1

S.C. „PROIECT” S.A. Proiect nr.6206/2005 TÂRGU MURES PUZ - Unirii etapa I+II

MEMORIU GENERAL

1. Introducere

1.1. Date de recunoas�tere a documentat�iei

Denumirea lucra�rii: PLAN URBANISTIC ZONAL zona rezident�iala� UNIRII, etapa I+II

Beneficiar: Prima�ria municipiului Târgu Mures�

Proiectantul lucra�rii: S.C. Proiect S.A. - Tg.Mures�, str.Tineretului nr.2

Subproiectant�i, colaboratori:

S.C. Rapidproiect S.r.l. Târgu Mures�

⇒ Compartimente proiectare: • S.C. Distrigaz Nord SA Tg.Mures� • S.C. Romtelecom SA Tg.Mures� • S.C. Electrica SA Tg.Mures�

Data: 2005

Planul urbanistic zonal - zona rezident�iala� Unirii, a fost întocmit în

baza temei de proiectare formulata� de beneficiarul lucra�rii (tema anexata� la

studiu) s�i care stabiles�te principalele cerint�e, precum s�i obiectivele ce se

intent�ioneaza� a fi atinse prin acest studiu.

2

1.2. Obiectul lucra�rii

Planul urbanistic zonal reprezinta� un instrument de gestionare a

interferent�elor activita�t�ii diferitelor colectivita�t�i, ce compun populat�ia unui

teritoriu s�i a nevoilor acestora.

Autoritatea locala�, care gestioneaza� nevoile comunita�t�ii în cadrul

strategiei globale la nivelul localita�t�ii, stabilite prin planul urbanistic

general, pe termen mediu, are nevoie de instrumente funct�ionale, de tipul

planului urbanistic zonal, care prin prevederi sectoriale, ce se înscriu în

prevederile PUG, sa�-i permita� materializarea pas cu pas a acestei strategii.

În acelas�i timp studiile secvent�iale ce însot�esc de regula� cererile de

autorizare, de construct�ii, (de tipul planurilor urbanistice de detaliu), au

nevoie de coordonare pe ansamblul teritoriului acoperit, în as�a fel încât

prevederile finale sa� fie coerente s�i corelate.

Aplicarea prevederilor planului urbanistic zonal se estimeaza� a avea

doua� faze:

• gestionarea crizei funct�ional-relat�ionale a teritoriului studiat, în

scopul reechilibra�rii dezechilibrelor;

• ga�sirea unui model optimizat al zonei pe termen mediu s�i lung

s�i adaptarea continua� a acelor reguli de dezvoltare, care sa�

sust�ina� acest model.

Obiectul lucra�rii este definit în continuare prin preluarea datelor din

tema elaborata� de beneficiar.

Scopul lucra�rii este elaborarea Planului urbanistic zonal pentru

terenul delimitat de str.Voiniceni, str.Principala� din Sâncraiu de Mures�,

limita de vecina�tate a intravilanului Târgu Mures�, cu comunele Sâncraiu de

Mures�, Sântana de Mures� s�i Voiniceni, precum s�i a regulamentului local

de urbanism aferent.

3

Necesitatea lucra�rii deriva� din:

• nevoia de a reglementa zona rezident�iala� Unirii, zona� în care

exista� o presiune ridicata� pentru autorizarea de construct�ii de

locuint�e s�i alte funct�iuni din partea proprietarilor - s�i care nu

dispune înca� de un sistem de circulat�ie de interes local

dimensionat corespunza�tor s�i integrat în sistemul urban s�i

periurban de circulat�ie s�i de ret�elele tehnico-edilitare aferente

pentru a se putea satisface cerint�ele de autorizat�ii de construire în

zona�;

• crearea instrumentului de lucru necesar gestiunii dezvolta�rii

urbanistice a zonei respective a municipiului;

• materializarea politicii de dezvoltare urbanistica� a Consiliului

local - pentru zona respectiva� - în instrumentul de lucru juridic

specific - Planul urbanistic zonal s�i Regulamentul aferent -

precum s�i armonizarea acestora cu cel la nivel de municipiu.

Date privind amplasamentul s�i principalele obiective

Zona de studiu este în suprafat�a� de cca 350,0 ha s�i cuprinde

majoritatea terenurilor situate pe malul drept al râului Mures�, din

municipiul Târgu Mures�, zona� delimitata� de str.Voiniceni s�i liniile de

demarcat�ie între intravilanul Târgu Mures� s�i comunele Sântana de Mures�,

Sâncraiu de Mures� s�i Voiniceni. Terenul prezinta� o panta� nesemnificativa�,

iar în foarte put�ine zone, natura solului prezinta� un potent�ial pericol de

alunecare (zona de început de dealuri cuprinse între str.Remetea s�i

str.Voinicenilor).

Proprietarii terenurilor solicita� construirea de locuint�e individuale s�i

alte funct�iuni, de servicii sau mica� product�ie. Pentru zone restrânse

4

delimitate de stra�zi existente, s-au întocmit prin grija proprietarilor Planuri

Urbanistice de Detaliu pentru relotizare s�i amplasare de diferite funct�iuni.

În alte cazuri lotiza�rile s-au efectuat prin vânzarea terenurilor fa�ra� a se t�ine

cont de necesita�t�ile dezvolta�rii unei trame stradale s�i a unei ret�ele de

utilita�t�i coerente pentru întreaga zona�. De aici rezulta� la ora actuala� aparit�ia

unor disfunct�ionalita�t�i s�i necesitatea elabora�rii unui plan coerent de

dezvoltare a sistemului de ret�ele de utilita�t�i, în special ceea ce prives�te

ret�eaua de apa�-canalizare.

Actualmente o suprafat�a� de cca 27,5 ha teren este în proprietatea

Statului Român. Dezvoltarea fondului construit este condit�ionata� de

dezvoltarea unei ret�ele de circulat�ie locala�. Aceasta trebuie sa� fie clar

definita�, astfel încât sa� asigure exploatarea optima� a terenurilor din punct

de vedere al construibilita�t�ii. Datorita� schemei preexistente stabilite prin

Planul Urbanistic General, dezvoltarea ret�elei de circulat�ie locala� poate sa�

impuna� anumite constrângeri, mergând pâna� la necesitatea ca anumite

port�iuni din zona studiata� sa� fie relotizate cu rezervare de terenuri pentru

culoare de circulat�ie sau echipamente tehnice. Acest lucru poate sa� fie

impus s�i de necesitatea exploata�rii rat�ionale a loturilor. În acest sens sunt

de dorit loturi, care sa� îndeplineasca� condit�iile impuse de Regulamentul

general de urbanism aprobat prin HG 52/1996 s�i Regulamentul aferent

Planului Urbanistic General aprobat.

5

Domenii de utilizare

Gestiunea urbanistica� a zonei rezident�iale a cartierului Unirii

(fundamentarea deciziilor Consiliului local al municipiului Târgu Mures� în

ceea ce prives�te dezvoltarea urbanistica�, economica� s�i sociala� a zonei

respective, precum s�i a activita�t�ii curente a Biroului de Urbanism -

fundamentarea emiterii certificatelor de urbanism, a autorizat�iilor de

construire, în special a Serviciului de autoriza�ri în construct�ii s�i a Biroului

de gestiune urbana�).

Efecte sociale s�i economice scontate:

⇒ crearea instrumentului de baza� necesar Prima�riei pentru

gestiunea dezvolta�rii urbanistice a zonei rezident�iale Unirii - Târgu Mures�,

înta�rirea legalita�t�ii în domeniul urbanismului, precum s�i sensibilizarea s�i

cres�terea responsabilita�t�ii populat�iei fat�a� de problemele dezvolta�rii

urbanistice s�i de calitate a viet�ii din zona, în care doresc sa� investeasca�.

⇒ demararea etapelor urma�toare pentru întocmirea studiilor

tehnico-economice pentru dezvoltarea ret�elelor de circulat�ie s�i a ret�elelor

tehnico-edilitare, în vederea cuprinderii acestora în programele s�i

proiectele de buget pe anii urma�tori.

1.3. Surse documentare

Principala documentat�ie prin care s-a stabilit profilul funct�ional al

zonei este Planul urbanistic general, atât cel întocmit în 1991 (etapa I), cât

s�i prevederile cuprinse în Planul urbanistic general etapa II (2000) aprobat,

precum s�i Regulamentul de urbanism aferent acestuia. Studiul include s�i

6

elemente din documentat�iile privind zona periurbana� (studiul PATN s�i

PATJ).

S-au mai folosit ca surse de documentare studiile preliminare

întocmite pentru PUG etapa II-a (locuire, sociologie, ret�ele de utilita�t�i,

studiu de circulat�ie - propuneri preliminare, economic, mediu).

Studiul integreaza� prevederile documentat�iilor de urbanism

aprobate:

• Planuri urbanistice de detaliu elaborate pâna� la momentul

definitiva�rii PUZ Unirii.

Problema echipa�rii tehnico-edilitare (îndeosebi a alimenta�rii cu apa�

s�i canaliza�rii), fiind determinanta� pentru configurat�ia finala� a zonei, studiul

include o documentat�ie specifica� acestei probleme.

Suportul topografic al planului urbanistic zonal îl constituie baza

topografica� a oras�ului, întocmita� la scara 1:1000 pe cale

aerofotogrametrica�, reactualizata� de colectivul topografic al S.C. Proiect

S.A. - Tg.Mures�, prin ma�sura�tori în teren.

