Post on 25-Sep-2019
transcript
Municipiul Timisoara
„Trafic Management si Supraveghere Video”
in Municipiul Timisoara
Caiet de sarcini
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Cuprins
1. OBIECTUL CAIETULUI DE SARCINI .........................................................................................7
2. VOLUMUL 1 - LUCRARI SPECIFICE .......................................................................................7
2.1. CONDITII TEHNICE SI DE EXPLOATARE ...............................................................................7
2.1.1. CONSIDERATII GENERALE ..............................................................................................7
2.1.2. CARACTERISTICILE FUNCTIONALE ALE ECHIPAMENTELOR PRINCIPALE . 26
2.1.3. CONDITII CONSTRUCTIVE ........................................................................................... 26
2.2. ANTEMASURATOARE .............................................................................................................. 26
2.3. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A LUCRARILOR ................................................................... 33
2.3.1. GENERALITATI .................................................................................................................. 33
2.3.2. VERIFICARI DE EXECUTAT PE PARCURSUL LUCRARILOR. ................................ 34
2.3.3. VERIFICARI DE EFECTUAT PE FAZE DE LUCRARI. ................................................ 35
2.3.4. VERIFICARI DE EFECTUAT LA RECEPTIA FINALA A OBIECTIVULUI ................ 35
2.3.5. DISPOZITII FINALE .......................................................................................................... 36
2.4. CONDITII DE ACCEPTARE A LUCRARII .............................................................................. 36
2.5. STANDARDE, NORMATIVE, FISE TEHNOLOGICE SI ALTE PRESCRIPTII .................. 36
3. VOLUMUL 2 - CERINTE PE SPECIALITATI ......................................................................... 38
3.1. AMENAJARI INTERIOARE LA CENTRUL DE COMANDA SI SUPRAVEGHERE ....... 38
3.1.1. PREZENTAREA CONTEXTULUI DIN TEREN ............................................................ 38
3.1.2. CERINTE GENERALE ....................................................................................................... 38
3.1.3. CENTRUL DE COMANDA SI SUPRAVEGHERE ....................................................... 38
3.1.4. CERINTELE DE CONSTRUCTII INTERIOARE ............................................................ 39
3.1.5. CAMERA DE CONTROL ................................................................................................. 40
3.1.6. SALA DE ECHIPAMENTE ............................................................................................... 41
3.1.7. INCAPERI AUXILIARE ..................................................................................................... 42
3.1.8. CERINTE PARTICULARE PRIVIND FINISAJELE SI AMENAJARILE INTERIOARE43
3.2. LUCRARI SPECIFICE LA INTERSECTII ................................................................................... 52
3.2.1. CALEA ȘAGULUI – BUJORILOR (1A01) .................................................................... 52
3.2.2. CALEA ȘAGULUI – ANA IPĂTESCU (1A02) ............................................................. 53
3.2.3. CALEA ȘAGULUI – LIVIU REBREANU (1A03) .......................................................... 54
3.2.4. LIVIU REBREANU – RANETTI (1A04) ......................................................................... 55
3.2.5. LIVIU REBREANU – HEBE (1A05) ................................................................................ 55
3.2.6. LIVIU REBREANU – C. BRÂNCOVEANU (1A06)..................................................... 55
3.2.7. LIVIU REBREANU – ULPIA TRAIANA (1A07) .......................................................... 56
3.2.8. LIVIU REBREANU – DRUBETA (1A08) ....................................................................... 56
3.2.9. LIVIU REBREANU – SALCÂMILOR (1A09) .............................................................. 57
3.2.10. LIVIU REBREANU – COSMINULUI (1A10) ............................................................... 57
3.2.11. LIVIU REBREANU – CALEA MARTIRILOR 1989 (1A11) ....................................... 58
3.2.12. ARIEȘ – SURORILE CACEU (PIAȚA TINERETULUI) (1A12) ................................ 58
3.2.13. RIPENSIA – 1 DECEMBRIE (1A13) .............................................................................. 58
3.2.14. RIPENSIA – EROILOR DE LA TISA (1A14) ................................................................ 59
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
3.2.15. CLUJ – 1 DECEMBRIE (1A15) ....................................................................................... 59
3.2.16. CLUJ – EROILOR DE LA TISA (1A16) ......................................................................... 60
3.2.17. MICHELANGELO – LOGA (1A17) ............................................................................... 60
3.2.18. MICHELANGELO – EMINESCU (1A18) ..................................................................... 60
3.2.19. MICHELANGELO – I.C. BRĂTIANU (1A19) .............................................................. 61
3.2.20. I.C. BRĂTIANU – BD. REVOLUTIEI DIN 1989 – HECTOR (1A20) ..................... 62
3.2.21. PIATA I.C. BRĂTIANU (1A21) ....................................................................................... 62
3.2.22. OITUZ – CALEA AL. I. CUZA – GHEORGHE DIMA (PIAȚA MĂRĂȘTI) (1A22)62
3.2.23. PIATA CONSILIUL EUROPEI (1A23) ........................................................................... 63
3.2.24. CALEA ȘAGULUI – VERDI – MUREȘ (1TP1) ............................................................ 64
3.2.25. CLUJ – TRECERE PIETONI LA UNIVERSITATE (1TP2) ........................................... 64
3.2.26. I.C. BRĂTIANU - GROZĂVESCU (1TP3) .................................................................... 64
3.2.27. PIAȚA IULIU MANIU (2A01) ......................................................................................... 65
3.2.28. BD. 16 DECEMBRIE 1989 – IANCU VĂCĂRESCU (2A02) .................................... 66
3.2.29. BD. 16 DECEMBRIE 1989 – BD. C.BRÂNCOVEANU – BD. GEN. ION DRAGALINA
(2A03) 66
3.2.30. BD. 16 DECEMBRIE 1989 – AL. ODOBESCU – ION GHICA (2A04) ................. 67
3.2.31. BD. 16 DECEMBRIE 1989 – GH. DOJA (2A05) ....................................................... 68
3.2.32. BD. 16 DECEMBRIE 1989 – SPL. TUDOR VLADIMIRESCU (2A06) ................... 68
3.2.33. BD. 16 DECEMBRIE 1989 – BD. REGELE FERDINAND (2A07) .......................... 69
3.2.34. PIAȚA REGINA MARIA (2A08) ..................................................................................... 69
3.2.35. REPUBLICII – CIRCUMVALAȚIUNII – JIUL (2A09) ................................................ 70
3.2.36. CIRCUMVALATIUNII – BREDICEANU (2A10) ......................................................... 70
3.2.37. CIRCUMVALATIUNII – GHEORGHE LAZAR (2A11) .............................................. 71
3.2.38. CIRCUMVALATIUNII – BUREBISTA (2A12) ............................................................. 71
3.2.39. CALEA ȘAGULUI – IOAN RUSU ȘIRIANU (2TP1) .................................................. 72
3.2.40. PIAȚA MOCIONI (2TP2) ................................................................................................ 72
3.2.41. SIMION BĂRNUȚIU – CALEA DOROBANȚILOR – GH.ADAM (PIAȚA GRAL V.
ECONOMU) (3A01) ........................................................................................................................... 73
3.2.42. SIMION BĂRNUȚIU – RENAȘTERII (3A02) .............................................................. 74
3.2.43. SIMION BĂRNUȚIU – SAMUIL MICU (3A03) ......................................................... 74
3.2.44. SIMION BĂRNUȚIU – MIHAIL KOGĂLNICEANU (3A04) .................................... 75
3.2.45. TAKE IONESCU – ENRIC BAADER – IEȘIRE DEPOU RATT (3A05) ................... 76
3.2.46. GH. DIMA – GH. LAZĂR (3A06) .................................................................................. 76
3.2.47. GH. DIMA – BREDICEANU – SF. IOAN (3A07) ....................................................... 77
3.2.48. REPUBLICII - PARIS (3A08) ........................................................................................... 77
3.2.49. REPUBLICII – DRAGALINA (3A09) ............................................................................. 78
3.2.50. DRAGALINA – SPL. TITULESCU (3A10) .................................................................... 78
3.2.51. DRAGALINA – SPL. TUDOR VLADIMIRESCU (3A11) ........................................... 79
3.2.52. DRAGALINA – CAROL I (3A12) ................................................................................... 79
3.2.53. CAROL I – IANCU VĂCĂRESCU (3A13) .................................................................... 79
3.2.54. IULIU MANIU – REGELE CAROL I – PREYER (3A14) ............................................. 80
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
3.2.55. TAKE IONESCU – ÎNFRĂȚIRII (3TP1) ........................................................................ 81
3.2.56. TAKE IONESCU – DIMITRIE GUSTI (INSPECTORATUL DE POLIȚIE) (3TP2) 81
3.2.57. TAKE IONESCU – FILIPESCU (3TP3) .......................................................................... 82
3.2.58. TAKE IONESCU – AUREL POPOVICI (3TP4) ............................................................ 82
3.2.59. SF. IOAN – TRECERE PIETONI IN PIAȚA ELIADE (3TP5) ..................................... 83
3.2.60. GĂRII – TRECERE TRAMVAI (3TV1) ........................................................................... 84
3.2.61. GĂRII – TRECERE TRAMVAI (3TV2) ........................................................................... 84
3.2.62. GHEORGHE ADAM – GHEORGHE ADAM (TRAVERSARE TRAMVAI) (4A01)84
3.2.63. DACILOR – SPLAIUL PENEŞ CURCANUL (4A02) .................................................. 85
3.2.64. DACILOR – SPLAIUL NISTRULUI (4A03) .................................................................. 86
3.2.65. DOROBANŢILOR – OVIDIU – UZINEI (4A04) ......................................................... 86
3.2.66. ANDREI ŞAGUNA – IULIU GROZESCU – IOSIF VULCAN (4A05) ..................... 87
3.2.67. ANDREI ŞAGUNA – MIHALACHE (4A06) ................................................................ 87
3.2.68. MIHALACHE – THEODOR NECULUŢĂ (4A07) ....................................................... 88
3.2.69. MIHALACHE – ANTON PANN (4A08) ...................................................................... 88
3.2.70. DACILOR – MIHALACHE – ŞTEFAN CEL MARE (4A09) ...................................... 88
3.2.71. 3 AUGUST 1919 – EPISCOP LONOVICI (4A10) ..................................................... 89
3.2.72. 3 AUGUST 1919 – SPLAIUL NISTRULUI (4A11) ................................................... 89
3.2.73. REVOLUŢIEI DIN 1989 – NICU FILIPESCU (4A12) ................................................ 90
3.2.74. REVOLUŢIEI DIN 1989 – MARTIN LUTHER (4A13) .............................................. 91
3.2.75. 9 MAI – VASILE ALECSANDRI – LUCIAN BLAGA (4A14).................................... 91
3.2.76. BREDICEANU – PARIS (4A15)...................................................................................... 91
3.2.77. BREDICEANU – NEMOIANU (4A16) ......................................................................... 92
3.2.78. NEMOIANU – LIVIU GABOR (4A17) ......................................................................... 93
3.2.79. CAROL I – ION GHICA (4A18) ..................................................................................... 93
3.2.80. JOSZEF PREYER – CĂPITAN DAMŞESCU (4A19) .................................................. 94
3.2.81. ION BARAC – BD. DÂMBOVIŢA (4A20) ................................................................... 95
3.2.82. GHEORGHE ADAM – TRECERE PIETONI LA SPITAL (4TP1) .............................. 95
3.2.83. AVRAM IMBROANE – TRECERE PIETONI LA STADION (4TP2) ...................... 96
3.2.84. AVRAM IMBROANE – MIHAIL KOGĂLNICEANU (4TP3) ................................... 97
3.2.85. REVOLUŢIEI DIN 1989 – CONSTANTIN LOGA (4TP4) ........................................ 97
3.2.86. REVOLUŢIEI DIN 1989 – EMINESCU - GOLDIŞ (4TP5) ....................................... 98
3.2.87. PROCLAMAŢIA DE LA TIMIŞOARA – AUGUSTIN PACHA (4TP6) ................... 99
3.2.88. 9 MAI – PIAŢA LIBERTĂŢII (4TP7) .............................................................................. 99
3.2.89. 9 MAI – MĂRĂŞEŞTI (4TP8) ....................................................................................... 100
3.2.90. JOSZEF PREYER – MANGALIA (4TP9) ..................................................................... 100
3.2.91. JOSZEF PREYER – CRIZANTEMELOR (4TP10) ..................................................... 100
3.2.92. BD. FERDINAND – LOGA (A01) ................................................................................ 101
3.2.93. 20 DECEMBRIE 1989 – LOGA – SĂVINEȘTI (A02) .............................................. 101
3.2.94. PIATA 700 (A03)............................................................................................................. 102
3.2.95. GHEORGHE LAZAR – LICEUL ION MINCU (A04) ............................................... 102
3.2.96. CALEA ȘAGULUI – OVIDIU COTRUȘ (S01) ........................................................... 103
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
3.2.97. CALEA TORONTALULUI – TIMIS (S02) ................................................................... 103
3.2.98. CALEA TORONTALULUI – MIRESEI – BD. CETATII (S03) .................................. 103
3.2.99. CALEA TORONTALULUI – LIEGE (S04) ................................................................... 104
3.2.100. CALEA ARADULUI – V. LAZARESCU (S05) ........................................................ 104
3.2.101. CALEA ARADULUI – MIRESEI – AMURGULUI (S06) ...................................... 104
3.2.102. CALEA ARADULUI – CĂLAN – RĂDULEȚ (S07) ............................................... 105
3.2.103. CALEA ARADULUI – LIEGE (S08).......................................................................... 105
3.2.104. CALEA SEVER BOCU – DIVIZIA 9 CAVALERIE – AMURGULUI (S09) ........ 105
3.2.105. CALEA SEVER BOCU – LINISTEI (S10) ................................................................ 105
3.2.106. CALEA SEVER BOCU - LIREI (S11) ....................................................................... 106
3.2.107. CALEA SEVER BOCU – SFINTII APOSTOLI PAVEL SI PETRU (S12) ........... 106
3.2.108. CALEA DOROBANȚILOR – PĂDUREA VERDE (S13) ...................................... 106
3.2.109. BANATUL – DÂMBOVIȚA (S14) ........................................................................... 106
3.2.110. DEMETRIADE – FRIGULUI (S15) ........................................................................... 107
3.2.111. DEMETRIADE – DIVIZIA 9 CAVALERIE (S16) ................................................... 107
3.2.112. BD. CETĂȚII – CLOȘCA – GH. LAZĂR (S17) ...................................................... 107
3.2.113. BD. CETĂȚII – CALEA BOGDĂNEȘTILOR (S18) ............................................... 108
3.2.114. BULBUCA – SUDULUI (S19) ................................................................................... 108
3.2.115. BULBUCA – SĂNĂTĂȚII (S20) ............................................................................... 108
3.2.116. BULBUCA – DR. MUREȘAN – ARIEȘ (S21)........................................................ 109
3.2.117. STAN VIDRIGHIN – INTRARE RATT (S22)......................................................... 109
3.2.118. STAN VIDRIGHIN – EROILOR DE LA TISA (S23) ............................................. 109
3.2.119. STEFAN CEL MARE - ST.O.IOSIF (S24) ............................................................... 109
3.2.120. STEFAN CEL MARE – PESTALOZZI (S25) .......................................................... 110
3.2.121. IEPURELUI – ANTON PANN (S26) ....................................................................... 110
3.2.122. PREZAN – CALEA MARTIRILOR – MARESAL AVERESCU (S27) ................. 110
3.2.123. EMIL ZOLA - BUJORILOR (S28) ............................................................................ 111
3.2.124. EMIL ZOLA – CHISODIEI (S29) ............................................................................. 111
3.2.125. EMIL ZOLA – VICTOR HUGO (S30) ..................................................................... 111
3.2.126. C. BRANCOVEANU - MURES (S31) ..................................................................... 112
3.2.127. C. BRANCOVEANU - ENEAS (S32) ...................................................................... 112
3.2.128. C. BRANCOVEANU – CIPRIAN PORUMBESCU (S33) .................................... 112
3.2.129. CIPRIAN PORUMBESCU – ODOBESCU (S34) .................................................. 113
3.2.130. MIHAI VITEAZU – VICTOR BABEȘ (S35) ............................................................ 113
3.2.131. MIHAI VITEAZU – ROMULUS (S36) .................................................................... 113
3.2.132. MIHAI VITEAZU – VASILE PARVAN (S37) ......................................................... 113
3.2.133. DAMBOVITA – ANA IPATESCU (S38)................................................................. 114
3.2.134. VASILE PÂRVAN – UVT (TRECERE DE PIETONI) (S39) ................................ 115
3.3. LUCRARI DE TERASAMENTE ............................................................................................... 115
3.4. FUNDATIE DIN BALAST ...................................................................................................... 123
3.5. STRAT DE FUNDATIE /BAZA DIN BETON DE CIMENT .............................................. 130
3.6. IMBRACAMINTI BITUMIOASE IN STRAT DE UZURA SI STRAT DE LEGATURA .. 174
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
3.7. REALIZAREA SEMNALIZARILOR RUTIERE ....................................................................... 192
4. BREVIAR DE CALCUL .............................................................................................................. 194
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
1. OBIECTUL CAIETULUI DE SARCINI
Prezentul proiect trateaza Sistem de supraveghere şi management al traficului în municipiul Timisoara
2. VOLUMUL 1 - LUCRARI SPECIFICE
In conformitate cu memoriul tehnic al lucrarii, anexat prezentei documentatii.
2.1. CONDITII TEHNICE SI DE EXPLOATARE
2.1.1. Consideratii generale
Se doreşte implementarea unui sisteme inteligent pentru managementul adaptiv al traficului rutier si
supravegherea video a intersectiilor pentru optimizarea traficului şi realizarea unei semaforizări conforme
cu normele europene şi care să permită identificarea în timp real a valorilor de trafic, comunicarea între
intersecţii, modificarea în funcţie de valorile de trafic a timpilor de semaforizare pentru o bună fluenţă a
circulaţiei autovehiculelor şi o echipare cu sisteme moderne şi rezistente în timp s-au prevăzut următoarele
lucrări valabile pentru toate cele 134 intersecţii semaforizate sau propuse spre semaforizare:
1) Realizarea canalizaţiei electrice si a conexiunii la reteaua de comunicatii prin carosabil, trotuar şi
spaţiu verde, eliminând astfel toate cablurile aeriene care leagă în prezent semafoarele de
automatul de dirijare;
2) Realizarea a noi camere de tragere unde este necesar;
3) Schimbarea cablurilor de legătură a semafoarelor, acolo unde este necesar;
4) Plantarea de stâlpi de semaforizare noi acolo unde acest lucru este necesar şi revopsirea şi
protejarea stâlpilor existenţi care pot fi refolosiţi;
5) Instalarea de instalatii complete de semaforizare (automat de semaforizare, semafoare electrice cu
tehnologie LED si senzori de trafic) acolo unde este necesar in vederea atingerii tintei de 134
intersectii dirijate adaptiv;
6) Montarea de bucle inductive de trafic în carosabil, care să permită identificarea în mod real şi
instantaneu a numărului de vehicule care intră sau ies din intersecţie. Aceste date permit
automatelor de dirijare propuse a dota intersecţiile să creeze timpi de semaforizare în funcţie de
condiţiile de trafic şi să optimizeze la maxim funcţionarea intersecţiilor;
7) Implementarea unui soft centralizat de management de trafic;
8) Implementarea unui soft de gestionare a sistemelor la nivel central;
9) Realizarea unui sistem de supraveghere în vederea creşterii siguranţei rutiere si monitorizarea
intersectiilor;
10) Instalarea de camere video de supraveghere in intersectii (total 230 camere video), acestea avand
atat rol de monitorizare video rutiera cat si rol de supraveghere video a principalelor zone
aglomerate din oras, in vederea asigurarii unui climat de siguranta pentru cetateni;
11) Realizarea unui Centru de Comanda si Supraveghere integrat.
Rezultă astfel implementarea sistemelor tehnice de trafic in intersectiile urmatoare:
a) Modernizarea intersectiilor astfel incat acestea sa functioneze in mod de dirijare a traficului adaptiv:
Nr. crt. Cod Denumirea Intersecţiei
1 1A01 Calea Șagului – Bujorilor
2 1A02 Calea Șagului – Ana Ipătescu
3 1A03 Calea Șagului – Liviu Rebreanu
4 1A04 Liviu Rebreanu – Ranetti
5 1A05 Liviu Rebreanu – Hebe
6 1A06 Liviu Rebreanu – C. Brâncoveanu
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
7 1A07 Liviu Rebreanu – Ulpia Traiana
8 1A08 Liviu Rebreanu – Drubeta
9 1A09 Liviu Rebreanu – Feldioara – Salcâmilor
10 1A10 Liviu Rebreanu – Cosminului
11 1A11 Liviu Rebreanu – Calea Martirilor 1989
12 1A12 Arieș – Surorile Caceu (Piața Tineretului)
13 1A13 Ripensia – 1 Decembrie
14 1A14 Ripensia – Eroilor de la Tisa
15 1A15 Cluj – 1 Decembrie
16 1A16 Cluj – Eroilor de la Tisa
17 1A17 Michelangelo – Loga
18 1A18 Michelangelo – Eminescu
19 1A19 Michelangelo – I.C. Brătianu
20 1A20 I.C. Brătianu – Bd. Revolutiei din 1989 – Hector
21 1A21 Piata I.C. Brătianu
22 1A22 Oituz – Calea Al. I. Cuza – Gheorghe Dima (Piața Mărăști)
23 1A23 Piata Consiliul Europei
24 1TP1 Calea Șagului – Verdi – Mureș
25 1TP2 Cluj – trecere pietoni la Universitate
26 1TP3 I.C. Brătianu - Grozăvescu
27 2A01 Piața Iuliu Maniu
28 2A02 Bd. 16 Decembrie 1989 – Iancu Văcărescu
29 2A03 Bd. 16 Decembrie 1989 – Bd. Constantin Brâncoveanu – Bd. Gen. Ion
Dragalina
30 2A04 Bd. 16 Decembrie 1989 – AL. Odobescu – Ion Ghica
31 2A05 Bd. 16 Decembrie 1989 – Gh. Doja
32 2A06 Bd. 16 Decembrie 1989 – Spl. Tudor Vladimirescu
33 2A07 Bd. 16 Decembrie 1989 – Bd. Regele Ferdinand
34 2A08 Piața R. Maria
35 2A09 Republicii – Circumvalațiunii – Jiul
36 2A10 Circumvalatiunii – Brediceanu
37 2A11 Circumvalatiunii – Gheorghe Lazar
38 2A12 Circumvalatiunii – Burebista
39 2TP1 Calea Șagului – Ioan Rusu Șirianu
40 2TP2 Piața Mocioni
41 3A01 Simion Bărnuțiu – Calea Dorobanților – Gh. Adam (Piața Gral V. Economu)
42 3A02 Simion Bărnuțiu – Renașterii
43 3A03 Simion Bărnuțiu – Samuil Micu
44 3A04 Simion Bărnuțiu – Mihail Kogălniceanu
45 3A05 Take Ionescu – Enric Baader – Ieșire depou RATT
46 3A06 Gh. Dima – Gh. Lazăr
47 3A07 Gh. Dima – Brediceanu – Sf. Ioan
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
48 3A08 Republicii - Paris
49 3A09 Republicii – Dragalina
50 3A10 Dragalina – Spl. Titulescu
51 3A11 Dragalina – Spl. Tudor Vladimirescu
52 3A12 Dragalina – Carol I
53 3A13 Carol I – Iancu Văcărescu
54 3A14 Iuliu Maniu – Carol I – Preyer
55 3TP1 Take Ionescu – Înfrățirii
56 3TP2 Take Ionescu – Dimitrie Gusti (Inspectoratul de Poliție)
57 3TP3 Take Ionescu – Filipescu
58 3TP4 Take Ionescu – Aurel Popovici
59 3TP5 Sf. Ioan – trecere pietoni in Piața Eliade
60 3TV1 Gării – Trecere tramvai
61 3TV2 Gării – Trecere tramvai
62 4A01 Gheorghe Adam – Gheorghe Adam (traversare tramvai)
63 4A02 Dacilor – Splaiul Peneş Curcanul
64 4A03 Dacilor – Nistrului
65 4A04 Dorobanţilor – Ovidiu – Uzinei
66 4A05 Andrei Şaguna – Iuliu Grozescu – Iosif Vulcan
67 4A06 Andrei Şaguna – Mihalache
68 4A07 Mihalache – Theodor Neculuţă
69 4A08 Mihalache – Anton Pann
70 4A09 Dacilor – Mihalache – Ştefan cel Mare
71 4A10 3 august 1919 – Episcop Lonovici
72 4A11 3 august 1919 – Splaiul Nistrului
73 4A12 Revoluţiei din 1989 – Nicu Filipescu
74 4A13 Revoluţiei din 1989 – Martin Luther
75 4A14 9 Mai – Vasile Alecsandri – Lucian Blaga
76 4A15 Brediceanu – Paris
77 4A16 Brediceanu – Nemoianu
78 4A17 Nemoianu – Liviu Gabor
79 4A18 Carol I – Ion Ghica
80 4A19 Joszef Preyer – Căpitan Damşescu
81 4A20 Ion Barac – Bd. Dâmboviţa
82 4TP1 Gheorghe Adam – Trecere pietoni la spital
83 4TP2 Avram Imbroane – Trecere pietoni la stadion
84 4TP3 Avram Imbroane – Mihail Kogălniceanu
85 4TP4 Revoluţiei din 1989 – Constantin Loga
86 4TP5 Revoluţiei din 1989 – Eminescu - Goldiş
87 4TP6 Proclamaţia de la Timişoara – Augustin Pacha
88 4TP7 9 mai – Piaţa Libertăţii
89 4TP8 9 mai – Mărăşeşti
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
90 4TP9 Joszef Preyer – Mangalia
91 4TP10 Joszef Preyer – Crizantemelor
92 A01 Bd. Ferdinand – Loga
93 A02 20 Decembrie 1989 – Loga – Săvinești
94 A03 Piata 700
95 A04 Gheorghe Lazar – Liceul Ion Mincu
96 S01 Calea Șagului – Ovidiu Cotruș
97 S02 Calea Torontalului – Timis
98 S03 Calea Torontalului – Miresei – Bd. Cetatii
99 S04 Calea Torontalului – Liege
100 S05 Calea Aradului – V. Lazarescu
101 S06 Calea Aradului – Miresei – Amurgului
102 S07 Calea Aradului – Călan – Răduleț
103 S08 Calea Aradului – Liege
104 S09 Calea Sever Bocu – Divizia 9 Cavalerie – Amurgului
105 S10 Calea Sever Bocu – Linistei
106 S11 Calea Sever Bocu - Lirei
107 S12 Calea Sever Bocu – Sfintii Apostoli Pavel si Petru
108 S13 Calea Dorobanților – Pădurea Verde
109 S14 Banatul – Dâmbovița
110 S15 Demetriade – Frigului
111 S16 Demetriade – Divizia 9 Cavalerie
112 S17 Bd. Cetății – Cloșca – Gh. Lazăr
113 S18 Bd. Cetății – Calea Bogdăneștilor
114 S19 Bulbuca – Sudului
115 S20 Bulbuca – Sănătății
116 S21 Bulbuca – Dr. Mureșan – Arieș
117 S22 Stan Vidrighin – Intrare RATT
118 S23 Stan Vidrighin – Eroilor de la Tisa
119 S24 Stefan cel Mare - St.O.Iosif
120 S25 Stefan cel Mare – Pestalozzi
121 S26 Iepurelui – Anton Pann
122 S27 Prezan – Calea Martirilor – Maresal Averescu
123 S28 Emil Zola - Bujorilor
124 S29 Emil Zola – Chisodiei
125 S30 Emil Zola – Victor Hugo
126 S31 C. Brancoveanu - Mures
127 S32 C. Brancoveanu - Eneas
128 S33 C. Brancoveanu – Ciprian Porumbescu
129 S34 Ciprian Porumbescu – Odobescu
130 S35 Mihai Viteazu – Victor Babeș
131 S36 Mihai Viteazu – Romulus
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
132 S37 Mihai Viteazu – Vasile Parvan
133 S38 Dambovita – Ana Ipatescu
134 S39 Vasile Pârvan – UVT (trecere de pietoni)
b) Instalarea de camere video
Nr.
crt.
Cod
inters.
Denumirea
Intersectiei
Zone supravegheate Cod
camera
Coordonate GPS
1 1A01 Calea Șagului –
Bujorilor
Camera mobila, Calea Sagului
(500m), str. Bujorilor (200m)
C1 N: 45°43’35,31”
E: 21°12’14,06”
2 1A02 Calea Șagului – Ana
Ipãtescu
Camera mobila, Calea Sagului
(500m), str. Ana Ipatescu
(300m)
C2a N:45°43’45,15”
E:21°12’20,26”
3 1A03 Calea Șagului – Liviu
Rebreanu
Camera este orientata spre
Calea Sagului pentru a vedea
intrarile si iesirile, vizibilitate
200 m
C3a N:45°43’56,45”
E:21°12’31,72”
Camera este orientata spre
Liviu Rebreanu pentru a vedea
intrarile si iesirile, vizibilitate
200 m
C3b N: 45°43’59,06”
E:45°12’27,17”
4 1A04 Liviu Rebreanu –
Ranetti
Liviu Rebreanu, ambele
sensuri, vizibilitate 300m
C4a 45°43'56.97"N
21°12'47.34"E
Ranetti, ambele sensuri,
vizibilitate 300 m
C4b 45°43'57.04"N
21°12'48.38"E
5 1A05 Liviu Rebreanu –
Hebe
Liviu Rebreanu, ambele
sensuri, vizibilitate 300m
C5a N:45°43’57,02”
E:21°12’54,68”
Hebe, ambele sensuri,
vizibilitate 200 m
C5b 45°43'58.13"N
21°12'54.85"E
6 1A06 Liviu Rebreanu – C.
Brâncoveanu
Rebreanu, ambele sensuri,
vizibilitate 300 m
C6a N:45°43’58,47”
E:21°13’08,09”
Brancoveanu, ambele sensuri,
vizibilitate 300m
C6b N:45°43’58,05”
E:21°13’09,17”
7 1A07 Liviu Rebreanu –
Ulpia Traiana
Rebreanu, ambele sensuri,
vizibilitate 300m
C7a N:45°44’03,82”
E:21°13’30,64”
Ulpia Traiana, ambele sensuri,
vizibilitate 200m
C7b N:45°44’03,41”
E:21°13’32,09”
8 1A08 Liviu Rebreanu –
Drubeta
Rebreanu, ambele sensuri,
vizibilitate 300m
C8a N:45°44’05,63”
E:21°13’35,83”
Drubeta, ambele sensuri,
vizibilitate 300m
C8b N:45°44’05,44”
E:21°13’36,96”
9 1A09 Liviu Rebreanu –
Feldioara – Salcâmilor
Rebreanu, ambele sensuri,
vizibilitate 300m
C9a N:45°44’10,30”
E:21°13’51,39”
Salcamilor, ambele sensuri,
vizibilitate 300m
C9b N:45°44’10.94”
E:21°13’51.07”
10 1A10 Liviu Rebreanu –
Cosminului
Rebreanu, ambele sensuri,
vizibilitate 300m
C10a N:45°44’13.27”
E:21°14’00.65”
Cosminului, ambele sensuri, C10b N:45°44’15.27”
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
vizibilitate 50m E:21°13’59.59”
11 1A11 Liviu Rebreanu –
Calea Martirilor 1989
Rebreanu – Calea Martirilor
1989, vizibilitate 200m
C11a N:45°44’18.31”
E:21°14’16.48”
Martirilor – rebreanu,
vizibilitate 200 m
C11b N:45°44’21.84”
E:21°14’17.36”
12 1A12 Arieș – Surorile Caceu
(Piața Tineretului)
Aries – Calea Martirilor,
vizibilitate 300m
C12a N:45°44’27.20”
E:21°14’19.23”
Surorile Caceu, vizibilitate,
300m
C12b N:45°44’29.68”
E:21°14’19.34”
13 1A13 Ripensia – 1
Decembrie
Intersectia rutiera str. Ripensia
– 1 Decembrie, vizibilitate
aval-amonte 100m
C13a N: 45°44’42.95”
E:21°14’28.40”
Intersectia rutiera str. Ripensia
– 1 Decembrie, vizibilitate
aval-amonte 100m
C13b N: 45°44’42.95”
E:21°14’28.40”
14 1A14 Ripensia – Eroilor de
la Tisa
Erilor de la Tisa, vizibilitate
300m
C14a N:45°44’48.46”
E:21°14’24,53”
Eroilor de la Tisa colt cu
Ripensia, vizibilitate 200m
C14b N:45°44’49.44”
E:21°14’25.59”
15 1A15 Cluj – 1 Decembrie Cluj,ambele sensuri, vizibilitate
300m
C15a N:45°44’37.94”
E:21°14’20.80”
1 decembrie, ambele sensuri,
vizibilitate 300 m
C15b N:45°44’37.74”
E:21°14’13.47”
16 1A16 Cluj – Eroilor de la
Tisa
Cluj - Intrare Eroilor de la Tisa,
vizibilitate 200m
C16a N:45°44’44.13”
E:21°14’12.76”
Cluj colt cu Eroilor de la Tisa,
vizibilitate 300m
C16b N:45°44’44.23”
E:21°14’09.44”
17 1A17 Michelangelo – Loga Michelangelo, ambele sensuri,
viziblitate 300m
C17a N:45°45’07.27”
E:21°13’59.84”
Loga, ambele sensuri,
vizibilitate 300m
C17b N:45°45’06.16”
E:21°13’59.67”
18 1A18 Michelangelo –
Eminescu
Michelangelo, ambele sensuri,
vizibilitate 300m
C18a N:45°45’09.87”
E:21°13’57.48”
Eminescu, ambele sensuri,
vizibilitate 300m
C18b N:45°45’08.55”
E:21°13’53.60”
19 1A19 Michelangelo – I.C.
Brãtianu
Intersectia rutiera
Michelangelo – I.C. Brãtianu,
aval-amonte 100m
C19a N:45°45’11.89”
E:21°13’57.62”
Intersectia rutiera
Michelangelo – I.C. Brãtianu,
aval-amonte 100m
C19b N:45°45’11.89”
E:21°13’57.62”
Intersectia rutiera
Michelangelo – I.C. Brãtianu,
aval-amonte 100m
C19c N:45°45’11.89”
E:21°13’57.62”
20 1A20 I.C. Brãtianu – Bd.
Revolutiei din 1989
Bratianu colt cu Revolutiei
1989
C20a N:45°45’19.11”
E:21°14’01.31”
Revolutiei colt cu Bratianu,
vizibilitate 300m
C20b N:45°45’20.04”
E:21°13’56.38”
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
21 1A21 Piata I.C. Brãtianu Take Ionescu colt cu IC
Bratianu, vizibilitate 200m
C21a 45°45'27.63"N
21°14'3.35"E
Piata IC Bratianu, vizibilitate
200m
C21b 45°45'28.74"N
21°13'59.19"E
22 1A22 Oituz – Calea Al. I.
Cuza – Gheorghe
Dima (Piața Mãrãști)
Str. Oituz, Piata Marasti C22a N:45°45’34.02”
E:21°13’41.56”
Str. Oituz, Piata Marasti C22b N:45°45’34.02”
E:21°13’41.56”
23 1A23 Piata Consiliul
Europei
Iesire spre Calea Aradului,
vizibilitate 300m
C23a 45°45'52.36"N
21°13'30.56"E
Piata Consiliul Europei spre
Torontalului, vizibilitate 300m
C23b 45°45'50.98"N
21°13'26.33"E
24 1TP1 Calea Șagului – Verdi
– Mureș
Mures colt cu Sagului,
vizibilitate 100m
C24 N:45°43’52.28”
E:21°12’28.74”
25 1TP2 Cluj – trecere pietoni
la Universitate
Str. Cluj, trecere pietoni
(vedere transversala) si aval-
amonte 100m
C25 45°44'48.54"N
21°14'7.32"E
26 1TP3 I.C. Brãtianu -
Grozãvescu
Intersectia rutiera str. I.C.
Brãtianu - Grozãvescu
C26 N:45°45’16.89”
E:21°13’59.79”
27 2A01 Piata Iuliu Maniu Intersectia rutiera Calea
Șagului – str. Eneas
C27a N:45°44’02.02”
E:21°12’32.12”
Intersectia rutiera Calea
Șagului – str. Eneas
C27b N:45°44’02.02”
E:21°12’32.12”
28 2A02 Bd. 16 Decembrie
1989-Iancu Vacarescu
Nu este cazul
29 2A03 Bd. 16 Decembrie
1989 – C.
Brancoveanu
Bd. 16 Decembrie 1989 colt cu
Bd. C.Brâncoveanu, vizibilitate
200m
C29a 45°44'20.42"N
21°12'35.02"E
Bd. 16 Decembrie 1989 colt cu
Bd. C.Brâncoveanu, vizibilitate
200m
C29b 45°44'20.42"N
21°12'35.02"E
30 2A04 Bd. 16 Decembrie
1989 – Odobescu
Intersectia rutiera Bd. 16
Decembrie 1989 – Odobescu
C30a 45°44'27.85"N
21°12'40.91"E
Intersectia rutiera Bd. 16
Decembrie 1989 – Odobescu
C30b 45°44'27.85"N
21°12'40.91"E
31 2A05 Bd. 16 Decembrie
1989 – Doja
Bd. 16 Decembrie 1989- Doja C31a 45°44'34.41"N
21°12'46.10"E
Bd. 16 Decembrie 1989- Doja C31b 45°44'34.20"N
21°12'46.87"E
32 2A06 Bd. 16 Decembrie
1989 – Tudor
Vladimirescu
Intersectia rutiera Bd. 16
Decembrie 1989 – Tudor
Vladimirescu
C32a 45°44'39.82"N
21°12'51.36"E
Intersectia rutiera Bd. 16
Decembrie 1989 – Tudor
Vladimirescu
C32b 45°44'39.82"N
21°12'51.36"E
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
33 2A07 Bd. 16 Decembrie
1989 – Regele
Ferdinand
Intersectia Bd. 16 Decembrie
1989 – Regele Ferdinand
C33a 45°44'46.97"N
21°12'57.38"E
34 2A08 Piata Regina Maria Intersectie sens giratoriu C34a 45°44'54.59"N
21°13'7.94"E
Intersectie sens giratoriu C34b 45°44'54.59"N
21°13'7.94"E
35 2A09 Republicii-
Circumvalatiunii-Jiul
Intersectia rutiera, Republicii-
Circumvalatiunii-Jiul
C35a 45°44'58.04"N
21°13'12.62"E
Intersectia rutiera, Republicii-
Circumvalatiunii-Jiul
C35b 45°44'57.89"N
21°13'11.64"E
36 2A10 Circumvalatiunii-
Brediceanu
Intersectia rutiera,
Circumvalatiunii-Brediceanu
C36a 45°45'4.42"N
21°13'25.95"E
Intersectia rutiera,
Circumvalatiunii-Brediceanu
C36b 45°45'5.08"N
21°13'25.40"E
37 2A11 Circumvalatiunii-Gh.
Lazar
Intersectia rutiera,
Circumvalatiunii-Gh. Lazar
C27a 45°45'11.21"N
21°13'17.47"E
Intersectia rutiera,
Circumvalatiunii-Gh. Lazar
C27b 45°45'11.21"N
21°13'17.47"E
38 2A12 Circumvalațiunii –
Burebista
Circumvalațiunii – Burebista,
vizibilitate 200m
C38a 45°45'6.55"N
21°12'56.61"E
39 2TP1 Sagului-Rusu Sirianu Sagului-Rusu Sirianu C39 45°45'23.65"N
21°13'1.64"E
40 2TP2 Piata Mocioni Piata Mocioni C40a 45°45'36.53"N
21°13'5.49"E
Piata Mocioni C40b 45°45'35.98"N
21°13'6.25"E
41 3A01 Simion Barnutiu-
Calea Dorobantilor
Simion Barnutiu-Dorobantilor C41a 45°45'46.86"N
21°13'15.02"E
Simion Barnutiu-Dorobantilor C41b 45°45'46.86"N
21°13'15.02"E
42 3A02 Simion Barnutiu-
Renasterii
Intersectia rutiera Simion
Barnutiu-Renasterii
C42a 45°44'9.89"N
21°12'33.57"E
Intersectia rutiera Simion
Barnutiu-Renasterii
C42b 45°44'9.89"N
21°12'33.57"E
43 3A03 Simion Barnutiu -
Samuil Micu (Clain)
Intersectia rutiera Simion
Barnutiu-Samuil Micu
C43a 45°45'9.99"N
21°12'56.32"E
Intersectia rutiera Simion
Barnutiu-Samuil Micu
C43b 45°45'9.99"N
21°12'56.32"E
44 3A04 Simion Bãrnuțiu –
Mihail Kogalniceanu
Simion Bãrnuțiu – Mihail
Kogalniceanu), vizibilitate
200m
C44a 45°45'55.45"N
21°15'37.20"E
Simion Bãrnuțiu – Mihail
Kogalniceanu), vizibilitate
300m
C44b 45°45'55.17"N
21°15'38.39"E
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
45 3A05 Take Ionescu-Enric
Baader-iesire depou
RATT
Intersectia rutiera Simion Take
Ionescu-Enric Baader
C45a 45°45'49.71"N
21°15'20.46"E
46 3A06 Gh. Dima-Gh. Lazar Intersectia rutiera Gh. Dima-
Gh. Lazar
C46a 45°45'48.76"N
21°15'6.37"E
Intersectia rutiera Gh. Dima-
Gh. Lazar
C46b 45°45'48.76"N
21°15'6.37"E
47 3A07 Gh. Dima-
Brediceanu-Sf. Ioan
Gh. Dima-Brediceanu-Sf. Ioan,
vizibilitate 200m
C47a 45°45'46.15"N
21°14'51.92"E
Gh. Dima-Brediceanu-Sf. Ioan,
vizibilitate 200m
C47b 45°45'44.91"N
21°14'50.86"E
48 3A08 Republicii-Paris Republicii-Paris, vizibilitate
200m
C48a 45°45'44.45"N
21°14'44.80"E
Republicii-Paris, vizibilitate
200m
C48b 45°45'44.45"N
21°14'44.80"E
49 3A09 Republicii-Dragalina Republicii-Dragalina,
vizibilitate 200m
C49 45°45'28.15"N
21°13'28.62"E
50 3A10 Dragalina-Spl.
Titulescu
Dragalina-Spl. Titulescu,
vizibilitate 200m
C50a 45°45'21.85"N
21°13'29.62"E
Dragalina-Spl. Titulescu,
vizibilitate 200m
C50b 45°45'22.39"N
21°13'28.85"E
51 3A11 Dragalina-Spl. Tudor
Vladimirescu
Intersectia rutiera Dragalina-
Spl. Tudor Vladimirescu
C51a 45°45'12.71"N
21°13'25.31"E
Intersectia rutiera Dragalina-
Spl. Tudor Vladimirescu
C51b 45°45'12.71"N
21°13'25.31"E
52 3A12 Dragalina-Carol I Intersectia rutiera Dragalina-
Carol I
C52a 45°45'1.38"N
21°12'27.59"E
Intersectia rutiera Dragalina-
Carol I
C52b 45°45'1.38"N
21°12'27.59"E
53 3A13 Carol I-Iancu
Vacarescu
Intersectia rutiera Carol I-Iancu
Vacarescu
C53a 45°44'51.63"N
21°12'34.17"E
Intersectia rutiera Carol I-Iancu
Vacarescu
C53b 45°44'51.63"N
21°12'34.17"E
54 3A14 Iuliu Maniu-Carol I-
Preyer
Intersectia rutiera Iuliu Maniu-
Carol I-Preyer
C54 45°44'49.67"N
21°12'35.49"E
55 3TP1 Take Ionescu-Infratirii Intersectia rutiera Take
Ionescu-Infratirii
C55 45°44'42.07"N
21°12'40.98"E
56 3TP2 Take Ionescu-Dimitrie
Gusti
Intersectia rutiera Take
Ionescu-Dimitrie Gusti
C56 45°44'39.31"N
21°12'32.70"E
57 3TP3 Take Ionescu-
Filipescu
Intersectia rutiera Take
Ionescu-Filipescu
C57 45°44'36.93"N
21°12'24.16"E
58 3TP4 Take Ionescu-Aurel
Popovici
Intersectia rutiera Take
Ionescu – Aurel Popovici
C58 45°45'41.13"N
21°14'37.41"E
59 3TP5 Sf.Ioan-trecere
pietoni in Piata Eliade
Sf. ioana-trecere pietoni in
Piata Eliade, vizibilitatre 300m
C59 45°45'38.09"N
21°14'28.41"E
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
60 3TV1 Garii-trecere tramvai Intersectia rutiera Garii-trecere
tramvai
C60a 45°45'33.43"N
21°14'15.48"E
Intersectia rutiera Garii-trecere
tramvai
C60b 45°45'33.43"N
21°14'15.48"E
61 3TV2 Garii-trecere tramvai Intersectia rutiera Garii-trecere
tramvai
C61 45°45'31.90"N
21°14'10.43"E
62 4A01 Gh. Adam-traversare
tramvai
Intersectia rutiera Gh. Adam-
traversare tramvai
C62 45°45'14.14"N
21°13'30.53"E
63 4A02 Dacilor-Spl. Penes
Curcanul
Intersectie rutiera Dacilor-Spl.
Penes Curcanul
C63 45°45'1.44"N
21°12'27.29"E
64 4A03 Dacilor-Nistrului Intersectie cale rutiera
Dacilor-Nistrului
C64 45°45'0.83"N
21°12'23.33"E
65 4A04 Dorobantilor-Ovidiu-
Uzinei
Intersectie cale rutiera –
Dorobantilor-Ovidiu-Uzinei
C65a 45°46'18.08"N
21°15'36.74"E
Intersectie cale rutiera –
Dorobantilor-Ovidiu-Uzinei
C65b 45°46'18.08"N
21°15'36.74"E
66 4A05 Andrei Saguna-Iuliu
Grozescu
Intersectia rutiera Andrei
Saguna-Iuliu Grozescu
C66a 45°45'58.87"N
21°14'41.10"E
Intersectia rutiera Andrei
Saguna-Iuliu Grozescu
C66b 45°45'58.87"N
21°14'41.10"E
67 4A06 Andrei Saguna-
Mihalache
Intersectia rutiera Andrei
Saguna-Mihalache
C67a 45°45'37.99"N
21°14'54.89"E
Intersectia rutiera Andrei
Saguna-Mihalache
C67b 45°45'37.99"N
21°14'54.89"E
68 4A07 Mihalache-Theodor
Neculuta
Intersectia rutiera Mihalache-
Theodor Neculuta
C68a 45°45'43.88"N
21°15'37.47"E
69 4A08 Mihalache-Anton
Pann
Intersectia rutiera Mihalache-
Anton Pann
C69a 45°45'37.60"N
21°15'33.35"E
70 4A09 Dacilor-Mihalache-
Stefan cel Mare
Intersectia rutiera Dacilor-
Mihalache-Stefan cel Mare
C70a 45°45'33.23"N
21°15'29.13"E
Intersectia rutiera Dacilor-
Mihalache-Stefan cel Mare
C70b 45°45'33.23"N
21°15'29.13"E
71 4A10 3 august 1919-
Episcop Lonovici
Intersectia rutiera 3 august
1919-Episcop Lonovici
C71a 45°45'24.87"N
21°15'19.60"E
72 4A11 3 august 1919-Splaiul
Nistrului
Intersectia rutiera 3 august
1919-Splaiul Nistrului
C72 45°45'26.24"N
21°15'5.37"E
73 4A12 Revolutiei din 1989-
Nicu Filipescu
Intersectia rutiera Revolutiei
din 1989-Nicu Filipescu
C73 45°45'26.62"N
21°15'1.60"E
74 4A13 Revolutiei din 1989 –
Martin Luther
Intersectia rutiera Revolutiei
din 1989-Martin Luther
C74a 45°45'27.15"N
21°14'57.15"E
Intersectia rutiera Revolutiei
din 1989-Martin Luther
C74b 45°45'27.15"N
21°14'57.15"E
Intersectia rutiera Revolutiei
din 1989-Martin Luther
C74c 45°45'27.15"N
21°14'57.15"E
Intersectia rutiera Revolutiei
din 1989-Martin Luther
C74d 45°45'27.15"N
21°14'57.15"E
75 4A14 9 Mai – Vasile Intersectia rutiera 9 Mai-Vasile C75a 45°45'24.37"N
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Alecsandri – Lucian
Blaga
Alecsandri 21°14'42.46"E
Intersectia rutiera 9 Mai-Vasile
Alecsandri
C75b 45°45'24.37"N
21°14'42.46"E
76 4A15 Brediceanu – Paris Intersectia rutiera Brediceanu-
Paris
C76a 45°45'22.24"N
21°14'29.33"E
Intersectia rutiera Brediceanu-
Paris
C76b 45°45'22.24"N
21°14'29.33"E
77 4A16 Brediceanu –
Nemoianu
Intersectia rutiera Brediceanu-
Nemoianu
C77 45°45'20.94"N
21°13'55.92"E
78 4A17 Nemoianu-Liviu
Gabor
Intersectia rutiera Nemoianu-
Liviu Gabor
C78 45°45'21.36"N
21°13'40.15"E
79 4A18 Carol I – Ion Ghica Intersectia rutiera Carol I-Ion
Ghica
C79 45°45'22.99"N
21°13'23.76"E
80 4A19 Joszef Preyer –
Cãpitan Damaescu
Intersectia rutiera Joszef
Preyer-Capitan Damaescu
C80a 45°45'22.96"N
21°13'16.36"E
Intersectia rutiera Joszef
Preyer-Capitan Damaescu
C80b 45°45'22.96"N
21°13'16.36"E
81 4A20 Ion Barac – Bd.
Dâmbovita
Intersectia rutiera Ion Barac-
Dambovita
C81a 45°44'44.74"N
21°12'48.83"E
Intersectia rutiera Ion Barac-
Dambovita
C81b 45°44'44.74"N
21°12'48.83"E
82 4TP1 Gheorghe Adam –
Trecere pietoni la
spital
Nu este cazul
83 4TP2 Avram Imbroane –
Trecere pietoni la
stadion
Intersectia rutiera Ion Barac –
Bd. Dâmbovita
C83 45°44'24.03"N
21°11'44.84"E
84 4TP3 Avram Imbrone-
Mihail Kogalniceanu
Intersectia rutiera Avram
Imbroane-Mihail Kogalniceanu
C84 45°46'9.48"N
21°15'37.55"E
85 4TP4 Revolutiei din 1989 –
Constantin Loga
Intersectia rutiera Revolutiei
din 1989-Constantin Loga
C85a 45°46'15.47"N
21°15'13.55"E
Intersectia rutiera Revolutiei
din 1989-Constantin Loga
C85b 45°46'15.47"N
21°15'13.55"E
86 4TP5 Revolutiei din 1989 –
Eminescu - Goldis
Intersectia rutiera Revolutiei
din 1989-Eminescu-Goldis
C86a 45°46'12.07"N
21°15'7.24"E
Intersectia rutiera Revolutiei
din 1989-Eminescu-Goldis
C86b 45°46'12.07"N
21°15'7.24"E
87 4TP6 Proclamatia de la
Timiasara – Augustin
Pacha
Intersectia rutiera Proclamatia
de la Timisoara-Augustin
Pacha
C87a 45°45'2.89"N
21°13'36.75"E
Intersectia rutiera Proclamatia
de la Timisoara-Augustin
Pacha
C87b 45°45'2.89"N
21°13'36.75"E
88 4TP7 9 mai – Piata
Libertãtii
Intersectia rutiera 9 mai-Piata
Libertatii
C88a 45°45'20.07"N
21°14'6.46"E
Intersectia rutiera 9 mai-Piata
Libertatii
C88b 45°45'20.07"N
21°14'6.46"E
89 4TP8 9 mai – Mãrãsesti Intersectia rutiera 9 mai- C89 45°45'21.10"N
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Marasesti 21°13'46.75"E
90 4TP9 Joszef Preyer –
Mangalia
Intersectia rutieraJoszef
Preyer-Mangalia
C90a 45°45'21.26"N
21°13'40.42"E
Intersectia rutieraJoszef
Preyer-Mangalia
C90b 45°45'21.26"N
21°13'40.42"E
91 4TP10 Joszef Preyer –
Crizantemelor
Intersectia rutiera Joszef
Preyer-Crizantemelor
C91a 45°45'21.88"N
21°13'32.72"E
Intersectia rutiera Joszef
Preyer-Crizantemelor
C91b 45°45'21.88"N
21°13'32.72"E
92 A01 Bd. Ferdinand – Loga Intersectia rutiera Ferdinand-
Loga
C92a 45°44'33.73"N
21°12'14.13"E
Intersectia rutiera Ferdinand-
Loga
C92b 45°44'33.73"N
21°12'14.13"E
93 A02 Loga – Sãvinești Intersectia rutiera Loga-
Savinesti
C93a 45°44'30.56"N
21°12'4.87"E
Intersectia rutiera Loga-
Savinesti
C93b 45°44'30.56"N
21°12'4.87"E
94 A03 Piata 700 Intersectia rutiera Piata 700 C94a 45°45'4.39"N
21°13'30.29"E
Intersectia rutiera Piata 700 C94b 45°45'4.39"N
21°13'30.29"E
95 A04 Gheorghe Lazar –
Liceul Ion Mincu
Intersectia rutiera Gh. Lazar-
Liceul Ion Mincu
C95a 45°45'2.89"N
21°13'36.75"E
Intersectia rutiera Gh. Lazar-
Liceul Ion Mincu
C95b 45°45'2.89"N
21°13'36.75"E
96 S01 Calea Șagului –
Ovidiu Cotruș
Intersectia rutiera Calea
Sagului-Ovidiu Cotrus
C96a 45°45'25.38"N
21°13'28.50"E
Intersectia rutiera Calea
Sagului-Ovidiu Cotrus
C96b 45°45'25.38"N
21°13'28.50"E
97 S02 Calea Torontalului –
Timis
Intersectia rutiera Calea
Torontalului-Timis
C97a 45°45'30.94"N
21°13'20.77"E
Intersectia rutiera Calea
Torontalului-Timis
C97b 45°45'30.94"N
21°13'20.77"E
98 S03 Calea Torontalului –
Miresei – Bd. Cetatii
Calea Torontalului-Miresei-
Cetatii, vizibilitate 300m
C98a 45°42'47.53"N
21°11'33.22"E
Calea Torontalului-Miresei-
Cetatii, vizibilitate 300m
C98b 45°42'47.51"N
21°11'32.05"E
99 S04 Calea Torontalului –
Liege
Intersectia rutiera Calea
Torontalului – Liege
C99a 45°46'2.71"N
21°13'18.54"E
Intersectia rutiera Calea
Torontalului – Liege
C99b 45°46'2.71"N
21°13'18.54"E
100 S05 Calea Aradului – V.
Lazarescu
Intersectia rutiera Calea
Aradului-V. Lazarescu
C100a 45°46'8.26"N
21°13'12.97"E
Intersectia rutiera Calea
Aradului-V. Lazarescu
C100b 45°46'8.26"N
21°13'12.97"E
101 S06 Calea Aradului –
Miresei – Amurgului
Intersectia rutiera Calea
Aradului-Miresei
C101a 45°46'21.26"N
21°12'59.70"E
Intersectia rutiera Calea C101b 45°46'21.26"N
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Aradului-Miresei 21°12'59.70"E
102 S07 Calea Aradului –
Cãlan – Rãduleț
Intersectia rutiera Calea
Aradului – Radulet
C102 45°46'13.30"N
21°13'23.22"E
103 S08 Calea Aradului –
Liege
Calea Aradului – Liege,
vizibilitate 200m
C103a 45°46'12.58"N
21°13'24.05"E
Calea Aradului – Liege,
vizibilitate 300m
C103b 45°46'11.43"N
21°13'23.46"E
104 S09 Calea Sever Bocu –
Divizia 9 Cavalerie –
Amurgului
Calea Sever Bocu-Divizia 9
Cavalerie, vizibilitate 250m
C104a 45°46'17.89"N
21°13'21.18"E
Calea Sever Bocu-Divizia 9
Cavalerie, vizibilitate 250m
C104b 45°46'17.89"N
21°13'21.18"E
105 S10 Calea Sever Bocu –
Linistei
Calea Sever Bocu-Linistei,
vizibilitate 200m
C105a 45°46'29.71"N
21°13'17.64"E
Calea Sever Bocu-Linistei,
vizibilitate 200m
C105b 45°46'28.74"N
21°13'17.73"E
106 S11 Calea Sever Bocu -
Lirei
Intersectia rutiera Calea Sever
Bocu – Lirei
C106a 45°46'10.40"N
21°13'49.26"E
Intersectia rutiera Calea Sever
Bocu – Lirei
C106b 45°46'10.42"N
21°13'49.31"E
107 S12 Calea Sever Bocu –
Sfintii Apostoli Pavel
si Petru
Intersectia rutiera Calea Sever
Bocu – Sfintii Apostoli Pavel si
Petru
C107a 45°46'22.21"N
21°13'53.99"E
Intersectia rutiera Calea Sever
Bocu – Sfintii Apostoli Pavel si
Petru
C107b 45°46'22.21"N
21°13'53.99"E
108 S13 Calea Dorobanților –
Pãdurea Verde
Intersectia rutiera Calea
Dorobantilor-Padurea Verde
C108a 45°46'25.69"N
21°13'55.44"E
Intersectia rutiera Calea
Dorobantilor-Padurea Verde
C108b 45°46'25.69"N
21°13'55.44"E
109 S14 Banatul – Dâmbovița Intersectia rutiera Banatul-
Dambovita
C109a 45°46'36.83"N
21°14'0.35"E
Intersectia rutiera Banatul-
Dambovita
C109b 45°46'36.83"N
21°14'0.35"E
110 S15 Demetriade – Frigului Demetriade-Frigului,
vizibilitate 200m
C110 45°46'2.81"N
21°15'47.77"E
111 S16 Demetriade – Divizia
9 Cavalerie
Intersectia rutiera Demetriade-
Divizia 9 Cavalerie
C111 45°44'13.11"N
21°11'51.76"E
112 S17 Bd. Cetãții – Cloșca –
Gh. Lazãr
Intersectia rutiera Cetatii-
Closca-Gh. Lazar
C112a 45°46'12.47"N
21°14'57.29"E
Intersectia rutiera Cetatii-
Closca-Gh. Lazar
C112b 45°46'12.47"N
21°14'57.29"E
113 S18 Bd. Cetãții – Calea
Bogdãneștilor
Intersectia rutiera Cetatii-Calea
Bogdanestilor
C113a 45°45'59.37"N
21°14'33.93"E
Intersectia rutiera Cetatii-Calea
Bogdanestilor
C113b 45°45'59.37"N
21°14'33.93"E
114 S19 Bulbuca – Sudului Intersectia rutiera Bulbuca-
Sudului
C114a 45°45'47.00"N
21°12'38.58"E
Intersectia rutiera Bulbuca- C114b 45°45'47.00"N
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Sudului 21°12'38.58"E
115 S20 Bulbuca – Sãnãtãții Intersectia rutiera Bulbuca-
Sanatatii
C115 45°45'28.01"N
21°12'33.76"E
116 S21 Bulbuca – Dr.
Mureșan – Arieș
Bulbuca – Dr. Muresan-Aries,
vizibilitate 300m
C116a 45°44'13.92"N
21°15'2.20"E
Bulbuca – Dr. Muresan-Aries,
vizibiloitate 300m
C116b 45°44'13.52"N
21°15'0.22"E
117 S22 Stan Vidrighin –
Intrare RATT
Bulbuca – Sãnãtãții, vizibilitate
150m
C117a 45°44'15.95"N
21°14'39.94"E
Bulbuca – Sãnãtãții, vizibilitate
200m
C117b 45°44'16.65"N
21°14'41.55"E
118 S23 Stan Vidrighin –
Eroilor de la Tisa
Stan Vidrighin-Eroilor de la
Tisa, vizibilitate 200m
C118a 45°44'17.56"N
21°14'25.98"E
Stan Vidrighin-Eroilor de la
Tisa, vizibilitate 200m
C118b 45°44'18.27"N
21°14'27.84"E
119 S24 Stefan cel Mare -
St.O.Iosif
Stefan cel Mare-St. O. Iosif C119a 45°44'29.90"N
21°15'21.62"E
Stefan cel Mare-St. O. Iosif C119b 45°44'29.90"N
21°15'21.62"E
120 S25
Stefan cel Mare –
Pestalozzi
Intersectia rutiera Stefan cel
Mare-Pestalozzi
C120a 45°45'3.25"N
21°15'7.76"E
Intersectia rutiera Stefan cel
Mare-Pestalozzi
C120b 45°45'3.25"N
21°15'7.76"E
121 S26 Iepurelui – Anton
Pann
Intersectia rutiera Iepurelui-
Anton Pann
C121a 45°45'8.90"N
21°15'2.42"E
Intersectia rutiera Iepurelui-
Anton Pann
C121b 45°45'8.90"N
21°15'2.42"E
122 S27 Prezan – Calea
Martirilor – Maresal
Averescu
Intersectia rutiera Prezan-
Calea Martirilor-Maresal
Averescu
C122a 45°45'17.83"N
21°14'56.97"E
Intersectia rutiera Prezan-
Calea Martirilor-Maresal
Averescu
C122b 45°45'17.83"N
21°14'56.97"E
123 S28 Emil Zola - Bujorilor Intersectia rutiera Emil Zola-
Bujorilor
C123a 45°45'17.94"N
21°15'0.14"E
Intersectia rutiera Emil Zola-
Bujorilor
C123b 45°45'17.94"N
21°15'0.14"E
124 S29 Emil Zola – Chisodiei Intersectia rutiera Emil Zola-
Chiosdei
C124a 45°43'53.86"N
21°14'14.73"E
Intersectia rutiera Emil Zola-
Chiosdei
C124b 45°43'53.86"N
21°14'14.73"E
125 S30 Emil Zola – Victor
Hugo
Intersectia rutiera Emil Zola –
Victor Hugo
C125a 45°43'10.21"N
21°12'32.14"E
Intersectia rutiera Emil Zola –
Victor Hugo
C125b 45°43'10.21"N
21°12'32.14"E
126 S31 C. Brancoveanu -
Mures
Intersectia rutiera C.
