+ All Categories
Home > Documents > trafic de droguri

trafic de droguri

Date post: 05-Jul-2015
Category:
Upload: adela-hosu
View: 963 times
Download: 10 times
Share this document with a friend
61
CAPITOLUL I Consideratii introductive 1.1 Sublinieri generale §i privire istorica 1.1.1 Sublinieri generale Proprietatile unor plante au fost folosite din cele mai vechi timpuri Tn ceremonii religioase, cu ocazia unor ritualuri magice, Tn scop terapeutic, sau pur sj simplu, pentru a introduce o stare de placere, datorita virtutilor excitante pe care le au. Principiile active ale acestor plante se obtin astazi nu numai prin prelucrarea traditionala a plantelor, ci §i prin sinteza chimica, efectele lor fiind mult mai puternice decat ale plantelor din care au fost extrase sau pe baza carora s- a realizat o anumita combinatie chimica 1 . Astazi nu mai poate fi ignorata trista realitate reprezentata de faptul ca, Tn toata lumea se constata o perfectionare deosebita §i o "profesionalizare" a mediilor criminale implicate Tn traficul de droguri, pe fondul unei pronuntate consolidari a structurilor de tip mafiot. Prin amploarea §i dimensiunile lui, acest gen de trafic se manifesta ca un fenomen la scara planetara sj, la ora actuala, Tmbraca fara dubiu haina crimei organizate transnational 2 . Prin periculozitatea sociala §i implicarea mafiei Tn traficul de stupefiante, comunitatea internationala a fost obligata sa gaseasca solutii §i strategii de lupta Tn vederea combaterii, sau eel putin a restrangerii traficului. Fire§te ca fiecare stat, Tn special autoritatile publice competente, sunt tot mai preocupate de initierea unor masuri eficiente de descoperire, combatere sj prevenire a traficului de substante toxice §i stupefiante, a narcomaniei. Tn ultimele decenii, organismele internationale au elaborat o serie de conventii menite sa restranga acest flagel. Rezultatele obtinute la nivel mondial nu sunt pe masura a§teptarilor. Dimpotriva, fenomenul traficului ilicit de stupefiante a proliferat, reprimarea lui ridicand serioase
Transcript
Page 1: trafic de droguri

CAPITOLUL I Consideratii introductive

1.1 Sublinieri generale §i privire istorica1.1.1 Sublinieri generale

Proprietatile unor plante au fost folosite din cele mai vechi timpuri Tnceremonii religioase, cu ocazia unor ritualuri magice, Tn scop terapeutic, sau pur sj simplu, pentru a introduce o stare de placere, datorita virtutilor excitante pe care le au. Principiile active ale acestor plante se obtin astazi nu numai prin prelucrarea traditionala a plantelor, ci §i prin sinteza chimica, efectele lor fiind mult mai puternice decat ale plantelor din care au fost extrase sau pe baza carora s-a realizat o anumita combinatie chimica1.Astazi nu mai poate fi ignorata trista realitate reprezentata de faptul ca, Tn toata lumea se constata o perfectionare deosebita §i o "profesionalizare" a mediilor criminale implicate Tn traficul de droguri, pe fondul unei pronuntate consolidari a structurilor de tip mafiot. Prin amploarea §i dimensiunile lui, acest gen de trafic se manifesta ca un fenomen la scara planetara sj, la ora actuala, Tmbraca fara dubiu haina crimei organizate transnational2.Prin periculozitatea sociala §i implicarea mafiei Tn traficul de stupefiante, comunitatea internationala a fost obligata sa gaseasca solutii §i strategii de lupta Tn vederea combaterii, sau eel putin a restrangerii traficului. Fire§te ca fiecare stat, Tn special autoritatile publice competente, sunt tot mai preocupate de initierea unor masuri eficiente de descoperire, combatere sj prevenire a traficului de substante toxice §i stupefiante, a narcomaniei.Tn ultimele decenii, organismele internationale au elaborat o serie de conventii menite sa restranga acest flagel. Rezultatele obtinute la nivel mondial nu sunt pe masura a§teptarilor. Dimpotriva, fenomenul traficului ilicit de stupefiante a proliferat, reprimarea lui ridicand serioase probleme politiei §i altor organisme specializate chiar din tarile care, Tnainte de 1990, nu se confruntau cu el din punct de vedere al consumului, ci doar al tranzitului.Amplasarea geografica a Romaniei, la intersectia principalelor cai de comunicatie care leaga Orientul de tarile Europei occidentale, combinata cu problemele din balcanica, au transformat-o Tntr-o veriga importanta a traficului ilicit de droguri pe ruta balcanica Turcia-Bulgaria-Romania-Vestul Europei.

1.Privitor la problematica drogurilor a se vedea Stelian Turc5 "Bomba drogurilor", ed Humanitas, Bucuresti, 1991; Jenica Dragan, Mircea Alexandru si colab. "Manualulpolifistului antidro^ ed. Ml 1993; loan Hurubaie, Vasile Troneci "Romania in Interpol", ed MI 1994; Jenica Dragan "Drogurile in viafa romdnilor".2 Nigel South, "Drugs: control, Crime and Crimilogical Studies", rn The Oxford Handbook of Criminology, Clarendon Press, Oxford, 1994, p.393-440; Emilian Stancu si Gabrieia Matei, "Producfia, traficul si consumul de droguri; implicafii asupra stabilitafii economice sipolitice a fdrilor din Estul Europei" , in R.R.C., nr 5/2001.„Particularitati metodologice privind investigafia criminalistica a infracjiunilor din domeniul traficului deStupefiante”

Page 2: trafic de droguri

1.1.2 Privire istorica

Încă din antichitate oamenii au cunoscut acţiunea binefacatoare sau toxică a anumitor

plante sau a produşilor izolaţi din ele. Din acest motiv se poate afirma că abuzul

întrebuinţării stupefiantelor dăinuie de foarte multă vreme. Naturalistul grec Teofrast,

elevul lui Aristotel, în secolul 3 î.ch. în scrierile sale, vorbeşte despre opiu, pe care îl

denumea "meconium", denumire ce se mai păstrează şi astăzi.

În cursul secolului al II-lea î.ch, medicul grec Heraclide din Tarent, recomanda

administrarea de doze masive de opiu contra muşcăturilor de şerpi veninoşi. Pedaniu

Dioscoride din Anazarbe (secolul I e.n) farmacolog erudit al antichităţii romane, făcea

recomandări pentru prepararea siropului de mac denumit şi "diacodion".

Homer în "Odiseea" a descris băutura magică contra tristeţii pe care o denumea "leacul

pentru a uita" punând la baza preparării ei opiul. Într-o legendă din antichitate se spune că

frumoasa Elena punea opiu în vinul pe care îl dădea apărătorilor Troiei din dorinta de a le

împraştia tristeţea.

Chinezii, utilizau cânepa (cannabis) ca anestezic în chirurgie cu peste 2000 de ani în

urma, în timp ce medicii arabi erau specializaţi în folosirea opiului în scopuri medicale.

Obiceiul mestecării frunzei, arborelui de cocaina de către indienii din Peru, a fost

semnalat încă de pe vremea cuceririi de către spanioli a acestei ţări. Mestecarea frunzelor

de coca este şi astăzi un obicei aproape generalizat practicat de indienii care trăiesc în

Peru în zona platourilor înalte.

Macul de opiu a fost apreciat în medicină, datorită efectului sau sedativ şi somnifer fiind

întrebuinţat în acelaşi timp şi în practicile magice.\

Romanii au preluat de la daci arta vindecării, aducând pe teritoriul dacic cucerit şi "arta"

lor de a prepara otrăvuri. Un mare poet latin, Publius Vergilius Maro amintea în

"Georgice" despre "macii impregnaţi cu somnul lui Laethe".

Herodot descrie ritualul magic al fumigaţiei cu sământă de cânepă, ritual practicat de

către daco-geti : "ei iau acestă sămânţă de cânepă şi o arunca pe pietre fierbinţi scoase din

foc ; îndată ce ea atinge pietrele, răspândeşte un fum şi niste aburi atât de denşi, încât

întrece cu mult efectele unei căldări elineşti. Excitaţi prin această baie, ei strigă de

bucurie". Din aceste rânduri concluzionăm că daco-getii foloseau halucinogene.

Page 3: trafic de droguri

Medicul elveţian Paracelsus în secolul al XVI-lea, denumea opiul "piatra

nemuririi" şi îl recomanda pentru a fi folosit în practica medicală sub formă de tinctură de

opiu simplă.

Doctorul Sydenham von Helmont, supranumit şi doctor Opiatus, scria în anul 1680:

"printre remediile pe care a voit natura atotputernică să le dea omului pentru a-şi alina

suferinţele nu există nici unul atât de universal si de eficient ca opiul".

Folosirea cânepei indiene din timpuri îndepărtate în scopuri mistice este demonstrată de

unele practici religioase rămase până în ziua de azi la unele popoare, precum şi de relatări

ca cele a lui Marco Polo, care afirma că în secolul al XII-lea în Liban unele căpetenii îşi

drogau bandele ca să poată teroriza populaţia băştinaşă.

Cultura şi întrebuinţarea opiului a fost răspândită în Asia Mica şi în regiunile învecinate

iar mai apoi in China. În cursul secolului al XIX -lea, opiul a fost introdus în această ţară

în cantităţi uriaşe. Consumul acestui stupefiant, luând proporţii, autoritătile chineze au

luat măsuri pentru a-l combate, interzicând totodată importul opiului. Ca să înlature

piedicile puse de chinezi comerţului cu opiu, în anii 1840-1842, Anglia şi între anii 1856-

1860, Anglia şi Franta au purtat razboaie împotriva Chinei (razboaie ale opiului) care a

fost silită prin forţa armelor, să accepte importarea unor cantitaţi imense de opiu.

Din aceste scurte referinţe istorice asupra stupefiantelor naturale, se poate observa că,

iniţial, folosirea lor s-a făcut numai în scopuri medicale sau religioase, iar odată cu

dispariţia acestor caracteristici au apărut primii germeni ai traficului şi consumului ilicit.

Apariţia fenomenului traficului ilicit cu stupefiante nu se poate raportat la o anumită dată

precisa în timp, dar se poate afirma că el a existat sub diferite forme încă din

antichitate.Cercetătoarea britanică Honor Frost, examinând conţinutul găsit în două vase

scoase de scafandrii dintr-o navă caragineză identificată pe fundul mării în apropierea

portului sicilian Marsala, a constatat că este vorba de haşis, emiţându-se ipoteza

existenţei unui comerţ cu droguri. Este, deci, în afară de orice îndoială că, omul preistoric

a cunoscut efectele deosebite ale drogurilor asupra organismului său, descoperindu-le

accidental proprietăţile, ca urmare a mestecării frunzelor şi rădăcinilor unor plante sau

arbuşti pe care le culegea din arealul în care trăia. Prin repetiţie, aceste noi trăiri s-au fixat

în memoria colectivă, efectele curative, ori excitante ale diferitelor plante căpătând o aură

magi că, exploatată în timp de cei interesaţi de acest lucru.

Page 4: trafic de droguri

Acordând drogurilor esenţă divină omul credea că prin consumarea lor poate accede în

lumea zeităţilor responsabile de viaţa şi sănătatea sa.

Documente istorice atestă că, în secolul al XV-lea, în China se făcea deja un important

trafic ilicit cu opiu, iar în secolul al XVI-lea, consumul abuziv de opiu de catre o mare

populaţie, era foarte răspândit în China şi Turcia. Având în vedere numărul mare de

consumatori de opiu ce existau in acea perioadă şi pericolul pe care îl prezenta

răspândirea rapidă a acestui viciu, autorităţile din Turcia au decis interzicerea consumului

de opiu si hasis.

La rândul lor, autoritaţile chineze amenintate cu acelasi pericol, în a doua jumătate a

secolului al XVIII-lea, au interzis vânzarea opiului şi au închis fumoarele.