1.3. Surse de documentare

Baza topografica� este constituita� din carourile scara 1: 50000, 1: 0000, 1:5000, 1:2000, completate cu :

• reactualizare ridica�ri topo realizata� de ca�tre S.C. Proiect S.A. - Tg.Mures� scara 1:1000

• date culese pe teren sau din documentat�ii existente,

• date privind ret�elele de infrastructura�,

• date s�i elemente necesare pentru dezvoltare, preluate din :

⇒ Planurile Urbanistice Generale al municipiului Târgu-

Mures�,

7

⇒ PUG-urile localita�t�ilor comunelor Sântana de Mures� s�i

Sâncraiu de Mures� ( avizate de Comisia tehnica� de amenajarea teritoriului s�i urbanism a Consiliului Judet�ean Mures�, aprobate cu Hota�rârile Consiliilor locale ale comunelor Sântana de Mures� s�i Sâncraiu de Mures�),

⇒ ale Planurilor Urbanistice de Detaliu întocmite, avizate s�i

aprobate de ca�tre Consiliul Local al Municipiului Târgu-Mures�.

⇒ Studiul geotehnic întocmit de ca�tre geol Gagyi Peter

proiect nr 6206.0/2004.

2. Stadiul actual al dezvolta�rii urbanistice

2.1. Incadrarea în localitate, aspecte generale, încadrarea în prevederile Planului urbanistic general (etapa II)

Zona studiata� prin planul urbanistic zonal ce face obiectul acestui

studiu se afla� în intravilanul aprobat al municipiului Târgu Mures� (etapa II

- elaborat în anul 2000). Este situata� pe malul drept al râului Mures�, în

zona de nord-vest a municipiului, fiind delimitata� de restul oras�ului de

marile comune din vecina�tatea acestuia.

Principala artera� din ret�eaua stradala� o constituie str.Voinicenilor.

Gruparea funct�ional-urbanistica�, constituita� pe malul drept al râului

Mures�, este delimitata� spre nord s�i est de limita de vecina�tate cu comunele

Sântana de Mures� s�i Voiniceni, spre vest de limita de vecina�tate cu comuna

Sâncraiu de Mures�, spre sud de str.Principala� din Sântana de Mures� s�i

malul râului Mures�, spre est de traseul stra�zii Voinicenilor.

Gruparea funct�ionala� constituita� pe partea opusa� a stra�zii

Voinicenilor s�i care nu face parte din teritoriul studiat, este delimitata� spre

nord de limita de vecina�tate cu comuna Sântana de Mures�, spre est de

8

malul Mures�ului, spre sud s�i vest de str.Voinicenilor ce reprezinta� limita

prezentului studiu. Aceasta� zona� întrunes�te elemente funct�ional-urbane de

aceea factura� cu cele caracteristice zonei studiate.

În studiile precedente de urbanism (Plan Urbanistic General etapa I s�i II) pentru gruparea funct�ionala� situata� pe malul drept al râului Mures�, s-a stabilit ca principala� funct�ionalitate, amplasarea de cla�diri de locuit individuale sau colective, de alte funct�iuni de servicii sau mica� product�ie, compatibile cu specificul rezident�ial preexistent al zonei.

Aceeas�i destinat�ie funct�ionala� este stabilita� s�i pentru zona situata� aferenta� laturii estice a stra�zii Voinicenilor, descrisa� mai sus. Pe o importanta� port�iune aferenta� zonei descrise, se aplica� regimul interdict�iei temporare de construire pâna� la întocmirea de planuri urbanistice zonale sau/s�i de detaliu care sa� stabileasca� o dezvoltare coerenta� în concordant�a� cu prevederile PUG-Tg.Mures� s�i a studiilor de dezvoltare periurbana� existenta�.

Din punct de vedere al schemei generale de circulat�ie, Planul

urbanistic general etapa II-a, propune o posibila� lega�tura� de traversare

(pe direct�ia nord-est-sud-vest a municipiului Târgu Mures�), printr-o artera�

de circulat�ie de categoria a II-a, realizata� pe malul drept al Mures�ului,

aceasta� artera� ar lega cartierele Mures�eni s�i 22 Decembrie precum s�i zonele

de comune din vecina�tatea oras�ului, pe un traseu situat pe malul drept al

râului Mures�. Toate variantele propuse pentru Planul urbanistic general ca

alternative de dezvoltare, cont�in aceste prevederi pentru zona malului

drept.

În zona de amplasare a Planului Urbanistic Zonal - ZONA�

REZIDENT�IALA� cartier Unirii, zona� situata� exclusiv pe teritoriul

administrativ a municipiului Târgu-Mures�, s-a dezvoltat în timp o zona� de

locuit de tip colectiv cu regim mare de îna�lt�ime, nefinalizat s�i implementat

9

între tipul de locuire unifamilial, cu regim mic de îna�lt�ime. Zona de

servicii, unita�t�i de product�ie existente sau dezvoltat haotic, sunt împra�s�tiate

în teritoriu, astfel încât nu exista� o zona� industriala�/de depozitare bine

stabilita�.

Zona studiata� este strangulata� s�i este situata� între 2 teritorii

administrative învecinate, deci la limita lor, unde s-au promovat construct�ii

pentru locuire, construct�ii noi, realizate în ultimul timp, sunt cuprinse între

râul Mures� s�i dealurile situate la nord

Zona studiata� este formata� din terenuri construite s�i neconstruite.

Deci exista� terenuri libere, fa�ra� construct�ii, având categoria de terenuri

agricole, majoritatea lor sunt aflate în proprietatea persoanelor fizice sau

juridice.

Terenurile zonei situate se afla� în zona plana� a luncii râului

Mures�ului, dealurile situate la nord s�i teritoriile administrative-

intravilanele localita�t�ilor Ba�rdes�ti s�i Sântana de Mures�, comuna Sântana de

Mures� s�i Sâncraiu de Mures�, comuna Sâncraiu de Mures�.

Dezvoltarea ret�elelor tehnico edilitate, de transport energie electrica�

produs corespunza�tor dezvolta�rilor realizate în timp, în consecint�a�, strict la

nevoile imediate s�i concrete, coexistând cu cele existente.

În condit�iile actuale, dar mai ales pe termen mediu s�i lung sunt

prioritare urma�toarele:

• stabilirea funct�iunilor s�i zonifica�rii teritoriului studiat,

• asigurare zone pentru institut�ii s�i servicii publice, zone de dota�ri

necesare populat�iei din zona�,

• stabilirea traseelor s�i profilelor arterelor majore de circulat�ie

rutiera�,

• ment�inerea s�i modernizarea stra�zilor existente,

10

• realizarea unei trame stradale în ret�ea, funct�ie de trafic, intensitate

a circulat�iei existente s�i preconizate,

• îmbuna�ta�t�irea echipamentelor s�i îmbra�ca�mint�ilor pentru stra�zile

existente,

• ma�suri de retehnologizare, transformarea, modernizare a

unita�t�ilor de product�ie existente pentru a obt�ine performant�a�

conform cerint�elor actuale, dar mai ales pentru viitor,

• asigurare terenuri pentru dezvoltare product�ie / depozitare /

servicii,

• asigurare terenuri de sport, spat�ii verzi, parcuri, scuaruri

• ma�suri s�i act�iuni pentru protect�ia mediului.

Condit�ia necesara� s�i obligatorie este promovarea investit�iilor,

asigurarea dezideratului de a construi locuint�e individuale, asigurarea

cadrului legislativ necesar unei locuiri durabile, t�inând cont s�i de interesul

fat�a� de zona�.

Ment�inerea unui mediu curat, nepoluat, realizarea unei trame s�i

structuri urbanistice vor duce la o revigorare economica� a municipiului dar

s�i a regiunii.

Pe termen lung este necesar sa� se asigure coordonarea prin studii

teritoriale a tonelor din extravilan, necesare pentru devierea ca�ii ferate s�i

realizarea Drumului Expres, Varianta de ocolire a municipiului de pe malul

drept al Mures�ului care va avea important�a� pentru toata� zona de Câmpie a

Transilvaniei.

Se impune respectarea s�i asigurarea cadrului legal de implementare

s�i promovare a investit�iilor preconizate prin studiile s�i proiectele elaborate

anterior, s�i pentru promovarea dezideratului de a se putea construi pe

terenul studiat în suprafat�a� de cca 350,00 ha.

11

Zona studiata� este teren situat la nordul municipiului între

intravilanele localita�t�ilor Sântana de Mures� s�i Sâncraiu de Mures�.

Zona studiata� este part�ial ocupata� de construct�ii, majoritatea

terenului este liber, plan, dar s�i cu pante mici, mai accentuate la nord s�i

este situat în vecina�tatea unui important drum judet�ean: D.J.135 s�i a

viitoarei Variante de ocolire a municipiului.

Posibilitatea de completare s�i mobilare a zonei cu noi obiective,

pentru care s-a manifestat un deosebit interes din partea populat�iei este

motivul pentru care se fac propuneri; în prezenta documentat�ie ce va

reglementa din punct de vedere urbanistic s�i juridic modul de amplasare s�i

construire.

