Post on 09-Aug-2015
description
transcript
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI
PROGRAM Phare TVET RO 0108.01
CURRICULUM
pentru clasa a X-a
ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII
DOMENIUL INDUSTRIE ALIMENTARĂ
Calificarea: LUCRĂTOR ÎN MORĂRIT ŞI PANIFICAŢIE
2004
Autori:
–
Cristina BRUMAR Inginer, profesor gradul didactic I, Colegiu Tehnic de
Industrie Alimentară “Dumitru Moţoc”, Bucureşti
Liana GROSSU Inginer, profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de
Industrie Alimentară « Terezianum », Sibiu
Camelia GROZAVU Inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar de Industrie
Alimentară « Elena Doamna », Galaţi
Marilena IVAŞC Inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar de Industrie
Alimentară « Dumitru Moţoc », Galaţi
Aura Otilia MOZA Inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar de Industrie
Alimentară « Dumitru Moţoc », Galaţi
Elisabeta TACHE Inginer, profesor gradul didactic I, Colegiul Tehnic de
Industrie Alimentară “Dumitru Moţoc”, Bucureşti
2
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Şcoala de Arte şi MeseriiClasa a X-a
Aria curriculară Tehnologii
Domeniul: Industrie alimentarăCalificarea: Lucrător în morărit şi panificaţie
Modulul I Conservarea şi pregătirea cerealelor pentru măciniş
Total ore/an: 150din care: laborator tehnologic 60
instruire practica 60
Modulul II Fabricarea pâinii
Total ore/an: 300din care: laborator tehnologic 120
instruire practica 120
Total ore/an: 15ore / săpt. x 30 săptămâni = 450 ore
Curriculum în dezvoltare locală:
CDL : 2 ore/ săpt. x 30 săptămâni= 60 ore
Practică comasată: 30 ore săpt. x 6 săptamâni = 180 ore
TOTAL 690 ore/an
3
Alcătuirea modulelor pentru calificarea Lucrător în morărit şi panificaţie
Unitatea de competenţă
CompetenţaM1-Conserva-rea şi pregătirea cerealelor pentru măciniş
M2-Fabrica-rea pâinii
M3Prac-ticăCo-ma-sată
CDL Veri-fi-care
1.Comuni-care şi numeraţie
1.4 Utilizează limbajul specific de specialitate
Ö Ö
1.5 Realizează calcule simple Ö Ö1.6 Prelucrează grafic rezultatele obţinute într-o operaţie simplă
Ö Ö
8. Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă
8.1 Obţine informaţii despre cerinţele locului de muncă
Ö Ö
8.2 Se încadrează în cerinţele locului de muncă
Ö Ö
8.3 Descrie structura unei organizaţii din domeniul profesional
Ö Ö
8.4 Manifestă disponibilitate faţă de sarcinile de lucru
Ö Ö
9.Tranziţia de la şcoală la locul de muncă
9.1 Îşi evaluează nivelul de pregătire în raport cu cerinţele unui loc de muncă
Ö Ö
9.2 Işi asumă responsabilitatea faţă de sarcina primită
Ö Ö
9.3 Se instruieşte continuu în vederea îmbunătăţirii propriei performanţe
Ö Ö
9.4 Manifestă mobilitate ocupaţională faţă de schimbările de pe piaţa muncii
Ö Ö
11. Satisface-rea cerinţelor
11.1 Recunoaşte drepturile clienţilor
Ö Ö
4
clienţilor 11.2 Răspunde fără discriminare cerinţelor/ nevoilor clienţilor în domeniul său de activitate
Ö Ö
11.3 Oferă clienţilor servicii corespunzătoare standardelor
Ö Ö
11.4 Prezintă implicaţiile socio- economice ale serviciilor de calitate corespunzătoare
Ö Ö
18.Precură-ţirea şi conservarea cerealelor
18.1 Supraveghează precurăţirea cerealelor
Ö Ö
18.2 Aplică metodele de conservare a cerealelor
Ö Ö
18,3 Combate insectele dăunătoare din cerealele depozitate
Ö Ö
18.4 Supraveghează instalaţia de aspiraţie din siloz
Ö Ö
19. Pregăti-rea cerealelorpentru măciniş
19.1 Supraveghează curăţirea cerealelor
Ö Ö
19.2 Supraveghează prelucrarea învelişului boabelor de cereale
Ö Ö
19.3 Supravegheză condiţionarea cerealelor
Ö Ö
20.Pregătirea materiilor prime şi auxiliare
20.1 Pregăteşte făina Ö Ö20.2 Pregăteşte sarea Ö Ö20.3 Pregăteşte drojdia Ö Ö20.4 Pregăteşte apa Ö Ö
21.Prepararea aluatului
21.1 Identifică sorturile de făină în vederea panificării
Ö Ö
21.2 Dozează materiile prime şi auxiliare pentru prepararea aluatului
Ö Ö
21.3 Asigură funcţionalitatea malaxorului
Ö Ö
21.4 Întreţine malaxoarele Ö Ö21.5 Supraveghează fermentarea aluatului
Ö Ö
22.Prelucra-rea aluatului
22.1 Efectuează operaţiile caracteristice prelucrării aluatului
Ö Ö
5
22.2 Urmăreşte parametrii tehnologici ai predospirii şi dospirii finale
Ö Ö
22.3 Execută controlul semifabricatelor dospite
Ö Ö
22.4 Deserveşte utilajele specifice prelucrării aluatului
Ö Ö
23. Coacerea produselor
23.1 Execută operaţiile pre-gătitoare coacerii
Ö Ö
23.2 Deserveşte cuptorul Ö Ö23.3 Urmăreşte parametrii tehnologici ai coacerii
Ö Ö
23.4 Execută controlul coacerii
Ö Ö
6
MODULUL I Conservarea şi pregătirea cerealelor pentru măciniş
I Notă introductivă
Standardele de pregătire profesională pentru calificările din domeniul Industrie
Alimentară au fost stabilite în concordanţă cu Planul Naţional de Dezvoltare 2004-2006
şi au ca obiectiv principal promovarea unei forţe de muncă calificate, bine pregătită şi
adaptabilă la piaţa muncii, care să răspundă schimbărilor din economie.
