Misterele apelor

- Mediul pelagic-Realizator: Nistor

Ioanaclasa a-XI-a A

CuprinsCuprins

1.1. Introducere in lumea apelorIntroducere in lumea apelor

2.2. Influienta omuluiInfluienta omului

3.3. Mediul litoral-scurta prezentareMediul litoral-scurta prezentare

4.4. Mediul pelagicMediul pelagic

5.5. Mediul abisal-scurta prezentareMediul abisal-scurta prezentare

6.6. Alte specii marineAlte specii marine

1.Introducere in 1.Introducere in lumea apelorlumea apelor

Bazinele oceanice acopera 71% din Bazinele oceanice acopera 71% din suprafata terestra; ele formeaza un mediu suprafata terestra; ele formeaza un mediu omogen in care se imbina trei componente omogen in care se imbina trei componente naturale: apa, relieful si vietuitoarele. Se naturale: apa, relieful si vietuitoarele. Se adaugaadauga,, pentru partea exterioara a invelisului de pentru partea exterioara a invelisului de apa, amestecul cu aerul, realizat prin valuri, apa, amestecul cu aerul, realizat prin valuri, curenti, apoi patrunderea luminii si, intr-o curenti, apoi patrunderea luminii si, intr-o masura diferita de la o regiune la alta, masura diferita de la o regiune la alta, interventia activitatilor antropice in zona litorala, interventia activitatilor antropice in zona litorala, platforma continentala (activitati portuare, platforma continentala (activitati portuare, exploatari de petrol si gaze) sau in lungul rutelor exploatari de petrol si gaze) sau in lungul rutelor navale.navale.

Oceanul este o intindere de apa care Oceanul este o intindere de apa care comunica cu oceanele vecine si care infuenteaza comunica cu oceanele vecine si care infuenteaza climatul uscatului. Daca continentele s-ar scufunda climatul uscatului. Daca continentele s-ar scufunda in oceane, apa acestora ar acoperi tot globul cu o in oceane, apa acestora ar acoperi tot globul cu o manta de 2.400 m. Masele de apa oceanica se manta de 2.400 m. Masele de apa oceanica se incalzesc si se racesc mai incet decat uscatul. incalzesc si se racesc mai incet decat uscatul. Consecintele sunt foarte importante : vanturile care Consecintele sunt foarte importante : vanturile care vin dinspre ocean sunt foarte racoroase atunci vin dinspre ocean sunt foarte racoroase atunci cand e cald, si blande atunci cand se face rece, ele cand e cald, si blande atunci cand se face rece, ele mai absorb radiatiile solare si afecteaza clima si mai absorb radiatiile solare si afecteaza clima si temperatura.temperatura.

Influienta omuluiInfluienta omului

Un loc aparte revine activitatilor Un loc aparte revine activitatilor economice si constructiilor din lungul economice si constructiilor din lungul tarmului,care de multe ori, produc tarmului,care de multe ori, produc modificari ale conditiilor de mediu, cu modificari ale conditiilor de mediu, cu consecinte in caracteristicile biomasei.Un rol consecinte in caracteristicile biomasei.Un rol nefast il au poluarea cu produse industriale nefast il au poluarea cu produse industriale (indeosebi cele rezultate din exploatarea si (indeosebi cele rezultate din exploatarea si prelucrarea petrolului),activitatile prelucrarea petrolului),activitatile portuare,deseurile si apele reziduale care portuare,deseurile si apele reziduale care ajung in apa marii.ajung in apa marii.

Poluare cu deseuri

Îngrăşămintele chimice cum ar fi fosfaţii şi nitraţii folosiţi în agricultură sunt vărsate în lacuri şi râuri. Acestea se combină cu fosfaţii şi nitraţii din apa menajeră şi măresc viteza de dezvoltare a algelor. Apa poate sa ajungă "sufocantă" din cauza algelor care sunt în descompunere şi care epuizează oxigenul din ea. Acest proces, numit eutrofizare, poate cauza moartea peştilor şi a altor forme de viaţă acvatice.

Exemplu:

La sfârşitul anilor '90 în apele dintre Golful Delaware şi Golful Mexic au murit mii de peşti din cauza dezvoltării unei forme toxice de alge numită Pfisteria piscicida..

Se crede că motivul pentru dezvoltarea acestei specii toxice de alge a fost saturarea cu apă a terenului agricol, excesul de apă ajungând în rauri şi apoi în mare, fosfaţii şi nitraţii ajutând dezvoltarea algelor. Inundaţiile duc pesticidele toxice şi deşeurile urbane şi industriale în lacuri şi râuri.

Mediul litoralMediul litoral

Se desfasoara, in general, pe Se desfasoara, in general, pe platforma continentala marina, pana la platforma continentala marina, pana la adancimea de 200m si este influentat, adancimea de 200m si este influentat, intr-o larga masura, de conditiile intr-o larga masura, de conditiile mediului ambiant si de dinamica apei. mediului ambiant si de dinamica apei. Relieful submarin caracterizat prin Relieful submarin caracterizat prin diferite biotopuri asigura dezvoltarea diferite biotopuri asigura dezvoltarea unei flore si faune strans legata de unei flore si faune strans legata de configuratia acestuia.configuratia acestuia.Astfel unele animale prefera relieful Astfel unele animale prefera relieful stancos, altele relieful nisipos sau malos.stancos, altele relieful nisipos sau malos.