Din concluziile studiilor anterioare, majoritatea PUD - uri, rezulta� ca

necesare studierea, aprofundarea s�i analizarea urma�toarelor aspecte:

• respectarea dreptului de proprietate,

• modernizarea stra�zilor existente

• continuarea bulevardelor începute s�i neterminate,

• stabilirea terenurilor necesare pentru dezvoltare,

• zonificarea funct�ionala� a zonei studiate,

• integrarea noilor construct�ii s�i amenaja�ri cu cadrul natural s�i

construit,

• asigurarea cu utilita�t�i,

• introducerea în intravilan de noi suprafet�e necesare dezvolta�rilor,

• reglementarea zonelor de protect�ie cerute de lege,

• întocmirea Regulamentului Local de Urbanism.

Terenul studiat, în suprafat�a� de cca 350,00 ha din care majoritatea

este teren situat în intravilanul municipiului.

12

Terenul studiat, este format din terenuri agricole, drumuri s�i ape,

zone ocupate de construct�ii cu funct�iuni de la locuint�e, dota�ri, unita�t�i de

product�ie agricola� sau industriala�. Zona studiata� cuprinde cca 150 ha

terenuri libere, plane s�i neconstruite, în cea mai mare parte proprietate

particulara�.

Accesul actual în zona� se asigura� printr-un singur pod peste râul

Mures� s�i prin D.j.135 spre zona de Câmpie a Transilvaniei, drum în stare

rea, subdimensionat.

2.2. Analiza geotehnica� a terenului

Zona studiata� este definita� în Planul Urbanistic General, ca o zona� fa�ra� mari probleme din punct de vedere geomorfologic dar cu o anumita� specificitate rezultata� din desfa�s�urarea ei în vecina�tatea albiei râului Mures�.

Din acest motiv planul urbanistic zonal este însot�it de un studiu preliminar complet, privind condit�iile geomorfologice ale terenului, anexat documentat�iei.

Din analiza efectuata�, rezulta� condit�iile de construibilitate, structura geomorfologica� a acestuia, relat�ia s�i comportamentul terenului în raport cu apele meteorice pluviale, precum s�i cu cele aflate în diferitele straturi freatice.

În condit�iile geologice s�i geomorfologice date, luând în considerare s�i evolut�ia naturala� în trecut a amplasamentelor, ce compun zona studiata�, se disting urma�toarele aspecte:

Generalita�t�i

13

Amplasamentul se afla� la nord-vest de albia râului Mures�, fiind

delimitat lateral - dinspre sud-vest s�i nord-est de localita�t�ile Sângeorgiu de

Mures� s�i Sântana de Mures�.

Din punct de vedere geomorfologic, majoritatea suprafet�ei

amplasamentului se încadreaza� în lunca majora� a râului Mures�, cu

suprafat�a� aproximativ orizontala�. Luând în considerare toata� zona în

studiu, apar pante de teren cu înclina�ri neînsemnate din punct de vedere

geotehnic. Nu exista� pericol de producerea aluneca�rilor de teren.

Conform încadra�rii geologice s�i geomorfologice, terenul de fundare

este alca�tuit din roci de origine aluviala�, la partea superioara� cu granulat�ie

fina�, spre adâncime grosiera�. Complexul aluvial s-a sedimentat pe stratul

de baza� din punct de vedere geotehnic - o argila� marnoasa�,

supraconsolidata�, impermeabila�. Argila marnoasa� are sute de metri

grosime.

Peste argila marnoasa� s-a format o pânza� freatica� de apa� subtrana�, cu

nivel hidrostatic (NH) variabil, în funct�ie de condit�iile meteorologice,

respectiv de cantitatea precipitat�iilor atmosferice infiltrate în teren într-un

anumit interval de timp.

În vederea caracteriza�rii stratificat�iei s-au prelucrat datele a 11 foraje

geotehnice existente, mai reprezentative. Planul de situat�ie s�i 4 profile prin

foraje sunt anexate.

Stratificat�ia terenului

La suprafat�a� apare sol vegetal, negru sau cafeniu închis, pâna� la

adâncimea de −0,50 − 1,00 m (nr.1 pe profil). Foarte rar pot apare s�i

umpluturi de pa�mânt a ca�ror grosime nu depa�s�es�te 2,00 m (nr.2). În intervalul de adâncime dintre suprafat�a stratului de pietris� cu nisip

s�i solul vegetal, se afla� partea fin-granulara� a aluviunilor, dispusa� uneori în

14

stratificat�ie lenticulara�, cu grosime variabila�, cuprinsa� între 0,50÷2,50 m. În intervalul de adâncime amintit anterior, apar urma�toarele tipuri de roci: argila� pra�foasa� - nr.3; mâl negru - nr.4; nisip mijlociu-fin - nr.6 s�i praf argilos, nisipos (nr.7).

Suprafat�a stratului de pietris� cu nisip este ondulata�, se ga�ses�te la

adâncimi cuprinse între −0,80 − 0,30 m de la suprafat�a terenului. Pâna� la

limita inferioara� a zonei de influent�a�, care se afla� în stratul de pietris� cu nisip, nu sunt intercalat�ii cu roci cu caracteristici nefavorabile din punct de vedere geotehnic.

Stratul de baza� - argila marnoasa� - se afla� imediat sub stratul de

pietris� cu nisip, la adâncimea cuprinsa� între −5 − 6 m fat�a� de nivelul

terenului.

În aria de teren în studiu, terenul de fundare este alca�tuit din categoria pa�mânturilor coezive s�i necoezive. Cele coezive (argila� pra�foasa�, mâlul s�i praful argilos, nisipos) - sunt plastic moi - pl. vârtoase, put�in permeabile, cu compresibilitate medie-mare. Rocile necoezive - nisip s�i pietris� cu nisip - au compresibilitate medie-mica�. Din punct de vedere a capacita�t�ii portante, se remarca� prezent�a stratului de mâl, roca� compresibila� s�i cu capacitate portanta� mica�, tocmai la adâncimea obis�nuita� de fundare, în zona centrala� a amplasamentului.

Condit�ii hidrogeologice

Nivelul hidrostatic (NH) al apei freatice se afla� între adâncimile

cuprinse între −1,30 − 3,00 m de la suprafat�a terenului. Pe baza datelor

existente, în perioadele cu NH maxim, nivelul apei se afla� cu cca 0,50 m deasupra nivelelor ment�ionate. Astfel, în perioade cu nivel maxim, în zona F1, F2, situat�ia respectiva� poate sa� cauzeze probleme specifice în faza de execut�ie a fundat�iilor.

15

Indiferent de pozit�ia în cadrul zonelor delimitate prin studiu geomorfologic, pentru fiecare amplasament, pe care se vor solicita lucra�ri de construct�ie sau amenajare, se vor prezenta studii de specialitate, geotehnice cu foraje, analiza nivelului hidrostatic al apei, profile de stabilitate a terenului, acolo unde este cazul, întocmite de personal autorizat.

2.3. Analiza fondului construit

În zona studiata� exista� construct�ii, deci zona care face obiectul prezentului PLAN URBANISTIC ZONAL este formata� din terenuri cuprinse în intravilan s�i extravilan, construite s�i neconstruite, grupate în zone funct�ionale, dupa� cum urmeaza� în tabelul de mai jos:

Nr. ZONE FUNCT�IONALE EXISTENT crt. suprafat�a %

1 ZONA� DE LOCUIT 126,80 35,26 -locuint�e cu regim mic 109,95 - -locuint�e cu regim mare 16,89 -

2 DOTA�RI 5,50 1,53 3 ZONA INDUSTRIALA�/DEPOZITARE 1,20 0,33 4 ZONA� AGRICOLA�/SERE 3,40 0,94 5 ZONA� SPORT S�I AGREMENT, SPAT�II VERZI

ZONE DE PROTECT�IE 15,75 4,38

6 ZONA� CIRCULAT�II 35,50 9,87 7 GOSPODA�RIE COMUNALA� 3,75 1,04 8 ECHIPARE TEHNICO-EDILITARA� 11,50 3,20 9 TEREN LIBER NECONSTRUIT/REZERVE 153,66 42,73

10 APE 2,50 0,72 11 PA�DURI - -

TOTAL ZONA� STUDIATA� 359,56 100%

Identificarea fondului construit, s-a fa�cut pe baza carta�rilor pe teren dupa� reactualizarea bazei topografice.

16

Fondul construit este alca�tuit preponderent din locuint�e individuale

s�i colective, ce au compus zona tradit�ionala� de locuint�e, dezvoltata� mai

ales în partea mediana� a unita�t�ii teritoriale studiate (str.Voinicenilor).

Locuint�ele individuale sunt în general cla�diri în stare buna�, alca�tuite din

materiale durabile, cu regim de îna�lt�ime parter, parter s�i un nivel sau

parter, un nivel s�i mansarda�. Aceasta� situat�ie se întâlnes�te în lungul

stra�zilor tradit�ionale de acces sau de lega�tura� cu teritoriul ora�s�enesc situat

pe malul stâng.

Alta� categorie de construct�ii existente în zona�, preponderent la latura

sudica� a zonei studiate s�i în partea centrala� sunt blocurile cu locuint�e

colective, realizate în general cu parter s�i patru nivele sau parter s�i opt

nivele. Starea acestora este buna�, fiind construite relativ recent.

Cla�diri de locuit din materiale mai put�in durabile s�i în stare mediocra�

sau rea, sunt cele situate în adâncimea fronturilor principalelor ca�i de acces

ca�tre Sâncraiu de Mures� s�i în zona Remetea.

