d
e ma
re sin-g
ur=, a
poi, ]ntruc`t ]m
i pierdusem
concentra
rea,
am
c=
zut. A
m
]n-ceput s=
pl`ng
, da
r nu din ca
uza
durerii fizice. M
= sim
\eam
r=nit=
suflete[te. E
ram
deza
m=
git=
. A
i venit l`ng
= m
ine [i m-a
i ]m-
br=
\i[at cu a
fec\iune. M`
inile tale
ging
a[e, precum
petalele fira
vilor
ghiocei, m
i-au [ters la
crimile ca
re [iroia
u pe obra
jii ]mb
ujora\i [i cu
bl`nde\e mi-ai spus: „S
cumpo, via\a
]nsea
mn=
nu doa
r urcu[uri, ci [i cob
or`[uri. V
oi fi m`
ndr=
de tine,
orice s-ar ]nt`
mpla
. Te iubesc!”.
{i eu te iub
esc, m=
mico! {
i eu! Tu m
i-ai [ters la
crimile. E
u nu le pot [terg
e pe ale ta
le.Z
`m
betul ra
dios ca
re ]\i ]nflorea
pe chip ori de c`
te ori ne priveai
pe mine [i pe surioa
ra juc`
ndu-ne
]mpreun=
este asem
enea unui vis
acum. n
u ]l mai v=d. {
i asta m= ]n-
tristeaz=
.n
u
am
vru
t s=
te
m`
hn
esc niciod
at=
, [tii asta
, nu-i a[a
? La
spital, ]n ultim
ele clipe, ]mi spunea
i c=
totul e bine, c=
sunt puternic=,
c= nu treb
uie s= m
= d
au b
=tut=
, c=
sunt ]ngera
[ul t=u. A
m ]ncerca
t s=
lupt, ma
mi. V
oiam
cu orice pre\ s=
fiu al=
turi de tine, d
e tati, d
e Ad
i. n
u am
reu[it.
pasiunea
pentru citit, a fost conta
-g
ioas=
pentru cele dou=
fiice, ma
i a
les pentru cea m
ai m
ic=, ca
re a
junge s=
aib
= rezulta
te frumoa
se la
[coal=
, la d
iferite concursuri de
crea\ie [i chia
r la olim
piad
e.ia
r acum
, ca s=
v= d
est=inui
micul
secret, vrea
u s=
v=
spun
c= aceasta
este povestea
mea
preferat=,
deo
arece
este u
na
a
dev=
rat=
, ]ntruc`
t D
umnezeu
a scris-o, ia
r tat=
l meu a
tr=it-o!
La fina
l, nu-mi r=
m`
ne dec`
t s=
spun celor
care
]l consid
er=
pe ta
ta o persoa
n= cu m
ulte pierderi
]n via\=
, da
torit= ca
racterului fru-
mos, d
ocil, carita
bil [i l-a
u descon-
sidera
t sau a
u r`s d
e valorile lui,
c= G
heorghe R
o[ca a
c`[tig
at o
mul\im
e de va
lori, ad
mira
\ie [i res-pect. Pentru c=
el – tat=
l meu – a
fost [i va
r=m
`ne un b
un exemplu
pentru m
ine [i
]ntreag
a
fam
ilie, fiind
un bun cet=
\ean, un b
un an-
ga
jat, un b
un cre[tin, un ad
ev=ra
t O
m cu liter=
ma
re. Pentru mine vei
r=m
`ne, T=
ticule, eroul meu – a
zi, a
cum [i ]ntotd
eauna
!M
ul\umesc c= m
-ai ]nv=\at [i mi-ai
ar=
tat, prin propriul exem
plu, c=
viitorul este suma
pa[ilor pe ca
re-i fa
ci, inclusiv a celor m
ici, ignora
\i sa
u lua\i ]n r`
s!
Veronica
RO
{C
A, cl. a
XII-a
Colib
a[i, C
ahul
2018, martie NOI
3/6/
MIE
LU|U
LIo
n C
IOB
AN
U, c
l. a
XII
-a C
`rn
=\e
ni, C
=u[
eni
des
eori
se
po
men
ea
c=
vene
au
cole
gii
de
la d
iferi
te f
acu
lt=\i
s= l
e re
pare
une
le a
para
te e
lect
rice
. }n
m
od n
orm
al,
ast
a a
r fi
fost
con
tra
pl
at=
, da
r t`
n=ru
lui n
ostr
u ]i
pl=
cea
s-
o fa
c= g
ratis
, m
otiv
`nd
c=
[i
a[a
st
uden
\ii n
u pr
ea a
u b
ani
, ia
r, p
e d
e a
lt= p
art
e, m
ai
c`[t
iga
cev
a e
xpe-
rien
\=. P
riet
enii
]l lu
au
pest
e pi
cior
, sp
un`
ndu-
i c=
da
c= a
r lu
a b
ani
i cu
veni
\i [i
-ar
pute
a cu
mp=
ra o
mul
\i-m
e d
e lu
crur
i, m
=ca
r [i
c=
r\ile
pe
care
le-
a c
ump=
rat
cu m
are
ent
u-zi
asm
. Da
, ]nc
= u
n pa
s m
ic, i
gno
rat
[i lu
at ]
n r`
s...
Ghe
org
he a
aju
ns s
= fa
c= s
ervi
ci-
ul m
ilita
r. A
[a c
um a
fost
]nv=
\at d
e a
cas=
, ][
i f=
cea
luc
rul
con[
tiinc
ios
[i
cu
toa
t=
seri
ozita
tea
, a
jut`
nd
chia
r pe
uni
i ca
re n
u f=
cea
u fa
\=
prog
ram
ului
ri
gur
os
din
a
rma
t=.
Ca
ma
razi
i lu
i ]l
com
p=tim
eau
c=
era
„sl
ab
de
cara
cter
”, c
= r
ata
cel
e m
ai
mul
te d
in d
istr
ac\
ii (c
are
ad
es
se
term
ina
u ur
`t
[i
cu
ped
epse
d
in p
art
ea c
ond
ucer
ii),
al\i
i ch
iar
zice
au
: „D
e ce
at`
ta r
espo
nsa
bili
-ta
te,
doa
r n-
ai
s= a
jung
i of
i\er!
”.
Da
r –
iron
ia s
or\ii
– c
hia
r a
[a s
-a [
i ]n
t`m
pla
t: a
fos
t a
vans
at
la g
rad
ul
de
ofi\e
r, a
poi
chia
r [i
de
aco
lo d
e u
nd
e a
lu
pta
t –
]n G
eorg
ia,
ap
oi
]n
Tra
nsni
stri
a
– d
ato
rit=
m
unci
i a
sid
ue,
tem
eini
celo
r cu
no[t
in\e
[i
a c
ura
julu
i ext
raor
din
ar,
a r
eu[i
t s=
se
]nt
oarc
= ]
nvin
g=
tor,
s=
n=to
s [i
cu
dem
nita
te d
in f
ieca
re l
upt=
. Da
, un
mic
rez
ulta
t aju
ns p
rin
pa[i
mic
i, ig
nora
\i [i
pe
alo
curi
lua
\i ]n
r`
s.ia
t=
c=
a
sosi
t m
omen
tul
ca
t`n=
rul
]nto
rs d
e pe
fro
ntur
i s=
se
a[e
ze l
a c
asa
lui
, d
ar
nu l
a c
ea
p=
rin
tea
sc=
, ci
la
no
ua
lu
i ca
s=
]mpr
eun=
cu
fr
umoa
sa
so\ie
, pe
ca
re o
iub
ea [
i o a
prec
ia m
ult.
Pen-
tru
a n
u-[i
pun
e p=
rin\
ii ]n
situ
a\ii
difi
cile
, a a
les
s=-[
i cum
pere
un
lot
de
p=m
`nt
cu
o ca
s= b
=tr
`ne
asc
=,
cu o
gr=
din
= s
=lb
=tic
it=,
]n l
ipsa
m
`in
ii om
ene[
ti, c
u un
p=
m`
nt g
al-
ben
[i
f=r=
sur
se d
e ir
iga
\ie. „
Las=
c=
p=
rin\
ii se
]m
prum
uta
u, p
`n=
la
pe
nsie
ce
ave
au
s= fa
c=?”
, „ n
u m
ai
faci
gos
pod
=ri
e d
in t
und
ra a
sta
...”,
–
„nu
v= d
era
nja
\i, c
u vo
in\a
om
u-lu
i [i
cu
pu
tere
a
Dom
nulu
i, to
tul
este
pos
ibil!
” le
r=
spun
dea
cu
]n-
\ele
pciu
ne
Ghe
org
he.
Cun
oscu
\ii,
r=m
`n`
nd f
=r=
rep
lic=
, co
ntin
uau
s=-l
com
p=tim
easc
= o
ri s
=-l
ma
i ia
pe
ste
pici
or [
i, ch
iar
da
c= a
cest
a
era
din
nou
un
pas
mic
, ign
orat
[i l
uat
]n r`
s, d
ar c
u m
ult=
r=b
da
re, m
unc=
[i
cur
aj,
mun
cind
cot
la c
ot c
u so
\ia,
trep
tat
a ]
ncep
ut s
= p
rind
= c
ontu
r m
ica
gos
pod
=ri
e. A
fost
des
\elin
it=
gr=
din
a, a
fost
ad
us p
=m
`nt
neg
ru,
a f
ost
s=pa
t= o
f`
nt`
n=,
s=d
it= o
m
ic=
liva
d=
[i o
frum
oas=
vie
, ]nc
et
]nce
pea
u s=
pri
nd=
con
tur
cote
\ul
g=
inilo
r, o
mic
= s
er=
, un
[op
ron.
.. un
de
ma
i pu
i c=
, la
scu
rt t
imp,
]n
casa
lor
a ]n
cepu
t s=
se
aud
= [
i un
r`s
zglo
biu
de
copi
l...
Prot
ag
onis
tul
nost
ru
[i-a
pu
s a
mb
i\ia
s=
co
ntin
ue
s=
pra
ctic
e sp
ortu
l ca
s=
-[i
mol
ipse
asc
=
[i
odra
slel
e d
e a
cea
sta
, [i
, d
e a
se-
men
ea,
s= ]
nloc
uia
sc=
pri
vitu
l te
-le
vizo
rulu
i cu
citit
ul c
=r\
ilor.
E c
lar=
re
ac\
ia c
elor
ma
i a
prop
ia\i
fa\=
de
ace
ste
pra
ctic
i, d
ar
a c
ontin
uat
s=
p=[e
asc
= c
u a
ceia
[i p
a[i
spr
e vi
i-to
r, d
e[i m
ici,
igno
ra\i
[i lu
a\i
]n r
`s.
D
e fa
pt, n
u pe
ste
mul
t tim
p, a
lerg
a
nu d
oar
un b
=rb
at
de
40 d
e a
ni,
ci
[i u
n b
=ia
t [i
dou
= f
eti\e
, ia
r, p
este
m
ai m
ul\i
ani
, c`
nd p
rim
ii d
oi c
opii
au
plec
at l
a U
nive
rsita
te, a
lerg
a u
n b
=rb
at
de
55 d
e a
ni,
al=
turi
de
o d
omni
[oa
r= d
e 18
ani
. C
`t
des
pre
NOI, martie 2018
4/5/
Un a
lt mod
el educa
\ional im
-porta
nt ]n
via\a
m
ea
a
fost d
i-rig
inta. }n persona
litatea
ei ad
o-ra
m totul. M
odul ]n ca
re vorbea
cu
oam
enii, ]ncerc=
rile ei
de
a
schimb
a lum
ea, d
e a o fa
ce ma
i b
un=. }m
i pl=cea
mod
ul ]n care
ea reu[ea
s= d
emonstreze fa
mi-
liei sale d
rag
ostea [i a
fec\iunea,
mod
ul ]n care ][i ed
uca copiii [i
discipolii, m
odul ]n ca
re g`
ndea
[i viziunile ei. Toa
te acestea
erau
rodul unei ed
uca\ii im
pecab
ile.O
da
t=
cu
trecerea
an
ilor, a
m ]nceput s=
m=
aliniez la
ma
i m
ulte m
odele
educa
\ionale.
Ci-
team
roma
ne, articole [tiin\ifice,
biog
rafii a
le personalit=
\ilor [i ]n toa
te acestea
reu[eam
s= g
=sesc
exemple b
une pe care le a
dopta
m
drept m
odele ed
uca\iona
le. Cele
ma
i m
ulte
le
p
ute
m
g=
si ]n
c=r\i, fiind
c= a
utorul transcrie ]n
lucr=rile sa
le realita
tea ]m
pletit=
cu fire de fic\iune. }n orice oper= li-terar=,
exist=
mod
ele ed
uca\ion-
ale. }n toa
te roma
nele citite am
g
=sit
asem
enea
personaje.