Incepând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, multe alte ţări au întreprins o serie de

măsura în vederea controlului stupefiantelor.Lupta împotriva opiului se declanşase !

Acesta este doar începutul luptei pe care omenirea o duce şi astăzi, la un nivel mult mai

ridicat, împotriva traficului şi consumului ilicit de stupefiante, consum care face victime

în rândul tinerilor distrugându-i poate pentru totdeauna.

1.2 Principalele categorii de substante stupefiante si clasificarea acestora1.2.1 Aspecte generatePotrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, drogul este substanta care, fiind absorbita de un organism viu, modifica acestuia una sau mai multe functii. Tn sens farmacologic, drogul este o substanta utilizata ?n medicina, a carei folosire abuziva poate crea fnsa dependents fizica ori psihica, sau tulburari grave ale activitatii mentale, ale perceptiei §i ale comportamentului. Tn acest sens, denumirea de drog se aplica numai substantelor care pot fi desemnate §i prin termenul general de stupefiante.Legea nr. 142/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, define§te drogurile ca fiind plantele §i substantele stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care contin asemenea plante §i substante, clasificand drgoruile Tn doua mari categorii:• Droguri de mare rise ( heroina , mescalina , morfina , amfetamina , cocaina , codeina , marijuana , phencyclidina §.a.);• Droguri de rise (cannabis , rezina de cannabis , ulei de cannabis ,diazepam , meprobamate §.a.)Tn sensul dat de conventiile international, prin drog se Tntelege osubstantia din cele supuse controlului prin Conventia Unica asuprastupefiantelor din 1961, precum §i una din substantele psihotrope al caror control este prevazut de Conventia din 1971.Potrivit clasificarii facute de Conventia ONU (1971), substantele psihotrope se impart Tn trei grupe de droguri3:• Stimulente ( amfetaminele §i derivatii lor);• Depresive ( barbiturice, alcool, tranchilizante );

Page 5: trafic de droguri

• Holucinogene ( LSD, MDMA-Ecstasy, mescalina, psilocybina, phencyclidina, marijuana );Alti autori adauga acestei clasificari o noua categorie, anume aceea a narcoticelor, din carefac parte : morfina, heroina, codeina, metadona4.Substantele psihotrope sunt substante de origine sintetica ori naturala (aproape Tn exclusivitate vegetala), capabile sa influenteze activ psihicul §i comportamentul uman. Tn sens restrans, substantele psihotrope sunt acele substante a caror actiune farmacodinamica implica efecte pronuntate asupra proceselor mentale si emotionale.In functie de natura lor, drogurile, Tn general, pot fi clasificate astfel:a. Analgezicele sunt destinate atenuarii durerilor, mai mari sau mai mici, fara ca utilizatorul sa-§i piarda cuno§tinta. Sunt deprimante neselctive ale sistemului neuro-cerebral (SNC).b. Sedativele sunt deprimante neselective care, la doze terapeutice normale, produc diminuarea hiperexcitabilitatii psihomotorii §i tin sa reduca la normal tonusul functional al SNC. La doze mari, sedativele deprima intens SNC.c. Hipnoticele {somnlferele) sunt substante deprimante ale SNC sj provoaca somnul. Barbituricele metaqualona §i cloral hidratul sunt hipnotice. Numeroase droguri pot fi, concomitent, sedative §i hipnotice.d. Stimulentele activeaza SNC §i maresc activitatea neuro-cerebrala. Anumite stimulente au o Tntrebuintare teraputica legala cum sunt anorexigenele, indicate la scaderea greutatii, tratarea depresiilor psihice, fiind psihostimulente. Amfetaminele §i cocaina sunt principalele droguri de acest gen;e. Halucinogenele actioneaza asupra SNC, provocand denaturareaperceptiilor §i a senzorialitatii. Cunoscute sub numele de psihodelice,Tn randul lor se Tnscriu, mai ales, dietilamida acidului lisergic ( LSD ), feniciclidina §i psilocybina.

3 Acea§i clasificare §i in Les substances psychotropes, in raport mondial, Interpol, Lyon, Franta 1999.4 Termenul narcotic provine din grecescul Narkotikos, find asociat §i in mod incorrect, folosit pentru a defini, in legislatia SUA, marijuana §i cocaine, dar ?i alte stupefiante, drept substante narcotice.Narcoticele sunt substante alangezice.A se vedea Richard Saferstein, "Criminalstics: an introduction to forensicscience" , Englwood Cliffs, NY, Prentice Hall, 1985, p.248

Page 6: trafic de droguri

Dupa modul Tn care actioneaza asupra organismului uman,stupefiantele se impart:• Psiholeptice (depresive) - barbituricele §i tranchilizantele;• Psihoanalepticele (stimulente) - amfetamina, apiaceele, cocaina;• Psihodisleptice (halucinogene), care la randul lor se impart Tn halucinogene propriu-zise §i halucinogene depersonalizante.1.2.2 Clasificarea generala a drogurilorRaportat la tipul general de drog, acestea se pot clasifica Tn doua mari categorii5:A. Substante psihotrope, care se pot subclasifica Tn functie de substantele din care deriva, de originea lor naturala, semisintetica sau sintetica. De asemenea, Tn functie de riscurile pe care le pot prezenta efectele psihi - fizice §.a.B. Substantele psihoactive, Tntalnite eel mai frecvent la toxicomani (naturale, semisintetice, sintetice) potfi clasificate la randul lorTn 9 categorii esentiale:• Alcoolul;• Opiacee : latex, morfina, heroina s.a.;• Cocaina §i derivatele sale;• Canabisul §i marihuana;• Halucinogene;• Tranchilizante, sedative, hipnotice (barbiturice si benzadiazepine);• Solventi organici;• Stimulente psihice (amfetaminele);• Droguri folosite ca medicamente.

5A se vedea "Terminologie sur les drogues" OIPC, INTERPOL, Paris, 1978; "Multilingual dictionary of narcotic drugs and psychotropic substances under international control" United Nations, NY, 1983

Page 7: trafic de droguri

1.2.3 Stupefiante naturale, semisintetice si sinteticeTermenul de stupefiant are un Tnteles juridic si unul farmacologic. Tn sens juridic, un stupefiant este considerat drog atunci cand potentele sale Tn materie de abuz §I toxicomanie sunt relevante. El este utilizat Tn legislatia nationala si internationala privind controlul drogurilor.a. Stupefiante naturale : opiul extras direct din Papaver somniferum, morfina, codeina §i tebaina, extrase din marijuana;b. Stupefiante semisintetice ; heroina (diamorfina), hidromorful (dihidromorfina ), Dilaudid, oxicodona (Eucodal);c. Stupefiante sintetice cu efecte puternice : metadona (Sintalgon); meperidina, petidina, demerolul (Mialgin);d. Stupefiante sintetice cu efecte slabe : dextropropoxifena (Darvon), pentazocina (Fortral).Vom, prezenta Tn continuare, categoriile principale de stupefiante, Tntalnite frecventm traficul de droguri6.1.2.3.1 Opiul este latexul scurs si coagulat ca urmare a incizarii capsulei macului de opiu - Papaver Somniferum - stupefiant prin el Tnsu§i, fiind totodata sursa celor mai multe narcotice analgezice (morfina, heroina, codeina). Tn contact cu aerul, opiul capata culoarea maroniu spre brun.Dupa recoltare, opiul este adunatin bulgari sau sub forma de calupuri, iar dupa uscare devine sfaramicios, cu interiorul moale. Are un gust amar §i un miros asemanator amoniacului7.Cel mai adesea, opiul brut este ambalat ?n celofan, folii de plastic sau alte materiale care mentin umiditatea. Resturile de opiu fumat seamana cu bucatile mici de carbune de lemn sau semintele de struguri calcinate. Opiul poate fi Tntalnit §i sub alte forme, cum ar fi : opiul preparat, opiu medicinal sj drosul (drojdia de opiu). Restul de opiu fumat este cunoscut §i sub denumirea de opiu calcinat.1.2.3.2 Morfina, principalul alcaloid al opiului, poate fi extrasa direct, deci fara trecere prin faza intermediara a productiei de opiu. Se prezinta sub forma unei pulberi pufoase, avand culoare variind Tntre alb murdar sau galben §i maroniu8. Este o substantia cu gust amar, solubila la umiditate. Poate fi Tntalnita §i sub forma de tablete ori cuburi de diferite marimi. Pentru folosirea Tn scop terapeutic, morfina este transformata Tn saruri - sub forma unor pulberi albe, cristaline, inodore, solubile Tn apa §i se administreaza fie sub forma de tablete, fie injectabil.

6 Nichael Palmiotto, "Criminal investigations", published by Nelson-Hall inc.; Chicago 1994 p.427-4327 Afghanistan este incontestabil principala regiune de prodeucere a opiului din lume.A se vedea "Les substances psyhotropes", in raport mondial, Interpol, Lyon, Franta 19998 Morfina, prima dintre "drogurile albe", a fost obtinuta pe cale chimic& din opiul brat, in anul 1805.Denumirea de mofina - de la Morfeu ,zeul somnului §i al noptii - i-a fost data de cStre Serturner in anul 1817

Page 8: trafic de droguri

1.2.3.3 Heroina(fig. 1) este eel mai puternic alcaloid al opiului. Se obtine fie prin sinteza din morfina,fie direct din capsulele de Popaver Somniferum. Se prezinta sub forma unei pulberi extrem de fine, cristaline, de culoare alba, cu un gust amar, solubila in apa §i alcool. Tn momentul de fata heroina nu se mai produce licit Tn nici o tara din lume, datorita interdictiei impuse de OMS de a fi folosita Tn scop terapeutic, Tnsa continua sa fie fabricata Tn laboratoarele clandestine situate Tn Asia de sud-est (Triunghiul de Aur), Europa Occidentals (Franta, Italia) §i Mexic dominand piatailicita a drogurilor.Pentru producerea heroinei se foloseste anhidrida acetica sau clorura de acetil. Este un lichid incolor, cu miros Tntepator, Tntrebuintat Tn industria colorantilor, a medicamentelor §i a acetatului de celuloza. De aici gustul amar §imirosul slab de otet ale heroinei.Pe piata ilicita a stupefiantelor sunt Tn vanzare 4 sortimente de heroina denumite sau codificate cu numerele 1, 2 ,3 ,4. Primele doua nu mai aucautare.

Fig. 11.2.3.4 Heroina nr. 3 - sub denumirile Tn care circula - ca si heroina nr. 4, prezinta aceleasi proprietati fizice ca si heroina baza, cu precizarea ca ultimul sortiment seamana foarte mult cu talcul. Tn ultimul timp heroina a aparut Tn traficul ilicit Tn diferite culori : bruna, galbuie, roz si chiar ro§ie9. Data fiindtoxicitatea ei deosebita ca si interesul de inducere Tn eroare a organelor judiciare,toxicomanii si traficantii o amesteca cu lactoza, zahar pudra, lapte praf sau alte ingrediente la prima vedere total inofensive.

9Heroina nr 3, avand un continut de heroina pura intre 35-90, eel mai frecvent de 60 - este drogul eel mai solicitat si este cunoscun in lumea traficantilor sub diverse denumiri "Hong-Kong rocks (pietre de Hong-Kong), brown sugar (zahar maro) sau Vogelfutter (hrana pentru pasarele)".Heroina nr. 4 are o puritate de peste 95.

Page 9: trafic de droguri

1.2.3.5 Cannabisul este planta din care se obtine eel mai popular drog halucinogen, marihuana.Preparatul de marijuana este o mixtura rezultata ca urmare a macerarii Tn proportii variate a frunzelor, somitatilor florale §i fructifere ale plantelor femele §i mascule de cannabis, care au fost uscate Tn prealabil.Secretia plantei femele de cannabis fecundate, o rasjna lipicioasa, este cunoscuta sub denumirea de ha§i§, iar din varful nefertilizat al florii se obtine S/'nsem/7/o.Substanta chimica obtinuta din cannabis, care determina efectul halucinogen, poarta denumirea de Tetrahidro Cannabinol §i variaza Tn diferitele parti ale plantei10. Tn traficul ilicit marihuan se Tntalne§te sub forma de pulbere sau turte iar ha§i§ul sub forma lichida sau uleioasa cu aspect vascos, de culoare verde Tnchis.