Dintre cla�dirile cu alta� destinat�ie decât cea de locuire, sunt cla�dirile

care îndeplinesc funct�iunea de dota�ri (cu profil de înva�t�a�mânt, de cult, de

alimentat�ie publica� etc.). Aceste cla�diri sunt preponderent în stare buna�.

Zonele mai mari de product�ie s�i servicii sunt cele reprezentate de incinta

…

În vecina�tatea perimetrului studiat se mai ga�sesc s�i alte locuint�e

colective (blocuri de locuit, în zona stra�zii Cicio Pop aceasta fiind zona� în

care densitatea depa�s�es�te pragul minim de rentabilitate pentru echiparea cu

ret�ele (cca 30 locuint�e/ha).

O categorie aparte, o reprezinta� cla�dirile de locuit individuale,

realizate în ultimul deceniu, part�ial încheiate, part�ial în curs de finalizare,

cla�diri cu regim de îna�lt�ime parter s�i mansarda� sau parter, etaj s�i mansarda�,

17

în stare buna�, dar nu întotdeauna amplasate optim din punct de vedere

urbanistic.

Cla�dirile cartate, sunt în general dotate cu racorduri s�i brans�amente

la ret�elele edilitare, except�ie fac o parte din casele finalizate recent sau

aflate în curs de finalizare, care nu beneficiaza� de nici un fel de utilita�t�i.

2.4. Ca�i de comunicat�ie

Zona studiata� este deservita� de:

• rumul judet�ean D.J.135 care limiteaza� zona studiata� la nord, nord

est. Acest drum este neamenajat, necesita� modernizarea traseului

s�i profilului sa�u.

• drumuri de câmp ce deservesc terenuri agricole, au îmbra�ca�mint�i

de pa�mânt, se intersecteaza� cu stra�zile localita�t�ii.

Accesul spre zona studiata� se face pe drumurile de exploatare

existente, podul de râul Mures� s�i stra�zile localita�t�ilor învecinate.

Zona fiind constituita� în mod tradit�ional ca zona� rezident�iala�,

circulat�ia în interiorul acestei unita�t�i urbanistice este relativ redusa� (dictata�

de nevoile zilnice de deplasare ale locuitorilor sa�i - la locul de munca� s�i de

la locul de munca� sau spre zona centrala� pentru a utiliza dota�rile acesteia).

Se înregistreaza� însa� s�i except�ii de la aceasta� regula�, except�ii ce se pot

clasifica în doua� categorii: deplasa�rile locuitorilor zonei ca�tre centrul

oras�ului s�i zonele funct�ionale majore ale acestuia (zone de product�ie,

sa�na�tate, agrement etc.), deplasa�ri concentrate cu predilect�ie în zona

mediana� a perimetrului studiat - str.Voinicenilor, str. Remetea s�i deplasa�ri

de tranzit dinspre arealul cartierului Unirii s�i restul zonelor ora�s�enes�ti spre

localita�t�ile situate în zona de Câmpie a Transilvaniei spre direct�ia Zau de

18

Câmpie, Pa�net etc. (deplasa�ri realizate preponderent pe str.Voinicenilor,

str.Prtincipala� din Sâncraiu de Mures�).

În acelas�i timp trama stradala� este inegal dezvoltata� în raport cu

profilul de potent�ialitate al zonei, existând în general stra�zi dezvoltate pe

direct�ia radiala� cu foarte put�ine lega�turi transversale, acestea din urma�

fiind fie suprasolicitate fie neutilizate din cauza profilelor agabaritice.

Distribut�ia s�i calitatea ca�ilor de acces, conduce la ideea ca� ret�eaua

stra�zilor din zona studiata� nu se înscrie într-un sistem coerent, care sa�

favorizeze circulat�ia din interiorul zonei (inclusiv deservirea loturilor

purta�toare de construct�ii noi) s�i nici pe cea de tranzit între diferitele unita�t�i

urbanistice, ce dezvolta� lega�turi relat�ionale cu restul oras�ului sau cu

teritoriile aflate în afara acestuia.

19

2.5. Echiparea tehnico-edilitara�

Pe ansamblu zona ce face obiectul acestui studiu beneficiaza� de o

buna� alimentare cu energie electrica�, gaze naturale, alimentare cu apa� s�i

canalizare, acest fapt contribuind la conturarea potent�ialului bun de

dezvoltare al zonei s�i venind în întâmpinarea celor ce doresc realizarea de

construct�ii noi.

În zona studiata� exista� canalizare menajera�, în zonele construite dar

nu exista� ret�ele pe stra�zile în curs de constituire.

Canalizarea pluviala� este asigurata� prin s�ant�uri s�i rigole, paralele cu

stra�zile s�i drumurile din zona�, sau canale de drenaj.

În zona studiata� exista� ret�ele de alimentare cu energie electrica� LEA

110 kV s�i 20 kV.

În zona studiata� exista� ret�ele sau sisteme de alimentare cu energie

termica�, acestea fiind amplasate în special în zona de blocuri.

Locuint�ele individuale au sisteme de înca�lzire locala�, prin sobe de

teracota�, centrale termice de apartament, alimentate cu gaze naturale.

În zona studiata� exista� ret�ele de fibra� optica� pozate în lungul

D.J.135.

Ret�ele de telefonie

În zona studiata� exista� ret�ele de telefonie pozate în paralel cu stra�zile

sau drumurile zonei studiate.

Reprezentând în mod tradit�ional o zona� cu mai put�ine locuint�e

ra�spândite în adâncimea fronturilor în majoritate acestea fiind concentrate

în zona ca�ii de acces dinspre Câmpie, ret�eaua de alimentare cu apa� s�i

canalizare s-a concentrat în port�iunea mediana�, fa�ra� ramificat�ii

semnificative.

20

Exista� câteva port�iuni (zona cu o densitate mai mare a stra�zilor), unde datorita� constrângerii exercitate de noile cla�diri s�i de nevoile acestora de alimentare cu apa� s�i canalizare, s-au proiectat solut�ii de rezolvare a acestor utilita�t�i. Problema principala� pe care încearca� sa� o rezolve acest plan urbanistic zonal, este cea de corelare s�i coordonare a unui sistem pentru întreaga zona�, sistem de alimentare cu apa� s�i canalizare integrabil celor ora�s�enesc existent. Principiile s�i ca�ile care stau la baza adopta�rii unei astfel de solut�ii sunt descrise pe larg în studiul preliminar pentru alimentare cu apa� s�i canalizare anexat documentat�iei.

2.6. Regimul juridic al terenului

Terenul studiat în planul urbanistic zonal în suprafat�a� de cca 350,0 ha, se ga�ses�te în majoritate în intravilanul municipiului Târgu Mures� s�i este proprietatea privata� a persoanelor fizice s�i juridice s�i part�ial domeniul public de interes local sau nat�ional aflat în proprietatea municipiului Târgu Mures� sau a organismelor interesate.

De asemenea pentru zona ca�ilor de acces s�i spat�ii aferente acestora

proprietatea apart�ine domeniului public.

Zona de referint�a� prezinta� spat�ii libere aferente locuint�elor colective

ce alterneaza� cu o parcelare relativ neregulata� ca forma� s�i dimensiuni,

part�ial mos�tenita� din perioade mai vechi pentru port�iunile locuite în mod

tradit�ional, part�ial realizata� prin vânza�ri de terenuri în fostele de gra�dini

sau terenuri agricole unde se realizeaza� construct�ii noi.

În paralel cu actualizarea planurilor topografice în fis�ele ce figureaza�

în anexele studiului s-a fa�cut s�i identificarea proprieta�t�ilor asupra terenului,

cartare ce se va completape parcursul studiului data� fiind suprafat�a foarte

mare pe care se întinde planul urbanistic zonal s�i în acelas�i timp datorita�

faptului ca� acest proces de stabilire a proprieta�t�ii este în continua�

transformare.

21

2.7. Disfunct�ionalita�t�i

Din analiza situat�iei existente s�i suprapunerea multicriteriala� a

elementelor inventariate, sunt de ret�inut urma�toarele aspecte:

• existent�a în perimetrul zonei studiate, datorita� constitut�iei

geomorfologice a terenului, a unor particularita�t�i specifice

anumitor port�iuni cere prezinta� elemente care influent�eaza� regimul

de construibilitate. Exista� nivele ape apelor freatice dificil de

controlat în port�iunile joase, apar zone cu riscuri naturale în zona

versantului estic al stra�zii Remetea (aluneca�ri de teren) de

anvergura� redusa�.