Industria Alimentară reprezintă un domeniu prioritar în cadrul economiei
naţionale, produsele alimentare fiind de importanţă strategică. Producerea alimentelor se
realizează în conformitate cu nomele de igienă interne şi internaţionale şi în concordanţă
cu cerinţele consumatorilor.
Asigurarea creşterii calitative şi cantitative a producţiei alimentare, prin valorificarea
potenţialului productiv şi a principiilor care promovează inocuitatea alimentelor şi
standardele de calitate, se realizează prin pregătirea forţei de muncă la nivelul
standardelor europene.
Calificarea de lucrător în morărit şi panificaţie se obţine prin formarea
competenţelor de la nivelului 1. Parcurgerea acestui nivel permite elevilor să
dobândească suficiente abilităţi şi cunoştinţe iniţiale care le vor permite să continue
pregătirea la nivelul 2, deşi unii dintre aceştia ar putea intra pe piaţa muncii. Noii angajaţi
vor putea desfăşura sarcini de rutină şi predictibile sub supraveghere.
Structura de parcurgere a modulelor are o pregătire de bază în clasa a IX-a şi o
pregătire generală în clasa a X-a, prin care se definitivează calificarea de lucrător în
morărit şi panificaţie.
Modulul Conservarea şi pregătirea cerealelor pentru măciniş se realizează în
cadrul pregătirii generale din clasa a X -a, prin 30 de ore de teorie, 60 de ore de laborator
tehnologic, 60 de ore de instruire practică .
Lista unităţilor de competenţă ce trebuie formate în cadrul modulului
Conservarea şi pregătirea cerealelor pentru măciniş are următoarea structură:
7
Abilităţi cheie:
Comunicare şi numeraţie
Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă
Tranziţia de la şcoală la locul de muncă
Satisfacerea cerinţelor clienţilor
Unităţi de competenţă tehnice specializate:
Precurăţirea şi conservarea cerealelor
Pregătirea cerealelor pentru măciniş
Modulul Conservarea şi pregătirea cerealelor pentru măciniş se va parcurge
înaintea modulului Fabricarea pâinii.
RUTA CURRICULARĂ A PREGĂTIRII ÎN DOMENIUL INDUSTRIE
ALIMENTARĂ
NIVELUL 1
Modulul Conservarea şi pregătirea cerealelor pentru măciniş este constituit
din competenţa 1.4 a abilităţii cheie Comunicare şi numeraţie şi două unităţi de
competenţă tehnică specializată.
O competenţă de la abilitatea cheie se agregă cu competenţele de la unităţile
tehnice specializate, iar condiţiile de aplicabilitate agregate şi contextualizate vor deveni
conţinuturile necesare formării competenţelor.
8
Pregătire de bază în industria alimentară
Clasa a IX-a
Pregătire generală în morărit şi
panificaţieClasa a X-a
În continuare exemplificăm modul de agregare în tabel a competenţelor:
Unitatea de competenţă Competenţa Conţinutul
1.Comunicare şi
numeraţie
19. Pregătirea cerealelor
pentru măciniş
1.4 Utilizează limbajul
de specialitate
19.1 Supraveghează
curăţirea cerealelor
Terminologie de specialitate :
- Principii de separare : după mărime
şi însuşiri aerodinamice, după formă
şi lungime, după proprietatea de a se
dizolva în apă
- Corpuri străine : impurităţi minerale
şi organice,corpuri vătămătoare,
boabe din alte culturi, corpuri străine
feroase,impurităţi aderente pe bob
- Utilaje : denumire (separator
aspirator, separator magnetic şi
electromagnetic,trior cilindric,
trior spiral),
II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul :
Comunicare şi numeraţie
Precurăţirea şi conservarea cerealelor
Pregătirea cerealelor pentru măciniş
9
III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unităţi de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi tematice
1.Comunicare şi numeraţie
19. Pregătirea cerealelor pentru măciniş
1.4 Utilizează limbajul specific de specialitate
19.1 Pregătirea cerealelor pentru măciniş
Terminologie de specialitate :- Principii de separare : după mărime şi însuşiri aerodinamice, după formă şi lungime, după proprietatea de a se dizolva în apă- Corpuri străine : impurităţi minerale şi organice,corpuri vătămătoare, boabe din alte culturi, corpuri străine feroase,impurităţi aderente pe bob- Utilaje : denumire (separator aspirator, separator magnetic şi electromagnetic,trior cilindric, trior spiral), Contexte şi situaţii:- operaţii de deservire a utilajelor pentru îndepărtarea corpurilor străine- Parametrii de lucru: debit de cereale , apă, aer; presiune aer- Defecţiuni: zgomote anormale, înfundare trasee, întrerupere energieDocumente simple de specialitate şi norme:- fişe de lucru pentru: gruparea corpurilor străine,corelarea defecţiunilor cu cauzele care le produc- Norme de protecţia muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor specifice- Formulare tipizate: fişe de protecţia muncii
18. Precurăţirea şi conservarea cerealelor
18.1 Supraveghează precurăţirea cerealelor
- Principii de realizare a precurăţirii cerealelor- Corpuri străine îndepărtate prin precurăţire: identificare- Utilaje pentru precurăţirea cerealelor: deservire, defecţiuni, norme de protecţia muncii şi P.S.I.
10
18.2 Aplică metodele de conservare a cerealelor
- Controlul temperaturii şi umidităţii cerealelor în timpul păstrării- Metode de conservarea cerealelor- Instalaţii de condiţionare: deservire, norme de protecţia muncii, a mediului şi P.S.I.
18.3 Combate insectele dăunătoare din cerealele depozitate
- Insecte dăunătoare din cereale- Controlul infestării depozitelor de cereale- Măsuri de dezinsectizare a depozitelor şi produselor depozitate
18.4 Supraveghează instalaţia de aspiraţie din siloz
- Puncte de dezvoltare intensă a prafului în siloz- Reţele de aspiraţie din siloz: componente, deservire, norme de protecţia muncii, a mediului şi P.S.I.