Fig. 2

10 Orice studio al efectului marijuanei asupra organismului uman, trebuie sa ia in considerare dozajul de THC in preparatul de marijuana.A se vedea "Report of the national commission of marijuana and drug abuse, marijuana -a signal of misunderstanding", Washington DC, US gov. printing office, 1972 p.56;

Page 10: trafic de droguri

Fig. 3

1.2.3.6 Cocaina este un puternic drog stimulent al sistemului nervos central extras din frunze de Erythroxylon Coca prezentandu-se sub forma unei substante de culoare alba,cristalina, solubila Tn alcool, eter §i cloroform 11 .Atunci cand se prezinta sub forma de pulbere poate fi consumata prin prizare nazala dar, de cele mai multe ori, se administreaza prin injectii intravenoase. Poate fi recunoscuta Tntrucat, aplicata pe limba sau pe tesuturile mucoasei nazale, produce senzatia de rece, iar datorita anesteziei locale,tesuturile respective se TnnegrescO popularitate deosebita Tn randul consumatorilor o are cocaina sub forma de „crack" (preparat sub forma de granule), care este suficient de volatila pentru a fi fumata, de obicei Tn pipe de sticla. Inhalati, vaporii de cocaina sunt absorbiti spre creier Tn mai putin de 15 secunde.1.2.3.7 Mescaline se obtine prin extractie din cactusul - cultivat mai ales Tn Mexic - denumit „Peyotl", mai exact din cele doua discuri care crest Tn varful plantei (mescal butons - nasturi de mescalina), care dupa recoltare sunt tocate §i uscate. Acest halucinogen se poate prezenta ca o pulbere alba, cristalina sau sub forma lichida.

11 Intre 1884=1887 Sigmund Freud a creat senzatie in lumea medicala europeanS prin descrierea experimentelor sale asupra unui nou drog - cocaine, descriind-o ca pe o sursS de euforie farS limite.„Particularitati metodologice privind investigajia criminalistica a infractiunilor din domeniul traficului destupefiante"

1.2.3.8 LSD - dietilamida acidului lisergic - este un drog din categoria halucinogenelor extrem de puternice, mai putin de 25 micrograme fiind suficiente pentru a determina halucinatii vizuale ce pot dura aproximativ 12 ore. 12

Page 11: trafic de droguri

LSD-ul, in stare pura, se prezinta sub forma unui lichid incolor, inodor si insipid, dar prin traficul ilicit apare ca o pulbere de culoare alb-murdar, tablete sau capsule aperculate, de diferite marimi s\ culori. LSD-ul se administreaza pe cale bucala sau poate fi injectat. Cel mai adesea se foloseste prin Tmbinarea bucatilor de zahar in aceasta solutie.

Fig. 5

Fig. 4

12 Efectele halucinogene ale drogului au fost descrise pentru prima data de chimistul Albert Hofman, in 1943, dupa ce in mod accidental a ingerat aceasta substanta in laboratorul sau.

1.3 Referiri la reglementarea juridical 1.3.1 Aspecte generate

Page 12: trafic de droguri

Pana Tn iulie 2000, Codul penal roman, prin art. 312, modificat de legea nr.140/1996, sanctiona traficul de stupefiante. Articolul a fost abrogat de noua reglementare privind traficul §i consumul ilicit de droguri, legea nr.143 din 26 iulie 2000. Amploarea pe care a luat-o Tn ultimul timp Tn tara noastra traficul §i consumul de droguri, precum §i necesitatea alinierii la legislatia internationala Tn domeniu, impunea adoptarea Tn regim de urgenta a unei legi specifice, complete §i complexe, care sa acopere varietatea activitatilor ilicite efectuate Tn legatura cu drogurile.Noua reglementare sanctioneaza, Tn articolul 2, cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea §i punerea Tn vanzare, vanzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpararea, detinerea ori alte operatiuni privind circulatia drogurilor de rise, fara drept. Sanctiunea este Tnchisoarea de la 3 la 15 ani §i interzicerea unor drepturi.In art.3 este sanctionata atat introducerea sau scoaterea din tara cat si importul sau exportul de droguri de rise, fara drept, cu Tnchisoare de la 10 la 20 de ani §i interzicerea unor drepturi.Atat art.2 cat §i art.3 contin o forma agravanta, respectiv situatia in care infractiunile au ca obiect droguri de mare rise.Actiunile de cultivare, producere, fabricare, experimentare, extragere, preparare, transformare, cumparare sau detinere de droguri pentru consum propriu fara drept se pedepsesc cu Tnchisoarea de la 2 la 5 ani (art.4).Nu sunt omise din noua reglementare nici punerea la dispozitie a unui spatiu sau tolerarea Tn cadrul acestui loc a consumului de droguri (art.5), sau furnizarea, Tn vederea consumului, de inhalanti chimici toxici unui minor (art.8).Prescrierea drogurilor de mare rise de catre medic, fara a fi necesar din punct de vedere medical, ori eliberarea ori obtinerea de droguri de mare rise pe baza unei retete medicale prescrise sau pe baza unei retete falsificate (art.6), ca §i administrarea acestui tip de droguri Tn afara conditiilor legale (art.7), sau Tndemnul la consumul ilicit de droguri (art.11), sunt sanctionate de lege.0 noutate Tn domeniu o constituie sanctionarea producerii, fabricarii, importului, exportului, precum §i oferirea, vanzarea, transportul, livrarea cu orice titlu, trimiterea, procurarea, cumpararea sau detinerea de precursori, echipamente ori materiale Tn scopul utilizarii lor la cultivarea, producerea sau fabricarea ilicita de droguri de mare rise (art.9) ca si organizarea, conducerea sau finanatarea acestorfapte (art .10).

Cele mai severe sanctiuni sunt prevazute pentru infractiunile savarsjte de persoane ce fac parte dintr-o organizatie sau asociatie ori grup de eel putin 3 persoane, cu structuri determinate sj care sunt constituite Tn scopul comiterii acestor fapte §i al obtinerii de

Page 13: trafic de droguri

beneficii materiale sau alte foloase ilicite, ca §i Tn cazul Tn care faptele acestora au avut ca urmare moartea victimei.Din noua lege nu lipsesc circumstantele agravante constituite pe langa cele prevazute de codul penal, precum §i circumstantele atenuante sau cauzele de impunitate.Prin H.G. nr.534 din 1 iulie 1999 s-a reglementat Tnfiintarea Comitetului Interministirial de lupta Jmpotriva drogurilor, avand drept misiune facilitarea §i eficientizarea comunicarii §i colaborarii dintre M.I. §i celelalte autoritati ale administratiei publice centrale §i locale, Tn cadrul actiunilor Tntreprinse Tn lupta Tmpotriva traficului §i consumului ilicit de droguri.Dupa cum se §tie, Romania, Tn calitate de membra a Comunitatii Internationale, s-a alaturat luptei contra traficului de droguri, aderand la conventiile privitoare la stupefiante.Dintre aceste conventii mentionam urmatoarele : Conventia de la Geneva (19 februarie 1995) referitoare la combaterea opiului; Conventia de la Geneva din 1931 privitoare la limitarea fabricarii §i distribuirii stupefiantelor;Conventia Unica asupra stupefiantelor (semnata la New York la 30 martie 1961).Tara noastra a aderat de asemenea prin legea 118/1992 la Conventia asupra substantelor psihotrope (semnata la Viena la 28 februarie 1971) §i la Conventia Tmpotriva traficului §i consumului ilicit de stupefiante §i substante psihotrope (semnata la Viena la 20 decembrie 1988).Totodata, Romania a Tncheiat o serie de acorduri interguvernamentale privind combaterea traficului ilicit de droguri13.Privitor la aceste conditii, este de remarcat faptul ca noua Constitute a Romaniei, in art.ll, statuteaza obligatia statului roman de a Tndeplini Tntocmai §i de buna credinta obligatiile pe care ni le-am asumat prin tratatele international, prin urmare §i cele care vizeaza traficul de stupefiante. Asadar, exista un cadru legislativ dincolo de reglementarile legilor speciale care asigura instrumentele juridice necesare combaterii §i sanctionarii acestui gen de fapte penale. Remarcam, de asemenea, Tnasprirea sanctiunilor penale aplicate pentru respectivele fapte, sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate dar mai ales sub aspectul sanctionarii severe fata de traficul organizat.

13La 3 iulie 2001 a fost semnata la Bucuresti, Scrisoarea de intelegere intre Guvernul Romaniei si Guvernul SUA, privind controlul drogurilor si aplicarea legi. Romania a incheiat Acorduri, Protocoale si Memorandumuri de mtelegere privind combaterea traficului illicit de droguri cu: Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord in anul 1995, Regatul Maroc in anul 1997, Bulgaria si Grecia in anul 1998, Peru in anul 1999 , Austira in anul 1999 , Slovenia in anul 2000,etc.

CAPITOLUL II Moduri de sisteme de operare folosite de traficantii de droguri2.1 Modalitati de ascundere

2.1.1 Metode de ambalare sau disimulare in vederea traficarii

Page 14: trafic de droguri

Ascunderea, transportul şi plasarea drogurilor pe piaţă reprezintă principala

problemă a traficanţilor. Ei urmăresc, astfel, sustragerea de la depistarea de către

autorităţile vamale sau judiciare. Datele oferite de OIPC – Interpol arată că, dintre

modalităţile de mascare sau ascundere şi metodele propriu-zise de traficare ilicită a

stupefiantelor, cele mai des folosite sunt urmatoarele14:

a) Fabricarea pe cale industrială a mijloacelor de ascundere a drogurilor, prin utilizarea

maşinilor, cutiilor şi etichetelor unor linii tehnologice ale fabricilor de conserve, cu

complicitatea unor salariaţi ai acestor întreprinderi. Prin acest procedeu se înlocuiesc

produsele alimentare cu stupefiante.

b) Confecţionarea artizanală a mijloacelor de ascundere, prin procurarea de utilaje şi

materiale de bază (capace, cutii goale, etichete, noi sau dezlipite de pe cutii, cu

dimensiuni corespunzătoare. Aceste mijloace produse pe cale artizanală servesc la

ascunderea drogurilor în timpul transportului şi trebuie să se conformeze caracteristicilor

celor fabricate industrial.

c) Înlocuirea produsului finit din cutiile de conserve, efectuată în mai multe modalităţi:

Deschiderea normală a cutiei, eticheta fiind dezlipită, cutia desfăcută apoi golită

de conţinut, curăţată şi tăiată transversal pe dedesuptul sulului care marchează

sertisajul fabricii.După introducerea drogului este relipită eticheta.La sfărşitul

acelor operaţiuni înălţimea cutiei va fi mai mică cu câţva milimetri.

Deschiderea cutiei prin efectuarea unor orificii în pereţii laterali ai acesteia, după

îndepărtarea etichetei. După golire se introduce drogul,decupajele sunt cositorite

şi bine ajustate, iar în final se lipeşte eticheta.

14 Buletinul informative al Interpol, nr 1 din iunie 1974 $i avertizarile ulterioare ale OIPC ; C.Tuha^u , "Moduri de operare ineditedutilizate de traficanfii de droguri" in buletinul informative al Politiei Antidrog nrl /1991, compania " Tipoart" , Buc., 1991 ; Stelian Furlea supra cit. p 167.