• parcelarul zonei alca�tuit fie din zona aferente locuint�elor

colective, fie din terenuri de dimensiuni s�i forme extrem de

diversificate, rezultat în ultimii ani, mai ales ca urmare a

schimburilor datorate piet�ii funciare, nu constituie un suport

suficient de solid pentru alca�tuirea unei imagini arhitectural

urbanistice de calitate coerente s�i nu îndeplines�te condit�iile

necesare de accesibilitate, aliniere, densitate în concordant�a� cu

caracterul general urban al zonei;

• fondul construit, acolo unde este mai recent construit cu locuint�e

colective, prezinta� o densitate în exces s�i o imagine excesiv de

monotona�, în schimb în zonele nou construite cu locuint�e

individuale diverse, acesta des�i în stare buna�, prezinta� o tendint�a�

de utilizare excesiva� a terenului, periclitând aspectul predominant

natural al zonei;

• trama stradala� insuficienta� s�i neechilibrata�, nu asigura� o deservire

eficienta� a întregii zone s�i prezinta� numeroase stra�zi cu gabarit s�i

22

profile longitudinale s�i transversale inadecvate, fa�ra� spat�ii de

parcare;

• în afara circulat�iei carosabile nu sunt asigurate accese pietonale

sau pentru biciclis�ti corespunza�toare cu caracterul zonei;

• echiparea tehnico-edilitara� a zonei nu asigura� sistemul necesar de

utilita�t�i, care sa� permita� funct�ionarea normala� a fondului construit,

extinderea acestuia, dar nici protect�ia corespunza�toare a mediului

natural prin captarea torent�ilor care degradeaza� prin eroziune s�i

efecte de alunecare unele port�iuni din versant�i aferent�i stra�zii

Remetea s�i a noii stra�zi de lega�tura� între str.Remetea s�i

str.Voinicenilor.

Aspectele enumerate mai sus se pot sintetiza astfel:

Din analiza situat�iei existente rezulta� urma�toarele disfunct�ionalita�t�i.

• zona studiata�, în conformitate cu prevederile PLANULUI

URBANISTIC GENERAL Târgu-Mures�, se prezinta� astfel:

⇒ terenul studiat este situat în intravilanul localita�t�ii Târgu-

Mures�, avizat de ca�tre Comisia tehnica� judet�eana� de avizare a planurilor de urbanism s�i amenajarea teritoriului cu nr…………./2000 s�i aprobat cu Hota�rârea consiliului local cu nr......………..

⇒ zona studiata� este situata� pe partea dreapta� a râului Mures�,

este practic izolata� de majoritatea zonelor de locuit sau dota�ri

⇒ lega�turile cu municipiul sunt put�ine, respectiv podul peste

Mures�, sau prin ocolire prin stra�zile Sâncraiului de Mures� s�i apoi podul de la Barajul nou

⇒ exista� ret�ele de alimentare cu apa�, canalizare menajera� s�i

pluviala�, fibra� optica�, gaze naturale, energie termica�, etc. ce

23

trebuiesc protejate ca zona� protejata� fat�a� de construct�ii s�i culoare tehnice.

⇒ terenurile necesare pentru promovarea noilor investit�ii sunt

în majoritate neconstruite, sunt utilizate pâna� în prezent ca terenuri

agricole, deci propunerile din prezenta documentat�ie a t�inut cont de

limitele de proprietate, fa�ra� a avea situat�ii sau vicisitudini legate de

existent�a unor cla�diri amplasate care ar putea stopa dezvoltarea.

⇒ nu exista� zone verzi, spat�ii plantate.â,

⇒ pentru sport exista� un teren amenajat pe strada Remetea

sau în incintele s�colilor,

⇒ parcela�rile terenurilor sunt cele rezultate ca urmare a

aplica�rii de ca�tre administrat�ia locala� a Legii nr.18/1991, cu

modifica�rile ulterioare,

⇒ bulevarde începute s�i neterminate

⇒ intersect�ii neamenajate s�i dimensionate corespunza�tor

noilor cerint�e de dezvoltare a zonei, sau normelor europene,

⇒ la nordul zonei studiate este preva�zuta� amplasarea variantei

de ocolire a municipiului, varianta� ce se va confunda cu Drumul

Expres preva�zut prin Legea nr.71/1996, ceea ce va aduce un plus de

interes s�i trafic auto.

Devierea traseului ca�ii ferate paralel cu Drumul Expres, posibilitate

evident�iata� de studii anterioare, dar nepromovata� de studiul în curs de

elabroare.

În zona studiata�, în baza analizei situat�iei existente, se constata�

urma�toarele disfunct�ionalita�t�i, redate în tabelul de mai jos:

24

DOMENIU DISFUNCT�IONALITA�T�I PRIORITA�T�I

CIRCULAT�IE -D.J.135 are profil transversal

de 6 m, respectiv 2 benzi de circulat�i -intersect�ii neamenajate corespunza�tor

-realizarea a 4 benzi de circulat�ie -asigurare s�i dimensionare intersect�ii

-trafic în cres�tere datorita� dezvolta�rii oras�elor s�i localita�t�ilor din zona�

-dimensionarea ca�ilor de circulat�ie funct�ie de traficul în cres�tere -realizarea de lucra�ri de arta� necesare-podet�e

FOND CONSTRUIT S�I UTILIZAREA TERENURILOR

-exista� construct�ii în diferite sta�ri -teren suficient pentru dezvoltarea localita�t�ii

-extindere zona� de locuit -extindere zona� industriala� -extindere spat�ii verzi

-zonificare funct�ionala� învechita� ce nu mai corespunde dezvolta�rilor actuale s�i viitoare

-stabilirea zonifica�rii funct�ionale -evitarea surselor de disconfort

SPAT�II PLANTATE, AGREMENT, SPORT

-nu exista� spat�ii plantate pentru agrement, sport sau protect�ie suficient dimensionate

-creare spat�ii verzi, pentru sport s�i agrement -spat�ii de protect�ie ret�ele tehnico-edilitare, -implementare zone plantate de protect�ie având rolul de protect�ie de noi habitate s�i aspect estetic

PROBLEME DE MEDIU

APA- zona este bra�zdata� de canale de colectare s�i drenare ape pluviale -asigurare alimentare cu apa� din sistemul de alimentare cu apa� al oras�ului

-supravegherea s�i monitorizarea apelor de suprafat�a� s�i de adâncime, -asigurarea scurgerilor de ape pluviale -asigurare zona� de protect�ie pentru traseul LEA -ma�suri pentru evitarea polua�rii electrostatice,

AER - sursele de poluare sunt determinate de traficul aerian al LEA, CT. S�i trafic auto - traficul auto sau vibrat�ii sonore s�i acustice s�i zgomot,

-nu se vor admite unita�t�i produca�toare de noxe, -reducerea polua�rii chimice generate de motoare -prevenirea s�i limitarea

25

având aceleas�i surse

deteriora�rii -ameliorarea calita�t�ii atmosferei

SOL- teren plan cu mici denivela�ri ce determina� condit�ii de stagnare prelungita� a apei - calitatea solurilor sunt aluvionale, hidromorfe cu exces de umiditate - studiu de impact asupra mediului releva� posibilitatea existent�ei de substant�e toxice s�i periculoase, petroliere s�i diluant�i, etc.

-respectare prescript�ii din studiul de impact -ment�inerea, ameliorarea calita�t�ii mediului s�i reconstruct�ia zonelor deteriorate

PROTEJAREA ZONELOR: -cu valoare de patrimoniu -pe baza normelor sanitare în vigoare -fat�a� de construct�ii s�i culoare tehnice -cu destinat�ie speciala� -zone poluate

-în zona� nu exista� zone cu valoare de patrimoniu, pe baza normelor sanitare în vigoare, cu destinat�ie speciala� sau poluate, -culoarele tehnice fat�a� de construct�ii s�i ret�ele tehnico edilitare nu sunt definite s�i marcate prin planuri de urbanism, -zonele de culoare LEA traverseaza� întreaga zona�

-marcare s�i definire zone de protect�ie fat�a� de construct�ii s�i culoare tehnice pentru drumuri, ca�i ferate, ret�ele electrice, gaze naturale, -stabilire zona� de protect�ie conf. legislat�iei în vigoare -protejarea culoarelor LEA -protejare UZINA DE APA�

2.8. Necesita�t�i s�i opt�iuni

Conform temei de proiectare, rezulta� cu pertinent�a� oportunitatea

realiza�rii unui Plan Urbanistic Zonal datorita� faptului ca� suprafat�a de teren

necesara� realiza�rii s�i implementa�rii prevederilor PUG-ului nu pot fi

realizate fa�ra� o detaliere mai ama�nunt�ita�.

PUG Târgu-Mures� are prevederi urbanistice pentru zona studiata�, în

concluzie, sunt necesare propuneri s�i reglementa�ri urbanistice atât pentru

construct�ii cât s�i pentru ret�ele tehnico-edilitare, precum s�i un Regulament

Local de Urbanism aferent zonei.

-în conformitate cu tema de proiectare

26

- se solicita� includerea în intravilan a zonei necesare dezvolta�rilor,

- definirea zonifica�rii funct�ionale,

- marcarea zonei de protect�ie a drumurilor, culoarelor tennico-

edilitare, sanitare

- marcarea zonei de protect�ie pentru LEA, ce se vor stabili în

conformitate cu prevederile legale în vigoare:

- realizarea unei circulat�ii fluiente cu la�t�imi minime în profil

transversal s�i longitudinal, pentru drumuri de toate categoriile, normate

astfel încât sa� nu se formeze baraje,

Din cele enunt�ate mai sus, se desprind urma�toarele :

- vor fi afectate terenuri aflate în proprietatea persoanelor fizice sau

juridice, ceea ce presupune necesitatea exproprierii pentru cauza� de

utilitate publica�, conform Legii nr.33/1994 s�i a HGR 583/1994.

- În conformitate cu Legea nr.318/2003 privind legea energiei electrice, art.32 alin.2 ”Ret�eaua de transport a energiei electrice este proprietate publica� a statului, inclusiv terenurile pe care aceasta este amplasata�”.