Mediul litoral este impartit in trei etaje:Mediul litoral este impartit in trei etaje:a)a) Etajul supralitoral Etajul supralitoral – partea litorala acoperita– partea litorala acoperitaintamplator de apa, de catre valuri. Aici putemintamplator de apa, de catre valuri. Aici putemintalnii alge sau animale moarte de diferite specii.intalnii alge sau animale moarte de diferite specii.b) b) Etajul mediolitoral Etajul mediolitoral – este acoperit de apa doar in– este acoperit de apa doar intimpul fluxului mareic. Aici cresc cateva specii detimpul fluxului mareic. Aici cresc cateva specii dealge heliofite, unele gasteropode, lamelibranhiate,alge heliofite, unele gasteropode, lamelibranhiate,anelide, pesti etc.anelide, pesti etc.

c) c) Etajul infralitoral Etajul infralitoral – ocupa zona litorala propriuzi-– ocupa zona litorala propriuzi-sa, adica toata platforma continentala; are nume-sa, adica toata platforma continentala; are nume-roase alge verzi, brune si rosii,recife coraligene etc.roase alge verzi, brune si rosii,recife coraligene etc.

Scoici

Mangrove

Recife de corali

Mediul pelagicMediul pelagic

. . Se desfasoara in stratul de apa de la Se desfasoara in stratul de apa de la suprafata marilor si oceanelor in care patrunde suprafata marilor si oceanelor in care patrunde lumina;este bine oxigenat datorita valurilor si lumina;este bine oxigenat datorita valurilor si contine un numar mare de vietuitoare, care fie contine un numar mare de vietuitoare, care fie plutesc (fitoplancton, zooplancton), fie ca au o plutesc (fitoplancton, zooplancton), fie ca au o modalitate proprie de deplasare (nectonul). modalitate proprie de deplasare (nectonul).

a)Fitoplanctonula)Fitoplanctonul

Este format din numeroase organisme Este format din numeroase organisme vegetale, din care algele sunt cele mai vegetale, din care algele sunt cele mai frecvent intalnite. « Trichoalesmium frecvent intalnite. « Trichoalesmium erythraeum », o specie de alga albastra cu erythraeum », o specie de alga albastra cu pigmenti rosii, cu o larga raspandire in pigmenti rosii, cu o larga raspandire in Marea Rosie, iar « Nodularia spumigena », Marea Rosie, iar « Nodularia spumigena », tot o alga albastra care se afla in Marea tot o alga albastra care se afla in Marea Baltica, da apelor, prin numerosii ei Baltica, da apelor, prin numerosii ei indivizi, o coloratie cafeniu-verzuie. indivizi, o coloratie cafeniu-verzuie.

b)Zooplanctonul

Este format din animale foarte mici care plutesc la suprafata apei si care adesea constiutuie hrana pentru alte animale . Corpul lor este moale cu aspect gelatinos, de cele mai multe ori transparent. In componenta zooplanctonului intra protozoarele (foraminifere, globigerine, radiolari) si celenteratele (meduze ). De exemplu, la suprafata, plutesc peste 10.000 de indivizi la litru, la 100m, numarul lor scade la 2749 indivizi la litru de apa, iar la 1000m se intalnesc 90 de indivizi/litru de apa.

c)Nectonulc)Nectonul

Cuprinde, in special, animale capabile sa-si Cuprinde, in special, animale capabile sa-si procure singure hrana si care se pot apara de procure singure hrana si care se pot apara de dusmani. dusmani.

In general, fauna pelagica este extrem de In general, fauna pelagica este extrem de bogata si variata (cca. 25.000 specii de pesti, bogata si variata (cca. 25.000 specii de pesti, numeroase mamifere acvatice, moluste, numeroase mamifere acvatice, moluste, crustacei, broaste testoase etc) ce pot furniza crustacei, broaste testoase etc) ce pot furniza cantitati insemnate de materie prima pentru cantitati insemnate de materie prima pentru industria alimentara,asigurand in buna industria alimentara,asigurand in buna masura hrana necesara populatiei globului. masura hrana necesara populatiei globului.

Broasca testoasa de apa

Specii de pesti

Dintre numeroasele specii de pesti care populeaza Oceanul Planetar, le vom mentiona doar pe acelea care se caracterizeaza printr-o valoare ecnomica deosebita: clupeidele si scombridele, larg raspandite in oceanele din zona temperat-boreala, scrumbiile albastre scombridele uriase: tonul si palamida, apoi sardelele si hamsiile.

Tonul

Scrumbie albastra

Caracatita

Caracatita albastra

Meduza

Marsuinul

SalmonideleSalmonidele cuprind pesti solzosi care, cuprind pesti solzosi care, pentru reproducere, migreaza in apele dulci. Cel pentru reproducere, migreaza in apele dulci. Cel mai raspandit este somnul si somnul Keta, mai raspandit este somnul si somnul Keta, moruna si eglefinul. moruna si eglefinul.