Cel
ma
i im
portant
mod
el, d
esprins d
in opere, a d
evenit pentru mine
Ma
ria R
=ze[u din rom
anul Tema
pentru acas=. Ea este o fiin\= care ]m
bin= ideal educa\ia, inteligen\a, curajul,
devotamentul,
dragostea
[i sacrificiul pentru valorile umane.
Maria de\ine codul bunelor m
ani-ere, cunoa[te arta com
unic=rii at`t de bine, ]nc`t poate c=p=ta u[or ad-m
ira\ia [i ]ncrederea altor persoane.
Pe l`
ng=
m
odelele
educa
\io-na
le culese din c=
r\i am
[i multe
mod
ele din via
\a rea
l=. M
= fa
s-cinea
z=, ]n g
eneral, fem
eile din
secolele trecute. Acele fem
ei care
se ]m
br=
cau
decent,
cu ha
ine ca
re le
aco
pe
rea
u to
t trup
ul,
fiindc=
ele [tiau c=
nu po\i face pe
un b=
rba
t s= te iub
easc=
, dec`
t prin
frumuse\ea
interioa
r=.
Ele
cuno[teau la
perfec\ie codul b
une-lor m
aniere, [tia
u cum s=
se com-
porte ]n societate, vorb
eau frum
os f=
r= a
utiliza cuvinte ind
ecente, a
veau m
ult respect fa\=
de p=
rin\i, fa
\= d
e fam
ilie, p=
strau cu sfin-
\enie va
lorile na
\ionale,
valorile
uma
ne, trad
i\iile. nu ][i perm
iteau
s= ]n
calce
cuv`
ntu
l celo
r ma
i ]n
v`rst=
. Tim
idita
tea,
gesturile,
faptele,
comporta
mentul
lor fru-
mos, m
odul d
elicat, d
iploma
tic ]n ca
re interac\iona
u cu lumea
, toate
acestea
scoteau ]n evid
en\= ed
u-ca
\ia a
leas=
, pe care a
st=zi o po\i
g=
si cu greu.
Dintre
personalit=
\ile pe
care
le am
drept m
odele ed
uca\iona
-le sunt: M
aria
Sklod
owska
-Curie,
care prin intelig
en\=, m
unc=, str=
-d
uin\= [i perseveren\=
a d
emons-
trat lum
ii c`t d
e de[tepte pot fi fe-
meile; M
arg
aret Tha
tcher, care a
a
vut at`
ta d
orin\= d
e a schim
ba
lum
ea ]n b
ine, ]nc`t a
reu[it s=
bulverseze istoria
Ma
rii Brita
nii [i cea
universal=
. To\i oa
menii pe ca
re i-am
]n-t`
lnit p`n=
acum
]n via\a
mea
au
avut ce s=
m=
]nve\e [i cu ce s=
contribuie la
educa
\ia m
ea per-
sonal=
.
Deseori, rea
lizezi c= cele m
ai
bune
mod
ele ed
uca\iona
le sunt
profesorii. E
i sunt
personalit=
\i b
ine forma
te, cu viziuni [i principii, cu stud
ii, cu experin\= [i toa
te aces-
tea sunt ni[te a
vanta
je care le per-
mit s=
poat=
educa
corect elevii.E
u cred c=
]n via\a
sa, om
ul treb
uie s= tind
= spre o ed
uca\ie
perfect=. {
i asta
nu e o no\iune din
sfera
fanta
sticului, fiind
c=
avem
at`
tea
mod
ele ed
uca\iona
le [i
at`
ta inform
a\ie. {
i de m
ici trebuie
s=
]ncepem
acest
proces d
e c=
utare a
educa
\iei des=
v`r[ite,
c=ci,
du
p=
cu
m
a
zis Jo
seph
Ad
dison, om
ul f=r=
educa\ie e un
splendid
sclav [i un s=
lba
tic al
ra\iunii.
Rusla
na C
AB
UR
GA
N, 16 a
niC
olegiul M
. Em
inescu B
ac=
u, Rom
`nia
PA{I M
ICI C
U AN
VERG
UR+V
= pla
c pove[tile? Mie d
a, d
ar
nu toate, ci d
oar cele d
e suc-ces. D
e fap
t, ast=
zi vreau s=
v-o ]m
p=rt=
[esc pe cea ca
re-mi pla
ce cel m
ai m
ult, de a
ceea fi\i num
ai
ochi [i urechi, c=ci ea
v= poa
te in-spira
[i chiar tra
nsforma
via\a
! ...A
fost oda
t= ca
nicioda
t= o
fam
ilie simpl=
de \=
rani ]n sud
ul R
epublicii M
oldova
, chiar ]n sa
tul C
oliba
[i. Era
o fam
ilie ca toa
te celela
lte, duc`
ndu-[i tra
iul cu mo-
destie, lucr`
nd d
in greu ]ntrea
ga
s=
pt=m
`n=
, ]ngenunchind
la icoa
-ne d
uminica
... Totul s-a schim
ba
t c`
nd, ]n fa
milia
Ro[ca
, pe da
ta
de 28 iunie 1962, a
venit pe lume
primul copil, un b
=ie\el d
e toa
t=
frum
use
\ea
, s=n
=to
s [i energic.
Gheorghi\=, aparent copil obi[nuit,
ca to\i copiii, nim
eni nici nu b=
nuia
ce a
vea
s=-i
rezerveze d
estinul sa
u, m
ai b
ine
zis, cum
ave
a e
l ]nsu[i s=
-[i creeze destinul.
}nc= d
in clasa
a opta
avea
o pa-
siune pentru apa
ratele electrice,
nu de pu\ine ori p=
rin\ii pomenin-
du-se c=
]nc=perea
lui deseori se
transform
a ]ntr-un m
ic lab
orator:
piese de ra
diouri, ]ntrerup=
toare,
telefoane [i cea
suri vechi – toate
deza
sam
bla
te [i ]n[irate una
l`n-
g=
alta
, mig
=los a
ranja
te ]n [iruri lung
i de pe g
eam
pe ma
s=, d
e pe m
as=
pe scaun, d
e pe scaun pe
jos, ca ]ntr-un fina
l s= ca
pete o nou=
configura
\ie, [i poate cine
[tie – o nou= inven\ie. n
u de pu-
\ine ori mam
a sa ]l certa, iar tat=l s=u ]l lua peste picior: „{
i, dom
nule inventa
tor, ce a\i m
ai crea
t azi?”
sau „H
ai c=
o s=-l ]ntreci pe E
di-
son, nu ]n construirea b
ecului, da
r ]n
dep
=[irea
celor 1000 d
e ]n-cerc=
ri!”. – Da
, un pas m
ic, ignora
t [i lua
t ]n r`s...
Au venit a
nii de stud
en\ie, se d
escurca cum
putea, m
ai m
ult din
bu
rse, ca
re d
e m
ulte
ori e
rau
]mp=
r\ite cu cele dou=
surori ma
i m
ici, iar uneori, c`nd reu[ea, trimi-
tea
c`te
ceva
[i a
cas=
. S
tu- d
iind la
Politehnic= [i a
v`nd
elec-tricita
tea ]n s`
nge d
e mic cop
il,
2018, martie NOI 21
calea spre Olimp
HISTORIA EST MAGISTRA VITAERubric= sus\inut= de Alina FELEA, doctor ]n istorie, conferen\iar cercet=tor
ETAPA a VI-a
1. Recunoa[te personalitatea [i dovede[te, prin trei argumen-te, rolul ei ]n istoria |=rii Moldo-vei.
2. Identific= evenimentul. Sta-bile[te dou= conse-cin\e ale evenimentu-lui. (Ziarul Adev=rul din 1916)
3. Explic= pro- venien\a expresiei VENI, VIDI, VICI, din punct de vedere isto-ric.
4. Identific= monumen-tul. Explic= importan\a acestuia, din punct de ve-dere strategic, cu referire la epoca respectiv=.
A[tept=m r=spunsurile voastre timp de 20 de zile de la apari\ia revistei.
R=spunsurile corecte la etapa a III-a:1. Personalitatea descris= ]n surs= este Ale-
xandru ioan Cuza, domn al Unirii (1859-1866). importan\a personalit=\ii ]n politica intern=: a) principalul scop al domnitorului a fost des=-v`r[irea unit=\ii Principatelor Unite: formarea unui parlament unic, a unui singur guvern, fixa-rea capitalei la Bucure[ti (1862), organizarea statului pe noi baze; b) a stat la bazele Rom`niei moderne prin reformele profunde (serviciile de v=mi ale celor dou= \=ri s-au contopit ]ntr-o sin-gur= direc\ie general=, cursul monedelor din Principate a fost unificat, administra\iile telegra-felor au fost contopite, s-au ]nf=ptuit reforma agrar=, reforma militar=, reforma fiscal=; se pun bazele unui Cod civil [i ale Codului penal; a fost adoptat sistemul metric, s-au afirmat drepturile autocefale ale Bisericii Ortodoxe Rom`ne fa\= de Patriarhia din Constantinopol etc.); c) au fost puse bazele ]nv=\=m`ntului modern: se instituie ]nv=\=m`ntul obligatoriu de patru clase, sunt ]nfiin\ate universit=\ile etc.
(Se admit [i alte r=spunsuri corecte). 2. Evenimentul redat ]n articolul de ziar este
adoptarea Declara\iei de Unire a Bucovinei cu
Rom`nia (1918). Dou= cauze ale evenimentului:a) unitatea etnic=, lingvistic= [i cultural= a po-
pula\iei din Bucovina cu popula\ia din Vechiul Re-gat, ori Bucovina este parte a |=rii Moldovei, care ]n 1775 a fost r=pit= de imperiul Austriei.
b) destr=marea imperiului Habsburgic ]n ur-ma ]nfr`ngerii suferite ]n Primul R=zboi Mondial [i mi[carea na\ional= [i de autodeterminare na\ional= din provinciile istorice rom`ne[ti.
(Se admit [i alte r=spunsuri corecte).
3. Expresia Gaudeamus, igitur (S= ne bucur=m, a[adar) este un motiv preluat din poezia De Bre-vitate Vitae (Despre scurtimea vie\ii), (inspirat= dintr-un manuscris ]n limba latin= din 1287), care devine apoi un cunoscut c`ntec academic ]n multe \=ri europene. Este imnul oficial al mai multor [coli, colegii, universit=\i sau societ=\i academice.
Rezultatele etapei a III-a:
Se acord=: 5 puncte din oficiu, c`te 5 puncte pentru fiecare r=spuns corect, c`te 1 punct pentru complexitatea fiec=rei sarcini.
23 de puncte (5,5,5,5,3) au acumulat: M=-d=lina S}RBU, Anastasia S}RBU, Holercani, Du-b=sari.
22 de puncte (5,5,5,5,2): Mariana CRIGAN, Pepeni, S`ngerei; Mihaela DODI, Susleni, Orhei; Ecaterina POPU{OI, Holercani, Du-b=sari; Nadina D+N+IL+, Lozova, Str=[eni; Maria CIOBANU, Bardar, Ialoveni.
21 de puncte (5,5,5,5,1): Veronica VORNI-CESCU, Lozova, Str=[eni; Nina S}RBU, Holer-cani, Dub=sari; C=t=lina DAVID, Bardar, Ialo-veni.
20 de puncte (5,4,5,5,1): Gabriela NEGRU-VOD+, Vadul-Ra[cov, {old=ne[ti.
19 puncte: Irina CUCU (5,5,4,5), Nisporeni; Aliona CERESEU (5,5,2,5,2), Pepeni, S`ngerei.
Din lips= de spa\iu, public=m doar numele
participan\ilor care au acumulat minimum 19 puncte. La bilan\ul general ]ns=, vom \ine cont de punctajul tuturor participan\ilor.
Dragi elevi! V= reamintim: r=spunsurile trebuie s= fie individuale, originale [i complexe. Aten- \ion=m c= r=spunsurile colective [i/ sau identice nu vor fi punctate.
NOI, martie 201822
Carul-Mic
M ai mul\i cercet=tori chinezi [i americani au descoperit o tehnologie de produc\ie a h`r-
tiei mai sustenabil= dec`t ceea ce exist= pe pia\=. Au creat foi de h`rtie care pot fi printate cu ajuto-rul razelor UV [i pot fi cur=\ate prin ]nc=lzire la 120 de grade Celsius. Acestea pot fi reutilizate p`n= la 80 de ori. Secretul const= ]n ad=ugarea la h`rtia obi[nuit= a unui strat suplimentar de nanoparticule, care au capacitatea de a-[i schim-ba culoarea. H`rtia ob\inut= este albastr=, iar prin expunere la raze UV devine incolor=. Pentru a facilita cititul, se printeaz= fundalul, care devi-ne incolor, p=str`nd textul de culoare albastr=. Paralel, a fost construit= [i o imprimant= speci-al=. H`rtia magic= va fi mai scump= dec`t cea obi[nuit=, ]ns= posibilitatea de a fi utilizat= de mai multe ori pare s= o fac= atr=g=toare pentru consumatori. Astfel, se elimin= necesitatea de a folosi cerneluri [i se poate reduce semnificativ produc\ia de h`rtie.
