Post on 08-Feb-2018
transcript
MEMORIU DE PREZENTARE HALA INDUSTRIALĂ – CONFECŢII METALICE
1
Memoriu de prezentare
Proiect investi ţie
„Hal ă Industrial ă – Confec ţii Metalice”
1. Denumirea proiectului:
Hală Industrială – Confecţii Metalice, propusă a fi amplasat în intravilanul
municipiului Galaţi, Port Docuri, zona limitrofă danelor 32 – 33, judeţul Galaţi.
2. Titular
Titularul proiectului propus este reprezentat de SC NAVROM REPARAŢII SRL, CUI
RO 12028030 număr de ordine în registrul comerţului J17/507/1999 cu sediul social în
Galaţi, str. Portului, nr. 54, punct de lucru, Port Docuri – Zona Limitrofă Danelor 32 - 33,
municipiul Galaţi, judeţul Galaţi, telefon 0236/460990, 0236/414166, fax: 0236/414443,
e-mail: navromreparaţii@navrom.ro.
Persoană de contact – Potîrniche Jean, telefon: 0749/36.36.15.
3. Descrierea proiectului
SC NAVROM REPARAŢII SRL, doreşte construirea unei hale de confecţii
metalice şi a unei anexe sociale, pe amplasamentul situat în Port Docuri – Zona
Limitrofă Danelor 32 -33.
3.1. Justificarea necesit ăţii proiectului
Localizarea amplasamentului în vecinătatea Danelor 32 -33 din Port Docuri, a fost
criteriul hotărâtor pentru realizarea halei şi a anexei sociale în această zonă. Pe acest
amplasament vor fi fabricate/executate lucrări de confecţii metalice (montaj blocsecţii
pentru nave şi prelucrări mecanice), în vederea satisfacerii cerinţelor clienţilor de pe
piaţa firmelor din domeniul naval.
MEMORIU DE PREZENTARE HALA INDUSTRIALĂ – CONFECŢII METALICE
2
3.2. Limitele amplasamentului implement ării proiectului
Proiectului de investiţie va fi situat în Port Docuri – Zona Limitrofă Danelor 32 -33,
terenul fiind proprietatea solicitantului (S.C. NAVROM REPARATII SRL Galaţi), conform
actului de proprietate nr. 1482 din 16.06.2005. Suprafaţa nou construită pentru
amplasare halei va fi de 1400 mp, respectiv 140 mp a anexei sociale.
� nord – drum acces;
� sud – platformă betonată;
� est – hală;
� vest– hală;
Coordonatele STEREO 70
Nr. pct X Y 1 740811.081 442743.825 2 740825.621 442720.608 3 740769.502 442686.344 4 740755.299 442709.141
Fig. nr. 1 Amplasament proiect
MEMORIU DE PREZENTARE HALA INDUSTRIALĂ – CONFECŢII METALICE
3
Conform certificat de urbanism nr. 619 din 13.06.2012 amplasamentul are regimul
juridic de teren intravilan, proprietate privată, folosinţă actuală a terenului fiind „curţi
construcţii”. Pentru teren solicitanta deţine un contract de închiriere nr. 4293/2001,
încheiat cu Compania Naţională „Administraţia Porturilor Dunării Maritime Galaţi” SA, ce
are drept de administrare asupra imobilului.
3.3. Descrierea proiectului propus
Lucrările propuse, constau în construirea unei hale pentru confecţii metalice şi o
anexă socială. Hala se va amplasa în zona Portului Docuri limitrof Danelor 32-33, pe un
teren considerat liber de construcţii, rezultat în urma demolării construcţiei existente, în
baza documentaţiei pentru obţinerea autorizaţiei de demolare.
Construcţia propusă se încadrează la categoria „C” de importanţă, conform HG nr.
766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii, cu
modificările şi completările ulterioare şi clasa „III” de importanţă conform Normativului
P100/92.
Principalele destinaţii ale constructiilor şi repartizarea acestora pe niveluri sunt
următoarele:
� hala confecţii metalice – construcţia va fi tip hală cu structură de rezistenţă
metalică. Fundaţiile vor fi de tipul piloţi foraţi sub stâlpii halei cu diametrul de Ø 800 şi
adâncimea de 16,25 m. Suprafaţa construită a halei va avea o suprafaţă de 1400 m2,
fiind delimitată de următoarele dimensiuni: 50 m x 28 m x 12 m (la şina de rulare a
podului rulant). Accesul în hală se va realiza prin intermediul unor uşi glisante 2 buc x
12 m x 6 m şi 1 buc x 4 m x 3 m. Pentru manipularea bloc secţiilor, a materiei prime, a
pieselor agabaritice, etc, hala va fi dotată cu un pod rulant de 40 tf – Hr = 12 m.
Închiderea şi acoperişul halei se va realiza cu panouri din tablă termoizolantă.
Acoperişul halei va fi prevăzut cu două luminatoare mobile din policarbonat.
� Anexa socială (P+1) – se va amplasa pe un teren liber de construcţii, între hala
nou prevăzută şi hala de reparaţii motoare existentă. În ceea ce priveşte modul de
organizare pentru anexa socială, acesta este:
• parter:
� vestiar femei (10 femei/schimb max);
� vestiar bărbaţi (20 femei/schimb max);
� grupuri sanitare şi duşuri pentru ambele vestiare;
MEMORIU DE PREZENTARE HALA INDUSTRIALĂ – CONFECŢII METALICE
4
� sifonărie;
� magazie;
� spaţiu centrală termică.
• etaj (+3000 mm)
� spaţiu birouri;
� grup sanitar aferent birouri;
� sală de mese pentru personal;
� spaţiu pentru încălzire mâncare.
Anexa va avea o suprafaţă construită de 140 m2 (28 m x 5m) şi o suprafaţă utilă de
cca 280 m2, fiind prevăzută cu instalaţii de iluminat, instalaţii hidrotehnice, instalaţii de
încălzire şi sanitare.
Sistemul constructiv
Construcţiile se vor realiza pe structură metalică, închisă şi căptuşită cu panouri
sandwich izolate cu spumă poliuretanică. Golurile exterioare se vor executa din
tâmplărie aluminiu cu geam termopan. Pardoseaua se va realiza din placă de beton
armat, sclivisit, acoperită de gresie de trafic intens. Tavanul va fi realizat din gipscarton
izolat căptuşit cu vată minerala. Acoperirea se va realiza pe sistem metalic cu
învelitoare din panouri sandwich izolate cu spumă poliuretanică.