Tăierea transversală a cutiei şi confecţionarea unui capac veritabil. După dezlipirea

etichetei, cutia este tăiată transversal la apraximativ 13 mm de marignea superioară,

iar în interior se sudează o bară metalică, astfel încât acesta să depăşeascăpartea

Page 15: trafic de droguri

superioară cu aproximativ 1 mm. Drogul este introdus în partea inferioară a cutiei, iar

capacul este este ambalat deasupra, la nivelul tăieturii circulare şi lipit cu ajutorul

unei benzi adezive, după care se lipeşte eticheta. Se poate astfel transporta orice fel de

drog, în stare solidă sau lichidă, fără să degaje miros.

d)Îmbibarea ţesăturilor cu stupefiiante pentru transportul cocainei. Metoda constă în

diyolvarea acesteia în pur alcool. Se îmbibă apoi ţesătura de bumbac –de regulă lenjerie,

batiste – cu acest amestec ce a fost prealabil filtrat. După uscarea ţesăturii, aceasta poate

fi transportată fără a atrage atenţia. În circa 140 de batiste poate fi ascuns un kilogram de

cocaină.

e) Folosirea sistemului poştal, în special prin ascunderea în scrisori sau obiectele din

colete. De exemplu:

Ascunderea stupefiantelor în scrisori.

Ascunderea stupefiantelor în colete,aceasta constă în ascunderea lor în diverse obiecte

trimise prin colete poştale. Anchetatotii Brigăzii pentru stupefuante din Paris au

descoperit un inspector de fisc care a recunoscut că a primit 30 de colete din America

Latină. Reţeaua de traficanţi îl folosea drept paravan.

Folosirea curierilor. Aceştia practică uneori sistemul înghiţirii drogurilor, ei

absorbând mici caşete de plastic, cât o măslină, ermetice şi impermeabile , conţinând

fiecare câteva grame de cocaină. Recordul a fost atins de un columbian, care a reuşit

să înghită 171 de “ măsline “ . ". De asemenea,pentru ascunderea drogurilor Tn cadrul

micului trafic de stupefiante, sunt folosite toate cavitatile anatomice ale barbatilor §i

femeilor15.“Curierii “ sau “cărăuşii” sunt parsoane din cele mai diverse, de diferite

funcţii sau profesii, de la ţărani pînă la diplomaţi, iar modurile de ascundere folosite

sunt dintre cele mai ingenioase. De pildă, Tn iunie 1983, la Roissy : 3 false calugarite

sositede la Rio, transportau, ascunse sub fusta, 29 kg de cocaina16. 15 Ion Suceava , "Flagelul stupefiantelor" , supra cit. p 8816 Stelian Turlea , op cit p. 168; cunoscutele tablete MDMA , denumite Ecstasy sunt transportate in produse dintre cele mai diverse , ca : oua de ciocolata ambulate in folii de aluminiu, cavitati ascunse ale valizelor , sticlute cu vitamina C , papusi etc. A se "Ecstasy alert" in Interpol, 1999

2.1.2 Metode de mascare a mirosurilor specifice unor droguri

Page 16: trafic de droguri

Pentru a preveni depistarea drogurilor datorită mirosului specific al unora dintre acestea, de către câinii de urmărire specializaţi în asemenea operaţiuni, traficanţii recurg şi din acest punct de vedere la metode diverse. Împachetarea în cartoane speciale sau în canistre din tablă, în special al

marijuanei, în care sau introdus peşti uscaţi cu miros înţepător şi bile contra moliilor.

Introducerea în colete, alături de droguri a unor esenţe de usturoi sau ceapă sl căror miros derutează câinii de serviciu.

Ambalarea în containere închise ermetic, care nu permit nici o degajare de miros exceptând faptul în care aceste cutii au fost manipulate de persoane murdare pe mâini de drogul ambalat.2.1.3 Metode de evitare sau anihilare a diferitelor dispozitive folosite

pentru depistarea drogurilor

Pentru evitarea dispozitivelor de depistare a drogurilor, se folosesc metode

ingenioase, în funcţie de complexitatea şi modernitatea măsurilor de supraveghere de la

punctele de trecere a frontierei.Astfel:la punctele de trecere a frontierei, mai ales la cele

aglomerate, se folosesc pentru depistarea stupefiantelor şi dispozitive cu raze x, pentru

controlul bagajelor călătorilor. Totuşi, traficanţii cu experienţă sau cunoştinţe în domeniu,

învelesc drogul în staniol sau hârtie indigo, care opresc razele x.

Pentru transportul drogurilor sunt folosite şi avioane, elicoptere şi nave maritime.

Pentru interceptarea acestora, autorităţile folosesc tehnici ultrasofisticate: aparatură de

control,avioane AWACS)cu aterizare timpurie)

2.2 Modalitati de ascundere in trafic a stupefiantelor

Pentru trecerea frontierelor, drogurile sunt fireşte foarte bine ascunse, astfel încât să nu fie descoperite de vameşi sau de organele de poliţie. Ascunderea stupefiantelor reprezintă o problemă esenţială,atât pentru contrabandişti cât şi pentru aurorităţi. Locurile şi modalităţile de disimulare sunt diferite, ele depinzând de ingeniozitatea traficanţilor, aceşti dovedindu-se foarte inventivi.Alegera unui loc pentru ascunderea stupefiantelor depinde de o serie de factori cum ar fi: cantitatea de stupefiante ce urmeaza a fi traficata, mijlocul de transport folosit, exigenta controalelor la care trebuie sa se supuna traficantul pe traseul parcurs17.

17 V. Berche§an, Constant in Pletea, supra cit. p 90

2.2.1 Locuri de ascundere in mijloace de transport

. În funcţie de tipul de mijloc de transport, stupefiantele pot fi ascunse în :

autoturisme, autocamioane şi autobuze; trenuri de călători şi de marfă; avioane pentru

transportul călătorilor şi a mărfurilor aparţinând unor companii sau persoane particulare;

Page 17: trafic de droguri

vapoare, şalupe şi alte mici ambarcaţiuni.De exemplu,mijloacele de transport auto, în

special autoturisme, constituie mijlocul cel mai frevent folosite în contrabanda cu

stupefiante, deoarece în ele se pot ascunde şi transporta până la 110 kg, fără a atrage

atenţia autorităţilor.

Vagoanele de cale ferată reprezintă, în contrabanda cu stipefiante , mijloce de

transport des folosite de trsficanţi, din cauza multiplelor posibilităţi de ascundere şi a

controlului prin sondaj ce se face de către autorităţile vamale la trecerea frontierei din

cauza timpului limitat avut la dispotiţie.

În avioane drogurile se pot transporta în bagajele pasagerilor şi în numeroase alte

locuri care le oferă posibilităţi în acest sens, uneori cu complicitatea personalului din

aeroporturi.

Pe vapoare, locurile cele mai propice pentru ascunderea drogurilor sunt:trompa de

vânt, ţevile, cisternele goale de carburanţi, dulapurile şi rafturile cu registrele pentru

navigaţie, centurile de salvare, magaziile, frigoriferele, elicea etc.

2.2.2 Locurile în obiectele de îmbrăcăminte sau pe corp. Traficanţii transportă

personal drogurile disimulându-le în diferite obiecte pe care le au asupra lor, sau în

îmbrăcăminte, ca şi toate cavităţile anatomice ale femeilor şi bărbaţilor. Ele pot fi ascunse

în gură, în reverul hainei, epoleţi, interiorul cravatei, buzunare, căptuşeală, catarama de la

curea, manşetele pantalonilor, vârful pantofilor, tocuri false etc.

Drogurile pot fi transportate în ascunzători realizate în corsete, sitiene , slipuri,

proteze,suporturi special confecţionate pentru ascunderea stupefiantelor pe corp, si

încălţăminte special confecţionată. Plăcuţele de canabis sunt modelate sub formă de talpă

interioară şi acoperite cu branţul din piele al fabricii. Femeile pot simula graviditatea,

ascunzând stupefiante în săculeţi fixate pe abdomen.

2.3.Moduri de operare frecvente ale traficantilor de droguri

Pentru efectuarea traficului de droguri in sensul sau larg, se apeleaza la cele mai diverse moduri de fabricare, de transport si de consumare propriu-zisa a stupefiantelor18.

Page 18: trafic de droguri

2.3.1. Fabricarea drogurilor. Culturile clandestine de mac opiaceu, cannabis,

„Indica” sau „Sativa”, plantă de coca şi ciuperci halucinogene furnizează materia primă

pentru obţinerea stupefiantelor. În unele ţări, culturile clandestine sporesc adesea în

detrimentul culturilor alimentare, acest lucru ducând la o dependenţă a fermierilor de

banii proveniţi de la traficanţii de droguri şi bineînţeles în conflict cu autorităţile.

Dacă plantaţiile de coca, cannabis, ş.a. erau înainte mai lesne de depistat şi de

distrus, reţelele de traficanţi au găsit acum cheia unei soluţii mai comode : drogurile

sintetice, ingineria chimică dând ofertanţilor posibilitatea unei extraordinare mobilităţi.

Aşa s-a ajuns ca ţări care erau doar consumatoare de droguri naturale – mai cu seamă

ţările Uniunii Europene – să fie împânzite de laboratoare ce produc droguri sintetice,

alimentând mai ales tineretul, dar pătrunzând şi în mediul familial. Echipamentul folosit

pentru producerea drogurilor sintetice este improvizat, foarte ieftin, fiind cumpărat din

magazine fără a trezi suspiciuni. Practica a dovedit că traficanţii nu folosesc prea des

aceeaşi încăpere pentru producerea de stupefiante, ci schimbă frecvent laboratorul, pentru

nu a fi identificaţi de poliţie.

Existenţa unui laborator clandestin este trădată de mirosul de acetonă, amoniac sau alte substanţe chimice, care sunt indispensabile în procesul de fabricare a morfinei sau heroinei. In afara marihuanei, celelalte droguri, atat cele produse prin sinteza cat §i cele sintetice Tn totalitate, necesita pentru a fi fabricate, tehnologii §i substante chimice, precursori.Traficarea acestor chimicale face parte din activitatea traficantului de droguri, fiind pedepsita ca atare de lege19.La data de 3 martie 2000, într-un apartament din Sfântu-Gheorghe s-a găsit o plantaţie

hidroponică de cannabis. A fost arestat Attila Wenzel, de 30 de ani, care folosea

apartamentul numai pentru cultivarea acestei plante de cannabis.

18 Stelian Turlea , op cit p 171 19 A se vedea, "The diversion of drugs and chemicals" , A Descriptive Report Of The Programs And Activities Of the DEA's Office of Diversion Control, US Department of Justice , May 1996.„Particularitati metodologice privind investigatia criminalistica a infrac^iunilor din domeniul traficului destupefiante"

2.3.2 Transportui de droguri

Transportul drogurilor se face pe căi aeriene, rutiere şi maritime.Traficanţii

folosesc tot mai des autovehicule cu numere false de înmatriculare sau numere de tranzit

Page 19: trafic de droguri

de tip Z sau W pentru transportarea mărfurilor de contrabandă şi, implicit, a drogurilor.

Uneori contrabandiştii ascund drogurile în autovehicule aflate în traficul internaţional,

fără ca personalul de deservire al acestora să cunoască acest fapt.

De obicei, drogurile se transportă cu autovehicule de tip TIR, cu trenuri, aeronave

sau nave. Spre exemplu, în data de 23 ianuarie 1997, organele vamale, în colaborare cu

cadre ale Inspectoratului General de Poliţie din Direcţia de Combatere a Crimei

Organizate şi Antidrog, au identificat în Portul Constanţa un container care prezenta

caracteristici generatoare de suspiciuni cu privire la marfa conţinută şi la modul cum era

stivuită. În spatele containerului care conţinea ceai, într-un perete dublu, s-au descoperit

1,5 tone de haşiş, valorând atunci pe piaţa noastră 10.000 de dolari/kg. În cazul

transporturilor de droguri efectuate cu autovehicule TIR, traficanţii profită de faptul că

acestea sunt încărcate de cele mai multe ori cu alimente perisabile (carne, fructe, legume),

neputând fi oprite şi controlate timp îndelungat.

Transportarea drogurilor în estul şi centrul Europei,inclusiv Romania se face cu

ajutorul autoturismelor particulare care nu apar pe listele organelor de poliţie, astfel încât

dacă acestea din urmă au unele informaţii, urmăresc camionul, iar transportul de droguri

este dus la destinaţie de autoturism. În alte împrejurări, maşina este abandonată de

traficanţi într-un oraş timp de câteva zile, după care marfa va fi preluată de către alţi

infractori şi predată la destinaţie, în special în vestul Europei.