R echinul alb este pr=d=torul cel mai mare al planetei, poate cre[te p`n= la 11 metri [i
atinge o greutate de cinci ori mai mare dec`t a unui leu. Savan\ii au descoperit c=, dac= un rechin ][i pierde un dinte, ]n maximum 24 de ore ]i cre[te altul. Animalul ]i schimb= pe to\i cam o dat= la 8 ani. Astfel, el pierde cam 30 000 de din\i pe parcur-sul vie\ii sale. Rechinul alb nu consum= carne omeneasc=, dar atac= oamenii, deoarece ]i con-fund= cu focile [i pe[tii mari cu care se hr=ne[te.
E xpresia piatr= de ]ncercare ][i are originea de la piatra neagr= silicioas=, foarte dur=, folo-
sit= de bijutieri pentru a testa, dac= o bijuterie este, ]ntr-adev=r, de aur sau nu [i din ce fel de aur. Bijutierul freac= obiectul pe piatra neagr=, apoi pe f`[ia sub\ire de metal r=mas= pe piatr=, toarn= ap= tare (acid nitric). Dac= metalul nu este aur, urma dispare, dac= este aur, culoarea c=p=tat= de urma galben= indic= felul [i caratele aurului. Expresia piatr= de ]ncercare se utilizez= c`nd este vorba de o prob= foarte grea pe care cineva trebu-ie s= o treac=, semnific=, de asemenea, o dificulta-te ]nt`mpinat= de cineva ]ntr-o anumit= situa\ie.
D oamne, Dumnezeul meu,/ P=ze[te-m= de rele, / Fii ]ngerul meu p=zitor,/ Nu m= p=r=si
]n de[ert / {i m= ap=r= de toate relele. Amin.
RUG+ ZILNIC+
PRIM+VARACu f=ptura ei de floare{i cu daruri noi,Ve[nica biruitoareA sosit la noi.Trandafirii auroriiSunt obrajii ei,Val de argint ea are noriiAlbi [i sub\irei.nalt=, m`ndr=, st=-n picioare}n r=dvan domnesc…Ginga[ chip de fat= areBra\ul voinicesc.Viu strune[te-n aer z`naRoibi hr=ni\i cu jar;Cai de v`nt, sc=pa\i din m`naCruntului Ghenar.Bubuind ]nainteaz=Pe un pod de nori,P`n= iese-n drum de raz=,Str=juit de flori…
H~RTIE REUTILIZABIL+
Panait CERNA
2018, martie NOI 23
Rubric= ]ngrijit= de Elena LEAH
S -a desf=cut din mugur ]ntr-o diminea\= cald= a ]nceputului de prim=var=. Cea dint`i raz=
de soare s-a ]mpletit pe d`nsa ca o s`rm= de aur, f=c`nd-o s= tremure de fericirea unei asemenea atingeri. Ziua ]nt`i i s-a p=rut scurt= [i apropierea nop\ii o m`hni. Lumina se stinse, r=coarea o f=cu s= se zgribuleasc=, s= se v`re ]ntre celelalte [i s= a[tepte, a\ipind p`n= a doua zi, venirea soarelui.
Cu ce rev=rsare de str=lucire se ridic= st=p`ni-torul lumii p`n= sus, pe cer! Raza se cobor] din nou [i toat= ziua frunza se sc=ld= ]n albastrul v=zului. }n scurt= vreme, se desf=cu mare, verde, mai frumoas= ca toate, mai sus dec`t celelalte, tocmai ]n v`rf. De deasupra, ]i c=dea lumina, de-desubt, se ridica p`n= la ea mireasma crinilor albi, singuratici, cu potirul plin de colbul aurului mirositor. Un ciripit str=in o mir=. {i cea dint`i r`ndunic=, venit= de departe, t=ia albastrul ca o s=geat=, ]nconjur= copacul de c`teva ori cu strig=te de bucurie, apoi se a[ez= pe strea[ina ca-sei, c`nt`nd mereu...
Dar, ]ntr-o diminea\=, raza de soare nu mai veni. Cerul r=mase acoperit de nori. Cea dint`i pic=tur= de ploaie o izbi rece, greoaie. C`teva zile a plouat. nici r`ndunele nu se mai vedeau. Dar mirosul cri-nilor, seara, se ]mpr=[tia puternic, umed: o ame- \ea. Dup= zilele acestea, lipsite de sc`nteiere, soa-rele r=s=ri ]ntr-o diminea\= ]nfocat, v=rs`nd parc= fl=c=ri, ]nc=lzind totul ]n c`teva clipe. Raza o frip-se. }n dup=-amiaza zilei acesteia, o p=s=ric= cu pene verzi [i galbene, un scatiu, veni, mole[it de c=ldur=, de se furi[= sub d`nsa, la umbr=, la ad=post. {i frunza se bucur=, acoperi cum putu mai bine p=s=rica; iar aceasta ciripi, ]nt`i ]n=-bu[it=, din gu[=, apoi mai prelung, mai dulce cum nu auzise frunza vreun c`ntec. {i ]n fiecare zi pas=rea venea s= se ascund= de c=ldura cotropi-toare, ]n fiecare zi frunza o ferea [i seara, c`ntecul se ]mpr=[tia vesel.
C`t n-ar fi dat acuma frunza pe o pic=tur= de ploaie! Dar norii fugeau goni\i de v`nturile din ]n=l\imi; cerul de sticl=, ]nfl=c=rat, uscase totul. Crinii nu mai miroseau; c`nd [i c`nd, rozeta, care ][i scutura semin\a coapt=, ]mpr=[tia mireasma ei ]n zorii unora din dimine\i. Prea mult= lumin=, prea mult= c=ldur=. nop\ile senine, cu crai nou, cerul spuzit de stele o fermecau. Ar fi vrut s= fie ve[nic noapte...
Pas=rea venea mereu, c`teodat= [i noaptea r=m`nea acolo, a\ipind cu c=pu[orul sub arip=. {i trecu mult p`n= ce, odat=, v`ntul de toamn= ]nce-pu s= bat=. Zilele erau mai r=coroase, nop\ile mai reci; cerul, arareori, curat. Puternic sufla v`ntul tomnatic! Apusurile erau ca s`ngele [i parc= ]nro[eau p=m`ntul. Frunza ][i sim\i puterile sl=bite; cu greu putea s= \ie piept v`ntului, care o cl=tina ]n toate p=r\ile; c`teva tovar=[e, smulse, fluturar= prin aer, apoi fuseser= duse departe.
Pas=rea ]i venea mai rar, nu mai c`nta [i asta o m`hnea cumplit.
Frunza t`njea, se ]ng=lbenea; celelalte, de pe acela[i copac, parc= se ]ng=lbeniser= [i mai repe-de. }ncepuser= s= cad=. Frunza auzea mereu, de acolo, din v`rf, fo[netul cobitor al tovar=[elor ce o p=r=seau, strecur`ndu-se u[or ca o [oapt=, ca o rug=ciune, a[tern`ndu-se jos, ]ntr-un l=vicer, iar pe deasupra v`ntul alerga gr=bit.
De diminea\= p`n= seara [i noaptea, frunzele c=deau ]ntruna. Unele mai repezi, altele mai do-moale, leg=n`ndu-se ]n aer ca o arip= de fluture, anin`ndu-se de ramuri parc= cer`nd ajutor; nu-mai ]ntr-un t`rziu, d`ndu-se ]nvinse, c=deau, ]n-grop`ndu-se ]ntre celelalte. }ntr-o diminea\= se sperie. }n tot copacul r=m=sese numai ea! Ramuri-le goale se loveau unele de altele, tremur`nd ca de frig. Deasupra, cerul cu nori greoi ca de bum-bac, ]n largul lui, stoluri ]ntregi de p=s=ri plecau ]n [ir; atunci b=g= de seam= c= [i cuiburile r`ndu-nelelor r=m=seser= goale.
Un fior o str=b=tu [i se g`ndi la pas=rea pe care nu o v=zuse de c`teva zile. }n clipele acestea, c`nd parc= se cutremura la g`ndul c= poate [i d`nsa va trebui s= se desprind=, s= moar= ca [i celelalte, vederea prietenei pe care o ad=postise i-ar fi fost de ajutor. {i pas=rea parc= auzi chemarea to-var=[ei de alt=dat=; veni, dar se opri pu\in, pe o alt= ramur=, ca [i c`nd n-ar fi cunoscut locul obi[nuit ]n care c`ntase; apoi ][i lu= zborul [i, ]n trecerea gr=bit=, f=r= s= ]ntoarc= barem capul, lovi cu v`rful aripii frunza care, de-abia \in`ndu-se, c=zu la r`ndul ei.
{i l=vicerul de jos nu se mai ]ngro[=, din ce fu-sese, cu aceast=, cea din urm=, moart=.
FRUNZA
Ilustra\ii: Alexei COL~BNEAC
Emil G~RLEANU
NOI, martie 201824
LEC|II DE CICLISM
reflect= caracteristica lui Vieru de a fi un prev=z=tor, acesta [tia c`nd ochii i se vor stinge – la miez de noapte/ Ori la r=s=rit de soare. Lexemul tot suge-reaz= spiritul eminescian cristalizat in inima lui Gri-gore Vieru; pentru el studiul c=r\ii geniului astral a devenit o necesitate a sufletului, afl`ndu-se astfel ]ntr-o simbioz= perfect= cu opera lui Eminescu. Poezia denot= devotamentul lui Vieru, coloana infi-nit= de iubire [i de respect fa\= de acest miracol cultural. Cerul lui Vieru a fost aprins de stele albas-tre ]n nop\ile de neodihn= [i medita\ie poetic= p`n= la ultima suflare. Aceste versuri cu o mare ]n-c=rc=tur= semantic= dezv=luie adev=rul precum c= Vieru [i-a g=sit l=ca[ ve[nic [i loc de priveghi Tot deasupra c=r\ii Sale, ]ntr-un singur destin, ]ntr-un singur chip omenesc, plecat la ]ngeri prea devreme, l=s`nd lacrimile noastre orfane.
Nadina D+N+IL+ Lozova, Str=[eni
Rezultatele etapei a III-a:39 de puncte a acumulat: Ecaterina POPU{OI
(10,10,9,10), Holercani, Dub=sari.38 de puncte: Alina PLE{CO (8,10,10,10), Orhei;
Alina LUCHI|A (9,10,9,10), Maria PLUGARU (10,9,9,10), Bardar, Ialoveni.
37 de puncte: C=t=lina DAVID (10,9,9,9), Bar-dar, Ialoveni; Dumitri\a SCURTU (10,10,8,9), Co-bani, Glodeni.
36 de puncte: Dina MIHALACHI (10,8,8,10), V=sieni, Ialoveni; Mihaela DODI (7,9,10,10), Sus-leni, Orhei; Lucia DOBROVICEANU (10,8,9,9), Boldure[ti, Nisporeni; Gabriela NEGRU-VOD+ (7,9,10,10), Vadul-Ra[cov, {old=ne[ti; Irina ISOFI (10,9,9,8), Drochia, Drochia.
35 de puncte: Gabriela POPU{OI (9,10,8,8), Holer-cani, Dub=sari; Nadina D+N+IL+ (8,8,9,10), Lozova, Str=[eni; Ecaterina HER|A (9,8,9,9), Bardar, Ialoveni.
34 de puncte: Valeria BODRUG (10,10,6,8), Co-bani, Glodeni; M=d=lina S}RBU (8,8,10,8), Victoria GRIGORA{ENCO (8,9,8,9), Holercani, Dub=sari.
33 de puncte: Corina DEMENCIUC (7,8,9,9), He-ciul Vechi, S`ngerei; Dana BELINSCHI (9,8,8,8), Teli\a, Anenii Noi; Victoria SAVA (8,8,9,8), Bardar, Ialoveni; Eudochia GORI (9,7,8,9), Corjova, Criu-leni; Olga CURO{ (9,10,6,8), Bute[ti, Glodeni.
32 de puncte: Mihaela TALP+ (8,8,8,8), B=l=ne[ti, Nisporeni; Ion LATU (8,8,6,10), Orhei; Vlada SAN-DU (9,9,6,8), Holercani, Dub=sari.
31 de puncte: Mihaela DIACENCO (7,6,8,10), Selemet, Cimi[lia; Anastasia S}RBU (7,6,10,8), Ho-lercani, Dub=sari; Ecaterina GRIGORA{ (9,8,6,8), V=sieni, Ialoveni.