Structura de rezisten ţă
• hala metalică – solul se va compacta urmând a se consolida cu piatră 200
mm, peste care se va turna o structură de BCA de 75 mm. Fundarea se va
realiza prin intermediul unor piloţi foraţi cu diametrul de 800 mm şi adâncime
de 16,25 m, dispuşi sub fiecare stâlp al halei. Hala va avea o structură
metalică, articulata la bază cu deschidere de 26,64 m, pane metalice la
acoperiş, stâlpi şi rigle la pereţi pentru închidere, grinzi rulate, portale pentru
contravânturi veritcale şi contravânturi orizontale la acoperiş.
• anexa socială - solul se va compacta urmând a se consolida cu piatră 200
mm, peste care se va turna o structură de BCA de 75 mm. Fundarea se va
realiza prin intermediul unor piloţi foraţi cu diametrul de 800 mm şi adâncime
de 16,25 m, dispuşi sub fiecare stâlp al anexei. Anexa va fi o structură din
MEMORIU DE PREZENTARE HALA INDUSTRIALĂ – CONFECŢII METALICE
5
cadre metalice din europrofile, planşeu din beton armat pe grinzi metalice cu
conectori, rigle din profile uşoare pentru închideri la pereţi şi acoperiş.
Lucrările constructive pentru hala şi anexa socială vor consta în:
� realizarea organizării de şantier;
� sistematizarea/amenajarea terenului;
� lucrări de pregătire fundaţii;
� implementarea sistemului constructiv;
� racordare utilităţi.
Descrierea proceselor de produc ţie ale proiectului propus
SC NAVROM REPARAŢII SRL, doreşte construirea unei hale de confecţii
metalice şi a unei anexe sociale, pe amplasamentul situat în Port Docuri – Zona
limitrofă Danelor 32 -33.
Pe acest amplasament vor fi fabricate/executate lucrări de confecţii metalice
(montaj blocsecţii pentru nave şi prelucrări mecanice), în vederea satisfacerii cerinţelor
clienţilor de pe piaţa firmelor din domeniul naval.
Racordarea la re ţelele utilitare existente în zon ă
Proiectul propus, va fi racordat la toate utilităţile existente în zonă, respectiv,
energie electrică, apă şi gaz. Apele uzate menajere, vor fi evacuate în canalizarea
existentă pe amplasament, iar de aici acestea vor fi deversate în reţeaua de canalizare
a municipiului Galaţi. Agentul termic va fi produs de o centrala termică alimentată cu
gaz. Instalaţiile de încălzire vor fi compuse din instalaţii de încălzire cu corpuri statice şi
instalaţii de preparare a apei calde menajere şi tehnologice. Distribuţia agentului termic
se realizează prin ţeava de polipropilenă – material foarte rezistent în timp.
Deşeurile generate de pe amplasament, vor fi depozitate în spaţii special amenajate
(europubele, amplasate pe o platformă betonată), unde vor fi eliminate/valorificate cu
firme specializate/autorizate, în baza contractului de prestări servicii.
3.4. Impactul poten ţial
Amplasamentul şi modul de implementare a proiectului analizat a fost ales ţinând
cont de anumite criterii social - economice şi tehnice cum ar fi costurile legate de
pregătirea de şantier, respectiv; posibilităţile de procurare şi costurile utilităţilor
MEMORIU DE PREZENTARE HALA INDUSTRIALĂ – CONFECŢII METALICE
6
necesare la construcţii - montaj utilizate, posibilităţile de acces în zonă, de gradul de
afectare a factorilor de mediu, modul de utilizare a terenului, gradul de afectare a
factorilor sociali şi de sănătate a populaţiei, gradul de asigurarea a rezistenţei terenului,
dar şi a cerinţelor constructive în domeniul naval.
Folosinţa actuală a terenurilor, aşa cum sunt ele evidenţiate în Certificatul de
Urbanism, este de curţi construcţii, astfel terenul nu îşi modifica categoria de folosinţă.
De asemenea nu vor fi afectate habitate sau arii naturale protejate şi nu vor fi
ameninţate specii de animale şi plante prin implementarea proiectului.
Prin realizarea proiectului va fi modificată structura şi componenţa solului datorita
realizării infrastructurii.
Întreaga activitate de execuţie a lucrărilor pentru realizarea proiectului implică
utilizarea unui număr restrâns de utilaje, organizarea de şantier, depozite temporare de
materiale, precum şi o concentrare de efective umane. Toate aceste activităţi constituie
surse potenţiale de poluare a factorilor de mediu: apă, aer si sol.
Emisiile de poluanţi se vor produce doar pe o perioada restrânsă de timp, mai
exact pe perioada construcţiei a halei şi a anexei sociale şi amplasării echipamentelor
adiţionale. In etapa de funcţionare nu vor exista surse de poluare a factorilor de mediu.
4. Surse de poluan ţi şi instala ţii pentru re ţinerea, evacuarea şi dispersia
poluan ţilor în mediu
4.1. Protec ţia calit ăţii apelor
4.1.1. Surse de poluan ţi pentru ape în perioada de construc ţie
Principalele sursele de poluare a apelor în faza de execuţie a proiectului „Hala
Industrială – Confecţii metalice”sunt reprezentate de:
• tehnologiile de execuţie (construcţie) propriu-zise;
• utilajele implicate în activitatea de construcţie;
• activitatea umană.
Lucrările de pregătire a terenului în vederea amenajării fundaţiilor şi construirii halei
metalice şi a anexei gospodăreşti constituie principalele activităţi cu posibil impact
asupra apelor de suprafaţă şi subterane.
Lucrările de construcţie pot influenţa calitatea apelor de suprafaţă şi a celor
subterane prin antrenarea de către apa meteorică a eventualelor depozite de pământ
rezultate din săpăturile efectuate pentru fundaţii. Ca urmare a precipitaţiilor, taluzele pot
MEMORIU DE PREZENTARE HALA INDUSTRIALĂ – CONFECŢII METALICE
7
fi spălate de scurgerile de suprafaţă care antrenează fracţiuni de material sau mase de
pământ. Deoarece construcţia şi punerea în operă a lucrărilor propuse se va executa în
uscat, cu depozitarea locală a materialului rezultat din săpături, riscul poluării apelor de
suprafaţă şi subterane este minim.
Utilajele implicate în activitatea de construc ţie
Modul de lucru, starea de uzură a utilajelor, cât şi starea lor tehnică sunt elemente
care pot provoca în timpul execuţiei lucrărilor de construcţie poluări ale apelor.