Pentru lovituri mai mari, drogul este lăsat să treacă, pentru a permite „livrarea

controlată”. Statisticile arată însă că, din întreaga cantitate ce se transportă ilicit, doar

10% este interceptată de organele de control.

„Particularitati metodologice privind investigajia criminalistics a infractiunilor din domeniul traficului destupefiante"

2.3.3 Distribuirea drogurilor

Page 20: trafic de droguri

. În multe ţări drogurile nu se vând pe ascuns. Spre exemplu în Asia de Sud-Est

opiul se vinde în mod deschis. În America de Sud sacii cu frunze de coca sunt scoşi în

plină stradă. Unele persoane vând haşiş prin bodegi, iar altele îşi expun marfa –

marihuana sau haşiş – chiar pe caldarâmul străzii.

O chestiune importantă pentru traficanţi este ambalarea şi prezentarea spre

desfacere a drogurilor. Producătorii de opiu îl ambalează în săculeţe de pânză şi îi dau

forma unei turte. Pe marfa ambalată (opiu sau morfină) se aplică şi o marcă de

recunoaştere. Aceasta marcă poate consta într-un desen reprezentând un păun, fluturi,

cărţi de joc, etc. Pe unele pachete se poate citi : „de cea mai bună calitate”, „opiul este cel

mai bun”, „opiul are un gust excelent”, „refuzaţi alte produse”.

Narcomanii folosesc diverse metode pentru a obţine droguri, de la cele mai

paşnice la cele extrem de violente. De fapt, traficanţii recurg la o metodă deja cunoscută.

Ei încep să distribuie gratuit pliculeţe cu droguri, mai ales dintre cele care provoacă

dependenţa într-un timp relativ scurt, asigurându-şi clientela. Cei care încep să consume

stupefiante au certitudinea că vor putea renunţa oricând la ele şi, deci, că ar putea încerca

să facă uz de acestea pentru a le simţi efectele „binefăcătoare”, dar stupefiantele pun

stăpânire pe întreg sistemul nervos central, pe care îl afectează, astfel că voinţa

individului de a se abţine de la consumul de stupefiante este anulată.

Nevoia sistemului nervos, a celulelor nervoase, în speţă, este de o intensitate

deosebită; „este o sete mai mare decat cea a unui om care ar merge câteva zile, fără avea

apă, prin pustiurile Saharei”. Atâta timp cât toxicomanii au la îndemână sau îşi pot

procura constant stupefiantul,ei sunt, de regulă, liniştiţi şi paşnici, gânditori la fericirea

artificial obţinută. Când nu mai au drogul dorit sau ajung la un grad de intoxicaţie

deosebit, pot deveni periculoşi, manifestându-se specific elementelor antisociale şi

intrând,în cele din urmă, în marea criminalitate.

Page 21: trafic de droguri

CAPITOLUL III Elemente metodologice aplicate in investigarea traficului

de stupefiante

3.1MODALITĂŢI DE DEPISTARE A TRAFICANŢILOR

Depistarea traficanţilor presupune o activitate complexă, organizată minuţios şi

uneori de lungă durată, în care investigaţiile şi verificările au o mare importanţă. 20

Pentru depistarea traficanţilor, organele de poliţie specializate apelează la

mijloace diverse.

3.1.1 Metode tactice

Eficace sunt controalele efectuate la punctele de frontieră de către lucrătorii vamali,

organele de poliţie şi unii specialişti asupra : persoanelor, bagajelor, mijloacelor de

transport.

Din experienţa lucrătorilor vamali, chiar simple discuţii cu cei care trec frontiera,

purtate cu abilitate, pot oferi indicii asupra unui posibil trafic.

Pentru depistarea traficanţilor se apelează şi la ceea ce se numeşte „urmărirea

zborurilor sensibile”, adică a acelora despre care se deţin informaţii că sunt folosite

pentru transportul unor produse şi substanţe stupefiante, ascunse în diferite locuri în

aeronave.

În această situaţie, controlul se va efectua atât asupra călătorilor, personalului

navigant şi a bagajelor acestora, cât şi asupra aeronavei. Se vor verifica toate locurile

posibile de ascundere a stupefiantelor, folosindu-se specialişti care cunosc caracteristicile

tehnice de construcţie ale aeronavei.

O altă metodă folosită de către poliţişti o constituie „livrarea controlată”, în care

drogurile sunt lăsate intenţionat să treacă prin filtrele organelor de control, pentru ca prin

urmărirea persoanelor care le transportă să se ajungă în final la marii traficanţi, la reţelele

şi filierele organizate de aceştia.

20 Constantin Pletea, Vasile Berche$an, "Tratat de metodica criminalistica" Ed. Carpati, Craiova, 1994 , p. 284 §i urm. "Drogurile si traficanfii de droguri" Ed. Paralela 45, Pitejti, 1997, p.90 ?i urm.

3.1.2. Metode tehnico-ştiintifice de depistare

Page 22: trafic de droguri

Drogurile şi, implicit, traficanţii pot fi descoperiţi cu ajutorul câinelui detector de

droguri. Aceşti câini sunt folosiţi în prezent în aeroporturi, staţii de cale ferată, porturi,

puncte de trecere a frontierei, pe autostrăzi şi sunt puşi să caute prin autovehicule, trenuri,

printre mărfuri şi bagaje de toate felurile, în magazii, case, vapoare, etc. 21

Mirosul câinelui se apreciază a fi de 100 de milioane de ori mai puternic şi mai

subtil decât al omului. Astfel s-au constatat următoarele :

câinii simt mirosul unor substanţe care pentru om nu au miros (chinina, soluţiile

diluate de acid clorhidric sau de acid sulfuric, etc.;

mirosurile de substanţe organice (urina, sângele, părul) sunt percepute de câine în

diluţii foarte mari şi indicate după specific (un câine simte mirosul unei picături

de sânge diluată în 5 litri de apă;

deosebesc între ele mirosuri care pentru om sunt la fel (de exemplu deosebesc

aldehida benzoică de nitrobenzol – care pentru om au acelaşi miros, de migdale

amare;

câinele poate percepe mirosuri care în condiţii normale de viaţă nu au pentru el

nici o importanţă, precum parfumul florilor, parfumul de iodoform, etc., dar dacă i

se cere, le sesizează uşor chiar dacă sunt în diluţii foarte mari;

acizii şi în special acizii graşi sunt foarte bine percepuţi de câine (şi tocmai aceştia

sunt constituenţii transpiraţiei omului sau animalelor pe care câinii îi miros pe

urmele lăsate pe sol).

Cu ajutorul câinilor de serviciu, care au fost dresaţi pentru depistarea

stupefiantelor, nu se pot descoperi decât acelea dintre ele care au miros - opiul şi derivaţii

acestuia.

Pentru dresajul unui câine care să depisteze stupefiantele ascunse în orice condiţii

de mediu este necesar un timp de 6 luni. În urma unei astfel de activităţi de descoperire a

stupefiantelor, unii câini devin ei înşişi dependenţi de droguri, căutând în permanenţă

stupefiante, până şi în padocurile lor.Pentru depistarea stupefiantelor sunt folosite

dispozitive cu raze X, mai ales pentru controlul bagajelor greu accesibile, ca şi aparatura

de examinare neutronică.21 Stelian Turlea, op. cit, p .169

Page 23: trafic de droguri

Pentru interceptarea transporturilor clandestine se foloseşte tehnica avansată cum ar fi

radare, nave rapide, avioane AWACS (radare cu rază foarte mare de scanare) şi sateliţi.

Sateliţii sunt folosiţi şi pentru depistarea culturilor clandestine.

3.1.3 Identificarea toxicomanilor

Pentru identificarea toxicomanilor în mod operativ, până la efectuarea unor

investigaţii medico-legale, trebuie cunoscute următoarele aspecte :

a) când se apropie momentul injectării sau ingerării, deci nevoia de drog, la

toxicomani apar simptome ca lacrimări, curgeri nazale, dureri, mâncărimi, căscături, stări

de teamă, transpiraţii, frisoane, dilatarea pupilei, irascibilitate, agitaţie, nervozitate;

b) toxicomanii aflaţi sub influenţa stupefiantelor sunt somnolenţi, apatici, puţin

comunicativi, privesc în gol şi se izolează pentru a gusta plăcerea stupefiantului;

c) obiectele aflate în preajma drogatului (pipe cu care s-a fumat, resturi de ţigări,

fiole) sau mirosurile specifice îi pot trăda pe cei care au consumat stupefiante;

d) urmele lăsate de instrumentele de adminstrare (înţepături, cruste, cicatrici) pe

membrele superioare sau inferioare sunt indicii că este vorba de toxicomani.

Identificarea toxicomanilor este posibilă şi pe baza registrelor aflate la proprietarii

de farmacii şi angajaţii acestora; reţetele cu timbru sec onorate de policlinici, spitale şi

farmacii, în care, pentru aceeaşi persoană, sunt trecute, la intervale de timp scurte,

diagnostice diferite; carnetele de evidenţă a reţetelor cu timbru sec distribuite medicilor,

care pot duce la descoperirea unor fictivităţi şi falsuri sau prescrieri de stupefiante, fără a

fi necesar. Aceste nereguli pot fi depistate prin verificarea pe teren a datelor înscrise în

carnetele respective.

Condicile de la camerele de gardă conferă indicii despre persoanele de serviciu în

ale căror schimburi consumul a fost mai mare, depistându-se „bolnavii” ce frecventează

aceste locuri pentru a li se administra stupefiante, iar evidenţele de la unităţile de

intervenţie şi salvare ajută la identificarea persoanelor care solicită mai des intervenţia

salvării, acuzând dureri acute, urmărind să li să administreze stupefiante.

Page 24: trafic de droguri

3.2 Metodologia investigarii propriu-zise a traficului de stupefiante 3.2.1 Modalitati de documentare pentru inceperea urmaririi penale

Activitatea de documentare presupune obtinerea unor informatii, date referitoare la fapta savârsita si autorul ei. Pe baza acestora, organele competente decid daca este sau nu cazul sa dispuna începerea urmaririi penale. În functie de locul si modul de operare, se poate recurge la urmatoarele mijloace de proba:

A. În cazul traficantilor depistati la punctele de frontiera, la intrarea sau la iesirea din tara cu stupefiante asupra lor :

a) Procese verbale încheiate de vamesi sau cadre ale politiei de frontiera, în care trebuie sa se precizeze cu exactitate persoanele asupra carora s-au gasit substante stupefiante, locurile unde au fost ascunse acestea, sortimentele sau cantitatile, forma de ambalare si prezentare, metode de ascundere precum si alte amanunte referitoare la acestea;

b) Rapoartele de constatare tehnico-criminalistica sau buletinele de analiza din care sa rezulte ca substantele sau produsele în cauza sunt ori contin stupefiante;

c) Informatii desprinse din declaratiile date de alte persoane audiate sau de complici ai acestora;

d) Fotografii judiciare operative efectuate cu ocazia controlului sau perchezitiei corporale;

e) Obiecte sau înscrisuri gasite asupra persoanelor implicate în traficul cu stupefiante, ori în mijlocul de transport, care au legatura cu stupefiantul gasit, ce se ridica potrivit art.96 – 99 din Codul de procedura penala.

Asa cum o dovedeste practica, de multe ori, unele înscrisuri, cum ar fi notele de plata a cazarii la hoteluri, chitantele de achitare a convorbirilor telefonice, diverse adrese, fotografii, vizele de pe pasapoarte pot contribui la dovedirea vinovatiei suspectilor.