30 de puncte: Ana-Maria CONDREA (9,7,8,6), Susleni, Orhei; Sergiu COBZAC (6,7,8,9), Selemet, Cimi[lia ; Taisia TALP+ (5,7,8,10), B=l=ne[ti, Nisporeni.
27 de puncte: Veronica VORNICESCU (6,7,6,8), Lozova, Str=[eni; Sorina GANDRABUR (9,8,5,5), Glinjeni, {old=ne[ti.
26 de puncte: Alexandra MANEA (6,6,6,8), Drochia.25 de puncte: Valeria PATRA{ (8,6,5,6), Flore[ti.23 de puncte: Cristina CODA (7,8,8,0), Puhoi, Ialoveni. Din lips= de spa\iu, public=m doar numele par-
ticipan\ilor care au acumulat minimum 23 de puncte. La bilan\ul general ]ns=, vom \ine cont de puncta-jul tuturor participan\ilor.
calea spre Olimp
Urmare din pag. 12
D ragi cititori, timp de c`teva luni, a\i a[teptat cu ner=bdare s= afla\i rezultatele concursu-
lui-loterie anun\at ]n numerele 10-12, 2017. To\i abona\ii individuali la revista nOi pentru anul 2018 au fost invita\i s= trimit=, pe adresa noastr=, copiile cotoarelor de abonament, iar pe versoul lor s= r=spund= la dou= ]ntreb=ri. }nainte de a prezenta noroco[ii, public=m r=spunsurile corec-te la ]ntreb=rile propuse:
1. Rubrica Carul-Mic a fost sus\inut= de Ole-sea Curmei.
2. Dialogul cu artistul plastic Ion MORARU, la rubrica nimic altceva, a fost g=zduit ]n num=rul 6, 2017 al revistei noastre.
Alina CRE|U, 15 ani, B=l\i — Un aparat foto digital (Revista nOi);
Anastasia S}RBU, Holercani, Dub=sari — En-ciclopedia familiei tale. Lumea ]n date [i fapte (Editura PRUT);
Emilia CIOCANU, Costuleni, Ungheni — Re-publica Moldova – Patrimonial (Editura Princeps);
Olga BOL{ENCO, Cobani, Glodeni — Volu-mul Plante cu flori – iii. (Lumea vegetal= a Moldo-vei) (Editura {tiin\a);
Ion LATU, Orhei — Volumul nevertebrate. (Lu-mea animal= a Moldovei) (Editura {tiin\a);
Anastasia VATAMAN, V=deni, Soroca — ion Dediu, Enciclopedia ecologic= (Editura {tiin\a);
Ecaterina HER|A, Bardar, Ialoveni — Gheorghe Duca, Dic\ionar poliglot de chimie ecologic= (Aca-demia de {tiin\e a Republicii Moldova);
Andreea RUSU, 16 ani, Drochia — Cartea Ro[ie a Republicii Moldova (Gr=dina Botanic= (institut), a Academiei de {tiin\e a Republicii Moldova);
Elena JACOT, Pepeni, S`ngerei — Albumul de familie al Parteneriatului Estic (Uniunea Arti[tilor Fotografi din Republica Moldova);
Cristina CODA, Puhoi, Ialoveni — Albumul de familie al Parteneriatului Estic (Uniunea Arti[tilor Fotografi din Republica Moldova);
Maria PLUGARU, Bardar, Ialoveni — Alexandru Pl=m=deal=. Mae[tri basarabeni din sec. XX. (Edi-tura ARC);
Mihaela DODI, Susleni, Orhei — Albumul {te-fan cel Mare [i Sf`nt. (Editura Princeps);
Tatiana MACARI, 17 ani, Chi[in=u — O minge de fotbal (Federa\ia Moldoveneasc= de Fotbal).
La concurs au fost examinate doar abonamen-tele individuale.
Felicit=ri!
Premiile v= a[teapt= la redac\ie.
concurs-loterie
C~{TIG+ CU NOI
2018, martie NOI 25
calea spre Olimpdrepturile tale
S pune\i-mi, v= rog, un comentariu scris la nervi pe pagina de facebook la adresa cuiva poate fi
un motiv pentru a fi chemat ]n judecat=? instan\a poate accepta asemenea cereri?
Gabriel, 16 ani{tefan-Vod=
Dac= acest comentariu a dus la lezarea dem-nit=\ii [i onoarei, atunci da, persoana poate sesiza instan\a de judecat=. De obicei, asemenea cazuri se solu\ioneaz= prin mediere [i nu ajung s= fie examinate de instan\a de judecat=.
P =rin\ii mei, din motive de s=n=tate, nu pot veni la [edin\ele pentru p=rin\i. Din aceast= cauz=,
mi s-a spus direct c= mi se vor mic[ora notele la ora de dirigen\ie. Cum ar trebui s= procedez?
AnonimBriceni
Pezen\a sau absen\a p=rin\ilor de la adun=rile p=rinte[ti nu influen\eaz= notele elevului. Elevul este notat pentru cuno[tin\ele sale [i comporta-mentul propriu. }n asemenea situa\ie, po\i s= ape-lezi la Direc\ia Raional= de }nv=\=m`nt.
V enim la [coal= cu autobuzul [colar. Eu locu-iesc la marginea satului. {oferul autobuzului nu
vrea s= se deplaseze p`n= acolo, zic`nd c= e prea departe [i s= merg p`n= la sta\ie, care se afl= la jum=tate de kilometru de casa noastr=.
Marcel C., 11 aniSoroca
Suntem siguri c= r=spunsul la aceast= ]ntrebare ]l g=seai ]n Regulamentul cu privire la transporta-rea elevilor, [i anume: Potrivit Regulamentului, punctele de popas (]mbarcare-debarcare), cu ora-rul de transportare [i cu spa\iile de parcare, sunt stabilite de comun acord cu administra\ia public= local= de nivelul ]nt`i din localit=\ile de unde vin copiii, directorul institu\iei de ]nv=\=m`nt [i p=rin\ii (tutorii). Punctele de oprire sunt amenajate pentru a permite ca persoanele ce a[teapt= mijlocul de transport s= fie ferite de ploaie, v`nt sau soare. La sta\ie, va fi afi[at un panou informativ, care indic= ora de sosire-plecare a mijlocului de transport. La selectarea locurilor pentru punctele de sta\ionare se va \ine cont de: 1) intensitatea circula\iei (se reco-mand= drumurile cu o circula\ie mai pu\in intens=); 2) existen\a trotuarelor pentru pietoni; 3) se evit= amplasarea sta\iilor ]n locurile de virare brusc=; 4) se evit= amplasarea sta\iilor ]n locurile unde mijlo-cul de transport trebuie s= efectueze manevre de ]ntoarcere sau mersul cu spatele; 5) se selecteaz= locurile cu maxim= deschidere a vizibilit=\ii at`t pentru [ofer, c`t [i pentru pietoni; 6) se asigur= ca vizibilitatea s= nu fie redus= de copaci, alt= vege-ta\ie, iar, pe timp de iarn=, de z=pada acumulat=.
Nota redac\iei: Dac= ave\i ]ntreb=ri ce \in de drepturile voastre, scrie\i-ne pe adresa revistei NOI.
Rubric= sus\inut= de Tatiana CRESTENCO, jurist specializat ]n drepturile copilului
LEZAREA DEMNIT+|II PE FACEBOOK
Rubric= sus\inut= de Constantin OLTEANU
I at=-ne ajun[i [i la linia de sosire a celei de a doua etape a concursului nostru. Atunci c`nd
formulam ]ntreb=rile, ca s= fiu sincer, aveam unele dubii legate de gradul de dificultate al acestora. Gen – de unde s= [ti\i voi care este culoarea scau-nelor din tribunele stadionului Wembley, pentru c= Londra e totu[i departe de Holercani sau ialoveni, iar trenul de la Ungheni nu trece prin sta\ia Wem-bley Park.
{i totu[i, metaforic vorbind, trenul vostru trece prin Wembley Park. Trece [i chiar sta\ioneaz= mi-nute bune, ca voi s= reu[i\i s= arunca\i o privire prin por\ile faimoasei arene [i s= vede\i c= tribunele sunt de culoare ro[ie. A[a e c`nd e[ti de[tept: te po\i afla la Londra, chiar dac=, ]n realitate, stai ]ntr-o banc= a unui liceu din Bardar, ialoveni.
ETAPA a V-a
1. Ce loc a ocupat Cristopher Hoerl la disciplina combinat= la Jocurile Olimpice 2018? (5 puncte)
2. Pe ce strad= se afla poarta pe care intra au-tobuzul cu fotbali[ti pe fostul Stadion Republican din Chi[in=u? (4 puncte)
3. Ce culoare are bila cu cele mai multe puncte ]n Snooker? (3 puncte)
A[tept=m r=spunsurile voastre timp de 20 de zile de la apari\ia revistei.
R=spunsurile corecte la etapa a II-a: 1. Weyne Hennessey. 2. Ro[ie. 3. Helmuth Duckadam.
Rezultatele etapei a II-a:
Numele celor care au acumulat maximum de puncte (12 puncte):
Lumini\a ANTON, Cobani, Glodeni; Veronica VORNICESCU, Nadina D+N+IL+, Lozova, Str=-[eni; Gabriela V}RTOSU, Ulmu, Ialoveni; Victoria SAVA, Ecaterina HER|A, Alina LUCHI|A, Maria PLUGARU, Bardar, Ialoveni; Vlada FIODOROV, Chi[in=u; Ecaterina POPU{OI, Nina S}RBU, M=-d=lina S}RBU, Anastasia S}RBU, Holercani, Dub=-sari; Mihaela DODI, Orhei; Valeriu VULPE, Sele-met, Cimi[lia.
Cei care au acumulat nou= puncte:Vlada SANDU, Gabriela POPU{OI, Holercani
Dub=sari. Din lips= de spa\iu, public=m doar numele par-
ticipan\ilor care au acumulat minimum 9 puncte. La bilan\ul general ]ns=, vom \ine cont de punctajul tu-turor participan\ilor.
CITIUS, ALTIUS, FORTIUS!
NOI, martie 201826
pa gi na mu ze lor
ANA MUNTEANU
A na Munteanu este singura basarabeanc= ce a adus acas= trofeul Vocea Rom`niei (sezo-
nul [apte) – cel mai mare concurs muzical din Rom`nia. Ea a demonstrat ]nc= o dat= c= talentul te poate duce departe. ideea de a participa la acest concurs o avea de mult, singurul impediment era v`rsta. Ana a impresionat juriul de la Vocea Rom`niei, ]ntorc`nd trei scaune. Ea l-a ales ca antrenor pe Smiley. }mpreun= au f=cut o echip= bun=. Ana spune c= a fost cea mai tare experien\= [i nu [tie dac= o va putea repeta vreodat=.
Are 16 ani [i este din H`nce[ti. Mo[tene[te ta-lentul de la p=rin\ii ei, care au calit=\i vocale excep- \ionale, dar nu au performan\e ]n acest domeniu. Cel care i-a cultivat dragostea pentru muzic= este tat=l ei: „El a observat aptitudinile mele muzicale de c`nd abia de legam dou= vorbe. Tata ]mi c`nta, iar eu ]l ascultam [i ]l imitam cu mult= pl=cere”. Are trei surori ]n v`rst= de 21, 14, 8 ani [i un frate de 20 de ani. To\i c`nt=!
Adolescenta a f=cut canto de la cinci ani, iar ]n prezent este elev= la Liceul Republican de Muzic=
Ciprian Porumbescu din Chi[in=u [i ia lec\ii de xilofon, tobe [i pian. Studiaz= foarte mult [i toat= via\a ei se ]nv`rte ]n jurul muzicii.
nu este primul concurs pe care l-a c`[tigat. }n 2014, la numai 13 ani, a c`[tigat Moldova are Ta-lent cu piesa Patriciei Kaas il parle d’amour.
Dup= ce a c`[tigat trofeul Vocea Rom`niei, [i-a luat cursul normal de elev=, de[i recunoa[te c= e pl=cut surprins=, c`nd e recunoscut= pe strad=. Este sigur= c= va termina anul de studii la liceu. Concomitent, va participa la concerte at`t ]n Ro-m`nia, c`t [i ]n Republica Moldova. Urm=torii pa[i se vor contura pe parcurs.
Este o ]nving=toare absolut= [i, pe l`ng= cei 100 000 de euro c`[tiga\i, Ana [i-a f=cut o armat= de fani. imediat dup= finala concursului, [i-a lansat prima pies=, M=[ti. Melodia ne ]ndeamn= s= fim noi ]n[ine, at`t ]n via\a de zi cu zi, c`t [i ]n dragoste, s= fim sinceri [i s= nu ne fie team= s= spunem ceea ce sim\im.