Principalii poluanţi sunt combustibilii şi uleiurile. Acestea pot ajunge să afecteze
calitatea apei prin:
• spălarea utilajelor sau a autovehiculelor în spaţii neamenajate, direct pe sol;
• repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei în spaţii neamenajate;
• stocarea motorinei sau a uleiurilor arse în depozite sau recipiente improprii.
Activitatea uman ă
Activitatea salariaţilor din şantier poate fi la rândul ei generatoare de poluanţi cu
impact asupra apelor, deoarece:
• produce deşeuri menajere, care depozitate în locuri necorespunzătoare pot fi
antrenate de ape sau pot produce levigat care să afecteze calitatea apei subterane;
• evacuările fecaloid menajere aferente organizărilor de şantier, pot şi ele să
afecteze calitatea apelor, dacă grupurile sanitare sunt improvizate.
În ceea ce priveşte evacuările de ape fecaloid-menajere aferente organizării de
şantier, salariaţii care vor fi implicaţi în lucrările de construcţie vor utiliza grupurile
sanitare aflate în dotarea beneficiarului.
4.1.2. Surse de poluan ţi pentru ape în perioada de exploatare
Principalele surse de poluare în faza de exploatare a halei metalice şi a anexei
sociale construite în cadrul amplasamentul analizat pot fi:
� Posibile scurgeri accidentale de produse petroliere de la utilajele de transport cu
materii prime şi produse;
� activitatea umană.
La exploatarea activităţilor ce se vor desfăşura în hală ndustrială, se vor folosi utilaje
de încărcat şi descărcat materii prime (prefabricate din tablă), precum şi transvazarea
produselor finite spre locul de asamblare a blocsecţiilor. În cazul nerespectării normelor
MEMORIU DE PREZENTARE HALA INDUSTRIALĂ – CONFECŢII METALICE
8
de protecţie a mediului precum şi a stării tehnice, aceste utilaje pot provoca aceleaşi
posibile poluări accidentale asupra factorului de mediu apa ca şi cele din faza de
execuţie.
Activităţile personalului de exploatare pot prejudicia factorul de mediu apă prin:
� depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor produse;
� prin neglijenţa în dirijarea autovehiculelor sau a altor utilaje;
� prin admiterea în amplasament a unor alte tipuri de deşeuri.
4.1.3. Măsuri de protec ţie a apelor
4.1.3.1. Măsuri de protecţie a apelor în perioada de execuţie
� finalizarea execuţiei terasamentelor, a platformelor şi a fundaţiilor în perioade cât
mai scurte, dar cu respectarea timpilor tehnologici necesari;
� realizarea lucrărilor prin asigurarea de pante de scurgere pentru apele din
precipitaţii;
� se va impune întreţinerea utilajelor (spălarea lor, efectuarea de reparaţii,
schimburile de piese, de uleiuri, alimentarea cu carburanţi etc.) numai în unităţi
specializate/autorizate;
� pentru apele uzate care vor rezulta ca urmare a activităţii de şantier a
personalului, se va impune respectarea limitelor de încărcare cu poluanţi a
apelor uzate evacuate în reţele de canalizare orăşeneşti; concentraţiile maxime
admisibile vor fi cele stabilite de NTPA – 002/2002;
� manipularea materialelor, a sterilului, a pământului şi a altor substanţe folosite se
va face astfel încât să se evite antrenarea lor de către apele de precipitaţii.
� folosirea în timpul executării lucrărilor de construcţie a grupurilor sanitare aflate
în dotarea societăţii.
� organizarea de şantier va fi dotată cu o toaleta ecologică;
� orice activitate sau lucrare prin care se va afecta dinamica naturală a apelor
subterane va fi realizată doar după obţinerea aprobărilor din partea organelor
abilitate.
MEMORIU DE PREZENTARE HALA INDUSTRIALĂ – CONFECŢII METALICE
9
4.1.3.2. Măsuri de protecţie a apelor în perioada de exploatare
� adoptarea unei strategii de exploatare adecvată, pentru a se evita pericolul de
poluare accidentală ce poate să pună în pericol starea calităţii factorului de
mediu apă;
� utilajele de transport trebuie să fie verificate tehnic pentru a nu prezenta
defecţiuni ce pot produce scurgeri de carburanţi şi uleiuri;
� toţi salariaţii vor fi instruiţi cu privire la măsurile speciale de protecţia mediului pe
care trebuie să le respecte şi vor fi informaţi cu privire la măsurile ce trebuie luate
în caz de accidente ecologice;
Prin măsurile pe care beneficiarul le va lua atât în perioada organizării de şantier
cât şi in faza de operare nu se vor genera efecte asupra apelor de suprafaţă şi
subterane.
Calitatea apelor uzate evacuate din zonele de lucru în canalizarea existentă, vor
respecta indicatorii prevăzuţi în normativul NTPA 002/2002 „privind condiţiile de
evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de
epurare” aprobat prin H.G. nr. 188/2002, modificat şi completat de H.G. nr. 352/2005.
În conformitate cu HG nr. 188/2002 modificată şi completată prin HG 352/2005
pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor
uzate, se vor respecta indicatorii prevăzuţi în Normativul NTPA 002/2002.
Apele meteorice se vor scurge liber în afara amplasamentului.
4.2. Protec ţia aerului
4.2.1. Sursele principale de poluare a aerului, specifice execuţiei lucrărilor proiectului
pot fi grupate după cum urmează:
� emisii de pulberi şi noxe rezultate în urma amenajării şi construcţiei a halei
industriale şi a anexei gospodăreşti (organizare de şantier).
� emisii de noxe de la utilajele implicate în activităţile de construcţie;
� emisii de gaze de eşapament datorate transportului materiilor
prime/produselor finite şi a personalului.
Organizarea de şantier
În perioada de execuţie a lucrărilor proiectate, activităţile de şantier au impact
asupra calităţii atmosferei din zonele de lucru reprezentând o sursă de emisii de praf,
MEMORIU DE PREZENTARE HALA INDUSTRIALĂ – CONFECŢII METALICE
10
iar pe de altă parte, sursa de emisie a poluanţilor specifici arderii combustibililor
(produse petroliere distilate) în motoarele utilajelor şi execuţiei lucrărilor de construcţie
(sudură, debitare, prelucrări metalice, polizare, etc.).
Emisiile de praf, care apar în timpul execuţiei lucrărilor proiectate, sunt asociate
săpăturilor, punerea în operă a materialelor de construcţie, precum şi altor lucrări
specifice.
Degajările de praf în atmosferă variază adesea substanţial de la o zi la alta,
depinzând de nivelul activităţii, de specificul operaţiilor şi de condiţiile meteorologice.