Brancoveanu-Mures
C126a 45°43'13.00"N
21°12'42.83"E
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Intersectia rutiera C.
Brancoveanu-Mures
C126b 45°43'13.00"N
21°12'42.83"E
127 S32 C. Brancoveanu-
Eneas
Intersectia rutiera C.
Brancoveanu-Eneas
C127a 45°43'28.78"N
21°13'3.31"E
Intersectia rutiera C.
Brancoveanu-Eneas
C127b 45°43'28.78"N
21°13'3.31"E
128 S33 C. Brancoveanu –
Ciprian Porumbescu
Intersectia rutiera C.
Brancoveanu – Ciprian
Porumbescu
C128a 45°43'46.99"N
21°13'7.33"E
Intersectia rutiera C.
Brancoveanu – Ciprian
Porumbescu
C128b 45°43'46.99"N
21°13'7.33"E
129 S34 Ciprian Porumbescu –
Odobescu
Intersectia rutiera C.
Brancoveanu – Odobescu
C129a 45°44'18.77"N
21°12'57.49"E
Intersectia rutiera C.
Brancoveanu – Odobescu
C129b 45°44'18.77"N
21°12'57.49"E
130 S35 Mihai Viteazu – Victor
Babeș
Intersectia rutiera Mihai
Viteazu-Victor Babes
C130a 45°44'26.05"N
21°13'22.23"E
Intersectia rutiera Mihai
Viteazu-Victor Babes
C130b 45°44'26.91"N
21°13'23.43"E
131 S36 Mihai Viteazu –
Romulus
Intersectia rutiera Mihai
Viteazu – Romulus
C131a 45°44'40.64"N
21°13'32.63"E
132 S37 Mihai Viteazu – Vasile
Parvan
Intersectia rutiera Mihai
Viteazu – Vasile Parvan
C132a 45°44'42.74"N
21°13'31.97"E
Intersectia rutiera Mihai
Viteazu – Vasile Parvan
C132b 45°44'42.74"N
21°13'31.97"E
133 S38 Dambovita – Ana
Ipatescu
Intersectia rutiera Dambovita-
Ana Ipatescu
C133a 45°44'52.50"N
21°13'31.79"E
Intersectia rutiera Dambovita-
Ana Ipatescu
C133b 45°44'52.50"N
21°13'31.79"E
134 S39 Vasile Pârvan – UVT
(trecere de pietoni)
Intersectia rutiera Vasile
Parvan-UVT (trecere de
pietoni)
C134 45°44'1.79"N
21°12'8.20"E
c) Instalarea de sisteme de aplicare automata a legii in trafic
Nr.
crt.
Locatie Cod Pozitie /
coordonate
Echipare recomandata
1 Calea Șagului – Bujorilor R1 45°43'38.33"N
21°12'15.60"E
Radar de viteza
2 Liviu Rebreanu – Feldioara –
Salcâmilor
R2 N:45°44’10,30”
E:21°13’51,39”
Radar de viteza
3 Calea Torontalului – Liege R3 45°46'8.26"N
21°13'12.97"E
Radar de viteza
4 Calea Aradului – Liege R4 45°46'29.71"N
21°13'17.64"E
Radar de viteza
5 Circumvalatiunii – Brediceanu R5 45°45'23.65"N
21°13'1.64"E
Radar de viteza
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
6 Simion Bărnuțiu – Renașterii R6 45°45'49.71"N
21°15'20.46"E
Radar de viteza
7 Bd. Cetății – Cloșca – Gh. Lazăr R7 45°45'46.59"N
21°12'38.67"E
Radar de viteza
8 Calea Șagului – Liviu Rebreanu L1-L4 N:45°43’56,45”
E:21°12’31,72”
4 detectoare de trecere pe
rosu, câte unul pe fiecare
intrare în intersecţie
9 I.C. Brătianu – Bd. Revolutiei din 1989
– Hector
L5-L7 N:45°45’20.04”
E:21°13’56.38”
3 detectoare de trecere pe
rosu, câte unul pe fiecare
intrare în intersecţie
10 Piata I.C. Brătianu L8-L15 45°45'28.74"N
21°13'59.19"E
8 detectoare de trecere pe
rosu, conform desenului
din anexă
11 Republicii – Circumvalațiunii – Jiul L16-
L17
45°45'6.45"N
21°12'58.26"E
2 detectoare de trecere pe
rosu, câte unul pe fiecare
sens de circulaţie pe str.
Republicii
12 Circumvalatiunii – Brediceanu L18-
L21
45°45'23.65"N
21°13'1.64"E
4 detectoare de trecere pe
rosu, câte unul pe fiecare
intrare în intersecţie
13 Circumvalatiunii – Gheorghe Lazar L22-
L25
45°45'36.53"N
21°13'5.49"E
4 detectoare de trecere pe
rosu, câte unul pe fiecare
intrare în intersecţie
14 Simion Bărnuțiu – Calea Dorobanților
– Gh.Adam (Piața Gral V. Economu)
L26-
L29
45°45'55.45"N
21°15'37.20"E
4 detectoare de trecere pe
rosu, câte unul pe fiecare
intrare în intersecţie
15 Simion Bărnuțiu – Mihail
Kogălniceanu
L30-
L33
45°45'46.15"N
21°14'51.92"E
4 detectoare de trecere pe
rosu, câte unul pe fiecare
intrare în intersecţie
16 Mihai Viteazu – Vasile Parvan L34-
L37
45°44'52.50"N
21°13'31.79"E
4 detectoare de trecere pe
rosu, câte unul pe fiecare
intrare în intersecţie
Nr.
crt.
Locatie iniţială recomandată Cod Echipare recomandata
1 Simion Bărnuţiu - Renaşterii RInfo 1 Radar de informare
2 Bd. Liviu Rebreanu – Traian Vuia RInfo 2 Radar de informare
3 Pop de Băseşti (între Podul Muncii şi
str. Republicii)
RInfo 3 Radar de informare
4 Budai Deleanu - Mangalia RInfo 4 Radar de informare
5 Calea Şagului (la sud de intersecţia cu
Ovidiu Cotruş)
RInfo 5 Radar de informare
6 Bd. Cetăţii – Iancu Flondor RInfo 6 Radar de informare
7 Ovidiu Bâlea (la vest de intersecţia cu
Grigore Alexandrescu)
RInfo 7 Radar de informare
8 Str. Pestalozzi – Str. Cuvin RInfo 8 Radar de informare
9 Calea Aradului - Timiş RInfo 9 Radar de informare
10 Calea Buziaşului – Matei Millo RInfo 10 Radar de informare
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
11 Calea Sever Bocu - Liniştei RInfo 11 Radar de informare
12 Bd. Take Ionescu - Semenic RInfo 12 Radar de informare
13 Bd. V. Pârvan (la Universitate) RInfo 13 Radar de informare
d) Instalarea de panouri de informare publica la intersectii
Nr.
crt.
Locatie Cod Pozitie /
coordonate
Echipare recomandata
1 Calea Șagului – Ovidiu
Cotruș
VMS 1 45°42'47.51"N
21°11'32.05"E
Panou de informare cu mesaje
variabile, amplasat conform
schiţei din anexă
2 Calea Șagului – Liviu
Rebreanu
VMS 2 N:45°43’56,45”
E:21°12’31,72”
Panou de informare cu mesaje
variabile, amplasat conform
schiţei din anexă
3 Piata Consiliul Europei VMS 3,
VMS 4,
VMS 5
45°45'52.36"N
21°13'30.56"E
Panouri de informare cu mesaje
variabile, amplasate conform
schiţei din anexă, pe Calea
Torontalului, Calea Aradului şi
Calea Sever Bocu
4 Calea Torontalului –
Miresei – Bd. Cetatii
VMS 6 45°46'8.26"N
21°13'12.97"E
Panou de informare cu mesaje
variabile, amplasat conform
schiţei din anexă
5 Calea Torontalului – Liege VMS 7 45°46'8.26"N
21°13'12.97"E
Panou de informare cu mesaje
variabile, amplasat conform
schiţei din anexă
6 Calea Aradului – Călan –
Răduleț
VMS 8 45°46'17.89"N
21°13'21.18"E
Panou de informare cu mesaje
variabile, amplasat conform
schiţei din anexă
7 Calea Aradului – Liege VMS 9 45°46'29.71"N
21°13'17.64"E
Panou de informare cu mesaje
variabile, amplasat conform
schiţei din anexă
8 Calea Sever Bocu – Divizia
9 Cavalerie – Amurgului
VMS 10 45°46'10.40"N
21°13'49.26"E
Panou de informare cu mesaje
variabile, amplasat conform
schiţei din anexă
9 Calea Sever Bocu – Sfintii
Apostoli Pavel si Petru
VMS 11 45°46'36.83"N
21°14'0.35"E
Panou de informare cu mesaje
variabile, amplasat conform
schiţei din anexă
10 Piața Iuliu Maniu VMS 12,
VMS 13
45°44'20.42"N
21°12'35.02"E
Panouri de informare cu mesaje
variabile, amplasate conform
schiţei din anexă
11 Calea Dorobanților –
Pădurea Verde
VMS 14 45°46'2.07"N
21°15'47.65"E
Panou de informare cu mesaje
variabile, amplasat conform
schiţei din anexă
12 Simion Bărnuțiu – Calea
Dorobanților – Gh.Adam
(Piața Gral V. Economu)
VMS 15 45°45'55.45"N
21°15'37.20"E
Panou de informare cu mesaje
variabile, amplasat conform
schiţei din anexă
13 Bd. Cetății – Cloșca – Gh.
Lazăr
VMS 16 45°45'47.00"N
21°12'38.58"E
Panou de informare cu mesaje
variabile, amplasat conform
schiţei din anexă
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
14 Bulbuca – Sănătății VMS 17 45°44'15.95"N
21°14'39.94"E
Panou de informare cu mesaje
variabile, amplasat conform
schiţei din anexă
Soluţia ţine cont şi de planul de organizare al circulaţiei realizat de Primăria Municipiului Timisoara si de
concluziile studiului de trafic.
Trecerile de pietoni care rămân în teren vor fi semaforizate cu sistem de acţionare cu buton pentru
confirmarea cererii de către pietoni şi vor fi corelate cu celelalte intersecţii pentru a menţine fluenţa
prognozată a traficului.
Toate intersecţiile vor fi coordonate de un soft centralizat şi vor fi monitorizate din Centrul de Control al
traficului. Comunicaţia cu acest centru se va realiza prin intermediul reţelei puse la dispozitie de operatorul
desemnat de Beneficiar.
Prin introducerea acestui sistem se preconizează şi fluidizarea transportului public pe aceste axe.
Centrul de comandă va fi spaţiul din care se vor coordona toate activităţile din cadrul sistemului de
management al traficului. Acest centru va conţine o cameră de comandă şi spaţii tehnice. În camera de
comandă vor lucra operatorii sistemului, iar în spaţiile tehnice vor fi instalate echipamentele subsistemului
central.
În cadrul centrului de control se vor realiza lucrări de amenajare interioară care constau în:
instalarea de podea tehnologică atât în camera de comandă cât şi în camera tehnică;
asigurarea unui iluminat optim pentru buna desfăşurare a activităţilor specifice centrului de control;
asigurarea unui iluminat de siguranţă pentru situaţiile în care apar întreruperi în alimentarea cu
energie electrică;
realizarea instalaţiei electrice de curenti slabi (retele de voce si date) pentru acoperirea necesarului
funcţionării centrului de control cu asigurarea unei rezerve de 20% pentru eventuale extinderi
ulterioare;
instalarea şi punerea în funcţiune a unei instalaţii de climatizare pentru evacuartea caldurii
suplimentare generate de echipamentele electronice.
Toate modificările care urmează a se realiza în spaţiul ce va fi destinat Centrului de Control se vor face
respectând normele legale în vigoare şi având aprobarea beneficiarului si a proiectantului.
În continuare este prezentata o propunere de amenajare a spatiului destinat Centrului de Control:
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
2.1.2. Caracteristicile functionale ale echipamentelor principale
Caracteristicile functionale ale echipamentelor sunt prezentate in Fisele Tehnice anexate Caietului de sarcini.
2.1.3. Conditii constructive
Conditiile constructive sunt prezentate in sectiunile dedicate ale Caietului de sarcini.
2.2. ANTEMASURATOARE
La evaluarea cantitatilor de lucrari conform prezentului Caiet de Sarcini s-au avut in vedere urmatoarele
analize si documente:
1. Analiza situatiei actuale / Studiu de trafic, realizat in cursul anului 2010 la nivelul Municipiului
Timisoara;
2. Plan de orgarnizare a circulatiei
3. Studiu de fezabilitate privind implementarea „Sistem de supraveghere şi management al traficului
în municipiul Timisoara”
Urmare a celor descrise mai sus, se constata urmatoarea stiutatie de lucrari si cantitati:
Municipiul Timisoara
a) Cantitati de echipamente si sisteme la intersectii (existente sau propuse spre implementare):
Nr.
crt
Intersectie Cablu
alimentar
e CCTV
Cabl
u
CCTV
Cat.6
Cablu
CCTV
FO
Cablu
Semaforizar
e
Cablu
detector
i trafic
Tub
cablar
e
PEHD
110
Numa
r
stalpi
Semafo
r
pietoni
Semafo
r
Vehicul
e
Semafo
r
Clipitor
Semafo
r
Tramva
i
Camer
e video
Automa
t
dirijare
trafic
Media
converto
r
Switc
h SFP
(m) (m) (m) (m) (m) (m) (buc) (buc) (buc) (buc) (buc) (buc) (buc) (buc) (buc)
1 Calea Sagului - Bujorilor 37 37 0 56 89 44 4 2 3 0 0 1 1 0 1
2 Calea Sagului - Ana Ipatescu 173 10 163 491 411 437 25 16 18 0 2 1 1 1 1
3 Michelangelo - Bratianu 178 6 172 347 170 301 19 8 20 0 0 3 1 3 1
4 Piata Marasti 312 6 306 267 368 237 12 6 9 3 0 2 1 2 1
5 Bratianu - Grozavescu 9 9 0 35 87 27 2 2 4 0 0 1 1 0 1
6 Piata Iuliu Maniu 256 6 250 468 446 420 21 10 16 0 0 2 1 2 1
7 16 Decembrie - Iancu
Vacarescu
73 73 0 105 97 95 4 0 4 0 0 0 1 0 1
8 16 Decembrie - Odobescu 93 93 0 157 174 135 8 8 6 0 0 2 1 0 1
9 16 Decembrie - Gheorghe
Doja
133 6 127 152 135 130 8 10 4 0 3 2 1 2 1
10 Calea Sagului -Rusu Sirianu 51 51 0 72 98 64 2 0 2 0 0 1 1 0 1
11 Piata Mocioni 200 6 194 205 343 181 9 10 5 0 2 2 1 2 1
12 Simeon Barnutiu - Renasterii 51 51 0 120 158 98 8 8 6 0 0 2 1 0 1
13 Simeon Barnutiu - Samuil
Clain
78 6 72 142 167 116 10 8 6 0 0 2 1 2 1
14 Republicii - Paris 74 6 68 127 122 105 8 8 4 0 0 2 1 2 1
15 Carol I - Iancu Vacarescu 92 6 86 157 117 129 11 10 6 1 1 2 1 2 1
16 Take Ionescu - Infratirii 23 23 0 75 127 59 6 6 8 0 0 1 1 0 1
17 Take Ionescu - Dimitrie Gusti 32 32 0 166 192 142 10 10 8 4 0 1 1 0 1
18 Take Ionescu - Filipescu 55 55 0 124 163 108 6 4 5 0 0 1 1 0 1
19 Take Ionescu - Aurel Popovici 14 14 0 49 120 39 3 4 5 0 0 1 1 0 1
20 Sf Ioan - trecere pietoni 22 22 0 26 23 18 2 2 2 0 0 1 1 0 1
21 Gheoghe Adam - traversare
tramvai
52 52 0 126 93 108 7 6 6 0 2 1 1 0 1
22 Dacilor - Penes Curcanul 40 40 0 103 51 85 7 6 4 0 1 1 1 0 1
23 Dacilor - Nistrului 82 6 76 138 127 126 5 4 3 1 1 1 0 1 0
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
24 Dacilor - Stefan cel Mare -
Mihalache
141 6 135 216 0 194 8 8 0 0 4 2 1 2 1
25 3 August - Episcop Lozovici 57 57 0 132 103 104 12 14 4 0 2 1 1 0 1
26 3 August - Splaiul Nistrului 74 6 68 119 145 97 9 8 5 0 2 1 1 1 1
27 Revolutiei - Filipescu 48 48 0 135 148 117 7 6 5 2 2 1 1 0 1
28 Brediceanu - Nemoianu 88 6 82 142 78 126 6 6 1 0 3 1 1 1 1
29 Nemoianu - Liviu Gabor 40 40 0 85 24 75 4 4 3 0 2 1 0 0 0
30 Carol I - Ion Ghica 20 20 0 174 53 150 10 12 3 1 2 1 1 0 1
31 Prayer - Capitan Damsescu 61 61 0 143 14 121 8 8 3 0 2 2 1 0 1
32 Ion Barac - Dambovita 92 6 86 163 119 133 12 10 4 1 3 2 1 2 1
33 Gheorghe Adam - trecere
pietoni
48 48 0 51 138 45 2 2 4 0 2 0 1 0 1
34 Avram Imbroane - trecere
pietoni
39 39 0 72 78 60 4 4 2 0 2 1 1 0 1
35 Avram Imbroane - Mihail
Kogalniceanu
42 42 0 98 71 82 6 8 3 3 3 1 1 0 1
36 Revolutiei - CD Loga 126 6 120 173 123 147 10 14 6 0 2 2 1 2 1
37 Revolutiei - Goldis 122 6 116 92 141 80 4 6 4 6 2 2 0 2 0
38 Proclamatia de la Timisoara -
August Pacha
104 6 98 156 93 128 12 16 3 0 2 2 0 2 0
39 9 Mai - Libertatii 128 6 122 130 0 116 4 8 1 0 2 2 1 2 1
40 9 Mai - Marasesti 10 10 0 63 0 51 4 4 1 0 2 1 1 0 1
41 Prayer - Mangalia 55 55 0 112 0 90 8 8 2 0 2 2 1 0 1
42 Prayer - Crizantemelor 47 47 0 102 0 80 8 8 2 0 2 2 1 0 1
43 Stefan cel Mare - St O Iosif 209 6 203 215 0 193 8 8 6 0 2 2 1 2 1
44 Dambovita - Ana Ipatescu 115 6 109 265 152 233 13 12 4 0 4 2 1 2 1
45 Calea Sagului - Liviu Rebreanu 108 10 98 216 255 186 12 8 14 2 0 2 1 2 1
46 Liviu Rebreanu - Gheorghe
Ranetti
57 57 0 168 136 134 14 16 11 0 0 2 1 0 1
47 Liviu Rebreanu - Hebe 43 43 0 82 144 66 5 6 9 0 0 2 1 0 1
48 Liviu Rebreanu - Brancoveanu 79 6 73 168 172 138 12 12 16 0 0 2 1 2 1
49 Liviu Rebreanu - Ulpia Traiana 77 6 71 103 129 87 6 6 8 0 0 2 0 2 0
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
50 Liviu Rebreanu - Drubeta 60 60 0 174 154 146 11 8 12 0 0 2 1 0 1
51 Liviu Rebreanu - Salcamilor 84 6 78 148 110 126 8 10 12 0 0 2 1 2 1
52 Liviu Rebreanu - Cosminului 42 42 0 70 90 54 5 6 9 0 0 2 1 0 1
53 Liviu Rebreanu - Martirilor 141 6 135 241 344 215 11 15 18 0 0 2 0 2 0
54 Aries-Surorile Caceu 110 6 104 204 306 180 9 10 11 0 0 2 1 2 1
55 Ripensia-1 Decembrie 45 45 0 107 51 81 10 8 5 0 0 2 1 0 1
56 Ripensia-Eroilor de la Tisa 58 58 0 144 80 124 7 8 5 0 0 2 1 0 1
57 Cluj - 1 Decembrie 133 6 127 137 249 117 7 8 5 0 0 2 1 2 1
58 Cluj - Eroilor de la Tisa 55 55 0 135 153 111 9 8 5 0 0 2 1 0 1
59 Michelangelo - CD Loga 107 6 101 147 197 129 7 8 9 0 0 2 0 2 0
60 Michelangelo - Eminescu 74 6 68 132 168 108 9 8 9 0 0 2 1 2 1
61 Bratianu - Revolutiei - Hector 167 6 161 282 390 250 14 18 16 0 0 2 0 2 0
62 Piata Bratianu 301 6 295 406 432 350 25 14 30 0 0 2 1 2 1
63 Piata Consiliul Europei 156 6 150 315 379 271 19 12 17 0 0 2 1 2 1
64 Calea Saglui - Verdi - Mures 48 48 0 71 158 65 2 2 6 0 0 1 0 0 0
65 Cluj - Victor Babes - Eroilor 44 44 0 66 107 60 2 2 6 0 0 1 0 0 0
66 16 Decembrie-Brancoveanu 109 6 103 194 245 164 12 8 12 0 0 2 1 2 1
67 16 Decembrie - Tudor
Vladimirescu
81 6 75 136 100 116 7 8 7 0 0 2 1 2 1
68 16 Decembrie - Ferdinand 10 10 0 204 178 172 14 9 8 0 0 1 1 0 1
69 Piata Regina Maria 115 6 109 307 228 271 15 16 8 0 0 2 1 2 1
70 Republicii - Circumvalatiunii -
Jiul
79 6 73 169 264 145 9 7 9 0 0 2 1 2 1
71 Circumvalatiunii - Brediceanu 62 62 0 162 173 132 12 11 16 1 0 2 1 0 1
72 Circumvalatiunii - Gh Lazar 145 6 139 290 380 260 12 8 12 0 0 2 1 2 1
73 Circumvalatiunii - Burebista 43 43 0 142 145 122 8 4 8 0 0 1 1 0 1
74 Barnutiu-Dorobantilor 115 6 109 227 332 197 12 16 19 0 0 2 1 2 1
75 Barnutiu-Kogalniceanu 97 6 91 199 266 169 12 16 17 0 0 2 1 2 1
76 Take Ionescu - Enric Baader 45 45 0 134 146 116 7 8 6 0 1 1 1 0 1
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
77 Gheorghe Dima - Gheorghe
Lazar
114 6 108 188 282 160 11 10 6 0 0 2 1 2 1
78 Brediceanu - Gheorghe Dima 74 6 68 145 88 119 10 10 3 0 2 2 1 2 1
79 Republicii-Dragalina 38 38 0 210 236 176 15 14 11 0 2 1 1 0 1
80 Dragalina - Titulescu 55 55 0 110 60 90 7 5 7 0 0 2 1 0 1
81 Dragalina - Vladimirescu 88 6 82 134 128 116 6 6 8 0 0 2 1 2 1
82 Dragalina -Regele Carol 113 6 107 277 231 241 15 18 14 0 0 2 1 2 1
83 Iuliu Maniu - Regele Carol 71 6 65 236 130 202 15 14 7 0 2 1 1 1 1
84 Garii-Trecere tramvai 121 6 115 157 32 145 4 0 4 0 2 2 0 2 0
85 Garii - Trecere tramvai 44 44 0 45 0 35 3 0 4 0 1 1 1 0 1
86 Dorobantilor - Uzinei 121 6 115 154 224 140 5 6 10 0 0 2 0 2 0
87 Andrei Saguna - Iosif Vulcan 71 6 65 139 147 117 8 8 12 0 0 2 1 2 1
88 Andrei Saguna - Ion Mihalache 89 6 83 273 127 235 16 16 12 0 0 2 1 2 1
89 Ion Mihalache - Neculuta 58 58 0 108 0 96 4 8 3 0 0 1 1 0 1
90 Ion Mihalache - Anton Pann 77 6 71 110 0 98 4 8 3 0 0 1 1 1 1
91 Revolutiei - Martin Luther 295 6 289 365 117 315 20 21 24 0 0 4 1 4 1
92 9 Mai - Lucian Blaga 84 6 78 106 0 92 4 8 3 0 0 2 1 2 1
93 Brediceanu - Paris 113 6 107 161 99 137 9 8 6 0 0 2 1 2 1
94 Ferdinand - Loga 110 6 104 153 139 139 5 4 4 0 0 2 0 2 0
95 CD Loga - Savinesti 98 6 92 143 128 115 11 10 5 0 0 2 1 2 1
96 Piata 700 44 44 0 89 66 67 8 9 4 0 0 2 1 0 1
97 Gheorghe Lazar - Ion Mincu 53 53 0 98 103 82 5 6 7 0 0 2 1 0 1
98 Calea Sagului - Ovidiu Cotrus 100 6 94 173 39 143 12 14 19 0 0 2 1 2 1
99 Torontalului - Timis 134 6 128 157 95 141 6 6 8 0 0 2 0 2 0
10
0
Torontalului - Miresei - Cetatii 104 6 98 171 0 141 12 8 13 0 0 2 1 2 1
10
1
Torontalului - Liege 95 6 89 183 0 155 11 8 13 0 0 2 1 2 1
10
2
Aradului - Lazarescu - Lipovei 42 42 0 121 53 99 8 8 13 0 0 2 1 0 1
10 Aradului - Amurgului 93 6 87 193 0 165 11 8 15 0 0 2 1 2 1
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
3
10
4
Aradulu i- Calan 79 6 73 0 201 0 2 2 4 0 0 1 0 1 0
10
5
Aradului - Liege 73 6 67 163 0 135 11 10 9 0 0 2 1 2 1
10
6
Divizia 9 - Amurgului 76 6 70 145 0 117 11 8 20 0 0 2 1 2 1
10
7
Sever Bocu-Linistei 78 6 72 63 0 53 2 2 4 0 0 2 1 2 1
10
8
Sever Bocu-Lirei 27 27 0 71 0 63 2 0 4 0 0 2 0 0 0
10
9
Sever Bocu-Petru si Pavel 82 6 76 148 0 122 10 8 13 0 0 2 1 2 1
11
0
Dorobantilor-Padurea Verde 129 6 123 114 51 100 4 4 8 0 0 2 1 2 1
11
1
Banatul-Dambovita 92 6 86 192 34 160 13 8 13 0 0 2 1 2 1
11
2
Demetriade-Frigului 42 6 36 73 0 59 5 2 9 0 0 1 1 1 1
11
3
Demetriade-Divizia 9 Cavalerie 89 6 83 87 0 75 4 2 8 0 0 1 1 1 1
11
4
Cetatii-Gh Lazar 109 6 103 192 87 168 9 8 9 0 0 2 1 2 1
11
5
Cetatii-Bogdanestilor 85 6 79 175 37 145 12 14 15 0 0 2 1 2 1
11
6
Bulbuca-Sudului 78 6 72 149 0 123 10 14 11 0 0 2 1 2 1
11
7
Bulbuca-Sanatatii 62 62 0 123 0 103 8 6 10 0 0 1 1 0 1
11
8
Bulbuca-Aries 100 6 94 258 223 216 18 17 17 0 0 2 1 2 1
11
9
Stan Vidrighin-RATT 98 6 92 117 0 99 6 5 5 0 0 2 1 2 1
12
0
Stan Vidrighin-Eroilor de la
Tisa
77 6 71 115 0 95 7 6 13 0 0 2 1 2 1
12
1
Stefan cel Mare-Pestalozzi 62 62 0 133 0 107 10 12 8 0 0 2 1 0 1
12
2
Iepurelui-Anton Pann 110 6 104 134 0 114 8 8 11 0 0 2 0 2 0
12 Prezan-Maresal Averescu 111 6 105 191 70 163 11 8 12 0 0 2 1 2 1
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
3
12
4
Zola-Bujorilor 127 6 121 153 54 133 8 8 4 0 0 2 0 2 0
12
5
Zola-Chisodei 123 6 117 131 0 109 8 8 4 0 0 2 1 2 1
12
6
Zola-Hugo 43 43 0 93 0 71 8 8 7 0 0 2 1 0 1
12
7
Brancoveanu - Mures 132 6 126 96 0 76 7 8 6 0 0 2 1 2 1
12
8
Brancoveanu-Eneas 124 6 118 138 179 118 8 8 3 0 0 2 0 2 0
12
9
Brancoveanu-Porumbescu 74 6 68 138 63 112 10 8 6 0 0 2 1 2 1
13
0
Odobescu-Porumbescu 37 37 0 98 0 76 8 8 5 0 0 2 1 0 1
13
1
Mihai Viteazu_Babes 97 6 91 145 0 127 7 6 10 0 0 2 0 2 0
13
2
Mihai Viteazu-Romulus 53 53 135 0 115 8 6 8 0 0 1 1 0 1
13
3
Mihai Viteazu-Parvan 81 6 75 183 195 151 13 9 11 0 0 2 1 2 1
13
4
Parvan-UVT 21 21 0 28 55 20 2 2 6 0 0 1 1 0 1
TOTAL 11.756 2.776 8.980 20.606 15.792 17.574 1.175 1.090 1.086 25 71 230 114 160 114
Municipiul Timisoara
2.3. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A LUCRARILOR
Ordinea de executie a lucrarilor prevazute in prezentul proiect este:
Organizarea santierului
Instalatii de curenti slabi;
Montare echipamente;
Receptia lucrarilor de montaj si efectuarea probelor si verificarilor necesare.
Punerea in functiune a instalatiilor.
Lucrarile de montaj se vor realiza pe baza graficului de esalonare a lucrarilor incheiat intre beneficiar,
executant si furnizor.
Inainte de inceperea lucrarilor se va face recunoasterea traseului, identificarea instalatiilor si predarea
amplasamentului. Se identifica echipamentele si instalatiile existente care urmeaza a fi inlocuite, modificate
sau adaptate, dupa caz. Cele de mai sus se vor consemna intr-un protocol care constituie piesa la dosarul
tehnic al lucrarii.
Lucrarile se vor realiza cu scoateri partiale de sub tensiune a instalatiilor.
Se accepta scoaterea totala de sub tensiune pe timp limitat, pentru lucrari cu grad marit de pericol.
Modul de lucru, ingradirea zonelor si masurile de protectie a personalului de executie vor fi stabilite de
comun acord cu organele de exploatare.
Modul de organizare si desfasurarea lucrarilor de executie se vor stabili cu organele de exploatare
pentru a asigura protectia personalului de executie in conditiile mentinerii partiale sub tensiune a
instalatiilor.
Dupa terminarea lucrarilor se fixeaza modalitatile de introducere in exploatare a noilor instalatii.
Intregul personal, din executie si din exploatare, trebuie instruit pentru momentul introducerii noilor
instalatii in exploatare.
Se fixeaza data si durata de trecere in exploatare a noilor instalatii.
Constructorul are oblogatia de a preda beneficiarului, la receptia lucrarilor executate, documentatia
tehnica aferenta, inclusiv documentele cu referire la calitatea si durata de garantie a acestora.
Piesele recuperate si refolosibile se introduc in magazia beneficiarului in regim de conservare si/sau
pentru reconditionare. Actiunea de recuperare se contabilizeaza in consecinta, pe baza unui proces verbal
de predare – primire incheiat intre constructor si beneficiar.
Organizarea de santier face obiectul separat al protocolului ce se va incheia intre constructor si
beneficiar.
Modalitatile si conditiile de transport pentru materiale, piesele si subansamblele necesare lucrarilor,
precum si a personalului de executie la locul de munca nu sunt obiecte de negociere, acestea constituind
obligatia constructorului.
Accesul personalului de executie la lucrari se reglementeaza prin protocol incheiat intre beneficiar si
constructor. Beneficiarul este obligat sa delege in acest sens persoane care pot incheia protocolul cu
constructorul.
Zona de lucru va fi marcata si/sau semnalizata corespunzator, de constructor.
Cheltuielile pentru lucrarile de protectia muncii a personalului de executie sunt prevazute in costul
general al lucrarii.
2.3.1. Generalitati
Incercarile, verificarile, testele si masuratorile pot fi efectuate integral de reprezentanti autorizati ai
antreprenorului in colaborare cu reprezentantii autorizati ai beneficiarului, sau numai de reprezentantii
autorizati ai beneficiarului.
Cheltuielile tuturor incercarilor, verificarilor si masuratorilor, pentru punerea in functiune a lucrarilor
trebuie prevazute si suportate de antreprenor, in afara consumului de energie si eventual a participarii
personalului beneficiarului.
Verificarea calitatii lucrarilor ascunse ale instalatiei (fara acces dupa terminarea lucrarilor) se va face
pe parcursul executarii acestora, conform C-56.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Pe timpul executiei lucrarilor, verificarile de calitate se efectueaza de reprezentantii permanenti pe
santier ai executantului si beneficiarului (conducatorul tehnic al lucrarilor si respectiv dirigintele de santier,
cu participarea delegatului CTC al executantului, precum si alti delegati nominalizati de beneficiar. Acestia
vor urmari pe tot parcursul executiei respectarea stricta a normelor de montaj specifice pentru fiecare
instalatie in parte.
Toate materialele pot fi introduse in lucrare numai daca sunt conform prevederilor proiectului, daca
au fost livrate cu certificat de calitate si daca in cursul depozitarii sau manipularii nu au suferit deteriorari.
Verificarea se face scriptic, virtual si dupa caz prin masuratori de sondaj cu ocazia preluarii din magazie sau
depozit.
Daca in cazul unei incercari se constata o functionare defectuoasa dau apar distrugeri sau uzuri la
un ansamblu sau o parte a acestuia, incercarea se considera nesatisfacatoare, iar antreprenorul este obligat
sa depisteze cauza care a produs defectul si sa o elimine, iar apoi sa repete incercarea.
Instalatia se considera pregatita de receptie dupa o durata de functionare de 30 zile in conditii de
exploatare maxima si la parametrii proiectati.
Orice defectiune, neregula sau functionare anormala se remediaza de antreprenor, iar cheltuielile se
suporta de executantul lucrarii (antreprenor).
incercarile si verificarile calitatii materialelor se fac in doua etape:
Incercarile si verificarile facute inainte de terminarea materialelor si echipamentelor la locul de
montaj trebuie sa se faca cat mai aproape de conditiile de functionare. Materialele livrate vor fi
insotite de certificate de incercari si verificari. Cheltuielile legate de incercari si verificari in uzina il
privesc direct pe furnizor, ele fiind incluse in costul materialelor.
Incercarile si verificarile facute la locul de montaj trebuie efectuate dupa montarea echipamentelor,
materialelor, realizarea si pregatirea instalatiilor pentru punerea in functiune.
Verificarile cablurilor la receptie sau in etapele intermediare, inainte de montaj, se fac conform
indicatiilor furnizorului.
Incercarile cablurilor dupa montaj se fac conform PE 116/94. Dupa montaj se executa de catre
beneficiar o verificare cu tensiune marita.
Cutiile terminale si mansoanele trebuie sa reziste la incercarile pentru cabluri electrice.
In vederea receptiei si darii in exploatare a instalatiilor de legare la pamant, executantul trebuie sa
intocmeasca si sa predea unitatii de exploatare documentatia tehnica respectiva, procesul verbal de lucrari
ascunse pentru elementele ingropate si pentru continuitatea armaurilor din constructii, buletine de
verificare si procesul verbal de receptie. La receptia si darea in exploatare a instalatiilor de legare la pamant
se masoara rezistenta de dispersie a prizei de pamant (valoarea este indicata in documentatia desenata) si
se verifica existenta unei legaturi eficiente intre priza de pamant si elementele legate la pamant, conform
STAS 12604/4-89. Daca valorile masurate ale rezistentei de dispersie a prizei de pamant nu corespund
valorilor cerute, se vor adauga electrozi si platbanda pana valoarea masurata scade sub cea prescrisa.
2.3.2. Verificari de executat pe parcursul lucrarilor.
Pe parcursul executarii lucrarilor, verificarile de calitate se efectueaza de reprezentantii permanenti pe
santier ai executantului si beneficiarului (conducatorul tehnic al lucrarii si respectiv dirigintele de santier, cu
participarea delegatului CTC al executantului si alti delegati ai beneficiarului). Toti acestia vor urmari pe tot
parcursul executiei respectarea stricta a normelor de montaj specifice fiecarei instalatii in parte. Incercarile si
verificarile se vor efectua in conformitate cu PE116/94.
Se va verifica daca toate materialele, aparatele si echipamentele electrice au fost alese astfel incat sa se
incadreze in tipul de protectie climatica N (zona macroclimatica cu climat temperat) in conformitate cu
STAS 6692-83 si STAS 6535-83.
Se va verifica la locul de montare, dupa transport, daca toate materialele, aparatele si echipamentele
electrice (aparate de conectare, protectie, pornire, tablouri electrice, etc) sunt in conformitate cu prevederile
din proiect, daca au fost livrate cu certificatele de calitate si daca in cursul depozitarii sau manipularii nu au
suferit deteriorari.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
La cablurile electrice cu izolatie se va verifica continuitatea electrica pe fiecare tambur, conform
PE116/94. Toate cablurile care prezinta intreruperea izolatiei vor fi respinse.
Toate materialele, aparatele si echipamentele electrice care au caracteristici diferite de cele prevazute in
proiect precum si acelea care prezinta defectiuni (izolatii rupte, lipsa unor elemente de protectie, etc.) care
la exploatare ar putea conduce la accidente de munca prin electrocutare sau la producerea unor daune
materiale de orice natura vor fi respinse. Pot fi admise pentru montare, in cazul in care este posibil, numai
partile de material care nu prezinta deteriorari, insa numai dupa ce s-a facut o verificare severa asupra
calitatii lor.
Inainte de a incepe montarea unei instalatii electrice se va verifica vizual iar dupa caz si cu instrumente
de masura adecvate (metru, ruleta) daca lucrarile constructive corespund prevederilor din proiect si
prescriptiilor tehnice.
Este interzis a se executa de catre instalatori strapungeri sau goluri prin spargerea sau taierea
elementelor care fac parte din structura de rezistenta a constructiei. In cazul in care din diferite motive este
necesar ca instalatorul sa execute astfel de lucrari, se admite efectuarea lor numai pe baza unui aviz scris de
la proiectantul structurii de rezistenta insotit dupa caz de documentatia de executie (schita, indicatii de
executie). Executarea lucrarilor va fi supravegheata direct de conducatorul tehnic al lucrarilor de constructii
sau instalatii.
2.3.3. Verificari de efectuat pe faze de lucrari.
La incheierea unei faze de lucrari, respectiv la terminarea unor portiuni din instalatie care pot functiona
sau se pot proba independent se pot efectua verificari electrice si/sau mecanice. Acestea se executa numai
de catre persoane autorizate (verificatori, experti) in prezenta delegatului beneficiarului, iar rezultatele se
inscriu intr-un proces verbal care va servi la receptia finala, facand parte din dosarul de acte, el va fi semnat
de cei care au facut verificarile si datat.
Se va verifica daca materialele, aparatele si echipamentele electrice au fost amplasate astfel incat sunt
accesibile pentru verificari sau reparatii si asigura functionarea fara pericole pentru persoane si instalatii.
Se va masura direct cu megohm-metrul rezistenta de izolatie a cablurilor electrice in conditiile
PE116/94. Se va verifica rigiditatea dielectrica prin supunerea la o tensiune de incercare de 4k, 50Hz timp de
10 minute, timp in care nu trebuie sa se produca strapungeri sau conturnari.
Calitatea circuitelor electrice se va verifica dupa ce conductele au fost trase in tuburi, inainte de
acoperirea lor.
2.3.4. Verificari de efectuat la receptia finala a obiectivului
a) Toate echipamentele active, sistemele electronice programabile, inclusiv software aferente vor avea
certificari ISO 9001 si agrementari ale institutelor specializate din tara noastra.
b) Testarea, receptie
Testari se vor efectua asupra aparatajului si cablelor cu echipamente de testare specializate. Testele se
vor efectua de furnizor asistat de beneficiar, si se va intocmi un proces verbal cu urmatorul continut
minimal:
- data si durata testarii;
- timpul testelor;
- lista de masuratori si rezultatul.
Furnizorul va face precizari asupra procedurilor de testare.
Procesul verbal de receptie va cuprinde totalitatea lucrarilor executate insotite de rezultatele
testelor la punerea in fnctiune.
c) Documentatii
La terminarea lucrarilor, dupa receptie furnizorii de echipamente vor pune la dispozitia
beneficiarului :
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
- fisele tehnice ale echipamentelor si materialelor din componenta instalatiei;
- schemele de conexiuni si eventual planurile modificate fata de proiectul tehnic
care a stat la baza executiei lucrarilor;
- instructiuni de utilizare si certificare a echipamentelor active.
d) Service, garantii
In cazul unor defectiuni se va interveni in termen de cel mult 8 ore, iar la un defect repetat de cel
putin 3 ori la acelasi echipament acesta va fi inlocuit cu altul nou.
Furnizorul va asigura instruirea personalului de intretinere pentru lucrari de intretinere curenta
asupra sistemului de operare fara sa inchida sistemele de programare.
Se va asigura o garantie de minim 24 luni asupra intregului sistem de supraveghere si management
al traficului. In continuare, pentru o perioada de minim 5 ani dupa expirarea garantiei, se vor asigura piese
de schimb.
2.3.5. Dispozitii finale
Executantul va preda beneficiarului toate actele de atestare, verificare a calitatii lucrarilor de instalatii
(procese verbale pentru lucrari ascunse, certificate de calitate, buletine de incercari, etc.).
2.4. CONDITII DE ACCEPTARE A LUCRARII
Conditiile de certificare a calitatii lucrarilor executate se considera a fi indeplinite prin emiterea de
catre executant a “Certificatului de Calitate si Garantie”, document insotit, verificat si aprobat de
beneficiar prin organele sale de control si de comisia de receptie finala.
Executantul lucrarii va preda beneficiarului, cu ocazia receptiei finale, intreaga documentatie tehnica
si economica care a stat la baza executiei. De asemenea va preda planuri cu pozarea exacta a
cablurilor subterane cu precizarea adancimii si a distantelor fata de cladiri, precum si a eventualelor
mansoane.
Receptia lucrarilor se face de catre beneficiar, in amplasament definitiv, in stare de functionare
completa si corecta.
Rezultatele controlului de oice tip (la toate categoriile de lucrari, in orice faza a lucrarii), efectuat de
persoane sau organe specializate, abilitate in acest sens, se vor consemna in documente adecvate,
cerute prin lege. Acestea se constituie ca piese distincte in dosarul tehnic al instalatiilor.
Controlul de calitate poate face obiectul unor receptii preliminare si al receptiei finale, pe baza de
protocol incheiat intre beneficiar si executant.
2.5. STANDARDE, NORMATIVE, FISE TEHNOLOGICE SI ALTE PRESCRIPTII
La executia lucrarilor cuprinse in prezentul caiet de sarcini se vor respecta urmatoarele prescriptii:
NP- I 7- 2002 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pâna la
1000 V c.a. si 1500 V c.c.
MMPS-1997 Norme specifice de protectia muncii pentru transportul si distributia energiei
electrice.
Legea 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor;
Hotararea 1010 din 25.06.2004 – Norme metodologice de aplicare a legii 333/2003;
I 18/1/2001 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de telecomunicatii si
semnalizare din cladirile civile si de productie;
PE 009/93 Norme de prevenire, stingere si dotarea impotriva incendiilor pentru producerea,
transportul si distributia energiei electrice si termice.
P 118 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia împotriva
focului.
MO 225/1999 Ordonanta privind apararea impotriva incendiilor.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Legea 112 Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate prin Ordonanta 60/97
Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
3. VOLUMUL 2 - CERINTE PE SPECIALITATI
3.1. AMENAJARI INTERIOARE LA CENTRUL DE COMANDA SI SUPRAVEGHERE
3.1.1. Prezentarea contextului din teren
CIV.1 Beneficiarul va pune la dispozitia Contractantului un spatiu aflat intr-o cladire existenta, aflata la
adresa: Municipiul Timisoara, str. Iuliu Maniu nr. 29. Aceast spatiu va fi dedicat in totalitate centrului.
Beneficiarul va organiza, incepand cu data lansarii procedurii de achizitie publica, pentru si in favoarea
Ofertantilor, vizite in cladirea specificata, astfel incat acestia sa isi poata face o imagine cat mai clara
asupra conditiilor reale din teren. Fiecare Ofertant va putea beneficia de maxim 2 (doua) vizite de lucru
la locatia specificata.
CIV.2 Contractantul va asigura toate lucrariile de modificare, amenajare si finisare a cailor de acces si ale
camerei de control, conform specificatiilor din prezentul caiet de sarcini.
3.1.2. Cerinţe generale
CIV.3 Centrul de Comandă si Supraveghere va fi operational 24 de ore pe zi / 7 zile pe săptămână.
CIV.4 Contractantul va fi responsabil cu instalarea şi integrarea tuturor elementelor incluse în acest
Contract, şi va adapta facilităţile şi echipamentele existente sau pe care le furnizează Clientul.
CIV.5 Contractantul va furniza o specificaţie de proiectare care va defini exact proiectul şi adaptările
propuse pentru camera de comanda si pentru sala de echipamente.
CIV.6 Contractantul va dezvolta un plan complet (construcţii, servicii, funcţionalitate şi altele) şi îl va trimite
Consultantului şi Clientului spre aprobare.
CIV.7 Toate proiectele, planul, adaptările şi echipamentele trebuie mai întâi aprobate de către Client şi
Consultant. Toate specificaţiile, planurile sau lucrările care au nevoie de aprobarea Consultantului
(şi/sau Clientului) vor fi făcute numai după ce Constructorul obţine toate aprobările scrise de la
Consultant (şi/sau Client).
CIV.8 Planurile vor include funcţionalitatea, strategii ergonomice şi de siguranţă în vederea asigurării
condiţiilor optime de lucru pentru întreg personalul şi eficienţă maximă în ceea ce priveşte spaţiul şi
funcţiunile operaţionale. Contractantul va dezvolta aceste strategii şi le va trimite Consultantului spre
aprobare.
CIV.9 Sistemele instalate vor fi standarde deschise, astfel incat adăugarea altor sisteme sa nu necesite
reconfigurare semnificativă. In concordanţă cu acest lucru, Contractantul va lua în considerare
sistemele şi proiectele existente şi va dezvolta proiectul în aşa fel încât să fie perfect compatibil cu
acestea.
CIV.10 Toate construcţiile şi adaptările pentru Centrul de Comandă şi Supraveghere trebuie realizate în
concordanţă cu o strategie de extindere, oferind cât de multe capacităţi posibile pentru instalarea
viitoare a noilor echipamente.
3.1.3. Centrul de Comandă şi Supraveghere
CIV.11 Constructorul trebuie să livreze un Centru de Comandă şi Supraveghere complet, adaptat şi organizat
într-o cladire existenta. Constructorul va efectua toate adaptarile necesare, in conformitate cu
cerintele Clientului si prezentul caiet de sarcini.
CIV.12 Constructorul trebuie să execute toate propunerile, desenele, proiectele, si lucrările de constructie si
finisaje pentru livrarea Centrului de Comandă şi Supraveghere.
CIV.13 Planul cladirii, asa cum este aceasta la momentul lansaraii licitatiei, va fi pus la dispozitia Ofertantilor
de catre Autoritatea Contractanta.
CIV.14 Constructorul va prelua cladirea in starea de facto si va depune toate eforturile in vederea efectuarii
tuturor lucrarilor de pregatire, expertizare, proiectare si avizare in vederea atingerii scopului final.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
CIV.15 Este prezentat ca exemplu un model al Centrului de Comandă şi Control, însă nu este un model
impus. Contractantul trebuie sa îşi realizeze propunerea lui, care va fi trimisă pentru comentarii şi
aprobare Clientului şi Consultantului.
CIV.16 Adaptarea cladirii existente va include cel putin camerele si spatiile specificate in prezentul caiet de
sarcini. Suplimentar, clientul va putea sa solicite realizarea de noi spatii sau facilitati in interiorul
cladirii, in limita spatiului disponibil.
CIV.17 Constructorul va fi responsabil pentru pregatirea si realizarea in detaliu a informatiilor si proiectelor
aferente modificarii constructiei existente astfel incat acestea sa permita realizarea constructiei in
conformitate cu normele si regulile privitoare la constructiile civile. Astfel, constructorul va realiza un
proiect de arhitectura si simulari aferente, precum si proiectele de lucrari, rezistenta, instalatii
electrice, instalatii termice si sanitare, ventilatie etc.
CIV.18 Toate proiectele vor fi transmise catre Client si Consultant. Inaintea inceperii oricaror lucrari,
proiectele vor trebui aprobate de catre Client si Consultant. In caz de necesitate, Clientul si/sau
Consultantul pot solicita modificari sau adaugiri la proiectele prezentate.
CIV.19 Constructorul va fi responsabil de obtinerea tuturor avizelor si a autorizatiilor conform dispozitiilor in
vigoare in scopul desfasurarii lucrarilor.
CIV.20 Constructorul va realiza toate lucrariile de constructii, instalatii, amenajari si finisaje la claire, interior si
exterior.
CIV.21 Toate lucrariile vor fi prezentate initial in proiectul tehnic transmis catre Client si Consultant si
aprobat de acestia. Nu se accepta desfasurarea de lucrari inaintea aprobarii proiectului.
CIV.22 Toate lucrariile, amenajarile si finisajele vor fi efectuate numai in conformitate cu proiectul aprobat.
3.1.4. Cerinţele de construcţii interioare
CCC.1 Cerinte urmatoare specificate reprezinta specificatii minimale acceptabile iar proiectele realizate de
Constructor vor include atat standardele tehnice in vigoare cat si cerintele specificate in cele ce
urmeaza.
CCC.2 Toate lucrările trebuie realizate în concordanţă cu standardele generale acceptate pentru construcţii
în vederea asigurării tuturor caracteristicilor fizice pentru activităţile obişnuite în Centrul de Comandă
şi Supraveghere.
CCC.3 Toate instalaţiile noi trebuie să fie în concordanţă cu Standardele Naţionale actuale corespunzătoare,
standardele industriale publicate şi toate regulamentele şi normativele locale. Toate instalaţiile noi
trebuie să fie în concordanţă cu standardele SR EN actuale şi corespunzătoare.
CCC.4 Toate instalaţiile electrice noi vor fi în concordanţă cu regulamentele actuale IEE (SR EN 7671),
normativele naţionale aplicabile (I-7) şi cerinţele pentru electricitate la locul de munca.
CCC.5 Acolo unde e cazul, lucrările HVAC (Încălzire, Ventilaţie şi Aer Condiţionat) vor fi realizate în
conformitate cu specificaţiile DW142 iar standardele de instalaţie vor fi în general în concordanţă cu
standardul HVAC al specificaţiilor publicate. Răcirea şi încălzirea vor fi iniţial realizate prin instalaţii de
separare a pompei de căldură cu furnizare locală şi extragerea ventilaţiei în concordanţă cu
reglementările in construcţii şi normativele civile.
CCC.6 Centrul de Comandă şi Supraveghere trebuie să deţină cel puţin următoarele camere, acestea avand
cel putin dimensiunile specificate:
a. Camera de Control: acesta camera va cuprinde personalul operational cu toate mijloacele
tehnice (calculatoare, imprimante, peretele video si altele). Este de asteptat ca acest spatiu
sa aiba dimensiuni de 7,00 x 8,00 m.
b. Sala de echipamente: Aceasta sala va asigura toate facilitatile pentru echipamentul IT&C si
suficient spatiu pentru expansiuni viitoare. Este de asteptat ca acest spatiu sa aiba
dimensiuni de 2,80 x 8,00 m.
c. Încăperi auxiliare (bucătărie şi toalete): la acelasi nivel al cladirii vor fi prevazute cel putin
toalete individuale, dotate corespunzator, o bucatarie, utilata corespunzator si un spatiu de
odihna, mobilat.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
d. Spatii tehnice: Aceste spatii vor asigura toate facilitatile tehnice pentru echipamente, altele
decat echipamentul de comunicatii si IT (UPS si baterii, unitatea de incalzire si racire,
depozit pentru stocul de piese de schimb si altele).
e. Alte facilităţi
CCC.7 Coridoarele vor fi destul de mari în aşa fel încât să poată transporta orice echipament standard
(minim 19’ rack, 600x900 mm).
CCC.8 Toate spatiile de acces, coridoarele, scariile interioare si caiile de acces, vor fi verificate constructiv,
finisate, iluminate si climatizate corespunzator, respectiv:
- Scara parter – etaj 1: se va asigura verificarea rezistentei acesteia conform normelor in vigoare
si se va asigura finisarea scarii prin refacerea stratului de uzura. Balustrada (mana curenta) va fi
reconditionata sau inlocuita cu balustrada metalica, portanta;
- Casa scarii: se va asigura finisarea peretilor si a tavanelor prin repararea tencuielii aparente
(unde este cazul) si vopsirea interioara. Se va folosi exclusiv vopsea lavabila, in culori deschise.
Suprafete estimate: 180 mp (pereti), 20 mp (tavane).
- Coridoare acces (parter si etaj): se va asigura finisarea peretilor si a tavanelor prin repararea
tencuielii aparente (unde este cazul) si vopsirea interioara. Se va folosi exclusiv vopsea lavabila,
in culori deschise. Suprafete estimate: 180 mp (pereti), 20 mp (tavane).
3.1.5. Camera de control
CCC.9 Camera de control propusă trebuie să asigure administrarea completă a activităţilor de supraveghere
şi operaţionale. De asemenea, din Camera de control este testată reţeaua pentru funcţionalitate şi
performanţe reale pentru a asigura şi îmbunătăţi parametrii principali şi facilităţile de simulare
(training).
CCC.10 In Centrul de Comanda si Supraveghere se va lucra, cu mai multe echipe, în schimburi. Programul
unui schimb şi cel general va fi stabilit de către Beneficiar. Camera de Control va fi proiectată în aşa
fel încât să permită obţinerea optimă a echipei de lucru şi schimbului, fără pauze de lucru sau
perturbare.
CCC.11 Planşeul (podeaua) Camerei de Control poate fi neted si liniar, orizontal. Sistemul de afişare va fi
plasat la cel mai scăzut nivel posibil, însă nu mai jos decât specificaţiile ergonomice (minim 1,20 m
fata de cota podelei).
CCC.12 Alte birouri suplimentare pot fi plasate in Camera de Control pentru diverse servicii.
CCC.13 Principala structură de cablaj va fi asamblată sub podeaual suprainaltata, pentru a putea intra uşor
la fiecare cutie, priză şi /sau facilităţile ecranului video.