Ana BRADU
2018, martie NOI 27
ERIC ARTHUR HEIDEN
T opurile cu cei mai buni sportivi ai tuturor tim-purilor [i performan\ele lor senza\ionale, re-
cordurile de invidiat m-au intrigat mereu. numele sportivului de mai jos l-am reg=sit de fiecare dat= ]n clasamentele de top [i, de asemenea, mi-a atras aten\ia imaginea acestui t`n=r care avea suspen-date la g`t cinci medalii de aur. Este vorba despre multiplul campion olimpic american la patinaj vitez=, singurul patinator care a c`[tigat Premiul Oscar Mathisen de patru ori, ]nregistr`nd 15 recor-duri mondiale de-a lungul carierei – Eric Arthur Heiden.
n=scut la 14 iunie 1958, ]n Madison, Wisconsin, SUA, Eric Heiden provine dintr-o familie ]n care sportul st=tea ]n capul mesei: tat=l s=u – ciclist [i campion mondial la scrim=, iar mama sa practica ciclismul, tenisul [i ]notul. Acesta debuteaz= la Jo-curile Olimpice de iarn= din 1976, de la innsbruck, Austria, promi\`nd reveniri spectaculoase. }n 1980, la Jocurile Olimpice de iarn=, a c`[tigat cinci me-dalii de aur (500 m, 1000 m, 1500 m, 5000 m, 10000 m), iar sora sa, Beth Heiden, intr= ]n posesia a dou=
medalii de bronz. Uite cum se face, drag= citito-rule, c= familia Heiden c`[tig= jum=tate din me-daliile SUA ob\inute la acea edi\ie a Jocurilor Olimpice de iarn=. Acest eveniment r=sun=tor ]n lumea sportului anun\a c=, pentru prima dat=, un patinator de vitez= acumula medalii de aur pe toate distan\ele posibile la o singur= edi\ie a Jo-curilor Olimpice.
Eric Arthur Heiden a fost [i un ciclist de perfor-man\=, particip`nd ]n 1985 la Turul italiei [i la Tu-rul Fran\ei ]n 1986, unde, ]n urma unui accident, abandoneaz= cursa ]n etapa a 18-a. A[adar, este admis ]n Hall of Fame (Academia Recordurilor Mondiale) ca patinator de vitez=, dar [i ]n calitate de biciclist.
Dup= ce ][i ]ncheie socotelile ]n sport, devine medic, iar ]n 2002 este prezentat drept medic-con-sultant al lotului olimpic al SUA la Jocurile Olim-pice de la Salt Lake City, Utah, SUA. O poveste de via\= ce a cunoscut succesul [i peste ani se vrea aproape de cei ]mp=timi\i de sport, care vin s= ]n-registreze noi recorduri [i s= uimeasc= lumea.
Daniela CODREANU
time-out
28 NOI, martie 2018
M ii de ani omul colaboreaz= cu aceste insecte, mereu gr=bite, preocupate, harnice. {i ar fi
fost „nepoliticos” din partea lui homo sapiens dac= nu ar fi dorit s= le descopere tainele, s= le ]n\e-leag= mai bine via\a, comportamentul. Acesta a fost Karl von Frisch, zoologul austriac, fondator al unei noi [tiin\e despre rela\iile ]n comunit=\ile lu-mii animale.
S-a n=scut la 20 noiembrie 1886 la Vie-na, ]n familia profesorului universitar, medicului Anton Ritter von Frisch, [i a so\iei sale Marie. A fost ultimul dintre cei patru copii. To\i, peste ani, au devenit profesori universitari. }n copil=rie, ]i pl=cea s= fac= observa\ii asupra diferitelor viet=\i ]n me-diul firesc, iar casa de vacan\= de la \ar= era un loc cum nu se mai poate de potrivit. S-a obi[nuit s= noteze tot ce observa [i aceast= deprindere i-a disciplinat mult cercet=rile. Elev fiind, deja scria unele articole pentru reviste despre natur=. Dup= absolvirea [colii, s-a ]nscris la medicin= la Universitatea din Viena, dar, dup= primele examene, a decis s= se transfere la Facultatea de Filozofie, unde [i-a aprofundat cuno[tin\ele ]n zoologie. Aceast= disciplin= a studiat-o [i la Universitatea din Munchen. }n 1910 sus\ine teza de doctorat la Universi-tatea din Viena, de[i conclu-ziile despre capacitatea unor specii de pe[ti studia\i de a recunoa[te culorile au ]n-t`mpinat proteste aprinse. }n timpul Primului R=zboi Mon-dial, a activat ]n calitate de lucr=tor medical ]ntr-un spital militar [i doar dup= 1919 a re-venit la [tiin\=.
O pasiune mai veche pen-tru studierea albinelor l-a de-terminat s= pun= la ]ndoial= teoriile existente, conform c=-rora acestea nu deosebesc culorile. }n experien\ele inge-nioase ale lui Frisch, ]n care savantul folosea suport de anumit= culoare pentru sirop, ]n timp ce pe cele-lalte vecine, de alte culori, nu posta hran=, de fie-care dat=, ele se a[ezau pe acela[i suport, chiar [i ]n cazul c`nd siropul era ]nl=turat. Astfel, a de-terminat percep\ia culorilor la albine, cu excep\ia celei ro[ii. }n mod similar, a demonstrat [i percep\ia aromelor. Dar cele mai uimitoare rezultate Frisch le-a adunat ]n urma unor lungi observa\ii [i expe-rimente, pe care le-a ini\iat ]n 1919: zeci de ani de cercet=ri mig=loase, aparent lipsite de ra\iona-mente, ]n pofida concep\iilor statornicite, i-au per-mis savantului s= afirme c= albinele comunic= ]ntre ele, iar comunitatea lor are o organizare [i ierarhie de invidiat. Efectul acestor concluzii despre
lumea animal= a fost comparat, mai t`rziu, cu im-pactul teoriilor lui Einstein ]n fizic=.
}mpreun= cu discipolii s=i, Frisch a demonstrat c= albinele posed= tehnici de comunicare com-plexe [i extrem de precise. Pe l`ng= zumzetul stri-dent, care veste[te c= albina vine ]nc=rcat= greu cu nectar [i la al c=rui auz toate albinele se feresc
pentru a-i asigura acces liber ]n stup, Frisch a determinat c= mi[c=rile (dansul) pe fa-guri ale albinelor lucr=toare, ]ntoarse de la cules nectar, nu sunt deloc ]nt`mpl=toare. Ele transmit informa\ii despre locul unde au g=sit mult= hran=, distan\a p`n= acolo [i despre propor\iile sursei. Dansul pe cerc indic= o surs= apropiat=, iar cel ]n semicer-curi, ]n form= de „8”, arat= c= distan\a este relativ mare. Fiecare secund= suplimen-tar= de re\inere ]n dans echivaleaz= cu aproximativ 1 km distan\=. iar unghiul din-
tre baza semicercurilor [i verticala fagurilor este tocmai unghiul dintre linia dintre stup [i soare [i direc\ia unde a fost g=sit= sursa de nectar! Al-binele pot comunica, prin dans, ]ncotro urmeaz= s= zboare – spre soare sau ]n direc\ia opus=. Ele
mai transmit dac= pe parcur-sul drumului este v`nt.
{i „zgribulirea” abdome-nului are semnifica\iile sale, ]n\elese ]ntocmai de albine, iar de la o vreme, [i de oa-meni. „Regina”, prin dansul s=u [i substan\ele cu arome specifice, eliminate de ea, d= dispozi\ii precise tuturor al-binelor din stup, care sunt executate, f=r= „mofturi”, de fiecare dintre cele peste 50-80 de mii de albine din familie. Frisch a descoperit c= al-binele v=d [i ]n domeniul ul-traviolet, inaccesibil pentru oameni. Mai mult, ele percep lumina polarizat=, calitate ce le permite s= se orienteze de minune [i pe timp noros. Fiind ]n stupul ]ntunecos, ele [tiu exact unde se afl= soarele. Percep informa\iile, transmise
[i prin vibra\ii. Descoperirile lui Karl von Frisch, ne-acceptate de unii colegi de breasl=, au avut efectul unei revolu\ii ]n etologia animal= ([tiin\a despre comportamentul ]n natur=), [i, dup= mai bine de 50 de ani, i-au adus, ]n 1973, ]mpreun= cu austriacul K. Lorenz [i olandezul n. Tinbergen, Premiul nobel pentru medicin= sau fiziologie. To\i ace[ti ani, Frisch nu [i-a ]ncetat cercet=rile l=s`ndu-ne, dup= o via\= lung= [i foarte prodigioas= (a decedat la v`rsta de 95 de ani, la 12 iunie 1982), lumea ani-mal= mult mai aproape, mai ]n\eleas=, mai bogat=.
Iurie SCUTARU, doctor ]n [tiin\e
PREMIUL NOBEL PENTRU... DANSURI
Violeta ZABULIC+
galeria Minervei
292018, martie NOI
anticamera fotografiei alb-negru
Rubric= sus\inut= de Valerie VOLONTIR
T~N+RA PROFESOAR+
30 NOI, martie 2018
rectificare
UN SIMPLU CREIONP e masa mea de lucru mereu se afl= un creion
simplu. }nc= din copil=rie, creioanele m-au ademenit [i mi-au fost dragi. Desenam cu ele tot ce ]mi tr=snea prin cap: rachete, c`ini cu blan= verde, cire[i ]n iarn= cu fructe coapte. Dar, cel mai des, a[terneam pe foile de caiet portretele bunicilor, ale p=rin\ilor, al fratelui [i al surorii mele... De fiecare dat=, c`nd tata sau mama plecau la ora[, ]i rugam s=-mi cumpere creioane, cu toate c= ]n unghera[ul unde ]mi f=ceam temele erau destule, chiar [i pe podea c=lcam pe ele. Aveam creioane de tot soiul – simple, moi, dure, foarte dure; ro[u aprins, ro[u deschis, ro[u ]ntunecat;... cre- ioane cu mina de grafit sub\ire sau groas= c`t un deget; creioane cu sec\iunea ]nveli[ului rotund=, p=trat=, poligonal=, octant=... |in minte bine, ]n satul meu de ba[tin=, era un t`mplar vestit, Pavel S`rbu, c=ruia ]i pl=ceau mult istoria [i presa periodic=, ]ns= era certat cu creioanele rotunde, care se rostogoleau mereu oriunde le-ar fi a[ezat ]n atelierul s=u. De regul=, c`nd mergeam spre [coal= sau de la [coal=, c=r\ile [i caietele le luam subsu-oar=, iar ]n geanta din carton dens strecuram o m`n= bun= de creioane, agit`nd-o voi-nice[te tot drumul, ]nc`t g=l=gia lor o auzeau [i b=bu\ele fudule de-o ureche. Adeseori, f=ceam schimb de creioane cu colegii. Primul lucru pe care mi l-au furat ]n copil=rie a fost un creion – un creion simplu. Un obiect de trei co-peici, dar atunci mi s-a fr`nt inima ]n dou=.
Demult, am observat c= bunicul dup= tat=, bri-gadier al ocolului silvic, colind`nd cu bri[ca p=duri [i f`[ii forestiere, f=cea noti\e cu creionul. Mai t`rziu, ]n ultimul an de studen\ie, afl`ndu-m= ]n practic= ]n regiunea Kamceatka, ]ntr-o expedi\ie la vulcanul Tolbacik, m-am convins c= to\i vulca- nologii redactau cu creionul ]n agendele lor, iar, ]n caz de umezeal=, ploaie ori lapovi\=, urmele de creion r=m`neau neatinse, iar cerneala u[or se putea ]mpr=[tia. Cineva ]mi spunea c=, fiind de-portat ]n Siberia, taic=-s=u [i-a pus ]n buzunar un creion chimic, care i-a prins bine acolo ]n construc\ie, t`mpl=rie, fier=rie. Pe timpul sovieticilor, pe co-letele trimise ]n armat=, adresa se scria cu creion chimic. Creionul chimic este cel mai democratic [i mai universal creion pentru a grafa, sus\ine profe-sorul [i artistul plastic Alexei Col`bneac. }nainte vreme, pe versoul fotografiilor alb-negru, se scria legenda [i data fix=rii momentului cu creion chimic, apoi totul era imortalizat sub presiunea unui bu-rete sau a unei peticu\e muiat= u[or ]n lapte de vaci; nu se scria cu cerneal=, fiindc= ea putea „mu[ca” din h`rtia foto. DEX-ul d= urm=toarea defini\ie a creionului chimic: La creionul chimic mina de grafit este ]nlocuit= cu o past= violet=, fabricat= sintetic, a c=rei urm= pe h`rtie se [terge greu. Un fost demnitar de la noi s-a exprimat odat=
c= Rom`nia nu a oferit degeaba nici un creion chimic Republicii Moldova. O directoare de gr=-dini\= din raionul ialoveni mi-a spus c=, dac= ar aduna to\i banii pe care i-a cheltuit Guvernul Rom`niei doar pentru creioanele donate gr=dini- \elor din RM, atunci chiar [i unui demnitar de grad ]nalt de la noi nu i-ar ajunge pentru aceste articole salariul s=u anual; nu mai vorbim de milioanele oferite de fra\ii de peste Prut pentru construc\ia [i
repara\ia gr=dini\elor noastre.