B.În cazul traficantilor depistati în interiorul tarii noastre :

a) Procesele verbale de prindere în flagrant cu substante stupefiante asupra lor ori în momentul vânzarii–cumpararii, care trebuie sa îndeplineasca toate conditiile prevazute de art.91 din Codul de procedura penala;

Page 25: trafic de droguri

b) Fotografii operative efectuate cu ocazia prinderii în flagrant în care vor fi prezentate stupefiantele gasite, locurile de ascundere, mijloacele folosite, persoanele implicate, locurile în care s-au savârsit faptele;

c) Date furnizate de martori oculari, la care se adauga obiecte si înscrisuri pe care traficantii le au asupra lor.

C. În cazul persoanelor depistate ca sustrag stupefiante din spitale :

Procesele verbale de prindere în flagrant; prinderea în flagrant trebuie realizata în momentul în care stupefiantele sunt sustrase sau predate unor solicitanti pentru a se putea dovedi ca substantele în cauza au fost sustrase cu intentia de a fi folosite de catre toxicomani si nu în scopuri medicale.

D.În cazul prescrierii de droguri prin retete cu timbru sec, fara a fi necesar :

a) Retetele cu timbru sec în baza carora s-au eliberat stupefiante, precum si caietele cu evidenta retetelor cu timbru sec aflate asupra medicilor, daca în ele au fost trecute numele unor persoane iar în retete ale altora;

b) Procesele verbale de constatare ce atesta ca persoanele pentru care s-au prescris stupefiantele nu exista în realitate sau copiile dupa actele de deces, atunci când, la data prescrierii retetelor, persoanele pe numele carora s-au eliberat erau decedate;

c) Actele de expertiza medicala întocmit 20520o1415u e pentru persoanele carora li s-au prescris stupefiante, desi în realitate nu sufereau de afectiunile trecute pe reteta si nici nu necesitau un asemenea tratament;

d) Declaratiile unor persoane pentru care s-au prescris stupefiante, fara ca ele sa cunoasca acest fapt, din care sa rezulte ca nu au primit retetele sau substantele în cauza si ca nici nu li s-au facut asemenea injectii.

        E. În cazul substantelor abandonate sau ascunse:

Sunt situatii când produsele si substantele stupefiante pot fi gasite abandonate, în raza unor puncte de frontiera, camere de hotel, în locuri de depozitare a bagajelor, toalete, sali de masa si alte locuri de acces public.Astfel de situatii apar când persoanele implicate în traficul de stupefiante au sesizat intensificarea controlului ori si-au dat seama ca sunt urmarite. Produsele si substantele trebuie sa fie ridicate cu grija, ambalate în mod corespunzator si predate specialistilor în vederea descoperirii amprentelor sau a oricaror alte urme ce pot contribui la identificarea sau prinderea detinatorilor.

Page 26: trafic de droguri

3.2.2 Particularitati ale cercetarii la fata locului

Pentru descoperirea si ridicarea mijloacelor materiale de proba, un rol important il are

cercetarea la locul savarsirii infractiunii.In cercetarea la fata locului se vor folosi:

a) truse cu reactivi pentru testarea stupefiantelor;

b) sonda de control (periscop) pentru verificarea locurilor greu accesibile din autovehicule;

c) aparatura necesara radiografierii unor obiecte in care sunt ascunse stupefiante.

In faza statica a cercetarii la fata locului   se va insista asupra urmatoarelor aspecte: luarea masurilor de prevenire a intoxicatiilor cu stupefiante si de salvare a eventualelor victime; fotografierea sau filmarea stupefiantelor, a locurilor unde au fost ascunse; descoperirea obiectelor corp delict si a urmelor vizibile; efectuarea perchezitiei corporale asupra persoanelor implicate s.a.In faza dinamica a cercetarii la fata locului, se vor intreprinde urmatoarele: examinarea amanuntita de catre medic a persoanelor suspecte ca sunt sub influenta stupefiantelor, in vederea recoltarii probelor de sange si urina si a luarii masurilor medicale ce se impun; precum si examinarea imbracamintei, a bagajelor; etc.3.2.3 Realizarea flagrantului in cazul infractiunilor la regimul produselor §i substantelor stupefianteConstatarea infractiunii flagrante prezinta importanta sub dublu aspect : pe de o parte, duce la Tmpiedicarea consumarii activitatii ilicite, iar pe de alta parte, prin descoperirea infractiunilor comise, se realizeaza tragerea la raspundere penala a faptuitorilor, la un moment cat mai apropiat de eel al comiterii faptei22.3.2.3.1 Pregatirea constatarii infractiunii flagrantePrintre activitatile pregatitoare sau preliminare constatarii infractiunii flagrante se inscriu:a) Stabilirea oportunitatii §i necesitatii constatarii infractiunii flagrante. Tn luarea hotararii privind necesitatea constatarii infractiunii, organul de urmarire penala trebuie sa procedeze la analiza temeinica a fiecarui caz Tn parte. Astfel, Tn unele situatii, organele de urmarire pot proceda la o „supraveghere" a traficului de droguri (a§a-zisa „livrare controlata"), care are ca scop depistarea §i destramarea retelelor de traficanti, descoperirea mijloacelor §i metodelor folosite, a modurilor de operare etc. Tn aceste situatii, se apreciaza, de exemplu, ca mai mare valoare are descoperirea unor reteie de traficanti decat prinderea unui singur traficant.

22 Em. Stancu , Constantin Aioanitoaiei $i altii, "Tactica criminalistica" , serviciul edictorial §i cinematografic al Ministerului de Interne , 1992 , p. 257-

Page 27: trafic de droguri

b) Obtinerea de date referitoare la faptuitor §i activitatea sa infractionala.Cunoscand unele date despre persoanele implicate in traficul de stupefiante §i despre activitatile pe care acestea le desfa§oara, organele de urmarire au posibilitate sa stabiieasca modalitatile concrete ?n care trebuie sa se actioneze pentru constatarea infractiunii flagrante. Intereseaza nationalitatea, cetatenia, domiciliul sau resedinta,persoanele din anturaj, antecedente penale, metode, mijloace si moduri deoperare folosite, locurile din care procura stupefiante etc.c) Pregatirea mijloacelor tehnice criminalistice. Tn cazul infractiunilor Tn discutie, echipa trebuie sa fie dotata cu trusa pentru testarea stupefiantelor, cu dispozitive pentru relevari de aer din diverse locuri, cu aparate de fotografiat si video.d) Stabilirea momentului §i a modului de actiune. Tn cazul infractiunii de trafic de stupefiante, momentul actiunii trebuie fixat Tn perioada producerii, detinerii sau altor operatiuni privind circulatia produselor ori substantelor stupefiante sau toxice, Tn timpul cultivarii Tn scop de prelucrare a plantelor care contin astfel de substante sau Tn timpul experimentarii produselor sau substantelor toxice. Stabilirii modului de actiune §i a momentului interventiei trebuie sa li se acorde o atentie deosebita.e) Stabilirea martorilor asistenti. Ace§tia trebuie ale§i Tnainte de a se trece la surprinderea faptuitorului cu substante stupefiante asupra sa, pentru a li se asigura posibilitatea sa observe atat activitatile desfa§urate de catre el, cat §i modul de actiune §i constatarile organului de cercetare penala. La alegerea martorilor asistenti trebuie sa se tina seama de conditiile legale care trebuie sa le Tndeplineasca ace§tia.3.2.3.2 Realizarea efectiva a prinderii in flagrantAceasta presupune :a) Identificarea martorilor oculari. Prin identificarea §i ascultarea martorilor oculari se asigura posibilitatea obtinerii §i altor probe decat cele ce se constata nemijlocit, cu referire la activitatile desfa§urate de catre persoanele implicate in traficul de droguri, Tnaintea sosirii organelor de constatare, persoanele care le-au ajutat, locurile unde au fost ascunse ori aruncate produsele §i subtantele toxice sau stupefiante, mijloacele folosite.De foarte multe ori, in scopul realizarii operative a activitatilor propuse,organele de urmarire penala trebuie sa apeleze la concursul unor persoane debuna credinta aflate la locul faptei.b)Stabilirea activitatii ilicite desfa§urate Tn momentul constatarii. La infractiunile pe care le analizam, activitatile ilicite pot consta Tn producerea, detinerea sau orice operatie privind circulatia produselor stupefiante sau toxice, cultivarea Tn scop de prelucrare a plantelor ce contin astfel de substante, ori experimentarea produselor sau substantelor toxice, daca toate acestea se desfa§oara fara drept.

Page 28: trafic de droguri

c) Declinarea calitatii organului judiciar §i luarea masurilor pentru Tntreruperea activitatii ilicite. Tn momentul interventiei, organul de urmarire penala trebuie sa-§i prezinte calitatea §i sa indice unitatea din care face parte, aratand actul doveditor Tn acest sens, Tn mod deosebit Tn cazurile cand cei ce actioneaza sunt Tmbracati Tn tinuta civila. Dupa prezentarea calitatii, organul de urmarire penala trebuie sa ia toate masurile necesare pentru Tncetarea activitatii ilicite, Tn acest scop apeland §i la sprijinul persoanelor de buna-credinta care se afla la locul faptei.d) Acordarea primului ajutor persoanelor intoxicate. Aceasta activitate poate avea loc Tn cazul unor persoane aflate Tn stare grava datorita supradozelor consumate, situatie Tn care se impune internarea imediata. Atunci cand exista date §i informatii despre persoanele care consuma stupefiante, cu ocazia realizarii flagrantului, este necesar cadin echipa sa faca parte §i un medic specialist. Tnainte de a fi transportata la spital, Tn raport cu starea ei, persoana Tn cauza trebuie sa fie identificata, facandu-se mentiune despre aceasta si despre masurile luate, Tn procesul verbal.e) Identificarea faptuitorului. Autorul faptei trebuie sa fie identificat pe baza actelor de identitate care le are asupra sa, retinandu-se numele, prenumele, numele §i prenumele parintilor, data §i locul na§terii, seria, numarul §i unitatea de politie care a emis actul de identitate, domiciliul §i re§edinta acestuia.f) Efectuarea perchezitiei corporale. Perchezitia corporala prezinta o mare importanta, se efectueza cu prioritate si este obligatorie Tn toate cazurile. Tn aceste cazuri trebuie evitate, pe cat posibil, locurile aglomerate. Perchezitia se extinde si asupra bagajelor §i autoturismului Tn care se gase§te persoana respectiva. Tn aceste Tmprejurari, asupra faptuitorului pot fi gasite substante sau produse stupefiante sau toxice, tigari care contin plante stupefiante, bauturi Tn care s-au introdus astfel de substante, alimente folosite ca ascunzatori, dar §i diferite Tnscrisuri ca : note de plata a cazarii la hotel sau a diferitelor servicii prestate de acesta (telefon, televizor, spalat, calcat), harti pe care sunt Tnsemnate traseele de parcurs, agende cu nume de persoane, adrese, numere de telefon §i altele. In cazul in care exista indicii temeinice ca o persoana transports droguri ascunse Tn corpul sau, organul de urmarire penala dispune efectuarea unor examene medicale - Tn cazul ?n care exista consimtamantul scris al persoanei, Tn caz contrar, se va solicita autorizarea procurorului, care va mentiona §i unitatea medicala ce va efectua investigatiile medicale. g) Luarea masurilor cu privire la faptuitor §i la obiectele, valorile §i Tnscrisurile descoperite. Dupa efectuarea perchezitiei corporale, faptuitorului i se va asigura paza, aceasta avand dublu rol : pe de o parte, pentru a nu-i da posibilitatea sa dispara de la locul faptei, iar pe de alta parte, pentru a nu distruge eventualele mijloace materiale de proba. Obiectele purtatoare de urme (seringi, fiole, tigari prelucrate), raman asupra organelor de urmarire penala pentru a se dispune constatarile tehnico-§tiintificeexpertizele §i analizele de laborator necesare identificarii substantelor stupefiante.

Page 29: trafic de droguri

3.2.4 Efectuarea urmaririi penale propui-zise 3.2.4.1 Efectuarea percheziţiilor

Percheziţia se constituie într-o activitate cu pondere deosebită în instrumentarea

cauzelor penale ce au ca obiect traficul de stupefiante. Aproape că nu există cauză penală

în care să nu se impună efectuarea acestei activităţi de urmărire penală şi de tactică

criminalistică pentru descoperirea produselor sau substanţelor toxice ori stupefiante.