Natura temporară a lucrărilor de construcţie conduce la o cantitate redusă de emisii
specifice acestor lucrări.
Sursele principale de poluare a aerului, specifice execuţiei lucrărilor sunt
reprezentate de utilajele, echipamentele de construcţie şi operaţiile de sudură, polizare,
debitare, prelucrări metalice implicate în realizarea proiectului.
Poluarea specific ă activit ăţii utilajelor şi circula ţiei vehiculelor se poate estima
după urmează :
� consumul de carburanţi (substanţe poluante: NOx, CO2, CO, compuşi organici
volatili non metanici, particule materiale din arderea carburanţilor etc.);
� aria pe care se desfăşoară aceste activităţi (substanţe poluante – particule
materiale în suspensie şi sedimentabile), distanţele parcurse (substanţe
poluante - particule materiale ridicate în aer de pe suprafaţa drumurilor).
Cantităţile de poluanţi emise în atmosferă de utilaje depind, în principal, de
următorii factori:
� nivelul tehnologic al motorului;
� puterea motorului;
� consumul de carburant pe unitatea de putere;
� capacitatea utilajului;
� vârsta motorului/utilajului;
� dotarea cu dispozitive de reducere a poluării.
Este evident faptul că emisiile de poluanţi scad cu cât performanţele motorului sunt
mai avansate, tendinţa în lume fiind de fabricare a motoarelor cu consumuri cât mai mici
pe unitatea de putere şi cu un control cât mai restrictiv al emisiilor.
Se apreciază că emisiile în aer pe perioada de execuţie a proiectului sunt reduse în
timp şi afectează doar aria destinată realizării proiectului.
MEMORIU DE PREZENTARE HALA INDUSTRIALĂ – CONFECŢII METALICE
11
4.2.2. Sursele de poluare a aerului şi emisii de poluanţi în perioada de exploatare a
proiectului
În perioada de exploatare, proiectul propus nu constituie în sursă majoră de poluare
a atmosferei. Principalele forme de poluare ale factorului de mediu aer, pe perioada de
funcţionare a obiectivelor vor fi:
� surse fixe generatoare de:
• emisii de gaze şi pulberi de la centralele termice (CO2, CO, SOx, NOx,
CH4, pulberi totale);
� surse mobile generatoare de:
• emisii de pulberi/particule - operaţii încărcare şi descărcare a materiilor
prime/produse finite;
4.2.3. Măsuri de protec ţie a aerului
4.2.3.1. Măsuri de protecţie a aerului în perioada de execuţie
� sursele de impurificare a atmosferei asociate activităţilor care vor avea loc în
perioada de execuţie în amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise. ca
urmare, nu se poate pune problema unor instalaţii de captare - epurare -
evacuare în atmosferă a aerului impurificat/gazelor reziduale.
� referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie să corespundă
condiţiilor tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice care se efectuează periodic pe
toată durata utilizării tuturor autovehiculelor înmatriculate în ţară.
� lucrările de organizare a şantierelor trebuie să fie corect concepute şi executate,
cu dotări moderne, care să reducă emisiile de noxe în aer, apă şi pe sol.
concentrarea lor într-un singur amplasament este benefică diminuând zonele de
impact şi favorizând o exploatare controlată şi corectă.
� utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce priveşte
nivelul de monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele de eşapament
şi vor fi puse în funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni.
� alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport se va face numai în staţii de
alimentare carburanţi.
MEMORIU DE PREZENTARE HALA INDUSTRIALĂ – CONFECŢII METALICE
12
4.2.3.2. Măsuri de protecţie a aerului în perioada de exploatare
Măsurile de minimizare a emisiilor de poluanţi în atmosferă vor consta în:
� asigurarea funcţionării centralei termice în parametri optimi;
� întreţinerea drumurilor de acces din interiorul amplasamentului;
Valorile concentraţiilor în emisie se vor încadra în limitele prevăzute de Ordinul
462/93 - pentru aprobarea condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferei şi normelor
metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse
staţionare şi Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător.
4.3. Protec ţia împotriva zgomotului şi vibra ţiilor
4.3.1. Surse de zgomot şi vibra ţii în perioada de construc ţie
În perioada de construcţie a obiectivului analizat, sursele de zgomot şi vibraţii vor fi
generate de:
� autovehiculele în timpul aprovizionării cu materiale de construcţie;
� zgomotul provocat de utilajele de sistematizare a terenului;
� lucrări în cadrul organizării de şantier.
Procesele tehnologice de execuţie a lucrărilor proiectate implica folosirea unor
grupuri de utilaje cu funcţii adecvate. Aceste utilaje în lucru reprezintă tot atâtea surse
de zgomot.
Pentru o prezentare corecta a diferitelor aspecte legate de zgomotul produs de
diferite instalaţii şi utilaje, trebuie avute in vedere trei niveluri de observare:
� Zgomot de sursa;
� Zgomot de câmp apropiat;
� Zgomot de câmp îndepărtat;
Fiecăruia din cele trei niveluri de observare ii corespund caracteristici proprii.
Măsurătorile de zgomot la sursa sunt indispensabile atât pentru compararea
nivelurilor sonore ale utilajelor din aceeaşi categorie, cât si de a avea o informaţie
privitoare la puterile acustice ale diferitelor categorii de utilaje.
Pornind de la valorile nivelurilor de putere acustica ale principalelor utilaje folosite în
construcţii si numărul acestora într-un anumit front de lucru, se pot face unele aprecieri
privind nivelurile de zgomot si distantele la care acestea se înregistrează.
Utilajele folosite si puteri acustice asociate:
� buldozere Lw ≈ 115 dB(A);
MEMORIU DE PREZENTARE HALA INDUSTRIALĂ – CONFECŢII METALICE
13
� încărcătoare Wolla Lw ≈ 112 dB(A);
� excavatoare Lw ≈ 117 dB(A);
� compactoare Lw ≈ 105 dB(A);
� finisoare Lw ≈ 115 dB(A);
� basculante Lw ≈ 107 dB(A).
Suplimentar impactului acustic, utilajele de construcţie, cu mase proprii mari, prin
deplasările lor sau prin activitatea în punctele de lucru, constituie surse de vibraţii.
A doua sursă principală de zgomot şi vibraţii în şantier este reprezentata de
circulaţia mijloacelor de transport. Pentru transportul materialelor (pământ, balast etc.)
se folosesc basculante / autovehicule grele, cu sarcina cuprinsă între câteva tone si
pana la 30 tone.