- rezolvarea intersect�iilor dintre drumuri s�i stra�zi funct�ie de trafic, important�a�, fluxuri necesare pentru a nu se produce blocaje pe arterele de circulat�ie,

- completarea s�i definirea gradului de urbanizare a zonei, - creerea unui aspect arhitectural corespunza�tor important�ei zonei s�i

funct�iunilor preconizate, - echiparea tehnico-edilitara� funct�ie de noile investit�ii, corelarea lor

fat�a� de cele existente,

- asigurarea posibilita�t�ilor de a se construi s�i dezvolta zona,

- ment�inerea s�i promovarea unui mediu confortant, nepoluat, de tip

urban,

27

-asigurarea posibilita�t�ilor de a se construi într-un cadru legal,

-consultarea populat�iei.

3. STABILIREA MODULUI DE ORGANIZARE ARHITECTURAL URBANISTICA�, CATEGORII DE

INTERVENT�II S�I REGLEMENTA�RI

3.1.Elemente de tema�

Tema de proiectare a fost întocmita� de ca�tre beneficiar, init�iatorul

lucra�rii.

Planul Urbanistic Zonal ZONA REZIDENT�IALA� cartier Unirii se

elaboreaza� în vederea stabilirii traseului, profilului s�i nodurilor de

intersect�ie pentru bulevarde s�i stra�zi.

Pe baza acestui proiect, se vor întocmi studii de prefezabilitate,

studii de fezabilitate s�i proiecte tehnice pentru realizarea lucra�rilor tehnico-

edilitare (echipare cu ret�ele de apa�, canalizare menajera� s�i pluviala�, gaze

naturale, energie electrica�, drumuri s�i alei pietonale, spat�ii verzi, dota�ri,

etc.).

3.2.Descrierea solut�iei de organizare arhitectural-urbanistica�

Pentru a descrie modul de organizare arhitectural urbanistica�,

puncta�m obiectivele s�i scopul urma�rit:

Planul Urbanistic Zonal REZIDENT�IALA� cartier Unirii cuprinde în

zona sa studiata�, terenuri private s�i ale unita�t�ilor teritorial administrative

ale municipiului, terenuri proprietate publica� de important�a� locala�

Funct�ie de destinat�ia noua�, se vor stabili:

-modul s�i condit�iile de schimba�ri de destinat�ii,

28

Terenurile necesare pentru amplasarea noilor funct�iuni se vor marca

s�i include în mod grupat în zone funct�ionale prestabilite

Remodelarea arhitectural-urbanistica� s�i funct�ionala� va oferi noi

posibilita�t�i de ocupare a terenului din zona studiata�, potrivit

amplasamentului, ma�rimii, condit�iilor de orientare din punct de vedere a

punctelor cardinale s�i a cadrului natural existent s�i propus.

ZONE FUNCT�IONALE PROPUSE

-ZONA� DE LOCUIT, FUNCT�IUNI COMPLEMENTARE

- pe terenurile propuse pentru includere în intravilanul oras�ului prin

PUD-uri, s-a propus posibilitatea completa�rii zonei construite cu locuint�e

-stabilirea amplasamentelor pentru locuint�e de serviciu, din

necesitate, precum s�i servicii sau funct�iuni complementare

-ZONA� UNITA�T�I INDUSTRIALE/DEPOZITARE

- cuprinde incintele unita�t�ilor existente cu cla�dirile s�i instalat�iile

tehnologice aferente, precum s�i preuzinalul ELECTROMURES� face parte

din sistemul de product�ie de interes local, UZINA DE APA� este de interes

judet�ean pentruca� transporta� apa potabila� pe distant�e mari.

-ZONE DE PRODUCT�IE AGRICOLA�

- cuprinde zona ocupata� de serele din vecina�tatea CAP –ului de pe

strada Pomilor sau strada Voiniceni,

-ZONE DE PROTECT�IE-SPAT�II VERZI

- în lungul liniilor de înalta� tensiune s-au propus zone de protect�ie,

spat�ii libere ce nu vor putea fi construite, dar se vor putea cultiva,

- în jurul UZINEI DE APA� s-a propus zona de protect�ie

29

- zonele verzi situate în lungul B-delor propuse, în incintele caselor

unifamiliale, vor completa zonele verzi ale municipiului

- crearea unui parc, scuar

-ZONA� DE CIRCULAT�II

- cuprinde D.J.135, stra�zi, drumuri de acces la lotiza�rile preconizate,

platforme ale preuzinalului unita�t�ilor industriale,

- drumuri de câmp ce vor deservi terenurile agricole din zona

studiata�,

-ZONA� APE

-cuprinde s�ant�uri, canale de drenare a apelor pluviale

-TERENURI LIBERE

- terenurile agricole din intravilan s�i extravilan-ul zonei studiate.

Descrierea solut�iei de organizare arhitectural-urbanistica�

Planul Urbanistic Zonal s-a elaborat în vederea stabilirii

urma�toarelor obiective:

-zonificarea funct�ionala� a terenurilor

-traseele liniilor de înalta� tensiune, conform proiectului de

specialitate,

-trasee, profile s�i tipurile de drumuri necesare pentru buna

funct�ionare a zonei, funct�ie de existent-propus,

-identificarea terenurilor s�i proprietarilor terenurilor necesare pentru

construirea s�i realizarea drumurilor se va face prin Dosar de cercetare

prealabila� aferenta� drumurilor sau ret�elelor tehnico-edilitare necesare,

Terenul studiat aferent „PUZ ZONA� REZIDENT�IALA� cartier

Unirii”, este în cea mai mare parte domeniul privat al unor persoane

30

fizice, DAR S�I domeniul public s�i privat al statului, reprezentate în

mai mica� ma�sura�.

Modul de amplasare a zonelor funct�ionale au fost stabilite de ca�tre

proiectant�i împreuna� cu beneficiarul lucra�rii, deci cu administrat�ia

publica� locala�.

S-au determinat funct�iunile s�i modul de amplasare a construct�iilor

propuse în cadrul terenului pus la dispozit�ie. Pentru alte funct�iuni ce pot sa�

apara� în timp, precum nevoi de extindere, de dezvoltare în viitor a altor

activita�t�ilor economice, se vor întocmi Planuri Urbanistice de detaliu prin

nominalizare obiective, determinare funct�iune, capacita�t�i, etc..

Construct�iile care se vor amplasa, vor fi construct�ii de tip izolat, cu

regim mic de îna�lt�ime sau mare, specificat pentru fiecare parcela� .

Lucra�rile de împrejmuire s�i amenaja�rile aferente, se vor face

respectându-se REGULAMENTUL DE URBANISM, limitele de

proprietate s�i prevederile codului civil privind vecina�tat�ile, sau ale

PUD-urilor ce se vor întocmi de ca�tre cei interesat�i.

3.3.Organizarea circulat�iei

Analiza circulat�iei în zona rezident�iala� a cartierului Unirii, are la

baza� aspectele relevate de "Studiul de fundamentare PUG - Studiul de

circulat�ie al municipiului Târgu Mures� - Prognoza s�i terapia traficului" -

întocmit de SC VELTONA SRL Timis�oara, în anul 2000.

Faza III a lucra�rii " Reactualizarea Studiului General de Circulat�ie"

ca studiu de fundamentare pentru P.U.G. Târgu Mures�, are ca principal

obiectiv determinarea traficului de prognoza� s�i elaborarea pe aceasta� baza�

a propunerilor de dezvoltare a ret�elei stradale.

31

Prognoza traficului s-a fa�cut pentru doua� etape s�i anume: o etapa� pe

termen lung la nivelul anului 2025, când se apeciaza� ca� dezvoltarea

oras�ului se va stabiliza iar gradul de motorizare va ajunge aproape de

limita de saturat�ie s�i o etapa� pe termen mediu la nivelul anului 2010 pentru

stabilirea priorita�t�ilor de execut�ie a investit�iilor majore de infrastructura�

rutiera�.

Necesita�t�ile de deplasa�ri de autovehicule pentru etapele de prognoza�

2010 s�i 2025 au fost calculate ca s�i la etapa actuala� separat pentru cele

doua� tipuri de vehicule (ca�la�tori s�i marfa�) s�i cele trei feluri de trafic

(interior, penetrat�ie s�i tranzit), sub forma unor matrici de trafic exprimate

în Vt/14 ore.

Matricele de trafic interior pentru vehiculele de ca�la�tori respectiv

marfa� au fost calculate cu modelul matematic etalonat în cadrul fazei de

analiza� a traficului s�i t�inând seama� de urma�torii factori:

• cres�terea gradului de motorizare de la 192 veh/1.000 locuitori

în 2000 la 285 veh/1.000 loc în 2010 s�i la 260 veh/1.000 loc. în

2025;

• cres�eterea numa�rului de locuitori de la 164.445 în 2000 la

169.000 în 2010 s�i la 175.000 la 2025;

• extinderea intravilanului conform PUG;

• restructurarea economiei oras�ului prin cres�terea ponderii

sectorului tert�iar.

Obiectivele stabilite prin studiu s�i care interfereaza� cu zona

rezident�iala� Unirii sunt:

• redistribuirea funct�iilor pe suprafat�a oras�ului conform PUG s�i

sca�derea relativa� a atractivita�t�ii de trafic a centrului;

32

• absorbt�ia sporita� a deplasa�rilor de persoane pe trasee colaterale

cu reducerea solicita�rii excesive a tradit�ionalelor ca�i de acces

din teritoriu spre zonele concentrice ora�s�enes�ti.