SturioniiSturionii se afla raspanditi in Marea Neagra, se afla raspanditi in Marea Neagra, Marea Azov si Marea Caspica. Dintre acestia Marea Azov si Marea Caspica. Dintre acestia mentionam nisetrul, pastruga si morunul. mentionam nisetrul, pastruga si morunul. Sturionii au carnea cea mai gustoasa, iar icrele Sturionii au carnea cea mai gustoasa, iar icrele de morun si nisetru,din care se prepara caviarul, de morun si nisetru,din care se prepara caviarul, sunt dintre cele mai apreciate. sunt dintre cele mai apreciate.

Morunul

Pastruga

RechiniiRechinii alcatuiesc grupa pestilor alcatuiesc grupa pestilor rapitori si agresivi. Majoritatea speciilor rapitori si agresivi. Majoritatea speciilor sunt vivipare, si la maturitate ating lungimi sunt vivipare, si la maturitate ating lungimi de 2 pana la 12m. Rechinul urias ajunge la de 2 pana la 12m. Rechinul urias ajunge la o greutate de 8 tone si are o lungime de o greutate de 8 tone si are o lungime de 12 m. Alte specii au dimensiuni mai mici : 12 m. Alte specii au dimensiuni mai mici : rechinul ciocan, rechinul albastru, rechinul rechinul ciocan, rechinul albastru, rechinul pisica, rechinul vultur, rechinul vulpe .pisica, rechinul vultur, rechinul vulpe .

Rechinul

Marele rechin ciocan

Rechinul alb

PinnipedelePinnipedele alcatuiesc grupa alcatuiesc grupa carnivorelor marine si cuprind o specie carnivorelor marine si cuprind o specie importanta prin carnea si blana lor : ursul de importanta prin carnea si blana lor : ursul de mare, foca cu coama, morsa, vitelul de mare, mare, foca cu coama, morsa, vitelul de mare, leopardul de mare, foca cu creasta cea mai leopardul de mare, foca cu creasta cea mai mare din Oceanul Arctic si foca elefant. mare din Oceanul Arctic si foca elefant.

CetaceeleCetaceele sunt reprezentate sunt reprezentate prin balene : balena albastra care atinge 30m prin balene : balena albastra care atinge 30m si o greutate de 150 de tone, balena sudica, si o greutate de 150 de tone, balena sudica, saivalul, balena de Groenlanda, balena cu saivalul, balena de Groenlanda, balena cu cocoasa si balena cenusie californiana; cocoasa si balena cenusie californiana; delfini : delfinul comun,,delfinul brun sau delfini : delfinul comun,,delfinul brun sau porcul de mare, delfinul alb, norvalul si porcul de mare, delfinul alb, norvalul si casalotul si sirenidele care sunt mamifere casalotul si sirenidele care sunt mamifere marine ce se hranesc numai cu plante. marine ce se hranesc numai cu plante.

Foca cenusie

Balenele

Mediul abisalMediul abisal

. Ocupa cea mai mare parte din Oceanul . Ocupa cea mai mare parte din Oceanul Planetar,desfasurandu-se intre fundul bazinelor Planetar,desfasurandu-se intre fundul bazinelor si limita pana la care patrunde lumina.Este un si limita pana la care patrunde lumina.Este un mediu afotic,cu salinitate si presiune mediu afotic,cu salinitate si presiune ridicate,temperaturi tot mai scazute in raport cu ridicate,temperaturi tot mai scazute in raport cu adancimea, o biomasa caracterizata prin specii adancimea, o biomasa caracterizata prin specii putine. Deosebirile zonale sunt cauzate de putine. Deosebirile zonale sunt cauzate de valoarea temperaturii apei in stratul cuprins intre valoarea temperaturii apei in stratul cuprins intre -50m si -100m(de la 20-25 gr.C in zona -50m si -100m(de la 20-25 gr.C in zona tropicala,la -1 gr.C la altitudinile polare).tropicala,la -1 gr.C la altitudinile polare).

Datorita intunericului permanent, plantele Datorita intunericului permanent, plantele lipsesc cu desavarsire, iar cele mai multe lipsesc cu desavarsire, iar cele mai multe animale si-au pierdut vederea, dezvoltandu-si in animale si-au pierdut vederea, dezvoltandu-si in schimb organele tactile. Aceste animale sunt in schimb organele tactile. Aceste animale sunt in general incolore, rosii, albe sau negre. Modul de general incolore, rosii, albe sau negre. Modul de a se hrani al animalelor abisale este foarte a se hrani al animalelor abisale este foarte diferit, unele multumindu-se cu cadavre, altele diferit, unele multumindu-se cu cadavre, altele consuma dejectiile animalelor vii, iar unele se consuma dejectiile animalelor vii, iar unele se hranesc cu animale vii. hranesc cu animale vii.

In zona abisala multe animale marine au In zona abisala multe animale marine au bioluminescenta.bioluminescenta.

6.Alte specii marine6.Alte specii marine