19. Pregătirea cerealelor pentru măciniş
19.1 Supraveghează curăţirea cerealelor
- Principii de curăţire - Corpuri străine îndepărtate prin curăţire: identificare- Utilaje: părţi componente, deservire, norme de protecţia muncii, a mediului şi P.S.I.
19.2 Supraveghează prelucrarea învelişului boabelor de cereale
- Scopul operaţiei de prelucrare a învelişului boabelor de cereale-Utilaje: identificare,deservire,defecţi-uni, norme de protecţia muncii, a mediului şi P.S.I.
19.3 Supraveghează condiţionarea cerealelor
- Scopul operaţiei de condiţionare a cerealelor- Utilaje:identificare, deservire, norme de protecţia muncii
IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare:
Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul unu, s-a făcut după un model nou
centrat pe competenţe cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice
specializate.
La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are
următoarea structură:
11
Unitatea de competenţă
Nivelul
Valoarea creditului
Competenţe
Criterii de performanţă
Condiţii de aplicabilitate
Probe de evaluare
Prin calificările de la nivelul unu, elevii trebuie să dobândească abilităţi şi
cunoştinţe generale despre domeniul de pregătire care să le permită să continue pregătirea
la nivelul doi, sau să se integreze pe piaţa muncii.
Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o au formarea abilităţilor
cheie în comunicare, în igienă şi securitatea muncii, în lucrul în echipă, în organizarea şi
pregătirea pentru integrare la locul de muncă şi în rezolvarea de probleme.
Pentru aplicarea curriculumului, procesul de predare - învăţare trebuie să fie
focalizat pe formarea competenţelor cheie, competenţelor tehnice generale şi
competenţelor tehnice specializate, cerute de nivelul de formare şi de calificarea lucrător
în morărit şi panificaţie.
Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode,
în care activitatea didactică este centrată pe elev.
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie
alese pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei
specifice conţinutului.
Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, jocul
de rol, turul galeriilor, mozaicul, lucrul pe staţiuni au eficienţă maximă în procesul de
învăţare, permit agregarea competenţelor cheie cu cele tehnice generale şi cele tehnice
specializate, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi
creativitatea elevilor.
Toate aceste metode au în vedere asigurarea învăţării centrate pe elev, ale cărei
obiective sunt:
alegerea unor metode de învăţare potrivite competenţelor;
conştientizarea faptului că elevii au stiluri de învăţare diferite;
12
conştientizarea importanţei reflecţiei şi evaluării în timpul predării pentru
consolidarea învăţării.
Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza
şi de a adapta procesul didactic la particularitatea elevilor.
Profesorul are libertatea de a alege metodele şi tehnicile didactice şi de a propune noi
activităţi de învăţare în măsură să asigure formarea competenţelor specifice prevăzute de
programă.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie,
competenţele tehnice specializate din standardul de pregătire profesională. . Se pot
utiliza diferite metode de evaluare care să confere caracterul formativ al evaluării,
folosind pe lângă metodele clasice şi metodele alternative ca : observarea sistematică a
elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului. Autoevaluarea este una din metode
care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii
proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.
Metodele de evaluare utilizate, beneficiază de o serie de instrumente care trebuie
elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în
standardul de pregătire profesională
V. Sugestii metodologice
Competenţele pentru abilităţile cheie, competenţele tehnice generale şi
competenţele tehnice specializate se formează prin instruire practică, laborator
tehnologic şi instruire teoretică. Pentru cele două ore de la CDL este repartizată
unitatea de competenţă Satisfacerea cerinţelor clienţilor (1 credit) care se parcurge în
totalitate şi se evaluează. Conţinuturile corespunzătoare acestei unităţi de competenţă se
vor parcurge sub formă de aplicaţii pentru formarea de atitudini care sunt particularizate
în funcţie de pregătire şi posibile ieşiri ocupaţionale. Pentru parcurgerea acestor aplicaţii
se vor folosi metode de predare sub formă de: studiu de caz, metoda proiect, jocul de rol,
rezolvări de probleme şi simulări.
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite
acordate pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de
învăţământ pentru cele trei tipuri de instruire.
13
Pentru pregătirea practică la modulul Conservarea şi pregătirea cerealelor pentru
măciniş sunt alocate un număr de 120 ore care sunt repartizate astfel: laborator
tehnologic 60 ore şi instruire practică 60 ore.
Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de
specialitate tehnică ( inginer industrie alimentară), iar orele de instruire practică se
efectuează de către maistrul instructor.
Parcurgerea cronologică a conţinutului tematic
Tema Nr. de ore alocateTeorie Laborator tehnologic Instruire practică
Precurăţirea cerealelor 3 12 12Metodede conservare a cerealelor 8 - 12Insecte dăunătoare din cereale 1 12 -Aspiraţie în silozuri 3 - 12Curăţirea cerealelor 8 12 12Prelucrarea învelişului boabelor de cereale 4 12 6Condiţionarea cerealelor 3 12 6
Total ore 30 60 60
Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea
profesorului să facă distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii
şi ale agentului economic.
Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / invăţare.
Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare,
trebuie să fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice
specializate cerute de calificarea lucrător în morărit şi panificaţie.
Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii
didactice, prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie de ce se
doreşte a se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.