Traficul de penetrat�ie s�i tranzit a fost calculat având în vedere

urma�toarele elemente:

• coeficient�ii de evolut�ie a traficului pe categorii de vehicule

pentru drumuri nat�ionale s�i judet�ene recomandate de MLPAT;

• dezvoltarea municipiului Târgu Mures� într-o forma� complexa�

de aglomerat�ie urbana�;

• realizarea pâna� în 2025 în zona� a unei autostra�zi s�i a unui drum

expres conform prevederilor P.A.T.N;

• realizarea pâna� în 2010 a unui traseu ocolitor pe direct�ia

Sighis�oara-Reghin.

La elaborarea propunerilor de lucra�ri rutiere menite sa� satisfaca� în

condit�ii cât mai bune necesita�t�ile de trafic de viitor, s-au avut în vedere în

primul rând valorile traficului de prognoza� s�i liniile de dorint�a� ale acestuia,

urma�rindu-se concomitent s�i realizarea urma�toarelor obiective:

• devierea traficului de tranzit pe trasee care sa� nu afecteze

ret�eaua stradala� a oras�ului;

• asigurarea unor lega�turi mai bune între ret�eaua stradala� a

oras�ului s�i arterele de penetrat�ie;

• degrevarea zonei centrale de traficul de traversare;

• eliminarea disfunct�iilor legate de structura ret�elei stradale

semnalate în cadrul fazei de analiza� a traficului (vezi Anexa

nr.6);

• realizarea unei ret�ele stradale care sa� ofere condit�ii bune pentru

transportul în comun s�i circulat�ia biciclis�tilor;

33

• afectarea într-o ma�sura� cât mai mica� a fondului construit

existent în special în zonele rezervate culoarelor de acces s�i

echipa�rii cu utilita�t�i;

• pentru traseul drumului expres pe direct�ia Sovata - Târgu

Mures�-Turda preva�zut în P.A.T.N. recomanda�m ca acesta sa� fie

condus prin partea de Nord a oras�ului traversând DN 15 între

Sângeorgiu de Mures� s�i Ernei, sa� treaca� la Nord de Sântana de

Mures�, Sâncraiu de Mures�, Nazna s�i Sântioana de Mures�, sa�

traverseze din nou Mures�ul s�i DN 15 între aeroport s�i Ungheni

s�i sa� se racordeze la autostrada preconizata� pe direct�ia Bras�ov-

Cluj în apropiere de Cerghid; în acest fel drumul va constitui s�i

o centura� pe relat�ia Turda-Reghin oferind s�i o lega�tura�

suplimentara� pentru partea de nord a oras�ului cu aeroportul s�i

zona de agrement de la Vidrasa�u.

În aceasta� idee, rezervarea în cadrul studiului a culoarului aferent,

creerii unei artere majore de tranzit care sa� lege partea de sud-vest a

municipiului (inclusiv accesele dinspre Cluj s�i Sighis�oara), cu zona de

nord-est a acestuia (inclusiv accesul pe direct�ia Reghin s�i localitatea

Sângeorgiu de Mures�), pare necesara� în condit�iile de relief s�i de regim de

construibilitate existent s�i în plus este necesara� crearea unui sistem stradal

local, legat cu mai multe punct de acces s�i ies�ire din zona�, fa�ra� afecta în

mod esent�ial vocat�ia rezident�iala� s�i naturala� a zonei.

Dimensionarea ret�elei stradale propuse s-a fa�cut pe baza fluxurilor

de circulat�ia calculate prin repartizarea matricelor de trafic de prognoza� pe

grafurile aferente ret�elei stradale pentru etapa 2010 respectiv 2025.

Valorile acestor fluxuri s�i indicatorii tehnico-economici ai ret�elei se

prezinta� în listele din anexele 16 s�i 17 iar reprezentarea lor grafica� este

redata� în Anexele 8, 8.1-8.6 s�i 10, 10.1-10.6. În principalele intersect�ii

34

fluxurile au fost detailate pe direct�ii de mers s�i reprezentate grafic în

anexele 9.1 … pentru etapa 2010 s�i 11.1 … pentru etapa 2005.

În paralel cu executarea lucra�rilor de extindere s�i modernizare a

ret�elei stradale se vor urma�ri prin ma�suri de gestionare organizarea

circulat�iei s�i amenajarea corespunza�toare a tuturor dispozitivelor de

circulat�ie. În acest sens în Anexa nr.2 sunt prezentate stra�zile pe care sa� fie

dirijat transportul în comun s�i traseele recomandate a fi amenajate cu piste

de bicilcete, iar în Anexa nr.13 sunt prezentate recomanda�rile pentru

instituirea restrict�iilor de tonaj pentru vehicule de transport marfa�.

O alta� problema� de mare complexitate ce trebuie avuta� în vedere s�i la

nivelul zonei rezident�iale Unrii, este asigurarea unui numa�r suficient de

locuri de stat�ionare având în vedere ca� pâna� în anul 2025 în Târgu Mures�

vor fi cca 63.000 de autoturisme s�i în jur de 6.000 de vehicule de transport

marfa� din care aproximativ o treime autocamioane s�i autotractoare iar

restul de camionete, furgonete s�i utilitare. Pentru vehiculele de marfa� sunt

necesare spat�ii de garare pentru toate autovehiculele (situate de regula� în

incintele proprietarilor) s�i locuri de stat�ionare temporara� pentru 400-500 de

camioane amplasate în zonele de transfer, în zonele industriale s�i de

depozitare, precum s�i în parkinguri amplasate lânga� arterele de centura� s�i

penetrat�ie. Pentru autoturisme este recomandat sa� fie asigurate spat�ii de

garare la domiciliul pentru minim 70% din numa�rul total de vehicule

(restul putând fi preluat de ret�eaua de stra�zi secundare) s�i parca�ri publice

de interes general cu un total de cca 10.000 de locuri din care 4.000 în

zona centrala�, iar restul în centrele de cartier s�i zone de mare atractivitate:

gara�, zone comerciale, centru de afaceri etc.

3.3.1. Ca�ile de comunicat�ie

35

În zona studiata� se va circula pe drumuri sau stra�zi, deci cu mijloace

auto s-au pietonal.

Zona studiata� NU este traversata� de alte mijloace de transport: aero,

CFR., etc.

AEROPORTUL INTERNAT�IONAL TÂRGU-MURES�, va deservi

de asemenea si zona studiata� fa�ra� a fi afectata� efectiv.

3.3.2. Transportul în comun

Transportul în comun se va desfa�s�ura în continuare pe D.J. 135 SAU

str.Voinicenilor s�i str. Podeni pentru transportul de ca�la�tori în tranzit,

Stat�ie pentru ca�la�tori nu este necesara�, iar pentru opriri sau

stat�iona�ri ocazionale se propune o suprala�rgire a carosabilului în zona de

drum actual, pentru a oferi posibilita�t�i de intrare atât în terenurile din zona�

cât s�i la obiectivele existente s�i propuse.

Pentru transport în comun, transportul de ca�la�tori poate fi prelungit

pâna� la capa�tul stra�zii Remetea s�i închiderea unui inel prin strada Pomilor

s�i Voinicenilor.

3.3.4. Parcaje s�i garaje

Parcaje s�i garaje se vor propune prin PUD-uri, în incinte, în limita

terenurilor aferente loturilor, indiferent de funct�iune.

Daca� obiectivele vor solicita parcaje, acestea se vor rezolva

punctual, pentru fiecare obiectiv, respectând regulile de circulat�ie, în

condit�iile avizelor s�i acordurilor ce se vor obt�ine de ca�tre beneficiarii de

investit�ii, de la det�ina�torii acestora, pe baza PUD-urilor ce se vor întocmi

anterior proiectelor de execut�ie.

3.3.4. Sistematizare verticala�

36

Având în vedere planeitatea generala� a terenului studiat,

sistematizarea verticala� presupune mis�ca�ri de terenuri minime, ele se vor

stabili prin proiectele de execut�ie pentru fiecare obiect.

3.4.Zonificarea teritoriului s�i bilant� teritorial

Zonificarea teritoriului studiat propune cuprinderea urma�toarelor

zone funct�ionale: zona� de locuit s�i servicii complementare, zona� unita�t�i

industriale/depozitare, zone de product�ie agricola�, zone de protect�ie-spat�ii

verzi, zona� de circulat�ii, zona� ape s�i terenuri agricole, libere.

3.5. Regimul de îna�lt�ime

Regimul de îna�lt�ime a fost determinat de funct�iile s�i destinat�ia

construct�iilor, precum s�i de zonele de protect�ie .

Se propune folosirea pantei naturale a terenului s�i realizarea de

construct�ii cu regim mic de îna�lt�ime cu parter, parter s�i 4 etaj, având

funct�iunile permise de lege.

Îna�lt�imea maxima� a construct�iilor va fi de max. +8,00-:-15,00m fat�a�

de cota +0,00 .

În cazul în care se va solicita un alt fel de îna�lt�ime, aceasta va fi

reglementata� printr-o alta� documentat�ie de urbanism ce va fi supusa�

aviza�rii s�i aproba�rii, conform legislat�iei în vigoare.

3.6. Regimul de aliniere a construct�iilor

Aliniamentele propuse sunt marcate în plans�a de reglementa�ri s�i

propuneri, plans�a nr.4. sau cel propus prin PUD-urile ce se vor solicita de

câtre beneficiarii investit�iilor viitoare.