Cine oare nu e curios s= cunoasc= istoria cre-ionului, care e destul de lung= [i controver-sat=. Se spune c= acum 5000 de ani, ]n Egipt, erau folosite, drept unel-te de scris, tulpini de papirus sau bambus, ]n care se turna plumb topit. Creionul care se-m=na mult cu cel de azi a ]nceput a fi produs ]n mas= abia ]n 1662 la nürnberg, Germania. iar prima fabric= de creioane apare exact peste un secol [i ju-m=tate ]n America. Alt= versiune sus\ine c=, ]n 1755, a fost inventat creionul de c=tre nicholas-Jacques Conté, un om de [tiin\= din slujba armatei lui napoleon Bonaparte. izvoarele existente sus\in c= procesul lui Conté de fabricare a creioanelor presupunea coacerea unui amestec de argil=, grafit [i ap= ]ntr-un cuptor la peste o mie de grade Celsius [i apoi ]ncastrarea amestecului solid [i moale ]ntr-un ]nveli[ de lemn.
PAUZ+ DE DUMINIC+
ULTIMUL RETU{
312018, martie NOI
afacerea proprie
Rubric= sus\inut= de {tefan TODIRA{CU, doctor ]n [tiin\e
Exist= o singur= regul= pentru produc=tori: fabric= cele mai bune produse, la cele mai mici costuri [i pl=te[te cele mai mari salarii pe care le po\i pl=ti.
Henry FORD
} ntr-o economie bazat= pe rela\iile de pia\= [i concuren\a liber=, supravie\uiesc pe termen
lung doar afacerile profitabile, care genereaz= profit. Astfel, cel care se g`nde[te s= devin= antre-prenor trebuie s= se familiarizeze cu c`teva no- \iuni simple din domeniul costurilor afacerii. }n acest scop, este util s= separ=m „Cutia neagr=”, din schema unei afaceri, prezentat= ]n unul din materialele precedente, ]n dou= c=su\e:
Toate cheltuielile le-gate de procesele [i activit=\ile ce se des-f=[oar= ]n c=su\a A sunt definite ca fiind cheltuieli sau costuri „directe”, iar cele ce \in de c=su\a B – costuri „indirecte”.
O astfel de divizare a costurilor unei afa-ceri este important= pentru stabilirea pre- \urilor de v`nzare ale bunurilor sau servicii-lor propuse pe pia\=.
O alt= divizare a acelora[i costuri este efectuat= pe princi-piul costurilor „fixe” sau „constante” [i ale celor „variabile”.
Costurile constan-te sunt considerate acele costuri care nu depind de volumul produselor fabricate sau al serviciilor. De exemplu, chiria localului trebuie pl=tit=, indiferent de c`te bunuri a\i produs ]n aceast= lun=. nota de plat= pentru folosirea siste-mului centralizat de paz= a localului, salariul con-tabilului, al directorului [i al altor angaja\i din c=su\a B, de asemenea, urmeaz= a fi achitate. Cantitatea de materie prim= consumat= va fi di-rect propor\ional= cu volumul de produse fabrica-te, precum [i alte cheltuieli necesare fabric=rii pro-duselor, cum ar fi: consumurile de energie electric= [i termic=, de ap= etc. din hala de produc\ie, vor varia ]n func\ie de cantitatea acestora.
Divizarea respectiv= este important= pentru analiza rentabilit=\ii afacerii, iar ambele metode de divizare a costurilor sunt necesare pentru a urma „sfatul” lui Henry Ford din citatul de mai sus.
COSTURILE AFACERII
Alexandru DIMITROV
Cu un creion pe care ]l avem ast=zi se poate trage o linie de aproximativ 50 km. Dac= e vorba de curiozit=\i, e important s= [tim c= cel mai mare creion din lume este produs de Faber-Castel din nürnberg, confec\ionat din lemn de cedru, aur [i trei diamante, costul lui e mai mare de 20.000 de dolari. Fii bun [i alege: ori o garsonier=, ori o ma-[in=, ori un... creion. }nc= un lucru demn de men\ionat: ]n prezent, majoritatea creioanelor de pe Terra sunt fabricate ]n China. V= ]nchipui\i c`t= b=taie de cap ar avea at`ta lume, ]n primul r`nd copiii, dac= aceast= \ar= nu ar mai exporta creioane.
Consider c= una dintre cele mai frumoase crea\ii despre creion este Povestea creionului de Paulo Coelho, care a v=zut lumina tiparului [i ]n revista noastr= (v= invit s-o citi\i – n-o s= regreta\i). Er-nest Hemingway [i-a scris toate operele st`nd ]n picioare, la pupitru, cu creionul. John Steinbeck, pentru a scrie romanul La est de Eden, a folosit mai bine de 300 de creioane. Mul\i pictori de vaz= au fost [i sunt admiratori deosebi\i ai creionajului. Printre ei, neap=rat, se cuvine s=-l pomenim pe Van Gogh.
La toate popoarele g=sim maxime, cuget=ri [i aforisme despre creion. Ele nu lipsesc nici la rom`ni. iat= una dintre ele, pe care am memori-zat-o ]nc= ]n anii de [coal=: M`na care nu [tie s= scrie d= vina pe creion.
} n perioada U.R.S.S.-ului, afl`ndu-m= la o con-ferin\= la Moscova, un cunoscut scriitor rus
mi-a povestit, pe [optite, urm=torul caz un pic ciu-dat, dest=inuit mult mai t`rziu de o publica\ie din capitala fostului imperiu. Dup= adoptarea imnului Uniunii Sovietice, Stalin i-a invitat la Kremlin pe autorii acestuia – Eli-Reghistan [i Serghei Mihal-kov (textieri) [i Aleksandr Aleksandrov (compozi-tor). Felicit`ndu-i [i mul\umindu-le pentru munca depus=, liderul comunist i-a ]ntrebat ce ][i dore[te fiecare dintre ei, ]n afar= de onorariile b=ne[ti. Aleksandrov visa la o vil=, Eli-Reghistan voia un automobil, iar Mihalkov l-a rugat pe conduc=tor s=-i d=ruiasc= creionul cu care acesta f=cuse ]n-semn=ri ]n textul imnului. P`n= la urm=, Stalin le-a satisf=cut rug=min\ile ]n felul urm=tor: Aleksandrov s-a ales cu o vil=, Eli-Reghistan – cu o ma[in=, iar Mihalkov cu... creionul solicitat, cu o ma[in= [i cu o vil=.
O istorie amuzant= ce \ine de creion am avut-o toamna trecut= la [coala de Arte Plastice din or=[elul Briceni. }n timp ce discutam cu directoarea despre pictori [i pictur=, ]ntr-o sal= de studii, pe neobservate, de noi s-a apropiat o elev=, care, sub pretextul c= are de ascu\it un creion deasupra co[ului pentru gunoi din preajma noastr=, tr=gea cu urechea la cele vorbite. Timp de 20-30 de minute, c`t am dialogat, mica pictori\= [i-a ascu\it at`t de tare creionul, ]nc`t a r=mas doar cu un ciot din el.
Valerie VOLONTIRFotografii de autor
32 NOI, martie 2018
Rubric= sus\inut= de Daniela CODREANU
ex-libris
POEZIE (264 p.). DRAMATURGIE (312 p.). ESEU. CRITIC+ LITERAR+ (279 p.). LITERATURA DIN BA-SARABIA. }NCEPUT DE SECOL XXI. Chi[in=u: {tiin\a, ARC, 2017.
Colec\ia Litera-tura din Basarabia. }nceput de secol XXi insereaz= ]n [ase volume, mai exact ]n 1944 de pagini, crea\ia a circa 90 de autori, dintre care: 8 dra-maturgi, 12 roman-cieri, 17 critici-esei[ti [i 55 de poe\i. Volu-mele au fost antologate de Maria {leahti\chi, Lu-cia |urcanu, irina nechit, iulian Ciocan [i Adrian Ciubotaru, coordonatorii edi\iei fiind Mircea V. Ciobanu [i Eugen Lungu. „Acesta este un proiect foarte important, pentru c=, numai ]mpreun=, se poate vedea mai bine valoarea fiec=rui autor luat ]n parte” (Dumitru Crudu).
LUMEA LUI ZAHARIA. Prefa\= Nicolae Pojoga. Chi[in=u: Cartier, 2017, 208 p.
Un album de fotografie care te poart= prin ani ]ndep=rta\i [i ]\i prezint= patru epoci istorice distincte: imperiul Rus; Rom`nia Mare; cele dou= veniri ale sovieticilor (1940 [i 1944) cu foametea, colectivizarea for\at=; „dezghe- \ul” dup= 1989. Toate acestea \intite trist [i cu n=dejde, pe alo-curi, de ochii fotografului Zaharia Cu[nir (1912-1993), un ]mp=timit secret al fotografiei surprinse: acas=, la cre[=, la munc=, ]n c`mp, la [coal=, ]n racl=, cu va-cile, cu bicicleta; la nun\i, la ]nmorm`nt=ri [.a. „Aces-te imagini sugestive arunc= o lumin= abundent= asupra a ceea ce reprezint= p`n= acum o fereastr= ]ntunecat= ]n via\a cet=\enilor sovietici, care au fost supu[i unor represiuni dure. Mariajul lui Zaharia Cu[nir cu arta [i documentarul ne ofer= o mo[tenire impresionant=, legat= de o realitate disp=rut=, o [ans= rar= de a ne revedea trecutul” (Tyrone Shaw).
ALI BABA {I CEI PATRUZECI DE HO|I. ALADIN {I LAMPA FERMECAT+. Chi[in=u: ARC, 2015, 64 p.
Subiecte arhicunoscute din re-numita culegere de basme popu-lare arabe O mie [i una de nop\i, pe care, cu siguran\=, le-ai ur-m=rit fie ]n desene animate, fie ]n spectacole, dar de data aceasta ][i fac loc ]ntre ni[te coper\i fermec=toare, care te invit= la lectur=, drag= cititorule. Sesam, deschide-te!
punctul de pornire
}MBL~NZIREA PIESELOR DE {AH
—L ocul I la Turneul Interna\ional Cupa Bot-vinnik te-a luat prin surprindere?
— A fost un concurs dificil, deoarece au partici-pat campioni din unsprezece \=ri ale ex-URSS, unde tradi\ia [colii ruse[ti de [ah este la ea acas=. }n plus, ]n Azerbaidjan, Rusia, Armenia, [ahului i se acord= o mare aten\ie din partea statului, el fi-ind o disciplin= obligatorie ]n [coal=.
— Cine au fost concuren\ii t=i de temut?— nu cred c= mi-a fost team= de vreunul, fiind
]ncrez=tor ]n propriile for\e. }ns= au participat cinci [ahi[ti cu titluri interna\ionale: concurentul din Ru-sia, de exemplu, a ocupat locul ii la Campionatul Europei, cel din Azerbaidjan a devenit campion al Europei. |ineam cont de toate aceste aspecte [i ]mi d=deam seama c= nu va fi simplu.
— |i-ai f=cut prieteni la acest turneu?— Pe unii dintre ei ]i cuno[team deja de la alte
turnee. Seara, ne adunam la recep\ia hotelului [i jucam [ah ]n afara concursului. M-a avantajat cunoa[terea limbilor str=ine. Fiindc= doar eu cuno[team rusa [i en-gleza, eram mediator [i translator.
— Cum ai ajuns s= joci [ah? Cine ]\i sunt profesorii?— Bunicul meu mi-a ar=tat pe la trei ani mut=rile
elementare ]n [ah, apoi pe la patru ani m-a ]nscris la {coala Sportiv= de {ah nr. 7 din Chi[in=u. Primii mei antrenori au fost Lidia [i Valeriu Coad=. De la opt ani, sunt ]ndrumat de maestrul interna\ional Boris itkis.
— Ce educ= [ahul?— nu te na[ti [ahist. Dimpotriv=, cel mai ade-
sea, juc=torul de [ah trebuie s= fie educat. Este minunat dac= perseveren\a, logica [i aten\ia sunt cultivate din copil=rie, dar, [i mai t`rziu, e posibil s= ]ncepi a practica acest sport.