Exemplificăm printr-o lecţie prin care se vizează formarea competenţei de a
identifica corpurile străine din masa de cereale, metoda dominantă utilizată fiind
învăţarea prin descoperire. În proiectarea lecţiei profesorul trebuie să elaboreze fişe de
14
documentare, fişe de lucru pentru fiecare examinare şi determinare, precum şi probe de
evaluare şi autoevaluare. Fişele de documentare şi fişele de lucru se administrează
elevilor în funcţie de forma de activitate ( pe grupe 3-4 elevi, sau individual ) şi în funcţie
de resursele materiale existente. Elevii sunt solicitaţi să citească conţinutul fişelor şi să
execute operaţiile în ordinea expusă, astfel activitatea este transferată de la profesor care
nu mai face nici-o expunere, la elevi, care sunt puşi în situaţia să se documenteze, să
observe , să descopere, să diferenţieze corpurile străine din masa de cereale, formându-şi
astfel competenţa tehnică generală de identificare, dar şi competenţa cheie de
comunicare. Menirea profesorului într-o astfel de lecţie este să supravegheze, să dirijeze,
să îndrume şi să intervină în rezolvarea deficienţelor semnalate. Metodele folosite în
acest caz sunt observarea, în mod deosebit descoperirea şi exerciţiul.
Concretizând cele expuse, sugerăm pentru recunoaşterea corpurilor străine
următorul scenariu didactic:
Se împarte clasa pe grupe de 2-3 elevi.
Se aleg mostre de cereale necurăţite, se repartizează fiecărei grupe un număr de
mostre, fişele de documentare şi fişele de lucru elaborate de profesor.
Elevii completează fişele de lucru observând fiecare probă, separând corpurile
străine, identificându-le, încadrându-le într-una din grupele de clasificare, cântărindu-
le şi exprimându-le procentual.
Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare
Probele de evaluare şi autoevaluare pot fi concepute sub formă de fişe de observaţie,
fişe de autoevaluare, teste cu cele trei tipuri de itemi (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi)
Exemplu:
Tema: Prelucrarea învelişului boabelor de cereale
1. Itemi obiectivi
1.1 cu alegere duală
Încercuiţi litera A dacă afirmaţia este adevărată şi litera F dacă afirmaţia este falsă
15
A F Prelucrarea învelişului mai este cunoscută în practică şi sub numele de prelucrare pe cale uscată.
A F La decojire se urmăreşte spargerea boabelor şi îndepărtarea stratului aleuronic.A F Frecarea boabelor este provocată şi menţinută de paletele rotorului care se
rotesc în masa de produs.A F Deşeul obţinut la decojirea secundară se numeşte praf negru.
1.2 de tip pereche
Stabiliţi corespondenţe între noţiunile din cele două coloane:
A B
Decojire primară manta de tablă perforatăPeriere primară manta abrazivă de şmirghelDecojire secundară manta prevăzută cu periiPeriere secundară manta şi rotor prevăzute cu perii manta cu alveole 1.3 cu alegere multiplă
Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:
Efectul tehnologic al maşinilor de decojit depinde de:
a) viteza periferică a paletelor
b) aspectul cerealelor
c) însuşirile aerodinamice
2. Itemi semiobiectivi
2.1 cu răspuns scurt:
Perierea cerealelor se realizează cu ajutorul…………………………………….. …
2.2 de completare
Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos:
Decojirea ……………are drept scop îndepărtarea…………. bobului, parţial a
embrionului şi a primului strat ………………al învelişului.
2.3. întrebări structurate
16
Observaţi cu atenţie figura de mai jos şi răspundeţi la următoarele întrebări:
FIGURA a) Ce utilaj este reprezentat în figură ?
b) Denumiţi reperele notate în figură cu 2, 5, 6, 8
c) Marcaţi prin săgeţi circulaţia grâului şi a deşeurilor
d) Indicaţi în care fază a prelucrării învelişului este folosit
utilajului prezentat
3. Itemi subiectivi
3.1. rezolvare de problemă
Dintr-un anumit motiv are loc variaţia vitezei periferice a paletelor decojitorului.
Indicaţi care este efectul asupra grâului decojit.
3.2 eseu structurat
Întocmiţi un eseu cu tema Prelucrarea învelişului boabelor de cereale respectând
următoarele cerinţe:
a) denumiţi cel puţin trei utilaje specifice
b) comparaţi două dintre ele şi găsiţi cel puţin patru asemănări şi două deosebiri
c) desenaţi pentru trei dintre ele reprezentarea în diagramă
d) indicaţi normele de protecţia muncii specifice prelucrării învelişului
3.3 eseu liber
Influenţa caracteristicilor constructive ale utilajelor de prelucrare a învelişului
boabelor de cereale asupra eficienţei operaţiilor de prelucrare
Se elaborează fişe de observaţie, de autoevaluare.
MODULUL II Fabricarea pâinii
17
I Notă introductivă
Standardele de pregătire profesională pentru calificările din domeniul Industrie
Alimentară au fost stabilite în concordanţă cu Planul Naţional de Dezvoltare 2004-2006
şi au ca obiectiv principal promovarea unei forţe de muncă calificate, bine pregătită şi
adaptabilă la piaţa muncii, care să răspundă schimbărilor din economie.
Industria Alimentară reprezintă un domeniu prioritar în cadrul economiei
naţionale, produsele alimentare fiind de importanţă strategică. Producerea alimentelor se
realizează în conformitate cu nomele de igienă interne şi internaţionale şi în concordanţă
cu cerinţele consumatorilor.
Asigurarea creşterii calitative şi cantitative a producţiei alimentare, prin valorificarea
potenţialului productiv şi a principiilor care promovează inocuitatea alimentelor şi
standardele de calitate, se realizează prin pregătirea forţei de muncă la nivelul
standardelor europene.
Calificarea de lucrător în morărit şi panificaţie se obţine prin formarea
competenţelor de la nivelului 1. Parcurgerea acestui nivel permite elevilor să
dobândească suficiente abilităţi şi cunoştinţe iniţiale care le vor permite să continue
pregătirea la nivelul 2, deşi unii dintre aceştia ar putea intra pe piaţa muncii. Noii angajaţi
vor putea desfăşura sarcini de rutină şi predictibile sub supraveghere.
Structura de parcurgere a modulelor are o pregătire de bază în clasa a IX-a şi o
pregătire generală în clasa a X-a, prin care se definitivează calificarea de lucrător în
morărit şi panificaţie.
Modulul Fabricarea pâinii se realizează în cadrul pregătirii generale din clasa a
X -a, prin 60 de ore de teorie, 120 de ore de laborator tehnologic, 120 de ore de instruire
practică .