4.3.2. Surse de zgomot şi vibra ţii în perioada de exploatare
Principalele activităţi desfăşurate în interiorul halei industriale generatoare de
zgomot şi vibraţii sunt: echipamentele de sudură, polizat, rectificat, manipulare materii
prime/produse finite, etc.
Nivelul de zgomot înregistrat trebuie să se situeze sub limita maximă admisă pentru
zgomotul de la locurile de muncă cu solicitare normală a atenţiei care este de 87 dB (A),
nivel acustic pentru expunerea zilnică, conform Ordinului ministrului muncii şi protecţiei
sociale nr. 508/2002 şi Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei nr. 933/2002 privind
aprobarea Normelor generale de protecţia muncii.
Limitele maxime admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din punct
de vedere acustic în zona unui obiectiv sunt precizate în STAS 10 009/1988, care
prevede la limita incintei valoarea maximă de 65 dB, iar în ceea ce priveşte amplasarea
clădirilor de locuit, aceasta se face astfel încât nivelul zgomotului să nu depăşească
valoarea de 50 dB (măsurat la 2 m de faţadă, în exteriorul clădirii, în conformitate cu
STAS 6161/3 – 89).
Pentru intervalul orar 600–2200, Ordinul MS 536/1997 impune aceeaşi valoare limită
admisibilă, pentru intervalul 2200–600, Ordinul impune o valoare maximă admisibilă de
40 dB.
Obiectivul este amplasat la o distanţă considerabilă de aşezările omeneşti, deci
factorul uman nu poate fi afectat de zgomotul produs în cadrul societăţii.
MEMORIU DE PREZENTARE HALA INDUSTRIALĂ – CONFECŢII METALICE
14
4.3.3. Măsuri pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor în perioada de
execuţie a proiectului
� limitarea traseelor străbătute de către autovehiculele de transport utilaje şi
materiale de construcţie;
� folosirea utilajelor de lucru conform cu volumul şi caracteristicile activităţilor
desfăşurate;
� buna funcţionare a utilajelor folosite.
4.3.4. Măsuri pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor în perioada de
exploatare
� menţinerea în stare bună de funcţionare a utilajelor şi a echipamentelor folosite;
� optimizarea tuturor activităţilor desfăşurate în cadrul amplasamentului analizat.
4.4. Protec ţia împotriva radia ţiilor
În realizarea proiectului nu sunt utilizate materiale sau echipamente ce pot
constitui surse de radiaţii.
4.5. Protec ţia solului şi a subsolului
Posibilele surse de poluare pentru sol şi subsol atât în perioada de construcţie cât şi
funcţionare ar putea fi reprezentate de către:
� scurgerile accidentale de carburanţi de la autovehiculele şi utilajele care
tranzitează zona în perioada de amenajare - probabilitate redusă;
În timpul perioadei de funcţionare posibilitatea poluării solului şi subsolului este
minimă, deoarece beneficiarul va lua toate măsurile de reducere a unor eventuale
poluări accidentale.
Pe perioada efectuării lucrărilor de construcţie se produc modificări structurale ale
profilului de sol ca urmare a săpăturilor prevăzute a se executa în vederea realizării
fundaţiilor şi platformelor, a zonei necesare amplasării halei industriale şi a anexei
gospodăreşti, proiectantul prevăzând o serie de măsuri pentru protecţia solului şi
subsolului:
• utilizarea unor tehnologii moderne de construire;
• utilizarea unor utilaje de nouă generaţie.
MEMORIU DE PREZENTARE HALA INDUSTRIALĂ – CONFECŢII METALICE
15
În perioada de funcţionare probabilitatea poluării solului şi subsolului este aproape
nulă, deoarece întreaga suprafaţă este betonată, eliminând astfel o posibilă poluare a
solului şi subsolului.
Pentru evitarea/limitarea poluării solului şi subsolului se vor asigura condiţii şi
măsuri pentru:
� evitarea eventualelor scurgeri accidentale;
� curăţarea şi evacuarea scurgerilor de produse petroliere;
� asigurarea unui bun management al deşeurilor, în care minimizarea generării
este un factor important;
� utilizarea unei centrale performante şi asigurarea unei bune funcţionări a
acesteia;
� utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce priveşte
nivelul de monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele de eşapament şi vor fi
puse în funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni.
Se poate concluziona că din punct de vedere al factorului de mediu sol, activitatea
de pe amplasamentul studiat nu va reprezenta o sursă semnificativă de poluare.
4.6. Protec ţia ecosistemelor terestre şi acvatice
Amplasamentul este în posesia beneficiarului şi se află în intravilanul municipiului
Galaţi, conform Contract de închiriere nr. 4293//2001.
Realizarea obiectivului în zona analizată nu presupune intervenţii asupra
ecosistemelor terestre şi acvatice, cu atât mai mult cu cât proiectul se va realiza în
cadrul unei zone industruale cu destinaţie de teren curţi - construcţii, conform
certificatului de urbanism nr 619 din 13.06.2012.
Având în vedere că proiectul se dezvoltă în partea de E a municipiului Galaţi, în
zona industrială, la o distanţă de aproximativ 1,3 km faţă de ROSPA 0121 Lacul Brateş,
respective 4,6 faţă de ROSCI 0105 Lunca Joasă a Prutului, fără nicio arie protejata în
vecinătăţi, că nu au fost identificate tipuri de habitate naturale, specii de floră şi faună
sălbatică şi alte bunuri ale patrimoniului natural ce se supun regimului special de
ocrotire, conservare favorabilă realizarea investiţiei nu influenţează semnificativ factorul
de mediu biodiversitate.
MEMORIU DE PREZENTARE HALA INDUSTRIALĂ – CONFECŢII METALICE
16
4.7. Protec ţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public
În conformitate cu Planul de încadrare în zonă, distanţa faţă de cele mai apropiate
aşezări umane este aproximativ 1200 m .
Vecinătăţile amplasamentului sunt reprezentate astfel:
� nord – drum acces;
� sud – platformă betonată;
� est – hală;
� vest– hală;
Având în vedere localizarea proiectului analizat, faţă de zonele locuite, se poate
afirma, că implementarea investiţiei propuse, nu va influenţa negativ populaţia din
arealul analizat.