— De ce este important pentru un [ahist exer-ci\iul fizic?
— Stimularea regulat= a fluxului s`ngelui ]m-bun=t=\e[te func\ia creierului, [i anume memoria, concentrarea aten\iei – lucruri indispensabile pen-tru un [ahist.
— Ce calit=\i trebuie s=-l caracterizeze pe un copil care tinde s= devin= campion?
— Trebuie s= munceasc= mult [i s= perceap= ]n mod corect critica; s= ]nve\e din propriile gre[eli, dar [i ale partenerilor. Apropo, [ahul ]\i permite s= fii loial fa\= de oponen\i, deoarece victoria depin-de de minte, logic=, abilitatea de a alege corect tactica jocului [i de a-\i construi propria strategie.
Pentru NOI – Daniela CODREANU
Ivan SCHI|CO, clasa a IX-a, L. T. M. Eliade, Chi[in=u. Campion mul-tiplu la diverse categorii de v`rst= la Campionatele Republicii Mol-dova. Locul III la Campionatul Mondial pentru elevi, 2009. Locul I la Turneul Interna\ional Cupa Bot-vinnik, Moscova, 2017. Campion al Republicii Moldova la [ah rapid, la numai 15 ani (2018).
332018, martie NOI
fii s=n=tos!
BOLI T+CUTE
poft= bun=!
D up= fiecare iarn= lung= [i greu de suportat pe ultima sut= de metri, sim\im cum rezervele
noastre de energie se epuizeaz= ]n totalitate. Chiar dac= soarele ne face s= prindem pu\in= via\=, f=r= un supliment de vitamine, nu ne descurc=m prea bine. nu, nu este cazul s= d=m buzna ]n farmacie. natura s-a ]ngrijit de acest lucru, trebuie doar s-o descoperim.
De[i ne imagin=m c= prim=vara timpurie nu ne poate oferi prea multe, aceasta pare a fi destul de generoas= la capitolul verde\uri. Al=turi de urzici, leurd= [i alte delicii de sezon, ]n pie\e, dar mai ]nt`i ]n p=duri, apare unti[orul – planta pe care nu ai cum s= n-o recuno[ti. i se mai spune salata mieilor, gr`u[or sau iarba r`ndunelului, cre[te ]n buche\ele la r=d=cinile copacilor, av`nd frunzele verzi, lucioase [i c=rnoase cu un gust specific, asem=n=tor untului.
Frunzele unti[orului sunt un izvor de vitamina A [i E, precum [i de substan\e minerale: calciu, fibre [i potasiu. Acestea au calit=\i terapeutice excep\io- nale, fiind de mare folos ]ndeosebi acum, dup= se-zonul rece, c`nd suntem vulnerabili. Unti[orul nu doar lupt= cu anemia [i ]nt=re[te sistemul imunitar sl=bit, dar contribuie [i la o puternic= detoxifiere a organismului, ]n special a ficatului [i a tenului. Ad-ministrate pe toat= perioada lor, p`n= la ]nflorire, frunzele de unti[or ajut= la refacerea cantitativ= [i calitativ= a s`ngelui [i la cur=\area acestuia de toxine, scade riscul de cataract= [i men\ine s=n=tatea creierului. Totodat=, unti[orul este re-mediul eficient pentru digestia lent= [i asta se da-toreaz= substan\elor am=rui din frunzele sale fi-rave, care stimuleaz= saliva\ia [i secre\ia gastric= a tubului digestiv.
Frunzele de unti[or se consum= crude sub form= de salat=, al=turi de alte verde\uri proaspete. Cea mai simpl= salat= se ob\ine din dou= m`ini de frunze de unti[or amestecate cu c`teva cozi verzi de ceap= tocate, con-dimentate cu ulei [i suc de l=m`ie. Se consum= cu prepa-rate din carne, fiind folosite ]n special ca garnitur= la friptura de miel sau cu diverse sorti-mente de br`nz=. }n unele \=ri, cum ar fi Fran\a sau Germania, ciorba cu unti[or face parte din meniurile tradi\ionale [i este considerat un mare deliciu.
Aten\ie, ]ns=! Planta este bun= pentru consum p`n= la momentul ]nfloririi. Dup= apari\ia florilor, aceasta devine toxic=. Doza zilnic= de unti[or pen-tru copii nu trebuie s= dep=[easc= 50 de grame. }n cazul adul\ilor, se recomand= 100 de grame de unti[or pe zi.
Rubrici sus\inute de Valeria PRODAN
D e[i, de multe ori, le neglij=m rolul, rinichii fac parte dintre cele mai importante organe din
corpul nostru. Zi de zi, aceast= pereche de organe ]ndepline[te o func\ie vital= – eliminarea excesu-lui de ap= [i de toxine din \esuturi.
Din p=cate, anumite obiceiuri, pe care le practi-c=m f=r= s= ne d=m seama, ]mboln=vesc rinichii. Deterior=rile constante ale rinichilor trec neobser-vate de-a lungul anilor, pentru c= ace[tia pot func- \iona cu doar 20% din capacitatea lor. De aceea bolile renale se numesc boli t=cute.
Tulburarea func\iei renale se soldeaz= cu o se-rie de afec\iuni ]n lan\. iat= de ce, pentru a p=stra rinichii s=n=to[i, trebuie s= renun\=m la anumite obiceiuri.
Un regim alimentar ]n care se consum= prea mult= protein= constituie unul dintre du[manii rinichilor. Astfel, se recomand= un consum moderat de carne ro[ie, alternat cu legume sau verde\uri. Dar, totodat=, aten\ie [i la cantitatea de sodiu con-sumat=! Este adev=rat, f=r= sodiu, rinichii nu ar
func\iona ]ntr-un mod corect, dar dac= \ii la s=n=tatea ta, nu abuza de el. Excesul de sare este o provocare pentru rinichi, ace[tia fiind pu[i s= lucreze intens pentru a-l elimina.
Pentru a diminua du-rerile, chiar [i cele mai
pu\in semnificative, tot mai mul\i dintre noi apel=m la calmante. }n doze mari, acestea afecteaz= o bun= parte din organe, printre care [i rinichii. Ad-ministrarea frecvent= a calmantelor face fluxul de s`nge mai lent [i, astfel, deterioreaz= func\iile re-nale. Acestea nu trebuie folosite zilnic dec`t la re-comandarea medicului.
R=ce[ti deseori? nu ignora aceast= stare. R=-celile sau gripa netratat= se pot solda cu ]mbol-n=virea rinichilor. iat= de ce odihna, adminis-trarea continu= a lichidelor [i stimularea sistemului imunitar sunt esen\iale. Fii activ! Rinichilor nu le place sedentarismul. Activitatea fizic=, precum mersul pe jos, cu bicicleta, orice tip de sport, vor ajuta rinichii s= func\ioneze normal. }n timpul nop\ii ]n schimb, ai nevoie de un repaus. Somnul necalitativ este du[manul rinichilor. Atunci c`nd corpul sufer= de insomnie, procesul de regenera-re a \esuturilor este ]ntrerupt. Este necesar s= adop\i un orar de somn corect, pe care s= ]l respec\i cu stricte\e.
Totu[i, factorul principal care d=uneaz= rini-chilor este consumul de ap= insuficient. Hidrata-rea este condi\ia de baz= pentru s=n=tatea rini-chilor, iar dac= aceasta nu se face corect, fluxul sanguin renal scade, iar toxinele [i de[eurile se acumuleaz= ]ngreun`nd munca rinichilor. Atunci c`nd rinichii nu func\ioneaz= corect, pot ap=rea calculi renali, care provoac= o cre[tere u[oar= a tensiunii arteriale.
FRUNZELE DE UNTI{OR
34 NOI, martie 2018
cioburi
PREMIUL NOBEL...
simbolistica gesturilor
O fensiv atractiv. B=rbatul ]n-cruci[eaz= bra\ul drept peste
cel st`ng [i piciorul drept peste cel st`ng.
Este vorba despre o reac\ie de adoles-cent din partea unui individ care crede c= se afl= ]ntr-o situa\ie de instabilitate sau de excep\ie [i nu prea
[tie cum s= reac\ioneze ori s= ias= din ]ncurc=tur=. nu este vor-ba de ostilitate din partea lui, ci de nevoia de a se ap=ra, dac= este cazul.
Ofensiv repulsiv. B=rbatul ][i ]ncruci[eaz= bra\ul drept peste
cel st`ng [i piciorul st`ng peste cel drept.
individul ]n cauz= se va ap=ra f=c`nd recurs la minciuni. Se simte blocat de o situa\ie de conflict [i
se ]nchide ca ]ntr-o fort=rea\=, ca s= nu-[i lase la vedere sl=biciunile.
Defensiv atractiv. }[i ]ncruci[eaz= bra\ul st̀ ng peste cel drept [i piciorul drept peste cel st`ng.
Atitudine ezitant=. nu [tie ]n cine s= se ]n-cread=, cu toate c= nu resimte situa\ia ca fiind ostil= sau f=r= ie[ire.
Defensiv repulsiv. }[i ]n-cruci[eaz= bra\ul st`ng peste
cel drept [i piciorul st`ng peste cel drept.
Rigid din punct de vedere psihic, inflexi-bil, ]nc=p=\`nat [i ag=\at de prerogati-vele sale, totul la acest individ este
fals. Se va z=vor] ]n mu\enie ori se va baricada ]n spatele preju-dec=\ilor.
PICIOARE T`n=rul ][i aga-\= m`na st`ng= de cotul drept.
individ impul-siv, care ]ncepe multe, dar nu ter-
min= niciodat= nimic.
PLICTISI nterlocutorul casc= ]n mod re-
petat.C=scatul repetitiv, cu palma la
gur=, este un semn de plictiseal=.interlocutorul cas-
c= des, acoperindu-[i gura cu v`rful de-getelor cu care ][i bate u[or buzele.
E ca [i cum dege-tele ar da un ordin gurii s= tac= pentru
a nu relansa discu\ia. E timpul s= se termine.
P remiile nobel au fost create de savantul [i omul de afa-
ceri suedez Alfred nobel – inven-tatorul dinamitei – care, ]n testa-mentul s=u, a cerut ca veniturile imensei sale averi s= fie oferite ]n fiecare an „sub form= de premii, ce-lor care ]n anul precedent au adus cele mai mari servicii umanit=\ii”.
Aceste premii se acord= nu-mai ]n urm=toarele domenii: fi-zic=, chimie, psihologie sau me-dicin=, literatur= [i pace. Pentru matematic= nu exist= un Premiu nobel, ci doar un echivalent al acestuia, care se nume[te Me-dalia Fields.
Faimoasele premii se decer-neaz= ]n fiecare an la Stockholm, capitala Suedi-ei, cu excep\ia Premiului nobel pentru Pace, care este decer-nat la Oslo, capi-
tala norvegiei. nu poate fi acor-dat post-mortem [i nici unui grup mai mare de trei persoane. El const= dintr-o medalie de aur, o diplom= [i o sum= de bani, care la ]nceput era ]n valoare de 40.000 de dolari SUA, iar apoi a crescut la 1,4 milioane de dolari SUA.
Cel mai t`n=r laureat avea 25 de ani, iar cel mai b=tr`n 90 de ani, c`nd au primit premiile. SUA au cel mai mare num=r de laurea\i – 260, iar Fran\a are 12 laurea\i ai Premiului nobel pen-tru Literatur=.
Albert Einstein a c`[tigat Pre-miul nobel pentru lucrarea sa despre efectul fotoelectric din anul 1921.
Thomas Edison [i nikola Tesla, de[i au fost nominaliza\i ca poten\iali laurea\i ai Premii-lor nobel din anul 1915, nici unul dintre ei nu a fost laureat, ]n ciu-da contribu\iilor [tiin\ifice majo-re ale fiec=ruia. Ace[tia au refu-zat s= primeasc= Premiul nobel, ]n cazul ]n care fiecare dintre ei ar fi fost nominalizat s= pri-measc= primul acest premiu, ]n-truc`t ar fi minimalizat valoarea celuilalt.
ArtaCunoa[terii. ro
PIERDE-VAR+U n pierde-var= nu cunoa[te
toate func\iile telefonului s=u [i formeaz= ezitant un num=r cu-noscut. Adeseori, are mintea co-ple[it= de o ]nv=lm=[eal= de g`n-duri ]n con[tiin\a lui. Ceea ce face ca el s= nu fie, niciodat=, prezent ]n propriile ac\iuni.
PREJUDEC+|IS t`nd pe coate, interlocutorul
][i sprijin= fruntea pe dege-tul mare [i pe ar=t=tor, ambele ]ntinse, ]ntr-o atitudine de intens= medita\ie. Celelalte degete sunt str`nse.