CCC.14 In camera de control vor fi plasate cel putin 4 posturi de lucru. Posturile de lucru vor fi amplasate
simetric, in linii succesive, astfel incat toti operatorii sa aiba vizibilitate directa si comoda catre
peretele-ecran.
CCC.15 Toţi operatorii prezenţi şi viitori vor avea linie directă de vizionare spre peretele video.
CCC.16 Camera de control va fi proiectată să permită, cel puţin, desfăşurarea a maximum 3 staţii de lucru
suplimentare dacă vor fi necesare în viitor. In acest sens, camera de control va fi echipata cu
infrastructura tehnica corespunzatoare.
CCC.17 Orice aspecte ergonomice referitoare la Camera de Control vor fi luate in considerare: poziţia
operatorilor în ceea ce priveşte colaborarea optimă şi vederea spre afişările informaţiilor centrale,
mobila de lucru, iluminarea camerei, aerul condiţionat etc. Toate acestea vor fi planificate si
proiectate de către echipa Contractantului şi aprobate de Beneficiar si Consultant.
CCC.18 In Camera de Control operatorii vor avea toate condiţiile necesare pentru a putea lucra în mod
continuu iar avariile vor fi rezolvate în cel mai scurt timp posibil cu cele mai bune soluţii posibile.
CCC.19 Centrul de Comandă şi Supraveghere trebuie să permită asigurarea în condiţii bune a:
a. Controlului întregii situaţii tactice şi operaţionale dintr-un singur punct.
b. Accesului simplu, rapid şi direct la informaţii, fără dispecerate intermediare sau alte servicii.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
c. Administrării situaţiilor de criză care să fie realizat rapid şi eficient, coordonând toate
acţiunile dintr-un singur punct şi cu o echipă omogenă.
d. Realizării şi implementării programelor de instruire şi testelor pentru personal, in condiţii
normale de lucru – pentru aceasta, Camera de Control va putea asigura toate condiţiile
pentru schimbarea condiţiilor operaţionale pentru cel puţin un singur post de lucru
(dedicat).
e. Echipa de mentenanţă poate rezolva toate problemele care pot interfera în mai multe
domenii.
CCC.20 Proiectarea camerelor de control necesită cunoştinţe de acustică, audiţie şi vedere umană.
Antropometria este în mod particular semnificativă în ceea ce priveşte vederea. Pentru aceasta,
Contractantul va avea un arhitect expert dedicat acestui proiect care va realiza planul de adaptare în
concordanţă cu nevoile Clientului şi cerinţe speciale de proiectare. Acest plan va fi trimis
Consultantului spre aprobare.
CCC.21 Dispozitivele ecranului gigant vor fi plasate în concordanţă cu studiul de ergonomie, care va fi
realizat de către Contractant şi va fi trimis spre aprobare Consultantului. In acest studiu, se vor
urmarii detalii, inclusiv: înălţimea ochilor oamenilor scunzi comparativa cu cea a oamenilor înalţi în
poziţie în picioare şi şezut, diferenţa la înălţimile ochilor pentru bărbaţi şi femei, extinderea câmpului
vizual a unei persoane, zone de vedere confortabile, şi măsura în care mişcările capului şi rotirea
ochilor pot îmbunătăţi capacităţile de vedere sunt toţi factori esenţiali în asigurarea interfeţei
corespunzătoare între privitor şi sistemul de afişare.
CCC.22 Principalul sistem vizual informaţional va fi peretele de afişare plasat în faţa operatorilor pentru a
asigura o vedere optimă, în concordanţă cu parametrii anatomici obişnuiţi:
a. Raza mişcării capului în plan transversal sau orizontal, numit "rotaţia gâtului", va avea o
rază maximă de 33º la stânga sau dreapta.
b. Raza mişcării capului în plan frontal sau vertical, numit "flexiunea gâtului ", va avea o rază
maximă de 20º de la linia orizontală spre linia superioară a ecranului.
CCC.23 Pupitrul de lucru va avea 3 monitoare pentru fiecare operator, plasate pe pupitru, în faţa
operatorului, in plan vertical, tastatura si accesorii (mouse, joistick etc.) in plan orizontal, consola
radio si/sau alte echipamente similare in plan oblic, în concordanţă cu studiul ergonomic.
CCC.24 Orice alte echipamente considerate de utilitate operatoriilor sunt acceptate, cu conditia ca
amplasarea acestora sa respecte conditiile de ergonomie a spatiului.
CCC.25 Principala facilitate a camerei de control este sistemul de ecrane video. Aceasta este cea mai
importantă interfaţă de la sistem la operatorii umani. Este foarte important un bun sistem de afişare,
organizat pe baze ergonomice şi susţinut de infrastructură puternică (date, energie, mecanică, de
răcire, redundanţă etc.). Din acest motiv, va fi acordată o atenţie deosebită sistemului video de
perete, iar Contractantul trebuie să realizeze un plan de ergonomie şi de ansamblu care va fi trimis
Consultantului spre aprobare.
CCC.26 Toată mobila pentru Camera de Comanda, care va fi furnizată în cadrul acestui contract, va fi nouă
iar stilul, culoarea şi materialul trebuie să se potrivească aranjamentului Centrului de Control.
Mostrele vor fi trimise spre aprobare Clientului şi va fi oferită o serie de culori şi modele.
3.1.6. Sala de Echipamente
CCC.27 Camera de Control va fi separata de către un perete fals, realizat pe structura usoara (ghips carton
amplasat pe structura metalica, suprafata totala 40mp) care va asigura întreaga zonă tehnica a
ecranului gigant – toate echipamentele solicitate vor fi plasate în faţa acestui perete fals iar separarea
va fi făcută printr-o uşă dedicata. Spaţiul dintre peretele fals (numit “perete ecran”) şi cel mai apropiat
perete din spate trebuie să fie de 2 metri (minim).
CCC.28 Camera de echipamente trebuie să ofere toate condiţiile necesare tuturor echipamentelor
electronice – date, video, comunicaţii, rezervă de energie auxiliar (local).
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
CCC.29 Contractantul va realiza toate condiţiile tehnice în aşa fel încât să asigure condiţiile tehnice pentru
toate echipamentele existente necesare şi în concordanţă cu potenţialul de extindere.
CCC.30 Pentru condiţiile ergonomice camera de echipamente va avea duşumea suspendată, montată pe
structură metalică. În această duşumea, vor fi plasate toate facilităţile tehnice (cabluri, conducte, aer
condiţionat, alarma) şi un sistem complet de detectare a incendiilor (acesta trebuie să detecteze orice
temperatură peste nivelul stabilit sau semne de fum). Această duşumea va fi complet realizată pe o
structură demontabilă (50x50 cm în mod obişnuit) pentru a permite intervenţiile foarte simple
(pentru întreţinere, îmbunătăţirea cablajului, întreţinerea conductelor etc.)
CCC.31 Tavanul va fi realizat suspendat, şi va putea prelua câteva facilităţi (în general, facilităţile cu greutate
scăzută pot fi montate de asemenea în tavanul suspendat).
CCC.32 Toate echipamentele vor fi plasate în dulapuri metalice standarde 19’/ 40U – 42U cu uşă de sticlă.
Pentru orice excepţie vor fi realizate dulapuri speciale.
CCC.33 Toate dulapurile vor fi standard, 600x600mm, 600x900mm, 600X1000mm sau 600x1200mm.
CCC.34 Toate aceste dulapuri vor fi plasate pe structura metalică pe duşumeaua de beton, eventual (dacă
furnizorii de echipamente solicită) pe sisteme de protecţie împotriva cutremurelor.
CCC.35 Intreaga structura de cablaj va fi montată în duşumeaua suspendată, pentru un acces simplu la
fiecare dulap. Toate cablurile trebuie să aibă izolaţii împotriva incendiilor şi fără halogen. Cablurile de
voce / date vor fi separate de cablurile de alimentare cu energie în concordanţă cu standardele
generale acceptate şi specificaţiile de echipament ale furnizorului.
CCC.36 O atenţie deosebită va fi acordată cablurilor de comunicaţii radio, care trebuie separate de orice
alte cabluri (uneori este mai simplu de izolat aceste cabluri în conducte de metal, însă aceasta va fi
decizia constructorului).
CCC.37 În camera de echipamente vor fi putea instalate prize pentru cel puţin 4 computere suplimentare
(alimentare cu energie şi reţeaua de date) şi cel puţin 4 prize de telefon.
CCC.38 In fiecare Rack de echipamente care contine servere sau echipamente similare vor fi prevazute
console tip KVM, cu acces multiplu sau se va prevede o structura centralizata de tip KVM-IP care va
deservi intreg Centrul.
CCC.39 Strategia de cablaj a Camerei de Echipamente va asigura suficiente legături (plasate în interiorul
duşumelei suspendate) pentru a asigura disponibilitatea in caz de extindere .
CCC.40 In spatele peretelui-ecran se va prevede un spatiu in care se vor afla toate echipamentele
tehnologice aferente respectivelor ecrane. Prin exceptie, se accepta ca echipamentele de calcul
aferente sistemului de afisare sa fie instalate in alta sala, respectiv Sala de Echipamente (daca este
cazul).
CCC.41 Spatiul va fi climatizat independent, separat si redundant, astfel incat sa se asigure evacuarea
caldurii excesive generate de lampiile si echipamentele secundare ale ecranelor gigant.
CCC.42 Spatiul va fi dimensionat astfel incat sa permita toate operatiunile de instalare si/sau mentenanta
la ecrane, prin accesul unei persoane normale in spatele ecranelor impreuna cu echipamentele
potential necesare.
CCC.43 Accesul in spatiu se va face prin intermediul unei usi dedicate, securizate corespunzator.
3.1.7. Incaperi auxiliare
CCC.44 Vor fi prevazute toalete, la fiecare nivel al cladirii.
CCC.45 Va fi prevazuta o bucatarie, minim echipata. Acesta va fi echipata cel putin cu urmatoarele facilitati:
a. masa de bucatarie si scaune aferente, suficienta pentru cel putin 4 persoane simultan
b. canapea confortabila sau fotolii de odihna, pentru minim 2 persoane
c. cuptor (tip microunde sau aer cald)
d. cafetiera electrica
e. frigider
f. dulapuri de bucatarie
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
g. televizor, tip LCD, amplasat pe perete, cu posibilitatea receptionarii posturilor de
televiziune comerciale locale.
3.1.8. Cerinţe particulare privind finisajele si amenajarile interioare
Podea / plafon inferior
CCC.46 Spatiul amenajat va fi dotat cu podea (reala sau falsa) dupa cum urmeaza:
a. Podea falsa, casetata – toate zonele in care se afla trasee majore de cabluri sau care pot
necesita interventie curenta. Podeaua falsa va fi de tip casetat, realizata pe structura
metalica specifica. Daca se considera necesar, monturile pentru rack-urile de
echipamentelor fi amplasate pe structuri anti-seismice. Suprafata estimata: 100 mp.
b. Podea normala (uzuala) – se va amplasa la scari si pe coridoarele care nu implica trasee de
cabluri sau conducte. Suprafata estimata: 50 mp.
c. Podea speciala, realizata din rasina de mare rezistenta, anti-alunecare – va fi amplasata in
bucatarii, bai (daca este cazul), sala generatorului sau altele. Suprafata estimata: 30 mp.
CCC.47 Culorile şi modelul placării duşumelei vor fi acelea care se potrivesc decorului general şi
celorlalte caracteristici proiectate ale Centrului de Comanda şi control. Vor fi trimise mostre spre
aprobare Clientului şi Consultantului şi va fi oferită o gamă de culori. O atenţie deosebită va fi
acordată zonei Camerei de Control, unde culorile vor fi alese în concordanţă cu recomandările
pentru peretele video.
CCC.48 Contractantul va permite formarea oricăror rampe necesare în duşumelele ridicate la
îmbinarea cu deschiderile uşilor existente in zonele adiacente pentru rezolvarea variaţiilor la
nivelul duşumelei.
CCC.49 Proiectarea detaliată va fi făcuta in aşa fel incat sa permită punerea de capcane pentru
animale dăunătoare si insecticide sub podea, fara dificultate.
CCC.50 Orice zone, ca rampe auto, camerele de energie (garaj, staţia de energie de rezervă, bateria,
generatorul altele) şi alte spaţii tehnice vor fi finisate cu răşină industrială antistatică pentru
condiţii grele de lucru.
Pereţii
CCC.51 Pereţii interni vor fi realizaţi în concordanţă cu regulamentele construcţiilor. Contractantul
va elabora un proiect şi va propune o soluţie în concordanţă cu aceste regulamente. Proiectul
propus va trebui să includă de asemenea o propunere de culoare şi textură iar mostrele vor fi
livrate. Propunerea va fi aprobată de către Client şi Consultant.
CCC.52 Structura peretilor va fi realizata astfel incat nivelul zgomotului va fi în concordanţă cu
îndrumările recomandărilor actuale CIBSE şi cu ISO 11064 părţile 1-7.
CCC.53 Toate structurile vor fi realizate din materiale ignifugate (lemnul sau plasticul nu sunt
acceptate).
CCC.54 Orice perete despărţitor va fi format din două straturi de 12.5mm plăci de ghips carton
(Riggips sau echivalent) cu îmbinări filetate şi umplute, montate pe structuri de metal de 48mm –
100mm sau echivalente.
CCC.55 Toate spatiile amenajate şi zonele adiacente vor reconditionate prin repararea tencuielii si
vopsirea de suprafata. Se vor avea in vedere urmatoarele suprafete:
- Camera de Comanda: 150 mp
- Sala de echipamente: 105 mp
- Casa scarii: 180 mp (pereti)
- Coridoare acces (parter si etaj): 200mp
CCC.56 Culorile folosite pentru zugrăvirea pereţilor vor fi stabilite de către proiectantul arhitect în
concordanţă cu propunerea tehnică şi vor fi aprobate de către Consultant. In camera de control
culorile vor fi alese în concordanţă cu recomandările proiectării peretelui video şi vor fi aprobate
de către Consultant şi Client.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
CCC.57 În camera de control, peretele video va fi montat pe un perete fals dedicat, în aşa fel încât
să se asigure o suprafaţă dedicată peretelui video şi de asemenea un spaţiu în spate pentru
echipamentele video absolute necesare mentenanţei, cablării şi altor sisteme.
Ferestre
CCC.58 Cu excepţia Camerei de Control, toate zonele unde va lucra personalul vor fi echipate cu
cel puţin o fereastră spre exterior. Caracteristicile minime ale acestor ferestre sunt:
a. Structura: structură din plastic PVC sau aluminiu, cu ranforsare metalică, tip Termopan cel
puţin 3 (trei) camere de separare termica. Sistemul va asigura izolarea prin garnituri de
cauciuc.
b. Structura geamului: geam dublu cu spaţiu de aer non transferabil (sistem termopan).
Geamul extern trebuie să fie destul de puternic (cel puţin 4mm grosime) pentru a rezista
condiţiilor dificile de vreme (vânt, zăpadă şi gheaţă, viscol etc.)
c. Partea mecanică: ferestrele se vor putea deschide în 2 (două) feluri, normal (oscilant) şi la
vârf (oscilo-batant).
CCC.59 Se prevede sa fie echipate/inlocuite geamurile la urmatoarele spatii:
- Sala de echipamente: 1 fereastra, 120 x 170 cm
- Hol acces, etaj 1: 1 fereastra, 120 x 170 cm
CCC.60 Geamurile vor fi realizate astfel incat sa permita ca sistemul de alarmă pentru fiecare spaţiu
va fi echipat cu senzori de apă, senzori la spargerea geamurilor şi la deschiderea geamurilor, aşa
cum este descris în prezentul Caiet de Sarcini.
Tavane
CCC.61 Toate tavanele din clădire vor fi realizate pe structură suspendată (tavane false).
CCC.62 Camerele operaţionale trebuie să aibă tavane false casetate de 600x600 mm (model
Armstrong Microlook sau echivalent) aşa cum se convine cu Consultantul şi Clientul. Acele zone
sunt:
a. Camera de Control
b. Sala de Echipamente
CCC.63 Următoarele tavane vor avea tavane false casetate din plăci rezistente la umezeală
(Armstrong Microlook Prima Dune Plus sau echivalent) cu grosime 15mm si grilaj expus sau
similar:
a. Bucătărie
b. Camerele de odihnă (daca este cazul)
c. Toalete
CCC.64 In spatiile tehnice (garaj – daca este cazul, centrala termica, depozit, generator etc.) – este
suficient si acceptata structura de beton a cladirii, cu conditia amplasarii a cel putin unui pat de
cabluri metalic.
CCC.65 Toate tavanele vor asigura spaţiu suficient pentru echipamente uşoare, cabluri uşoare,
cabluri de securitate, cabluri de date (opţional) precum şi conductele de aer condiţionat sau
sistemele de ventilaţie
CCC.66 Se va avea in vedere refacerea corespunzatoare a tavanelor dupa cum urmeaza:
- Camera de Comanda: 80 mp
- Sala de echipamente: 25 mp
- Casa scarii: 20 mp
- Coridoare acces (parter si etaj): 20 mp
Uşi
CCC.67 Uşile interne vor fi construite din lemn de esenţă moale, pline la interior cu margini de
etansare pe toate laturile, sau vor fi de tip termopan.
CCC.68 Uşile interne pot avea panouri de sticla dacă este necesar şi acolo unde sunt inserate
panourile acestea trebuie să fie largi de 200mm şi poziţionate central sau spre partea de
deschidere a uşii.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
CCC.69 Atunci când este necesar, uşile interne vor fi în mod corespunzător clasificate contra
focului. Pentru aceasta, uşi rezistente la incendiu vor fi plasate la:
a. Generatorul de energie (daca va fi instalat interior)
b. Staţia de energie de rezervă si bateriile de acumulatori.
Usiile de protectie anti-incendiu vor fi realizate din structura integral metalica, cu ambele fete metalice si
umplutura termoizolanta ignifuga. Acestea vor fi echipate cu sisteme automate de inchidere nedefectabile,
integral mecanice.
CCC.70 Toate uşile vor include mecanism electro-mecanic folosit pentru a controla sistemul de
acces. Din motive de siguranţă, acest mecanism va putea fi deschis şi mecanic.
CCC.71 Contractantul va lua în considerare facilităţile solicitate pentru eliberarea uşilor exterioare
atunci când există o alarmă de incendiu sau altă situaţie de urgenţă.
Mobila
CCC.72 Se va avea in vedere dotarea cu urmatoarele piese de mobilier:
- Birou operator, 140 x 80 x 70 cm, cu corp secundar cu deschidere verticala si spatiu pentru
tastatura – 4 bucati;
- Birou supervizor, 140 x 80 x 70 cm, cu corp secundar cu min, 3 sertare prevazute cu incuietoare
mecanica si spatiu pentru tastatura – 1 bucata;
- Masa sala echipamente: 120 x 70 x 70 cm – 1 bucata;
- Scaun ergonomic: 6 buc
- Corp cu rafturi pentru documente, tip biblioteca: 120 x 220 x 30 cm – 1 bucata;
CCC.73 Cerinţele generale pentru mobilă vor fi cele prezentate în Schema Proiectului, realizate de
către un arhitect profesionist şi furnizate de către Contractant. Toate cerinţele specifice din acest
Contract vor fi incluse în proiectarea Contractantului pentru Centrul de Comandă şi Supraveghere.
Proiectarea va fi aprobată de către Consultant şi Client.
CCC.74 Toată mobila furnizată va fi nouă iar stilul, culorile şi materialul se vor potrivi cu
aranjamentul Centrului de Comandă şi Control. Vor fi trimise mostre spre aprobare Clientului şi o
gamă de culori va fi oferită. Toate modelele şi culorile vor fi livrate numai după aprobarea
Consultantului. Mobila din Camera de Control trebuie să fie proiectată special în concordanţă cu
scopul zonei.
CCC.75 Aranjamentele pentru pupitrul de control, monitoarele montate pe tavan şi afişarea pe
perete au o importanţă particulară pentru personalul dispeceratului. Camera de Control trebuie să
fie foarte confortabilă, capabilă să faciliteze funcţiunile de monitorizare cu uşurinţă şi să permită
diversele nevoi operaţionale. Prin urmare, aranjamentele proiectate pentru pupitrul de control şi
monitoarele montate pe perete vor fi disponibile Consultantului pentru comentarii cu suficient
timp în avans faţă de data programată de aprovizionare astfel încât să nu se întârzie procesul.
CCC.76 Înălţimea, caracteristicile greutăţii şi alte cerinţe pentru mobilă vor fi în concordanţă cu
Standardele Naţionale şi Internaţionale corespunzătoare pentru centrele de control şi/sau în
camerale unde personalul lucrează 24 de ore pe zi.
CCC.77 Aranjamentele pupitrului de lucru şi amplasarea acestora, înălţimea şi adâncimea
monitoarelor PC vor fi acelea care permit Operatorilor să aibă o vedere liberă spre afişarea
peretelui şi monitoarele montate pe perete din poziţie şezândă.
CCC.78 Cutiile de depozitare vor fi instalate în Camera de Control sub peretele de afişare. Zona va
fi utilizată pentru depozitare generală. De asemenea, alte cutii de depozitare şi rafturi pot fi
plasate pe pereţi laterali.
CCC.79 Toate pupitrele vor fi proiectate astfel încât să permită montarea şi mascarea cablurilor,
pentru a permite personalului tehnician să facă lucrările corespunzătoare dacă este necesar.
CCC.80 Oricând este posibil, mobila furnizată în acest Contract va fi construită modular, la o
înălţime şi adâncime corespunzătoare pentru a permite extinderi viitoare. Aşezarea şi
interconectările Pupitrului de Control vor primi o atenţie specială.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
CCC.81 Toate scaunele din zonele operaţionale vor fi foarte confortabile, ergonomice, setabile
pentru utilizator şi mobile.
CCC.82 Tapiteria trebuie sa fie de dimensiuni normale, acoperita cu material textil simplu sanfrenat,
finisata cu o culoare satinata.
CCC.83 Materialele şi culorile scaunelor vor fi în concordanţă cu ambianţa şi mobila. Vor fi trimise
mostre Clientului spre aprobare precum şi o gamă de culori. Toate modelele şi culorile vor fi
livrate numai după aprobarea Consultantului.
CCC.84 Bucătăria va fi pe deplin echipată cu mobilă, chiuvetă, frigider, filtru de cafea şi cuptor cu
microunde.
Scurgerea şi instalatii sanitare
CCC.85 Toate obiectele sanitare vor fi standard, aprobate, finisate glazurat, albe, cu finisaje cromate
la robinete si îmbinări.
CCC.86 WC-urile pentru bărbaţi şi femei vor fi instalate în concordanţă cu cerinţele reglementarilor
in construcţii şi cu normele locale, în mod specific însă nelimitate la lungime, cădere, diametru,
trape, etanşări şi conductele de ventilaţie.
CCC.87 Toate scurgerile interne vor fi prevăzute cu acces la sau lângă îmbinare pentru scopuri de
curăţare.
Cablaje
CCC.88 Toate transmisiile de date şi voce vor fi făcute prin cabluri de cupru şi fibră optică. Toate
legăturile de putere vor fi făcute folosind cabluri de cupru dedicate.
CCC.89 Sistemele de cablaj vor fi proiectate şi implementate în concordanţă cu standardele
moderne şi respectând strategia de cablare.
CCC.90 Toate cablurile vor fi etichetate în concordanţă cu grupul de folosire şi locul unde sunt
conectate.
CCC.91 Toate grupurile de cabluri vor fi montate separat şi etichetate în mod corespunzător.
CCC.92 Etichetarea pentru fiecare cablu şi grup de cabluri se va repeta pe linie, jgheaburi şi coloane
în aşa fel încât să fie uşor de identificat un cablu în procedurile de mentenanţă. Distanţa tipică de
repetare a etichetării este de 3 metri, însă, în zone aglomerate distanţa între 2 etichete
consecutive va fi de aproximativ 2 metri.
CCC.93 Constructorul va stabili un standard de etichetă (în concordanţă cu standarde general
acceptate) care vor fi respectate pentru întreaga reţea de cablaj. Un standard complet de
etichetare şi o hartă vor fi furnizate Clientului iar aprobarea Consultantului este solicitată.
CCC.94 Constructorul va dezvolta şi edita o hartă de cablaj care va fi livrată personalului de
mentenanţă la sfârşitul proiectului.
CCC.95 Toate cablurile vor fi plasate în jgheaburi metalice de cabluri separate pentru fiecare grup
de tipuri. Toate jgheaburile metalice vor fi conectate electric la împământarea clădirii.
CCC.96 Toate cablurile vor fi plasate în duşumeaua falsă sau în tavanul fals, nefiind acceptată nici o
excepţie.
CCC.97 Toate sistemele vor folosi o strategie de cablaj structurată şi va folosi grupuri separate de
cabluri (alimentare cu energie, protecţia la trăsnet, energie de rezervă şi lumină, cabluri de date şi
voce, cabluri de securitate şi detectare a incendiilor).
CCC.98 Toate cablurile vor fi amplasate în aşa fel încât să fie uşor de menţinut şi verificat. De
asemenea strategia de montare va permite personalului de mentenanţă să aibă acces uşor la
rutele de cablaj.
CCC.99 Cablurile de energie (alimentare cu energie, alimentare de rezervă, lumina şi altele) vor fi
plasate separat de toate celelalte cabluri, la o distanta suficientă astfel încât să evite interferenţa
electromagnetică (in concordanţă cu standardele Cisco). Acolo unde această distanţă este
imposibilă de asigurat cablurile de energie vor fi plasate în structuri metalice cu împământare.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
CCC.100 Cablurile de energie (energie principală, energia de rezervă, lumina şi altele) vor fi de tip
ignifugat.Rutele cablurilor vor fi asigurate cu senzori termici care vor genera alarme în caz de
supraîncălzire.
CCC.101 Cablul de putere va fi realizat în concordanţă cu standardele de alimentare cu energie
electrică pentru fiecare sistem de cablaj. Întreg cablajul de putere şi lucrările trebuie executate în
concordanţă cu normativele de electricitate (I-7).
CCC.102 Toate cablurile de date (cupru) vor fi STP sau FTP, cat.6 sau superior, standard. Va fi utilizată
o strategie structurată de cabluri şi de prize va fi folosită pentru date în concordanţă cu
necesităţile în acest punct. Selectarea se va face într-un panou de comutare sau de conexiuni.
CCC.103 Cabluri de date de mare viteză: pentru reţele de date de mare viteză clădirea va fi cablată
de asemenea cu fibră optică.
CCC.104 Toate cablurile de date (fibră optică) vor fi trasate folosind cabluri de interior (de exterior
dacă este necesar), montate folosind bride fixe sau jgheaburi si trasee de cablu dedicate.
Cablurile de fibra optica vor fi montate in jgheaburi separate sau in cele ale cablurilor de date din
cupru. Nu se accepta jgheaburile comune cu traseele de cabluri pentru energie.
CCC.105 Toate cablurile de voce vor fi cablu standard UTP, STP sau FTP, Cat .6 sau superior. O
strategie de cabluri structurată va fi folosită iar pentru date va fi folosită priză aşa cum este nevoie
în fiecare punct. Selectarea se va face într-un panou de comutare / conexiune.
CCC.106 Sistemul de securitate va fi proiectat şi implementat cu cablu de securitate standard
(exemplu 6AF22 până la 12AF22 cablu standard).
CCC.107 Pentru cablurile folosite la detectorii de incendiu, fum sau temperatură sau clapetele de
incendiu va fi folosit numai cablu de înaltă temperatură (exemplu: BC4 până la BC8 cablu standard
fără halogen, protejat cu silicon).
CCC.108 Dacă este necesar, reţeaua audio a clădirii va fi implementată cu cablu audio de putere
scăzută, 6 fire, protejată prin împământare.
Aer condiţionat şi încălzire
CCC.109 Contractantul va lua în considerare necesitatea încălzirii şi aerului condiţionat şi va propune
facilităţi în cadrul planului detaliat.
CCC.110 Contractantul va lua în considerare necesitatea unui sistem de extragere a aerului
independent pentru zonele tehnice şi auxiliare. Acolo unde este solicitată încălzire locală
suplimentară, aerele condiţionate şi radiatoarele electrice de perete vor fi furnizate de un
producător aprobat.
CCC.111 Pentru mai multă eficienţă, clădirea va avea două sisteme diferite de aer condiţionat: un
incalzitor functional atat pe bază de gaz metan cat si electric (pe baza de pompa de caldura) şi un
sistem electric de răcire a aerului.
CCC.112 Sistemul de aer condiţionat va putea de asemenea să asigure încălzirea clădirii, folosind
numai energie electrică.
CCC.113 Încălzirea aerului în clădire va fi realizata de radiatoare dedicate. Cladirea are un sistem de
incalzire centralizat, cu combustibil gaz natural si agent de schimb apa – acesta va fi evaluat si, pe
cat posibil, refolosit.
CCC.114 Clădirea va avea sistem de ventilaţie, capabilă să aducă aer curat de afară şi /sau să
evacueze aerul uzat dinăuntru.
CCC.115 Sistemul de ventilaţie va recicla de asemenea aerul în fiecare cameră.
CCC.116 Sistemul de ventilaţie va fi echipat cu filtre de curăţire a aerului, reîncărcabile. Filtrele de aer
vor acţiona încontinuu, pentru reîmprospătarea şi reciclarea aerului.
CCC.117 Aerul uzat va fi independent pentru fiecare cameră, nefiind acceptat riscul reintrării aerului
uzat în camere (daca este cazul).
CCC.118 În toate camerele de la nivelul tehnic (unitatea de baterii şi /sau altele) aerul condiţionat va
fi în concordanţă cu fiecare zonă specifică şi /sau în concordanţă cu producătorul de echipamente
găzduite.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
CCC.119 Parametrii aerului care vor fi monitorizaţi sunt: temperatură, umiditate, şi cei furnizati de
senzorii de securitate (incendiu, fum, monoxid de carbon, gaz).
CCC.120 Toate echipamentele vor fi standardizate şi compatibile cu cele mai multe echipamente de
pe piaţă.
CCC.121 Sistemul automatic va putea genera alarme în caz de parametrii anormali. Aceste alarme
vor fi semnalizate la pupitrul principal automatiza
CCC.122 Garanţia sistemului de aer condiţionat va fi de cel puţin peste 3 ani de la data de început
iar perioada de întreţinere peste 10 ani.
CCC.123 In camerele operaţionale vor fi asigurate condiţii speciale de aer condiţionat.
CCC.124 In Sala de Echipamente va fi instalat sistem de ventilaţie cu aer curat permanent. Opţiunea
filtrului de praf va funcţiona permanent, nefiind acceptate pauze.
CCC.125 Sala de Echipamente va fi echipată cu sistem de ventilaţie dublu: intrarea aerului va fi
instalată în duşumeaua suspendată iar sistemul de evacuare în tavanul fals.
Sisteme de iluminare
CCC.126 Lumina în clădire va consta din iluminare artificială, în toată clădirea (fără excepţie). Pentru
Camera de Control iluminarea va fi în întregime artificială iar încelelalte camere poate fi si lumină
naturală.
CCC.127 In condiţii normale (zi sau noapte, alimentare cu energie principală), intensitatea luminoasă
va fi între 500 – 1500 Lux oriunde în clădire. Aceşti parametrii vor fi verificaţi de către
supraveghetorul de proiect la sfârşitul lucrărilor.
CCC.128 In condiţii de back-up (zi sau noapte, sistarea energiei principale), intensitatea luminoasă va
fi între 500 – 1000 Lux oriunde în clădire. În zonele operaţionale lumina poate fi mai scăzută, însă
nu mai mică de 400 Lux. Aceşti parametrii vor fi verificaţi de către supraveghetorul proiectului la
sfârşitul lucrărilor.
CCC.129 Ilumiarea artificiala va fi asigurata prin becuri economice sau tuburi fluorescente, acestea
consumand pana in 27-33W fiecare (asigurand lumina echivalenta unui bec clasic, cu filament, de
100W) sau tuburi fluorescente. Toate acestea vor asigura o lumina in spectru considerat „lumina
calda” si in conformitate cu proiectul de arhitectura si design interior si planul de iluminare.
Exceptie de la regula enuntata mai sus vor face acele zone care vor fi iluminate cu becuri cu
halogen
CCC.130 Toţi parametrii de iluminare vor fi verificaţi în concordanţă cu regulile ANSI.
CCC.131 Toate spaţiile vor avea surse de alimentare pentru lumină normală şi de rezervă (alimentate
de Staţia de Energie de rezervă).
CCC.132 Sursele de lumină de rezervă vor fi alimentate pentru activitatea normală oriunde în clădire.
Însă în caz de defecţiune a energiei principale, se acceptă scăderea condiţiilor de lumină (culoarea
luminii, variaţii de putere şi umbrele nu vor conta).
CCC.133 Toate căile şi ieşirile vor avea lumină alimentată cu energie proprie, care vor funcţiona
automat în cazul în care se defectează energia principală. Toate aceste lămpi vor avea indicator de
baterie şi semnul de “IEŞIRE”
CCC.134 Planul iluminării va fi făcut de un arhitect specializat. Acest plan va fi dezvoltat sub
îndrumarea Consultantului iar Clientul va trebui să fie de acord cu el. O atenţie deosebită se
acordă Camerei de Control, acolo unde planul de iluminare trebuie îndrumat de asemenea şi de
specialistul în peretele video (de la furnizorul peretelui video) pentru asigurarea celor mai bune
condiţii de vizionare.
CCC.135 Contractantul va lua în considerare necesitatea şi aplicabilitatea diverselor nivele de
iluminare, controalele întrerupătoarelor, iluminarea birourilor şi iluminarea încastrată, în mod
particular cu privire la strălucirea din monitoarele TV.
CCC.136 Fiecare loc din clădire va fi iluminat în concordanţă cu necesitatea locală, însă peste tot
iluminarea trebuie să fie suficientă pentru activitatea normală şi în concordanţă cu punctele înalte.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
CCC.137 Dispozitivele de iluminare vor fi plasate, echipate şi orientate în aşa fel încât să se obţină
lumină uniformă în concordanţă cu planul de iluminare. La sfârşitul lucrărilor vor fi verificaţi
parametrii.
CCC.138 In condiţii normale, nu se acceptă umbre de lumină semnificative în zonele operaţionale şi
birourile de lucru.
CCC.139 Culoarea de bază a luminii va fi albă pretutindeni. Sunt acceptate variaţii scăzute de lumină
în concordanţă cu proiectarea arhitecturală. Sub culoarea trebuie să fie identică (cameră,
coridoare sau altele), neavând importanţă dimensiunile spaţiului.
CCC.140 Design-ul lămpilor va fi stabilit de arhitectul proiectant in concordanţă cu desenul de
proiectarea a fiecarei camere.
CCC.141 La sfârşitul lucrărilor, Constructorul trebuie să prezinte Clientului toate planurile de
iluminare şi toate schemele şi planurile electrice pentru circuitele de iluminare.
CCC.142 Iluminarea va fi realizata conform Normativului pentru Instalaţiile Electrice Român (I-7).
CCC.143 Iluminarea localizată a ecranului de control şi pupitrului de control poate fi
corespunzătoare. În toate cazurile, trebuie acordată atenţie umbrelor şi reflexiilor ascunse si
instrumentelor.
CCC.144 Acolo unde se folosesc diagrame de simulare de mari dimensiuni care trebuie văzute de la
distanta, se adopta o iluminare speciala de minim 500 lux pe diagrama. Pentru mentenanta, o
iluminare de cel puţin 150 lux trebuie sa fie asigurata pe suprafaţa corespunzătoare a panourilor
de control.
CCC.145 Camera de Control va fi încontinuu iluminată artificial; nu sunt acceptate surse externe de
iluminare.
CCC.146 Camera de Control va fi iluminată uniform, cu o singură sub culoare.
CCC.147 Camera de Control va fi iluminată în mod continuu, nefiind acceptate influenţe ale mobilei
sau echipamentelor tehnice (ecranul perete sau altele).
CCC.148 In Camera de Control nu sunt acceptate variaţii de lumină principală / lumină de rezervă.
CCC.149 Iluminarea va fi controlată manual, de la dispozitive de comutare amplasate în interiorul
camerei conform Normativului pentru Instalaţiile Electrice Român (I-7)
CCC.150 Sala de Echipamente va fi încontinuu iluminată artificial; surse de iluminare externe pot
exista, însă nu vor fi implicate în planul de iluminare.
CCC.151 Sala de Echipamente va fi iluminată uniform, cu o singură sub culoare.
CCC.152 Sala de Echipamente va fi iluminată continuu, nefiind acceptate influenţe ale mobilei sau
echipamentelor tehnice (rackuri de echipament sau şinele externe de cabluri).
CCC.153 In Sala de Echipamente nu sunt acceptate variaţii de putere ale luminii principală / luminii
de rezervă.
CCC.154 Scările şi coridoarele vor fi iluminate uniform, însă un plan special de lumină cu două sau
trei culori este acceptat.
CCC.155 Scările şi coridoarele vor fi iluminate continuu, nefiind acceptată nici o influenţă din partea
mobilei sau echipamentelor tehnice.
CCC.156 În cazul în care se defectează energia principală, iluminarea pe scari si coridoare poate fi
redusă, însă nivelul luminii trebuie să fie suficient pentru siguranţa la ieşire.
Retelele de alimentare cu energie electrica
CCC.157 Alimentarea electrică a intregii cladiri a Centrului de Comandă şi Supraveghere vor fi
dedicate cladirii si realizate special pentru aceasta, dintr-un singur punct de bransare.
CCC.158 Bransamentul Centrului de Comanda si Control trenbuie sa asigure suficienta energie
pentru intreaga cladire si toate echipamentele interioare si exterioare acesteia. In caz de
necesitate, se vor realiza previziuni si puncte de bransare pentru conexiuni aditionale.
CCC.159 Trebuie furnizate suficiente canale sau coşuri pentru transport sub podea pentru cabluri in
vederea distribuirii tuturor cablurilor ce pleacă din dulapul de distribuţie către cutiile de distribuţie
locale.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
CCC.160 Cablurile de date, telecom, FO şi CCTV si interconectare vor fi distribuite pe duşumeaua
falsa şi vor fi întinse ordonat şi clar etichetat.
CCC.161 În punctele unde sunt necesare îmbinări, fiecare cablu (livrat şi instalat în cadrul
Contractului) care urmează a fi mufat, va fi în mod clar etichetat de către Contractant. Materialele
utilizate pentru etichete şi anexe vor fi de asemenea manieră alese astfel încât textul să nu se
deprecieze in timp.
Prize de pământ şi protecţie la fulgere
CCC.162 Clădirea trebuie să fie echipată cu minim 2 prize de pământ, cel puţin una dintre ele fiind
rezervată pentru echipamentele de date şi comunicaţie din Centrul de Comandă şi Supraveghere.
Acele prize de pământ vor fi montate în locuri opuse ale clădirii.
CCC.163 Fiecare priză de pământ va fi realizată conform Normativului pentru Instalaţiile Electrice
Român (I-7). La livrarea sistemului, vor fi furnizate Clientului teste complete şi buletinul raportului
tehnic.
CCC.164 Este de asteptat ca la cladirea propusa sa existe cel putin o priza de pamant, dar
Constructorul va avea in vedere realizarea a cel putin unei (1) prize noi, independente.
CCC.165 Pe acoperisul cladririi va fi prevazut cel putin un paratraznet corespunzator, precum si o
banda de protectie metalica, bransata la o priza de pamant corespunzatoare.
Protecţia împotriva incendiilor
CCC.166 Centrul de Comandă şi Supraveghere va avea propriul său sistem de alarmă în caz de
incendii.
CCC.167 Sistemul de alarmă în caz de incendii va fi alcătuit dintr-o unitate centrală, senzori de
incendiu şi temperatură, butoane de incendiu, sirenă şi interfaţă pentru transmiterea alarmei la
alte entităţi (dispecerate de securitate, pompieri, etc.) şi o ieşire pentru interfaţă cu un sistem de
stingere automat.
CCC.168 Unitatea centrală de alarmă împotriva incendiilor va avea un panou de utilizator dedicat
care poate fi inclus în unitatea principală sau poate fi extern. Acest panou va permite utilizatorilor
să folosească unitatea centrală principală şi va avea o afişare alfanumerică pentru informarea
utilizatorului despre statutul şi zonele de alarmă sau senzori.
CCC.169 Sistemul va avea senzori de fum & temperatură, amplasaţi astfel încât să asigure protecţia
totală asupra tuturor zonelor Centrului de Comandă şi Control conectate la unitatea principală de
alarmă. Tehnologia de detectare a fumului trebuie să fie optică (nefiind acceptaţi senzori
radioactivi). Senzorul va detecta de asemenea şi limitele de temperatură (tipic pentru +55 ºC) sau
media temperaturii (tipic mai mult decât 5 º / minut).
CCC.170 Toţi senzorii vor fi amplasaţi conform specificaţiilor tehnice în aşa fel încât să acopere
întreg spaţiul. Nu sunt acceptate zone neacoperite.
CCC.171 Senzorii de incendiu vor fi plasati in fiecare duşumea, vizibil şi cu acces uşor. Butoanele de
incendiu vor fi amplasate în fiecare cameră (lângă uşă, cel puţin un buton pentru camerele mici şi
cel puţin 2 butoane pentru camerele mari), coridor şi locurile tehnice. Oricum, butoanele de
incendiu vor fi amplasate lângă fiecare uşă.
CCC.172 Butoanele de incendiu vor fi standard, de culoare roşie, cu geam casant.
CCC.173 Toţi detectorii vor fi controlaţi independent, prin propria bucla sau adresare.
CCC.174 In cazul tavanului fals (camera de comandă sau zonele tehnice) în spaţiul fals (între tavanul
fals şi structura clădirii) vor fi plasaţi senzori de incendiu care vor putea asigura supravegherea
acestui spaţiu în întregime.
CCC.175 In cazul podelei false (camera de comandă sau zonele tehnice) în spaţiul fals (între podeaua
falsa şi structura clădirii) vor fi plasaţi senzori de incendiu care vor putea asigura supravegherea
acestui spaţiu în întregime.
CCC.176 Pentru acţiuni manuale sistemul de alarmă împotriva incendiilor va avea butoane de
incendiu plasate în fiecare cameră (lângă fiecare intrare / ieşire) şi pe coridoare. Butoanele de
incendiu vor fi proiectate standard (butoane cu geam casabil), de culoare roşie.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
CCC.177 Toate conectările electronice la sistemul de alarmă în caz de incendiu se vor face prin
cabluri specializate – cabluri protejate prin silicon, rezistente la foc si fără halogeni.
CCC.178 Unitatea de alarmă în caz de incendiu va avea o soluţie locală de energie de rezervă (baterii
reîncărcabile) calculate în aşa fel încât să asigure funcţionalitatea soluţiei locale de securitate
(alarma din interior şi de perimetru) pentru cel puţin 24 ore în stand-by şi 30 minute alarmă.
CCC.179 Alarma va avea o sirenă locală optică acustică, plasată extern. Sirena va fi alimentată
propriu (cu baterii reîncărcabile) şi va asigura alarma chiar în cazul defectării sistemului principal
(inclusiv tăierea firelor). Conform standardului, sirena alarmei împotriva incendiilor va fi de culoare
roşie.
CCC.180 Unitatea de alarmă în caz de incendiu va putea înregistra cel puţin 128 evenimente
(diafragmă internă) care pot fi afişate local sau descărcate pe un computer local. Diafragma
evenimentelor se va şterge automat pentru a oferi ultimele 128 evenimente. În acest fel se solicită
ca sistemul diafragmei să aibă ceas în timp real.
CCC.181 Alarma în caz de incendiu va avea o soluţie de dezarmare care va permite utilizatorilor să
oprească alarma, împiedice funcţionalităţile sau să reseteze senzorii sau tabloul. Acest lucru va
putea fi realizat doar local, utilizând tastatură codată consacrată sau cheie securizată.
CCC.182 Alarma în caz de incendiu va fi complet independentă de sistemul de alarmă.
CCC.183 Sistemul de Alarma în caz de incendiu va fi în conformitate cu standardele de securitate
(Legea Română nr. 333 / 2003 şi alte Standarde Tehnice). Proiectantul şi sub contractantul
implementării Sistemului de Alarma în caz de incendiu vor fi autorizaţi conform Legii Române no.
333 / 2003 şi instrucţiunilor legii aplicabile.
CCC.184 Contractantul va furniza stingătoare de incendiu corespunzătoare în fiecare cameră din
Centrul de Control necesare punerii în aplicare a regulamentelor clădirii şi cele de siguranţă. Toate
stingătoarele vor fi sigure din punct de vedere electric.
Alimentare cu energie electrica
ENERGO.1 Alimentarea cu energie electrica va fi organizat in doua nivele: statie de curent (UPS) si
generator.
ENERGO.2 UPS-ul va trebuie sa asigure continuu curentul electric, fara timpi-morti (circuitele de
comutare trebuie sa fie 100% electronice cu sisteme de fiabilitate ridicata) si sa asigure alimentare
continua pentru minim 15 minute de la prima cadere sau variatie, in conditii de consum maxim.
ENERGO.3 Nivelul de statie de curent va include un grup de baterii de back-up, ce vor incarca sistemul
si un invertor de curent. Invertorul va fi integral electronic, fara nici un element de comutare
electro-mecanic pentru linia de furnizare a curentului. Comutarea se va realize in sincron cu linia de
furnizare a curentului, intr-un timp foarte mic(mai putin de 3 ms).
ENERGO.4 Toate echipamentele de back-up al curentului vor fi amplasate in Sala de echipamente.
ENERGO.5 Cerinte tehnice minime pentru statia de back-up de curent:
a. Parametrii de intrare
o Voltajul furnizarii de curent: typ 200 - 240 V.ac / 50Hz
o Voltajul bateriilor: 180 – 240 V.dc
b. Parametrii de iesire
o Voltajul de iesire: 220Vac (+/- 4%), fiecare faza
o Frecventa de iesire: 50Hz (+/- 0.5 %)
o Unda de iesire: sinusoidala
o Capacitate: min 20KVA
c. Putere: 15KW
o Capacitatea de suprasarcina: min. 110% pentru cel putin 2 min
o Curent alternativ: Mod Stand-by / rezerva calda
o Timpul de comutare: mai putin de 3 ms
o Timp suport: 15 min
d. Alti parametri:
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
o Metoda de comutare: statica, integral electronica, sincron cu reteaua de
alimentare
o Protectii: scurt-circuit, suprasarcina
e. Semnalizare: locala si transfer de date
ENERGO.6 Din motive de siguranta, camera in care se afla grupul de baterii va fi echipat cu senzori
specifici de gaz si sisteme de ventilatie automatice.
ENERGO.7 Aerul si circuitul de ventilatie al acestei camere va fi absolut diferit si independent de
celelalte sisteme ale cladirii.
ENERGO.8 Generatorul de Curent va fi creat pe o platforma standard, cu un motor pe combustibil si
un generator tri-fazic. Din motive de eficienta si fiabilitate motorul va fi unul Diesel.
ENERGO.9 Generatorul de Curent va fi capabil sa porneasca automat in momentul in care sistemul
UPS are un nivel scazut de curent( un algoritm de pornire va fi stabilit in conformitate cu
specificatiile tehnice ale UPS-ului), avand capacitatea de a alimenta cu curent intreg centrul de
comanda, facilitatile adiacente si bateriile UPS-ului. Generatorul se va opri numai dupa ce sursa de
curent principala reporneste sau in momentul cand bateriile sunt reincarcate cu cel putin 90% din
capacitatea nominala.
ENERGO.10 Generatorul va fi capabil sa functioneze continuu, la capacitate maxima, pentru cel putin 2
zile. Alta facilitate a generatorului va fi aceea de a putea fi umplut cu combustibil (diesel) chiar si in
conditii de functionare(contructorul se va asigura de toate conditiile necesare pentru aceasta
umplere de combustibil sa se realizeze in siguranta).
ENERGO.11 Generatorul va fi echipat cu sisteme de reducere a zgomotului si absorbtie a vibratiilor
astfel incat sa nu devina un factor de tulburare a activitatii in Centru de Comanda si Control.
Deasemenea, sistemul de evacuare va avea tevi si filter conform normelor ecologice actuale.
ENERGO.12 Cerintele minime tehnice pentru Generatorul de Curent:
a. Parametrii de iesire:
o Voltajul de iesire: 220Vac (+/- 8 %)
o Frecventa de iesire: 50Hz (+/- 3 %)
o Unda la iesire: sinusoidala
o Puterea de iesire:150KVA
o Capacitatea de suprasarcina: min. 110% pentru cel putin 5 min
o Putere alternativa: nu
b. Alti parametri:
o Alimentare / combustibil: Motorina
o Metoda de comutare: comutatie cu releu sau contactor static
o Protectii: scurt-circuit, suprasarcina
o Semnalizare: locala si transfer de date
o Auto start / auto stop yes / yes
ENERGO.13 Din motive de siguranta, camera in care se afla generatorul de curent va fi echipat cu
senzori specifici de gaz si sisteme de ventilatie automatice.
ENERGO.14 Aerul si circuitul de ventilatie al camerei generatorului va fi absolut diferit si independent
de celelalte sisteme ale cladirii.
3.2. LUCRARI SPECIFICE LA INTERSECTII
3.2.1. Calea Șagului – Bujorilor (1A01)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
S-a prevăzut montarea unui stâlp cu consolă pentru a creşte vizibilitatea semafoarelor pentru vehicule la
min. 50 m (conform STAS 1848/) şi a 2 stâlpi pentru semafoare pentru vehicule şi pietoni.
Se va monta 1 semafor pentru vehicule pe consolă, 2 semafoare pentru vehicule pe stâlp, 2 semafoare
prim-vehicul.
Se vor monta 2 semafoare de pietoni,.
Legăturile între stâlpii de susţinere a semafoarelor cu automatul de dirijare se vor realiza printr-o canalizaţie
electrică subterană proprie.
Aceasta canalizaţie se va realiza prin săpătură deschisă, respectând cotele minime de 0.75 m, sub cota
superioară a părţii carosabile, şi de 0.45 m sub cota superioară a trotuarului sau a spaţiului verde, conform
detaliului de canalizaţie electrică anexat.
Pentru traseele principale de canalizaţie se vor folosi 2 tuburi PHDE d=110mm, iar legăturile cu stâlpii se vor
executa cu 1 tub PHDE d=63mm.
În punctele de traversare a părţii carosabile şi la schimbarea de direcţie a traseului canalizaţia este
prevăzută cu camere de tragere, din beton de ciment, 64x64, conform planului de canalizaţie anexat.
Cablurile electrice care fac legătura între semafoare şi automatul de dirijare sunt de tipul Csyy 3-19x1.5.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 3 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 1 cameră video in intersectie.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
S-a prevăzut amplasarea a cate unui sistem radar fix cu bucle inductive pentru detecția vitezei pe fiecare
bandă de circulație, pe ambele sensuri, pe Calea Sagului, conform planşelor anexate.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la echipamentul radar se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty 4x2x0.8.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.2. Calea Șagului – Ana Ipătescu (1A02)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul.
S-a prevăzut montarea a 2 stâlpi cu consolă pentru a creşte vizibilitatea semafoarelor pentru vehicule la
min. 50 m (conform STAS 1848/) şi a 23 stâlpi pentru semafoare pentru vehicule şi pietoni.
Se vor monta 2 semafoare pentru vehicule pe consolă, 16 semafoare pentru vehicule, 16 semafoare prim-
vehicul şi 2 semafoare tramvai pe stâlp.
Se vor monta 16 semafoare de pietoni.
Legăturile între stâlpii de susţinere a semafoarelor cu automatul de dirijare se vor realiza printr-o canalizaţie
electrică subterană proprie.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Aceasta canalizaţie se va realiza prin săpătură deschisă, respectând cotele minime de 0.75 m, sub cota
superioară a părţii carosabile, şi de 0.45 m sub cota superioară a trotuarului sau a spaţiului verde, conform
detaliului de canalizaţie electrică anexat.
Pentru traseele principale de canalizaţie se vor folosi 2 tuburi PHDE d=110mm, iar legăturile cu stâlpii se vor
executa cu 1 tub PHDE d=63mm.
În punctele de traversare a părţii carosabile şi la schimbarea de direcţie a traseului canalizaţia este
prevăzută cu camere de tragere, din beton de ciment, 64x64, conform planului de canalizaţie anexat.
Cablurile electrice care fac legătura între semafoare şi automatul de dirijare sunt de tipul Csyy 3-19x1.5.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 11 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 1 camera video in intersectie si un media convertor.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.3. Calea Șagului – Liviu Rebreanu (1A03)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
Se coordonează intersecția în sistem adaptiv.
Automatul de trafic este comun cu trecerea de pietoni 1TP1.
Se introduc switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 9 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
S-a prevăzut amplasarea unui panou cu mesaje variabile, pe Calea Sagului, pe intrarea în intersecție dinspre
sud, conform planșelor anexate.
S-a prevăzut amplasarea a 4 sisteme detecție trecere pe roșu, câte unul pe fiecare ieșire din intersecție,
conform planșelor anexate.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
3.2.4. Liviu Rebreanu – Ranetti (1A04)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
Se coordonează intersecția în sistem adaptiv.
Se introduc switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 6 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.5. Liviu Rebreanu – Hebe (1A05)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
Se coordonează intersecția în sistem adaptiv.
Se introduc switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 6 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.6. Liviu Rebreanu – C. Brâncoveanu (1A06)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
Se coordonează intersecția în sistem adaptiv. Controlerul este comun cu intersecția S32.
Se introduc switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 8 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.7. Liviu Rebreanu – Ulpia Traiana (1A07)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 6 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.8. Liviu Rebreanu – Drubeta (1A08)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
Se coordonează intersecția în sistem adaptiv.
Se introduc switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 5 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.9. Liviu Rebreanu – Salcâmilor (1A09)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
Se coordonează intersecția în sistem adaptiv.
Se introduc switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 5 bucle de detecţie inductive, pe ieşirile de pe Bd. Liviu Rebreanu, respectiv str.
Salcâmilor spre sud, câte una pentru fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
S-a prevăzut amplasarea a cate unui sistem radar fix cu bucle inductive pentru detecția vitezei pe fiecare
bandă de circulație, pe ambele sensuri, pe Liviu Rebreanu, conform planşelor anexate.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.10. Liviu Rebreanu – Cosminului (1A10)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
Se coordonează intersecția în sistem adaptiv.
Se introduc switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 6 bucle de detecţie inductive, pe ieşirile de pe Bd. Liviu Rebreanu, respectiv str.
Cosminului spre nord, câte una pentru fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
3.2.11. Liviu Rebreanu – Calea Martirilor 1989 (1A11)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 10 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planului cu numerotarea semafoarelor.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.12. Arieș – Surorile Caceu (Piața Tineretului) (1A12)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
Se coordonează intersecția în sistem adaptiv.
Se introduc switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 7 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.13. Ripensia – 1 Decembrie (1A13)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
Se coordonează intersecția în sistem adaptiv.
Se introduc switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 4 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.14. Ripensia – Eroilor de la Tisa (1A14)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
Se coordonează intersecția în sistem adaptiv.
Se introduc switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 4 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.15. Cluj – 1 Decembrie (1A15)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
Se coordonează intersecția în sistem adaptiv.
Se introduc switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 5 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.16. Cluj – Eroilor de la Tisa (1A16)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
Se coordonează intersecția în sistem adaptiv.
Se introduc switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 6 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.17. Michelangelo – Loga (1A17)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul.
S-a prevăzut amplasarea a 6 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.18. Michelangelo – Eminescu (1A18)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
Se coordonează intersecția în sistem adaptiv.
Se introduc switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 7 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.19. Michelangelo – I.C. Brătianu (1A19)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul.
S-a prevăzut montarea unui stâlp cu consolă şi a 18 stâlpi pentru semafoare pentru vehicule şi pietoni.
Se va monta 1 semafor pentru vehicule pe consolă, 19 semafoare pentru vehicule pe stâlp, 19 semafoare
prim-vehicul.
Se vor monta 8 semafoare de pietoni, dintre care două sunt acţionate cu buton.
Legăturile între stâlpii de susţinere a semafoarelor cu automatul de dirijare se vor realiza printr-o canalizaţie
electrică subterană proprie.
Aceasta canalizaţie se va realiza prin săpătură deschisă, respectând cotele minime de 0.75 m, sub cota
superioară a părţii carosabile, şi de 0.45 m sub cota superioară a trotuarului sau a spaţiului verde, conform
detaliului de canalizaţie electrică anexat.
Pentru traseele principale de canalizaţie se vor folosi 2 tuburi PHDE d=110mm, iar legăturile cu stâlpii se vor
executa cu 1 tub PHDE d=63mm.
În punctele de traversare a părţii carosabile şi la schimbarea de direcţie a traseului canalizaţia este
prevăzută cu camere de tragere, din beton de ciment, 64x64, conform planului de canalizaţie anexat.
Cablurile electrice care fac legătura între semafoare şi automatul de dirijare sunt de tipul Csyy 3-19x1.5.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 4 bucle de detecţie inductive, pe ieşirile de pe Bd. Brătianu, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 3 camere video in intersectie si 3 media convertoare.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
3.2.20. I.C. Brătianu – Bd. Revolutiei din 1989 – Hector (1A20)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 7 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
S-a prevăzut amplasarea a 3 sisteme detecție trecere pe roșu, câte unul pe fiecare ieșire din intersecție,
conform planșelor anexate.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.21. Piata I.C. Brătianu (1A21)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
Se coordonează intersecția în sistem adaptiv.
Se introduc switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 8 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
S-a prevăzut amplasarea a 8 sisteme detecție trecere pe roșu, câte unul pe fiecare ieșire din intersecție,
conform planșelor anexate.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.22. Oituz – Calea Al. I. Cuza – Gheorghe Dima (Piața Mărăști) (1A22)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul
S-a prevăzut montarea a 12 stâlpi pentru semafoare pentru vehicule şi pietoni.
Se vor monta 9 semafoare pentru vehicule pe stâlp, 9 semafoare prim-vehicul.
Se vor monta 6 semafoare de pietoni, fiecare având şi un dispozitiv acustic.
S-a prevăzut montarea a 3 semafoare verde dreapta clipitor, conform planşei anexate.