4.8. Gospod ărirea de şeurilor generate pe amplasament
Tipurile şi cantit ăţile de de şeuri rezultate din activitatea analizat ă pe perioada
de construc ţie
� deşeuri municipale (deşeuri menajere, deşeuri asimilabile cu cele menajere,
deşeuri rezultate din curăţarea spaţiilor verzi, sau din întreţinere ori igienizare,
etc);
� deşeuri de ambalaje (hârtie şi carton, materiale plastice, lemn);
� deşeuri metalice;
� moloz şi pământ excavat;
1. Deşeuri municipale – deşeuri rezultate din activitatea personalului ce va lucra la
construirea obiectivului. Cantitatea maximă lunară va fi de aprox. 20 kg. Deşeurile vor fi
colectate în europubele. Conform HG nr. 856 din 2002 privind evidenţa gestiunii
deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase,
deşeurile menajere se încadrează în categoria 20 - deşeuri municipale şi asimilabile din
comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţiuni colectate separat, grupa 20 03 - alte deşeuri
municipale, cod 20 03 01 – deşeuri municipale amestecate. Deşeurile vor fi preluate
regulat de către firma de salubritate în baza contractului încheiat cu societatea.
2. Deşeuri de ambalaje (hârtie şi carton, materiale plastice, lemn) vor fi colectate
separat şi depozitate pe platforma special amenajată. Cantitatea maximă lunară pe
perioada de construcţie va fi de aprox. 20 kg. Deşeurile de ambalaje reciclabile vor fi
colectate şi depozitate separat în vederea reciclării/valorificării. Conform HG nr. 856 din
MEMORIU DE PREZENTARE HALA INDUSTRIALĂ – CONFECŢII METALICE
17
2002, deşeurile rezultate fac parte din categoria 15 - deşeuri de ambalaje; materiale
absorbante, materiale de lustruire, filtrante şi îmbrăcăminte de protecţie, nespecificate
în alta parte, respectiv grupa 15 01 – ambalaje, codurile: 15 01 01 - ambalaje de hârtie
şi carton, 15 01 02 - ambalaje de materiale plastice, 15 01 03 - ambalaje de lemn, 15 01
06 - ambalaje amestecate. Acestea vor fi predate către societăţi autorizate specializate
în baza contractelor ce se vor încheia.
3. Deşeuri metalice rezultate din activitatea de construc ţie vor fi colectate separat şi
depozitate pe platforma special amenajată. Cantitatea maximă estimată pe perioada
construcţiei va fi de 200 kg. Conform HG nr. 856 din 2002, deşeurile rezultate fac parte
din categoria 17 - deşeuri din construcţii şi demolări (inclusiv pământ excavat din
amplasamente contaminate), grupa 17 04 metale (inclusiv aliajele lor), codurile 17 04
05 - fier şi oţel; 17 04 07 - amestecuri metalice. Deşeurile vor fi valorificate prin societăţi
autorizate.
4. Pământ excavat rezultat din săpăturile pentru fundaţiile halei şi a anexei
gospodăreşti. Cantitatea estimată va fi de aprox. 50 mc, care este impropriu denumit
deşeu, deoarece acesta va fi utilizat ca material de umplutură pentru sistematizarea pe
verticală a terenului, amenajarea terasamentelor şi amenajarea infrastructurii. Conform
HG nr. 856 din 2002, deşeurile rezultate fac parte din categoria 17 - deşeuri din
construcţii şi demolări (inclusiv pământ excavat din amplasamente contaminate), grupa
17 05 pământ (inclusiv excavat din amplasamente contaminate), pietre şi deşeuri de la
dragare, codul 17 05 04 pământ şi pietre, altele decât cele specificate la 17 05 03.
Pe perioada de func ţionare
Din activitatea desfăşurată pe amplasament rezultă următoarele tipuri de
deşeuri:
1. Deşeuri municipale amestecate provenite de la angajaţi care lucrează în
unitate inclusiv cele rezultate din activitatea de curăţenie din incintă. Cantitatea
medie anuală de deşeuri din aceste tipuri este apreciată la cca. 1 t/an. Fac parte
din categoria 20 - deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii,
inclusiv fracţiuni colectate separat, grupa 20 03 - alte deşeuri municipale, cod 20
03 01 – deşeuri municipale amestecate.
MEMORIU DE PREZENTARE HALA INDUSTRIALĂ – CONFECŢII METALICE
18
Se vor depozitează temporar în europubele şi vor fi eliminate prin depozitare
la depozitul final de deşeuri menajere de către o firma specializată/autorizată în
baza unui contract de prestări servicii.
2. Deşeuri metalice rezultate din activitatea de confecţionare a construcţiilor
metalice. Cantitatea de deşeuri metalice rezultată este de aproximativ 100 t/an.
Fac parte din categoria 20 - deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie,
instituţii, inclusiv fracţiuni colectate separate, grupa 20 01 - fracţiuni colectate
separat (cu excepţia 15 01), cod 20 01 40 - metale. Se vor colecta separat în
containere metalice şi se vor preda la firme autorizate specializate în vederea
valorificării conform contractelor sau către procesatori autorizaţi.
3. Pilitur ă şi şpan feros (de şeuri de pilitur ă şi şpan o ţel) sunt estimate la
cca 3 tone/an. Fac parte din categoria 12 - deşeuri de la modelarea, tratarea
mecanică şi fizică a suprafeţelor metalelor şi a materialelor plastice, grupa 12 01 -
deşeuri de la modelarea şi tratamentul fizic şi mecanic al suprafeţelor metalelor şi
materialelor plastice, cod 12 01 01 - pilitură şi şpan feros. Se vor colecta separat în
containere metalice şi se vor preda la firme autorizate specializate în vederea
valorificării.
4. Deşeuri piese de polizare – cca 0,5 tone, rezultate în urma debitării
mecanice prin operaţiile de polizare sub-ansamblelor, încadrate în categoria 12 -
deşeuri de la modelarea şi tratamentul fizic şi mecanic al suprafeţelor metalelor şi
materialelor plastice – cod 12 01 21 – piese uzate de polizare mărunţite şi materiale de
polizare mărunţite fără conţinut de materiale periculoase. Acest tip de deşeu va fi
eliminat cu o firma specializată/autorizată.
5. Deoarece societatea deţine un număr important de echipamente
electrice şi electronice , trebuie să respecte obligaţiile legale din HG 448/2005.
Astfel în cazul DEEE (deşeuri de echipamente electrice şi electronice) - societatea
are ca obligaţie prevenirea producerii de deşeuri de echipamente electrice şi
electronice precum şi refolosirea, reciclarea acestora. Colectarea DEEE se face
separat iar depozitarea temporară a acestora se va face în spaţiu amenajat,
impermeabil, marcat corespunzător. Conform HG nr. 856 din 2002, deşeurile
rezultate fac parte din categoria 16 - deşeuri nespecificate în altă parte, grupa 16
02 - deşeuri de la echipamente electrice şi electronice, codul 16 02 14 -
echipamente casate, altele decât cele specificate de la 16 02 09 la 16 02 13.