Atitudinea dezv=-luie o minte prea pu-
\in orientat= spre o reflec\ie cre-ativ=, mai degrab= stereotip= [i hr=nit= exclusiv cu propriile prejudec=\i.
PREVENTIVE ste un ar=t=tor care se pre-
zint= cu palma ]ntoars= c=tre interlocutor.
„Trebuie s= fim pruden\i”, „Trebuie s= \inem cont de” sau
„nu uita\i!” este sensul general al acestei posturi a-parte. Este un soi de ar=t=tor me-
mento, neagresiv, care serve[te la sublinierea unui punct impor-tant din discursul locutorului. Dac= subliniaz= cu ar=t=torul st`ng, individul este mai degrab= generos [i disponibil. Dac= subli-niaz= cu ar=t=torul drept, ne a-fl=m ]n fa\a unui individ care res-pect= tradi\iile sau regulile.
352018, martie NOI
ARTEGA
ieri [i azi
APRILIE} ntr-o \ar= cu tradi\ii automo-
bilistice de mai bine de un veac, nu este u[or s= impresio-nezi cu fondarea unei noi ]ntre-prinderi, care ar trebui s= ][i g=seasc= o ni[= specific= [i clien\i fideli. Oricum, ]n 2006, pa-tronul companiei germane de electronic= Paragon, Klaus-Dieter Frers, a riscat s= ]nfiin\eze la Delbrük o diviziune pentru pro-ducerea automobilelor sportive –
Artega GmbH Co.KG. La crea-rea primului au-tomobil Artega GT a contribuit renumitul de-signer Henrik Fisker. Criza fi-nanciar= glo-bal= din 2008 [i-a aruncat um-bra [i peste t`-
n=ra companie, schimb`nd at`t proprietarii, c`t [i politicile de lansare pe pia\=. noua conduce-re a decis s= am`ne v`nz=rile, pun`nd accentul pe ]mbun=t=-
\irea caracteristicilor teh-nice. Deja ]n 2010, este propus= a doua genera\ie Artega GT. Uzina recent construit= la Delbrük asi-gur= producerea a 500 de automobile sportive anu-al. Datorit= [asiului din aluminiu, masa automobi-lului nu dep=[e[te 1300 kg, iar motorul V6 de 3,6 l [i 300 c.p. ]i asigur= o acce-lerare 0-100 km/or= ]n doar 4,8 secunde. {i viteza ma-xim= este impresionant= – 270 km/or=. Cu trac\iunea posteri-oar= [i motorul situat p`n= la puntea din spate, posed= o bun= stabilitate ]n [ofajul sportiv, iar rezervorul ]i garanteaz= autonomie
pentru peste 750 km. Are [i un portbagaj impresionant de mare pentru automobilele sportive, de 300 l. }n 2011, constructorii au ex-pus aten\iei publicului modelul Artega SE („Sport Electric”), cu dou= motoare electrice ]n partea posterioar=, de 380 c.p. ]n total, alimentate de baterii litiu-ion. }ns= calitatea acestora nu a per-mis s= fie un proiect de succes [i ]n 2012 compania a intrat ]n fali-ment. Dar nu mor caii, c`nd vor lupii – compania a ren=scut [i ]n 2015 a prezentat modelul electric Artega Scalo, descendent din Ar-tega SE. Prima sut= de km/or= o atinge ]n 3,6 secunde, viteza ma-xim= fiind limitat= la 250 km/or=. O alimentare este suficient= pen-tru 400 km.
Apoi, ]n 2017, a debutat mo-delul Artega Scalo Superelletra. Construit ]n colaborare cu firma italian= de tuning Carrozzeria Touring Supeleggera, acest au-tomobil sportiv electric [i ecolo-gic dispune de trei locuri. C`te dou= motoare electrice pe fieca-
re punte genereaz= ]n to-tal 1020 c.p., ]n doar 2,7 secunde, accelereaz= bo-lidul p`n= la 100 km/or= [i se av`nt= p`n= la 300 km/or=. Alimentarea ]i ajunge pentru 500 km, iar ]n-c=rcarea bateriilor p`n= la 80% se face ]n doar 17 minute. Mai multe mate- riale [i tehnologii moderne ]i atribuie laurii de lider ]n
ni[a sa, dar cre[te [i pre\ul ca pe drojdii – peste 1 mln euro. Cu toate acestea, din 2019 urmeaz= a fi produse doar 50 de exempla-re.
Iurie SCUTARU
400 de ani de la na[terea lui Francesco Maria GRiMALDi, ma-tematician, fizician, astronom, pro-fesor universitar italian (2 apr. 1618 – 20 dec. 1663).
150 de ani de la na[terea lui Leopold FREUnD, radiolog, cer-cet=tor [i profesor universitar austriac, fondator al radiologiei medicale [i al radioterapiei (5 apr. 1868 – 7 ian. 1943).
90 de ani de la na[terea lui James WATSOn, genetician, bi-olog, zoolog [i profesor ameri-can, laureat al Premiului nobel pentru fiziologie [i medicin= (6 apr. 1928 – 1995).
160 de ani de la na[terea lui Barbu DELAVRAnCEA (Barbu {TEF+nESCU), scriitor, orator, avocat [i politician, ziarist, membru al Academiei Rom`ne, a fost primar al Bucure[tiului (11 apr. 1858 – 29 apr. 1918). 80 de ani de la stingerea din via\= a lui Feodor {ALEAPin, in-terpret rus de oper= (13 febr. 1873 – 12 apr. 1938).
125 de ani de la na[terea lui Eugeniu COCA, compozitor, vio-lonist (15 apr. 1893 – 9 ian. 1954).
190 de ani de la stingerea din via\= a lui Francisco DE GOYA, pictor spaniol [i creator de gra-vuri, unul dintre reprezentan\ii rea-lismului ]n art= (30 mart. 1746 – 16 apr. 1828).
100 de ani de la na[terea lui Kai SiEGBAHn, fizician, profe-sor universitar, cercet=tor [tiin- \ific [i inventator suedez, laureat al Premiului nobel pentru fizic= (20 apr. 1918 – 20 iul. 2007).
220 de ani de la na[terea lui Eugene DELACROiX, pictor fran-cez, unul dintre principalii arti[ti ai perioadei romantice franceze din sec. al XiX-lea (26 apr. 1798 – 13 aug. 1863).
90 de ani de la inaugurarea la Chi[in=u a monumentului lui {tefan cel Mare [i Sf`nt, opera sculptorului Alexandru Pl=m=-deal= (29 apr. 1928).
60 de ani de la inaugurarea Aleii Clasicilor din Chi[in=u (apr. 1958).
calendar
NOI, martie 201836
un de dai [i un de crap=
Rub ric= sus\inut= de Igor GRO SU
ORIZONTAL: 1. Dezastru. 2. Coeziune – Patru anotim-puri. 3. Funerar=. 4. }ncepu-tul rapsodiei! – Suprafa\= agricol= – Culcu[. 5. {colar – ion Roat=. 6. Termen de polite\e pentru doamn= – Vas. 7. Cl=dire. 8. Roi! – Alifie – 1243 de b=rci! 9. Expus privirii – Postav fin, din care se f=ceau ve[minte boiere[ti. 10. Retezat – Pe sol (muz.).
Cuv`ntul expozeu ]nseamn=:
1. Dare de seam=; 2. Gard; 3. Prolog.
R=spunsurile corecte – nr. 1, 2018
ORIZONTAL: 1. Garant. Cuc. 2. Ur=tur=. Di. 3. Reparat=. 4. Mo[. ic. i\e. 5. Apos. Tu. U. T. 6. n=du[itor. 7. Ginerie. 8. Edu. na. 9. i. C. P=tuc. 10. Spectatori.
VERTICAL: 1. Gurman. Vis. 2. Areopag. Cp. 3. Rapsodie. 4.
Cuv`ntul monoclu ]nseamn= lentil=; pansament la un ochi.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
fr=m`nt=ri de minte
trei variante – un r=spuns
trei variante – un r=spuns
fr=m`nt=ri de minte
Cum se zice corect: 9 şi 7 va fi 15 sau 9 plus 7 este egal cu 15?
Trebuie pus= o simpl= vir-gul=.
cuvinte ]ncruci[ate
CaissaAlbul ]ncepe [i d= mat ]n dou= mut=ri.
cuvinte ]ncruci[ate
D ragi cititori,Suntem la ]nceput de prim=var=, c`nd totul ]mprejur trebuie s= ]nmugureasc= [i s= ]nfloreasc=.
Cu mare bucurie, a[tept=m g`ndurile voastre, ]ndeosebi, pentru rubrica noastr=. Ne-au surprins pl=cut Maria PLUGARU [i Ecaterina HER|A din Bardar, Ialoveni, care au r=spuns corect la proble-mele din nr. 10-12, 2017.
{i de aceast= dat=, ]n concurs au intrat nume noi: Cristina CODA din Puhoi, Ialoveni; Nina [i Anastasia S}RBU din Holercani, Dub=sari.
V= dorim tuturor succes [i a[tept=m ]n continuare r=spunsurile voastre!
Caissa1. Dh8 Rf4. 2. Dd4X, sau 1. Dh8 Rh3 (h4, h5) 2. nf5X.
A\=. Sunduc. 5. nuri. Seu. 6. Trac-tir. Pa. 7. A. T. Utilat. 8. Ai. O. E. To. 9. Ud. Tur. nur. 10. Cite\. Maci.
VERTICAL: 1. }nsp=i-m`ntat. 2. O dat= pe an (fem.) – Ceas. 3. Clar – Usturoi. 4. Element de superioritate – Evident=. 5. Unealt= a zidarului – Uimit. 6. Pantaloni \=r=ne[ti. 7. Repetat de trei ori (muz.) – Cal cu p=rul ro[cat. 8. Ape! – La locul natal. 9. Tai! – A pune ]n practic=. 10. Animal de v`nat, asem=n=tor unui c`ine – Cusut cu fir de aur.
ochiul al treilea
DIN NUM+RUL URM+TOR:
Samuel MUTZNER (1884-1959): AL+TURI DE MAMAArtist complex, cu o personalitate puternic=, ]nzestrat cu
sensibilit=\i remarcabile, Mutzner va da iubitorilor de frumos, al=turi de Grigorescu, ]ntr-un alt registru, cea mai personalizat= expresie plastic= a bucuriei de a tr=i. Opera sa, pe nedrept marginalizat= mult timp, a cunoscut, ]n ultimele dou= decenii, o binemeritat= reevaluare, astfel ]nc`t, ast=zi, este considerat [i apreciat drept unul dintre marii mae[tri ai artei rom`ne[ti.
Lucr=ri: PE PLAJ+, VEDERE Din BALCiC, PEiSAJ, SURORiLE, FATA CU LALELE, CULESUL ViEi, CASE }n SiGHi{OARA, CR~nG, ODALiSCA, PE TERAS+ LA BALCiC.
De vorb= cu Eugen DOGA.poezie: versuri de iulian FiLiP.ce-a fost n-a trecut: eseul P+STRA|i FAMiLiA – CELULA PRinCiPAL+ A SOCiET+|ii de ion DRU|+.
FON DA TOR:Mi niS TE RUL EDUCA|iEi, CULTURii {i CERCET+Rii
Fondat 1930Serie nou= 1990
Re dac tor-[ef:Va le rie VO LOn TiR
Valeria PRODAnsecretar responsabil
Leo BOR DEiAnUre dac tor de sec\ie
Elena LEAHre dac tor ar tis tic
Valentin GU|Ustilizator
Silvia MAZniCco rec tor
Alina BODROVAcontabil-[ef
Sergiu FRUnZ+[ofer
Co man da 311For ma tul 60x90 1/2Co li de ti par 5Tiraj — 4000 ex.
WE(in Ro ma ni an Lan gu age)Monthly ma ga zi ne forchil dren and teenagers
AD RE SA RE DAC|iEi:Re vis ta nOi,str. Pu[kin nr. 22,MD 2012, Chi[in=uTe le fo ane:022 23 31 91; 022 23 37 25;022 23 36 45; 022 22 22 45Fax: 022 23 31 91E-mail: revistanoi1930@yahoo.comFacebook.com/ Revistanoi noiwww.revistanoi.md
Ti pog ra fia EdituriiUniVERSUL
}nregistrat= la Camera }nregistr=rii de Stat pe 11.08.2008 cu nr. 1003600012713
V= ru g=m s= in di ca\i la sf`r [i tul tex te lor, pe ver soul de se ne lor [i fo to-g ra fii lor, pre nu me le, nu me le, v`rsta, cla sa ]n ca re ]n v=\a\i, ad re sa com-
ple t=, nu m= rul de te le fon.
indice 31239.Post-restant 34239Pre\ul 16 lei
GINGA{I {I TEMERARIValerie VOLONTIR