Legăturile între stâlpii de susţinere a semafoarelor cu automatul de dirijare se vor realiza printr-o canalizaţie
electrică subterană proprie.
Aceasta canalizaţie se va realiza prin săpătură deschisă, respectând cotele minime de 0.75 m, sub cota
superioară a părţii carosabile, şi de 0.45 m sub cota superioară a trotuarului sau a spaţiului verde, conform
detaliului de canalizaţie electrică anexat.
Pentru traseele principale de canalizaţie se vor folosi 2 tuburi PHDE d=110mm, iar legăturile cu stâlpii se vor
executa cu 1 tub PHDE d=63mm.
În punctele de traversare a părţii carosabile şi la schimbarea de direcţie a traseului canalizaţia este
prevăzută cu camere de tragere, din beton de ciment, 64x64, conform planului de canalizaţie anexat.
Cablurile electrice care fac legătura între semafoare şi automatul de dirijare sunt de tipul Csyy 3-19x1.5.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 6 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.23. Piata Consiliul Europei (1A23)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
Se coordonează intersecția în sistem adaptiv. Se introduc switch, router și alte echipamente de conectare la
rețea, daca este cazul.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
Se coordonează intersecția în sistem adaptiv. Se introduc switch, router și alte echipamente de conectare la
rețea, daca este cazul.
S-a prevăzut amplasarea a 11 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
S-a prevăzut amplasarea a 3 panouri cu mesaje variabile, respectiv pe Calea Torontalului, Calea Aradului si
Calea Sever Bocu, pe intrarea în intersecție dinspre nord, conform planșelor anexate.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.24. Calea Șagului – Verdi – Mureș (1TP1)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut utilizarea unui automat de trafic comun cu intersecţia 1A03, amplasat în aceasta din urmă.
S-a prevăzut amplasarea a 4 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 1 camere video in intersectie.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.25. Cluj – trecere pietoni la Universitate (1TP2)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul
S-a prevăzut amplasarea a 4 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 1 camere video in intersectie.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.26. I.C. Brătianu - Grozăvescu (1TP3)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul
S-a prevăzut montarea a 2 stâlpi cu consolă pentru a creşte vizibilitatea semafoarelor pentru vehicule la
min. 50 m (conform STAS 1848/).
Se vor monta 2 semafoare pentru vehicule pe consolă, 2 semafoare pentru vehicule pe stâlpii cu consolă, 2
semafoare prim-vehicul.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Se vor monta 2 semafoare de pietoni, pe stâlpii cu consolă, fiecare având câte un dispozitiv acustic şi câte
un buton de acţionare.
Legăturile între stâlpii de susţinere a semafoarelor cu automatul de dirijare se vor realiza printr-o canalizaţie
electrică subterană proprie.
Aceasta canalizaţie se va realiza prin săpătură deschisă, respectând cotele minime de 0.75 m, sub cota
superioară a părţii carosabile, şi de 0.45 m sub cota superioară a trotuarului sau a spaţiului verde, conform
detaliului de canalizaţie electrică anexat.
Pentru traseele principale de canalizaţie se vor folosi 2 tuburi PHDE d=110mm, iar legăturile cu stâlpii se vor
executa cu 1 tub PHDE d=63mm.
În punctele de traversare a părţii carosabile şi la schimbarea de direcţie a traseului canalizaţia este
prevăzută cu camere de tragere, din beton de ciment, 64x64, conform planului de canalizaţie anexat.
Cablurile electrice care fac legătura între semafoare şi automatul de dirijare sunt de tipul Csyy 3-19x1.5.
S-a prevăzut amplasarea a 5 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 1 camere video in intersectie.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.27. Piața Iuliu Maniu (2A01)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul
S-a prevăzut montarea a 21 stâlpi pentru semafoare pentru vehicule şi pietoni.
Se vor monta 16 semafoare pentru vehicule pe stâlp, 16 semafoare prim-vehicul.
Se vor monta 10 semafoare de pietoni, din care 8 cu câte un dispozitiv acustic.
S-a prevăzut montarea unui semafor verde dreapta clipitor, conform planşei anexate.
Legăturile între stâlpii de susţinere a semafoarelor cu automatul de dirijare se vor realiza printr-o canalizaţie
electrică subterană proprie.
Aceasta canalizaţie se va realiza prin săpătură deschisă, respectând cotele minime de 0.75 m, sub cota
superioară a părţii carosabile, şi de 0.45 m sub cota superioară a trotuarului sau a spaţiului verde, conform
detaliului de canalizaţie electrică anexat.
Pentru traseele principale de canalizaţie se vor folosi 2 tuburi PHDE d=110mm, iar legăturile cu stâlpii se vor
executa cu 1 tub PHDE d=63mm.
În punctele de traversare a părţii carosabile şi la schimbarea de direcţie a traseului canalizaţia este
prevăzută cu camere de tragere, din beton de ciment, 64x64, conform planului de canalizaţie anexat.
Cablurile electrice care fac legătura între semafoare şi automatul de dirijare sunt de tipul Csyy 3-19x1.5.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 9 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
S-a prevăzut amplasarea a 2 panouri cu mesaje variabile, respectiv pe Calea Sagului, pe intrarea în
intersecție dinspre sud si pe str.Budai Deleanu, pe intrarea dinspre vest, conform planșelor anexate.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.28. Bd. 16 Decembrie 1989 – Iancu Văcărescu (2A02)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul
S-a prevăzut montarea a 4 stâlpi pentru semafoare pentru vehicule şi pietoni.
Se vor monta 4 semafoare pentru vehicule pe stâlp, 4 semafoare prim-vehicul.
Se vor monta 4 semafoare de pietoni, fiecare având buton de acţionare.
Legăturile între stâlpii de susţinere a semafoarelor cu automatul de dirijare se vor realiza printr-o canalizaţie
electrică subterană proprie.
Aceasta canalizaţie se va realiza prin săpătură deschisă, respectând cotele minime de 0.75 m, sub cota
superioară a părţii carosabile, şi de 0.45 m sub cota superioară a trotuarului sau a spaţiului verde, conform
detaliului de canalizaţie electrică anexat.
Pentru traseele principale de canalizaţie se vor folosi 2 tuburi PHDE d=110mm, iar legăturile cu stâlpii se vor
executa cu 1 tub PHDE d=63mm.
În punctele de traversare a părţii carosabile şi la schimbarea de direcţie a traseului canalizaţia este
prevăzută cu camere de tragere, din beton de ciment, 64x64, conform planului de canalizaţie anexat.
Cablurile electrice care fac legătura între semafoare şi automatul de dirijare sunt de tipul Csyy 3-19x1.5.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 4 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.29. Bd. 16 Decembrie 1989 – Bd. C.Brâncoveanu – Bd. Gen. Ion Dragalina (2A03)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
Se coordonează intersecția în sistem adaptiv. Se introduc switch, router și alte echipamente de conectare la
rețea, daca este cazul.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 8 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.30. Bd. 16 Decembrie 1989 – AL. Odobescu – Ion Ghica (2A04)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul
S-a prevăzut montarea a 2 stâlpi cu consolă pentru a creşte vizibilitatea semafoarelor pentru vehicule la
min. 50 m (conform STAS 1848/) şi a 6 stâlpi pentru semafoare pentru vehicule şi pietoni.
Se vor monta 2 semafoare pentru vehicule pe consolă, 4 semafoare pentru vehicule pe stâlp, 4 semafoare
prim-vehicul.
Se vor monta 8 semafoare de pietoni.
Legăturile între stâlpii de susţinere a semafoarelor cu automatul de dirijare se vor realiza printr-o canalizaţie
electrică subterană proprie.
Aceasta canalizaţie se va realiza prin săpătură deschisă, respectând cotele minime de 0.75 m, sub cota
superioară a părţii carosabile, şi de 0.45 m sub cota superioară a trotuarului sau a spaţiului verde, conform
detaliului de canalizaţie electrică anexat.
Pentru traseele principale de canalizaţie se vor folosi 2 tuburi PHDE d=110mm, iar legăturile cu stâlpii se vor
executa cu 1 tub PHDE d=63mm.
În punctele de traversare a părţii carosabile şi la schimbarea de direcţie a traseului canalizaţia este
prevăzută cu camere de tragere, din beton de ciment, 64x64, conform planului de canalizaţie anexat.
Cablurile electrice care fac legătura între semafoare şi automatul de dirijare sunt de tipul Csyy 3-19x1.5.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 6 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.31. Bd. 16 Decembrie 1989 – Gh. Doja (2A05)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul
S-a prevăzut montarea a 8 stâlpi pentru semafoare pentru vehicule şi pietoni.
Se vor monta 4 semafoare pentru vehicule, 4 semafoare prim-vehicul şi 3 semafoare tramvai pe stâlp.
Se vor monta 10 semafoare de pietoni.
Legăturile între stâlpii de susţinere a semafoarelor cu automatul de dirijare se vor realiza printr-o canalizaţie
electrică subterană proprie.
Aceasta canalizaţie se va realiza prin săpătură deschisă, respectând cotele minime de 0.75 m, sub cota
superioară a părţii carosabile, şi de 0.45 m sub cota superioară a trotuarului sau a spaţiului verde, conform
detaliului de canalizaţie electrică anexat.
Pentru traseele principale de canalizaţie se vor folosi 2 tuburi PHDE d=110mm, iar legăturile cu stâlpii se vor
executa cu 1 tub PHDE d=63mm.
În punctele de traversare a părţii carosabile şi la schimbarea de direcţie a traseului canalizaţia este
prevăzută cu camere de tragere, din beton de ciment, 64x64, conform planului de canalizaţie anexat.
Cablurile electrice care fac legătura între semafoare şi automatul de dirijare sunt de tipul Csyy 3-19x1.5.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 10 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.32. Bd. 16 Decembrie 1989 – Spl. Tudor Vladimirescu (2A06)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
Se coordonează intersecția în sistem adaptiv. Se introduc switch, router și alte echipamente de conectare la
rețea, daca este cazul.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 5 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea unui stâlp cu consolă înalt şi a unui detector video pe consolă, poziţionat deasupra
liniei de tramvai, pe ieşirea Bd. 16 Decembrie 1989, spre nord.
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.33. Bd. 16 Decembrie 1989 – Bd. Regele Ferdinand (2A07)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
Se coordonează intersecția în sistem adaptiv. Se introduc switch, router și alte echipamente de conectare la
rețea, daca este cazul.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 5 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea unui stâlp cu consolă înalt şi a unui detector video pe consolă, poziţionat deasupra
liniei de tramvai, pe ieşirea Bd. 16 Decembrie 1989, spre nord.
S-a prevăzut montarea a 1 camera video in intersectie.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.34. Piața Regina Maria (2A08)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
Se coordonează intersecția în sistem adaptiv. Se introduc switch, router și alte echipamente de conectare la
rețea, daca este cazul.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 7 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.35. Republicii – Circumvalațiunii – Jiul (2A09)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut semaforizarea bretelei de intrare de pe Circumvalaţiunii pe Republicii, spre sud.
Se coordonează intersecția în sistem adaptiv. Se introduc switch, router și alte echipamente de conectare la
rețea, daca este cazul.
S-a prevăzut montarea suplinentară a 2 stâlpi cu consolă pentru a creşte vizibilitatea semafoarelor pentru
vehicule la min. 50 m (conform STAS 1848/) şi a 2 stâlpi pentru semafoare pentru vehicule şi pietoni.
Se vor monta 2 semafoare pentru vehicule pe consolă, 3 semafoare pentru vehicule pe stâlp, 3 semafoare
prim-vehicul.
Se vor monta 4 semafoare de pietoni, fiecare având şi un dispozitiv acustic.
Legăturile între stâlpii de susţinere a semafoarelor nou instalate, cu automatul de dirijare se vor realiza
printr-o canalizaţie electrică subterană proprie.
Aceasta canalizaţie se va realiza prin săpătură deschisă, respectând cotele minime de 0.75 m, sub cota
superioară a părţii carosabile, şi de 0.45 m sub cota superioară a trotuarului sau a spaţiului verde, conform
detaliului de canalizaţie electrică anexat.
Pentru traseele principale de canalizaţie se vor folosi 2 tuburi PHDE d=110mm, iar legăturile cu stâlpii se vor
executa cu 1 tub PHDE d=63mm.
În punctele de traversare a părţii carosabile şi la schimbarea de direcţie a traseului canalizaţia este
prevăzută cu camere de tragere, din beton de ciment, 64x64, conform planului de canalizaţie anexat.
Cablurile electrice care fac legătura între semafoare şi automatul de dirijare sunt de tipul Csyy 3-19x1.5.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 7 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
S-a prevăzut amplasarea a 2 sisteme detecție trecere pe roșu, câte unul pe fiecare ieșire din intersecție de
pe str. Republicii, conform planșelor anexate.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.36. Circumvalatiunii – Brediceanu (2A10)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
Se coordonează intersecția în sistem adaptiv. Se introduc switch, router și alte echipamente de conectare la
rețea, daca este cazul.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 6 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
S-a prevăzut amplasarea a cate unui sistem radar fix cu bucle inductive pentru detecția vitezei pe fiecare
bandă de circulație, pe ambele sensuri, pe str. Brediceanu, conform planşelor anexate.
S-a prevăzut amplasarea a 4 sisteme detecție trecere pe roșu, câte unul pe fiecare ieșire din intersecție,
conform planșelor anexate.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.37. Circumvalatiunii – Gheorghe Lazar (2A11)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
Se coordonează intersecția în sistem adaptiv. Se introduc switch, router și alte echipamente de conectare la
rețea, daca este cazul.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 8 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
S-a prevăzut amplasarea a 4 sisteme detecție trecere pe roșu, câte unul pe fiecare ieșire din intersecție,
conform planșelor anexate.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.38. Circumvalatiunii – Burebista (2A12)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
Se coordonează intersecția în sistem adaptiv. Se introduc switch, router și alte echipamente de conectare la
rețea, daca este cazul.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 5 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 1 camera video in intersectie.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.39. Calea Șagului – Ioan Rusu Șirianu (2TP1)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul
S-a prevăzut montarea a 2 stâlpi pentru semafoare pentru vehicule şi pietoni.
Se vor monta 2 semafoare pentru vehicule pe stâlp, 2 semafoare prim-vehicul.
Se vor monta 2 semafoare de pietoni, fiecare având şi un dispozitiv acustic şi buton de acţionare.
Legăturile între stâlpii de susţinere a semafoarelor cu automatul de dirijare se vor realiza printr-o canalizaţie
electrică subterană proprie.
Aceasta canalizaţie se va realiza prin săpătură deschisă, respectând cotele minime de 0.75 m, sub cota
superioară a părţii carosabile, şi de 0.45 m sub cota superioară a trotuarului sau a spaţiului verde, conform
detaliului de canalizaţie electrică anexat.
Pentru traseele principale de canalizaţie se vor folosi 2 tuburi PHDE d=110mm, iar legăturile cu stâlpii se vor
executa cu 1 tub PHDE d=63mm.
În punctele de traversare a părţii carosabile şi la schimbarea de direcţie a traseului canalizaţia este
prevăzută cu camere de tragere, din beton de ciment, 64x64, conform planului de canalizaţie anexat.
Cablurile electrice care fac legătura între semafoare şi automatul de dirijare sunt de tipul Csyy 3-19x1.5.
S-a prevăzut amplasarea a 4 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 1 camere video in intersectie.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.40. Piața Mocioni (2TP2)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
S-a prevăzut montarea a 2 stâlpi cu consolă pentru a creşte vizibilitatea semafoarelor pentru vehicule la
min. 50 m (conform STAS 1848/), a 7 stâlpi pentru semafoare pentru vehicule, tramvai şi pietoni.
Se va monta 1 semafor pentru tramvai pe consolă, 5 semafoare pentru vehicule, 5 semafoare prim-vehicul
şi 1 semafor tramvai pe stâlp.
Se vor monta 10 semafoare de pietoni , fiecare având şi un dispozitiv acustic şi buton de acţionare.
S-a prevăzut montarea unui semafor galben intermitent pietoni, conform planşei anexate.
Legăturile între stâlpii de susţinere a semafoarelor cu automatul de dirijare se vor realiza printr-o canalizaţie
electrică subterană proprie.
Aceasta canalizaţie se va realiza prin săpătură deschisă, respectând cotele minime de 0.75 m, sub cota
superioară a părţii carosabile, şi de 0.45 m sub cota superioară a trotuarului sau a spaţiului verde, conform
detaliului de canalizaţie electrică anexat.
Pentru traseele principale de canalizaţie se vor folosi 2 tuburi PHDE d=110mm, iar legăturile cu stâlpii se vor
executa cu 1 tub PHDE d=63mm.
În punctele de traversare a părţii carosabile şi la schimbarea de direcţie a traseului canalizaţia este
prevăzută cu camere de tragere, din beton de ciment, 64x64, conform planului de canalizaţie anexat.
Cablurile electrice care fac legătura între semafoare şi automatul de dirijare sunt de tipul Csyy 3-19x1.5.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 7 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea unui detector video pe stâlpul înalt cu consolă, conform planşei anexate.
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.41. Simion Bărnuțiu – Calea Dorobanților – Gh.Adam (Piața Gral V. Economu) (3A01)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
Se coordonează intersecția în sistem adaptiv. Se introduc switch, router și alte echipamente de conectare la
rețea, daca este cazul.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 7 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea unui stâlp cu consolă înalt şi a unui detector video pe consolă, poziţionat deasupra
liniei de tramvai, pe ieşirea Kogălniceanu, spre sud.
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
S-a prevăzut amplasarea a 4 sisteme detecție trecere pe roșu, câte unul pe fiecare ieșire din intersecție,
conform planșelor anexate.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.42. Simion Bărnuțiu – Renașterii (3A02)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul
S-a prevăzut montarea a 2 stâlpi cu consolă pentru a creşte vizibilitatea semafoarelor pentru vehicule la
min. 50 m (conform STAS 1848/) şi a 6 stâlpi pentru semafoare pentru vehicule şi pietoni.
Se vor monta 2 semafoare pentru vehicule pe consolă, 4 semafoare pentru vehicule pe stâlp, 4 semafoare
prim-vehicul.
Se vor monta 8 semafoare de pietoni, fiecare având şi un dispozitiv acustic.
Legăturile între stâlpii de susţinere a semafoarelor cu automatul de dirijare se vor realiza printr-o canalizaţie
electrică subterană proprie.
Aceasta canalizaţie se va realiza prin săpătură deschisă, respectând cotele minime de 0.75 m, sub cota
superioară a părţii carosabile, şi de 0.45 m sub cota superioară a trotuarului sau a spaţiului verde, conform
detaliului de canalizaţie electrică anexat.
Pentru traseele principale de canalizaţie se vor folosi 2 tuburi PHDE d=110mm, iar legăturile cu stâlpii se vor
executa cu 1 tub PHDE d=63mm.
În punctele de traversare a părţii carosabile şi la schimbarea de direcţie a traseului canalizaţia este
prevăzută cu camere de tragere, din beton de ciment, 64x64, conform planului de canalizaţie anexat.
Cablurile electrice care fac legătura între semafoare şi automatul de dirijare sunt de tipul Csyy 3-19x1.5.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 8 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
S-a prevăzut amplasarea a cate unui sistem radar fix cu bucle inductive pentru detecția vitezei pe fiecare
bandă de circulație, pe ambele sensuri, pe str. Simion Barnutiu, conform planşelor anexate.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.43. Simion Bărnuțiu – Samuil Micu (3A03)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul
S-a prevăzut montarea a 2 stâlpi cu consolă pentru a creşte vizibilitatea semafoarelor pentru vehicule la
min. 50 m (conform STAS 1848/) şi a 6 stâlpi pentru semafoare pentru vehicule şi pietoni.
Se vor monta 2 semafoare pentru vehicule pe consolă, 4 semafoare pentru vehicule pe stâlp, 4 semafoare
prim-vehicul.
Se vor monta 8 semafoare de pietoni, fiecare având şi un dispozitiv acustic.
Legăturile între stâlpii de susţinere a semafoarelor cu automatul de dirijare se vor realiza printr-o canalizaţie
electrică subterană proprie.
Aceasta canalizaţie se va realiza prin săpătură deschisă, respectând cotele minime de 0.75 m, sub cota
superioară a părţii carosabile, şi de 0.45 m sub cota superioară a trotuarului sau a spaţiului verde, conform
detaliului de canalizaţie electrică anexat.
Pentru traseele principale de canalizaţie se vor folosi 2 tuburi PHDE d=110mm, iar legăturile cu stâlpii se vor
executa cu 1 tub PHDE d=63mm.
În punctele de traversare a părţii carosabile şi la schimbarea de direcţie a traseului canalizaţia este
prevăzută cu camere de tragere, din beton de ciment, 64x64, conform planului de canalizaţie anexat.
Cablurile electrice care fac legătura între semafoare şi automatul de dirijare sunt de tipul Csyy 3-19x1.5.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 8 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.44. Simion Bărnuțiu – Mihail Kogălniceanu (3A04)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
Se coordonează intersecția în sistem adaptiv. Se introduc switch, router și alte echipamente de conectare la
rețea, daca este cazul.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 9 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea unui stâlp cu consolă înalt şi a unui detector video pe consolă, poziţionat deasupra
liniei de tramvai, pe ieşirea Kogălniceanu, spre sud.
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
S-a prevăzut amplasarea a 4 sisteme detecție trecere pe roșu, câte unul pe fiecare ieșire din intersecție,
conform planșelor anexate.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.45. Take Ionescu – Enric Baader – Ieșire depou RATT (3A05)
Se coordonează intersecția în sistem adaptiv. Se introduc switch, router și alte echipamente de conectare la
rețea, daca este cazul.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 9 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 1 camera video in intersectie.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.46. Gh. Dima – Gh. Lazăr (3A06)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
Se coordonează intersecția în sistem adaptiv. Se introduc switch, router și alte echipamente de conectare la
rețea, daca este cazul.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 9 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
3.2.47. Gh. Dima – Brediceanu – Sf. Ioan (3A07)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
Se coordonează intersecția în sistem adaptiv. Se introduc switch, router și alte echipamente de conectare la
rețea, daca este cazul.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 4 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.48. Republicii - Paris (3A08)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul
S-a prevăzut montarea unui stâlp cu consolă pentru a creşte vizibilitatea semafoarelor pentru vehicule la
min. 50 m (conform STAS 1848/) şi a 7 stâlpi pentru semafoare pentru vehicule şi pietoni.
Se vor monta 1 semafor pentru vehicule pe consolă, 3 semafoare pentru vehicule pe stâlp, 3 semafoare
prim-vehicul.
Se vor monta 8 semafoare de pietoni, fiecare având şi un dispozitiv acustic.
Legăturile între stâlpii de susţinere a semafoarelor cu automatul de dirijare se vor realiza printr-o canalizaţie
electrică subterană proprie.
Aceasta canalizaţie se va realiza prin săpătură deschisă, respectând cotele minime de 0.75 m, sub cota
superioară a părţii carosabile, şi de 0.45 m sub cota superioară a trotuarului sau a spaţiului verde, conform
detaliului de canalizaţie electrică anexat.
Pentru traseele principale de canalizaţie se vor folosi 2 tuburi PHDE d=110mm, iar legăturile cu stâlpii se vor
executa cu 1 tub PHDE d=63mm.
În punctele de traversare a părţii carosabile şi la schimbarea de direcţie a traseului canalizaţia este
prevăzută cu camere de tragere, din beton de ciment, 64x64, conform planului de canalizaţie anexat.
Cablurile electrice care fac legătura între semafoare şi automatul de dirijare sunt de tipul Csyy 3-19x1.5.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 6 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.49. Republicii – Dragalina (3A09)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
Se coordonează intersecția în sistem adaptiv. Se introduc switch, router și alte echipamente de conectare la
rețea, daca este cazul.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 6 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 1 camera video in intersectie.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.50. Dragalina – Spl. Titulescu (3A10)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
Se coordonează intersecția în sistem adaptiv. Se introduc switch, router și alte echipamente de conectare la
rețea, daca este cazul.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 4 bucle de detecţie inductive, pe ieşirea din intersecţie, pe str. Splaiul Nicolae
Titulescu spre vest, respectiv. Bd. Dragalina spre nord, câte una pentru fiecare bandă de circulaţie, conform
planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.51. Dragalina – Spl. Tudor Vladimirescu (3A11)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
Se coordonează intersecția în sistem adaptiv. Se introduc switch, router și alte echipamente de conectare la
rețea, daca este cazul.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 4 bucle de detecţie inductive, pe ieşirea din intersecţie de pe str. Splaiul Tudor
Vladimirescu spre est, respectiv Bd. Dragalina spre sud, câte una pentru fiecare bandă de circulaţie,
conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.52. Dragalina – Carol I (3A12)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
Se coordonează intersecția în sistem adaptiv. Se introduc switch, router și alte echipamente de conectare la
rețea, daca este cazul.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 6 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.53. Carol I – Iancu Văcărescu (3A13)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul
S-a prevăzut montarea a 11 stâlpi pentru semafoare vehicule, tramvai şi pietoni.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Se vor monta 6 semafoare vehicule, 6 semafoare prim-vehicul şi 2 semafoare tramvai pe stâlp. Se instalează
un semafor verde dreapta clipitor.
Se vor monta 10 semafoare de pietoni, fiecare având şi un dispozitiv acustic.
Legăturile între stâlpii de susţinere a semafoarelor cu automatul de dirijare se vor realiza printr-o canalizaţie
electrică subterană proprie.
Aceasta canalizaţie se va realiza prin săpătură deschisă, respectând cotele minime de 0.75 m, sub cota
superioară a părţii carosabile, şi de 0.45 m sub cota superioară a trotuarului sau a spaţiului verde, conform
detaliului de canalizaţie electrică anexat.
Pentru traseele principale de canalizaţie se vor folosi 2 tuburi PHDE d=110mm, iar legăturile cu stâlpii se vor
executa cu 1 tub PHDE d=63mm.
În punctele de traversare a părţii carosabile şi la schimbarea de direcţie a traseului canalizaţia este
prevăzută cu camere de tragere, din beton de ciment, 64x64, conform planului de canalizaţie anexat.
Cablurile electrice care fac legătura între semafoare şi automatul de dirijare sunt de tipul Csyy 3-19x1.5.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 10 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.54. Iuliu Maniu – Regele Carol I – Preyer (3A14)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
Se coordonează intersecția în sistem adaptiv. Se introduc switch, router și alte echipamente de conectare la
rețea, daca este cazul.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 4 bucle de detecţie inductive, pe ieşirile din intersecţie de pe str. Iuliu Maniu,
câte una pentru fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 1 camera video in intersectie si 1 media convertor.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
3.2.55. Take Ionescu – Înfrățirii (3TP1)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul
S-a prevăzut montarea a 2 stâlpi cu consolă pentru a creşte vizibilitatea semafoarelor pentru vehicule la
min. 50 m (conform STAS 1848/) şi a 2 stâlpi pentru semafoare pentru vehicule şi pietoni.
Se vor monta 2 semafoare pentru vehicule pe consolă, 4 semafoare pentru vehicule pe stâlp, 4 semafoare
prim-vehicul.
Se vor monta 4 semafoare de pietoni, fiecare având şi un dispozitiv acustic şi buton de acţionare.
Legăturile între stâlpii de susţinere a semafoarelor cu automatul de dirijare se vor realiza printr-o canalizaţie
electrică subterană proprie.
Aceasta canalizaţie se va realiza prin săpătură deschisă, respectând cotele minime de 0.75 m, sub cota
superioară a părţii carosabile, şi de 0.45 m sub cota superioară a trotuarului sau a spaţiului verde, conform
detaliului de canalizaţie electrică anexat.
Pentru traseele principale de canalizaţie se vor folosi 2 tuburi PHDE d=110mm, iar legăturile cu stâlpii se vor
executa cu 1 tub PHDE d=63mm.
În punctele de traversare a părţii carosabile şi la schimbarea de direcţie a traseului canalizaţia este
prevăzută cu camere de tragere, din beton de ciment, 64x64, conform planului de canalizaţie anexat.
Cablurile electrice care fac legătura între semafoare şi automatul de dirijare sunt de tipul Csyy 3-19x1.5.
S-a prevăzut amplasarea a 6 bucle de detecţie inductive, pe Bd. Take Ionescu, câte una pentru fiecare
bandă de circulaţie.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 1 camere video in intersectie.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.56. Take Ionescu – Dimitrie Gusti (Inspectoratul de Poliție) (3TP2)
În această intersecţie se va amenaja scuarul astfel încât să permită virajele la stânga pe Take Ionescu.
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul
S-a prevăzut montarea a 2 stâlpi cu consolă pentru a creşte vizibilitatea semafoarelor pentru vehicule la
min. 50 m (conform STAS 1848/) şi a 6 stâlpi pentru semafoare pentru vehicule şi pietoni.
Se vor monta 2 semafoare pentru vehicule pe consolă, 4 semafoare pentru vehicule pe stâlp, 4 semafoare
prim-vehicul.
Se vor monta 8 semafoare de pietoni, fiecare având şi un dispozitiv acustic şi buton de acţionare.
S-a prevăzut montarea a 4 semafoare galben clipitor, conform planşei anexate.
Legăturile între stâlpii de susţinere a semafoarelor cu automatul de dirijare se vor realiza printr-o canalizaţie
electrică subterană proprie.
Aceasta canalizaţie se va realiza prin săpătură deschisă, respectând cotele minime de 0.75 m, sub cota
superioară a părţii carosabile, şi de 0.45 m sub cota superioară a trotuarului sau a spaţiului verde, conform
detaliului de canalizaţie electrică anexat.
Pentru traseele principale de canalizaţie se vor folosi 2 tuburi PHDE d=110mm, iar legăturile cu stâlpii se vor
executa cu 1 tub PHDE d=63mm.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
În punctele de traversare a părţii carosabile şi la schimbarea de direcţie a traseului canalizaţia este
prevăzută cu camere de tragere, din beton de ciment, 64x64, conform planului de canalizaţie anexat.
Cablurile electrice care fac legătura între semafoare şi automatul de dirijare sunt de tipul Csyy 3-19x1.5.
S-a prevăzut amplasarea a 7 bucle de detecţie inductive, pe Bd. Take Ionescu, câte una pentru fiecare
bandă de circulaţie.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 1 camere video in intersectie.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.57. Take Ionescu – Filipescu (3TP3)
În această intersecţie se va amenaja scuarul astfel încât să permită virajele la stânga pe Take Ionescu.
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul
S-a prevăzut montarea a 2 stâlpi cu consolă pentru a creşte vizibilitatea semafoarelor pentru vehicule la
min. 50 m (conform STAS 1848/) şi a 2 stâlpi pentru semafoare pentru vehicule şi pietoni.
Se vor monta 2 semafoare pentru vehicule pe consolă, 4 semafoare pentru vehicule pe stâlp, 4 semafoare
prim-vehicul.
Se vor monta 4 semafoare de pietoni, fiecare având şi un dispozitiv acustic şi buton de acţionare.
Legăturile între stâlpii de susţinere a semafoarelor cu automatul de dirijare se vor realiza printr-o canalizaţie
electrică subterană proprie.
Aceasta canalizaţie se va realiza prin săpătură deschisă, respectând cotele minime de 0.75 m, sub cota
superioară a părţii carosabile, şi de 0.45 m sub cota superioară a trotuarului sau a spaţiului verde, conform
detaliului de canalizaţie electrică anexat.
Pentru traseele principale de canalizaţie se vor folosi 2 tuburi PHDE d=110mm, iar legăturile cu stâlpii se vor
executa cu 1 tub PHDE d=63mm.
În punctele de traversare a părţii carosabile şi la schimbarea de direcţie a traseului canalizaţia este
prevăzută cu camere de tragere, din beton de ciment, 64x64, conform planului de canalizaţie anexat.
Cablurile electrice care fac legătura între semafoare şi automatul de dirijare sunt de tipul Csyy 3-19x1.5.
S-a prevăzut amplasarea a 7 bucle de detecţie inductive, pe Bd. Take Ionescu, câte una pentru fiecare
bandă de circulaţie.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 1 camere video in intersectie.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.58. Take Ionescu – Aurel Popovici (3TP4)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul
S-a prevăzut montarea a 2 stâlpi cu consolă pentru a creşte vizibilitatea semafoarelor pentru vehicule la
min. 50 m (conform STAS 1848/) şi a unui stâlp pentru semafoare pentru vehicule şi pietoni.
Se vor monta 2 semafoare pentru vehicule pe consolă, 3 semafoare pentru vehicule pe stâlp, 3 semafoare
prim-vehicul.
Se vor monta 4 semafoare de pietoni, fiecare având şi un dispozitiv acustic şi buton de acţionare.
Legăturile între stâlpii de susţinere a semafoarelor cu automatul de dirijare se vor realiza printr-o canalizaţie
electrică subterană proprie.
Aceasta canalizaţie se va realiza prin săpătură deschisă, respectând cotele minime de 0.75 m, sub cota
superioară a părţii carosabile, şi de 0.45 m sub cota superioară a trotuarului sau a spaţiului verde, conform
detaliului de canalizaţie electrică anexat.
Pentru traseele principale de canalizaţie se vor folosi 2 tuburi PHDE d=110mm, iar legăturile cu stâlpii se vor
executa cu 1 tub PHDE d=63mm.
În punctele de traversare a părţii carosabile şi la schimbarea de direcţie a traseului canalizaţia este
prevăzută cu camere de tragere, din beton de ciment, 64x64, conform planului de canalizaţie anexat.
Cablurile electrice care fac legătura între semafoare şi automatul de dirijare sunt de tipul Csyy 3-19x1.5.
S-a prevăzut amplasarea a 5 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 1 camere video in intersectie.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.59. Sf. Ioan – trecere pietoni in Piața Eliade (3TP5)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul
S-a prevăzut montarea a 2 stâlpi pentru semafoare pentru vehicule şi pietoni.
Se vor monta 2 semafoare pentru vehicule pe stâlp, 2 semafoare prim-vehicul.
Se vor monta 2 semafoare de pietoni, fiecare având şi un dispozitiv acustic şi buton de acţionare.
Legăturile între stâlpii de susţinere a semafoarelor cu automatul de dirijare se vor realiza printr-o canalizaţie
electrică subterană proprie.
Aceasta canalizaţie se va realiza prin săpătură deschisă, respectând cotele minime de 0.75 m, sub cota
superioară a părţii carosabile, şi de 0.45 m sub cota superioară a trotuarului sau a spaţiului verde, conform
detaliului de canalizaţie electrică anexat.
Pentru traseele principale de canalizaţie se vor folosi 2 tuburi PHDE d=110mm, iar legăturile cu stâlpii se vor
executa cu 1 tub PHDE d=63mm.
În punctele de traversare a părţii carosabile şi la schimbarea de direcţie a traseului canalizaţia este
prevăzută cu camere de tragere, din beton de ciment, 64x64, conform planului de canalizaţie anexat.
Cablurile electrice care fac legătura între semafoare şi automatul de dirijare sunt de tipul Csyy 3-19x1.5.
S-a prevăzut amplasarea a 2 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 1 camere video in intersectie.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.60. Gării – Trecere tramvai (3TV1)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut utilizarea unui automat de trafic comun cu intersecţia 3TV2, amplasat în aceasta din urmă.
S-a prevăzut amplasarea a 2 bucle de detecţie inductive, pe Str. Gării, spre est, câte una pentru fiecare
bandă de circulaţie.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.61. Gării – Trecere tramvai (3TV2)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
Se coordonează intersecția în sistem adaptiv. Se introduc switch, router și alte echipamente de conectare la
rețea, daca este cazul. Automatul de trafic este comun cu intersecția 3TV1.
S-a prevăzut montarea a 1 camere video in intersectie.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.62. Gheorghe Adam – Gheorghe Adam (traversare tramvai) (4A01)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul
S-a prevăzut montarea a 2 stâlpi cu consolă pentru a creşte vizibilitatea semafoarelor pentru vehicule la
min. 50 m (conform STAS 1848/) și pentru montarea detectoarelor video şi a 5 stâlpi pentru montarea
semafoarelor pentru vehicule, tramvai şi pietoni.
Se vor monta 2 semafoare pentru vehicule pe consolă, 4 semafoare pentru vehicule, 4 semafoare prim-
vehicul şi 2 semafoare tramvai pe stâlp.
Se vor monta 6 semafoare de pietoni, fiecare având şi un dispozitiv acustic.
Legăturile între stâlpii de susţinere a semafoarelor cu automatul de dirijare se vor realiza printr-o canalizaţie
electrică subterană proprie.
Aceasta canalizaţie se va realiza prin săpătură deschisă, respectând cotele minime de 0.75 m, sub cota
superioară a părţii carosabile, şi de 0.45 m sub cota superioară a trotuarului sau a spaţiului verde, conform
detaliului de canalizaţie electrică anexat.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Pentru traseele principale de canalizaţie se vor folosi 2 tuburi PHDE d=110mm, iar legăturile cu stâlpii se vor
executa cu 1 tub PHDE d=63mm.
În punctele de traversare a părţii carosabile şi la schimbarea de direcţie a traseului canalizaţia este
prevăzută cu camere de tragere, din beton de ciment, 64x64, conform planului de canalizaţie anexat.
Cablurile electrice care fac legătura între semafoare şi automatul de dirijare sunt de tipul Csyy 3-19x1.5.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 3 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8.
S-a prevăzut amplasarea unui detector video, conform planşei anexate.
S-a prevăzut montarea a 1 camere video in intersectie.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.63. Dacilor – Splaiul Peneş Curcanul (4A02)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul
S-a prevăzut montarea unui stâlp cu consolă pentru a creşte vizibilitatea semafoarelor pentru vehicule la
min. 50 m (conform STAS 1848/) şi a 6 stâlpi pentru semafoare pentru vehicule şi pietoni.
Se va monta 1 semafor tramvai pe consolă, 4 semafoare pentru vehicule pe stâlp, 4 semafoare prim-vehicul.
Se vor monta 6 semafoare de pietoni, fiecare având şi un dispozitiv acustic.
Legăturile între stâlpii de susţinere a semafoarelor cu automatul de dirijare se vor realiza printr-o canalizaţie
electrică subterană proprie.
Aceasta canalizaţie se va realiza prin săpătură deschisă, respectând cotele minime de 0.75 m, sub cota
superioară a părţii carosabile, şi de 0.45 m sub cota superioară a trotuarului sau a spaţiului verde, conform
detaliului de canalizaţie electrică anexat.
Pentru traseele principale de canalizaţie se vor folosi 2 tuburi PHDE d=110mm, iar legăturile cu stâlpii se vor
executa cu 1 tub PHDE d=63mm.
În punctele de traversare a părţii carosabile şi la schimbarea de direcţie a traseului canalizaţia este
prevăzută cu camere de tragere, din beton de ciment, 64x64, conform planului de canalizaţie anexat.
Cablurile electrice care fac legătura între semafoare şi automatul de dirijare sunt de tipul Csyy 3-19x1.5.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 2 bucle de detecţie inductive, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 1 camere video in intersectie.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.64. Dacilor – Splaiul Nistrului (4A03)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul
S-a prevăzut montarea unui stâlp cu consolă pentru a creşte vizibilitatea semafoarelor pentru vehicule la
min. 50 m (conform STAS 1848/) şi a 4 stâlpi pentru semafoare pentru vehicule şi pietoni.
Se va monta 1 semafor tramvai pe consolă, 3 semafoare pentru vehicule pe stâlp, 3 semafoare prim-vehicul
şi 1 semafor clipitor dreapta.
Se vor monta 4 semafoare de pietoni, fiecare având şi un dispozitiv acustic.
Legăturile între stâlpii de susţinere a semafoarelor cu automatul de dirijare se vor realiza printr-o canalizaţie
electrică subterană proprie.
Aceasta canalizaţie se va realiza prin săpătură deschisă, respectând cotele minime de 0.75 m, sub cota
superioară a părţii carosabile, şi de 0.45 m sub cota superioară a trotuarului sau a spaţiului verde, conform
detaliului de canalizaţie electrică anexat.
Pentru traseele principale de canalizaţie se vor folosi 2 tuburi PHDE d=110mm, iar legăturile cu stâlpii se vor
executa cu 1 tub PHDE d=63mm.
În punctele de traversare a părţii carosabile şi la schimbarea de direcţie a traseului canalizaţia este
prevăzută cu camere de tragere, din beton de ciment, 64x64, conform planului de canalizaţie anexat.
Cablurile electrice care fac legătura între semafoare şi automatul de dirijare sunt de tipul Csyy 3-19x1.5.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 2 bucle de detecţie inductive, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 1 camere video in intersectie si a 1 media convertor.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.65. Dorobanţilor – Ovidiu – Uzinei (4A04)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
S-a prevăzut amplasarea a 4 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a doi stâlpi cu consolă înalţi şi a două detectoare video pe consolă, poziţionate
deasupra liniei de tramvai, pe ieşirea Andrei Şaguna, respectiv Calea Dorobanţilor.
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.66. Andrei Şaguna – Iuliu Grozescu – Iosif Vulcan (4A05)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
Se coordonează intersecția în sistem adaptiv. Se introduc switch, router și alte echipamente de conectare la
rețea, daca este cazul.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 5 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea unui stâlp cu consolă înalt şi a unui detector video pe consolă, poziţionat deasupra
liniei de tramvai, pe ieşirea Andrei Şaguna, spre nord.
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.67. Andrei Şaguna – Mihalache (4A06)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
Se coordonează intersecția în sistem adaptiv. Se introduc switch, router și alte echipamente de conectare la
rețea, daca este cazul.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 6 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.68. Mihalache – Theodor Neculuţă (4A07)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
Se coordonează intersecția în sistem adaptiv. Se introduc switch, router și alte echipamente de conectare la
rețea, daca este cazul.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut montarea a 1 camere video in intersectie.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.69. Mihalache – Anton Pann (4A08)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
Se coordonează intersecția în sistem adaptiv. Se introduc switch, router și alte echipamente de conectare la
rețea, daca este cazul.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut montarea a 1 camere video in intersectie si 1 media convertor.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.70. Dacilor – Mihalache – Ştefan cel Mare (4A09)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul
S-a prevăzut montarea a 8 stâlpi pentru semafoare pentru tramvai şi pietoni.
Se vor monta 4 semafoare tramvai pe stâlp.
Se vor monta 8 semafoare de pietoni, fiecare având şi un dispozitiv acustic.
Legăturile între stâlpii de susţinere a semafoarelor cu automatul de dirijare se vor realiza printr-o canalizaţie
electrică subterană proprie.
Aceasta canalizaţie se va realiza prin săpătură deschisă, respectând cotele minime de 0.75 m, sub cota
superioară a părţii carosabile, şi de 0.45 m sub cota superioară a trotuarului sau a spaţiului verde, conform
detaliului de canalizaţie electrică anexat.
Pentru traseele principale de canalizaţie se vor folosi 2 tuburi PHDE d=110mm, iar legăturile cu stâlpii se vor
executa cu 1 tub PHDE d=63mm.
În punctele de traversare a părţii carosabile şi la schimbarea de direcţie a traseului canalizaţia este
prevăzută cu camere de tragere, din beton de ciment, 64x64, conform planului de canalizaţie anexat.
Cablurile electrice care fac legătura între semafoare şi automatul de dirijare sunt de tipul Csyy 3-19x1.5.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.71. 3 august 1919 – Episcop Lonovici (4A10)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul
S-a prevăzut montarea unui stâlp cu consolă pentru a creşte vizibilitatea semafoarelor pentru vehicule la
min. 50 m (conform STAS 1848/) şi a 11 stâlpi pentru semafoare pentru vehicule şi pietoni.
Se va monta 1 semafor tramvai pe consolă, 4 semafoare pentru vehicule, 4 semafoare prim-vehicul şi 1
semafor tramvai pe stâlp.
Se vor monta 14 semafoare de pietoni, fiecare având şi un dispozitiv acustic.
Legăturile între stâlpii de susţinere a semafoarelor cu automatul de dirijare se vor realiza printr-o canalizaţie
electrică subterană proprie.
Aceasta canalizaţie se va realiza prin săpătură deschisă, respectând cotele minime de 0.75 m, sub cota
superioară a părţii carosabile, şi de 0.45 m sub cota superioară a trotuarului sau a spaţiului verde, conform
detaliului de canalizaţie electrică anexat.
Pentru traseele principale de canalizaţie se vor folosi 2 tuburi PHDE d=110mm, iar legăturile cu stâlpii se vor
executa cu 1 tub PHDE d=63mm.
În punctele de traversare a părţii carosabile şi la schimbarea de direcţie a traseului canalizaţia este
prevăzută cu camere de tragere, din beton de ciment, 64x64, conform planului de canalizaţie anexat.
Cablurile electrice care fac legătura între semafoare şi automatul de dirijare sunt de tipul Csyy 3-19x1.5.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 4 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a1 camere video in intersectie.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.72. 3 august 1919 – Splaiul Nistrului (4A11)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul
S-a prevăzut montarea a 2 stâlpi cu consolă înalţi şi a 7 stâlpi pentru semafoare pentru vehicule şi pietoni.
Se vor monta 5 semafoare pentru vehicule, 5 semafoare prim-vehicul şi 2 semafoare tramvai pe stâlp.
Se vor monta 8 semafoare de pietoni, fiecare având şi un dispozitiv acustic.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Legăturile între stâlpii de susţinere a semafoarelor cu automatul de dirijare se vor realiza printr-o canalizaţie
electrică subterană proprie.
Aceasta canalizaţie se va realiza prin săpătură deschisă, respectând cotele minime de 0.75 m, sub cota
superioară a părţii carosabile, şi de 0.45 m sub cota superioară a trotuarului sau a spaţiului verde, conform
detaliului de canalizaţie electrică anexat.
Pentru traseele principale de canalizaţie se vor folosi 2 tuburi PHDE d=110mm, iar legăturile cu stâlpii se vor
executa cu 1 tub PHDE d=63mm.
În punctele de traversare a părţii carosabile şi la schimbarea de direcţie a traseului canalizaţia este
prevăzută cu camere de tragere, din beton de ciment, 64x64, conform planului de canalizaţie anexat.
Cablurile electrice care fac legătura între semafoare şi automatul de dirijare sunt de tipul Csyy 3-19x1.5.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 4 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 detectoare video pe stâlpii înalţi cu consolă, conform planşelor anexate.
S-a prevăzut montarea a 1 camere video in intersectie si 1 media convertor.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.73. Revoluţiei din 1989 – Nicu Filipescu (4A12)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul
S-a prevăzut montarea a 2 stâlpi cu consolă şi a 5 stâlpi pentru semafoare pentru vehicule şi pietoni.
Se vor monta 2 semafoare pentru vehicule pe consolă, a 3 semafoare vehicule pe stâlp, 3 semafoare prim-
vehicul, 2 semafoare clipitor dreapta şi 2 semafoare tramvai pe stâlp.
Se vor monta 6 semafoare de pietoni, fiecare având şi un dispozitiv acustic.
Legăturile între stâlpii de susţinere a semafoarelor cu automatul de dirijare se vor realiza printr-o canalizaţie
electrică subterană proprie.
Aceasta canalizaţie se va realiza prin săpătură deschisă, respectând cotele minime de 0.75 m, sub cota
superioară a părţii carosabile, şi de 0.45 m sub cota superioară a trotuarului sau a spaţiului verde, conform
detaliului de canalizaţie electrică anexat.
Pentru traseele principale de canalizaţie se vor folosi 2 tuburi PHDE d=110mm, iar legăturile cu stâlpii se vor
executa cu 1 tub PHDE d=63mm.
În punctele de traversare a părţii carosabile şi la schimbarea de direcţie a traseului canalizaţia este
prevăzută cu camere de tragere, din beton de ciment, 64x64, conform planului de canalizaţie anexat.
Cablurile electrice care fac legătura între semafoare şi automatul de dirijare sunt de tipul Csyy 3-19x1.5.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
S-a prevăzut amplasarea a 4 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 1 camere video in intersectie.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.74. Revoluţiei din 1989 – Martin Luther (4A13)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
Se coordonează intersecția în sistem adaptiv. Se introduc switch, router și alte echipamente de conectare la
rețea, daca este cazul.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 4 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 4 camere video in intersectie si 4 media convertoare.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.75. 9 Mai – Vasile Alecsandri – Lucian Blaga (4A14)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
Se coordonează intersecția în sistem adaptiv. Se introduc switch, router și alte echipamente de conectare la
rețea, daca este cazul.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.76. Brediceanu – Paris (4A15)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
Se coordonează intersecția în sistem adaptiv. Se introduc switch, router și alte echipamente de conectare la
rețea, daca este cazul.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 3 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.77. Brediceanu – Nemoianu (4A16)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul
S-a prevăzut montarea a 7 stâlpi pentru semafoare pentru vehicule şi pietoni.
Se vor monta 1 semafoare pentru vehicule, 1 semafor prim-vehicul şi 3 semafoare tramvai pe stâlp.
Se vor monta 8 semafoare de pietoni, fiecare având şi un dispozitiv acustic.
Legăturile între stâlpii de susţinere a semafoarelor cu automatul de dirijare se vor realiza printr-o canalizaţie
electrică subterană proprie.
Aceasta canalizaţie se va realiza prin săpătură deschisă, respectând cotele minime de 0.75 m, sub cota
superioară a părţii carosabile, şi de 0.45 m sub cota superioară a trotuarului sau a spaţiului verde, conform
detaliului de canalizaţie electrică anexat.
Pentru traseele principale de canalizaţie se vor folosi 2 tuburi PHDE d=110mm, iar legăturile cu stâlpii se vor
executa cu 1 tub PHDE d=63mm.
În punctele de traversare a părţii carosabile şi la schimbarea de direcţie a traseului canalizaţia este
prevăzută cu camere de tragere, din beton de ciment, 64x64, conform planului de canalizaţie anexat.
Cablurile electrice care fac legătura între semafoare şi automatul de dirijare sunt de tipul Csyy 3-19x1.5.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 2 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 1 camere video in intersectie si 1 media convertor.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
3.2.78. Nemoianu – Liviu Gabor (4A17)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul
S-a prevăzut montarea a 1 stâlp cu consolă şi 3 stâlpi pentru semafoare pentru vehicule şi pietoni.
Se vor monta 3 semafoare pentru vehicule pe stâlp, 3 semafoare prim-vehicul, 1 semafor tramvai pe
consolă şi 1 semafor tramvai pe stâlp.
Se vor monta 4 semafoare de pietoni, fiecare având şi un dispozitiv acustic.
Legăturile între stâlpii de susţinere a semafoarelor cu automatul de dirijare se vor realiza printr-o canalizaţie
electrică subterană proprie.
Aceasta canalizaţie se va realiza prin săpătură deschisă, respectând cotele minime de 0.75 m, sub cota
superioară a părţii carosabile, şi de 0.45 m sub cota superioară a trotuarului sau a spaţiului verde, conform
detaliului de canalizaţie electrică anexat.
Pentru traseele principale de canalizaţie se vor folosi 2 tuburi PHDE d=110mm, iar legăturile cu stâlpii se vor
executa cu 1 tub PHDE d=63mm.
În punctele de traversare a părţii carosabile şi la schimbarea de direcţie a traseului canalizaţia este
prevăzută cu camere de tragere, din beton de ciment, 64x64, conform planului de canalizaţie anexat.
Cablurile electrice care fac legătura între semafoare şi automatul de dirijare sunt de tipul Csyy 3-19x1.5.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 1 buclă de detecţie inductivă, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 1 camere video in intersectie.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.79. Carol I – Ion Ghica (4A18)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul
S-a prevăzut montarea a 10 stâlpi pentru semafoare vehicule, tramvai şi pietoni.
Se vor monta 3 semafoare vehicule, 3 semafoare prim-vehicul şi 2 semafoare tramvai pe stâlp.
Se vor monta 12 semafoare de pietoni, fiecare având şi un dispozitiv acustic.
Legăturile între stâlpii de susţinere a semafoarelor cu automatul de dirijare se vor realiza printr-o canalizaţie
electrică subterană proprie.
Aceasta canalizaţie se va realiza prin săpătură deschisă, respectând cotele minime de 0.75 m, sub cota
superioară a părţii carosabile, şi de 0.45 m sub cota superioară a trotuarului sau a spaţiului verde, conform
detaliului de canalizaţie electrică anexat.
Pentru traseele principale de canalizaţie se vor folosi 2 tuburi PHDE d=110mm, iar legăturile cu stâlpii se vor
executa cu 1 tub PHDE d=63mm.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
În punctele de traversare a părţii carosabile şi la schimbarea de direcţie a traseului canalizaţia este
prevăzută cu camere de tragere, din beton de ciment, 64x64, conform planului de canalizaţie anexat.
Cablurile electrice care fac legătura între semafoare şi automatul de dirijare sunt de tipul Csyy 3-19x1.5.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 3 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 1 camere video in intersectie.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.80. Joszef Preyer – Căpitan Damşescu (4A19)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul
S-a prevăzut montarea unui stâlp cu consolă pentru semafor tramvai şi a 7 stâlpi pentru semafoare
vehicule, tramvai şi pietoni.
Se vor monta 1 semafor pentru tramvai pe consolă, 1 semafor tramvai şi 3 semafoare vehicule pe stâlp, 3
semafoare prim-vehicul.
Se vor monta 8 semafoare de pietoni, fiecare având şi un dispozitiv acustic.
Legăturile între stâlpii de susţinere a semafoarelor cu automatul de dirijare se vor realiza printr-o canalizaţie
electrică subterană proprie.
Aceasta canalizaţie se va realiza prin săpătură deschisă, respectând cotele minime de 0.75 m, sub cota
superioară a părţii carosabile, şi de 0.45 m sub cota superioară a trotuarului sau a spaţiului verde, conform
detaliului de canalizaţie electrică anexat.
Pentru traseele principale de canalizaţie se vor folosi 2 tuburi PHDE d=110mm, iar legăturile cu stâlpii se vor
executa cu 1 tub PHDE d=63mm.
În punctele de traversare a părţii carosabile şi la schimbarea de direcţie a traseului canalizaţia este
prevăzută cu camere de tragere, din beton de ciment, 64x64, conform planului de canalizaţie anexat.
Cablurile electrice care fac legătura între semafoare şi automatul de dirijare sunt de tipul Csyy 3-19x1.5.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 2 bucle de detecţie inductive, pe ieşirea din intersecţie, pe strada Ion Barac, câte
una pentru fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.81. Ion Barac – Bd. Dâmboviţa (4A20)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul
S-a prevăzut montarea a 9 stâlpi pentru semafoare pentru vehicule, tramvai şi pietoni.
Se vor monta 4 semafoare pentru vehicule, 4 semafoare prim-vehicul şi 3 semafoare tramvai pe stâlp.
Se vor monta 6 semafoare de pietoni, fiecare având şi un dispozitiv acustic.
Legăturile între stâlpii de susţinere a semafoarelor cu automatul de dirijare se vor realiza printr-o canalizaţie
electrică subterană proprie.
Aceasta canalizaţie se va realiza prin săpătură deschisă, respectând cotele minime de 0.75 m, sub cota
superioară a părţii carosabile, şi de 0.45 m sub cota superioară a trotuarului sau a spaţiului verde, conform
detaliului de canalizaţie electrică anexat.
Pentru traseele principale de canalizaţie se vor folosi 2 tuburi PHDE d=110mm, iar legăturile cu stâlpii se vor
executa cu 1 tub PHDE d=63mm.
În punctele de traversare a părţii carosabile şi la schimbarea de direcţie a traseului canalizaţia este
prevăzută cu camere de tragere, din beton de ciment, 64x64, conform planului de canalizaţie anexat.
Cablurile electrice care fac legătura între semafoare şi automatul de dirijare sunt de tipul Csyy 3-19x1.5.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 5 bucle de detecţie inductive, pe Bd. Dâmboviţa şi pe Str. Ion Barac, spre est,
conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.82. Gheorghe Adam – Trecere pietoni la spital (4TP1)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul
S-a prevăzut montarea a 2 stâlpi cu consolă pentru a creşte vizibilitatea semafoarelor pentru vehicule la
min. 50 m (conform STAS 1848/) şi pentru montarea detectoarelor video şi a semafoarelor pentru vehicule,
tramvai şi pietoni.
Se vor monta 2 semafoare pentru vehicule pe consolă, 2 semafoare pentru vehicule, 2 semafoare prim-
vehicul şi 2 semafoare tramvai pe stâlp.
Se vor monta 2 semafoare de pietoni, fiecare având şi un dispozitiv acustic şi buton de acţionare.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Legăturile între stâlpii de susţinere a semafoarelor cu automatul de dirijare se vor realiza printr-o canalizaţie
electrică subterană proprie.
Aceasta canalizaţie se va realiza prin săpătură deschisă, respectând cotele minime de 0.75 m, sub cota
superioară a părţii carosabile, şi de 0.45 m sub cota superioară a trotuarului sau a spaţiului verde, conform
detaliului de canalizaţie electrică anexat.
Pentru traseele principale de canalizaţie se vor folosi 2 tuburi PHDE d=110mm, iar legăturile cu stâlpii se vor
executa cu 1 tub PHDE d=63mm.
În punctele de traversare a părţii carosabile şi la schimbarea de direcţie a traseului canalizaţia este
prevăzută cu camere de tragere, din beton de ciment, 64x64, conform planului de canalizaţie anexat.
Cablurile electrice care fac legătura între semafoare şi automatul de dirijare sunt de tipul Csyy 3-19x1.5.
S-a prevăzut amplasarea a 2 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8.
S-a prevăzut amplasarea a 2 detectoare video, dintre care unul pe stâlp cu consolă, conform planşei
anexate.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.83. Avram Imbroane – Trecere pietoni la stadion (4TP2)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul
S-a prevăzut montarea a 4 stâlpi pentru semafoare pentru vehicule, tramvai şi pietoni.
Se vor monta 2 semafoare pentru vehicule, 2 semafoare prim-vehicul şi 2 semafoare tramvai pe stâlp.
Se vor monta 4 semafoare de pietoni, fiecare având şi un dispozitiv acustic şi buton de acţionare.
Legăturile între stâlpii de susţinere a semafoarelor cu automatul de dirijare se vor realiza printr-o canalizaţie
electrică subterană proprie.
Aceasta canalizaţie se va realiza prin săpătură deschisă, respectând cotele minime de 0.75 m, sub cota
superioară a părţii carosabile, şi de 0.45 m sub cota superioară a trotuarului sau a spaţiului verde, conform
detaliului de canalizaţie electrică anexat.