MEMORIU DE PREZENTARE HALA INDUSTRIALĂ – CONFECŢII METALICE
19
6. Deşeuri de ambalaje de hârtie şi carton provin din ambalarea
materialelor şi sunt estimate la cca 30-50 kg/an. Fac parte din categoria 15 -
deşeuri de ambalaje, materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante şi
îmbrăcăminte de protecţie, nespecificate în altă parte, grupa 15 01 - ambalaje
(inclusiv deşeurile de ambalaje municipale colectate separat), cod 15 01 01 –
ambalaje de hârtie şi carton. Se depozitează în spaţii special amenajate şi se
predau în vederea valorificării către agenţi economici specializaţi autorizaţi.
7. Deşeuri de materiale plastice provin din activitatea de aprovizionare cu
materiale consumabile (ambalaje) şi estimate la cca 30 - 50 kg/an. Fac parte din
categoria 15 - deşeuri de ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire,
filtrante şi îmbrăcăminte de protecţie, nespecificate în altă parte, grupa 15 01 -
ambalaje (inclusiv deşeurile de ambalaje municipale colectate separat), cod 15 01
02 - ambalaje de materiale plastice. Se depozitează în spaţii special amenajate şi
se predau în vederea eliminării de către agenţi economici specializaţi autorizaţi.
Tabel - Managementul de şeurilor în faza de construc ţie a proiectului
Denumirea deşeului*)
Cantitate generat ă
kg
Starea S, L,
semisol SS
Codul deşeului conform HG nr.
856/2002
Codul privind
principala proprietate periculoas ă
**)
Colectare
Managementul deşeurilor
V E R
Perioada de construc ţie
Municipale 20 SL 20 03 01 - europubele - D1 -
Ambalaje 20
S 15 01 01
- spaţii
special amenajate
R5 - - S 15 01 02 S 15 01 03 S 15 01 06
Deşeuri metalice
200 S 17 04 05
- spaţii
special amenajate
R4 - - S 17 04 07
Pământ excavat 50 mc S 17 05 04 - -
Reintroducere în lucrările de
sistematizare a terenului
- -
Perioada de func ţionare Deşeuri
municipale amestecate
1 t/an SL 20 03 01 - Europubele - D1 -
Deşeuri metalice 100 t/an S 20 01 40 -
Containere metalice R4 - -
Pilitură şi şpan feros (deşeuri 3 t/an S 12 01 01 -
Containere metalice R4 - -
MEMORIU DE PREZENTARE HALA INDUSTRIALĂ – CONFECŢII METALICE
20
de pilitură şi şpan oţel)
Deşeuri piese de polizare 0,5 t/an S 12 01 21 -
Containere metalice - D1 -
Deşeuri de echipamente electrice şi electronice
- S 16 02 14 - Containere metalice
R7 D9 -
Deşeuri de ambalaje de
hârtie şi carton
30-50 kg/an
S 15 01 01 - Europubele R5 - -
Deşeuri de materiale plastice
30-50 kg/an S 15 01 02 - Europubele R5 - -
V - valorificare; E - eliminare; R – rămas în stoc;
Pentru eliminarea deşeurilor atât în perioada de construcţie cât şi funcţionare,
beneficiarul are obligaţia de încheia contracte de eliminare/valorificare a deşeurilor
generate pe amplasamentul analizat, cu o firmă specializată/autorizată.
4.9. Gospod ărirea substan ţelor şi preparatelor chimice periculoase
Nu este cazul.
5. Prevederi pentru monitorizarea mediului
Automonitorizarea emisiilor în faza de exploatare va avea ca scop verificarea
conformării cu condiţiile impuse în actele de reglementare emise de autorităţile pentru
protecţia mediului cât şi de prevederile actelor normative în vigoare (O.U.G. 195/2005
privind protecţia mediului cu modificările şi completările ulterioare, Ordinul M.A.P.P.M
nr. 462/1993 pentru aprobarea Condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferei şi
Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de
surse staţionare, H.G. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de
descărcare in mediul acvatic a apelor uzate).
Prevederile pentru monitorizarea mediului impun efectuarea de măsurători şi
determinări periodice ale poluanţilor caracteristici pentru un astfel de obiectiv pentru
factorii de mediu apă, aer şi sol.
5.1. Factorul de mediu ap ă
Monitorizarea pe şantier va avea în vedere următoarele aspecte:
• verificarea respectării normelor de funcţionare ale utilajelor pe perioada de
construcţie
MEMORIU DE PREZENTARE HALA INDUSTRIALĂ – CONFECŢII METALICE
21
• încadrarea în parametri de evacuare a apelor uzate rezultate de la toaleta
ecologică în perioada de construcţie;
• încadrarea în parametri a apelor uzate menajere generate în perioada de
funcţionare şi încadrarea lor în normativul NTPA 002/2002.
Calitatea apelor uzate evacuate vor respecta indicatorii prevăzuţi în normativul
NTPA 002/2002 aprobat prin H.G. nr. 188/2002, modificat şi completat de H.G. nr.
352/2005.
5.2. Factorul de mediu aer
Pentru faza de construcţie se recomandă să se realizeze verificarea pulberilor în
suspensie şi a pulberilor sedimentabile, precum şi a zgomotului.
În perioada de construcţie şi funcţionare beneficiarul va trebui să respecte parametrii
impuşi de STAS 12574/87, Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului
înconjurător.
5.3. Factor de mediu sol şi subsol
Se va asigura o supraveghere permanentă a lucrărilor de execuţie pentru sesizarea
eventualelor poluări accidentale şi acţionarea rapidă în caz de incident pentru
eliminarea pericolelor de poluare a solului şi subsolului.
5.4. Zgomot şi vibra ţii
Se vor asigura limitele maxime admisibile pe baza cărora se apreciază starea
mediului din punct de vedere acustic în zona unui obiectiv sunt precizate în STAS 10
009/1988, care prevede la limita incintei valoarea maximă de 65 dB, iar în ceea ce
priveşte amplasarea clădirilor de locuit, aceasta se face astfel încât nivelul zgomotului
să nu depăşească valoarea de 50 dB (măsurat la 2 m de faţadă, în exteriorul clădirii, în
conformitate cu STAS 6161/3 – 89).
6. Justificarea încadr ării proiectului, dup ă caz, în prevederile altor acte
normative na ţionale care transpun legisla ţia comunitar ă (IPPC, SEVESO,
COV, LCP, Directiva-cadru ap ă, Directiva-cadru aer, Directiva-cadru a
deşeurilor etc.)