Lista unităţilor de competenţă ce trebuie formate în cadrul modulului Fabricarea
pâinii are următoarea structură:
Abilităţi cheie:
18
Comunicare şi numeraţie
Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă
Tranziţia de la şcoală la locul de muncă
Satisfacerea cerinţelor clienţilor
Unităţi de competenţă tehnice specializate:
Pregătirea materiilor prime
Prepararea aluatului
Prelucrarea aluatului
Coacerea produselor
Modulul Fabricarea pâinii se va parcurge după modulul Conservarea şi
pregătirea cerealelor pentru măciniş.
RUTA CURRICULARĂ A PREGĂTIRII ÎN DOMENIUL INDUSTRIE
ALIMENTARĂ
NIVELUL 1
Modulul Fabricarea pâinii este constituit din competenţa 1.5 şi 1.6 a abilităţii cheie Comunicare şi numeraţie şi patru unităţi de competenţă tehnică specializată.
19
Pregătire de bază în industria alimentară
Clasa a IX-a
Pregătire generală în morărit şi panificaţie
Clasa a X-a
O competenţă de la abilitatea cheie se agregă cu competenţele de la unităţile tehnice specializate, iar condiţiile de aplicabilitate agregate şi contextualizate vor deveni conţinuturile necesare formării competenţelor. În continuare exemplificăm modul de agregare în tabel a competenţelor:
Unitatea de competenţă Competenţa Conţinutul
1.Comunicare şi numeraţie
21. Prepararea aluatului
1.5 Realizează calcule simple
21.2 Dozează materiile prime pentru prepararea aluatului
Metode de calcul:Operaţii aritmetice simple (adunare, scădere, înmulţire, împărţire), exprimare procentuală , în elaborarea reţetelor pentru fabricarea pâinii
Transformări:-Dozatoare de materii prime: transformări ale unităţilor de măsură( multiplii, submultiplii) pentru masă şi volum; conversii între valori zecimale, fracţionare şi procentuale- Operaţii de cântărire
Estimare si verificare:Estimarea şi verificarea rezultatelor obţinute prin calcule în elaborarea reţetei de fabricaţie şi în operaţia de dozare a materiilor prime.
II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul :
Comunicare şi numeraţie Pregătirea materiilor prime Prepararea aluatului Prelucrarea aluatului Coacerea produselor
III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
20
Unităţi de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi tematice
1.Comunicare şi numeraţie 1.5 Realizează calcule simple
Metode de calcul:Operaţii aritmetice simple (adunare, scădere, înmulţire, împărţire), exprimare procentuală , în elaborarea reţetelor pentru fabricarea pâiniiTransformări:-Dozatoare de materii prime: transformări ale unităţilor de măsură( multiplii, submultiplii) pentru masă şi volum; conversii între valori zecimale, fracţionare şi procentuale- Operaţii de cântărireEstimare si verificare:Estimarea şi verificarea rezultatelor obţinute prin calcule în elaborarea reţetei de fabricaţie şi în operaţia de dozare a materiilor prime.
1.6 Prelucrează grafic rezultatele obţinute într-o operaţie simplă
- Măsurători efectuate periodic pentru determinarea parametrilor fizici implicaţi în procesul de fabricare a pâinii, cu ajutorul instrumentelor de măsură - Calcule pentru verificarea cantităţilor de materii prime din reţeta de fabricaţie,a temperaturii apei tehnologice, a masei bucăţii de aluat şi a pâinii- Grafice ale variaţiei temperaturii semifabricatelor în funcţie de temperatura apei/ făinii/ anotimp- Diagrama densitate – concentraţie la stabilirea cantităţii de sare
20. Pregătirea materiilor prime
20.1 Pregăteşte făina - Scopul operaţiei - Operaţii de pregătire a făinii:amestecare, cernere, încălzire- Utilaje: timocul amestecător,tipuri de cernătoare - Deservirea utilajelor de pregătire a făinii
21
Unităţi de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi tematice
20.2 Pregăteşte sarea - Scopul operaţiei-Operaţii de pregătire a sării:amestecare, dizolvare, filtrare- Ustensile utilizate pentru prepararea manuală a saramurii- Utilaje şi instalaţii pentru pregătirea saramurii- părţi componente, deservire
20.3 Pregăteşte drojdia - Scopul operaţiei- Modul de preparare a suspensiei de drojdie- Procedee de activare a drojdiei de panificaţie-Utilaje şi instalaţii pentru pregătirea suspensiei de drojdie: părţi componente, deservire
20.4 Pregăteşte apa - Scopul operaţiei- Operaţii de pregătire a apei tehnologice: dedurizare, încălzire, răcire- Modalităţi de pregătire
21. Prepararea aluatului 21.1 Identifică sorturile de făină în vederea panificării
- Sorturi şi tipuri de făină- Caracteristici fizice ale făinii- Însuşirile tehnologice ale făinii- Metode de preparare ale aluatului
21.2 Dozează materiile prime pentru prepararea aluatului
- Calculul reţetei de fabricaţie- Scopul operaţiei de dozare- Tipuri de dozatoare pentru făină şi lichide- Norme de igienă şi de protecţia muncii
21.3 Asigură funcţionalitatea malaxorului
- Scopul operaţiei de frământare- Regimul de frământare, controlul operaţiei-Tipuri de malaxoare pentru aluat- părţi componente, defecţiuni
21.4 Întreţine malaxoarele - Deservirea malaxoarelor- Operaţii de igienizare- Norme de igienă şi de protecţia muncii
22
21.5 Supraveghează fermentarea aluatului
- Scopul operaţiei de fermentare a aluatului- Tipuri de fermentaţii: alcoolică, lactică, acetică- Regimul de fermentare, controlul operaţiei- Camere de fermentare: descriere, igienizare- Norme de protecţia muncii la manipularea cuvelor cu aluat
22. Prelucrarea aluatului 22.1 Efectuează operaţiile caracteristice prelucrării aluatului
- Operaţii de prelucrare manuală a aluatului: divizare, premodelare, modelare- Scopul operaţiilor
22.2 Urmăreşte parametrii tehnologici ai predospirii şi dospirii finale
- Regimul tehnologic al operaţiilor de predospire şi dospire finală
22.3 Execută controlul semifabricatelor dospite
- Controlul senzorial al semifabricate-lor (predospite şi dospite)
22.4 Deserveşte utilajele specifice prelucrării aluatului
- Tipuri de utilajele specifice prelucrării aluatului: răsturnătoare de aluat, maşini de divizat, maşini de modelat (format rotund, lung, franzelă), predospitoare şi dospitoare -părţi componente, funcţionare, defecţiuni, norme de protecţia muncii
23. Coacerea produselor 23.1 Execută operaţiile premergătoare coacerii
- Operaţii premergătoare coacerii: umezire, crestare, ştanţare- Scopul operaţiilor- Mod de realizare a operaţiilor premergătoare coacerii
23.2 Deserveşte cuptorul - Criterii de clasificare a cuptoarelor- Tipuri de cuptoare- părţi componente, funcţionare, defectiuni, norme de protecţia muncii- Deservirea şi igienizarea cuptoarelor
23.3 Urmăreşte parametrii tehnologici ai coacerii
- Regimul de coacere
23.4 Execută controlul coacerii
- Controlul senzorial al produselor coapte- Defectele pâinii
23
IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare:
Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul unu, s-a făcut după un model nou
centrat pe competenţe cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice
specializate.