Percheziţia trebuie făcută numai cu autorizaţia procurorului, excepţie făcând cazurile când ea este urmarea constatării în flagrant a infracţiunii. În al doilea rând, dacă se ajunge la concluzia că efectuarea percheziţiei este necesară şi oportună, aceasta trebuie făcută cu maximă operativitate, orice întârziere având drept consecinţă pierderea momentului prielnic, ratarea elementului surpriză. Momentul efectuarii perchezitiilor trebuie ales cu multa grija, acestea se efectueaza, de regula, atunci cand cercetarile ajung Tn stadiul Tn care exista convingerea ca se vor putea obtine maximum de probe23.Cunoaşterea persoanei ce urmează a fi percheziţionată are o semnificaţie cu totul aparte.

Obţinerea unor date privitoare la modul de viaţă, locurile pe care le frecventează

persoanele în compania cărora este semnalată, pasiuni, vicii, devin obligatorii. În cazul în

care cel care va fi percheziţionat este cetăţean străin, este necesară verificarea faptului

dacă acesta este dat în urmărire, dacă a mai săvârşit fapte de acest gen pe teritoriul altor

state, data intrării în ţară şi punctul de frontieră pe unde a intrat pe teritoriul naţional,

mijlocul de transport folosit, itinerariul urmat şi persoanele pe care le-a contactat de la

intrarea în Romania.

Practica judicară recomandă ca momentul ales pentru declanşarea acţiunii să fie

situat în acea fază a cercetărilor când există certitudinea că se vor obţine maximum de

probe. Scopul perchezitiei vizează următoarele :

descoperirea de produse sau substanţe stupefiante;

descoperirea de instalaţii, aparatură, folosite pentru producerea, condiţionarea,

experimentarea drogurilor;

descoperirea de materii prime ori produşi intermediari, inclusiv de substanţe folosite

la producerea şi rafinarea stupefiantelor;

prinderea unor traficanţi care se ascund;

23 C. Suciu "Criminalistica" Ed. Didactica §i Pedagogica , Buc., p.560„Particularitati metodologice privind investigafia criminalistica a infractiunilor din domeniul traficului destupefiante"

Page 30: trafic de droguri

identificarea unor înscrisuri privitoare la modul de procurare a drogurilor, provenienţa

acestora;

descoperirea unor bunuri obţinute în urma valorificării produselor sau substanţelor

stupefiante;

descoperirea altor bunuri deţinute contrar dispoziţiilor legale în vigoare : arme,

materii explozive, monede falsificate;

Ca urmare a percheziţiei se încheie un proces verbal care va cuprinde următoarele :

data şi locul întocmirii;

calitatea, numele, prenumele şi unitatea din care fac parte membrii echipei de

cercetare;

baza legală a percheziţiei, numărul şi data emiterii autorizaţiei şi parchetul care a

eliberat-o;

datele de identificare ale martorilor asistenţi;

constatările făcute la faţa locului, amplasarea locului unde s-a săvârşit infracţiunea,

identificarea făptuitorilor, activitatea desfăşurată de aceştia, măsurile luate pentru

întreruperea activităţii ilicite;

urmele descoperite, fixate, ridicate şi ambalate;

persoanele găsite la locul percheziţiei şi calitatea lor faţă de proprietarul imobilului

sau cel care foloseşte locuinţa respectivă;

menţiunea despre faptul că toate produsele, substanţele şi obiectele descoperite au

fost prezentate percheziţionatului şi persoanelor prezente, primul semnându-le spre

neschimbare după ce au fost etichetate şi sigilate;

explicaţiile făptuitorului cu privire la natura produselor şi la provenienţa acestora;

menţiunea despre efectuarea fotografiilor judiciare;

ora începerii şi a terminării cercetării;

observaţiile martorilor şi obiecţiile făptuitorilor;

numărul de exemplare în care s-a întocmit procesul verbal şi destinaţia acestora

3.2.4.2 Examinarea Tnscrisurilor

Page 31: trafic de droguri

Ridicarea de obiecte si înscrisuri poate avea loc cu ocazia efectuarii perchezitiei dar si ca activitate de sine-statatoare. În conformitate cu prevederile legale, orice unitate a unei organizatii publice sau orice persoana în posesia careia se afla un obiect sau un înscris ce poate servi ca mijloc de proba este obligata sa se prezinte si sa-l predea organului de urmarire penala – sau instantei de judecata – la cererea acestora. Asadar, ridicarea de obiecte sau înscrisuri se efectueaza atunci când se cunosc obiectele si înscrisurile care prezinta valoare pentru cauza, se detin date si informatii despre persoanele – fizice ori juridice – care le detin, precum si locurile unde se afla.

În cercetarea infractiunii de trafic de stupefiante – indiferent de modalitatile normative de savârsire se ivesc deseori situatii când, pentru lamurirea unor împrejurari ale cauzei, este necesara ridicarea unor obiecte si înscrisuri ce au legatura fie cu actiunile de producere, conditionare sau experimentare a drogurilor, fie cu operatiunile privind circulatia acestora, cultivarea plantelor ce contin stupefiante, în scop de prelucrare, ori de prescriere de catre medic, fara a fi necesar, a unor asemenea produse sau substante.Ca exemplu mentionam câteva din înscrisurile ce pot servi la aflarea adevarului :

·  retetele cu timbru sec în care sunt mentionate diagnostice ireale;

·  condicile de prescriptii medicale destinate exclusiv pentru stupefiante;

·  certificatele de deces ale persoanelor carora li s-au administrat stupefiante;

·  comenzile si facturile pentru produse si substante stupefiante ori toxice;

·  actele de însotire a transporturilor unor astfel de produse sau substante si ordinele de transport emise de conducerea unitatii;

·  documentatiile si buletinele de analiza în cazul pierderilor de stupefiante sau toxice;

·  evidenta toxicomanilor comunicata de unitatile sanitare;

În legatura cu obiectele supuse verificarii si ridicarii în vederea cercetarilor, în categoria acestora se includ, în afara produselor sau substantelor stupefiante ori toxice ce constituie obiectul traficului ilicit, lucrurile care au servit sau care au fost destinate sa serveasca la comiterea faptelor – daca apartin infractorului (de exemplu notele de plata a cazarii la hotel sau de achitare a convorbirilor telefonice, agende de telefon, schite, harti cu diferite însemne, corespondenta) –, bunurile care au fost date pentru a determina savârsirea infractiunii sau pentru a rasplati pe infractor, lucrurile dobândite în mod vadit prin savârsirea traficului, s.a.

Page 32: trafic de droguri

Înscrisurile gasite cu ocazia perchezitiei corporale si domiciliare, cele ridicate la cercetarea la fata locului, din mijloacele de transport, colete, vor fi expuse unor examinari criminalistice minutioase, deoarece ele pot constitui mijloace materiale de proba în dovedirea vinovatiei uneia sau a mai multor persoane.

3.2.4.3 Dispunerea de constatari tehnico-stiintifice si expertise

În cazul infracţiunii de trafic de stupefiante, pentru documentarea activităţii ilicite şi pentru valorificarea ştiinţifică a urmelor şi mijloacelor materiale de probă, constatările tehnico-ştiintifice, medico-legale şi expertizele capătă o importanţă majoră, de rezultatul acestora depinzând dovedirea existenţei faptei, implicit a vinovăţiei.

În plan teoretic, pentru dovedirea activităţii de trafic de stupefiante poate fi

dispusă orice constatare tehnico-ştiintifică sau expertiză criminalistică, în raport cu natura

urmelor descoperite cu prilejul desfăşurării diverselor activităţi de urmărire penală :

cercetarea la faţa locului, constatarea infracţiunii flagrante, percheziţia, ridicarea de

obiecte şi înscrisuri, ş.a.

Specifice în cazul infracţiunii de trafic de stupefiante, indiferent de modalităţile

normative sau faptice de comitere, sunt următoarele genuri de constatări tehnico-

ştiinţifice sau expertize :

a) Constatarea tehnico-ştiinţifică sau expertiza toxicologică, având drept finalitate

stabilirea naturii produsului ori a substanţei descoperite asupra făptuitorului (dacă

substanţa ori produsul în cauză face parte din categoria stupefiantelor – toxicelor – în

înţelesul legii, sau are în compoziţie stupefiante din rândul celor puse sub control

internaţional).

Identificarea urmelor de substanţe stupefiante se bazează pe punerea în evidenţă a

caracteristicilor calitative proprii fiecărui stupefiant (stare de agregare, formă de

cristalizare, punct de topire, structură moleculară, comportare faţă de reactivii specifici,

proprietăţi biochimice), care se păstrează neschimbate, indiferent de conjunctura

existentă în momentul folosirii lor ca mijloc al comiterii infracţiunii.

Unele substanţe stupefiante, după pătrunderea în organism, suferă o serie de

transformări (prin metabolizare) din care pot rezulta compuşi netoxici. Evidenţierea

acestora în produsele biologice poate constitui o dovadă a existenţei iniţiale în organism a

stupefiantului de la care provin.

Page 33: trafic de droguri

Evidenţierea proprietăţilor stupefiantelor se face prin folosirea de metode fizico-

chimice obiective, rezultatele obţinute fiind comparate cu caracteristicile substanţelor

menţionate în cataloage sau în lucrări de specialitate.

Deoarece raportul de constatare tehnico-ştiinţifică sau de expertiză constituie

mijloc de probă în procesul penal, sarcina identificării cu certitudine a stupefiantelor şi

toxicelor revine, în exclusivitate, specialiştilor din laboratoarele de profil.

În cazuri urgente, organele judiciare care intră în posesia unor substanţe suspecte

a fi stupefiante sau a conţine asemenea substanţe, pot proceda la o primă identificare,

utilizând în acest scop trusa cu reactivi sau trusa de detecţie rapidă a stupefiantelor,

concepută de specialiştii români.

În rezoluţia motivată prin care se dispune efectuarea constatării tehnico-ştiinţifice

sau a expertizei toxicologice, specialiştii vor fi solicitaţi să răspundă, după caz, la

următoarele întrebări : dacă substanţa este stupefiant, în caz afirmativ, despre ce substanţă

este vorba, care este concentraţia în substanţă activă şi puritatea, gradul de umiditate al

plantelor din care s-au extras stupefiantele, dacă acestea au fost sau nu falsificate şi care

este greutatea acestora.

Analizele de laborator trebuie să ajute şi la descoperirea originii stupefiantelor,

precizând dacă sunt sustrase dintr-o fabrică, provin din surse ilicite, au aceeaşi

compoziţie chimică, descoperire ce se realizează prin examinarea comparativă a

eşantionului de probă cu substanţele incriminate. Specialistul sau expertul toxicolog

poate formula următoarele concluzii24:

( cert pozitivă. De exemplu : „substanţa supusă examinării este haşiş”;

( cert negativă. De exemplu : „substanţa supusă examinării nu e stupefiant”;

( de probabilitate.De exemplu :„substanţa supusă examinării e probabil opiu”;

24 Ion Giorgescu §i altii "Tratatpractice de criminalistica" vol III, Iucrare editata de M.I., Buc.1980,p.528

Page 34: trafic de droguri

de imposibilitate. De exemplu : „nu se poate stabili dacă substanţa supusă

examinării este stupefiant”.

Metodele cele mai moderne folosite în acest scop sunt cele cromatografice,

respectiv cromatografia în faza gazoasă prin care produşii constituienţi sunt separaţi şi

aduşi în stare de puritate maximă, urmând analiza prin spectrometrie de masă pentru

identificarea substanţelor.