Pentru traseele principale de canalizaţie se vor folosi 2 tuburi PHDE d=110mm, iar legăturile cu stâlpii se vor
executa cu 1 tub PHDE d=63mm.
În punctele de traversare a părţii carosabile şi la schimbarea de direcţie a traseului canalizaţia este
prevăzută cu camere de tragere, din beton de ciment, 64x64, conform planului de canalizaţie anexat.
Cablurile electrice care fac legătura între semafoare şi automatul de dirijare sunt de tipul Csyy 3-19x1.5.
S-a prevăzut amplasarea a 2 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
S-a prevăzut montarea a 1 camere video in intersectie.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.84. Avram Imbroane – Mihail Kogălniceanu (4TP3)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul
S-a prevăzut montarea a 6 stâlpi pentru semafoare pentru vehicule, tramvai şi pietoni.
Se vor monta 3 semafoare pentru vehicule, 3 semafoare prim-vehicul şi a 2 semafoare tramvai pe stâlp.
Se vor monta 8 semafoare de pietoni, fiecare având un dispozitiv acustic şi dispozitiv de acţionare cu buton.
S-a prevăzut montarea a 3 semafoare galben clipitor, conform planşei anexate.
Legăturile între stâlpii de susţinere a semafoarelor cu automatul de dirijare se vor realiza printr-o canalizaţie
electrică subterană proprie.
Aceasta canalizaţie se va realiza prin săpătură deschisă, respectând cotele minime de 0.75 m, sub cota
superioară a părţii carosabile, şi de 0.45 m sub cota superioară a trotuarului sau a spaţiului verde, conform
detaliului de canalizaţie electrică anexat.
Pentru traseele principale de canalizaţie se vor folosi 2 tuburi PHDE d=110mm, iar legăturile cu stâlpii se vor
executa cu 1 tub PHDE d=63mm.
În punctele de traversare a părţii carosabile şi la schimbarea de direcţie a traseului canalizaţia este
prevăzută cu camere de tragere, din beton de ciment, 64x64, conform planului de canalizaţie anexat.
Cablurile electrice care fac legătura între semafoare şi automatul de dirijare sunt de tipul Csyy 3-19x1.5.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 2 bucle de detecţie inductive, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 1 camere video in intersectie.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.85. Revoluţiei din 1989 – Constantin Loga (4TP4)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul
S-a prevăzut montarea a 2 stâlpi cu consolă pentru a creşte vizibilitatea semafoarelor pentru vehicule la
min. 50 m (conform STAS 1848/) şi a 6 stâlpi pentru semafoare pentru vehicule şi pietoni.
Se vor monta 2 semafoare pentru vehicule pe consolă, 2 semafoare pentru vehicule, 2 semafoare prim-
vehicul şi 2 semafoare tramvai pe stâlp.
Se vor monta 12 semafoare de pietoni, fiecare având şi un dispozitiv acustic şi buton de acţionare.
Legăturile între stâlpii de susţinere a semafoarelor cu automatul de dirijare se vor realiza printr-o canalizaţie
electrică subterană proprie.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Aceasta canalizaţie se va realiza prin săpătură deschisă, respectând cotele minime de 0.75 m, sub cota
superioară a părţii carosabile, şi de 0.45 m sub cota superioară a trotuarului sau a spaţiului verde, conform
detaliului de canalizaţie electrică anexat.
Pentru traseele principale de canalizaţie se vor folosi 2 tuburi PHDE d=110mm, iar legăturile cu stâlpii se vor
executa cu 1 tub PHDE d=63mm.
În punctele de traversare a părţii carosabile şi la schimbarea de direcţie a traseului canalizaţia este
prevăzută cu camere de tragere, din beton de ciment, 64x64, conform planului de canalizaţie anexat.
Cablurile electrice care fac legătura între semafoare şi automatul de dirijare sunt de tipul Csyy 3-19x1.5.
S-a prevăzut amplasarea a 4 bucle de detecţie inductive, pe Bd. Revoluţiei din 1989, câte una pentru fiecare
bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.86. Revoluţiei din 1989 – Eminescu - Goldiş (4TP5)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul
S-a prevăzut montarea a 4 stâlpi pentru semafoare pentru vehicule şi pietoni.
Se vor monta 4 semafoare pentru vehicule, 4 semafoare prim-vehicul şi 2 semafoare tramvai pe stâlp.
Se vor monta 6 semafoare de pietoni, fiecare având şi un dispozitiv acustic şi buton de acţionare.
Legăturile între stâlpii de susţinere a semafoarelor cu automatul de dirijare se vor realiza printr-o canalizaţie
electrică subterană proprie.
Aceasta canalizaţie se va realiza prin săpătură deschisă, respectând cotele minime de 0.75 m, sub cota
superioară a părţii carosabile, şi de 0.45 m sub cota superioară a trotuarului sau a spaţiului verde, conform
detaliului de canalizaţie electrică anexat.
Pentru traseele principale de canalizaţie se vor folosi 2 tuburi PHDE d=110mm, iar legăturile cu stâlpii se vor
executa cu 1 tub PHDE d=63mm.
În punctele de traversare a părţii carosabile şi la schimbarea de direcţie a traseului canalizaţia este
prevăzută cu camere de tragere, din beton de ciment, 64x64, conform planului de canalizaţie anexat.
Cablurile electrice care fac legătura între semafoare şi automatul de dirijare sunt de tipul Csyy 3-19x1.5.
S-a prevăzut amplasarea a 4 bucle de detecţie inductive, pe Bd. Revoluţiei din 1989, câte una pentru fiecare
bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
3.2.87. Proclamaţia de la Timişoara – Augustin Pacha (4TP6)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul
S-a prevăzut montarea a 8 stâlpi pentru semafoare pentru vehicule, tramvai şi pietoni.
Se vor monta 2 semafoare pentru vehicule, 2 semafoare prim-vehicul şi 2 semafoare tramvai pe stâlp.
Se vor monta 12 semafoare de pietoni, fiecare având şi un dispozitiv acustic şi buton de acţionare.
Legăturile între stâlpii de susţinere a semafoarelor cu automatul de dirijare se vor realiza printr-o canalizaţie
electrică subterană proprie.
Aceasta canalizaţie se va realiza prin săpătură deschisă, respectând cotele minime de 0.75 m, sub cota
superioară a părţii carosabile, şi de 0.45 m sub cota superioară a trotuarului sau a spaţiului verde, conform
detaliului de canalizaţie electrică anexat.
Pentru traseele principale de canalizaţie se vor folosi 2 tuburi PHDE d=110mm, iar legăturile cu stâlpii se vor
executa cu 1 tub PHDE d=63mm.
În punctele de traversare a părţii carosabile şi la schimbarea de direcţie a traseului canalizaţia este
prevăzută cu camere de tragere, din beton de ciment, 64x64, conform planului de canalizaţie anexat.
Cablurile electrice care fac legătura între semafoare şi automatul de dirijare sunt de tipul Csyy 3-19x1.5.
S-a prevăzut amplasarea a 2 bucle de detecţie inductive pe Proclamaţia de la Timişoara, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.88. 9 mai – Piaţa Libertăţii (4TP7)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul
S-a prevăzut montarea a 4 stâlpi pentru semafoare pentru tramvai şi pietoni.
Se vor monta 2 semafoare tramvai pe stâlp.
Se vor monta 4 semafoare de pietoni, fiecare având şi un dispozitiv acustic şi buton de acţionare.
Legăturile între stâlpii de susţinere a semafoarelor cu automatul de dirijare se vor realiza printr-o canalizaţie
electrică subterană proprie.
Aceasta canalizaţie se va realiza prin săpătură deschisă, respectând cotele minime de 0.75 m, sub cota
superioară a părţii carosabile, şi de 0.45 m sub cota superioară a trotuarului sau a spaţiului verde, conform
detaliului de canalizaţie electrică anexat.
Pentru traseele principale de canalizaţie se vor folosi 2 tuburi PHDE d=110mm, iar legăturile cu stâlpii se vor
executa cu 1 tub PHDE d=63mm.
În punctele de traversare a părţii carosabile şi la schimbarea de direcţie a traseului canalizaţia este
prevăzută cu camere de tragere, din beton de ciment, 64x64, conform planului de canalizaţie anexat.
Cablurile electrice care fac legătura între semafoare şi automatul de dirijare sunt de tipul Csyy 3-19x1.5.
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.89. 9 mai – Mărăşeşti (4TP8)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul
S-a prevăzut montarea a 4 stâlpi pentru semafoare pentru tramvai şi pietoni.
Se vor monta 2 semafoare tramvai pe stâlp.
Se vor monta 4 semafoare de pietoni, fiecare având şi un dispozitiv acustic şi buton de acţionare.
Legăturile între stâlpii de susţinere a semafoarelor cu automatul de dirijare se vor realiza printr-o canalizaţie
electrică subterană proprie.
Aceasta canalizaţie se va realiza prin săpătură deschisă, respectând cotele minime de 0.75 m, sub cota
superioară a părţii carosabile, şi de 0.45 m sub cota superioară a trotuarului sau a spaţiului verde, conform
detaliului de canalizaţie electrică anexat.
Pentru traseele principale de canalizaţie se vor folosi 2 tuburi PHDE d=110mm, iar legăturile cu stâlpii se vor
executa cu 1 tub PHDE d=63mm.
În punctele de traversare a părţii carosabile şi la schimbarea de direcţie a traseului canalizaţia este
prevăzută cu camere de tragere, din beton de ciment, 64x64, conform planului de canalizaţie anexat.
Cablurile electrice care fac legătura între semafoare şi automatul de dirijare sunt de tipul Csyy 3-19x1.5.
S-a prevăzut montarea a 1 camere video in intersectie.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.90. Joszef Preyer – Mangalia (4TP9)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul
S-a prevăzut montarea a 4 stâlpi pentru semafoare pentru tramvai şi pietoni.
Se vor monta 2 semafoare tramvai pe stâlp.
Se vor monta 4 semafoare de pietoni, fiecare având şi un dispozitiv acustic şi buton de acţionare.
Legăturile între stâlpii de susţinere a semafoarelor cu automatul de dirijare se vor realiza printr-o canalizaţie
electrică subterană proprie.
Aceasta canalizaţie se va realiza prin săpătură deschisă, respectând cotele minime de 0.75 m, sub cota
superioară a părţii carosabile, şi de 0.45 m sub cota superioară a trotuarului sau a spaţiului verde, conform
detaliului de canalizaţie electrică anexat.
Pentru traseele principale de canalizaţie se vor folosi 2 tuburi PHDE d=110mm, iar legăturile cu stâlpii se vor
executa cu 1 tub PHDE d=63mm.
În punctele de traversare a părţii carosabile şi la schimbarea de direcţie a traseului canalizaţia este
prevăzută cu camere de tragere, din beton de ciment, 64x64, conform planului de canalizaţie anexat.
Cablurile electrice care fac legătura între semafoare şi automatul de dirijare sunt de tipul Csyy 3-19x1.5.
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.91. Joszef Preyer – Crizantemelor (4TP10)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul
S-a prevăzut montarea a 8 stâlpi pentru semafoare pentru vehicule, tramvai şi pietoni.
Se vor monta 2 semafoare pentru vehicule, 2 semafoare prim-vehicul şi 2 semafoare tramvai pe stâlp.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Se vor monta 8 semafoare de pietoni, fiecare având şi un dispozitiv acustic.
Legăturile între stâlpii de susţinere a semafoarelor cu automatul de dirijare se vor realiza printr-o canalizaţie
electrică subterană proprie.
Aceasta canalizaţie se va realiza prin săpătură deschisă, respectând cotele minime de 0.75 m, sub cota
superioară a părţii carosabile, şi de 0.45 m sub cota superioară a trotuarului sau a spaţiului verde, conform
detaliului de canalizaţie electrică anexat.
Pentru traseele principale de canalizaţie se vor folosi 2 tuburi PHDE d=110mm, iar legăturile cu stâlpii se vor
executa cu 1 tub PHDE d=63mm.
În punctele de traversare a părţii carosabile şi la schimbarea de direcţie a traseului canalizaţia este
prevăzută cu camere de tragere, din beton de ciment, 64x64, conform planului de canalizaţie anexat.
Cablurile electrice care fac legătura între semafoare şi automatul de dirijare sunt de tipul Csyy 3-19x1.5.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.92. Bd. Ferdinand – Loga (A01)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 6 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.93. 20 Decembrie 1989 – Loga – Săvinești (A02)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
Se coordonează intersecția în sistem adaptiv. Se introduc switch, router și alte echipamente de conectare la
rețea, daca este cazul.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 5 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.94. Piata 700 (A03)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
Se coordonează intersecția în sistem adaptiv. Se introduc switch, router și alte echipamente de conectare la
rețea, daca este cazul.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 4 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie.
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.95. Gheorghe Lazar – Liceul Ion Mincu (A04)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
Se coordonează intersecția în sistem adaptiv. Se introduc switch, router și alte echipamente de conectare la
rețea, daca este cazul.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 5 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
După realizarea buclelor inductive de detecţie a traficului, intersecţia va putea funcţiona in mod adaptiv
local.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
S-a prevăzut montarea unei antene WiFi pentru comunicaţia cu vehiculele de transport public.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.96. Calea Șagului – Ovidiu Cotruș (S01)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare are în vedere sincronizarea în sistem undă verde în raport cu intersecţiile
similare adiacente şi cu planul de semaforizare de bază propus pentru cea mai apropiată intersecţie din
sistemul adaptiv.
S-a prevăzut montarea a 14 dispozitive acustice, câte unul pentru fiecare semafor de pietoni existent în
intersecţie.
S-a prevăzut amplasarea a 2 bucle de detecţie inductive, pe sensul de ieşire din intersecţie, pe Calea
şagului, spre nord, câte una pentru fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
Buclele inductive sunt amplasate pe ieşirile spre intersecţii incluse în sistemul adaptiv, în scopul furnizării
informaţiilor referitoare la fluxul de vehicule de pe artera respectivă.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8.
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut amplasarea unui panou cu mesaje variabile, pe Calea Sagului, pe intrarea în intersecție dinspre
sud, conform planșelor anexate.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.97. Calea Torontalului – Timis (S02)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare are în vedere sincronizarea în sistem undă verde în raport cu intersecţiile
similare adiacente şi cu planul de semaforizare de bază propus pentru cea mai apropiată intersecţie din
sistemul adaptiv. Controlerul existent este comun cu intersecţia S03, fiind amplasat în aceasta din urmă.
S-a prevăzut montarea a 6 dispozitive acustice, câte unul pentru fiecare semafor de pietoni existent în
intersecţie.
S-a prevăzut amplasarea a 2 bucle de detecţie inductive, pe sensul de ieşire din intersecţie, pe Calea
Torontalului, spre sud, câte una pentru fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
Buclele inductive sunt amplasate pe ieşirile spre intersecţii incluse în sistemul adaptiv, în scopul furnizării
informaţiilor referitoare la fluxul de vehicule de pe artera respectivă.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8.
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.98. Calea Torontalului – Miresei – Bd. Cetatii (S03)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare are în vedere sincronizarea în sistem undă verde în raport cu intersecţiile
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
similare adiacente şi cu planul de semaforizare de bază propus pentru cea mai apropiată intersecţie din
sistemul adaptiv. Controlerul existent este comun cu intersecţia S02.
S-a prevăzut montarea a 8 dispozitive acustice, câte unul pentru fiecare semafor de pietoni existent în
intersecţie.
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut amplasarea unui panou cu mesaje variabile, pe Calea Torontalului, pe intrarea în intersecție
dinspre nord, conform planșelor anexate.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.99. Calea Torontalului – Liege (S04)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare are în vedere sincronizarea în sistem undă verde în raport cu intersecţiile
similare adiacente şi cu planul de semaforizare de bază propus pentru cea mai apropiată intersecţie din
sistemul adaptiv.
S-a prevăzut montarea a 8 dispozitive acustice, câte unul pentru fiecare semafor de pietoni existent în
intersecţie.
S-a prevăzut amplasarea a cate unui sistem radar fix cu bucle inductive pentru detecția vitezei pe fiecare
bandă de circulație, pe ambele sensuri, pe Calea Torontalului, conform planşelor anexate.
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut amplasarea unui panou cu mesaje variabile, pe Calea Torontalului, pe intrarea în intersecție
dinspre nord, conform planșelor anexate.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.100. Calea Aradului – V. Lazarescu (S05)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare are în vedere sincronizarea în sistem undă verde în raport cu intersecţiile
similare adiacente şi cu planul de semaforizare de bază propus pentru cea mai apropiată intersecţie din
sistemul adaptiv.
S-a prevăzut montarea a 8 dispozitive acustice, câte unul pentru fiecare semafor de pietoni existent în
intersecţie.
S-a prevăzut amplasarea a 2 bucle de detecţie inductive, pe sensul de ieşire din intersecţie, pe Calea
Aradului, spre sud, câte una pentru fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
Buclele inductive sunt amplasate pe ieşirile spre intersecţii incluse în sistemul adaptiv, în scopul furnizării
informaţiilor referitoare la fluxul de vehicule de pe artera respectivă.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8.
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.101. Calea Aradului – Miresei – Amurgului (S06)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare are în vedere sincronizarea în sistem undă verde în raport cu intersecţiile
similare adiacente şi cu planul de semaforizare de bază propus pentru cea mai apropiată intersecţie din
sistemul adaptiv.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
S-a prevăzut montarea a 8 dispozitive acustice, câte unul pentru fiecare semafor de pietoni existent în
intersecţie.
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.102. Calea Aradului – Călan – Răduleț (S07)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea a 2 dispozitive acustice, câte unul pentru fiecare semafor de pietoni existent în
intersecţie.
S-a prevăzut amplasarea unui panou cu mesaje variabile, pe Calea Aradului, pe intrarea în intersecție
dinspre nord, conform planșelor anexate.
S-a prevăzut montarea a 1 camere video in intersectie si 1 media convertoare.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.103. Calea Aradului – Liege (S08)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare are în vedere sincronizarea în sistem undă verde în raport cu intersecţiile
similare adiacente şi cu planul de semaforizare de bază propus pentru cea mai apropiată intersecţie din
sistemul adaptiv.
S-a prevăzut montarea a 10 dispozitive acustice, câte unul pentru fiecare semafor de pietoni existent în
intersecţie.
S-a prevăzut amplasarea a cate unui sistem radar fix cu bucle inductive pentru detecția vitezei pe fiecare
bandă de circulație, pe ambele sensuri, pe Calea Aradului, conform planşelor anexate.
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut amplasarea unui panou cu mesaje variabile, pe Calea Aradului, pe intrarea în intersecție
dinspre nord, conform planșelor anexate.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.104. Calea Sever Bocu – Divizia 9 Cavalerie – Amurgului (S09)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare are în vedere sincronizarea în sistem undă verde în raport cu intersecţiile
similare adiacente şi cu planul de semaforizare de bază propus pentru cea mai apropiată intersecţie din
sistemul adaptiv.
S-a prevăzut montarea a 8 dispozitive acustice, câte unul pentru fiecare semafor de pietoni existent în
intersecţie.
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut amplasarea unui panou cu mesaje variabile, pe Calea Sever Bocu, pe intrarea în intersecție
dinspre nord, conform planșelor anexate.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.105. Calea Sever Bocu – Linistei (S10)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea a 2 dispozitive acustice, câte unul pentru fiecare semafor de pietoni existent în
intersecţie.
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
3.2.106. Calea Sever Bocu - Lirei (S11)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.107. Calea Sever Bocu – Sfintii Apostoli Pavel si Petru (S12)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare are în vedere sincronizarea în sistem undă verde în raport cu intersecţiile
similare adiacente şi cu planul de semaforizare de bază propus pentru cea mai apropiată intersecţie din
sistemul adaptiv.
S-a prevăzut montarea a 8 dispozitive acustice, câte unul pentru fiecare semafor de pietoni existent în
intersecţie.
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut amplasarea unui panou cu mesaje variabile, pe Calea Sever Bocu, pe intrarea în intersecție
dinspre nord, conform planșelor anexate.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.108. Calea Dorobanților – Pădurea Verde (S13)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare are în vedere sincronizarea în sistem undă verde în raport cu intersecţiile
similare adiacente şi cu planul de semaforizare de bază propus pentru cea mai apropiată intersecţie din
sistemul adaptiv.
S-a prevăzut montarea a 4 dispozitive acustice, câte unul pentru fiecare semafor de pietoni existent în
intersecţie.
S-a prevăzut amplasarea a 2 bucle de detecţie inductive, pe sensul de ieşire din intersecţie, pe Calea
Dorobanţilor, spre vest, câte una pentru fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
Buclele inductive sunt amplasate pe ieşirile spre intersecţii incluse în sistemul adaptiv, în scopul furnizării
informaţiilor referitoare la fluxul de vehicule de pe artera respectivă.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8.
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut amplasarea unui panou cu mesaje variabile, pe Calea Dorobantilor, pe intrarea în intersecție
dinspre est, conform planșelor anexate.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.109. Banatul – Dâmbovița (S14)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare are în vedere sincronizarea în sistem undă verde în raport cu intersecţiile
similare adiacente şi cu planul de semaforizare de bază propus pentru cea mai apropiată intersecţie din
sistemul adaptiv.
S-a prevăzut montarea a 8 dispozitive acustice, câte unul pentru fiecare semafor de pietoni existent în
intersecţie.
S-a prevăzut amplasarea a 2 bucle de detecţie inductive, pe sensul de ieşire din intersecţie, pe str. Banatul,
spre est, câte una pentru fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Buclele inductive sunt amplasate pe ieşirile spre intersecţii incluse în sistemul adaptiv, în scopul furnizării
informaţiilor referitoare la fluxul de vehicule de pe artera respectivă.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8.
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a prevăzut amplasarea unui panou cu mesaje variabile, pe Calea Dorobantilor, pe intrarea în intersecție
dinspre est, conform planșelor anexate.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.110. Demetriade – Frigului (S15)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare are în vedere sincronizarea în sistem undă verde în raport cu intersecţiile
similare adiacente şi cu planul de semaforizare de bază propus pentru cea mai apropiată intersecţie din
sistemul adaptiv.
S-a prevăzut montarea a 2 dispozitive acustice, câte unul pentru fiecare semafor de pietoni existent în
intersecţie.
S-a prevăzut montarea a 1 camere video in intersectie si 1 media convertoare.
3.2.111. Demetriade – Divizia 9 Cavalerie (S16)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare are în vedere sincronizarea în sistem undă verde în raport cu intersecţiile
similare adiacente şi cu planul de semaforizare de bază propus pentru cea mai apropiată intersecţie din
sistemul adaptiv.
S-a prevăzut montarea a 2 dispozitive acustice, câte unul pentru fiecare semafor de pietoni existent în
intersecţie.
S-a prevăzut montarea a 1 camere video in intersectie si 1 media convertoare.
3.2.112. Bd. Cetății – Cloșca – Gh. Lazăr (S17)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare are în vedere sincronizarea în sistem undă verde în raport cu intersecţiile
similare adiacente şi cu planul de semaforizare de bază propus pentru cea mai apropiată intersecţie din
sistemul adaptiv.
S-a prevăzut montarea a 8 dispozitive acustice, câte unul pentru fiecare semafor de pietoni existent în
intersecţie.
S-a prevăzut amplasarea a 2 bucle de detecţie inductive, pe sensul de ieşire din intersecţie, pe str. Gh. Lazăr,
câte una pentru fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
Buclele inductive sunt amplasate pe ieşirile spre intersecţii incluse în sistemul adaptiv, în scopul furnizării
informaţiilor referitoare la fluxul de vehicule de pe artera respectivă.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8.
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
S-a prevăzut amplasarea a cate unui sistem radar fix cu bucle inductive pentru detecția vitezei pe fiecare
bandă de circulație, pe ambele sensuri, pe Bd.Cetatii, conform planşelor anexate.
S-a prevăzut amplasarea unui panou cu mesaje variabile, pe str. Closca, pe intrarea în intersecție dinspre
vest, conform planșelor anexate.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.113. Bd. Cetății – Calea Bogdăneștilor (S18)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare are în vedere sincronizarea în sistem undă verde în raport cu intersecţiile
similare adiacente şi cu planul de semaforizare de bază propus pentru cea mai apropiată intersecţie din
sistemul adaptiv.
S-a prevăzut montarea a 12 dispozitive acustice, câte unul pentru fiecare semafor de pietoni existent în
intersecţie.
S-a prevăzut amplasarea a 2 bucle de detecţie inductive, pe sensul de ieşire din intersecţie, pe Calea
Bogdăneştilor, spre est, câte una pentru fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
Buclele inductive sunt amplasate pe ieşirile spre intersecţii incluse în sistemul adaptiv, în scopul furnizării
informaţiilor referitoare la fluxul de vehicule de pe artera respectivă.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8.
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.114. Bulbuca – Sudului (S19)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare are în vedere sincronizarea în sistem undă verde în raport cu intersecţiile
similare adiacente şi cu planul de semaforizare de bază propus pentru cea mai apropiată intersecţie din
sistemul adaptiv.
S-a prevăzut montarea a 16 dispozitive acustice, câte unul pentru fiecare semafor de pietoni existent în
intersecţie.
S-a prevăzut amplasarea unui panou cu mesaje variabile, pe str. Bulbuca, pe intrarea în intersecție dinspre
est, conform planșelor anexate.
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.115. Bulbuca – Sănătății (S20)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare are în vedere sincronizarea în sistem undă verde în raport cu intersecţiile
similare adiacente şi cu planul de semaforizare de bază propus pentru cea mai apropiată intersecţie din
sistemul adaptiv.
S-a prevăzut montarea a 6 dispozitive acustice, câte unul pentru fiecare semafor de pietoni existent în
intersecţie.
S-a prevăzut montarea a 1 camere video in intersectie.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
3.2.116. Bulbuca – Dr. Mureșan – Arieș (S21)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare are în vedere sincronizarea în sistem undă verde în raport cu intersecţiile
similare adiacente şi cu planul de semaforizare de bază propus pentru cea mai apropiată intersecţie din
sistemul adaptiv.
S-a prevăzut montarea a 17 dispozitive acustice, câte unul pentru fiecare semafor de pietoni existent în
intersecţie.
S-a prevăzut amplasarea a 4 bucle de detecţie inductive, pe sensul de ieşire din intersecţie, pe Bd. Bulbuca,
spre vest, cat si pe str. Arieş, câte una pentru fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
Buclele inductive sunt amplasate pe ieşirile spre intersecţii incluse în sistemul adaptiv, în scopul furnizării
informaţiilor referitoare la fluxul de vehicule de pe artera respectivă.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8.
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.117. Stan Vidrighin – Intrare RATT (S22)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea a 5 dispozitive acustice, câte unul pentru fiecare semafor de pietoni existent în
intersecţie.
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.118. Stan Vidrighin – Eroilor de la Tisa (S23)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare are în vedere sincronizarea în sistem undă verde în raport cu intersecţiile
similare adiacente şi cu planul de semaforizare de bază propus pentru cea mai apropiată intersecţie din
sistemul adaptiv.
S-a prevăzut montarea a 6 dispozitive acustice, câte unul pentru fiecare semafor de pietoni existent în
intersecţie.
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.119. Stefan cel Mare - St.O.Iosif (S24)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul
S-a prevăzut montarea a 2 stâlpi cu consolă pentru a creşte vizibilitatea semafoarelor pentru vehicule la
min. 50 m (conform STAS 1848/) şi a 6 stâlpi pentru semafoare pentru vehicule, tramvai şi pietoni.
Se vor monta 2 semafoare pentru vehicule, 1 semafor tramvai pe consolă, 4 semafoare pentru vehicule, 4
semafoare prim-vehicul şi 1 semafor tramvai pe stâlp.
Se vor monta 8 semafoare de pietoni, fiecare având şi un dispozitiv acustic.
Legăturile între stâlpii de susţinere a semafoarelor cu automatul de dirijare se vor realiza printr-o canalizaţie
electrică subterană proprie.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Aceasta canalizaţie se va realiza prin săpătură deschisă, respectând cotele minime de 0.75 m, sub cota
superioară a părţii carosabile, şi de 0.45 m sub cota superioară a trotuarului sau a spaţiului verde, conform
detaliului de canalizaţie electrică anexat.
Pentru traseele principale de canalizaţie se vor folosi 2 tuburi PHDE d=110mm, iar legăturile cu stâlpii se vor
executa cu 1 tub PHDE d=63mm.
În punctele de traversare a părţii carosabile şi la schimbarea de direcţie a traseului canalizaţia este
prevăzută cu camere de tragere, din beton de ciment, 64x64, conform planului de canalizaţie anexat.
Cablurile electrice care fac legătura între semafoare şi automatul de dirijare sunt de tipul Csyy 3-19x1.5.
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.120. Stefan cel Mare – Pestalozzi (S25)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
Controlerul de trafic este comun cu intersecţia S26.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare are în vedere sincronizarea în sistem undă verde în raport cu intersecţiile
similare adiacente şi cu planul de semaforizare de bază propus pentru cea mai apropiată intersecţie din
sistemul adaptiv.
S-a prevăzut montarea a 12 dispozitive acustice, câte unul pentru fiecare semafor de pietoni existent în
intersecţie.
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.121. Iepurelui – Anton Pann (S26)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
Controlerul de trafic este comun cu intersecţia S25, fiind plasat în aceasta din urmă.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare are în vedere sincronizarea în sistem undă verde în raport cu intersecţiile
similare adiacente şi cu planul de semaforizare de bază propus pentru cea mai apropiată intersecţie din
sistemul adaptiv.
S-a prevăzut montarea a 8 dispozitive acustice, câte unul pentru fiecare semafor de pietoni existent în
intersecţie.
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.122. Prezan – Calea Martirilor – Maresal Averescu (S27)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare are în vedere sincronizarea în sistem undă verde în raport cu intersecţiile
similare adiacente şi cu planul de semaforizare de bază propus pentru cea mai apropiată intersecţie din
sistemul adaptiv.
S-a prevăzut montarea a 8 dispozitive acustice, câte unul pentru fiecare semafor de pietoni existent în
intersecţie.
S-a prevăzut amplasarea a 2 bucle de detecţie inductive, pe Calea Martirilor, spre nord, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Buclele inductive sunt amplasate pe ieşirile spre intersecţii incluse în sistemul adaptiv, în scopul furnizării
informaţiilor referitoare la fluxul de vehicule de pe artera respectivă.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8.
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.123. Emil Zola - Bujorilor (S28)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare are în vedere sincronizarea în sistem undă verde în raport cu intersecţiile
similare adiacente şi cu planul de semaforizare de bază propus pentru cea mai apropiată intersecţie din
sistemul adaptiv.
S-a prevăzut montarea a 8 dispozitive acustice, câte unul pentru fiecare semafor de pietoni existent în
intersecţie.
S-a prevăzut amplasarea unei bucle de detecţie inductive, pe sensul de ieşire din intersecţie, pe str.
Bujorilor, spre vest, conform planşelor anexate.
Buclele inductive sunt amplasate pe ieşirile spre intersecţii incluse în sistemul adaptiv, în scopul furnizării
informaţiilor referitoare la fluxul de vehicule de pe artera respectivă.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8.
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.124. Emil Zola – Chisodiei (S29)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare are în vedere sincronizarea în sistem undă verde în raport cu intersecţiile
similare adiacente şi cu planul de semaforizare de bază propus pentru cea mai apropiată intersecţie din
sistemul adaptiv.
S-a prevăzut montarea a 8 dispozitive acustice, câte unul pentru fiecare semafor de pietoni existent în
intersecţie.
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.125. Emil Zola – Victor Hugo (S30)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare are în vedere sincronizarea în sistem undă verde în raport cu intersecţiile
similare adiacente şi cu planul de semaforizare de bază propus pentru cea mai apropiată intersecţie din
sistemul adaptiv.
S-a prevăzut montarea a 8 dispozitive acustice, câte unul pentru fiecare semafor de pietoni existent în
intersecţie.
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.126. C. Brancoveanu - Mures (S31)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare are în vedere sincronizarea în sistem undă verde în raport cu intersecţiile
similare adiacente şi cu planul de semaforizare de bază propus pentru cea mai apropiată intersecţie din
sistemul adaptiv.
S-a prevăzut montarea a 8 dispozitive acustice, câte unul pentru fiecare semafor de pietoni existent în
intersecţie.
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.127. C. Brancoveanu - Eneas (S32)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
Controlerul de trafic este comun cu intersecţia 1A06, fiind plasat în aceasta.
Legăturile între stâlpii de susţinere a semafoarelor cu automatul de dirijare se vor realiza printr-o canalizaţie
electrică subterană proprie.
Aceasta canalizaţie se va realiza prin săpătură deschisă, respectând cotele minime de 0.75 m, sub cota
superioară a părţii carosabile, şi de 0.45 m sub cota superioară a trotuarului sau a spaţiului verde, conform
detaliului de canalizaţie electrică anexat.
Pentru traseele principale de canalizaţie se vor folosi 2 tuburi PHDE d=110mm, iar legăturile cu stâlpii se vor
executa cu 1 tub PHDE d=63mm.
În punctele de traversare a părţii carosabile şi la schimbarea de direcţie a traseului canalizaţia este
prevăzută cu camere de tragere, din beton de ciment, 64x64, conform planului de canalizaţie anexat.
Cablurile electrice care fac legătura între semafoare şi automatul de dirijare sunt de tipul Csyy 3-19x1.5.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare are în vedere sincronizarea în sistem undă verde în raport cu intersecţiile
similare adiacente şi cu planul de semaforizare de bază propus pentru cea mai apropiată intersecţie din
sistemul adaptiv.
S-a prevăzut montarea a 8 dispozitive acustice, câte unul pentru fiecare semafor de pietoni existent în
intersecţie.
S-a prevăzut amplasarea a 6 bucle de detecţie inductive, pe sensul de ieşire din intersecţie, conform
planşelor anexate.
Buclele inductive sunt amplasate pe ieşirile spre intersecţii incluse în sistemul adaptiv, în scopul furnizării
informaţiilor referitoare la fluxul de vehicule de pe artera respectivă.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8.
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.128. C. Brancoveanu – Ciprian Porumbescu (S33)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare are în vedere sincronizarea în sistem undă verde în raport cu intersecţiile
similare adiacente şi cu planul de semaforizare de bază propus pentru cea mai apropiată intersecţie din
sistemul adaptiv.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
S-a prevăzut montarea a 8 dispozitive acustice, câte unul pentru fiecare semafor de pietoni existent în
intersecţie.
S-a prevăzut amplasarea a 3 bucle de detecţie inductive, pe Ctin. Brâncoveanu, spre nord, respectiv str.
Ciprian Porumbescu, spre vest, câte una pentru fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
Buclele inductive sunt amplasate pe ieşirile spre intersecţii incluse în sistemul adaptiv, în scopul furnizării
informaţiilor referitoare la fluxul de vehicule de pe artera respectivă.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8.
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.129. Ciprian Porumbescu – Odobescu (S34)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare are în vedere sincronizarea în sistem undă verde în raport cu intersecţiile
similare adiacente şi cu planul de semaforizare de bază propus pentru cea mai apropiată intersecţie din
sistemul adaptiv.
S-a prevăzut montarea a 8 dispozitive acustice, câte unul pentru fiecare semafor de pietoni existent în
intersecţie.
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.130. Mihai Viteazu – Victor Babeș (S35)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare are în vedere sincronizarea în sistem undă verde în raport cu intersecţiile
similare adiacente şi cu planul de semaforizare de bază propus pentru cea mai apropiată intersecţie din
sistemul adaptiv.
S-a prevăzut montarea a 6 dispozitive acustice, câte unul pentru fiecare semafor de pietoni existent în
intersecţie.
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.131. Mihai Viteazu – Romulus (S36)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare are în vedere sincronizarea în sistem undă verde în raport cu intersecţiile
similare adiacente şi cu planul de semaforizare de bază propus pentru cea mai apropiată intersecţie din
sistemul adaptiv.
S-a prevăzut montarea a 6 dispozitive acustice, câte unul pentru fiecare semafor de pietoni existent în
intersecţie.
S-a prevăzut montarea a 1 camere video in intersectie.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.132. Mihai Viteazu – Vasile Parvan (S37)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare are în vedere sincronizarea în sistem undă verde în raport cu intersecţiile
similare adiacente şi cu planul de semaforizare de bază propus pentru cea mai apropiată intersecţie din
sistemul adaptiv.
S-a prevăzut montarea a 8 dispozitive acustice, câte unul pentru fiecare semafor de pietoni existent în
intersecţie.
S-a prevăzut amplasarea a 4 bucle de detecţie inductive, pe sensul de ieşire din intersecţie, pe Spl. Tudor
Vladimirescu, cat si pe str. Vasile Pârvan, câte una pentru fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor
anexate.
Buclele inductive sunt amplasate pe ieşirile spre intersecţii incluse în sistemul adaptiv, în scopul furnizării
informaţiilor referitoare la fluxul de vehicule de pe artera respectivă.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8.
S-a prevăzut amplasarea a 4 sisteme detecție trecere pe roșu, câte unul pe fiecare ieșire din intersecție,
conform planșelor anexate.
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.133. Dambovita – Ana Ipatescu (S38)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a prevăzut montarea unui automat de dirijare a traficului şi a unui cabinet pentru acesta. Se introduc
switch, router și alte echipamente de conectare la rețea, daca este cazul
S-a prevăzut montarea a 13 stâlpi pentru semafoare vehicule, tramvai şi pietoni.
Se vor monta 4 semafoare pentru vehicule, 4 semafoare prim-vehicul şi 4 semafoare pentru tramvai pe
stâlp.
Se vor monta 12 semafoare de pietoni, fiecare având şi un dispozitiv acustic.
Legăturile între stâlpii de susţinere a semafoarelor cu automatul de dirijare se vor realiza printr-o canalizaţie
electrică subterană proprie.
Aceasta canalizaţie se va realiza prin săpătură deschisă, respectând cotele minime de 0.75 m, sub cota
superioară a părţii carosabile, şi de 0.45 m sub cota superioară a trotuarului sau a spaţiului verde, conform
detaliului de canalizaţie electrică anexat.
Pentru traseele principale de canalizaţie se vor folosi 2 tuburi PHDE d=110mm, iar legăturile cu stâlpii se vor
executa cu 1 tub PHDE d=63mm.
În punctele de traversare a părţii carosabile şi la schimbarea de direcţie a traseului canalizaţia este
prevăzută cu camere de tragere, din beton de ciment, 64x64, conform planului de canalizaţie anexat.
Cablurile electrice care fac legătura între semafoare şi automatul de dirijare sunt de tipul Csyy 3-19x1.5.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare reprezintă propunerea pentru varianta de bază din cadrul sistemului
adaptiv, valabilă pentru configuraţia actuală a fluxurilor de trafic şi a reţelei de drumuri, urmând a fi
actualizată în momentul implementării sistemului.
S-a prevăzut amplasarea a 4 bucle de detecţie inductive, pe ieşirile din intersecţie de pe Bd. Dâmboviţa,
câte una pentru fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
S-a prevăzut montarea a 2 camere video in intersectie si 2 media convertoare.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.2.134. Vasile Pârvan – UVT (trecere de pietoni) (S39)
Această intersecţie nu va suferi modificări ale geometriei.
S-a propus o diagramă de semaforizare care ţine cont de sistemul propus de management al traficului.
Această diagramă de semaforizare are în vedere sincronizarea în sistem undă verde în raport cu intersecţiile
similare adiacente şi cu planul de semaforizare de bază propus pentru cea mai apropiată intersecţie din
sistemul adaptiv.
S-a prevăzut montarea a 2 dispozitive acustice, câte unul pentru fiecare semafor de pietoni existent în
intersecţie.
S-a prevăzut amplasarea a 4 bucle de detecţie inductive, pe toate ieşirile din intersecţie, câte una pentru
fiecare bandă de circulaţie, conform planşelor anexate.
Buclele inductive sunt amplasate pe ieşirile spre intersecţii incluse în sistemul adaptiv, în scopul furnizării
informaţiilor referitoare la fluxul de vehicule de pe artera respectivă.
Fiecare amplasament de bucle inductive are în componenţă o canalizaţie în care este pozat un tub
d=63mm şi o camera de tragere din beton de ciment 40x40 .
Bucla inductiva de detecţie se realizează în partea carosabilă dintr-un cablu teflonat de 1x2.5.
Conectarea buclei la detectorul inductiv din automatul de dirijare se va realiza printr-un cablu de tipul Jysty
4x2x0.8.
S-a prevăzut montarea a 1 camere video in intersectie.
Lucrările de marcaje şi indicatoare rutiere, au fost proiectate conform standardelor în vigoare.
3.3. LUCRARI DE TERASAMENTE
ART. 1. DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea terasamentelor pentru modernizarea, constructia si
reconstructia drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie indeplinite la
executarea debleurilor, transporturilor, compactarea, nivelarea si finisarea lucrarilor, controlul calitatii si
conditiile de receptie.
ART. 2. PREVEDERI GENERALE
2.1. La executarea terasamentelor se respecta prevederile din STAS 2914 si alte standarde si
normative in vigoare, la data executiei, in măsura in care completeaza si nu contravin prezentului caiet de
sarcini.
2.2. Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu alte unitati de
specialitate, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de
sarcini.
2.3. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea Beneficiarului, si alte verificari suplimentare
fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa
conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.5. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a terasamentelor executate, cu rezultatele
testelor si a celorlalte cerinte.
2.6. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Beneficiarul (Dirigintele)
va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun, pe cheltuiala Antreprenorului.
CAPITOLUL I - MATERIALE FOLOSITE
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
ART. 3. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE
3.1. Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform STAS 1243 care se folosesc la executarea
terasamentelor sunt prezentate in tabelul 1a si 1b.
3.2. Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si hidrologice,
la orice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale.
3.3. Pamanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii climaterice,
hidrologice si la orice inaltime de terasament, compactarea lor necesitand o tehnologie adecvata.
3.4. Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca "mediocre", in cazul cand conditiile hidrologice
locale sunt mediocre si nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709/1,2,3
privind actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drum.
3.5. In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, executate in pamanturi rele sau
foarte rele (vezi tabelul 1b) sau a celor cu densitate in stare uscata compactata mai mica de 1,5 (g/cm3), vor
fi inlocuite cu pamanturi clasificate ca bune sau vor fi stabilizate mecanic sau cu lianti (var, cenusa de furnal,
etc.). Inlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toata latimea platformei, la o adancime de minim 20 cm in
cazul pamanturilor rele si de minim 50 cm in cazul pamanturilor foarte rele sau pentru soluri cu densitate in
stare uscata compactata mai mica de 1,5 g/cm3. Adancimea se va considera sub nivelul patului drumului si
se va stabili in functie de conditiile locale concrete, de catre Diriginte.
Pentru pamanturile argiloase simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea lor pe
grosime de min 15 cm.
Materiale pentru terasamente. Categoriile si tipurile de pamanturi,
clasificate conform STAS 2914-84
Tabel 1a
Denumirea si caracteristicile principalelor
tipuri de pamanturi
Sim
bol
Granulozitate Continut
in parti fine in % din
masa totala pentru:
Coefic
ient
de
neuni
-
formit
ate Un
Indice
de
plastic
itate Ip
pentr
u
fractiu
nea
sub
0,5
mm
Umfla
re
libera
UL%
Calitate
ca
material
pentru
terasam
ente
<0,
005
mm
<0,05
mm
<0,2
5 mm
Pamanturi necoezive
grosiere (fractiunea
mai mare de 2 mm
reprezinta mai mult
de 50% din masa)
Blocuri, bolovanis,
pietris
cu foarte putine
parti fine,
neuniforme
(granulozitate
continua);
insensibile la
inghet-dezghet si
la variatiile de
umiditate
1a <1 <10 <20 > 5 0 - foarte
buna
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
idem 1a, dar
uniforme
(granulozitate
discontinua)
1b 5 foarte
buna
Pamanturi necoezive
medii si fine
(fractiunea mai mica
de 2 mm reprezinta
mai mult de 50% din
masa)
Nisip cu pietris, nisip
mare, mijlociu sau fin
cu parti fine,
neuniforme
(granulozitate
continua);
sensibilitate
mijlocie la inghet-
dezghet,
insensibile la
variatiile de
umiditate
2a
<6 <20 <40
> 5
10 -
foarte
buna
idem 2a, dar
uniforme
(granulozitate
discontinua)
2b
5 buna
Pamanturi necoezive
medii si fine
(fractiunea mai mica
de 2 mm reprezinta
mai mult de 50% din
masa), cu liant
constituit din
pamanturi coezive.
Nisip cu pietris, nisip
mare, mijlociu sau
fin, cu liant prafos
sau argilos
cu multe parti fine;
foarte sensibile la
inghet-dezghet ,
fractiunea fina
prezinta umflare
libera (respectiv
contractie) redusa
3a
6 20 40 - >10
40 mediocr
a
idem 3a, dar
fractiunea fina
prezinta umflare
libera medie sau
mare
3b >40 mediocr
a
Municipiul Timisoara
Tabel 1b
Denumirea si caracteristicile principalelor tipuri
de pamanturi
Simb
ol
Granulozitate
Conform nomogramei Casagrande
Indice de
plasticitate Ip
pentru
fractiunea
sub 0,5 mm
Umflare libera
UL%
Calitate ca material
pentru terasamente
4.Pamanturi coezive:
nisip prafos, praf
nisipos, nisip argilos,
praf, praf argilos-
nisipos, praf argilos,
argila prafoasa
nisipoasa, argila
nisipoasa, argila
prafoasa, argila, argila
grasa
anorganice, cu
compresibilitate si
umflare libera
reduse, sensibilitate
mijlocie la inghet-
dezghet
4a
<10 <40 mediocra
anorganice, cu
compresibilitate
mijlocie, umflare
libera redusa sau
medie, foarte
sensibile la inghet-
dezghet
4b <35 <70 mediocra
organice, (MO>5%)*
cu compresibilitate si
umflare libera
reduse, sensibilitate
mijlocie la inghet-
dezghet
4c
7
0
10 <40 mediocra 6
0
4
d
anorganice, cu
compresibilitate si
umflare libera mare,
sensibilitate mijlocie
la inghet-dezghet
4d
5
0
>35 >70 rea 4
0 4
a
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
organice, (MO>5%)*
cu compresibilitate
mijlocie, umflare
libera redusa sau
medie, foarte
sensibile la inghet-
dezghet
4e
3
0
4
b
<35 <75 rea
2
0
4
f
1
0
4
c
4
e
organice, (MO>5%)*
cu compresibilitate
mare si umflare
libera medie sau
mare, foarte
sensibile la inghet-
dezghet
4f
0 1
0
2
0
3
0
4
0
5
0
6
0
7
0
8
0
9
0
1
0
0
- >40 foarte rea
axa x = limita de curgere Wc%
axa y = indicele de plasticitate Ip
Diagonala reprezinta Ip=0,73 (Wc=20)
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
ART. 4. APA DE COMPACTARE
4.1. Apa necesara compactarii terasamenetelor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina
materii organice in suspensie.
4.2. Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face decat
cu aprobarea Beneficiarului, aprobare care va preciza si modalitatile de utilizare.
ART. 5. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR
5.1. Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale acestuia
prevazute in tabelul urmator:
Nr.crt. Caracteristici care se verifica Frecvente minime
Metode de
determinare conform
STAS
1 Granulozitate In functie de heterogenitatea
pamantului utilizat insa nu va fi mai
mica decat o incercare la 5.000 m3.
1913/5
2 Limita de plasticitate 1913/4
3 Densitate uscata maxima 1913/3
4 Coeficient de neuniformitate 730
5 Caracteristicile de compactare O incercare la fiecare 1000 ml de
drum in debleu
1913/13
6 Umflare libera 1913/12
7 Sensibilitate la inghet-dezghet O incercare la fiecare:
-250 ml de drum in debleu 1709/3
8 Umiditate Zilnic 1913/1
5.2. Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinarilor de laborator.
ART. 6. LUCRARI PREGATITOARE
6.1. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare dupa caz:
- curatirea terenului;
- asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime;
6.2. Pamantul decapat si alte pamanturi care sunt improprii pentru umplutura vor fi transportate si
depuse in depozite definitive, evitand orice amestec sau impurificare a terasamentelor drumului. Pamantul
vegetal va fi pus intr-un depozit provizoriu in vederea reutilizarii.
6.3. In portiunile de drum, unde apele superficiale se pot scurge spre debleul drumului, acestea trebuie
dirijate prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara amprizei drumului. In general,
daca se impune, se vor executa lucrari de colectare, drenare si evacuare a apelor din ampriza drumului.
6.4. Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca Dirigintele de santier sa constate si
sa accepte executia lucrarilor pregatitoare.
ART. 7. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT
7.1. In cazul in care gropile de imprumut si depozitele de pamant nu sunt impuse prin proiect , alegerea
acestora o va face Antreprenorul, cu acordul Dirigintelui de santier. Acest acord va trebui sa fie solicitat cu
minimum opt zile inainte de inceperea exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. Cererea trebuie
sa fie insotita de:
- un raport privind calitatea pamantului din gropile de imprumut alese, in spiritul prevederilor din
prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele si analizele de laborator executate pentru acest
raport fiind in sarcina Antreprenorului;
- acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite si/sau pentru
gropile de imprumut;
- un raport cu programul de exploatare a gropilor de imprumut si planul de refacere a mediului.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
7.2. La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli:
- pamantul vegetal se va indeparta si depozita in locurile aprobate si va fi refolosit conform
prevedeilor proiectului;
- sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adanci decat cota practicata in debleuri sau sub
cota santului de scurgere a apelor, in zona de rambleu.
La amplasarea depozitelor in zona drumului se va urmari ca prin executia acestora sa nu provoace
inzapezirea drumului.
7.3. Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita stabilitatea
masivelor naturale nici sa nu riste antrenarea terasamentelor de catre ape sau sa cauzeze, din diverse
motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. In acest caz, Antreprenorul va fi
in intregime raspunzator de aceste pagube.
7.4. Dirigintele de santier se va putea opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor
susceptibile de a inrautati aspectul imprejmuirilor si a scurgerii apelor, fara ca Antreprenorul sa poata
pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despagubiri.
7.5. Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor de pamanturi si
a celor necesare gropilor de imprumut, raman in sarcina Antreprenorului.
ART.8. EXECUTIA DEBLEURILOR
8.1. Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a amprizelor de
debleu, precizat in prezentul caiet de sarcini sa fi fost verificat si recunoscut ca satisfacator de catre
Dirigintele lucrarii.
8.2. Nu se vor crea supraadancimi in debleu. In cazul cand in mod accidental apar asemenea situatii
se va trece la umplerea lor conform modalitatilor pe care le va prescrie Dirigintele de santier si pe
cheltuiala Antreprenorului.
8.3. La sapare in terenurile sensibile la umezeala, terasamentele se vor executa progresiv,
asigurandu-se permanent drenarea si evacuarea apelor pluviale si evitarea destabilizarii echilibrului
hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea pamanturilor. Toate lucrarile
preliminare de drenaj vor fi finalizate inainte de inceperea sapaturilor, pentru a se asigura ca lucrarile se vor
executa fara a fi afectate de ape.
8.4. In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si nu este
de portanta prevazuta, Proiectantul va putea prescrie realizarea unui strat de forma.
In acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor, gradul de compactare la 100% Proctor
Normal.
8.5. Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3 m sunt
date in tabelul 3.
Tabel 3
PROFILUL TOLERANTE ADMISE
ROCI NECOMPACTE ROCI COMPACTE
Platforma cu strat de forma +/- 3 cm +/- 5 cm
Platforma fara strat de forma +/- 5 cm +/- 10 cm
Taluzului de debleu neacoperit +/- 10 cm Variabil in functie de natura rocii
Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor, Antreprenorul va trebui sa mentina o
panta suficienta pentru scurgere, la suprafata partii excavate si sa se execute in timp util santuri, rigole,
lucrari provizorii necesare evacuarii apelor in timpul excavarii.
ART.9. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR
9.1. Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in:
- verificarea trasarii axului, amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de tasare;
- verificarea pregatirii terenului de fundatie
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
- verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi dupa caz;
- verificarea grosimii straturilor asternute;
- controlul compactarii umpluturilor;
- controlul caracteristicilor patului drumului;
9.2. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica, in registrul de laborator, a verificarilor efectuate
asupra calitatii umiditatii pamantului pus in opera si a rezultatelor obtinute in urma incercarilor efectuate
privind calitatea lucrarilor executate.
Antreprenorul va intretine pe cheltuiala sa straturile receptionate, pana la acoperirea acestora cu
stratul urmator.
9.3. Verificarea trasarii axului si amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de tasare.
Aceasta verificarea se face inainte de inceperea lucrarilor de executie a terasamentelor urmarindu-se
respectarea intocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibila fiind de +/- 0.10 m in raport cu reperii
pichetajului general.
9.4. Controlul caracteristicilor platformei drumului
Controlul caracteristicilor patului drumului se face dupa terminarea executiei terasamentelor si
consta in verificarea cotelor realizate si determinarea deformabilitatii, cu ajutorul deflectometrului cu
parghie la nivelul patului drumului.
9.5. Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/- 0.05 m fata de
prevederile proiectului. In ce priveste suprafata patului si nivelarea taluzurilor, tolerantele sunt cele aratate
tabelul 3 din prezentul caiet de sarcini.
Verificarile de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distanta.
9.6. Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin masuratori cu deflectometrul cu parghie.
Conform Normativului CD31-2002, la nivelul patului drumului, se considera realizata capacitatea
portanta necesara daca deformatia elastica, corespunzatoare sub sarcina osiei etalon de 115 KN are valori
mai mari decat cele admisibile din tabelul 4, in cel mult 10% din numarul punctelor masurate .
Tipul de pamant conform STAS 1243 Valoarea admisibila a deformatiei
elastice 1/100 mm
Nisip prafos, nisip argilos 350
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400
Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa nisipoasa,
argila
450
Cand masurarea deformatiei elastice, cu deflectometrul cu parghie, nu este posibila, Antreprenorul
va putea folosi si alte metode standartizate sau agrementate, acceptate de Diriginte.
In cazul utilizarii metodei de determinare a deformatiei liniare prevazuta in STAS 2914/4, frecventa
incercarilor va fi de 3 incercari pe fiecare sectiune de drum de maxim 250 m lungime.
CAPITOLUL III - RECEPTIA LUCRARII
Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze de
executie), unei receptii preliminare si unei receptii finale.
ART. 10. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE
10.1. In cadrul receptiei pe faze determinante (de lucrari ascunse) se efectueaza conform
Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 273/94 si conform
Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in
Buletinul Constructiilor volum 4/1996 si se va verifica daca partea de lucrari ce se receptioneaza s-a
executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de normativele tehnice in vigoare si de prezentul
caiet de sarcini.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
10.2. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptia pe faze, in care se confirma
posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
10.3. Receptia pe faze se executa de catre Dirigintele de santier si Antreprenor, iar documentul ce
se incheie ca urmare a receptiei sa fie intocmit de antreprenor si sa poarte ambele semnaturi.
10.4. La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda la
efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor, verificandu-se:
- concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si a proiectului de executie;
- natura pamantului din corpul drumului.
10.5. Lucrarile nu se vor receptiona daca:
- nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect;
- nu este realizat gradul de compactare atat la nivelul patului drumului cat si pe fiecare strat in
parte (atestate de procesele verbale de receptie pe faze);
- lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare;
- nu s-au respectat plantele transversale si suprafatarea platformei;
- se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul terasamentelor, ravinari
ale taluzurilor, etc.;
- nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului.
Defectiunile se vor consemna in procesul verbal incheiat, in care se va stabili si modul si termenele
de remediere.
ART. 11. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR
Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru intreaga lucrare, conform
Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HGR 273/94
ART. 12. RECEPTIA FINALA
La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat terasamentele si daca
acestea au fost intretinute corespunzator in perioada de garantie a intregii lucrari, in conditiile respectarii
prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.
3.4. FUNDATIE DIN BALAST
ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
1.1. Prezentul caiet de sarcini contine specificatii tehnice privind executia si receptia straturilor de
fundatie din balast din sistemele rutiere ale drumurilor publice si ale strazilor .
1.2 El cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialele de constructie folosite,
prevazute in SR 662 si stratul de fundatie realizat conform STAS 6400.
ART.2. PREVEDERI GENERALE
2.1. Stratul de fundatie din balast se realizeaza intr-un singur strat a carui grosime este stabilita prin
proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400 intre 15 si 30 cm.
2.2. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare
pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale, prin colaborare cu un laborator autorizat,
efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea Dirigintelui verificari suplimentare fata de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.5. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, dirigintele va dispune
intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
ART.3. AGREGATE NATURALE
3.1. Pentru executia stratului de fundatie se va utiliza balast, cu granula maxima de 63 mm.
3.2. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa
contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamânt, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.
3.3. In conformitate cu prevederile SR 662, pct.2.3.4.2. balastul, pentru a fi folosite in stratul de
fundatie, trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative aratate in tabelul urmator:
CARACTERISTICI
CONDITII DE ADMISIBILITATE
METODE DE
VERIFICARE
CONFORM
STAS
AMESTEC
OPTIM
FUNDATII
RUTIERE
COMPLETAREA
SISTEMULUI
RUTIER LA
INGHET–
DEZGHET –
STRAT DE
FORMA-
Sort 0-63 0-63 0-63 -
Continut de fractiuni %
sub 0,02 mm max.3 max.3 max.3 1913/5
sub 0,2 mm 4-10 3-18 3-33
4606
0-1 mm 12-22 4-38 4-53
0-4 mm 26-38 16-57 16-72
0-8 mm 35-50 25-70 25-80
0-16 mm 48-65 37-82 37-86
0-25 mm 60-75 5-90 50-90
0-50 mm 85-92 80-98 80-98
0-63 mm 100 100 100
Granulozitate conform SR 662
Coeficient de neuniformitate
(Un), min - 15 15
730
Echivalent de nisip
(EN) min 30 30 30
Uzura cu masina tip Los
Angeles (LA) % max. 30 50 50
3.4. Agregatul (balast) se va aproviziona din timp, in depozite intermediare, pentru a se asigura
omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai
dupa efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica daca agregatele din depozite indeplinesc
cerintele prezentului caiet de sarcini si dupa aprobarea dirigintelui de santier.