La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are
următoarea structură:
Unitatea de competenţă
Nivelul
Valoarea creditului
Competenţe
Criterii de performanţă
Condiţii de aplicabilitate
Probe de evaluare
Prin calificările de la nivelul unu, elevii trebuie să dobândească abilităţi şi
cunoştinţe generale despre domeniul de pregătire care să le permită să continue pregătirea
la nivelul doi, sau să se integreze pe piaţa muncii.
Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o au formarea abilităţilor
cheie în comunicare, în igienă şi securitatea muncii, în lucrul în echipă, în organizarea şi
pregătirea pentru integrare la locul de muncă şi în rezolvarea de probleme.
Pentru aplicarea curriculumului, procesul de predare - învăţare trebuie să fie
focalizat pe formarea competenţelor cheie, competenţelor tehnice generale şi
competenţelor tehnice specializate, cerute de nivelul de formare şi de calificarea lucrător
în morărit şi panificaţie.
Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode,
în care activitatea didactică este centrată pe elev.
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie
alese pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei
specifice conţinutului.
Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, jocul
de rol, turul galeriilor, mozaicul, lucrul pe staţiuni au eficienţă maximă în procesul de
24
învăţare, permit agregarea competenţelor cheie cu cele tehnice generale şi cele tehnice
specializate, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi
creativitatea elevilor.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi
competenţele tehnice specializate din standardul de pregătire profesională. . Se pot
utiliza diferite metode de evaluare care să confere caracterul formativ al evaluării,
folosind pe lângă metodele clasice şi metodele alternative ca : observarea sistematică a
elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului. Autoevaluarea este una din metode
care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii
proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.
Metodele de evaluare utilizate, beneficiază de o serie de instrumente care trebuie
elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în
standardul de pregătire profesională
V. Sugestii metodologice
Competenţele pentru abilităţile cheie, competenţele tehnice generale şi
competenţele tehnice specializate se formează prin instruire practică, laborator
tehnologic şi instruire teoretică. Pentru cele două ore de la CDL este repartizată
unitatea de competenţă Satisfacerea cerinţelor clienţilor (1 credit) care se parcurge în
totalitate şi se evaluează. Conţinuturile corespunzătoare acestei unităţi de competenţă se
vor parcurge sub formă de aplicaţii pentru formarea de atitudini care sunt particularizate
în funcţie de pregătire şi posibile ieşiri ocupaţionale. Pentru parcurgerea acestor aplicaţii
se vor folosi metode de predare sub formă de: studiu de caz, metoda proiect, jocul de rol,
rezolvări de probleme şi simulări.
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite
acordate pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de
învăţământ pentru cele trei tipuri de instruire.
Pentru pregătirea practică la modulul Fabricarea pâinii, unt alocate un număr de
240 ore care sunt repartizate astfel: 120 de ore laborator tehnologic şi 120 de ore de
instruire practică .
25
Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de
specialitate tehnică ( inginer industria alimentară) , iar orele de instruire practică
se efectuează de către maistrul instructor.
Parcurgerea cronologică a conţinutului tematic
Tema Nr. de ore alocateTeorie Laborator
tehnologicInstruire practică
Pregătirea materiilor prime
- Pregătirea făinii 4 6 12
- Pregătirea sării 2 6 6
- Pregătirea drojdiei 2 6 6
- Pregătirea apei 2 6 6
Prepararea aluatului- Sorturile de făină folosite în panificaţie 1 18 -- Dozarea materiilor prime 1 6 6- Frământarea aluatului 3 6 6- Tipuri de malaxoare pentru aluat 3 - 6- Deservirea şi întreţinerea malaxoarelor - - 6- Fermentarea aluatului 2 6 6 Prelucrarea aluatului- Divizarea, premodelarea şi modelarea
aluatului4 6 18
- Predospirea şi dospirea finală 3 6 6- Controlul operaţiilor de predospirea şi
dospire finală1 12 -
- Utilaje specifice prelucrării aluatului 10 - 6- Deservirea şi întreţinerea utilajelor
pentru prelucrarea aluatului2 - 6
Coacerea- Operaţii premergătoare coacerii 2 6 6- Coacerea 4 6 6- Tipuri de cuptoare 10 - 6- Întreţinerea şi deservirea diferitelor
tipuri de cuptoare2 - 6
- Controlul operaţiei de coacere 2 24 -Total ore 60 120 120
26
Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea
profesorului să facă distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii
şi ale agentului economic.
Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / invăţare.
Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare,
trebuie să fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice
specializate cerute de calificarea lucrător în morărit şi panificaţie.
Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii
didactice, prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie de ce se
doreşte a se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.
Exemplificăm printr-o lecţie prin care se vizează formarea competenţei de a
identifica sorturile de făină folosite în panificaţie, metoda dominantă utilizată fiind
învăţarea prin descoperire. În proiectarea lecţiei profesorul trebuie să elaboreze fişe de
documentare, fişe de lucru pentru fiecare examinare şi determinare, precum şi probe de
evaluare şi autoevaluare. Fişele de documentare şi fişele de lucru se administrează
elevilor în funcţie de forma de activitate ( pe grupe 3-4 elevi, sau individual )şi în funcţie
de resursele materiale existente. Elevii sunt solicitaţi să citească conţinutul fişelor şi să
execute operaţiile în ordinea expusă, astfel activitatea este transferată de la profesor care
nu mai face nici-o expunere, la elevi, care sunt puşi în situaţia să se documenteze, să
observe , să descopere, să diferenţieze sorturile de făină, formându-şi astfel competenţa
tehnică generală de identificare, dar şi competenţa cheie de comunicare. Menirea
profesorului într-o astfel de lecţie este să supravegheze, să dirijeze, să îndrume şi să
intervină în rezolvarea deficienţelor semnalate. Metodele folosite în acest caz sunt
observarea, în mod deosebit descoperirea şi exerciţiul.
Concretizând cele expuse, sugerăm pentru recunoaşterea sorturilor de făină
următorul scenariu didactic:
Se împarte clasa pe grupe de 2-3 elevi.
Se aleg mostre de făină din diferite sorturi, se repartizează fiecărei grupe un număr de
mostre, fişele de documentare şi fişele de lucru elaborate de profesor.
27
Elevii observă fiecare probă, o identifică, o încadrează într-unul din sorturi şi
completează fişele de lucru.
Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare
Probele de evaluare şi autoevaluare pot fi concepute sub formă de fişe de observaţie,
fişe de autoevaluare, teste cu cele trei tipuri de itemi (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi)
Exemplu:
Tema: Frământarea aluatului
1. Itemi obiectivi
1.1 cu alegere duală
Încercuiţi litera A dacă afirmaţia este adevărată şi litera F dacă afirmaţia este falsă:
A F Scopul operaţiei de frământare este de a obţine o masă omogenă de aluat.A F Durata frământării maielei este de 15-20 minute.A F Aluatul bine frământat este vâscos.A F Aluatul insuficient frământat este lipicios şi vâscos.
1.2 de tip pereche
Stabiliţi corespondenţe între noţiunile din cele două coloane:
A B
Prospătură 8-12 minMaia 15-20 minAluat 12-18 min 7- 9 min
1.3 cu alegere multiplă
Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:
Temperatura prospăturii şi a maielei este de:
a) 28-32°C
b) 26-30 °C
c) 30- 32 °C
28
2 Itemi semiobiectivi
2.1 cu răspuns scurt:
De durata frământării depinde …………aluatului.
2.2 de completare
Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos:
Frământarea aluatului reprezintă acea ………………..…………în urma căreia se
obţine din materiile prime şi ……….........utilizate, o masă…………..de aluat.
2.3. întrebări structurate
Observaţi cu atenţie figura de mai jos şi răspundeţi la următoarele întrebări:
Figura a. Ce reprezintă figura?
b. Denumiţi reperul din figură notat cu cifra 1 .
c. Indicaţi trei norme de protecţia muncii specifice operaţiei
de frământare a aluatului.
3 Itemi subiectivi
3.1. rezolvare de problemă
La prepararea aluatului pentru fabricarea unei şarje de pâine, din neatenţia
muncitorului, s-a depăşit durata de frământare cu 5minute, faţă de cea prevăzută .
Precizaţi ce influenţă are acest lucru asupra calităţii aluatului.
3.2 eseu structurat
Prezentaţi regimul tehnologic al procesului de frământare:
a. Durata frământării
b. Temperatura semifabricatelor
3.3 eseu liber
Controlul operaţiei de frământare.
Se elaborează fişe de observaţie, de autoevaluare.
29
Modulul III INSTRUIRE PRACTICĂ COMASATĂ
I. Notă de prezentare
În conformitate cu Programul de Guvernare pe perioada 2001-2004,
completat cu Programul Naţional de Dezvoltare 2004-2006, industria alimentară,
reprezintă o prioritate naţională.
Industria alimentară şi a bunurilor reprezintă circa 26 % din valoarea totală a
producţiei agricole brute, respectiv 4,6 % din P.I.B.-ul României.
Activitatea din industria alimentară este organizată în 12 subramuri principale:
morărit-panificaţie, lapte, carne, conserve de legume şi fructe, uleiuri şi grăsimi vegetale,
zahăr şi produse zaharoase, băuturi nealcoolice, bere, vin, alcool şi băuturi alcoolice,
peşte, amidon-glucoză.
Ţinând cont de acestea, la nivelul unu se pregătesc următoarele calificări:
Lucrător în morărit şi panificaţie;
Lucrător în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui, conservelor
Lucrător în industria alimentară extractivă
Lucrător în industria alimentară fermentativă
Structura de pregătire are o formă arborescentă cu o pregătire de bază în clasa a-
IX-a şi cu patru pregătiri de specialitate în clasa a-X-a, în care se definitivează cele patru
calificări de nivelul unu..
Această programă este o programă cadru de instruire practică comasată pentru
calificarea lucrător în morărit-panificaţie.