Pentru identificarea stupefiantelor şi a altor toxice sunt folosite gazcromatografe

portabile, capabile să depisteze aceste substanţe chiar şi în atmosfera unei camere în care

există asemenea substanţe, fiind suficientă o cantitate de produs extrem de redusă.

b) Constatarea tehnico-ştiinţifică sau expertiza fizico-chimică

Acest gen de constatare tehnică sau expertiză se dispune pentru stabilirea unor

urme de substanţe ori produse stupefiante pe obiectele găsite asupra unor persoane, cum

ar fi : pipe, seringi, pahare, linguriţe, etc.

c) Constatarea tehnico-ştiinţifică sau expertiza dactiloscopică

Necesitatea dispunerii unei asemenea constatări sau expertize poate apărea în

situaţia în care pe diferite ambalaje ale stupefiantelor ori pe înscrisurile descoperite sunt

relevate, fixate şi ridicate urme papilare, iar persoanele asupra cărora au fost găsite neagă

fie că au cunoscut conţinutul ambalajelor, fie că au manipulat drogurile. În astfel de

situaţii, de regulă, specialiştii vor fi solicitaţi să se pronunţe dacă urma în litigiu şi

impresiunea model de comparaţie au fost sau nu create de aceeaşi persoană; alteori

specialistului i se prezintă numai urma sau obiectul în litigiu.

d) Constatarea tehnico-ştiinţifică sau expertiza grafică şi tehnică a documentelor

În timpul examinării înscrisurilor, pe lângă identificarea scriptorului sau a maşinii

de scris la care au fost dactilografiate textele în litigiu, specialiştilor li se va cere să

stabilească autenticitatea şi vechimea înscrisurilor, materialul din care este confecţionat

suportul, materialele cu care au fost scrise textele în litigiu.

e) Constatarea tehnico-ştiinţifică sau expertiza medico-legală

Printre problemele pe care le poate elucida constatarea medico-legală amintim: dacă persoana supusă examinării este sau nu sub influenţa consumului de stupefiante, natura stupefiantului consumat, dacă decesul s-a datorat consumului de droguri, etc.

3.2.4.4 Metode de identificare a drogurilor

Page 35: trafic de droguri

De obicei drogurile au Tn compozitie ingrediente de drog active de origine sj identitate

necunoscuta, precum §i aditivi cum ar fi zaharul sau chimina.

Testele de rutina folosite de specialist Tn identificare drogurilor sunt : testele de culoare,

testele micro-cristaline, cromatografia, spectrofotometria, spectrometria de masa25.

Testele de culoare. Multe droguri au un colorit caracteristic atunci cand intra Tn reactie

cu un agent chimic specific. Aceste teste sunt indicatorii utili ai prezen^ei drogurilor,

fiind de asemenea utilizate de investigatori Tn examinarea materialelor suspecte a contine

droguri. Tn mod curent sunt utilizate 5 teste de culoare :

• Marquis este reactivul Tn prezenta caruia heroina §i morfina, precum §i majoritatea

derivatilor opiului, se coloreaza Tn purpuriu, iar Tn prezenta amfetaminei §i a metal-

amfetaminei se coloreaza Tn orange-brun.

• Dillie-koppanyi este un reactiv valoros Tn testarea barbituricelor, Tn prezenta caruia

acestea se coloreaza Tn albastru violet.

• Duquenois-levine se foloseste Tn testarea marihuanei, prezenta drogului fiind

evidentiata de o culoare purpurie.

• Van Urk este acel reactiv ce capata culoarea albastru-purpuriu Tn prezenta LSD-ului.

• Scott este testul de culoare utilizat pentru a pune ?n evidenta cocaina.

Testele microcristaline reprezinta o tehnica mult mai specifica decat testele color, o

picatura de reactiv adaugat unei cantitati mici de drog determinand o precipitare

cristalina. Forma si masura cristalelor examinate la microscop, prezinta caracteristicile

specifice fiecarui tip de drog.

Cromatografia pe strat subtire sj cromotografia de gaz sunt 2 tehnici de separare ce

pot fi folosite cu success Tn analiza drogurilor.

25 J.A. Siegel "Forensic identification of controlled substances "in Forensic Science Handbook vol II, Ed. EngleWood Cliffs, NY , Prentice Hall, 1998; "Handbook of workplace drug testing" Edited by Ray H.Liu, Bruce A.Goldberger ,AACC Press 1995 ; "Recommended methods for testing cannabis" ; manual for use by national narcotics laboratories , divison of narcotics drugs, NY , United Nation , 1987 ; James Wesley"Drug base : drug identification database, edited, by forensic laboratory, rockester ,NY, Wesmost Press , 1995

Page 36: trafic de droguri

Spectrofotometria. Absorbtia selectiva a luminii de catre droguri Tn zonele UV §i IR ale

spectrului electromagnetic, define§te spectrofotometria ca fiind o tehnica valoroasa Tn

caracterizarea drogurilor. Spectrul UV nu este concludent pentru o identificare pozitiva a

unui drog deoarece §i alte materiale pot produce un spectru asemanator. Spectrul IR este

unic pentru fiecare componenta a unei substante, reprezentand o amprenta a acestora.

Spectrometria de masa este considerata o tehinca valoroasa Tn analiza drogurilor, avand

Tn vedere u§urinta cu care se poate separa drogul propriu-zis de result substantelor ce pot

fi prezente Tn compozitia drogului amalgamat.

3.2.4.5 Ascultarea persoanelor implicate fn traficul de droguriTn sensul legii penale, toxicomanii nu sunt considerati infractori dar trebuie ascultati pentru a se obtine date cu privire la filierele de traficanti, surse de aprovizionare, locurile de comercializare, pretul de vanzare, etc.Tn interogarea traficantilor sau consumatorilor de stupefiante trebuie sa se stabileasca legaturile dintre sursele de aprovizionare §i destinatia stupefiantelor, urmarindu-se evaluare volumului traficului illicit de pe raza unei regiuni sau zone geografice.De Tndata ce, Tntr-un anumit loc, organele de politie sau vamale au descoperit un nou gen de ascunzatoare, o noua metoda de evitare a controlului, imediat traficantii T§i schimba metodele, tehnicile §i chiar ruta de pana atunci.Ascultarea cetatenilor straini implicati Tn traficul de stupefiante pe teritoriul Romaniei trebuie sa duca la elucidarea urmatoarelor aspecte : stabilirea tuturor legaturilor, procedeele folosite §i sarcinile fiecarei legaturi, sursele de aprovizionare §i date despre persoanele carora le trebuie predate stupefiantele.De asemenea, trebuie identificate :• Locurile de fabricare §i depozitare a stupefiantelor• Metodele, mijloacele si locurile de ascundere a stupefiantelor in vederea tranzitarii lor• Modul Tn care au reusit sa treaca neobservate prin mai multe puncte vamale, daca au sau nu legaturi Tn randul vamesilor §i mijloacele folosite pentru coruperea acestora• Eventualele transporturi anterioare ramase nedescoperite• Eventualele transporturi viitoare, date despre alti traficanti, metodele folosite pentru ascunderea stupefiantelor, mijloacele de transport ce vor fi utilizate §i traseele pe care le vor parcurge3.2.4.6 Bolile infectioase ca urmare a consumului de droguri si decesele urmate de catre acesta Potrivit Raportului Naţional privind Situaţia Drogurilor, publicat de Agenția Națională

Antidrog în noiembrie 2010, cele mai multe persoane debutează în consumul de droguri

între 15 și 19 ani. Substanțele pot fi ușor procurate din discoteci, baruri sau la petrecerile

cu prietenii, iar marijuana are o prevalență de-a lungul vieții adolescenților de 34,1%. În

anul 2009, la nivel național, aproape 1.000 de persoane au ajuns la spital în urma

consumului de droguri, fiind vorba de urgențe non-letale cauzate în mare parte de

Page 37: trafic de droguri

consumul de opiacee (258 de cazuri), urmat de cel al medicamentelor (hipnotice și

sedative – 95 de cazuri), al substanțelor etnobotanice (86) și al canabisului (46). În

primele șase luni ale anului 2010, balanța a fost înclinată în favoarea intoxicațiilor cu

substanțe etnobotanice (235 de cazuri din 934 de spitalizări).

În privința bolilor infecțioase asociate consumului de droguri, în 2009 s-a remarcat o

stabilizare pentru hepatita virală B și pentru hepatita virală C (cu valori peste media

europeană), dar și o creștere pentru HIV, chiar dacă valorile sunt sub media europeană.

Potrivit RHRN, consumatorii de droguri injectabile sunt cei mai expuși contactării sau

transmiterii unei infecții. Substanţele folosite preponderent pe cale injectabilă sunt

opioidele (fortralul, morfina, heroina), ketamina, cocaina şi amfetaminele. Infecțiile se

datorează impurităţii drogurilor disponibile pe piaţa neagră, injectării frecvente şi

incorecte, refolosirii seringilor sau folosirii lor în comun. Uneori, serviciile impun praguri

înalte de selectivitate sau îndeamnă la abstinenţă obligatorie, îndepărtând astfel

consumatorii activi, care sunt cel mai important vehicul de transmitere a infecţiilor

sanguine, în primul rând HIV şi virusul hepatitei C. Experienţa altor ţări arată că aceste

epidemii se pot extinde la 80-90% dintre consumatorii de droguri injectabile dintr-un oraș

la doar câţiva ani de la apariţie.

În ceea ce privește decesele asociate consumului de droguri, în anul 2009 s-au înregistrat

32 de cazuri, vârsta medie a persoanelor decedate fiind de 27,40 de ani. Cauzele morților

au fost: 7 cazuri de intoxicaţie cu opiacee, 20 de cazuri de intoxicaţie cu opiacee

combinate cu alte substanțe, 2 cazuri de intoxicaţie cu benzodiazepine, 2 cazuri de

intoxicaţie cu ketamină şi 1 caz de intoxicaţie cu diazepine cu lidocaină.

3.3 Piata drogurilor §i infractiunile la regimul drogurilorTn anul 2005, au fost constatate 2305 infractiuni la Legea nr.143/2000 privind combaterea traficului §i consumului ilicit de droguri. Dintre aceste infractiuni, 55,8% au fost cazuri de vanzare, distribute, cumparare, detinere de droguri, iar 41,5% au fost cazuri de cumparare §i detinere de droguri Tn scop personal.Fata de datele din anul 2004, numarul infractiunilor la regimul drogurilor a crescut cu 6%. Romania este o tara de tranzit pentru heroina traficata in Asia de sud-est de-a lungul rutei Balcanice §i pentru alte rute de trafic a drogurilor sintetice traficate din vest, Tn special din Germania §i Olanda.Referitor la capturile de droguri din anul 2005, tendintele au variat, prezentand cre§teri ale capturilor de heroina §i cocaina (cantitatile de cocaina par a fi Tn continua cre§tere din 2001 pana Tn prezent), variatii Tn privinta cannabisului

Page 38: trafic de droguri

(planta/iarba/rezina) §i u§oare cre§teri ale capturilor de droguri sintetice dupa o scadere majora Tn ultimii ani.Cea mai mare captura de heroina a fost Tnregistrata Tn anul 2005. Au fost capturate 285,07 kg din care 249,605 Tntr-o singura actiune a politiei. Cantitatea de cocaina capturata Tn 2005 a fost de 109,74 kg, cu 85,14 kg mai mult decatTn 2004. Din cantitatea totala de cocaina capturata Tn 2005,101,4 kg (92,42%) au fost capturate Tntr-o singura actiune.Tn ceea ce prive§te drogurile sintetice, Tn anul 2005 au fost Tnregistrate capturi de amfetamina pulbere (5,957 kg) §i tablete (3701), MDMA (Ecstasy) §i derivati - 38,771 tablete §i 0.137 kg de pulbere. Nu s-a descoperit metamfetamina Tn capturile analizate.Fata de anii trecuti, Tn anul 2005, pretul mediu la nivelul strazii la principalele categorii de droguri a Tnregistrat anumite cre§teri, dar au existat §i droguri pentru care pretul a ramas constant la nivel national de-a lungul anului.Tn general, preturile de pe piata drogurilor din Romania au fost mai mari decat cele din UE, cu exceptia cocainei.


Recommended