3.5. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor;
- intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de
laborator.
3.6. Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise, dimensionate in functie de cantitatea
necesara si de eşalonarea lucrărilor.
3.7. In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora
se va face astfel incât sa se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite.
3.8. In cazul in care la verificarea calitatii balastului aprovizionat, granulozitatea acestora nu
corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru
indeplinirea conditiilor calitative prevazute.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
ART.4. APA
Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua publica sau din alte
surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.
ART.5. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE
Controlul calitatii se face de catre antreprenor prin laboratorul sau, in conformitate cu prevederile
cuprinse in tabelul urmator:
Nr
.
crt
Actiunea, procedeul de verificare sau
caracteristici ce se verifica
Frecventa minima Metoda de
determinare
conform STAS La aprovizionare
La locul de punere
in opera
1 Examinarea datelor inscrise in certificatul
de calitate sau certificatul de garantie
La fiecare lot
aprovizionat
-
-
2
Determinarea granulometrica.
Echivalentul de nisip.
Neomogenitatea balastului
O proba la fiecare
lot aprovizionat, de
500 tone, pentru
fiecare sursa (daca
este cazul pentru
fiecare sort)
-
4606
730
3 Umiditate -
O proba pe schimb
(si sort) inainte de
inceperea lucrarilor
si ori de cite ori se
observa o
schimbare cauzata
de conditii
meteorologice
4606
4 Rezistente la uzura cu masina tip Los
Angeles (LA)
O proba la fiecare
lot aprovizionat
pentru fiecare sursa
(sort) la fiecare 5000
tone
- 730
ART.6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
Caracteristicile optime de compactare ale balastului se stabilesc de catre un laborator de
specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie.
Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13 se stabileste:
du max. P.M. = greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm3;
Wopt P.M. = umiditate optima de compactare, exprimata in %.
ART.7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
7.1. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe
prelevate din lucrare si anume:
du ef = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cm3
Wef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %;
in vederea stabilirii gradului de compactare gc.
du ef.
gc = ------------------ x 100
du max.PM
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
7.2. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la art.13.
ART.8. MASURI PRELIMINARE
8.1. La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de
terasamente, sau de strat de forma, in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea
acestor lucrari.
8.2. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in
opera a balastului.
8.3. Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii:
drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile
stratului de fundatie la acestea precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect.
8.4. In cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua masuri de a nu se
amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita, acestea fiind
consemnate in registrul de santier.
ART.9. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL
9.1. Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul este obligat sa efectueze o experimentare pe un
tronson de proba in lungime de minim 30 m si o latime de cel putin 3,40 m (dublu latimii utilajului de
compactare).
Experimentarea are ca scop stabilirea, in conditii de executie curenta pe santier, a componentei
atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare
cerut prin caietul de sarcini precum si reglarea utilajelor de raspândire, pentru realizarea grosimii din
proiect si o suprafatare corecta.
9.2. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta dirigintelui, efectuând
controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de
specialitate.
In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui sa
realizeze o noua incercare, dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:
- grosimea maxima a stratului de balast pus in opera;
- conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de
compactare a utilajului). Intensitatea de compactare = Q/S, unde:
Q = volum balast pus in opera, in unitatea de timp (ora, zi, schimb) exprimat in mc;
S = suprafata calcata la compactare in intervalul de timp dat, exprimat in mp.
In cazul folosirii utilajelor de acelasi tip, in tandem, suprafetele compactate de fiecare utilaj se
cumuleaza.
9.3. Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de
referinta pentru restul lucrarii.
Caracteristicile obtinute pe acest tronson se vor consemna in registru de santier, pentru a servi la
urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa.
ART.10. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
10.1. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul intr-unul sau mai multe straturi,
in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul
experimental.
Asternerea si nivelarea se face la sablon, cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect.
10.2. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste
de laboratorul de santier tinând seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.
Stropirea va fi uniforma evitându-se supraumezirea locala.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
10.3. Compactarea straturilor de fundatie se face in atelierul de compactare stabilit pe tronsonul
experimental respectându-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia si
intensitatea Q/S de compactare.
10.4. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau ramân dupa
compactare, se corecteaza cu materiale de aport si se recompacteaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de
4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou.
10.5. Este interzisa executia fundatiei din balast inghetat.
10.6. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de
gheata.
ART.11. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI
11.1. In timpul executiei stratului de fundatie din balast se vor face, pentru verificarea compactarii,
incercarile si determinarile aratate in tabelul 3 .
Tabel 3
Nr.
crt
Determinarea, procedeul de verificare
sau caracteristica care se verifica
Frecvente minime la locul
de punere in opera
Metode de
verificare
conform STAS
1 Incercare Proctor modificata - 1913/13
2 Determinarea umiditatii de compactare si
corelatia umiditatii
Zilnic, dar cel putin un test la fiecare
250m de banda de circulatie 4606
3 Determinarea grosimii stratului compact Minim 3 probe la o suprafata de
2.000 mp de strat -
4 Verificarea realizarii intensitatii de
compactare Q/S zilnic -
5
Determinarea gradului de compactare prin
determinarea greutatii volumice in stare
uscata
Zilnic in minim 3 puncte pentru
suprafete < 2.000 mp si minim 5
puncte pentru suprafete > 2.000 mp
de strat
1913/15
12288
6 Determinarea capacitatii portante la nivelul
superior al stratului de fundatie
In cate doua puncte situate in
profiluri transversale la distante de 10
m unul de altul pentru fiecare banda
cu latime de 7,5m
Normativ
CD 31
In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se determina
prin masuratori cu deflectometrul cu pârghie, conform Normativului pentru determinarea prin
deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide,
indicativ CD 31.
11.2. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat:
compozitia granulometrica a balastului utilizat;
caracteristicile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima,
densitate maxima uscata);
caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).
ART.12. ELEMENTE GEOMETRICE
12.1. Grosimea stratului de fundatie din balsat este cea din proiect.
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul la
fiecare 200 m de strat executat.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum
prezentat receptiei.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
12.2. Latimea stratului de fundatie din balast este prevazuta in proiect.
Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm.
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
12.3. Panta transversala a fundatiei de balast este cea a imbracamintii prevazuta in proiect.
Denivelarile admisibile sunt cu+/- 5 cm diferite de cele admisibile pentru imbracamintea respectiva.
12.4. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm.
ART.13. CONDITII DE COMPACTARE
13.1. Stratul de fundatie din balast trebuie compactat pâna la realizarea gradului de compactare
minim din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS
1913/13: - 100% in cel putin 95% din punctele de masurare.
13.2. Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca
valoarea inregistrata este mai mica decât valoarea admisibila din tabelul 4 (conform CD 31-2002).
Tabelul 4
Grosimea stratului
de fundatie din
balast sau balast
amestec optimal,
cm
Valorile deflexiunii admisibile
Stratul superior al terasamentelor alcatuit din:
Strat de
forma Pamanturi de tip: (conform STAS 1243-88)
Conform
STAS12253
Nisip prafos;
Nisip argilos
(P3)
Praf nisipos;
Praf argilos;
Praf (P4)
Argila;
Argila nisipoasa;
argila prafoasa (P5)
1 140 210 225 250
20 130 180 195 210
25 120 160 175 190
Nota: 1. Valorile deflexiunilor admisibile sunt determinate pentru balasturi de tip 2,3 si 4, avand
Edef= 600-700 daN/cm2, conform tabelului 5.
Pentru balasturi de tip 1,5 si 6, avand Edef= 450-550 daN/cm2, valorile deflexiunilor admisibile,
indicate in tabelul 4 se sporesc cu 10%.
Tabel 5
Tip balast
Compozitie granulometrica *) Modulul de deformatie
de calcul
DaN/cm2
Fractiuni
sub 0,2 mm
%
Fractiuni
0-4 mm
%
Fractiuni
25-63 mm
%
1 1...5 13...18 35...63 550
2 1...7 18...28 25...53 600
3 1...9 28...38 15...43 700
4 2...10 38...48 10...38 600
5 2...15 48...58 5...28 500
6 2...18 58...68 2...23 450
*) Dimensiuni conform SR 662
ART.14. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE
Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel:
- in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot
fi mai mari de +/- 9 mm
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
- in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu
pot fi mai mari de +/- 9 mm
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decât cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face
corectarea suprafetei fundatiei.
ART.15. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA
Receptia pe faza determinanta, stabilita de proiect, se efectueaza conform Regulamentului privind
controlul de stat al calitatii in constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul
statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor
volum 4/1996, atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate
verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile art . 5, 11, 12, 13, si 14.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative
impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre
organele de control.
In urma acestei receptii se incheie "Procesul verbal" in registrul de lucrari ascunse.
ART.16. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR
Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari, conform
Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructi si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94
ART.17. RECEPTIA FINALA
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie pentru intreaga lucrare si se va
face in conditiile prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
3.5. STRAT DE FUNDATIE /BAZA DIN BETON DE CIMENT
ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini se refera la conditiile tehnice generale care trebuiesc sa fie indeplinite la
prepararea, transportul, punerea in opera si controlul calitatii materialelor si a betonului la realizarea
stratului de fundatie (baza) din beton de ciment aplicat la constructii, modernizari sau ranforsari de:
- drumuri publice si strazi
ART.2. PREVEDERI GENERALE
2.1 Stratul de fundatie din beton de ciment se realizeaza, de regula, intr-un singur strat,
caracteristicile mecanice ale betonului fiind acelea ale stratului de fundatie sau de baza.
2.2 Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare
pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.3 Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat,
efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.4 In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune
intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
ART.3. CIMENTURI
3.1 La prepararea betoanelor se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de ciment care trebuie sa
corespunda conditiilor tehnice de calitate, conform prevederilor standardului SR EN 197-1
Ciment Portland – CEM I 42,5 R
Ciment portland CEM I 42.5R
Ciment Portland CEM I 32.5R
si STAS 10092 -Ciment pentru drumuri si piste de aeroporturi tip CD 40, Cimenturile Portland tip
CEM I 42.5R, CEM I 42.5N si CEM I 32.5R, conform SR EN 197-1 trebuie sa indeplineasca urmatoarele
cerinte:
Caracteristicile mecanice, fizice si de stabilitate trebuie sa fie conform tabel nr. 1
Tabel nr. 1
Clasa
Rezistenta la compresiune N/mm2
Rezistenta initiala
Rezistenta
standard
28 zile
Timpul
initial de
priza
(mm)
Stabilitate
(mm)
2 zile 7 zile
32.5R 10 - 32.5 52.5 75 10
42.5R 20 - 42.5 62.5
60 10
42.5 N 10 - 60 10
Cimentul CD40, STAS 1009, trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
Compozitia mineralogica potentiala a clincherului:
aluminat tricalcic, (C3A)- maximum 6%;
feroaluminat tetracalcic(C4AF)- minimum 18%
Caracteristicile fizico-mecanice ale cimentului:
priza incepe dupa – minimum 2 ore;
priza sfarseste dupa – maximum 10 ore.
Marirea de volum pe ace Le Chatelier – maximum 10mm
Finetea de macinare exprimata prin suprafata specifica: 2800…3500cm2/g
Rezistenta la intarire prin incovoiere:
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
dupa 2 zile – minimum 3.5N/mm2
dupa 7 zile – minimum 5.0 N/mm2
dupa 28 zile – minimum 6.5 N/mm2
Rezistenta la compresiune:
dupa 2 zile – minimum 15 N/mm2
dupa 7 zile – minimum 26 N/mm2
dupa 28 zile – minimum 40 N/mm2
3.2 Este indicat ca santierul sa fie aprovizionat de la o singura fabrica de ciment.
3.3 Daca antreprenorul propune utilizarea a mai mult de un singur tip de ciment, este necesar a
obtine aprobarea Dirigintelui de santier in acest scop. In acest caz, fiecare tip de ciment va fi utilizat pe
portiuni distincte ale lucrarii, indicate si aprobate de catre diriginte.
3.4 Conditiile tehnice de receptie, livrare si control a cimenturilor trebuie sa corespunda
prevederilor standardelor respective.
3.5 In timpul transportului de la fabrica la statia de betoane (sau depozit intermediar), a manipularii
si depozitarii, cimentul va fi ferit de umezeala si de impurificari cu corpuri straine (pamant, carbune,
substante organice, var hidratat, cenusa de termocentrala, etc).
3.6 Depozitarea se va face in celule tip siloz, corespunzatoare din punct de vedere al protectiei
impotriva conditiilor meteorologice.
Fiecare transport de ciment va fi depozitat separat pentru a asigura recunoasterea si controlul
acestuia.
3.7 In cursul executiei cand apare necesara schimbarea sortimentului de ciment depozitat in
silozuri, acestea se vor goli complet si curata prin instalatia pneumatica si se vor marca corespunzator
noului sortiment de ciment ce urmeaza a se depozita.
3.8 Se interzice folosirea cimentului avand temperatura mai mare de +40oC.
3.9 Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 de zile de la data expedierii de catre
producator.
3.10 Cimentul ramas in depozit timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat decat dupa
verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice la 2 zile.
Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marcii respective,
vor fi declasate si utilizate numai corespunzator noii marci.
Cimentul care se considera ca s-a alterat, se va evacua, fiind interzis a fi utilizat la prepararea
betoanelor.
3.11 Controlul calitatii cimentului de catre antreprenor se face in conformitate cu prevederile tab.
nr.2.
3.12 Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii cimentului astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare;
- intr-un registru (registrul pentru ciment) rezultatele determinarilor efectuare in laborator.
ART.4 AGREGATE
4.1 Pentru prepararea betoanelor de ciment se vor utiliza urmatoarele sorturi de agregate naturale:
1. - agregate naturale de balastiera, conform SR 662
nisip natural, sort 0-4 ;
pietris concasat, sorturile 4-8, 8-16, 16-25;
2. agregate naturale de cariera, conform SR 667
criblura, sorturile 8-16, 16-25;
split, sortul 25-40 ;
4.2 Agregatele utilizate trebuie sa provina din roci omogene in ceea ce priveste compozitia
mineralogica, fara urme vizibile de dezagregare fizica, chimica sau mecanica, lipsite de pirita, limonita sau
saruri solubile.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
4.3 In regiunile unde nisipul natural este deficitar se poate utiliza partial si nisip de concasaj insa
numai pe baza de aviz al unui laborator care sa precizeze proportiile de amestec cu nisipul natural.
4.4 Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra liantului folosit.
Ele nu trebuie sa contina silice microcristaline sau amorfe.
4.5 Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si
constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea agregatelor la statia de betoane se va face numai dupa
ce analizele de laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare.
4.6 In timpul transportului de la furnizor la statia de betoane si al depozitarii, agregatele trebuie
ferite de impurificari.
La statia de betoane agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, separat pe sorturi si
pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare, sau amestecare cu alte sorturi.
4.7 Controlul calitatii agregatelor de catre antreprenor se face in conformitate cu prevederile
tabelului nr.2.
4.8 Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
- intr-un dosar, vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de furnizor;
- intr-un registru (registrul pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de
laborator.
ART.5. APA
5.1 Apa utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa,
dar in acest din urma caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in SR EN 1008.
Metodele de determinare sunt reglementate prin acelasi SR EN 1008.
5.2 Verificarea se face la inceperea lucrarilor si se repeta ori de cite ori se observa ca se schimba
caracteristicile apei.
5.3 In timpul utilizarii pe santier se va cauta ca apa sa nu se polueze cu detergenti, materiale
organice, uleiuri, argile, etc.
ART.6. ADITIVI
6.1 La prepararea betoanelor se vor utiliza aditivi conf. Anexei I.3. din NE 012-99,
si anume:
- obligatoriu, un aditiv antrenor de aer;
- aditiv reductor de apa, pentru imbunatatirea lucrabilitatii
(utilizarea acestor aditivi nu trebuie sa conduca la reducerea
dozajului de ciment);
- in anumite cazuri aditivi acceleratori sau intirzietori de priza.
Toti aditivii propusi a fi folositi la prepararea betoanelor, vor fi aprobati de catre dirigintele de
santier pe baza incercarilor preliminare efectuate in momentul stabilirii compozitiei betonului.
6.2 Fiecare lot de aditivi, trebuie sa fie insotit de certificatul de calitate eliberat de producator. Nu
se admite utilizarea loturilor de aditivi pentru care nu exista certificat de calitate.
6.3 Depozitarea si pastrarea aditivilor se va face in ambalaj original si in incaperi uscate (ferite de
umiditate).
6.4 Solutiile de aditivi se vor pastra in rezervoare metalice bine inchise pentru a se evita
impurificarea sau modificarea concentratiei prin evaporarea apei.
Pentru a se evita decantarea solutiei de aditivi mijloacele de stocare vor fi prevazute cu dispozitive
de agitare.
ART.7. ALTE MATERIALE
a) Hartie rezistenta KRAFT sau folie de polietilena pentru:
executia fundatiei din beton de ciment pe fundatie de balast ;
b) Produse de protectie a suprafetei betonului proaspat contra evaporarii apei.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
c) Produse de colmatare a rostrurilor ,, la cald’’ ( masticuri bituminoase) sau la rece (chituri tiocolice)
d) Aditivi superplastifianti pentru fluidizarea betonului;
e) Aditivi antrenori de aer, intarzietori de priza, acceleratori de priza.
ART.8. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE PREPARAREA BETOANELOR
Materialele destinate prepararii betoanelor de ciment sunt supuse la incercari preliminare de
informare si la incercari pentru stabilirea retetei a caror natura si frecventa sunt date in tabelul nr.2.
Tabel 2
Mate
rial Actiunea, procedeul de
verificare sau caracteristicile ce
se verifica
Frecventa minima
Metode de
determinare
conf STAS
La aprovizionarea
materialelor in: -depozit
de rezerva
-statii de betoane
Inainte de
utilizarea
materialului
1 2 3 4 5
AG
REG
ATE
Examinarea datelor inscrise in
certificatul de calitate sau
certificatul de garantie
La fiecare lot aprovizionat - -
Parte levigabila si fractiune fina O proba la max. 500 mc
pentru fiecare sursa
O proba pe
schimb pentru
fiecare centrala
de betoane
4606
Humus La schimbarea sursei - 4606
Corpuri straine:
-argila in bucati
-argila aderenta
In cazul in care se observa
prezenta lor
Ori de cite ori
apar factori de
impurificare
(pentru fiecare
centrala de
beton)
4606
Granulozitatea sorturilor
O proba la max. 500 mc
pentru fiecare sort si
fiecare sursa
O proba pe
schimb si ori de
cite ori apar
factori care
modifica
granulozita-tea
(pentru fiecare
centrala de
betoane)
4606
Aspectul si forma granulelor
O proba la max. 500 mc
pentru fiecare sort si
fiecare sursa
- 4606
Echivalentul de nisip O proba la max. 500 mc
pentru fiecare sursa - 730
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Umiditate -
O proba pe
schimb si ori de
cite ori se
observa o
schimbare
cauzata de
conditiile
meteorologice
pentru fiecare
centrala de beton
4606
Rezistenta la uzura cu masina
tip Los Angeles
O proba la max. 500 mc
ptr. fiecare sort si fiecare
sursa
- 730
Examinarea datelor inscrise in
certificatul de calitate sau
certificatul de garantie
La fiecare lot aprovizionat -
-
Stabilitate
O determinare la fiecare
lot aprovizionat,dar nu
mai putin de o
determinare la 100 t pe o
roba medie
- SREN 196/3
CIM
EN
T
Timpul de priza
O determinare la fiecare
lot aprovizionat,dar nu
mai putin de o
determinare la 100 t pe o
proba medie
- SREN 196/3
Rezistente mecanice la 2 zile
O proba la 100 t sau la
fiecare siloz in care s-a
depozitat lotul
aprovizionat
- SREN 196/1
Rezistente mecanice la 28 zile
O proba la 100 t sau la
fiecare siloz in care s-a
depozitat lotul
aprovizionat
- SREN 196/1
Prelevarea de contraprobe
care se pastreaza min. 45 zile
(pastrate in cutii metalice sau
pungi de polietilena sigilate)
La fiecare lot aprovizionat
pro-bele se iau impreuna
cu delegatul "inginerului"
care va sigila contraproba
- -
Starea de conservare numai
daca s-a depasit termenul de
depozitare sau au intervenit
factori de alte-rare
O determinare la fiecare
lot aprovizionat sau la fie-
care siloz in care s-a
depozitat lotul
aprovizionat (pe o proba
medie)
Doua determinari
pe siloz (sus si
jos)
NE 012
AD
ITIV
I
Examinarea datelor inscrise in
certificatul de calitate
La fiecare lot de
aprovizionare - -
Densitatea solutiei -
O proba la
fiecare sarja
preparata
-
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
AP
A
Compozitia chimica
O proba la
inceperea lucr.
pentru fiecare
sursa
SR EN 1008
ART.9. INCERCARI PRELIMINARE
9.1 In vederea stabilirii compozitiei betonului ce urmeaza a fi folosit la executarea stratului de
fundatie (baza) din beton de ciment, antreprenorul va lua masuri ca laboratorul sau, sau un laborator de
specialitate, sa efectueze incercarile preliminare necesare.
9.2 Din incercarile preliminare trebuie sa rezulte variatiile admisibile ale compozitiei, care sa permita
adaptarea ei la conditiile santierului pastrand caracteristicile betonului in ceea ce priveste lucrabilitatea,
continutul de aer oclus si rezistentele mecanice, conform NE 012/99.
ART.10. COMPOZITIA BETONULUI
Compozitia betonului va fi astfel alcatuita incat in conditiile unui dozaj minim de ciment cu
materialele indicate in Cap.I. sa asigure realizarea caracteristicilor necesare in ceea ce priveste lucrabilitatea,
densitatea si rezistentele mecanice ale betonului intarit.
10.1 Stabilirea compozitiei se va face:
- la intrarea in functiune a statiei de betoane;
- la schimbarea tipului de ciment, agregate sau aditivi;
- ori de cite ori se apreciaza ca este necesara reexaminarea compozitiei utilizate.
10.2 La stabilirea compozitiei betonului se vor respecta prevederile din proiect si ale prezentului
caiet de sarcini, referitor la:
- clasa betonului;
- tipul de ciment;
- natura agregatelor.
10.3 Compozitia betonului depinde de dozajul de ciment, in functie de clasa betonului, raportul
A/C (apa-ciment), dozarea aditivului antrenor de aer si de caracteristicile geometrice si fizico-mecanice ale
agregatelor . In tabelele 3 , 4 sunt date valorile limita pentru agregate.
Tabel 3
Caracteristica Sort Conditii de admisibilitate
4-8 8-16 16-25
Continut de granule care:
-raman pe ciurul superior (dmax), %, max.
-trec prin ciurul inferior (dmin), %, max
5
10
Continutul de granule alterate, moi, friabile, poroase si
vacuolare,%, max. 5
Coeficient de forma,%, max. 25
Continut de impuritati:
-corpuri straine
-continut de argila (VA)
nu se admit
2
-continut de fractiuni sub 0,1 mm,%,max 1,50 1,00 0,50
Uzura cu masina tip Los Angeles,%,max. Clasa A 18
Clasa B 20
Clasa C 24
Rezistenta la uzura (micro-Deval), max 20
Rezistenta la sfaramare prin compresiune in stare
uscata,%, min. 65
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Grad de spargere,%,min. 90
Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu
(Na2SO4) 5 cicluri,%,max. 3
Tabel 4
Caracteristica Conditii de admisibilitate
Sort 0-4
Granulozitate continua
Continut de granule care:
-raman pe ciurul superior (dmax),%,max
5
Continut de impuritati:
-corpuri straine,%,max.
nu se admit
Coeficient de activitate, max.:
-nisip de concasare cu max.8% fractiuni (0…0,1)mm;
-nisip de concasare cu peste 8% fractiuni (0…0,1)mm
1,5
2,0
ART.11. STATIA DE BETOANE
11.1 Prin statia de betoane se intelege orice unitate sau instalatie care produce si livreaza beton
fiind dotata cu una sau mai multe centrale de beton.
11.2 Distanta maxima intre statia de betoane si punctul de lucru va corespunde unui timp de
transport al betonului de maximum 45 minute.
11.3 Statia de betoane trebuie sa dispuna de:
- depozite de agregate, avand compartimente amenajate pe o platforma betonata cu scurgerea
apelor amenajata;
- silozuri de ciment, marcate avand capacitatea corelata cu capacitatea de productie a statiei;
- silozuri pentru cenusa de termocentrala in cazul ca se foloseste;
- instalatia de preparare, rezervoare si dozatoare pentru aditivi;
- instalatii pentru spalarea agregatului;
- centrala sau centrale de beton in buna stare de functionare;
- buncare de descarcare a betonului preparat;
- dotari care sa asigure spalarea malaxoarelor, buncarelor si mijloacelor de transport;
- laborator amenajat si dotat corespunzator;
- dotari privind protectia muncii si PSI.
11.4 Centrala de beton trebuie sa fie de tip discontinuu de dozare si malaxare cu functionare
automata cu urmatoarele caracteristici:
a) Precizia cantitatilor citite sau inregistrate conf. NE 012-99:
- pe sorturi de agregate ± 3%
- pe agregatul total ± 2%
- ciment ± 2%
- apa de amestecare ± 2%
- apa totala ± 5%
- aditivi ± 5%
b) Inregistrarea cantaririlor:
- posibilitatea de montare a unui inregistrator de precizie obisnuita
c) Dozarea apei cu dozatoare automate sau cu contoare, recomandabil, in special, pe santiere mari,
debitometru cu precizie 2% cu totalizator si revenire automata la zero dupa fiecare sarja
d) Dozarea aditivilor
- idem ca la dozarea apei
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
e) Masurarea continua a umiditatii agregatelor
- obligatoriu in palnia de alimentare a nisipului.
ART.12. PREPARAREA BETONULUI
12.1 Este interzisa prepararea betonului in instalatiile care nu asigura respectarea abaterilor
prevazute in prezentul caiet de sarcini sau la care dispozitivele de dozare cu care sunt echipate sunt
defecte.
Antreprenorul raspunde permanent de buna functionare a mijloacelor de dozare, verificandu-le ori
de cite ori este necesar, dar cel putin o data pe saptamana.
12.2 Cantitatea de apa corespunzatoare unui amestec se va corecta tinand seama de umiditatea
agregatelor si de solutia de aditiv, astfel incat sa se respecte raportul A/C.
12.3 Ordinea de introducere a materialelor componente in malaxor se face conform prevederilor
cartii tehnice a utilajului respectiv.
12.4 Pe parcursul prepararii betonului se va regla procesul tehnologic privind lucrabilitatea.
Procentul de aer oclus si temperatura betonului, prin corectarea retetei de catre laboratorul statiei in
functie de rezultatele incercarilor privind umiditatea si granulozitatea sorturilor de agregate, lucrabilitatea si
volumul de aer oclus al betonului proaspat.
12.5 La terminarea unui schimb sau intreruperea prepararii betonului pe o durata mai mare de o
ora, malaxorul va fi spalat cu jet de apa sau apa cu pietris.
12.6 Se va evita golirea malaxoarelor direct in mijloacele de transport, recomandindu-se folosirea
de buncare intermediare. Pentru evitarea segregarii betonului, buncarele vor fi incarcate axial, prin
intermediul unor jgheaburi si a unei palnii de minimum 0,5 m inaltime.
Nu se admite mentinerea betonului in buncar mai mult de 15 minute.
Buncarele intermediare vor fi curatate cel putin de doua ori intr-un schimb.
12.7 Temperatura betonului proaspat, masurata in mijloacele de transport inaintea plecarii de la
statie trebuie sa fie intotdeauna mai mica de +30oC.
ART.13. CONTROLUL CALITATII BETONULUI PREPARAT
13.1 Pentru asigurarea caracteristicilor betonului proaspat, in scopul evitarii punerii in opera a unui
beton necorespunzator se vor face in prealabil, la statia de betoane, determinari pe betonul proaspat.
Controlul calitatii betonului se va face cu frecventa prevazuta in tabelul 5.
Tabel 5
Nr.
cr Actiunea,procedeul de
verificare sau caracteristici
ce se verifica
Frecventa minima
La statia de betoane La locul de punere in opera
1 2 3 4
I
1
Betonul proaspat
Examinarea documentului
de transport
-
La fiecare transport
2 Lucrabilitatea Doua determinari pe schimb
pentru fiecare centrala de beton
3 determinari pe schimb si ori de
cite ori se apreciaza ca necesar
3 Continutul de aer oclus 1 determinare pe schimb pentru
fiecare centrala de beton -
4 Temperatura (la
temperaturi ale aerului sub
sau egale cu 5oC si peste
25oC)
la fiecare 2 ore pentru fiecare
centrala de beton la fiecare 2 ore
5 Densitatea aparenta 1 determinare pe schimb dar
minimum o determinare la 300 -
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
mc pentru fiecare centrala de
beton
6 Granulozitatea agregatelor
din beton
Facultativ -
7 Confectionarea de epruvete
pentru determinarea
rezistentei la compresiune
- la 7 zile
- la 28 zile
3 epruvete cubice pe schimb
sau la maxim 300 mc pentru
fiecare centrala de beton
3 epruvete cubice pe schimb
sau la maxim 300 mc pentru
fiecare centrala de beton
-
-
II.
1
Betonul intarit
Rezistenta la compresiune
pe epruvete cubice , la 7 si
28 zile
Minim o proba pe zi schimb, tip de
beton
2 Grad de gelivitate la elaborarea compozitiei
betonului
-
3
Rezistenta la compresiune
pe epruvete cilindrice
(carote) extrase din
imbracaminte
-
2 carote pe km de banda de
imbracaminte din beton sau min. 3
carote din fiecare zona de
imbracaminte asupra careia exista
dubii de calitate
4 Grosimea imbracamintii - pe carotele prelevate
13.2 Laboratorul antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea betonului preparat:
- compozitia betonului realizat;
- caracteristicile betonului proaspat (lucrabilitate, continut de aer oclus, densitate, temperatura);
- confectionarea epruvetelor de beton pentru determinarea rezistentelor mecanice in care se vor
inscrie si rezultatele obtinute.
13.3 Antreprenorul va tine evidenta betonului turnat pe formularul tipizat "Condica pentru evidenta
betoanelor turnate" unde se vor consemna zilnic:
- cantitati de beton turnate;
- elemente;
- confectionarea epruvetelor de control si rezultatele incercarilor mecanice pe betonul intarit.
ART.14. TRANSPORTUL BETONULUI
14.1. Betonul proaspat preparat in statia de betoane se poate transporta cu autobasculante avand
bena amenajata cu prelata sau cu autoagitatoare .
14.2. Durata maxima de transport, considerata din momentul terminarii incarcarii mijlocului de
transport si inceputul descarcarii acestuia nu va depasi 45 minute.
14.3. Fiecare transport de beton va fi insotit de un bon de transport.
14.4. Numarul mjloacelor de transport folosite la transportul betonului trebuie dimensionat in asa
fel incat sa asigure un flux continuu de punere in opera.
ART.15. LUCRARI PREGATITOARE
15.1 Inainte de a incepe executarea stratului de fundatie din beton de ciment se va verifica si
receptiona fundatia din balast, prin verificarea elementelor geometrice abaterilor limita denivelarilor
admisibile precum si a capacitatii portante a complexului fundatie-pat.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
15.2 Fundatia trebuie sa aiba la suprafata sa aceleasi pante in profil transversal si declivitati in profil
longitudinal ca ale suprafetei imbracamintilor sub care se afla.
15.3 Denivelarile admisibile ale suprafetei straturilor de fundatie din beton de ciment in sens
longitudinal, sub lata de 3,00 m vor fi de maximum 2 cm.
15.4 Pe fundatia verificata si rectificata se monteaza longrinele metalice pe benzi de mortar M 100
cu latimea de minimum 30 cm, preparate cu un dozaj de 160 kg ciment la mc.
Se va da o deosebita atentie pozitionarii corecte in plan a longrinelor si o asezare la cote cu
ajutorul nivelei corespunzator elementelor geometrice in plan si in profil conform proiectului.
15.5 Longrinele trebuie montate inaintea inceperii turnarii betonului pe cel putin o lungime de
turnare programata zilnic.
15.6 In cazul fundatiilor de balast, intre longrinele montate pe fundatie, in prealabil umezite, se va
asterne un strat de nisip de 2 cm grosime dupa compactare.
15.7 Pe nisipul bine compactat se va intinde hartia sau folia de polietilena.
Benzile de hartie sau de polietilena trebuie sa se suprapuna cu minim 5 cm in sens longitudinal si
20 cm in sens transversal. Banda superioara va fi in sensul pantei.
15.8 Banda de hartie sau folia de polietilena trebuie sa fie intinsa si asigurata contra vantului
asezand peste ea din loc in loc bare de fier ce vor fi apoi recuperate.
Este interzis a se folosi beton proaspat sau bolovani.
ART.16. PUNEREA IN OPERA PROPRIU-ZISA
16.1 Imbracamintile se executa intr-unul sau doua straturi conform prevederilor din proiect in
functie de utilajele curente care asigura compactarea prin vibrare pana la 20 cm.
16.2 La locul de punere in opera, descarcarea betonului se va face in 2 cordoane din mers, pentru a
obtine omogenitatea si infoierea betonului uniforma pe toata intinderea.
16.3 Asternerea betonului se va face mecanic sau manual.
16.4 Grosimea stratului de beton necompactat trebuie sa fie de 1,15...1,35 ori mai mare decat
grosimea finala a stratului compactat in functie de lucrabilitatea betonului.
16.5 Punerea in opera a betonului se va face fara intreruperi si daca acestea nu pot fi evitate (ploaie
intensa, defectarea utilajelor, intreruperi in aprovizionarea cu beton mai mari de 1 h 30') se va executa din
betonul confectionat pana in acel moment, o dala mai scurta decat a fost prevazuta, terminata cu un rost
de contact, care va fi situat la min. 1,50 m de cel mai apropiat rost al fundatiei de beton.
16.6 La intreruperea betonarii la sfirsitul unei zile de lucru, oprirea betonarii se va face numai la un
rost transversal de dilatatie sau de contractie.
16.7 Demontarea longrinelor se va face dupa cel putin 24 ore de la turnarea betonului si dupa 48
ore daca se lucreaza pe jumatate de cale.
16.8 Imediat dupa demontarea longrinelor, fetele laterale ale dalelor se vor acoperi cu un strat de
bitum taiat sau emulsie bituminoasa cationica.
ART.17. MASURI IN CAZUL CONDITIILOR METEOROLOGICE NEFAVORABILE
17.1 Lucrarile de punere in opera a betonului vor fi intrerupte atunci cand se ivesc urmatoarele
conditii meteorologice:
- temperaturi ale aerului mai mici de +5oC
- ploaie intensa care poate conduce la degradarea caracteristicilor suprafetei betonului.
17.2 Cand temperatura exterioara este mai mare de +30oC concomitent cu o umiditate relativa a
aerului mai mica de 40%, pentru a nu se opri lucrarile se vor lua masuri speciale ca racirea apei, combinata
cu o protectie a betonului, din doua straturi succesive de emulsii bituminoase si acoperite cu copertine
17.3 In perioada de timp friguros, se poate prevedea utilizarea de acceleratori de priza si/sau de
intarire. Acestea se pot folosi numai cu avizul unui laborator de specialitate si sub control competent din
partea santierului.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Atunci cand temperatura aerului este in jur de +5oC continuarea sau oprirea betonarii se va face pe
baza prognozarii meteorologice pe urmatoarele 24 ore.
In cazul cand temperatura coboara sub +5oC si exista pericol de inghet in urmatoarele 24 ore
lucrarile vor fi oprite.
Daca exista pericolul ca temperatura exterioara sa coboare sub 0oC, in primele 24 ore de intarire a
betonului deja pus in opera, se vor lua masuri de protejare a acestuia prin pastrarea unei temperaturi a
betonului de cel putin 5oC.
17.4 La betonare pe timp calduros se vor lua masuri deosebite pentru aplicarea produsului de
protectie in vederea evitarii deshidratarii rapide.
Pentru evitarea fisurarii betonului intre rosturi, se va stabili momntul optim pentru taierea rosturilor,
astfel incat sa existe un timp suficient pentru taierea tuturor rosturilor.
Temperatura betonului proaspat inainte de punerea in opera trebuie sa fie mai mica de +30oC.
Atunci cand temperatura aerului este mai mare de +20oC si umiditatea relativa este mai mica de
50% se vor lua masuri pentru mentinerea umiditatii suprafetei betonului slab, iar produsul de protectie se
va aplica in doua straturi succesive pentru realizarea unei bune impermeabilizari a betonului.
ART.18. STRIEREA IMBRACAMINTII
Suprafata finisata a betonului se va stria perpendicular pe axa caii de circulatie cu ajutorul unui
dispozitiv de striat.
Pentru a micsora zgomotul produs de rulajul autovehiculelor, distantele dintre strieri vor fi aleatorii.
Pentru strazi repartitia este urmatoarea: 27 - 18 - 23 - 32 - 36 - 27 - 32 - 23 - 27 - 23 - 32 - 27 - 18 -
32 - 23 - 36 - 23 -32 - 23.
ART.19. PROTEJAREA SUPRAFETEI IMBRACAMINTII
19.1 Imediat dupa terminarea strierii suprafetei, betonul se va proteja impotriva actiunii soarelui,
vantului si ploilor cu acoperisuri de protectie mobile ce se deplaseaza pe masura finisarii suprafetei
betonului proaspat.
19.2 Betonul va ramane astfel protejat pana la acoperirea lui cu o pelicula de protectie aplicata prin
stropirea suprafetei si partilor laterale ale betonului cu fluid de protectie, Protejarea stratului de fundatie
din beton impotriva evaporarii apei se va face cit mai curind posibil dupa terminarea finisarii si strierii, la
mai putin de jumatate de ora din momentul inceperii punerii in opera a betonului, asigurindu-se
mentinerea acestei protectii minimum 7 zile.
Pelicula creata trebuie sa fie impermeabila, sa aiba o grosime uniforma si sa fie continua.
19.3 Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspat vor fi protejate cu acoperisuri sau folii de
polietilena, atata timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment.
19.4 Dupa taierea rosturilor, zona din lungul rosturilor se va reproteja.
19.5 Verificarea fluidului de protectie se va face la fiecare lot aprovizionat prin examinarea datelor
inscrise in certificatul de calitate.
ART.20. PROTEJAREA IMBRACAMINTII DE CIRCULATIE
Este interzisa circulatia pietonilor direct pe betonul proaspat in primele 24 de ore de la terminarea
finisarii suprafetei.
Pe perioada de intarire a betonului, se vor lua masuri ca autovehiculele sa nu circule pe suprafata
acesteia.
ART.21. EXECUTIA ROSTURILOR DE DILATATIE
21.1 Rosturile de dilatatie transversale se executa pe toata latimea si grosimea imbracamintii la
distanta de cca. 100 m lungime de banda de beton, perpendicular pe axa benzii, in linie continua pe toata
latimea stratului de fundatie din beton de ciment.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
21.2 Rosturile de dilatatie se vor realiza prin asternerea pe fundatie a unei scanduri impregnate din
lemn de esenta moale de 16-18 mm grosime si 22,5 cm inaltime ascutita in partea superioara (adica cu 0,5
cm mai jos decat suprafata betonului), care ramane in lucrare si taierea betonului ramas deasupra scandurii
la latimea de 20 mm.
Pozitia scandurii trebuie pastrata verticala in timpul prelucrarii betonului si asezata astfel incat sa nu
permita patrunderea mortarului pe sub scanduri sau pe la capetele ei intre dalele de executie.
ART.22. EXECUTIA ROSTURILOR DE CONTRACTIE
22.1 Rosturile de contractie se executa prin taierea in betonul intarit pe o adincime de 6 cm astfel:
- prima taiere pe o adincime de 6 cm si o latime de 3-5 mm
- a doua taiere in scopul largirii taierii la 8 mm pe o adincime de 3 cm.
Taierea rosturilor de contractie va incepe numai dupa ce betonul, in curs de intarire, a atins o
rezistenta suficienta pentru ca prin taiere sa nu se produca degradari (smulgeri) ale marginilor. In acelasi
timp taierea trebuie incheiata suficient de repede pentru a evita riscul aparitiei oricarei fisuri. Din aceasta
cauza taierea rosturilor va fi incredintata unui tehnician cu experienta.
Numarul utilajelor de taiat rosturi trebuie sa fie suficient pentru ca sa asigure in maximum 8 ore
taierea tuturor rosturilor benzii turnate intr-un schimb.
Se recomanda de asemenea prevederea a 1-2 masini suplimentare in scopul inlocuirii rapide a celor
eventual defecte.
22.2 In cazul unor conditii meteorologice defavorabile (timp uscat, vant, temperaturi ridicate) se vor
taia intr-o prima etapa fiecare al treilea rost, urmind ca imediat dupa ce aceasta operatie s-a terminat pe
toata banda de beton turnata sa se treaca la taierea si a celorlalte rosturi.
a) Rosturi de contractie transversale
22.3 Rosturile de contractie transversale se vor executa pe toata latimea stratului de fundatie din
nisip, inclinate la 1/6 fata de axul caii de circulatie, la distante de 4...6 m, modulate dupa secventa:4 - 5 - 6; 6
- 5 - 4.
b) Rosturile de contractie longitudinale
22.4 Rosturile longitudinale se vor executa in axul benzii de beton turnate ca rosturi de contractie.
Aceste rosturi se vor taia dupa terminarea taierii rosturilor de contractie transversale.
22.5 Pentru strazile de categoria tehnica III-V se pot adopta si alte solutii de realizare a rosturilor de
contractie insa aplicarea lor se va putea face numai cu aprobarea Dirigintelui de santier.
22.6 In zonele mentionate in proiect in care sunt posibile deformatii ale terenului de fundatie, se
vor prevedea in momentul punerii in opera a betonului ancore din otel beton OB 37 de 1 m lungime, cu
diametrul 10 cm, asezate la distante de 1 m, intre ele, la jumatatea grosimii dalei.
ART.23. EXECUTIA ROSTURILOR DE CONTACT
Rosturile de contact transversale se vor executa perpendicular pe axa caii de circulatie verticale, pe
toata latimea si grosimea dalei, cand se intrerupe turnarea betonului, fie la sfarsitul zilei de lucru, fie in cazul
intreruperii accidentale a betonarii (ploaie intensa, defectarea utilajelor de punere in opera, intreruperi in
aprovizionarea cu beton, etc).
Rostul se executa prin cofrare si finisarea manuala (pervibrare si suprafatare).
Ulterior, partea superioara a rostului se va taia pe o adincime de aproximativ 3 cm si pe o latime de
8 mm.
ART.24. COLMATAREA ROSTURILOR
Golul realizat la partea superioara a rosturilor se va umple, pana la suprafata imbracamintii, fie cu
mastic bituminos, fie cu Asrobit sau orice alt material de colmatare de calitate corespunzatoare.
Oricare ar fi materialul folosit pentru colmatare, se vor respecta urmatoarele prevederi:
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
- identificarea materialului si verificarea caracteristicilor sale;
- curatirea rosturilor de materiale straine (praf, pamint, pietricele, etc) cu ajutorul scoabelor si a
periilor de sarma;
- suflarea cu jet de aer comprimat;
- amorsarea rostului, daca este necesar, prin aplicarea uniforma a produsului de amorsaj pe peretii
si marginile rostului si respectarea timpului necesar pentru uscarea materialului de amorsaj;
- respectarea temperaturii de punere in opera a produselor ce se pun in opera la cald;
- inlaturarea materialului in exces;
- darea in circulatie a sectorului colmatat numai dupa racirea produselor turnate la cald si daca
betonul are rezistenta la compresiune de minimum 70% din valoarea rezistentei la 28 zile
ART.25. CONTROLUL BETONULUI PUS IN OPERA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR
25.1 Controlul calitatii betonului pus in opera se face in conformitate cu prevederile tabelului 6.
25.2 In ce priveste controlul privind lucrabilitatea si temperatura betonului, atunci cand
temperatura aerului este mai mica de +5oC sau mai mare de 21oC, se vor efectua pentru acelasi transport
de beton trei determinari.
Daca valoarea medie a celor 3 determinari se inscrie in limitele admise se va accepta punerea in
opera a betonului. Daca este depasita limita admisa transportul respectiv de beton se refuza.
25.3 Caracteristicile betonului intarit si anume:
- rezistenta la compresiune la 7 zile, determinata ca medie pe fiecare serie de 3 cuburi;
- rezistenta la compresiune la 28 zile, determinata ca medie pe fiecare serie de 3 cuburi;
25.4 In cazul in care rezultatul este mai mic decat clasa betonului, laboratorul va comunica, in
termen de 48 ore, rezultatul in cauza conducerii unitatii de care depinde statia, conducatorului de statie si
Dirigintelui de santier .
25.5 Urmare comunicarii primite la statia de betoane, in termen de 48 ore, seful statiei impreuna cu
dirigintele de santier si antreprenorul, vor identifica sectorul executat (dalele turnate) in schimbul de lucru
corespunzator probei, pe care se vor efectua verificarile suplimentare prin incercari nedistructive sau
extragere de carote.
25.6 Daca din verificarile suplimentare, rezulta ca betonul nu indeplineste conditiile prevazute,
Dirigintele de santier va analiza si decide masurile corespunzatoare.
ART.26. ELEMENTE GEOMETRICE
Grosimea straturilor de fundatie/baza din beton de ciment va fi cea prevazuta in planse si nu va fi
de mai putin 180 mm. Toleranta admisibila in grosime va fi intre – 10 si +15 mm.
Toleranta admisibila pentru latimea benzii va fi de ±15 mm.
Panta transversala a fundatiilor din beton de ciment va fi conform planselor, si anume, 2% pentru
drumuri fara nici o suprainaltare. Toleranta admisa in panta transversala este ±0,4%.
Declivitatile longitudinale vor fi conform proiectului, cu o valoare maxima de 7%.
Variatiile admisibile ale nivelelor structurii de-a lungul axului benzilor, in comparatie cu cotele din
Proiect vor fi pana la ±20 mm pentru strazi de clasa III-V.
Neuniformitatea acceptabila la rosturile transversale este:
- 2 mm la rosturile de executie.
Nu sunt admise fisurile in suprafata structurii (latimi de peste 3 mm).
ART.27. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE DIN BETON DE CIMENT
La terminarea executiei unui sector de imbracaminte se vor efectua urmatoarele verificari:
evaluarea vizuala a calitatii suprafetei in vederea identificarii oricaror neuniformitati ce pot afecta
betonul (goluri ale suprafetei sau goluri laterale ale structurii, segregari, exfolieri, fisurari, etc.). Se
recomanda ca verificarea sa se efectueze in prima jumatate a zilei, preferabil pe vreme rece.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Verificarea conformitatii stratului de fundatie din beton cu prevederile geometrice ale acestui
document si cu principalele normative si reglementari.
Grosimea stratuluide fundatie din beton va fi verificata prin masuratori directe facute la marginea
fiecarei benzi de beton, la fiecare 200 m si de pe carote extrase din stratul de fundatie .
Latimea structurii va fi verificata prin masuratori cu ruleta, efectuata intre benzile de beton, la
fiecare 200 m.
Denivelarile suprafetei fundatiei din beton, longitudinal vor fi verificate folosind un dreptar de 3 m
lungime si o pana gradata de 200 mm lungime si nu mai mult de 30 mm latime, cu un taluz de 1:10 gradat
de-a lungul laturii inclinate omoloage cu 1 mm inaltime.
Denivelarile suprafetei fundatiei din beton in profil transversal vor fi verificate folosind un dreptar
cu o lungime egala cu latimea benzii, si o pana gradata conform paragrafului anterior. Verificarea se va
efectua la fiecare profil transversal prevazut in Proiect.
Panta transversala a fundatiei din beton va fi verificata cu ajutorul dreptarului folosit in masurarea
denivelarilor transversale, un boloboc si o pana gradata cu lungimile celor doua laturi de 15 si respectiv 90
mm, cu gradatii pe partea inclinata corespunzand inaltimii de 1 mm. Acest test va fi efectuat si in dreptul
profilelor transversale din Proiect.
ART.28. RECEPTIA PRELIMINARA
Receptia preliminara se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt
complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile din prezentul caiet de
sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile tehnice si
de calitate ale executiei precum si constatarile consemnate in cursul executiei de catre organele de control
(antreprenor, proiectant, diriginte, etc).
In urma acestei receptii se incheie procesul verbal de receptie preliminara.
ART.29. RECEPTIA FINALA
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile respectarii
HGR 273/94 si a prevederilor din prezentul caiet de sarcini
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
8.5 STRAT RUTIER DIN AGREGATE NATURALE
Art. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate
cu ciment si cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite la prepararea, transportul, punerea in
opera si controlul calitatii materialelor si a straturilor din proiect.
Art. 2. PREVEDERI GENERALE
2.1. La executarea lucrarii se vor respecta prevederile din standardele si normativele in vigoare in
masura in care completeaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini.
2.2. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare
pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.3. Antreprenorul va asigura, prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat,
efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prevederilor prezentului caiet de
sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea beneficiarului verificari suplimentare fata de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.5. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini dirigintele de santier va
dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor ce se impun.
Art. 3. CIMENTURI
La stabilizarea agregatelor naturale se va utiliza unul din tipurile de ciment, conform SR EN 197-1 si
care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate,din tabel nr. 1:
Este indicat ca santierul sa fie aprovizionat de la o singura fabrica de ciment.
Daca Antreprenorul propune utilizarea a mai mult de un singur tip de ciment este necesar a se
obtine aprobarea dirigintelui de santier in acest scop.
Conditiile tehnice de receptie, livrare si control a cimenturilor trebuie sa corespunda prevederilor
standardelor respective.
In timpul transportului de la fabrica la statia de betoane (sau depozit intermediar) a manipularii sau
depozitarii, cimentul va fi ferit de umezeala si de impurificari cu corpuri straine.
Depozitarea cimentului se va face in celule de tip siloz atat pentru depozitele de rezerva cat si
pentru cele de consum, corespunzatoare din punct de vedere al protectiei impotriva conditiilor
meteorologice.
Fiecare transport de ciment va fi depozitat separat pentru a se asigura recunoasterea si controlul
acestuia.
In cursul executiei, cand apare necesara schimbarea sortimentului de ciment depozitat in silozuri,
acestea se vor goli complet si curata prin instalatia pneumatica si se vor marca corespunzator noului
sortiment de ciment ce urmeaza a se depozita.
Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 de zile de la data expedierii de catre producator.
Cimentul ramas in depozit timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat decat dupa verificarea
starii de conservare si a rezistentelor mecanice de 2(7) zile.
Tabel nr. 1
Clasa
de
rezistenta
Rezistenta la compresiune
MPa Timp initial
de priza
min
Stabilitate
(expansiune) Rezistenta initiala Rezistenta
standard
2 zile 7 zile 28 zile
32.5N - 16 32.5 52.5 75 10
32.5 R 10 -
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
42.5N 10 - 42.5
- 62.5 60
42.5 R 20 -
52.5N 20 - 52.5
- - 45
52.5 R 30 -
Cimenturile vor trebui sa aiba timp de priza 75 min si stabilitate 10 mm
Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marcii respective,
vor fi declasate si utilizate numai corespunzator noii marci.
Cimentul care se considera ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea
balastului stabilizat.
Controlul calitatii cimenturilor pe santier se face in conformitate cu prevederile tabelului nr. 5.
Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii cimentului, astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare;
- intr-un registru (registrul pentru ciment) rezultatele determinarilor efectuate in laborator.
Art. 4. AGREGATE
4.1. Pentru executia straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se utilizeaza
sorturile de agregate specificate in tabelul 2.
Tabel 2
Caracteristica
Domeniul de utilizare
Straturi de fundatie pentru structuri rutiere nerigide si
rigide, platforme, locuri de parcare, benzi de incadrare,
acostamente
Conditii de admisibilitate
Sort 0 - 25
Continut de fractiuni
0...8 mm 50 - 80
Granulozitate Continua
Coeficient de neuniformitate
(Un),min 8
Echivalent de nisip (EN), 5min
(pe fractiunea 0-4mm) 30
Uzura cu masina tip Los
Angeles (LA),%,max 35
4.2. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile in contact cu aerul, apa sau la
inghet, se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
4.3. Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra liantului folosit la
executia stratului rutier stabilizat cu ciment.
4.4. Agregatele naturale folosite la executia straturilor rutiere stabilizate cu ciment trebuie sa
indeplineasca caracteristicile de calitate indicate in tabelele 3 si 4.
4.5. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si
constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea agregatelor la statia de betoane se va face numai dupa
ce analizele de laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare.
4.6. In timpul transportului de la furnizor la statia de betoane si in timpul depozitarii, agregatele
trebuie ferite de impuritati.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
La statia de betoane, agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, separat pe sorturi si
pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecuri cu alte sortimente.
4.7. Controlul calitatii agregatelor de catre executant se face in conformitate cu prevederile
tabelului nr. 5.
4.8. Laboratorul executantului va tine evidenta agregatelor, astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;
- intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.
Caracteristici de calitate
Nisip sort 0-4 pentru fundatii din balast stabilizat cu ciment
Tabel 3
Caracteristica
Clasa tehnica
I-IV
Conditii de admisibilitate
Sort 0 - 4
Granulozitete Continua
Coeficient de neuniformitate (Un) % min 8
Echivalentul de nisip (EN)min 50
Balast pentru straturi rutiere stabilizate cu ciment
Caracteristici de calitate
Tabel 4
Caracteristica
Domeniu de utilizare
Straturi de fundatii pentru sisteme rutiere nerigide si rigide
,platforme , locuri de parcare, benzi de incadrare,
acostamente
Conditii de admisibilitate
Sort 0 - 25
Continut de fractiuni 0…8 mm 50…80
Granulozitate continua
Coeficient de neuniformitate (Un),
min. 8
Echivalent de nisip (EN),% min ( pe
fractiunea 0-4) 30
Uzura cu masina tip Los Angeles,
(LA),% max 35
4.9. Granulozitatea in toate cazurile trebuie sa fie continua, ea se inscrie in limitele aratate in figura
nr. 2 din STAS 662.
Art. 5. APA
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
5.1. Apa utilizata la prepararea amestecului de agregate naturale si ciment poate sa provina din
reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in SR EN
1008.
Indiferent de sursa se va face verificarea apei de catre un laborator de specialitate la inceputul
lucrarilor.
5.2. In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii organice,
uleiuri, argile, etc.
Art. 6. ADITIVI
La prepararea amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment se impune adesea folosirea
unui intarzietor de priza. Acesta poate fi intarzietorul de priza folosit obisnuit la prepararea betoanelor de
ciment.
Art. 7. MATERIALE DE PROTECTIE
Emulsie bituminoasa cationica, conform STAS 8877;
Nisip sort 0-4 mm, conform SR 662.
Art. 8 CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE PREPARAREA AMESTECULUI STABILIZAT
Materialele destinate prepararii straturilor de baza si de fundatii din agregate naturale stabilizate cu
ciment sunt supuse la incercari preliminare de informare si la incercari pentru stabilirea retetei a caror
natura si frecventa sunt date in tabelul nr. 5.
Tabel 5
Materialul
Actiunea, procesul de
verificare sau
caracteristicile ce se
verifica
Frecventa minima Metode de
determinare
conform STAS
La aprovizionarea
materialelor in depozit
de reperi
Inainte de
utilizarea
materialului
0 1 2 3 4
Ciment
Examinarea datelor
inscrise in certificatul
de calitate sau
certificatul de
garantie
La fiecare lot
aprovizionat - -
Stabilitatea O determinare la
fiecare lot
aprovizionat, dar nu
mai putin de o
determinare la 100 t,
pe o proba medie
- SR EN196/3
Timpul de priza - SR EN196/3
Rezistente mecanice
la 2 zile
O proba la 100 t sau la
fiecare siloz in care s-a
depozitat lotul
aprovizionat
- SR EN196/1
Rezistent mecanice la
28 zile - SR EN196/1
Prelevarea de contra-
probe care se
pastreaza minim 45
zile (pastrate in cutii
metalice sau pungi
de polietilena
sigilate)
La fiecare lot
aprovizionat probele
se iau imperuna cu
delegatul
beneficiarului
- -
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Starea de conservare
numai daca s-a
depasit termenul de
depozitare sau au
intervenit factori de
alterare
O determinare la
fiecare lot aprovizionat
sau la fiecare siloz in
care s-a depozitat lotul
aprovizionat (pe o
proba medie)
Doua
determinari pe
siloz (sus si jos)
SR EN196/1
Agregate
Examinarea datelor
inscrise in certificatul
de calitate sau
cartificatul de
garantie
La fiecare lot
aprovizionat - -
Granulozitatea
sorturilor
O proba la fiecare lot
aprovizionat - 4606
Echivalentul de nisip
O proba la fiecare lot
aprovizionat pentru
fiecare sort si sursa
- 4606
Coeficient de
neuniformitate
O proba la fiecare lot
aprovizionat pentru
fiecare sort si sursa
- 730
Umiditatea -
O proba pe
schimb si sort
si ori de cate
ori se observa
o schimbare
cauzata de
conditii meteo
Rezistenta la uzura
cu masina tip Los
Angeles
O proba la fiecare lot
aprovizionat pentru
fiecare sort si sursa
- 730
Aditivi
Examinarea datelor
inscrise in certificatul
de calitate
La fiecare lot
aprovizionat - -
Apa Compozitia chimica -
O proba la
incercarea
lucrarii pentru
fiecare sursa
-
Emulsie
bituminoas
a
Examinarea datelor
inscrise in certificatul
de calitate
La fiecare lot
aprovizionat - -
Art. 9. INCERCARI PRELIMINARE
Studiul compozitiei amestecului de agregate naturale, ciment si apa se va face de catre un
laborator de specialitate prin efectuarea unor incercari preliminare, avand ca scop de a determina:
-curba granulometrica a agregatelor stabilizate;
-dozaje de liant si aditiv- dupa caz;
-continutul de apa de referinta;
-densitatea in stare uscata de referinta, respectiv caracteristicile de compactare.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
De asemenea, din studiul preliminar trebuie sa rezulte variatiile admisibile ale compozitiei, care sa
permita adaptarea ei, in conditiile santierului, pastrand caracteristicile amestecului preparat in ceea ce
priveste lucrabilitatea, omogenitatea si caracteristicile cerute la punctul 10.2.