Aliniamentul obligatoriu este limita de proprietate a fieca�rui teren s�i

domeniul public sau proprieta�t�ile învecinate, s�i reglementa�rile în vigoare.

37

3.7.Modul de utilizare a terenului

Indicii recomandat�i în lucrare, pentru o utilizare buna� a terenului

aferent zonei studiate sunt :

POT = 1,4-1,0 %

CUT = 0,11-0,16

3.8. Echiparea edilitara�

În zona studiata� exista� ret�ele tehnico-edilitare.

3.8.1 Alimentarea cu apa� a zonei se poate face din sistemul

centralizat de alimentare cu apa� a localita�t�ii: sunt necesare extinderi în

lungul stra�zilor existente s�i propuse pentru ment�inere de cca. 4,7 km.

3.8.2 Canalizarea menajera� s�i pluviala� poate fi asigurata� de Stat�ia

de epurare, amplasata� în Cristes�ti sau prin racordare la ret�elele existente în

zona�.

3.8.3 Alimentarea cu ca�ldura� -nu este cazul, ea se va rezolva local.

3.8.4.Alimentarea cu energie electrica� poate fi asigurata� de o ret�ea

de distribut�ie de 20 kw, prin racordare la ret�elele existente în zona�.

LEA de 110 kV existenta�, va fi ment�inuta� în cea mai mare parte,

demolata� part�ial s�i modificata� conform propunerilor de specialitate.

Solicitarea propunerilor de deviere implica� demontarea unor trasee

s�i reamplasarea lor pe un alt circuit, ceea ce presupune redarea în circuit

agricol a suprafet�elor eliberate de construct�iile stâlpilor, sau ocuparea de

noi suprafet�e.

38

3.8.5 Alimentarea cu gaze naturale poate fi asigurata� prin racordare

la ret�eaua de presiune redusa� din zona învecinata�, situata� paralel cu

drumurile s�i stra�zile existente s�i propuse, pentru care sunt/nu sunt necesare

extinderi, funct�ie de zona de racord.

3.8.6. Telecomunicat�ii. Construct�iile propuse pot fi deservite de

ret�ele telefonice, sau se vor folosi telefoane mobile.

3.9. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA�

3.9.1. Lista obiectivelor de utilitate publica�

- b-dul Decebal

- bdul Burebista

- drum de acces

- ret�ea de alimentare cu apa�

- ret�ea de gaze naturale

- ret�ele de alimentare cu energie electrica�

- stâlpi de înalta� tensiune,

- ret�ele de transport energie electrica� 110 kV

- canalizare menajera� s�i pluviala�.

3.9.2.Tipul de proprietate a terenurilor Terenul studiat este format în majoritate din terenuri agricole, din

care o parte sunt cuprinse în intravilanul oras�ului, în proprietatea prima�riei.

Tabelul de mai jos releva� situat�ia propusa�, fat�a� de cele doua� teritorii

administrative ale zonei studiate, dupa� cum urmeaza�:

Din punct de vedere al zonifica�rii existente s�i propuse, sunt necesare

mis�ca�ri de terenuri ce vor fi dobândite în conformitate cu legislat�ia în

vigoare, respectiv circulat�ia terenurilor.

39

În concluzie, vor fi necesare exproprieri pentru care se va urma

procedura conform Legii nr.33/1996 privind exproprierea pentru cauza� de

utilitate publica�.

3.9.3.Circulat�ia terenurilor

Regimul juridic al terenurilor EXISTENTE este consemnat în fis�ele

de cartare s�i identificare s�i releva� faptul ca� majoritatea terenurilor sunt

private.

Pentru demararea execut�iei proiectului de echipare sunt necesare

mis�ca�ri de terenuri, dintr-un domeniu în altul, pentru amplasarea definitiva�

a ret�elelor sau temporara�, pe durata execut�iei lucra�rilor.

Cumpa�rarea sau exproprierea suprafet�ei necesare pentru drumuri,

amplasarea noilor stâlpi de înalta� tensiune, ret�ele de apa�, canal, gaze

naturale de la persoanele fizice sau juridice se va face prin negociere

directa�, iar în cazul neconcordant�elor de interese, aceste se va obt�ine prin

expropriere, în condit�iile Legii nr.33/1996.

În concluzie, vor fi necesare exproprieri pentru care se va urma

procedura conform Legii nr.33/1996 privind exproprierea pentru cauza� de

utilitate publica�.

Prezentul studiu se încadreaza� în prevederile PUG-ului avizat s�i

aprobat s�i ale R.G.U. conform prevederilor H.G.R.525/1996, a studiilor s�i

proiectelor elaborate anterior. Prin propunerile formulate s�i dezvoltate a�în

etapa viitoare, studiul va ridica valoarea urbanistica� a zonei s�i va ra�spunde

nevoilor actuale s�i viitoare de dezvoltare.

Regiile s�i societa�t�ile comerciale furnizoare de utilita�t�i, împreuna� cu

prima�ria oras�ului s�i beneficiarul lucra�rii vor întocmi un program pentru

demontare, reamplasare ret�ele tehnico edilitare, s�i de modernizare a

stra�zilor/ drumurilor propuse

40

Este necesara� includerea în intravilan a suprafet�ei cuprinse între

actualul Drum de câmp situat în continuarea stra�zii Pomilor între strada

Remetea s�i str. Voinicenilor.

Pe baza Planului Urbanistic Zonal, se vor emite Certificatele de

Urbanism (CU), s�i Autorizat�iile de Construire (AC) pentru toate tipurile de

investit�ii preconizate, pe baza PUD-urilor ce se vor întocmi.

Remodelarea arhitectural-urbanistica� s�i funct�ionala� va oferi noi

posibilita�t�i de ocupare a terenului din zona studiata�.

Pentru realizarea culoarelor pentru utilita�t�i, se vor face demersurile

necesare pentru exproprierea pentru cauza� de utilitate publica�, în

vederea asigura�rii terenului necesar, în conformitate cu prevederile legale.

4. CONCLUZII

Inventarierea principalelor categorii de disfunct�ii, determina� o serie

de opt�iuni care vor jalona solut�ia de dezvoltare a zonei transpusa� în

regulamentul propus pentru planul urbanistic zonal.

⇒ Din punct de vedere al constitut�iei geomorfologice a terenului.

zonificarea diversa� datorata� pantelor naturale, compozit�iei geologice,

interact�iunii cu apele meteorice s�i nivelul apelor freatice impune un regim

de construibilitate divers în care prin regulamentul ce urmeaza� sa� fie

întocmit sa� fie limitate s�i excluse intervent�iile în zonele ce prezinta� riscuri

naturale.

⇒ Reorganizarea tramei stradale va urma�ri crearea unui sistem

de circulat�ie carosabila� s�i pietonala� care sa� permita� lega�turi favorabile în

interiorul zonei studiate cât s�i prin puncte de acces de lega�tura� cu

principalele unita�t�i urbanistice învecinate aflate în teritoriul periurban al

41

municipiului (zona centrala�, zona cu funct�iuni specifice ora�s�enes�ti). Trama

stradala� creata� va permite accesul facil la loturile destinate construirii,

lega�turi carosabile în sensul paralel cu principalele direct�ii ale parcelarului

existent al terenului, dezvoltarea ret�elelor de utilita�t�i în condit�iile impuse

de normele tehnice ale acestora (pante, închideri în inel etc.).

⇒ Solut�ia prin regulamentul de construct�ie va urma�ri protejarea

mediului construit s�i natural în condit�iile dezvolta�rii durabile, prin

limitarea implanta�rii de funct�iuni perturbatoare (product�ie de mare

anvergura�, servicii inadecvate conviet�uirii cu zona rezident�iala�), indici de

control (POT, CUT), care sa� conserve s�i sa� accentueze caracterul

cvasinatural al unita�t�ii urbane.

⇒ Asigurarea echipa�rii zonei cu ret�ele de alimentare cu apa� s�i

canalizare corespunza�toare integrate favorabil în sistemul global

ora�s�enesc, care sa� permita� racordarea noilor consumatori rezultat�i din

procesul de dezvoltare urbana�, dar s�i protect�ia mediului prin captarea

torent�ilor apelor de suprafat�a� s�i protejarea corespunza�toare a ca�ilor de

acces.

Multitudinea de constrângeri inventariate de analiza diverselor

criterii urbane (presiuni ale piet�ii funciare, tendint�e spontane tradit�ionale,

probleme tehnice de echipare, legislat�ia în domeniul urbanismului, ce se

diversifica� s�i completeaza� continuu), nu lasa� loc unei multiduini de

variante pentru modelul de dezvoltare urbana� a zonei, fat�a� de solut�ia

propusa� existând posibilita�t�i minore de varietate legate de trama stradala�

minora� sau de pozit�ionare al anumitor funct�iuni urbane specifice.

Important este ca acest plan urbanistic zonal - ca element de

detaliere s�i aprofundare a prevederilor planului urbanistic general sa� ofere

gestionarilor zonei s�i utilizatorilor ei, instrumente tehnice necesare s�i

42

satisfact�ia unui model urban echilibrat, care sa� puna� de acord opt�iunile

individuale cu programul de dezvoltare globala� durabila� a întregului

municipiu.

Intocmit arh.Raus Adriana