Nu este cazul
MEMORIU DE PREZENTARE HALA INDUSTRIALĂ – CONFECŢII METALICE
22
7. Lucr ări necesare organiz ării de şantier Lucrările necesare organizării de şantier se vor desfăşura pe o perioadă de maxim
6 luni şi vor implica un număr restrâns de operatori specializaţi în realizarea acestui tip
de organizare de şantier.
Lucrările specifice organizării de şantier vor cuprinde:
� construcţii, utilaje şi echipamente ale antreprenorului care să-i permită
satisfacerea obligaţiilor de execuţie şi calitate precum şi cele privind controlul
execuţiei.
� toate materialele, instalaţiile şi dispozitivele, sistemele de control necesare
execuţiei în conformitate cu prevederile din proiect şi normativele în vigoare.
În cadrul organizării de şantier lucrările identificate se referă la:
� stabilirea baracamentelor – folosirea spatiilor existente pe amplasament;
� modul de desfăşurare a circulaţiei pe durata de execuţie a lucrărilor;
� modul de depozitare al materialelor folosite;
� numărul de utilaje de construcţie necesar;
� instruirea personalului angrenat în realizarea lucrărilor.
8. Lucr ări de refacere a amplasamentului la finalizarea inv esti ţiei, în caz de
accidente şi/sau la încetarea activit ăţii
La finalizarea lucrărilor prevăzute prin proiect, perimetrul implicat va fi supus unui
proces de reabilitare ce va viza ameliorarea zonelor afectate. Pentru diminuarea
impactului asupra factorului de mediu sol se vor lua următoarele masuri:
� se vor realiza lucrări de renaturare şi reabilitare a zonelor afectate în urma
eroziunilor datorate efectelor pluvial şi eolian;
� realizarea lucrărilor de amenajare (acoperire groapă) in funcţie de caracteristicile
zonei astfel încât sa fie limitat impactul negativ al acestora.
De asemeni pentru limitarea impactului se vor avea în vedere următoarele
măsuri:
� organizare de şantier va fi de dimensiuni reduse;
� folosirea de utilaje şi echipamente de gabarit cât mai mic acolo unde se impune,
verificate tehnic, de generaţie recenta, dotate cu sisteme catalitice de reducere a
poluanţilor din gazele de combustie;
� utilizare de trasee optime pe drumurile de acces existente;
MEMORIU DE PREZENTARE HALA INDUSTRIALĂ – CONFECŢII METALICE
23
� umectarea frontului de lucru si a perimetrului ce urmează a fi
îngropat/săpat/excavat în vederea evitării emisiei de praf în atmosfera;
� realizarea lucrărilor pe etape;
� amenajarea spaţiilor de depozitare a deşeurilor în zona organizării de şantier,
organizarea colectării periodice si transportul spre eliminare/valorificare a
deşeurilor rezultate.
La sfârşitul perioadei de funcţionare utile, proiectul propus poate fi dezafectat în
totalitate, amplasamentul putând reveni uşor la destinaţia iniţială fără măsuri
suplimentare de remediere.
9. Anexe - piese desenate
Certificat de Urbanism;
10. Pentru proiectele pentru care în etapa de evaluare ini ţială autoritatea
competent ă pentru protec ţia mediului a decis necesitatea demar ării
procedurii de evaluare adecvat ă, memoriul va fi completat cu: Nu este cazul.
MEMORIU DE PREZENTARE HALA INDUSTRIALĂ – CONFECŢII METALICE
24
Cuprins:
1. Denumirea proiectului: .......................................................................................................................1
2. Titular ....................................................................................................................................................1
3. Descrierea proiectului ........................................................................................................................1
3.1. Justificarea necesităţii proiectului .....................................................................................................1
3.2. Limitele amplasamentului implementării proiectului ......................................................................2
3.3. Descrierea proiectului propus ...........................................................................................................3
3.4. Impactul potenţial ................................................................................................................................5
4. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu .6
4.1. Protecţia calităţii apelor ......................................................................................................................6
4.1.1. Surse de poluanţi pentru ape în perioada de construcţie .....................................................6
4.1.2. Surse de poluanţi pentru ape în perioada de exploatare ......................................................7
� activitatea umană................................................................................................................................7
4.1.3. Măsuri de protecţie a apelor ......................................................................................................8
4.2. Protecţia aerului ..................................................................................................................................9
4.2.1. Sursele principale de poluare a aerului, specifice execuţiei lucrărilor proiectului pot fi
grupate după cum urmează: .....................................................................................................................9
4.2.2. Sursele de poluare a aerului şi emisii de poluanţi în perioada de exploatare a
proiectului .................................................................................................................................................. 11
4.2.3. Măsuri de protecţie a aerului .................................................................................................. 11
4.3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor ................................................................................. 12
4.3.1. Surse de zgomot şi vibraţii în perioada de construcţie ....................................................... 12
4.3.2. Surse de zgomot şi vibraţii în perioada de exploatare ....................................................... 13
4.3.3. Măsuri pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor în perioada de execuţie a
proiectului .................................................................................................................................................. 14
4.3.4. Măsuri pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor în perioada de exploatare .. 14
4.4. Protecţia împotriva radiaţiilor ......................................................................................................... 14
4.5. Protecţia solului şi a subsolului ...................................................................................................... 14
4.6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice ................................................................................ 15
4.7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public ............................................. 16
4.8. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament .................................................................. 16
4.9. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase .............................................. 20
5. Prevederi pentru monitorizarea mediului ..................................................................................... 20
5.1. Factorul de mediu apă .................................................................................................................... 20
MEMORIU DE PREZENTARE HALA INDUSTRIALĂ – CONFECŢII METALICE
25
5.2. Factorul de mediu aer ..................................................................................................................... 21
5.3. Factor de mediu sol şi subsol ........................................................................................................ 21
5.4. Zgomot şi vibraţii .............................................................................................................................. 21
6. Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative naţionale
care transpun legislaţia comunitară (IPPC, SEVESO, COV, LCP, Directiva-cadru apă, Directiva-
cadru aer, Directiva-cadru a deşeurilor etc.) ....................................................................................... 21
7. Lucrări necesare organizării de şantier ........................................................................................ 22
8. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente şi/sau la
încetarea activităţii ................................................................................................................................... 22
9. Anexe - piese desenate .................................................................................................................. 23
10. Pentru proiectele pentru care în etapa de evaluare iniţială autoritatea competentă pentru
protecţia mediului a decis necesitatea demarării procedurii de evaluare adecvată, memoriul va fi
completat cu: ............................................................................................................................................ 23