Art. 10. COMPOZITIA AMESTECULUI
10.1. Stabilirea compozitiei amestecului se va face:
-la intrarea in functie a statiei de preparare;
-la schimbarea tipului de ciment sau agregat;
-ori de cite ori se apreciaza ca este necesara reexaminarea compozitiei utilizate.
10.2. Compozitia amestecului de ciment, apa si agregate naturale se va stabili in functie de
respectarea conditiilor aratate in tabelul 6.
10.3. In tabelul 7 se indica orientativ dozajele de ciment.
10.4. Curba granulometrica a amestecului trebuie sa fie situata in limitele aratate in figura 2 STAS
662. Curba granulometrica retinuta este cea care conduce la un grad de compactare admisibil in conditiile
compactarii standard (incercarea Proctor modificat).
10.5. In ceea ce priveste continutul de apa, acesta trebuie sa se situeze la nivelul umiditatii optime
de compactare.
10.6. Caracteristicile de compactare respectiv densitatea in stare uscata maxima dumax, si
umiditatea optima Wopt ale stratului din material granular stabilizat cu ciment se vor determina de catre un
laborator de specialitate prin metoda Proctor modificata, conform STAS 1913/13 si corespund domeniului
umed al curbei Proctor.
10.7. O importanta deosebita in cazul agregatelor naturale stabilizate o are durata de punere in
opera. Este o durata in care priza este nula sau foarte slaba si permite punerea in opera a amestecului si
compactarea lui fara sa prejudicieze viitoarele caracteristici mecanice ale acestuia.
Durata de punere in opera care se cere in cazul materialelor granulate stabilizate, variaza intre 2 si 6
ore in functie de conditiile de executie. Marirea ei peste doua ore se poate obtine prin utilizarea unui
intarzietor de priza.
Cantitatea de intarzietor de priza depinde de temperatura ambianta si ea va fi stabilita de laborator
in cadrul studiilor preliminare, cunoscand ca la 10 oC durata de punere in opera este estimata la dublul
celei obtinute la 20 oC, iar aceasta la randul ei este de doua ori mai mare decat cea pentru 40 oC
Incercarea se face pentru diferite temperaturi, se traseaza apoi curba care indica durata de punere
in opera, in functie de temperatura.
Tabel 6
Caracteristica
Denumirea stratului si al lucrarii
Strat de fundatie pentru sisteme rutiere rigide,
nerigide, consolidarea benzilor de stationare, a
benzilor de incadrare si a acostamentelor
Rezistent la compresiune N/mm2
Rc 7 zile
Rc 28 zile
1,2…1,8
1,8…3,0
Stabilitatea la apa % max.
- scaderea rezistentei la compresiune Rci
- umflarea volumica UI
- absorbtie de apa Ai
25
5
10
Pierderea de masa % max.
- saturare-uscare Psu
- inghet-dezghet Pid
10
10
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Tabel 7
Denimirea stratului
Agregatul Dozaj ciment, in
% din cantitatea
de agregate
naturale
natura granulozitate
Strat de fundatie, consolidarea benzilor
de stationare, a benzilor de incadrare si
a acostamentelor
Nisip 0-4 6…10
Balast 0-25 4…6
Dozajul de ciment va fi stabilit prin incercari preliminare astfel incat sa se asigure rezistentele
(caracteristicile ) prevazute in tabelul nr. 6
Art. 11. STATIA DE PREPARARE
11.1. Prepararea amestecului din agregate naturale ciment si apa se poate efectua in centrale de tip
continuu de dozare si malaxare sau in centrale de beton, folosite la prepararea betoanelor pentru
imbracaminti rutiere.
11.2. Distanta minima intre statia de preparare si punctul de lucru va corespunde unui timp de
transport al amestecului de agregate naturale, ciment si apa de maxim 45 minute.
11.3. Statia de preparare trebuie sa dispuna de:
depozite de agregate cu dotari corespunzatoare pentru evacuarea apelor provenite din precipitatii;
silozuri cu ciment marcate corespunzator, avand capacitatea corelata cu capacitatea de productie a
statiei;
instalatie de preparare, rezervoare si dozatoare in buna stare de functionare;
buncare pentru descarcarea amestecului preparat din utilajele de preparare;
laborator amenajat si dotat corespunzator;
dotari care sa asigure spalarea malaxorului, buncarelor si mijloacelor de transport;
dotari privind protectia muncii si PSI.
11.4 Centralele de preparare trebuie sa respecte urmatoarele caracteristici privind precizia de
cantarire si dozare:
agregate +/- 3%;
ciment si apa +/- 2%;
aditivi +/- 5%.
11.5. Antreprenorul va prezenta comisiei de atestare numita pentru verificarea indeplinirii
conditiilor prevazute la pct. 10.4. lista reglajelor de efectuat, comisia controland daca s-au facut aceste
reglari in special:
etalonarea cantarelor;
verificarea dozatoarelor volumetrice;
functionarea eficace a diverselor dispozitive de obturare (deschidere–inchidere) la introducerea
agregatelor, a cimentului si a apei in malaxorul instalatiei de preparare;
uzura paletilor malaxoarelor.
Toate aceste verificari se vor face inainte de prepararea amestecului.
Art. 12. EXPERIMENTAREA PREPARARII AMESTECULUI
12.1. Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul este obligat sa faca aceasta experimentare
pentru a verifica, folosind mijloacele santierului, ca reteta amestecului stabilita in laborator permite
atingerea caracteristicilor cerute prin caietul de sarcini.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Incercarile trebuie repetate pana la obtinerea rezultatelor satisfacatoare privind:
-umiditatea;
-omogenitatea amestecului;
-rezistenta la compresiune;
-timp optim de punere in opera.
Cu ocazia acestor verificari se va stabili si durata minima de malaxare care sa asigure o buna
omogenitate a amestecului preparat.
12.2. Probele pentru verificari se vor recolta din amestecul preparat in timpul testarii, in vederea
verificarii obtinerii caracteristicilor cerute, aratate la cap. II, art. 10.
Art. 13. PREPARAREA PROPRIU-ZISA A AMESTECULUI
13.1. Este interzisa prepararea amestecului in instalatiile care nu asigura respectarea abaterilor
prevazute la pct. 11.4 sau la care dispozitivele de dozare cu care sunt echipate sunt defecte.
Antreprenorul raspunde permanent de buna functioanre a mijloacelor de dozare, verificandu-le ori
de cate ori este necesar, dar cel putin o data pe saptamana.
13.2. Cantitatea de apa necesara amestecului se va corecta in functie de umiditatea naturala a
agregatelor, astfel incat la punerea in opera sa fie asigurata umiditatea optima de compactare stabilita in
laborator, tinandu-se seama si de pierderile de apa in timpul transportului de la statia de preparare la locul
de punere in opera.
13.3. Cantitatea de ciment ce se introduce in amestec este corespunzatoare dozajului de ciment in
functie de tipul cimentului aprovizionat stabilit prin retea.
13.4. Amestecarea materialelor componente se va face in malaxorul instalatiei de preparare pana la
omogenizarea amestecului.
13.5. Amestecul de agregate naturale, ciment si apa se introduce in buncarul de stocare a
materialului din care se descarca in autobasculanta, astfel incat sa se evite segregarea.
Art. 14. CONTROLUL CALITATII AMESTECULUI PREPARAT
14.1. Controlul calitatii amestecului preparat precum si confectionarea epruvetelor pentru
determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale amestecului (grad de compactare si rezistenta la
compresiune) se vor face in conformitate cu tabelul nr. 6.
14.2. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea amestecului:
compozitia amestecului preparat;
caracteristicile de compactare – Proctor modificat;
caracteristici ale amestecului preparat:
*umiditati – la statia de preparare;
- la locul de punere in opera;
*densitatea stratului compactat;
confectionarea epruvetelor de amestec pentru determinarea rezistentelor mecanice .
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Tabel 8
Nr
crt
Actiunea, procesul de
verificare sau caracteristicile
ce se verifica
Frecventa minima Metode de
determinare
conform
STAS
La statia de betoane La locul de punere
in lucru
0 1 2 3 4
1 Examinarea documentului de
transport - La fiecare transport -
2 Incercarea Proctor modificata Pentru fiecare sursa - 1913/13
3
Temperatura (la temperaturi
ale aerului in intervalul 0 C -
5 C si > 30 C
La fiecare 2 ore pentru
fiecare instalatie La fiecare 2 ore -
4 Compozitia granulometrica a
amestecului
1 determinare pe
schimb, dar cel putin
1 determinare la 500 mc
- 4606
5
Umiditatea amestecului in
vederea stabilirii cantitatii de
apa necesara asigurarii
umiditatii optime de
compactare
Cel putin o data pe
schimb si la schimbari
meteo care pot modifica
umiditatea
- 1913/1
6
Verificarea caracteristicilor de
compactare:
umiditate de compactare
densitatea stratului, gradul
de compactare
Q/S
-
-
-
-
doua probe la 1500
mp
doua probe
la 1500 mp
zilnic
1913/1
1913/15
-
7
Confectionarea de epruvete
pentru determinarea
rezistentei la compresiune
La 7 zile
La 28 zile
2 serii a 3 epruvete
cilindrice la 1500 mp
-
10473/2
Art.15. TRANSPORTUL AMESTECULUI
15.1. Amestecul din agregate naturale, ciment si apa se transporta la locul de punere in opera cu
autobasculantele .
Pe timp de arsita si ploaie, amestecul trebuie protejat prin acoperire cu prelate pentru a se evita
modificarea umiditatii acestuia.
15.2. Durata de transport a amestecului nu va depasi 45 minute.
15.3. Capacitatea de transport trebuie sa fie adaptata santierului in asa fel incat sa asigure mersul
continuu al instalatiei de preparare si al atelierului de punere in opera.
Art. 16. LUCRARI PREGATITOARE
Inainte de inceperea executiei stratului de agregate naturale stabilizate cu ciment se va verifica si
receptiona stratul suport conform caietului de sarcini respectiv.
Art. 17. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A AMESTECULUI
17.1. Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul este obligat sa execute un tronson experimental.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Experimentarea se va face pe un tronson de proba de cel putin 30 ml si pe minim latimea unei
benzi de circulatie. Ea are drept scop de a verifica pe santier, in conditii de executie curenta, realizarea
caracteristicilor calitative ale amestecului pus in opera in conformitate cu prezentul caiet de sarcini, reglarea
utilajelor si dispozitivelor de punere in opera, stabilirea parametrilor compactarii – grosimea de asternere a
amestecului, conditiile de compactare si intensitatea de compactare necesara.
17.2. Partea din tronsonul executat considerat ca fiind cel mai bine realizat va servi ca sector de
referinta pentru restul lucrarii.
Art. 18. PUNEREA IN OPERA A AMESTECULUI
18.1. Asternerea si nivelarea
18.1.1. Asternerea si nivelarea amestecului trebuie sa fie realizata astfel incat sa se realizeze
urmatoarele obiective:
-espectarea pentru fiecare strat tolerantele de nivelment admise;
-asigurarea pentru fiecare strat, grosimea prevazuta in proiect in oricare punct al acestuia;
-obtinerea unei suprafatari corespunzatoare.
18.1.2. Asternerea si nivelarea agregatelor stabilizate cu ciment se face cu autogrederul sau cu
repartizatoare mecanice cu vibrare.
Amestecul se descarca in cordoane si apoi cu ajutorul autogrederului sau a repartizatoarelor
mecanice se repartizeaza pe jumatate sau pe intreaga cale cu latimea prevazuta in proiect, in functie de
tehnologia de executie adoptata .
18.1.3. Asternerea se face, de regula, intr-un singur strat.
In cazul fundatiilor, prevazute in proiect cu grosimi mai mari de 22 cm si proiectate a fi realizate din
doua sau mai multe straturi, asternerea se va face conform prevederilor proiectului.
Grosimea maxima de asternere se stabileste de catre Antreprenor pe sectorul experimental in
cadrul testelor de compactare.
18.1.4. O atentie deosebita se va acorda rosturilor longitudinale de lucru.
Asternerea celor doua straturi adiacente care se executa in aceeasi zi trebuie executate in decurs de
doua ore, pentru a asigura continuitatea structurii stratului de fundatie.
Marginea stratului asternut anterior trebuie sa fie verticala .
Taierea si indepartarea marginilor interioare (catre axul drumului si/acolo unde trebuie executate
straturi adiacente suplimentare) trebuie facute astfel incat sa se asigure o compactare omogena pe toata
latimea partii carosabile a drumului.
Rosturile logitudinale rezultate, trebuie protejate cu folii de polietilena sau cu un alt material similar
pentru evitarea patrunderii corpurilor straine in rost.
La executia rostutilor transversale de lucru, pentru a obtine o margine verticala a stratului,
materialul excedentar trebuie taiat si indepartat.
Asternerea si nivelarea se vor face cu respectarea cotelor de nivelment din proiect, in care scop se
va realiza un reperaj in afara suprafetei de lucru, in cazul nivelarii cu autogrederul sau se vor pune la cota
longrinele si ghidajele pentru finisoarele cu palpatori electronici dupa caz.
18.2. Compactarea
18.2.1. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta dirigintelui de
santier, efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de
un laborator de specialitate autorizat.
Echipamentul de compactare stabilit in cadrul testelor de proba efectuate, trebuie aprobat de
dirigintele de santier, inainte de compactare.
Cilindrul recomandat pentru compactarea agregatelor naturale stabilizate cu ciment, trebuie sa
aiba urmatoarele caracteristici:
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
-cilindrii tandem cu roti taburi metalice, lisi vibratori cu o greutate proprie minima de 10 to pe
fiecare tambur;
-cilindru cu pneuri cu o greutate proprie minima de 18 to si cu o presiune minima in pneu de 5
bari;ateliere combinate (tambur metalic in fata si pneuri in spate ), pot fi folosite numai cu aprobarea
dirigintelui de santier.
Atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, va fi prevazut in procedura de executie
aprobata de dirigintele de santier si aceasta va fi respectata pe toata durata executiei lucrarilor.
In cazul executiei straturilor stabilizate cu ciment in locuri inaccesibile compactoarelor (in special in
lungul bordurilor, in jurul gurilor de scurgere sau ale caminelor de vizitare, largiri de drumuri, etc),
compactarea se va efectua cu placi vibratoare.
18.2.2. Calitatea compactarii este apreciata prin gradele de compactare minime realizate, care
trebuie sa corespunda valorilor aratate la punctul 22.1.
18.2.3. In cazurile in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va
trebui sa realizare o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare
folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:
grosimea de asternere inainte de compactare astfel ca dupa compactare sa se realizeze grosimea
stratului si gradul de compactare cerut prin caietul de sarcini;
conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajului propus si a intensitatii de compactare).
Intensitatea de compactare pentru un utilaj este raportul Q/S unde “Q” este volumul pus in opera
intr-o anumita unitate de timp (ora, zi, schimb) exprimate in mc si “S” este suprafata cilindrata in intervalul
de timp dat, exprimata in mp.
Raportul Q/S este determinat experimental si se va respecta cu strictete pe tot parcursul executiei,
in care scop este indicat ca utilajul de compactare sa fie dotat cu un dispozitiv care sa inregistreze datele
pentru estimarea lui “S”.
18.2.4. Obtinerea densitatii ridicate impune o compactare care sa fie terminata inainte de a incepe
priza. Aceasta conditie conduce la necesitatea incorporarii unui intarzietor de priza in special pe timp
calduros.
18.2.5. Marginile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment trebuie sa fie bine
compactate, odata cu intregul strat din agregate naturale stabilizate.
Compactarea se va face astfel:
compactorul (fara vibratii) va circula initial cu circa 1/3 din latimea sa pe acostament si 2/3 pe
stratul din aggregate naturale stabilizate ;
apoi compactorul (tot fara vibratii) va trece numai pe stratul stabilizat asa fel incat sa-l impinga sub
acostament dupa care compactarea se continua normal.
Daca compactarea acostamentelor se face inainte de asternerea stratului stabilizat se va asigura
surgerea apelor.
18.3. Masuri pentru conditii meteorologice nefavorabile
18.3.1. Straturile stabilizate cu ciment se vor executa in mod exceptional la temperaturi sub +5oC
dar numai peste 0oC si cu exercitarea unui control permanent si deosebit de exigent din partea
Antreprenorului si a dirigintelui de santier.
18.3.2. Este interzisa utilizarea agregatelor naturale inghetate.
18.3.3. Este interzisa asternerea materialului stabilizat pe stratul de suport pe care exista zapada sau
o pojghita de gheata.
18.3.4. Transportul se face cu mijloace rapide, izolate contra frigului, se evita distantele mari de
transport si stationarile pe traseu.
18.3.5. Dupa executia stratului stabilizat, suprafata acestuia se protejeaza imediat prin acoperire cu
prelate sau rogojini, astfel incat intre ele si stratul stabilizat sa ramana un strat de aer stationar (neventilat
de 3…5 cm) grosime cu temperatura la suparafata de minimum +5oC timp de 7 zile.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Art.19. Protejarea straturilor rutiere din agregate stabilizate cu ciment
19.1. Pentru evitarea evaporarii apei, suprafata stratului din agregate naturale stabilizate cu ciment,
va fi protejata cel putin 7 zile (timp in care nu se circula pe acest strat) cu nisip, cca. 1,5….3 cm grosime
mentinut in stare umeda sau cu o pelicula de protectie, prin stropirea cu emulsii cationice bituminoase.
Emulsia bituminoasa se va pulveriza imediat dupa terminarea compactarii, pe stratul proaspat si
umed.
19.2. Daca stratul de baza al structurii rutiere urmeaza sa se execute mai tarziu, dupa protejarea
stratului de fundatie realizat din agregate naturale stabilizate, conform prevederilor pct.19.1., pentru a se
asigura o legatura buna intre cele doua straturi se va asterne o cantitate de 7-8 kg/mp criblura sortul 16-25,
urmata de o compactare usoara cu un compactor cu pneuri (care asigura o incastrare a criblurii in stratul de
fundatie), operatiune care trebuie facuta inainte de inceperea prizei.
19.3. Executia stratului rutier superior se incepe dupa minim sapte zile de la executia stratului
stabilizat cu ciment, perioada in care nu se circula pe acest strat.
19.4. Stratul din balast stabilizat nu se va lasa neprotejat pe timp de iarna de iarna.
Peste stratul de balast stabilizat se va asterne cel putin primul strat al imbracamintii structurii
rutiere proiectate.
Art. 20. Controlul calitatii agregatelor stabilizate cu ciment si puse in opera
Controlul calitatii amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment si apa puse in opera se va
face in conformitate cu prevederile tabelului 9.
Tabel 9
Nr.
Crt
Verificare, procedeul de verificare
sau caracteristicile de se verifica Frecventa minima
Metoda de
determinare
conform STAS
1
Determinarea rezistentei la
compresiune pe epruvete cilindrice
La 7 zile
La 28 zile
3 epruvete cilindrice la 1.500 mp
3 epruvete cilindrice la 1.500 mp
10473/2
2
Prelavare de carote pentru
determinarea rezistentei la
compresiune
1 carota la 2.500 mp de strat (la
cererea comisiei de receptie sau
a beneficiarului)
Normativ C 54
3 Determinarea grosimii stratului - la 200 m in timpul executiei
- pe carote extrase -
4 Densitatea stratului rutier pentru
calculul gradului de compactare Minim doua puncte la 1.500 mp 10473/2
Art. 21. Elemente geometrice
21.1. Grosimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele prevazute in proiect.
Abaterile limita la grosime sunt: –10 mm; +20 mm
Verificarea grosimii stratului de fundatie se efectueaza prin masuratori directe la marginile benzilor
executate la fiecare 200 m.
Grosimea stratului este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector prezent receptiei.
21.2 Latimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele prevazute in proiect.
Abaterile limita la latime vor fi : +/- 2 cm.
Verificarea latimii de executie se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
21.3. Panta transversala a stratului din material stabilizat este cea a imbracamintii prevazute in
proiect.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
21.4. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limita fata de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm.
Art.22. Conditii de compactare
22.1. Gradul de compactare al straturilor de baza si de fundatie din agregate naturale stabilizate cu
ciment, in functie de clasa tehnica a drumului, trebuie sa fie de:
-min.98% in cel putin 95% din numarul punctelor de masurare si min 95% in cel mult 5% din
punctele masurate;
22.2. Caracteristicile de compactare (densitatea in stare uscata maxima si umiditatea optima de
compactare) ale straturilor de baza si de fundatie se determina prin incercarea Proctor modificata conform
STAS 1913/13 si sunt corespunzatoare domeniului umed al curbei Proctor.
Art.23. Caracteristicile suprafetei stratului din material stabilizat
23.1. Verificarea denivelarilor suprafetei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel:
-in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie iar denivelarile
nu pot fi mai mari de +/- 10 mm.
-in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si denivelarile
nu pot fi mai mari de +/- 9 mm.
Art.24. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA
Receptia pe faza determinanta stabilita prin proiect, se efectueaza conform Regulamentului privind
controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul
statului in fazele de executie determinante,elaborata de MLPTL si publicata in Buletinul Constructiilor volum
4/1996,atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile
sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitate
impuse de proiectant si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de
catre organele de control.
In urma acestor receptii se incheie “Proces verbal de receptie pe faza” in care sunt specificate
remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si recomandari cu privire la modul de tinere
sub observatie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat abateri fata de prevederile prezentului caiet
de sarcini.
Art. 25. Receptia preliminara
Receptia preliminara a straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se face odata
cu receptia preliminara a intregii lucrari, conform normelor legale in vigoare.
Comisia de receptie va examina lucrarile fata de prevederile documentatiei tehnice aprobate, fata
de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faze, intocmite in timpul executiei lucrarilor.
Art.26. Receptia finala
Receptia finala a straturilor de fundatie din agregate naturale stabilizate cu ciment se face odata cu
receptia finala a intregii lucrari de drum, dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii acesteia.
Receptia finala se va face conform prescriptiilor legale in vigoare.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
8.6. MIXTURI ASFALTICE - STRAT DE BAZA
Art. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
1.1. Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile tehnice generale de calitate ale straturilor de baza
din mixturi asfaltice cilindrate, executate la cald in conformitate cu SR 7970.
Stratul de baza din mixturi asfaltice cilindrate, executate la cald, se aplica pe un strat suport care
trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 6400.
1.2. Prevederile prezentului caiet de sarcini se aplica la constructia sau modernizarea drumurilor
publice si strazilor.
Art. 2. PREVEDERI GENERALE
2.1. Executantul este obligat sa respecte cu strictete prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.2. Executantul va trebui sa asigure prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator
autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor necesare respectarii prevederilor prezentului caiet
de sarcini si va pastra evidenta zilnica a conditiilor de executie a imbracamintilor bituminoase, a incercarilor
efectuate si a rezultatelor obtinute.
Art. 3. AGREGATE
3.1. Pentru mixturile asfaltice strat de baza se utilizeaza urmatoarele agregate care trebuie sa
indeplineasca conditiile din SR 662 si SR 667 si anume:
- agregate naturale de cariera, conform SR 667, dupa cum urmeaza:
- criblura sort 4-8, 8-16 si 16-25 – tabel nr.1
Tabel 1
Caracteristica Sort Conditii de admisibilitate
4-8 8-16 16-25
Continut de granule care:
-raman pe ciurul superior (dmax), %, max.
-trec prin ciurul inferior (dmin), %, max
5
10
Continutul de granule alterate, moi, friabile, poroase si
vacuolare,%, max. 5
Coeficient de forma,%, max. 25
Continut de impuritati:
-corpuri straine
-continut de argila (VA)
nu se admit
2
-continut de fractiuni sub 0,1 mm,%,max 1,50 1,00 0,50
Uzura cu masina tip Los Angeles,%,max. Clasa A 18
Clasa B 20
Clasa C 24
Rezistenta la uzura (micro-Deval), max 20
Rezistenta la sfaramare prin compresiune in stare
uscata,%, min. 65
Grad de spargere,%,min. 90
Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu
(Na2SO4) 5 cicluri,%,max. 3
nisip de concasare sort 0-4 – tabel nr.2
Tabel 2
Caracteristica Conditii de admisibilitate
Sort 0-4
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Granulozitate continua
Continut de granule care:
-raman pe ciurul superior (dmax),%,max
5
Continut de impuritati:
-corpuri straine,%,max.
nu se admit
Coeficient de activitate, max.:
-nisip de concasare cu max.8% fractiuni (0…0,1)mm;
-nisip de concasare cu peste 8% fractiuni (0…0,1)mm
1,5
2,0
- agregate naturale de balastiera, prelucrate prin spalare si sortare sau prin spalare, concasare si sortare,
conform SR 662, dupa cum urmeaza:
nisip natural sort 0-4,
pietris sort 8-25 sau sortat pe sorturile 8-16 si 16-25;
pietris concasat sort 8-16 si 16-25.
3.2. Nisipul pentru stratul de baza din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald – tip AB2
trebuie sa fie conform tabelului nr. 3 si SR 7970 .
Tabel 3
Caracteristica Conditii de admisibilitate
Sort 0-4
Granulozitate continua
Echivalent de nisip (EN) min. 85
Continut de impuritati:
- corpuri straine
- humus (culoarea solutiei de hidroxid de sodiu)
- mica libera, % max
- parte levigabila, %max
Coeficient de neuniformitate (Un) % min
Nu se admit
Incolora sau galbena
0,5
2
8
3.3. Pietrisul si pietrisul concasat pentru straturile de baza din mixturi asfaltice cilindrate executate
la cald – tip AB2 trebuie sa fie conform celor prevazute in tabelul nr.4.
Tabel 4
Caracteristica Conditii de admisibilitate
Pietris Pietris concasat
Sort 4-8 8-16 16-25(31) 4-8 8-16 16-25(31)
Grad de spargere,%,min - - - 65 65 65
Coeficient de forma.%,max 25 25 25 25 25 25
Continut de impuritati:
-corpuri straine
-parte levigabila,%,max
-continut de argila (VA)
-fractiuni sub 0,1 mm.%max
Nu se admit
0,3 0,3 0,3 - - -
- - - 2 2 2
1,5 1,0 0,5 1,5 1.0 0,5
Rezistenta la actiunea repetata
a Na2SO4(MgSO4),5cicluri,% 3 3 3 3 3 3
Uzura cu masina tip Los
Angeles (LA),%, max 35 35 30 30 28 25
Rezistenta la uzura (micro
Deval),%max - - - 25 25 25
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
3.4. Clasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera, in functie de clasa
tehnica a drumului trebuie sa fie conform tabel nr.5
Tabel 5
Denumirea materialului si destinatia
lui
Categoria strazii
I II III IV
Cribluri pentru:
-strat de baza din mixturi bituminoase B C
Nisip de concasare B C D E
3.5. Fiecare tip si sort de agregate naturale trebuie depozitat separat in padocuri prevazute cu
platforme betonate avand pante de scurgerea apei si pereti despartitori pentru evitarea amestecarii si
impurificarii agregatelor.
3.6 Limitele procentelor de agregate naturale si filer din cantitatea totala de agregate sunt
prezentate in tabelul 6.
Tabel 6
Nr.crt Fractiuni de agregate din amestecul total,% de masa Mixtura asfaltica tip AB 2
1 Filer si fractiuni din nisipuri sub 0,1mm(0,09mm) 3…12
(2…10)
2 Filer si nisip, fractiunea (0,1…4)mm, respectiv (0,09…3,15)mm Diferenta pana la 100%
3 Agregate naturale cu dimensiunea peste #4mm 36…66
4 Agregate naturale cu dimensiunea peste # 25mm max. 10
Nota : #) site cu ochiuri patrate
3.7 Mixturile asfaltice pentru stratul de baza pot fi realizate integral din agregate naturale de
cariera, din amestec de agregate naturale si de balastiera, functie de clasa tehnica a drumului conform
tabelului nr.7.
Tabel 7
Clasa tehnica
a strazii Agregate naturale utilizate
I
- Criblura sort 4-8, 8-16, 16-25
- Nisip de concasare sort 0-4
- Nisip natural sort 0-4 sau 0-8, (raport 1:1 cu nisipul de concasare)
- Filer
II
- Criblura : min.35%(recomandabil 16-25 sau 8-16 si 16-25)
- Nisip de concasare sort 0-4, raport 1:1 cu nisipul natural sort 0-4;
- Pietris sort 4-8, 8-16, 16-25 sau 8-25 rezultat din concasarea agregatelor de rau;
- Nisip sort 0-4
- Filer
III
- Pietris concasat sort 8-16, sau 16-25
- Nisip natural sort 0-4 si 4-8 sau 0-8
- Nisip de concasare sort 0-4 sau savura sort 0-8 (raport 1:1 cu nisipul de concasare)
- Filer
IV
- Pietris sort 16-25 sau sortat pe sorturile 8-16 si 16-25
- Nisip sort 0-4 si 4-8 sau 0-8
- Filer
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Nota: In cazul strazilor de clasa tehnica III , daca nisipul sort 0-4 si 4-8 sau 0-8 rezulta din
concasarea agregatelor naturale de rau, se poate renunta la utilizarea nisipului de concasare sort 0-4 sau a
savurii 0-8.
3.8. Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale, pentru mixtura asfaltica strat de
baza tip AB2 este cuprinsa in limitele prezentate in tabelul nr.8.
Tabel 8
Nr.
crt. Specificatii Mixtura asfaltica tip:
AB2
1.
Treceri prin site cu ochiuri patrate*)
-trece prin sita de 31,5mm,% 100
- trece prin sita de 25mm,% 90…100
-trece prin sita de 16mm, % 71…100
-trece prin sita de 8mm, % 50…86
-trece prin sita de 4mm, % 34…63
-trece prin sita de 1mm, % 14…39
-trece prin sita de 0,63mm, % 10…35
-trece prin sita de 0,20mm, % 4…22
-trece prin sita de 0,1mm, % 3…11
2. Zona granulometrica a amestecului de aggregate naturale fig.2 din SR 7970
*) conform SR EN 933-2
Art. 4. FILER
4.1 Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii
prevazute in STAS 539:
finetea (continutul in parti fine 0,09mm) min 80%
umiditatea max. 2%
coeficient de hidrofilie max. 1%
4.2. Nu se admite folosirea altor materiale sau a fractiunii fine recuperate de la exhaustorul statiei
de asfalt ca inlocuitor de filer .
4.3. Filerul se depoziteaza in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in silozuri cu incarcare
pneumatica. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
Art. 5. LIANTI
5.1. Pentru realizarea imbracamintilor asfaltice se foloseste urmatorul tip de bitum in functie de
zona climaterica:
-bitum tip D60/80:- zona climatica calda
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca bitumul sunt aratate in tabelul nr.9.
Tabel 9
Caracteristici Conditii de
admisibilitate
Mod de verificare
conform STAS
D 60/80
Penetratie la 250C , mm 60…80 SR EN 1426/2002
Punct de inmuiere , 0C 49…55 SR EN 1427/2002
Ductibilitate cm min:– la 50C >4 SR 61-97
- la 250C >100 -
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Punctul de rupere Fraas, C < -13 SR EN 12593/2003
Punctul de inflamare
Marcusson, C
> 250 STAS 5489-80
Solubilitare in solenti organici, % > 99 STAS 115-80
Continutul de parafina, % < 2 STAS 8099-74
Densitatea la 15 C, gr/cm3 > 0,995 STAS 35-81
Indexul de instabilitate coloidala < 0,5 Instructiuni tehnice Nr.
521/R elaborate de AND
Aderenta la agregate > 80 STAS 10969/3-83
TFOT Instructiuni tehnice Nr. 535
elaborate de AND ; SR EN
12607/2
Pierderi de masa, % < 0,80
Penetratie reziduala, % > 50
Cresterea punctului de inmuiere,
C
< 10
Ductibilitate reziduala la 25 C,
cm
> 50
RTFOT Instructiuni tehnice Nr. 536
elaborate de AND ; SR EN
12607/1
Pierderi de masa, C < 0,90
Penetratie reziduala, % > 50
Cresterea punctului de inmuiere,
C
< 10
Ductibilitate reziduala la 25 C,
cm
> 50
5.3. In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor in cadrul studiilor preliminare se va
stabili necesitatea aditivarii bitumului. In cazul in care se va stabili acest lucru, se va adauga cu acordul
Dirigintelui de santier, aditivul corespunzator pentru imbunatatirea adezivitatii bitumului.
5.4. Adezivitatea bitumului fata de agregatul natural utilizat la obtinerea mixturii asfaltice trebuie
sa fie de minim 80%.
5.5. Emulsia bituminoasa cationica cu rupere rapida (pentru lucrarile de amorsare a stratului
suport) trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS 8877 sau a altor reglementari in vigoare.
Art. 6.TIPUL DE MIXTURA ASFALTICA
6.1. In functie de granulozitatea agregatelor naturale din care este preparata, mixtura asfaltica
pentru stratul de baza prevazuta in prezentul caiet de sarcini este:
tip AB2, cu agregate mari 37%…66% granule cu dimensiunea 4mm.
Art. 7. ELEMENTE GEOMETRICE
7.1. Grosimea totala a stratului de baza din mixturi asfaltice se stabileste prin calculul de
dimensionare a sistemelor rutiere nerigide conform STAS 1339 si este prevazuta in detaliile de executie.
7.2. Grosimea minima constructiva totala a stratului de baza din mixturi asfaltice se stabileste
conform STAS 6400, si are urmatoarea valoare:
minimum 6,0 cm, in cazul mixturii asfaltice tip AB2.
Grosimea maxima a fiecarui strat asternut depinde de modul de punere in opera si nu trebuie sa
depaseasca:
12,0 cm in cazul asternerii mecanizate
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
6,0 cm in cazul asternerii manuale.
In grosimea stratului de baza din mixturi asfaltice stabilita prin calculul de dimensionare nu se
include si mixtura asfaltica necesara pentru egalizarea stratului suport.
7.3. Panta in profil transversal si declivitatea in profil longitudinal a suprafetei stratului de baza din
mixturi asfaltice sunt aceleasi ca si ale imbracamintii bituminoase sub care se executa, conform SR 174-1.
7.4. Abaterile limita locale admise in minus fata de grosimea prevazuta in proiect pentru fiecare
strat in parte, pot fi de max. 10%.
Abaterile limita locale admise la latimea stratului pot fi cuprinse in intervalul 50mm pentru latimea
caii de rulare si de +2.5mm pentru latimea benzii de stationare la autostrazi.
Abaterile limita admise la panta profilului transversal sunt de 5mm/m la drumuri.
Abaterile limita locale admise la cotele profilului longitudinal sunt de 20mm, cu conditia
respectarii pasului de proiectare adoptat.
Denivelarile admisibile in profil longitudinal sunt de maximum 10mm sub dreptarul de 3m.
Art. 8. COMPOZITIA MIXTURILOR ASFALTICE
8.1. Compozitia mixturii asfaltice cu care se va realiza stratul de baza din mixturi asfaltice se
stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice
impuse de caietul de sarcini.
Studiul il face executantul in cadrul laboratorului sau central, sau il comanda la un laborator
autorizat.
8.2. Reteta, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si incercarile
efectuate impreuna cu rezultatele obtinute se supune aprobarii Dirigintelui de santier.
Aceste studii comporta cel putin urmatoarele incercari:
stabilirea proportiilor de agregate naturale si filer pe baza compozitiei granulometrice a fiecarui
material component;
proiectarea a 3 retete de mixtura asfaltica cu 3 continuturi de bitum corespunzator tipului de
mixtura asfaltica studiat;
determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice Marshall conform standardelor
in vigoare ;
alegerea amestecului cu dozajul optim de bitum;
determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice, pe epruvete cubice .
8.3. Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Dirigintele de santier,
daca nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta reteta propusa de executant.
8.4. Limitele procentelor a sorturilor componente din agregatul total sunt date in tabelul nr.6.
8.5. Granulozitatea agregatelor naturale este cuprinsa, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica in
limitele date in tabelul nr.8.
8.6 Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS
1338/1 si STAS 1338/2 si trebuie sa se incadreze in limitele prezentate in tabelul nr.10 .
Tabel 10
Tipul agregatului natural din mixtura Continutul de liant, % din masa mixturii asfaltice
tip:
AB 2
-agregate concasate , % din masa mixturii 3,4…5.0
-agregate naturale de balastiera neconcasate 3.3…4.8
8.7. Abaterile admise la controlul compozitiei mixturii asfaltice fata de dozajul prescris trebuie sa
se incadreze in limitele tabelului nr.11.
Tabel 11
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Nr.crt. Elementele componente ale mixturii Abateri admise fata de dozajul prescris, %
1 Continut de bitum 0,3
2
Fractiunile de agregate naturale:
25…31,5 5
16…25 5
8…16 5
4…8 5
1…4 4
0,20…0,63 3
0,1…0,2 2
0…0,1 1,5
Art. 9. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE STRAT DE BAZA
9.1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice trebuie sa indeplineasca in timpul
studiului de laborator si in timpul controalelor de fabricatie conditiile aratate in tabelul nr. 12.
Tabel 12
Nr.crt Caracteristici Clasa tehnica
a strazii
Bitum
tip Mixtura AB2
1 Incercari pe epruvete Marshall:
1.1. Stabilitatea (S) la 60
oC,
KN,min. I-III D60/80 5.5
1.2. Indice de curgere,mm I-III D60/80 1,5-3.5
1.3 Densitatea aparenta,
kg/m3,min.
I-IV D60/80 2200
1.4 Absorbtie de apa, % vol. I-IV - 2…8
2 Incercari pe epruvete cubice
2.1
Rezistenta la compresiune la 22
oC,dupa 28 zile de pastrare in
apa
I-IV D60/80 2.5
2.2
Reducerea rezistentei la
compresiune la 22 o
C, dupa 28
zile de pastrare in apa, % max.
I-IV D60/80 30
2.3 Densitate aparenta, kg/m3,
min
I-IV D60/80 2150
2.4 Absorbtie de apa, % vol. I-IV D60/80 2…10
9.2. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe epruvete tip Marshall
din mixturi asfaltice preparate in laborator (elaborate din dozaje optime, din probe recoltate de la malaxor
sau de la asternere sau carote, dupa executie)
9.3. Dozajele materialelor componente pentru tipurile de mixturi asfaltice se determina prin studii
preliminare de laborator conform prezentului caiet de sarcini, cu incadrarea lor in limitele SR 7970 si a
normelor tehnice specifice in vigoare.
9.4. Continutul optim de liant stabilit prin studii de laborator trebuie sa se incadreze in limitele de
0,3%.
Exemplu:
continutul optim de bitum=5%;
limita inferioara=5%-0,3%=4,7%;
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
limita superioara=5%+0,3%=5,3%
Art. 10. CARACTERISTICILE STRATULUI GATA EXECUTAT
10.1. Compactarea stratului se verifica prin stabilirea gradului de compactare si prin incercari de
laborator pe carote.
10.1.1.Gradul de compactare reprezinta raportul procentual dintre densitatea aparenta a mixturii
compactate din strat si densitatea aparenta determinate pe epruvete Marshall preparate in laborator din
mixtura asfaltica respective.
10.1.2.Densitatea aparenta a mixturii din strat se poate determina pe carote prelevate din stratul
gata executat sau prin masuratori “in situ” cu gamadensimetrul.
10.1.3.Rezultatele obtinute privind compactarea stratului trebuie sa se incadreze in limitele din
tabelul nr.13.
Tabel 13
Nr.crt. Caracteristici Tipul mixturii
AB2
1 Densitatea aparenta, kg/m3,min. 2150
2 Absorbtia de apa,%vol. 2…10
3 Grad de compactare,%min. 96
10.2. Uniformitatea suprafetei.
10.2.1.Uniformitatea suprafetei de rulare in profil longitudinal se verifica cu dreptarul si pana
conform SR 174-2 sau cu alte dispozitive adecvate.
Art. 11. ACCEPTAREA UTILAJULUI
Executantul supune acceptarii Dirigintelui de santier utilajele (statia de asfalt, repartizatorul de
asfalt, utilajele de compactat, etc.) pe care le va utiliza la realizarea lucrarilor.
Acceptul se va da dupa aducerea si instalarea utilajelor in santier, verificarea starii reale de
intretinere si aptitudinile acestora de a realiza performantele cerute prin documentatia contractuala.
Art. 12. STATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR
Statia de preparare a mixturilor asfaltice va trebui sa prezinte caracteristici tehnice care sa permita
obtinerea performantelor cerute pentru diferitele categorii de mixturi prevazute de caietul de sarcini.
Centralele de preparare sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de control a dozarii
componentelor si de blocare a prepararii in caz de abateri de la programul impus.
Dozatoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
precizia de dozare masica pentru fiecare component
curgerea continua si uniforma a materialului la sfirsit de cursa
aderenta materialelor pe utilajul de lucru sa nu depaseasca 1% din masa de material
vehiculat intr-un interval de 24h.
12.1. Stocarea si incalzirea liantului
Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de stocare a caror
capacitate este cel putin egala cu consumul mediu zilnic si dispune fiecare de o joja in prealabil etalonata si
un dispozitiv capabil de a incalzi liantul pana la temperatura necesara, evitand orice supraincalzire cat de
mica.
12.2. Stocarea si dozarea filerului de aport
Filerul trebuie sa fie stocat la statia de preparare a mixturilor asfaltice in silozuri prevazute cu
dispozitive de alimentare si de extragere corespunzatoare care sa permita posibilitatea de a doza
gravimetric filerul conform tolerantelor indicate in prezentul caiet de sarcini.
12.3. Dozarea agregatelor
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Executantul trebuie sa dispuna de o instalatie de dozare gravimetrica capabila sa introduca
agregatele potrivit proportiilor fixate in functie de caracteristicile de scurgere.
Abaterile admise pentru agregatul total stabilit prin reteta, exprimate in procente din masa in
valoare absoluta, conform STAS 7970 si SR 174-2 sunt prezentate mai jos:
Elementele componente ale mixturii
Abateri admise fata de dozajul prescris,
%
1. Fractiuni de agregate naturale :
25…31.5 +5
16…25 +5
8…16 +5
4…8(3.15…8) +5
1…4(0.63…3.15) +4
0.20…0.63 +3
0.1…0.2(0.09…0.20) +2
0…0.1(0…0.09) +1.5
2 Continut de agregate concasate +10
12.4. Incalzirea si uscarea agregatelor
Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de mijloace mecanice corespunzatoare
pentru introducerea uniforma a agregatelor in scopul obtinerii unei productii constante.
Se vor lua masuri ca sa se evite incalzirea agregatelor la o temperatura care sa antreneze arderea
liantului.
Injectoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
sa realizeze arderea uniforma prin asigurarea unor puncte izoterme in interiorul uscatorului ;
temperaturile maxime dezvoltate in uscator trebuie sa fie 190 0C pentru agregate si 170 0C pentru
liant.
Uscatoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
sa asigure turatia de lucru corespunzatoare celei din documentatia tehnica;
sa asigure deplasarea corespunzatoare a materialului cu ajutorul sistemului de dirijare si
conditionare higrotermica;
valoarea temperaturilor agregatelor la iesirea din uscator trebuie sa fie cuprinsa in intervalul 165 –
190 0C
continutul de apa al agregatelor din uscator trebuie sa fie < 0.5%
Desprafuitoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
sa efectueze desprafuirea agregatelor in proportie de 90%
sa nu produca poluarea mediului ambiant in conformitate cu normele specifice de mediu.
12.5. Dozarea liantului
Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de un sistem de alimentare si dozare a
liantului gravimetric.
Abaterile pentru continutul de bitum fata de dozajul stabilit prin reteta exprimate prin procente de
masa in valoare absoluta sunt: 0,3 %.
12.6. Stocarea agregatelor
Executantul va trebui sa poata asigura stocarea a cel putin o treime din agregatele destinate
santierului.
Depozitarea se va face pe sorturi, in depozite etichetate, pe platforme amenajate cu pereti
despartitori pentru evitarea impurificarii lor si cu rigole de colectare si scurgere a apelor .
12.7. Malaxarea
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a produce
mixturi asfaltice omogene. Daca ,cuva malaxorului nu este inchisa ea trebuie sa fie prevazuta cu o capota
pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie
Malaxorul trebuie deasemenea sa indeplineasca urmatoarele cerinte :
-buna functionare a dispozitivelor de securitate si alarma ;
-viteza unghiulara si periferica a paletelor;
-unghiul de inclinare al paletelor ;
-raza de dispunere a paletelor ;
-gradul de uzura al paletelor ;
-sincronizarea arborilor ;
-capacitatea nominala a malaxorului ;
-starea cuvei.
Trebuie sa asigure temperatura mixturii asfaltice la iesirea din el in conformitate cu normele in
vigoare
Statia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare impiedicand golirea malaxorului atata timp
cat durata de malaxare nu a fost atinsa.
Duratata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de mixturi si se va
stabili in cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt inaintea inceperii fabricatiei.
12.8. Stocarea si incarcarea mixturilor
La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate precautiuni utile in scopul limitarii la
maximum a segregarii mixturii asfaltice la incarcarea in mijloacele de transport.
Daca se foloseste buncar de stocare, acesta va trebui in mod imperios incalzit.
Art. 13. FABRICAREA
Fabricarea mixturilor asfaltice pentru strat de baza va trebui realizata numai in statii automate de
asfalt (care pot fi instalatii pentru producerea discontinua a mixturilor asfaltice sau pentru producerea
continua a m.a.) cu mijolace de cantarire gravimetric.
O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutul de liant si se va
urmari vizual ca anrobarea celor mai mari granule sa fie asigurata.
Temperaturile diferitelor tipuri de mixturi asfaltice, la iesirea din statie, trebuie sa fie cuprinse intre
urmatoarele valori:
-160 o C la 170 o C pentru mixturi cu bitum 80/100;
Valoarea acesteia va fi stabilita in asa fel ca sa se obtina temperatura ceruta la asternerea mixturii,
tinand seama de racirea care are loc in timpul transportului si a asteptarilor.
Art.14. REGLAREA STATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE
14.1. Dupa acceptarea utilajului de catre beneficiar prin dirigintele lucrarii, executantul trece la
operatiuni de reglare si etalonare:
a debitului dozatoarelor pentru agregate;
a debitului pompelor pentru liant;
a debitului privind filerul, precum si la determinarea caracteristicilor a unei bune functionari a
malaxorului.
Autorizatia de punere in exploatare va fi data de diriginte dupa ce va constata ca debitele fiecarui
constituent permit sa se obtina amestecul prescris in limitele tolerantelor admise.
Daca, urmare a reglajelor, anumite aparate sau dispozitive se dovedesc defectuoase, executantul va
trebui sa le inlocuiasca, sa efectueza din nou reglajul, dupa care sa supuna aprobarii dirigintelui.
Executantul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului sau si a personalului
care-l deserveste in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere in
exploatare, cu atat mai mult in caz de refuz.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Art. 15. CONTROLUL FABRICATIEI
15.1. Mixturile asfaltice produse in statiile de prepararea mixturilor asfaltice sunt supuse incercarilor
preliminare, controlului de calitate si receptie a caror frecventa, este cea indicata in tabelul nr. 14.
15.2. Prevederile indicate in tabelul nr. 14 nu exclud obligativitatea dotarii centralelor de fabricatie
cu dispozitive de control de blocare.
Tabelul 14
Faza de
executie
Natura controlului sau a
incercarii
Categoriax)
controlului Frecventa controlului
sau a incercarii A B C
Studiu
Studiul compozitiei x Pentru fiecare tip de produs
Controlul reglajului statiei de
asfalt inclusiv stabilirea
duratei de malaxare
x X
La inceputul fiecarei zile de
lucru si inaintea inceperii
fabricatiei fiecarui tip de
produs
Determinarea continutului de
bitum si filer x Zilnic
Granulometria amestecului x Zilnic
Temperatura agregatelor
minerale, a bitumului si a
mixturii la iesirea din malaxor
x Permanent
Stabilitatea la 60 0 C x Unul la fiecare 400 to
Indicele de curgere. Fluaj x Unul la fiecare 400 to
Densitatea aparenta x Unul la fiecare 400 to
Absorbtia de apa x Unul la fiecare 400 to
x) A – Incercari preliminare de informare
B – Controlul de calitate
C – Controlul de receptie
Art. 16. MODUL DE PUNERE IN OPERA
16.1. Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu autocamioanele cu bene
metalice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte de incarcare.
16.2. Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta
(motorina, pacura, etc.) este interzisa.
16.3. Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este determinata de debitul de
functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice, iar numarul lor este de asa natura incat sa nu apara
intreruperi.
16.4. Autobasculantele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelata care va fi intinsa la terminarea
incarcarii, oricare ar fi distanta de transport si conditiile atmosferice.
Art. 17. LUCRARI PREGATITOARE
17.1 Pregatirea stratului suport
17.1.1. Inainte de asternerea mixturii asfaltice, stratul suport se remediaza si se reprofileaza daca
este cazul, apoi se curata si se amorseaza. In acest scop se procedeaza in felul urmator:
se verifica cotele stratului suport conform proiectului de executie;
se aduce stratul suport la cotele prevazute in proiect prin aplicarea unui strat de egalizare din
mixtura asfaltica (daca profilul transversal este necorespunzator sau daca denivelarile in profil
longitudinal sunt mai mari de 3cm sub dreptarul de 3m) sau prin frezare;
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
se remediaza toate defectiunile existente, conform reglementarilor tehnice in vigoare si se rezolva
problemele privind drenarea apelor;
se curata temeinic stratul suport prin degajarea acostamentului cu lama autogrederelor si prin
maturarea mecanica a partii carosabile;
se amorseaza stratul suport si rosturile de lucru cu emulsie bituminoasa. Amorsarea stratului suport
se realizeaza mecanizat cu autoraspanditorul de emulsie sau cu un dispozitiv special pentru
asigurarea uniformitatii si a dozajelor prescrise. In functie de natura stratului suport, cantitatea de
emulsie raspandita pentru amorsare trebuie sa asigure un dozaj de (0,3…0,5)kg bitum rezidual pe
metru patrat, raspandit in film continuu.
17.1.2. Suprafata stratului suport pe care se aplica stratul de baza trebuie sa fie uscata, curata si la
cotele prevazute in proiect.
Art. 18. ASTERNEREA MIXTURII ASFALTICE
Punerea in opera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu ajutorul unui finisor capabil de a
le repartiza fara sa produca segregarea lor, respectand profilele si grosimile fixate.
In vederea asigurarii calitatii la punerea in opera a mixturilor asfaltice trebuie sa se respecte
urmatoarele:
temperatura mixturii asfaltice la asternere ;
grosimea constanta a stratului asternut ;
parametrii geometrici ai stratului asternut ( inaltime , latime ) trebuie respectati conform
documentatiei de executie;
senzorul de nivel trebuie sa se afle pe patina de ghidare iar pozitionarea lui sa se faca inainte de
inceperea lucrului pe palpatori.
incalzirea grinzii se va face ori de cite ori este nevoie , dar nu in mod excesiv
( 15-30 min. inainte de inceperea turnarii).
trebuie sa se evite o intrerupere a aprovizionarii cu material , deoarece grinda nivelatoare se afunda
in material afectand planeitatea suprafetei .
18.1 Temperatura de asternere
Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduros la temperaturi peste +10 oC, in
perioada martie-octombrie, in conformitate cu pevederile legale in vigoare.
De asemenea, executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie.
Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului,
temperaturile conform tabelului nr. 15, si acestea vor fi masurate conform SR EN 12.697-13 .
Tabel 15
Materiale si faza de executie Temperatura in, functie de tipul bitumului
D 60/80
-agregate naturale la iesire din uscator 170…190
-bitum la intrare in malaxor 155..165
-mixtura asfaltica:
la iesire din malaxor; 165…175
la asternere; min.155
la inceputul compactarii; min.150
la sfarsitul compactarii min.120
Temperaturile situate la partea superioara a intervalelor se aplica in cazul executiei lucrarilor in zone
climatice reci sau la temperaturi atmosferice situate la limita minima admisa(10 oC…15 oC).
18.2. Punerea in opera
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Asternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport pregatit conform specificatiilor din prezentul caiet
de sarcini, se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare – finisoare prevazute cu palpator si sistem de
nivelare automat care sa asigure precompactarea mixturii.
Mixtura asfaltica trebuie asternuta uniform si continuu, pe fiecare strat, pe toata lungimea unei
benzi programata a se executa in ziua respectiva.
Asternerea se face pe intreaga latime a caii de rulare, atunci cand acest lucru nu este posibil,
executantul propune spre aprobare dirigintelui latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor
longitudinale.
Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor, de la statie si
cat se poate de constanta ca sa se evite total opririle.
Executantul trebuie sa dispuna de un lucrator calificat pentru a corecta imediat dupa asternere si
inainte de orice compactare denivelarile flagrante cu ajutorul unui aport de material proaspat depus cu
lopata, in fata esalonului de asternere.
In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura pentru a se
evita o raspandire neuniforma a materialului.
18.3. Rosturi longitudinale si transversale
Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si etanse si pentru executia lor
se va respecta prevederile din SR 174/2.
Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseasca suprapus rostului longitudinal
al stratului imediat inferior, indiferent daca acesta din urma este in stratul de legatura sau in stratul de baza,
realizat din mixtura asfaltica sau dintr-un material tratat cu liant hidraulic.
La asternerea mixturii asfaltice pentru banda adiacenta (alaturata) se va depasi rostul cu 5…10cm de
mixtura repartizata .
Rosturile care separa mixturile asfaltice de la o zi la alta trebuie sa fie realizate in asa fel incat sa
asigure o tranzitie perfecta si continuua intre suprafetele vechi si noi.
Marginea vechii benzi va fi taiata cu ajutorul un taietor de rost si badijonata cu emulsie de bitum.
Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel putin cu un metru.
Marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga latime eliminand o lungime de banda de cca. 50
cm.
Suprafata proaspat creata prin decupare se va amorsa cu emulsie bitumnoasa si pe rostul astfel
pregatit se va aseza cateva lopeti de mixtura asfaltica direct din mijlocul de transport pentru a realiza
preincalzirea rostului in vederea obtinerii unei bune legaturi.
Art. 19. COMPACTAREA
19.1. Mixturile asfaltice sunt compactate in scopul cresterii densitatii si reducerii volumului de goluri
continut in masa materialului pus in opera.
19.2. La compactarea mixturilor asfaltice strat de baza se aplica tehnologii care sa asigure
caracteristici tehnice si gradul de compactare prevazut.
Atelierul de compactare va fi propus de executant si aprobat de Dirigintele de santier dupa
incercarile de etalonare in timpul primelor zile ale punerii in opera.
Urmare acestor incercari, executantul propune Dirigintelui de santierspre aprobare:
-sarcina fiecarui utilaj;
-planul de mers al fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil constant, in
fiecare punct al stratului;
-viteza de mers a fiecarui utilaj;
-presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putand varia intre 3 si 9 bari;
-temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara minimului fixat in articolul precedent.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
19.3. Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut, se determina, la inceputul lucrarilor, pe un
sector experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, in functie de
performantele acestora, de tipul mixturii si de grosimea stratului .
19.4. Lucrarile experimentale se fac inainte de inceperea asternerii stratului pentru lucrarea
respectiva, utilizand mixtura asfaltica preparata in conditii similare cu cele pentru productia curenta.
19.5. Metoda propusa va fi satisfacatoare daca se permite sa se atinga in cel putin 95% din
masuratorile efectuate un grad de compactare 100%; cele 5% masuratori (restante) nu trebuie sa aiba o
compactitate inferioara valorii de 95%. Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de
numarul punctelor de asternere.
19.6. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie executata astfel incat se obtina
valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice, de deformabilitate si suprafatare (deflexiuni
caracteristice).
19.7. Operatia de compactare se realizeaza cu compactoare cu pneuri si/sau compactoare cu rulouri
netede, prevazute cu dispozitive de vibrare.
19.8. Rosturile transversale se compacteaza inclinat sau, de preferat, perpendicular pe axa drumului,
la inceput prin suprapunerea ruloului pe asfaltul proaspat doar cca 15-20 cm, continuand progresiv, pas cu
pas, pana la compactarea intregii zone calde cu toata latimea ruloului.
19.9. Rosturile longitudinale se compacteaza in lungul lor, astfel incat la inceput ruloul sa calce doar
15-20 cm pe asfaltul cald si continuand progresiv compactarea pana cand ruloul ajunge sa calce cca 15-20
cm pe asfaltul vechi.
19.10 Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, pentru a se putea evita valurirea
imbracamintii. Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe suprafata, se
corecteaza dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea.
19.11. Conform reglementarilor tehnice in vigoare pentru imbracamintile bituminoase, atelierul
de compactare este alcatuit din :
-compactor cu pneuri de 160 KN si compactor cu rulouri netede 120 KN;
-compactor cu rulouri netede de 120 KN;
In tabelul nr. 16 este prezentat numarul minim de treceri pentru a obtine gradul de compactare
minim necesar, de baza luandu-se valorile obtinute la tronsonul experimental.
Tabel 16
Specificatii
Atelier de compactare compus din:
2 utilaje de compactare Un utilaj de compactare
Compactor cu pneuri
de
160 kN
Compactor cu rulouri
netede de 120 kN
Compactor cu rulouri
netede de
120 kN
Nr. de treceri,
min. 12 4 14
Art. 20. PROTEJAREA STRATULUI DE BAZA
Se recomanda ca imbracamintea bituminoasa sa se aplice imediat dupa executia stratului de baza,
in acelasi sezon de lucru. In cazul in care aceasta conditie nu poate fi indeplinita si stratul de baza este dat
in circulatie inainte de executia imbracamintei bituminoase, el trebuie protejat prin aplicarea unui tratament
bituminos simplu sau dublu conform STAS 599, conform procedeelor reglementate tehnic.
Art. 21. CONTROLUL CALITATI MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE
21.1 Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru stratul de baza se verifica in
conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate in prezentul caiet de sarcini.
21.2. Verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier si constau in urmatoarele:
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Criblura
-natura mineralogical (ex. visual), STAS 6200/4
granulozitatea , SR EN 13450 si SR EN 13242
Bitum
-penetratia la 25 oC SR EN 1426-02
-punctul de inmuiere prin metoda inel si bila SR 1427-02;
-ductilitatea la 25 o
C
Pietris
-natura mineralogica (examinare vizuala); STAS 4606
-granulozitatea, SR EN 13450 si SR EN 13242; SR 662
-forma granulelor, SR EN 13450 si SR EN 13242; SR 662
-parte levigabila STAS 4606;
Nisip natural
-natura petrografica si mineralogica STAS 4606-80;
-granulozitatea STAS 4606 ;SR EN 13450 si SR EN 13242;SR 662:
-parte levigabila STAS 4606;
-continut de impuritati – corpuri straine; STAS 4606
-echivalent de nisip SR EN 13450 si SR EN 13242;
Nisip de concasaj
-granulozitatea STAS 4606-80 ;SR EN 13450 si SR EN 13242;SR 662:
-continut de corpuri straine; STAS 4606
-coeficient de activitate SR EN 13450 si SR EN 13242;
Filer
-continut de carbonat de calciu STAS 4605/9
-umiditate STAS 539;
-granulozitate STAS 539;
-coeficient de hidrofolie STAS 539;
21.3. Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale mixturilor asfaltice pe probe cubice inclusiv
a rezistentelor la compresiune la 22°C si 50°C, reducerea rezistentei la compresiune in apa dupa 28 de zile
pentru fiecare continut de bitum, densitatea aparenta si absortia apei.
21.4. Certificatele de Conformitate ale materialelor din reteta de fabricatie (agregate, bitum, filer,
amestecuri etc.).
21.5. Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Dirigintele, daca nu are
obiectii sau posibile propuneri de modificari, isi va da acordul cu privire la executia unui tronson
experimental folosind reteta propusa de Antreprenor.
21.6. Constructorul va indica in mod clar limitele retetei de mixtura si va supune aceste studii
preliminare spre aprobarea Dirigintelui.
Daca este necesar, retetele de mixtura vor fi revizuite cu acordul Dirigintelui .
Art. 22. CONTROLUL CALITATII STRATULUI DE BAZA DUPA EXECUTIE
22.1. Verificarea calitatii mixturilor asfaltice si a gradului de compactare se efectueaza prin metode
nedistructive (determinarea densitatii aparente a stratului dupa compactare cu gamadensimetrul sau prin
prelevarea de carote [o placa de min. (40x40) cm sau carote cilindrice echivalente pentru fiecare 7000 m2
de suprafata executata].
22.2. Carotele se prevaleaza in prezenta delegatului executantului si al achizitorului, la aproximativ
1m de la marginea stratului, incheindu-se un proces verbal.
22.3. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor se fac de comun acord cu delegatul
achizitorului, astfel incat ele sa reprezinte cat mai corect aspectul calitativ al stratului executat.
22.4. Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate, cu defectiuni vizibile, stabilite de
achizitor sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mentiune speciala.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
22.5 Incercarile se efectueaza conform SR EN 12697/1, STAS 1338/1 si STAS 1338/2 de catre
laboratorul executantului sau de un alt laborator autorizat si constau in:
-masurarea grosimii stratului;
-determinarea densitatii aparente, a absorbtiei de apa si a gradului de compactare;
-determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice continute (compozitie, caracteristici fizico-mecanice,
IB pe bitum extras) specificate in caietul de sarcini ale lucrarii.
22.6 Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformitatii suprafetei se face conform SR
174-2.
Art. 23. CONTROLUL PUNERII IN OPERA
23.1. Controlul compactarii
Autocontrolul compactarii
In cursul executiei compactarii, executantul trebuie sa vegheze in permanenta la:
cadenta executiei sa fie cea retinuta la tronsonul experimental.
utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune continua si
regulata;
elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de mers, viteza,
presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor cu pneuri) sa fie
respectate cu strictete.
Dirigintele lucrarii isi rezerva dreptul, in cazul unei autocontrol insuficient, sa opreasca lucrarile pe
santier pana cand executantul va lua masurile necesare de remediere.
Controlul ocazional de compactare
Pe parcursul executiei lucrarilor, Dirigintele isi va rezerva dreptul sa efectueze incercari pentru a se
asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute, fie inopinat, fie ca urmare a constatarilor
facute in cadrul verificarilor de autocontrol.
In cazul cand un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densitatii de referinta
prescrisa, obtinuta in timpul studiului de alcatuire a produsului, Dirigintele impune noi incercari de
compactare anuland modalitatile de compactare initial fixate.
23.2. Reglarea nivelmentului
Atunci cand se prevede o reglare a nivelmentului in raport cu repere independente soselei,
verificarea cotelor este facuta in contradictoriu, pe suprafete corespunzatoare a fiecarei zi de lucru, in ax si
la margine (intre 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului) ca si in fiecare dintre profilele transversale ale
proiectului si eventual in toate celelalte puncte fixate de Diriginte.
Tolerantele pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise sunt:
+/- 2,5 cm pentru stratul de baza;
Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate, reglarea este considerata
convenabila.
23.3. Controlul denivelarilor
Controlul calitatii imbracamintei executata se refera la ;
Verificarea elementelor geometrice si a regularitatii suprafetei imbracamintei prin:
verificarea cotelor profilului longitudinal;,
verificarea latimii imbracmintei drumului, aceasta facandu-se la distanta de max.50cm;
verificarea regularitatii suprafetei;
in lungul drumului se efectueaza cu dreptarul de 3 m si cu pana;
in sensul transversal denivelarile se masoara in punctele indicate in proiect cu sablonul avand
profilul din proiect si lungimea egala cu latimea imbracamintei ;
23.4 Frecventa controalelor
Frecventa controalelor de executie vor fi cele indicate in tabelul nr. 17.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Tabelul 17
Faza de executie Natura controlului sau a
incercarii
Categoria de control Frecventa controlului
A B C
Executarea
lucrarilor
Temperatura de asternere X Permanent
Etalonarea atelierului de
compactare
X La inceputul executiei lucrarilor
apoi un control ocazional de
comp. Neconforma
Controlul ocazional de
compactare prin carotare
X X O carota la fiecare 250 ml
drum
Controlul
profilelor
Reglajul de suprafata :
Controlul cantitatii medii
asternute
X X In fiecare zi la sfarsit de santier
Reglarea nivelmentului X In fiecare punct indicat de
diriginte
Controlul denivelarilor x In fiecare punct indicat de
diriginte
A – incercari preliminare de informare;
B – controlul calitatii;
C – controlul de receptie.
Art. 24. RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR
Receptia mixturilor asfaltice cilindrate la cald se efectueaza in conformitate cu HG 273/94
(Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora) in doua etape :
la terminarea lucrarilor
finala, la expirarea perioadei de garantie
Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii
sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet
de sarcini .
Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile tehnice si
de calitate ale executiei precum si constatarile consemnate in cursul executiei de catre organele de control
(achizitor, proiectant,diriginte).
In urma acestei receptii se incheie un proces verbal de receptie.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
3.6. IMBRACAMINTI BITUMIOASE IN STRAT DE UZURA SI STRAT DE LEGATURA
Art. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile de realizare a imbracamintilor bituminoase cilindrate,
executate la cald din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale si bitum neparafinos.
Prevederile prezentului caiet de sarcini se aplica la constructia si modernizarea drumurilor publice si
strazilor .
Art. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI
2.1. Imbracamintile bituminoase cilindrate executate la cald sunt alcatuite, in general, din doua
straturi:
stratul superior(de uzura sau de rulare)
stratul inferior (de legatura)
In situatiile in care imbracamintile bituminoase sunt alcatuite dintr-un singur strat acesta poarta
denumirea de covor asfaltic, care va trebui sa indeplineasca conditiile stratului de uzura.
2.2. Straturile bituminoase din prezentul caiet de sarcini sunt prevazute a fi realizate din mixturi
bituminoase cu agregate naturale neprelucrate si prelucrate preparate la cald in centrale si puse in opera
mecanizat.
ART. 3. PREVEDERI GENERALE
3.1. Antreprenorul este obligat sa respecte cu strictete prevederile prezentului caiet de sarcini .
3.2. Antreprenorul va trebui sa aigure prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator
autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor necesare respectarii prevederilor prezentului caiet
de sarcini si va pastra evidenta zilnica a conditiilor de executie a imbracamintilor bituminoase, a incercarilor
efectuate si a rezultatelor obtinute.
Art. 4. AGREGATE
4.1. Pentru imbracaminti bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate neprelucrate
si prelucrate care trebuie sa satisfaca conditiile SR 662 si SR 667.
Agregatele naturale care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice destinate imbracamintilor
rutiere( st. legatura si uzura) sunt urmatoarele :
agregate naturale de cariera, dupa cum urmeaza :
cribluri sorturile 4 – 8 , 8-16 si 16 – 25 ; SR 667 ;
nisip de concasare sort 0 – 4 ;
agregate naturale de balastiera , prelucrate prin spalare si sortare
nisip natural sort 0-4, conf STAS 662 ;
nisip si pietris concasat sort 0-8, 8-16,si 16-(25)31 conform STAS 667 ;
4.2. Clasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera, in functie de clasa tehnica
a drumului sau categoria strazii, trebuie sa fie conform SR 667.
4.3. Fiecare tip si sort de agregate naturale trebuie depozitat separat in padocuri prevazute cu
platforme betonate avind pante de scurgerea apei si pereti despartitori pentru evitarea amestecarii si
impurificarii agregatelor.
4.4. Limitele procentelor de agregate naturale si filer din cantitatea totala de agregate sunt conform
tabelului nr. 1.
Tabel nr. 1
Nr.
crt.
Fractiuni de agregate naturale din
amstecul total
STRAT de UZURA STRAT de LEGATURA
TIPUL MIXTURII ASFALTICE
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
BA 8 - BA16
BAD25
1 Filer si fractiuni din nisipuri sub 0,1mm,% 9…13 2…7
2 Filer si fractiunea (0,1…4)mm,% Diferenta pana la 100%
3 Cribluri cu dimensiunea peste 4mm,% 34….58 55…72
4 Pietris concasat cu dimensiunea peste
8mm,% - 18…34
5 Pietris sortat cu dimensiunea peste 8
mm,% - -
4.5. Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale, pentru fiecare tip de mixtura
asfaltica (strat de legatura si strat de uzura) este cuprinsa in limitele prezentate in tabelul nr.2.
Tabel nr. 2
Marimea
ochiului sitei
(mm)
TIPUL MIXTURII ASFALTICE
BA8
BA16
BAD25
Treceri prin site cu ochiuri patrate-SR
EN 933-2
25 mm - - 90…100
16 mm - - 73…90
8 mm 90…100 66…85 42…61
4 mm 42…66 42…66 28…45
2 mm 30…55 30…55 20…35
1 mm 22…42 22…42 14…32
0.63 mm 18…35 18…35 10…30
0.20 mm 11…25 11…25 5…20
0.10 mm 9….13 9….13 2…7
Nota: 1.La betoanele asfaltice BA8,BA16, BAD25, se folosesc amestecuri de nisip de concasaj si nisip
natural; procentul de nisip natural in amestec sa fie max:
- 25% pentru BA8 si BA16;
- 50% pentru BAD25,
4.6. La betoanele asfaltice pentru stratul de legatura BAD25 se recomanda adaugarea a 2% filer.
Art. 5. FILER
5.1. Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditiile
prevazute in STAS 539-79:
finetea (continutul in parti fine 0,09 mm) min 80%
umiditatea max 2%
coeficient de hidrofilie max. 1%
5.2. Nu se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor de filer sau a fractiunii fine recuperate de la
exhaustorul statiei de asfalt.
5.3. In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie sa corespunda prevederilor STAS
539 si conditiei suplimentare ca minimul de particule sub 0.02mm sa fie 20 % .
5.4. Filerul se depoziteaza in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in silozuri cu incarcare
pneumatica. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
Art. 6. LIANTI
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
6.1. Pentru realizarea imbracamintilor asfaltice se foloseste urmatorul tip de bitum in functie de
zona climatica:
bitum tip D 60/80;- zona climatica calda
6.2. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca bitumul sunt aratate in tabelul nr.3.
Tabelul 3
Caracteristici Conditii de
admisibilitate Mod de verificare conform STAS
D 60/80
Penetratie la 250C , mm 60…80 SR EN 1426/2002
Punct de inmuiere , 0C 49…55 SR EN 1427/2002
Ductibilitate cm min:– la 50C >4 SR 61-97
- la 250C >100 -
Punctul de rupere Fraas, C < -13 SR EN 12593/2003
Punctul de inflamare
Marcusson, C
> 250 STAS 5489-80
Solubilitare in solenti organici, % > 99 STAS 115-80
Continutul de parafina, % < 2 STAS 8099-74
Densitatea la 15 C, gr/cm3 > 0,995 STAS 35-81
Indexul de instabilitate coloidala < 0,5 Instructiuni tehnice Nr. 521/R elaborate de
AND
Aderenta la agregate > 80 STAS 10969/3-83
TFOT Instructiuni tehnice Nr. 535 elaborate de AND
; SR EN 12607/2
Pierderi de masa, % < 0,80
Penetratie reziduala, % > 50
Cresterea punctului de inmuiere,
C
< 10
Ductibilitate reziduala la 25 C,
cm
> 50
RTFOT Instructiuni tehnice Nr. 536 elaborate de AND
; SR EN 12607/1
Pierderi de masa, C < 0,90
Penetratie reziduala, % > 50
Cresterea punctului de inmuiere,
C
< 10
Ductibilitate reziduala la 25 C,
cm
> 50
6.3. In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor in cadrul studiilor preliminare se va stabili
necesitatea aditivarii bitumului. In cazul in care se va stabili acest lucru, se va adauga cu acordul dirigintelui
de santier ,aditivul corespunzator pentru imbunatatirea adezivitatii bitumului.
6.4. Adezivitatea bitumului fata de agregatul natural utilizat la obtinerea mixturii asfaltice (strat de
uzura, strat de legatura) trebuie sa fie de: min. 80% .
ART. 7. TIPURI DE MIXTURI ASFALTICE
7.1. Mixturile asfaltice utilizate in straturile imbracamintii rutiere (strat de uzura, strat de legatura) si
materialele utilizate la realizarea lor sunt prezentate in tabelul nr. 4
Tabelul 4
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Nr.
crt. TIPUL MIXTURII ASFALTICE AGREGATE NATURALE UTILIZATE
1 Betoane asfaltice
Criblura : sort 4-8, 8-16
Nisip de concasare sort 0-4;
Nisip natural sort 0-4;
Filer
2 Beton asfaltic deschis cu criblura
Criblura : sort 4-8, 8-16, 16-25;
Nisip de concasare sort 0-4;
Nisip natural sort 0-4;
Filer
3 Beton asfaltic deschis cu pietris concasat
Pietris concasat : sort 4-8, 8-16, 16-25;
Nisip de concasare sort 0-4;
Nisip natural sort 0-4;
Filer
4 Beton asfaltic deschis cu pietris sortat
Pietris : sort 4-8, 8-16, 16-25;
Nisip de concasare sort 0-4;
Nisip natural sort 0-4;
Filer
Art.8. ELEMENTE GEOMETRICE
8.1. Grosimea imbracamintii se stabileste prin calculul de dimensionare conform STAS 1339, tinand
cont si de prevederile SR 174-1.
8.2. Elementele geometrice si abaterile limita la elementele geometrice trebuie sa indeplineasca
conditiile din tabelul 5.
Tabelul 5
Nr.
crt. Elemente geometrice
Conditii de
admisibilitate
Abateri limita locale admise
la elementele geometrice
1.
Grosimea minima a stratului compactat,
cm, min:
Strat de uzura cu bitum modificat,
bitum aditivat, bitum
Strat de legatura:
- cu criblura
- cu pietris concasat
sau pietris sortat
4.0
4.0
5.0
- max. 10% in minus fata de
grosimea prevazuta in
proiect, pentru fiecare strat
- abaterile in plus nu
constituie motiv de
respingere a lucrarii
2. Latimea partii carosabile Conform STAS 2900 ±50 mm
3. Profil transversal:
- strazi
Conform STAS 10144/4
± 2.5 mm
4. Profil longitudinal:
- strazi
Conform STAS 10144/4
± 2.5 mm
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Art. 9. COMPOZITIA MIXTURILOR ASFALTICE
9.1. Compozitia mixturii asfaltice cu care se va realiza stratul de uzura si stratul de legatura se
stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice
precizate in prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini.
Studiul il face Antreprenorul in cadrul laboratorului sau central, sau il comanda la un laborator
autorizat.
9.2. Reteta, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si incercarile efectuate
impreuna cu rezultatele obtinute se supune aprobarii dirigintelui de santier .
Aceste studii comporta cel putin urmatoarele incercari:
stabilirea proportiior de agregate naturale si filer pe baza compozitiei granulometrice a fiecarui
material component;
proiectarea a 3 retete de mixtura asfaltica cu 3 continuturi de bitum corespunzator tipului de
mixtura asfaltica studiat;
determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice Marshall conform STAS
alegerea amesteculului cu dozajul optim de bitum;
9.3. Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Dirigintele de santier,
daca nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta reteta propusa de Antreprenor.
9.4. Limitele procentelor a sorturilor componente din agregatul total sunt date in tabelul nr. 1.
9.5. Granulozitatea agregatelor naturale este cuprinsa, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica in
limite date in tabelul nr 2.
9.6. Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS
1338/1 si STAS 1338/2 si trebuie sa se incadreze intre limitele aratate in tabelul nr 6 pentru imbracaminti
bituminoase (strat de legatura si strat de baza).
Tabel 6
Nr.
crt
Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Continutul de liant din
masa mixturii asfaltice
%
Categoria tehnica a
strazii
1 Strat de uzura BA8-BA16
6.0……7.0 I-II
6.3……7.3 III
6.5……7.5 IV
2 Strat de legatura BAD25 4.0……5.0 I…IV
9.7. Raportul filer : liant recomandat pentru Imbracamintile bituminoase strat de legatura si strat de
uzura este conform tabel 7.
Tabelul 7
Nr.
Crt.
Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Raport filer :liant
( recomandat)
1 Strat de uzura Betoane asfaltice bogate in criblura :
-cu dim. max. granula de Ø 16mm
1.3….1.8
2 Strat de legatura Betoane asfaltice deschise BAD25 0.5….1.4
Art. 10. Caracteristicile fizico - mecanice ale mixturilor asfaltice
10.1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice trebuie sa indeplineasca in timpul
studiului de laborator si in timpul controalelor de fabricatie conditiile aratate in tabelele nr. 8 si nr. 9.
Tabelul 8
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Nr.
Crt.
Tipul mixturii
asfaltice
Tipul
Bitumului
Categori
atehnica
a strazii
Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip Marshall
Stabilitat
ea
(S)la600C
,
Indice de
curgere
(I),
mm
Raport
S/I,
KN/mm
Densita
te
aparent
a,
min.,kg
/m3
Absorbtie
de apa ,%
vol.
1 BA8-BA16
D 60/80
I-II 8.5 1.5...3.5 2.4...5.6
2300 2...5 III 7.5 1.5...4.0 1.8...5.0
IV...V 6.5 1.5...4.5 1.4...4.3
2 BAD 25
D 60/80
I…IV 5.0 1.5…4.5 1.1…3.3 2250 2…5
Tabelul 9
Nr.
crt Caracteristica
Tipul mixturii asfaltice
BA8-BA16 BAD25
1
Caracteristici pe cilindri confectionati la presa
de compactare giratorie:
- Volum de goluri la 80 de giratii, %,max. 5.0 -
- Volum de goluri la 120 de giratii, %,max. - 9.5
2
Rezistenta la deformatii permanente:
Fluaj dinamic la 40 C si 1800 pulsuri, 10-4
mm,max. 7600 -
3
Modulul de elasticitate la 15 C, Mpa,min:
-zona climaterica calda 4200 3600
-zona climaterica rece 3600 3000
4 Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana
la fisurare la 15 C,min. - 4x10
-5
10.2. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe epruvete tip Marshall
din mixturi asfaltice preparate in laborator (elaborate din dozaje optime, din probe recoltate de la malaxor
sau de la asternere sau carote, dupa executie).
10.3. Dozajele materialelor componente pentru tipurile de mixturi asfaltice se determina prin studii
preliminare de laborator conform prezentului caiet de sarcini, cu incadrarea lor in limitele SR 174-1 si
Normelor tehnice specifice in vigoare.
10.4. Continutul optim de liant stabilit prin studii de laborator trebuie sa se incadreze in limitele de
± 0.3%
Exemplu:
continutul optim de bitum = 5%;
limita inferioara = 5% - 0,3% = 4,7 %;
limita superioara = 5% + 0,3% = 5,3%.
Art.11. CARACTERISTICILE IMBRACAMINTII BITUMINOASE GATA EXECUTATE
11.1. Imbracamintile bituminoase trebuie sa ateste caracteristicile corespunzatoare prezentului caiet
de sarcini si anume:
gradul de compactare
uniformitatea suprafetei
rugozitatea suprafetei
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
11.2. Compactarea straturilor imbracamintii bituminoase se determina prin analize de laborator pe
carote sau prin masuratori in situ conform SR 174-2.
Determinarea densitatii aparente, absorbtiei de apa si a gradului de compactare se face in cadrul
determinarilor de laborator conform STAS 1338/1si STAS 1338-2. Densitatea aparenta si gradul de
compactare pot fi determinate si prin masuratori in situ.
Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate in tabelul nr. 10.
Tabel nr.10
Tipul mixturii asfaltice Densitatea aparenta
kg/mc Absorbtie de apa %
Gradul de compactare min%
BA8-BA16
2250 2….6 96
BAD25
2200 3….8 96
11.3. Uniformitatea suprafetei de rulare in profil longitudinal se verifica cu dreptarul si pana
conform SR 174-2 sau cu alte dispozitive adecvate.
Denivelarile maxime admisibile in profil longitudinal masurate sub dreptarul de 3m sunt, max. 2.5
mm.
11.4. Rugozitatatea suprafetei
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca rugozitatea suprafetei imbracamintilor bituminoase
masurata cu aparatul SRT sau prin metoda Inaltimii de nisip sunt conform cu prevederile SR 174-1.
Art. 12. ACCEPTAREA UTILAJULUI
Antreprenorul supune acceptarii Dirigintelui de santier utilajul pe care-l va utiliza la realizarea
lucrarilor.
Acceptul se va da dupa instalarea acestuia, verificarea starii reale de intretinere si aptitudinile de a
realiza performantele cerute prin documentatia contractuala.
Art. 13. STATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR
Statia de preparare a mixturilor asfaltice va trebui sa prezinte caracteristici tehnice care sa permita
obtinerea performantelor cerute pentru diferitele categorii de mixturi prevazute de Caietul de sarcini.
Centralele de preparare sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de control a dozarii
componentelor si de blocare a prepararii in caz de abateri de la programul impus.
Dozatoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
Precizia de dozare masica pentru fiecare component
Curgerea continua si uniforma a materialului fara aport de masa la sfirsit de cursa
Aderenta materialelor pe utilajul de lucru sa nu depaseasca 1% din masa de material vehiculat intr-
un interval de 24h.
13.1. Stocarea si incalzirea liantului
Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de stocare a caror
capacitate este cel putin egala cu consumul mediu zilnic si dispune fiecare de o joja in prealabil etalonata si
un dispozitiv capabil de a incalzi liantul pana la temperatura necesara, evitand orice supraincalzire cat de
mica.
13.2. Stocarea si dozarea filerului de aport
Filerul trebuie sa fie stocat la statia de preparare a mixturilor asfaltice in silozuri prevazute cu
dispozitive de alimentare si de extragere corespunzatoare care sa permita posibilitatea de a doza filerul
conform tolerantelor indicate in prezentul caiet de sarcini.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
13.3. Dozarea agregatelor
Antreprenorul trebuie sa dispuna de o instalatie de dozare capabila sa introduca agregatele potrivit
proportiilor fixate in functie de caracteristicile de scurgere.
Abaterile admise pentru agregatul total stabilit prin reteta, exprimate in procente din masa in
valoare absoluta, conform STAS 7970 si SR 174-2 sunt:
Elementele componente ale mixturii Abateri admise fata de dozajul prescris, %
1. Fractiuni de agregate naturale :
25…31.5 +5
16…25 +5
8…16 +5
4…8(3.15…8) +5
1…4(0.63…3.15) +4
0.20…0.63 +3
0.1…0.2(0.09…0.20) +2
0…0.1(0…0.09) +1.5
2 Continut de agregate concasate +10
13.4. Incalzirea si uscarea agregatelor
Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de mijloace mecanice corespunzatoare
pentru introducerea uniforma a agregatelor in scopul obtinerii unei productii constante.
Se vor lua masuri ca sa se evite incalzirea agregatelor la o temperatura care sa antreneze arderea
liantului.
Injectoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
sa realizeze arderea uniforma prin asigurarea unor puncte izoterme in interiorul uscatorului ;
temperaturile maxime dezvoltate in uscator trebuie sa fie 190 0C pentru agregate si 170 0C pentru
liant.
Uscatoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
sa asigure turatia de lucru corespunzatoare celei din documentatia de tehnica
sa asigure deplasarea corespunzatoare a materialului cu ajutorul sistemului de dirijare si
conditionare higrotermica
valoarea temperaturilor agregatelor la iesirea din uscator trebuie sa fie cuprinsa in intervalul 165 –
190 0C
continutul de apa al agregatelor din usctor trebuie sa fie < 0.5%
Desprafuitoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
sa efectueze desprafuirea agregatelor in proportie de 90%
sa nu produca poluarea mediului ambiant in conformitate cu normele specifice de mediu.
13.5. Dozarea liantului
Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de un sistem de alimentare si dozare a
liantului fie in greutate, fie volumetric.
Abaterile pentru continutul de bitum fata de dozajul stabilit prin reteta exprimate prin procente de
masa in valoare absoluta sunt: 0,3 %.
13.6. Stocarea agregatelor
Antreprenorul va trebui sa poata asigura stocarea a cel putin o treime din agregatele destinate
santierului.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate
cu pereti despartitori pentru evitarea impurificarii lor.
13.7. Malaxarea
Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a produce
mixturi asfaltice omogene. Daca ,cuva malaxorului nu este inchisa ea trebuie sa fie prevazuta cu o capota
pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie
Malaxorul trebuie deasemenea sa indeplineasca urmatoarele cerinte :
-buna functionare a dispozitivelor de securitate si alarma
-viteza unghiulara si periferica a paletelor
-unghiul de inclinare al paletelor ;
-raza de dispunere a paletelor
-gradul de uzura al paletelor
-sincronizarea arborilor
-capacitatea nominala a malaxorului
-starea cuvei
Trebuie sa asigure temperatura mixturii asfaltice la iesirea din el in conformitate cu normele in
vigoare
Statia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare impiedicand golirea malaxorului atata timp
cat durata de malaxare nu a fost atinsa.
Duratata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de mixturi si se va
stabili in cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt inaintea inceperii fabricatiei.
13.8. Stocarea si incarcarea mixturilor
La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate precautiuni utile in scopul limitarii la
maximum a segregarii mixturii asfaltice la incarcarea in mijloacele de transport.
Daca se foloseste buncar de stocare, acesta va trebui in mod imperios incalzit.
Art. 14. FABRICAREA
Fabricarea mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase va trebui realizata numai in statii
automate de asfalt (care pot fi instalatii pentru producerea discontinua a mixturilor asfaltice sau pentru
producerea continua a m.a.).
O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutul de liant si se va
urmari vizual ca anrobarea celor mai mari granule sa fie asigurata intr-un mod convenabil.
Temperaturile diferitelor tipuri de mixturi asfaltice, la iesirea din statie, trebui sa fie cuprinse intre
urmatoarele valori:
-160 o C la 180 o C pentru mixturi cu bitum 60/80;
Valoarea acesteia va fi stabilita in asa fel ca sa se obtina temperatura ceruta la asternerea mixturii,
tinand seama de racirea care are loc in timpul transportului si a asteptarilor.
Art 15. REGLAREA STATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE
15.1. Dupa acceptarea utilajului de catre beneficiar prin Dirigintele de santier, Antreprenorul trece la
operatiuni de reglare si etalonare:
a debitului dozatoarelor pentru agregate;
a debitului pompelor pentru liant;
a debitului privind filerul, precum si la determinarea caracteristicilor a unei bune functionari a
malaxorului.
Autorizatia de punere in exploatare va fi data de Dirigintele de santier dupa ce va constata ca
debitele fiecarui constituent permit sa se obtina amestecul prescris in limitele tolerantelor admise.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Daca, urmare a reglajelor, anumite aparate sau dispozitive se dovedesc defectuoase, antreprenorul
va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueza din nou reglajul, dupa care sa supuna aprobarii Dirigintelui de
santier.
Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului sau si a
personalului care-l deserveste in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de
punere in exploatare, cu atat mai mult in caz de refuz.
Art. 16. CONTROLUL FABRICATIEI
16.1. Mixturile asfaltice produse in statiile de prepararea mixturilor asfaltice sunt supuse incercarilor
preliminare de informare, controlului de calitate si receptie a caror frecventa, in cazul lipsei de dispozitiuni
contrare a caietului de prescriptii speciale este cea indicata in tabelul nr. 11.
16.2. Prevederile indicate in tabelul nr. 11 nu exclud obligativitatea dotarii centralelor de fabricatie
cu dispozitive de control de blocare.
Tabelul 11
Faza de
executie
Natura controlului sau a
incercarii
Categoriax)
controlului Frecventa controlului
sau a incercarii A B C
Studiu
Studiul compozitiei x Pentru fiecare tip de produs
Controlul reglajului statiei de
asfalt inclusiv stabilirea
duratei de malaxare
x Inaintea inceperii fabricatiei
fiecarui tip de produs
Determinarea continutului de
bitum si filer x Zilnic
Granulometria amestecului x Zilnic
Temperatura agregatelor
minerale, a bitumului si a
mixturii la iesirea din malaxor
x Permanent
Stabilitatea la 60 0 C x Unul la fiecare 400 to
Indicele de curgere. Fluaj x Unul la fiecare 400 to
Densitatea aparenta x Unul la fiecare 400 to
Absorbtia de apa x Unul la fiecare 400 to
x) A – Incercari preliminare de informare
B – Controlul de calitate
C – Controlul de receptie
ART. 17. MODUL DE PUNERE IN OPERA
17.1. Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu autocamioanele cu bene
metalice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte de incarcare.
17.2. Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta
(motorina, pacura, etc.) este interzisa.
17.3. Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este determinata de debitul de
functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice, iar numarul lor este de asa natura incat sa nu avem
intreruperi.
17.4. Autobasculantele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelata care va fi intinsa la terminarea
incarcarii, oricare ar fi distanta de transport si conditiile atmosferice.
Art.18. LUCRARI PREGATITOARE
18.1. Pregatirea stratului suport
Inainte de asternerea mixturii, stratul suport se remediaza si se reprofileaza daca este cazul, apoi se
curata si se amorseaza .In acest scop se procedeaza in felul urmator:
se verifica cotele stratului suport conform proiectului de executie ;
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
se aduce stratul suport la cotele prevazute in proiect prin aplicarea unui strat de egalizare din
mixtura asfaltica sau prin frezare ;
se remediaza defectiunile existente , conform reglementarilor in vigoare si se rezolva problemele
privind drenarea apelor ;
se curata temeinic stratul suport prin degajarea acostamentelor cu lama autogrederelor si prin
maturarea mecanica a partii carosabile.
se amorseaza stratul suport si rosturile de lucru cu emulsie bituminoasa
18.2. Amorsarea
La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu
emulsie bituminosa cationica cu rupere rapida. Amorsarea stratului suport se realizeaza mecanizat cu
autoraspanditorul de emulsie sau cu un dispozitiv special pentru asigurarea uniformitatii si a dozajelor
prescrise. Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri:
strat de legatura pe stratul de baza din mixtura bituminoasa;
strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval mai mare de trei zile
de la executia stratului de legatura. Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea emulsiei
cationice.
In functie de compactitatea stratului suport se va folosi un amorsaj cu 0,3-0,5 kg/mp bitum pur.
Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii
mixturii bituminoase.
Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturilor bituminoase.
Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta maximala de 100 m, in film continuu.
Suprafata stratului suport pe care se aplica stratul de mixturi asfaltice trebuie sa fie uscata.
Art. 19. ASTERNEREA
Punerea in opera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu ajutorul unui finisor capabil de a
le repartiza fara sa produca segregarea lor, respectand profilele si grosimile fixate.
In vederea asigurarii calitatii la punerea in opera a mixturilor asfaltice trebuie sa se respecte
urmatoarele:
temperatura mixturii asfaltice la asternere ;
grosimea constanta a stratului asternut ;
parametrii geometrici ai stratului depus ( inaltime , latime ) trebuie respectati conform
documentatiei de executie
senzorul de nivel trebuie sa se afle pe patina de ghidare iar pozitionarea lui sa se faca inainte de
inceperea lucrului
incalzirea grinzii se va face ori de cite ori este nevoie , dar nu mod excesiv ( 15-30 min. inainte de
inceperea turnarii).
trebuie sa se evite o intrerupere a aprovizionarii cu material , deoarece grinda nivelatoare se afunda
in material afectand planeitatea suprafetei .
19.1. Temperatura de asternere
Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduros la temperaturi peste +10 oC, in
perioada martie-octombrie, in conformitate cu pevederile legale in vigoare.
De asemenea, executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie.
Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului,
temperaturile conform tabelului nr. 12
Tabel 12
Tipul
liantului
Temperatura mixturii
asfaltice la asternere, o C
Temperaturile minime la compactare in o C
Inceput Sfarsit
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
D60/80 145 140 110
Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii in buncarul finisorului.
Temperatura se va fixa definitiv in timpul punerii la punct a modului de compactare pentru a obtine
compactarea optima.
Mixturile bituminoase a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 12 vor fi refuzate.
Aceste mixturi trebuie evacuate din santier, ele neputand fi reincalzite la fata locului. In acelasi fel se
va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul finisorului ca urmare a unei pene.
19.2. Grosimea stratului de asternere
Verificarea cotelor stratului suport conform proiectului de executie
In cazul in care stratul suport este constituit din imbracaminti existente, aducerea acestuia la cotele
prevazute in proiectul de executie se realizeaza dupa caz fie prin aplicarea unui strat de egalizare din
mixtura asfaltica , fie prin frezare.
Cantitatea de mixtura asfaltica necesara pentru egalizare se determina prin scaderea volumului de
mixtura al stratului de legatura sau uzura constanta din volumul total al mixturii asfaltice calculat conform
cotelor din proiectul de executie .
Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face pentru:
stratul de uzura intr-o singura asternere;
stratul de legatura intr-o singura asternere sau mai multe asterneri succesive functie de grosimile
de asternere, cu conditia realizarii gradului de compactare prescris prin caietul de sarcini;
19.3. Punerea in opera
Asternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport pregatit conform secificatiilor din prezentul caiet de
sarcini, se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare – finisoare prevazute cu palpator si sistem de
nivelare automat care sa asigure precompactarea mixturii.
Mixtura asfaltica trebuie asternuta uniform si continuu, pe fiecare strat, pe toata lungimea unei
benzi programata a se executa in ziua respectiva.
Asternerea se face pe intreaga latime a caii de rulare, atunci cand acest lucru nu este posibil,
Antreprenorul propune dirigintelui latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale.
Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor, de la statie si
cat se poate de constanta ca sa se evite total opririle.
Antreprenorul trebuie sa dispuna de un lucrator calificat pentru a corecta imediat dupa asternere si
inainte de orice compactare denivelarile flagrante cu ajutorul unui aport de material proaspat depus cu
lopata, in fata esalonului de asternere.
In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura pentru a se
evita o raspandire neuniforma a materialului.
19.4. Rosturi longitudinale si transversale
Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie verticale si etanse.
Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseasca suprapus rostului longitudinal
al stratului imediat inferior, indiferent daca acesta din urma este in stratul de legatura sau in stratul de baza,
realizat din mixtura asfaltica sau dintr-un material tratat cu liant hidraulic.
Rosturile care separa mixturile bituminoase de la o zi la alta trebuie sa fie realizate in asa fel incat sa
asigure o tranzitie perfecta si continuua intre suprafetele vechi si noi.
Marginea vechii benzi va fi taiata cu ajutorul un taietor de rost si badijonata cu emulsie de bitum.
Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel putin cu un metru.
Marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga latime eliminand o lungime de banda de cca. 50
cm.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Suprafata proaspat creata prin decupare va fi badijonata cu emulsie de bitum inainte de realizarea
benzii noi.
Art.20. COMPACTAREA
20.1. Mixturile asfaltice sunt compactate in scopul cresterii densitatii si reducerii volumului de goluri
continut in masa materialului pus in opera.
20.2. La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii care sa asigure caracteristici tehnice si
gradul de compactare pentru fiecare mixtura in parte.
Atelierul de compactare va fi propus de Antreprenor si aprobat de Dirigintele de santier al lucrarii
dupa incercarile de etalonare in timpul primelor zile ale punerii in opera.
Urmare acestor incercari, Antreprenorul propune Dirigintelui de santier spre aprobare:
sarcina fiecarui utilaj;
planul de mers al fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil constant, in
fiecare punct al stratului;
viteza de mers a fiecarui utilaj;
presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putand varia intre 3 si 9 bari;
temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara minimului fixat in articolul precedent.
20.3. Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut , se determina, la inceputul lucrarilor, pe
un sector experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuiesc utilizate, in functie de
performantele acestora, de tipul mixturii si de grosimea stratului .
20.4. Lucrarile experimentale se fac inainte de inceperea asternerii stratului pentru lucrarea
respectiva, utilizand mixtura asfaltica preparata in conditii similare cu cele pentru productia curenta.
20.5. Metoda propusa va fi satisfacatoare daca se permite sa se atinga in cel putin 95% din
masuratorile efectuate un grad de compactare 100% ; cele 5% masuratori (restante) nu vor trebui sa aibe o
compactitate inferioara valorii de 95% . Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de
numarul punctelor de asternere.
20.6. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie astfel executata ca sa se obtina
valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice, de deformabilitate si suprafatare (deflexiuni
caracteristice).
20.7. Operatia de compactare se realizeaza cu compactoare cu pneuri si/sau compactoare cu
rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare.
20.8. Rosturile transversale se compacteaza inclinat sau, de preferat, perpendicular pe axul
drumului, la inceput prin suprapunerea ruloului pe asfaltul proaspat doar cca 15-20 cm, continuand
progresiv, pas cu pas, pana la compactarea intregii zone calde cu toata latimea ruloului.
20.9. Rosturile longitudinale se compacteaza in lungul lor, astfel incat la inceput ruloul sa calce doar
15-20 cm pe asfaltul cald si continuand progresiv compactarea pana cand ruloul ajunge sa calce cca 15-20
cm pe asfaltul vechi.
20.10. Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, pentru a se putea evita valurirea
imbracamintii.Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe suprafata, se
corecteaza dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea.
20.11. Conform reglementarilor tehnice in vigoare pentru imbracamintile bituminoase, atelierul de
compactare este alcatuit din :
compactor cu pneuri de 160 KN si compactor cu rulouri netede de 120 KN
compactor cu rulouri netede de 120 KN
In tabelul nr. 13 este prezentat numarul minim de treceri pentru a obtine gradul de compactare
minim necesar.
Tabel nr. 13
ATELIER DE COMPACTARE
A B
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
TIPUL STRATULUI COMPACTOR CU
PNEURI 160 KN
COMPACTOR CU
RULOURI NETEDE
120KN
COMPACTOR CU RULOURI
NETEDE 120KN
NR. TRECERI
STRAT DE UZURA 10 4 12
STRAT DE LEGATURA 12 4 14
20.12. Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Ele nu trebuie niciodata
sa se indeparteze la mai mult de 50 m in spatele finisorului.
Art.21. TRATAREA SUPRAFETEI
Dupa executarea imbracamintilor daca este cazul se procedeaza la inchiderea porilor suprafetei
prin raspandire de 2…3 kg/mp nisip sort 0…3,15 mm bitumat cu 2…3% bitum prin cilindrare, exceptie
facand betoanele asfaltice rugoase.
Se va da preferinta utilizarii nisipului de concasaj.
Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie, sau executate inainte de aceasta data, in zone
umbrite cu umiditate excesiva sau cu trafic foarte redus, se va realiza cu aprobarea Dirigintelui de santier pe
baza constatarilor pe teren,inchiderea suprafetei prin badijonare.
Badijonarea se realizeaza prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica cu rupere rapida cu 60%
bitum diluata cu apa (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apa curata nealcalina) si raspandire de
nisip sort 0…3 mm cu un continut cat mai redus de praf (sub 0,09 mm) in cantitatile aratate mai jos:
a)stropire cu bitum 0,5 kg/mp
raspandire de nisip (de preferinta cu concasaj) 3…5 kg/mp
b) stropire cu emulsie cationica cu 60% bitum diluat cu apa 0,8…1 kg/mp
raspandire nisip 3…5 kg/mp
Inchiderea se poate face si cu suspensie de bitum filerizat diluata pana la 15 % continut de bitum
cu aceeasi cantitate de nisip.
Inchiderea suprafetei se aplica in mod obligatoriu la imbracaminti din beton asfaltic cu agregate
mari, in prima luna de la circulatie, printr-un tratament bituminos executat la cald.
Art. 22. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE
22.1. Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase se
verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate in prezentul caiet de
sarcini.
22.2. Verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier si constau in urmatoarele:
Criblura
-natura mineralogical (ex. visual), STAS 6200/4
granulozitatea , SR EN 13450 si SR EN 13242
Bitum
-penetratia la 25 oC SR EN 1426-02
-punctul de inmuiere prin metoda inel si bila SR 1427-02;
-ductilitatea la 25 o
C
Pietris
-natura mineralogica (examinare vizuala); STAS 4606
-granulozitatea, SR EN 13450 si SR EN 13242; SR 662
-forma granulelor, SR EN 13450 si SR EN 13242; SR 662
-parte levigabila STAS 4606;
Nisip natural
-natura petrografica si mineralogica STAS 4606;
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
-granulozitatea STAS 4606 ;SR EN 13450 si SR EN 13242;SR 662:
-parte levigabila STAS 4606;
-continut de impuritati – corpuri straine; STAS 4606
-echivalent de nisip SR EN 13450 si SR EN 13242;
Nisip de concasaj
-granulozitatea STAS 4606 ;SR EN 13450 si SR EN 13242;SR 662:
-continut de corpuri straine; STAS 4606
-coeficient de activitate SR EN 13450 si SR EN 13242;
Filer
-continut de carbonat de calciu STAS 4605/9
-umiditate STAS 539;
-granulozitate STAS 539;
-coeficient de hidrofolie STAS 539;
22.3. Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale mixturilor asfaltice pe probe cubice
inclusiv a rezistentelor la compresiune la 22°C si 50°C, reducerea rezistentei la compresiune in apa dupa 28
de zile pentru fiecare continut de bitum, densitatea aparenta si absortia apei.
22.4. Certificatele de Conformitate ale materialelor din reteta de fabricatie (agregate, bitum, filer,
amestecuri etc.).
22.5. Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Dirigintele de santier,
daca nu are obiectii sau posibile propuneri de modificari, isi va da acordul cu privire la executia unui
tronson experimental folosind formula reteta propusa de Antreprenor.
22.6. Constructorul va indica in mod clar limitele retetei de mixtura si va supune aceste studii
preliminare spre aprobarea Dirigintelui de santier.
Daca este necesar, retetele de mixtura vor fi revizuite cu acordul Dirigintelui de santier.
Art.23. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS DUPA EXECUTIE
23.1. Verificarea calitatii mixturilor asfaltice si a gradului de compactare se efectueaza prin metode
nedistructive (determinarea densitatii aparente a stratului dupa compactare cu gamadensimetrul sau prin
prelevarea de carote [o placa de min. (40x40) cm sau carote cilindrice echivalente pentru fiecare 7000 m2
de suprafata executata].
23.2. Carotele se prevaleaza in prezenta delegatului executantului si al beneficiarului, la aproximativ
1m de la marginea stratului, incheindu-se un proces verbal.
23.3. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor se fac de comun acord cu delegatul
Beneficiarului, astfel incat ele sa reprezinte cat mai corect aspectul calitativ al stratului executat.
23.4. Imbracamintea bituminoasa strat de legatura, strat de uzura trebuie sa indeplineasca
conditiile din Tabelul 14.
Caracteristicile suprafetei imbracamintei bituminoase
Tabelul 14
Nr.
crt. Caracteristica
Conditii de
admisibilitate Metoda de incercare
1.
Uniformitatea in profil longitudinal.*
Denivelari admisibile masurate sub
dreptarul de 3 m, mm
strazi de categoria tehnica I…III
strazi de categoria tehnica IV
≤ 3,0
SR 174-2
≤ 4,0
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
3.
Rugozitatea
- Rugozitatea cu pendulul SRT, unitati SRT:
drumuri de clasa tehnica I-II
drumuri de clasa tehnica III
drumuri de clasa tehnica IV-V
≥ 80
≥ 70
≥ 60
STAS 8849
- Rugozitatea geometrica, HS, mm:
drumuri de clasa tehnica I-II
drumuri de clasa tehnica III
drumuri de clasa tehnica IV-V
≥ 0,7
≥ 0,6
≥ 0,55
STAS 8849
- Coeficientul de frecare (µGT):
drumuri de clasa tehnica I-II
drumuri de clasa tehnica III-V ≥ 0,95
≥ 0,7
Reglementari tehnice in
vigoare cu aparatul de
masura
Grip Tester
4. Omogeneitate. Aspectul suprafetei
Aspect fara degradari
sub forma de exces de
bitum, fisuri, zone
poroase, deschise,
slefuite.
Vizual
Nota: *Planeitatea in profil longitudinal se determina fie prin masurarea indicelui de planeitate IRI,
fie prin masurarea denivelarilor sub dreptarul de 3 m.
23.5. Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate, cu defectiuni vizibile, stabilite de
beneficiar sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mentiune
speciala.
23.6. Incercarile se efectueaza conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2 de catre laboratorul
antreprenorului sau de un alt laborator autorizat si constau in:
masurarea grosimii stratului;
determinarea densitatii aparente, a absorbtiei de apa si a gradului de compactare;
determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice continute (compozitie, caracteristici fizico-mecanice,
IB pe bitum extras) specificate in caietul de sarcini ale lucrarii.
23.7.Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformitatii suprafetei se face conform SR
174-2.
Art. 24. CONTROLUL PUNERII IN OPERA
24.1. Controlul compactarii
Autocontrolul compactarii
In cursul executiei compactarii, Antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta la:
cadenta executiei sa fie cea retinuta la tronsonul experimental.
utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune continua si
regulata;
elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de mers, viteza,
presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor cu pneuri) sa fie
respectate cu strictete.
Dirigintele de santier isi rezerva dreptul, in cazul unei autocontrol insuficient, sa opreasca lucrarile
pe santier pana cand Antreprenorul va lua masurile necesare de remediere.
Controlul ocazional de compactare
Pe parcursul executiei lucrarilor, Dirigintele de santier isi va rezerva dreptul sa efectueze incercari
pentru a se asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute, fie inopinat, fie ca urmare a
constatarilor facute in cadrul verificarilor de autocontrol.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
In cazul cand un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densitatii de referinta
prescrisa, obtinuta in timpul studiului de alcatuire a produsului, Dirigintele de santier impune noi incercari
de compactare anuland modalitatile de compactare initial fixate.
Daca aceste incercari noi nu permit sa se atinga densitatea de referinta, noi dispozitii sunt hotarate.
24.2. Reglarea nivelmentului
Atunci cand se prevede o reglare a nivelmentului in raport cu repere independente soselei,
verificarea cotelor este facuta in contradictoriu, pe suprafete corespunzatoare a fiecarei zi de lucru, in ax si
la margine (intre 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului) ca si in fiecare dintre profilele transversale ale
proiectului si eventual in toate celelalte puncte fixate de Inginer.
Tolerantele pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise sunt:
+/- 1,5 cm pentru stratul de legatura si stratul de uzura.
Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate, reglarea este considerata
convenabila.
24.3. Controlul denivelarilor
Controlul calitatii imbracmintei executata se refera la ;
Verificarea elementelor geometrice si a regularitatii suprafetei imbracamintei prin:
verificarea cotelor profilului longitudinal ,
verificarea latimii imbracmintei drumului , aceasta facindu-se la distanta de max.50m.
verificarea regularitatii suprafetei;
a) in lungul drumului se efectueaza cu dreptarul de 3 m si cu pana
b) in sensul transversal denivelarile se masoara in punctele indicate in proiect cu sablonul avand
profilul din proiect si lungimea egala cu latimea imbracamintei ;
24.4. Rugozitatea stratului de uzura
Rugozitatea stratului de uzura va fi determinata prin masuratori cu pendulul SRT si vor fi respectate
valorile minime prevazute in STAS 8849/87.
23.5.Frecventa controalelor
Frecventa controalelor de executie vor fi cele indicate in tabelul nr. 15.
Tabelul 15
Faza de executie Natura controlului sau a
incercarii
Categoria de control Frecventa controlului
A B C
Executarea
lucrarilor
Temperatura de asternere X Permanent
Etalonarea atelierului de
compactare
X La inceputul executiei lucrarilor
apoi un control ocazional de
comp. Neconforma
Controlul ocazional de
compactare prin carotare
X X O carota la fiecare 250 ml drum
Controlul
profilelor
Reglajul de suprafata :
Controlul cantitatii medii
asternute
X X
In fiecare zi la sfarsit de santier
Reglarea nivelmentului X In fiecare punct indicat de
Inginer
Controlul denivelarilor x In fiecare punct indicat de
Inginer
A – incercari preliminare de informare;
B – controlul calitatii;
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
C – controlul de receptie.
Art.25. RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR
Receptia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald se efectueaza in conformitate cu HG 273/94
(Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora) in doua etape :
la terminarea lucrarilor
finala , la expirarea perioadei de garantie
Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii
sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet
de sarcini .
Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile tehnice si
de calitate ale executiei precum si constatarile consemnate in cursul executiei de catre organele de control
(beneficiar, proiectant,diriginte).
In urma acestei receptii se incheie un proces verbal de receptie.
Art.26. RECEPTIE FINALA
Receptia finala se va face dupa expirarea perioadei de garantie in conformitate cu prevederile
legale in vigoare HG 273/94.si prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
3.7. REALIZAREA SEMNALIZARILOR RUTIERE
Art.1. INSTALAREA INDICATOARELOR PE DRUM
Indicatoarele se instaleaza pe partea dreapta a drumului in sensul de mers, astfel incat sa se
asigure o buna vizibilitate a acestora.
OBS. In cazuri speciale cand siguranta circulatiei impune, indicatoarele se pot repeta si pe partea
stanga a drumului sau pe console.
Indicatoarele reflectorizante se vor instala astfel incat sa aiba o inclinare de 800 fata de axa caii.
La instalarea indicatoarelor cu folie reflectorizanta se vor respecta urmatoarele:
- unghiul in plan format de fata indicatorului cu perpendiculara la axa drumului este de 50 la
indicatoarele de avertizare si de 100 la cele de localizare si de presemnalizare.
- inclinarea (in fata) a indicatorului in raport cu verticala este de 20.
Inaltimea pana la marginea interioara a indicatorului este:
-la 1,80-2,20m fata de cota trotuarului in orase.
- la 0,60-1,20m pentru indicatoarele instalate in spatii verzi centrale, pe insule de dirijare in
localitati sau in afara acesetora precum si refugiile din statiile de tramvai.
Indicatoarele prevazute cu folie reflectorizanta se instaleaza astfel incat partea lor inferioara fata
de cota caii in ax sa fie:
- de 1,50m pentru indicatoare triunghiulare, rotunde, de orientare si indicatoare diverse;
- de 1,30m pentru indicatoarele de localitate si presemnalizare pentru orientare in intersectii
importante pe drumuri de continuare a directiei spre localitati importante.
- de 0,60m pentru indicatoare instalate pe spatii verzi centrale sau pe insule de dirijare.
Fac exceptie indicatoarele instalate pe portale sau console care trebuie sa asigure inaltimea de
libera trecere a autovehiculelor de min. 5,50m.
Distanta de instalare a indicatorului in profilul transversal al drumului de la marginea indicatorului
este de cel putin 0,50m si cel mult 2,00m.
Art.2. PLANTAREA STALPILOR
Lungimea stalpilor se stabileste astfel incat sa fie incastrati min.40cm in fundatia de beton de clasa
C8/10 conform NE 012, respectiv min.80cm cand sunt plantati direct in pamant.
Montarea indicatoarelor se face, de regula, pe stalpi speciali destinati in acest scop, confectionati
conform pct. 3.4 din STAS 1848/2, sau pe stalpii semafoarelor luminoase pentru dirijarea circulatiei, pe
stalpi cu alte destinatii, pe console montate pe stalpi sau pe console incastrate in constructiile existente
precum si pe portale sau console special proiectate pentru panourile de presemnalizare a intersectiilor.
Dispozitivele si modul de prindere a indicatoarelor metalice sunt exemplificate in anexa.
Art.3. REGULI SI METODE DE VERIFICARE
Verificarea calitatii indicatoarelor se face in timpul executiei, precum si cu ocazia receptiei.
Verificarile ce se efectueaza sunt:
- forma si dimensiunile, in conformitate cu STAS 1848/1. La dimensiuni se admit tolerante de ±1%
pentru indicatoarele metalice;
- planeitatea fetei, toleranta admisa fiind de 1mm la indicatoarele metalice;
- verificarea rezistentei si nedeformabilitatii dispozitivelor de prindere pe stalpi;
- aspectul si exactitatea executarii simbolului;
- aplicarea corecta a foliei reflectorizante, care trebuie sa prezinte o buna aderenta, sa nu aiba incretituri si
umflaturi;
- aspectul si exactitatea inscriptiilor, fiind admisa toleranta de ±1mm pentru inaltimi ale literelor pana la
130mm si o toleranta de ±2mm pentru inaltimi mai mari; la grosimi ale literelor pana la 18mm, se admite o
toleranta de ±5mm iar pentru grosimi mai mari se admite o toleranta de ±1mm.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Verificarea dupa montare a indicatoarelor consta in:
- respectarea prescriptiilor de instalare, tinand seama de distantele si inaltimile prevazute;
- modul de prindere pe stalpi;
- este interzisa montarea reclamelor si a altor panouri pe suprafata de teren cuprinsa in intre
marginea platformei drumului si linia indicatoarelor, spre a nu afecta vizibilitatea acestora si a nu distrage
atentia conducatorilor de autovehicule.
Dispozitivele si modul de prindere a indicatoarelor pe stalpi se va face respectand legilatia in
vigoare.
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
4. BREVIAR DE CALCUL
Calculul circuitelor de alimentare la intersectii
Consumatori locali:
camera video: 2 x 35W = 70W
switch si convertor FO: 2x 20W = 40W
automat semaforizare: 1x 40W = 40W
semafoare LED: 4 x 20 W
UPS (consum propriu): 25W = 25W
TOTAL = 255W
Pentru circuitul monofazat se prevede o putere instalata totala: PI=1000 W.
Calculul siguranţei fuzibile :
AU
PI
f
i
n 57,495,0230
1000
cos,
se pune condiţia ca If ≥ In 6A ≥ 4,57 A, aleg siguranţă de 6 A.
Alegerea sigurantelor de protectie:
Se alege If=10 A, deci siguranţa fuzibilă este LFi25/10 A.
Alegerea conductoarelor electrice:
Verificând condiţia obţinem: If<0,8∙10=19,2 A pentru FY2,5 mm2.
Pentru stabilirea de stabilitate termică în regim intermitent se pune condiţia ca In≤K∙ Ima, unde K=0,8 şi
pentru n=2 conductoare active curentul maxim admisibil Ima=10 A 10,86≤0,8∙ 10A = 8,0 A alegem
conducte Cu (FY) cu sf=sn=2,5 mm2 (FY). Obţinem soluţia este 3FY2,5.
Alegerea tubului de protecţie:
Din condiţiile sf=2,5mm2 (FY) [I numărul conductoarelor din tub n=3, alegem tubul IPY16.
NOTA: s-a efectuaut calculatia pentru Solutia locala cu numar maxim de echipamente active. Toate solutiile
inferioare din punct de vedere al numarului de echipamente vor avea consum redus (proportional) si se
incadreaza in calculatia prezenta.
Calculul circuitelor de alimentare la centrul de supraveghere
Consumatori locali:
- camera video: 1 x 35W = 35W circuit A
- switch: 1x 100W = 110W circuit A
- router: 1x 100W = 100W circuit A
- server: 8x 500W = 4000W circuit B
- statie de lucru locala: 4x 400W = 1600W circuit C
- monitoare operatori: 8x 80w = 640W circuit C
- monitoare de mari dimensiuni: 3x 200W = 600W circuit B
- echipament multifunctional: 1x 200W = 200W circuit C
- UPS (consum propriu): 1x 250W = 250W circuit B
- Sistem de aer conditionat: 2x 2500W = 5000W circuit D
TOTAL = 18.295 W
Trafic management si supraveghere video Caiet de sarcini
Se prevede 1 circuit trifazat cu putere instalata totala: PI = 20.000 W.
Calculul siguranţei fuzibile :
AU
PI
f
i
n 14,2495,02303
15830
cos30 ,
se pune condiţia ca If ≥ In0 32A ≥ 24,14 A, se alege siguranţă generala de 32 A (tripolar).
Se vor prevede 4 circuite locale monofazice:
Calculul siguranţei fuzibile :
AU
PI
f
iA
nA 28,195,0230
280
cos
AU
PI
f
iB
nB 19,2295,0230
4850
cos
AU
PI
f
iC
nC 16,1195,0230
2440
cos
AU
PI
f
iD
nD 44,1195,0230
2500
cos
Alegerea sigurantelor de protectie:
Se alege IfA=6 A, deci siguranţa fuzibilă este LFi25/6 A.
Se alege IfB=22,19 A, deci siguranţa fuzibilă este LFi25/25 A.
Se alege IfC=11,16 A, deci siguranţa fuzibilă este LFi25/16 A.
Se alege IfD=11,44 A, deci siguranţa fuzibilă este LFi25/16 A.
Alegerea conductoarelor electrice:
Pentru stabilirea de stabilitate termică în regim intermitent se pune condiţia ca In≤K∙ Ima, unde K=0,8 şi
pentru n=2 conductoare active curentul maxim admisibil Ima=25 A 10,86≤0,8∙ 10A = 8,0 A alegem
conducte Cu (FY) cu sf=sn=2,5 mm2 (FY). Obţinem soluţia este 3FY2,5.
Alegerea tubului de protecţie:
Din condiţiile sf=2,5mm2 (FY) [I numărul conductoarelor din tub n=3, alegem tubul IPY16.