30
RUTA CURRICULARĂ A PREGĂTIRII ÎN DOMENIUL INDUSTRIE
ALIMENTARĂ PENTRU NIVELUL UNU
Error: Reference source not found
II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru instruire practică comasată
Prin Instruirea practică comasată, se asigură elevilor formarea competenţelor
dezvoltate prin următoarele abilităţi cheie:
Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă
Tranziţia de la şcoală la locul de muncă
III.Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unităţi de
competenţă
Competenţe individuale Conţinuturi tematice
31
Pregătire pentruLucrător în morărit şi
panificaţieClasa aX-a
Pregătire pentruLucrător în
prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui,
conservelorClasa a X-a
Pregătire pentruLucrător în
industria alimentară extractivă
Clasa a X-a
Pregătire pentruLucrător în industria
alimentară fermentativăClasa a x-a
Pregătire de bază Clasa a IX-a
8. Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă
8.1 Obţine informaţii despre cerinţele locului de muncă
- Surse de informare despre cerinţele locului de muncă în morărit şi panificaţie : pliante, broşuri, mass-media, publicaţii de specialitate, Internet.- Cerinţe ale locului de muncă în morărit şi panificaţie: program de lucru, regulament de odine interioară, activităţile desfăşurate la locul de muncă, instrucţiuni de utilizare a utilajelor din dotare.- Abilităţi necesare locului de muncă în morărit şi panificaţie: executare de operaţii simple, rutiniere sub supraveghere şi îndrumare, lucru în echipă, comunicare, igiena şi securitatea muncii.
8.2 Se încadrează în cerinţele locului de muncă
-Programul de lucru: ora de începere, pauze, oră de terminare a programului de lucru, ore de lucru efectiv.- Sarcini de lucru în morărit şi panificaţie: operaţii şi procese de rutină sub supraveghere şi îndrumare- Respectarea regulamentului de ordine interioară : drepturi, obligaţii, sancţiuni, recompense.
8.3 Descrie structura unei organizaţii din domeniul profesional
- Departamente ale organizaţiei: resurse umane, contabilitate producţie, manager, secretariat, marketing, salarizare.- Niveluri ierarhice: niveluri de calificare din sectorul de activitate unde se încadrează. - Poziţia proprie în cadrul ierarhiei: de colaborare cu membrii echipei, de comunicare activă cu superiorii.
8.4 Manifestă disponibilitate faţă de sarcinile de lucru
- Atitudine pozitivă faţă de sarcinile de lucru din morărit şi panificaţie: receptivitate la sarcină, receptivitate la lucrul în colectiv, flexibilitate. - Disponibilitate faţă de activităţi
32
suplimentare în morărit şi panificaţie: program prelungit, sprijin în cadrul echipei, alte operaţii solicitate.- Semnalarea unor situaţii neprevăzute în morărit şi panificaţie: defecţiuni de utilaje sau echipamente, disfuncţionalităţi la locul de muncă.
9. Tranziţia de la şcoală la locul de muncă
9.1 Îşi evaluează nivelul de pregătire în raport cu cerinţele unui loc de muncă
- Cerinţele locului de muncă în morărit şi panificaţie: organizare şi distribuire de sarcini, igienă şi securitatea muncii, relaţii de muncă.- Compararea abilităţilor sociale şi tehnice dobândite, cu cerinţele locului de muncă în morărit şi panificaţie.- Solicitarea instruirii suplimentare în morărit şi panificaţie în cazul sarcinilor modificate sau adăugate,a utilizării de echipamente şi utilaje noi.
9.2 Îşi asumă responsabilitatea faţă de sarcina primită
- Cerinţe ale sarcinii primite: fişa postului, instrucţiuni de exploatare a utilajelor pentru operaţii simple din morărit şi panificaţie, dispoziţii ale organizatorului de proces.- Acceptarea responsabilităţilor în cadrul echipei: de îndeplinire a sarcinii primite în cadrul echipei, relaţii de colaborare.- Încadrarea în cerinţe de timp şi de calitate: norme interne de îndeplinire a sarcinilor de lucru din morărit şi panificaţie, sisteme de asigurare a calităţii.
33
9.3 Se instruieştecontinuu în vederea îmbunătăţirii propriei performanţe
- Obţinerea de informaţii din morărit şi panificaţie despre noutăţile de la locul de muncă din surse: informale (şefi, colegi de echipă), aviziere, mentor.- Selectarea informaţiilor privind necesitatea autoinstruirii: din observaţii şi recomandări ale grupului de lucru, din dispoziţii ale organizatorului de proces.- Decizii pentru îmbunătăţirea propriei performanţe: studiu individual, participare la programe de formare continuă, învăţare informală.
9.4 Manifestă mobilitate ocupaţională faţă de schimbările de pe piaţa muncii
- Informaţii despre ocupaţiile posibile în morărit şi panificaţie din surse de informare precum: COR, profiluri ocupaţionale, structura calificărilor, centre de formare, agenţii specializate.- Selectarea ofertelor de locuri de muncă în morărit şi panificaţie conform pregătirii dobândite:din oferta agenţilor economici, aviziere, agenţii specializate.- Formularea opţiunilor profesionale apelând la consilierea individuală (asistenţă psihoprofesională).
IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare
Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul unu s-a făcut după un model nou
centrat pe abilităţi cheie,competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.
La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are
următoarea structură:
▪ Unitatea de competenţă;
▪ Nivelul;
▪ Valoarea creditului;
▪ Competenţe;
34
▪ Criterii de performanţă;
▪ Condiţii de aplicabilitate;
▪ Probe de evaluare
Prin calificările de la nivelul unu elevii trebuie să dobândească abilităţi şi cunoştinţe generale din morărit-panificaţie care să le permită să continue pregătirea la nivelul doi, sau să se integreze pe piaţa muncii.
Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o are formarea
abilităţilor cheie în pregătirea pentru integrarea la locul de muncă şi în realizarea
tranziţiei de la şcoală la locul de muncă. Pentru aplicarea programei de instruire
practică comasată,
procesul instructiv-educativ trebuie să fie focalizat pe formarea abilităţilor cheie,
cerute de nivelul de formare şi de calificarea lucrător în morărit şi panificaţie.
Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode în care activitatea didactică este centrată pe elev.
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie
alese pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţelor
specifice.
Metode ca demonstraţia, utilizarea fişelor de lucru, a atelierelor de lucru,
jocul de rol, proiectul individual sau în echipă au eficienţă maximă în procesul de
învăţare. Prin instruire practică comasată acestea permit dezvoltarea abilităţilor cheie,
stimulează gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează abilităţile cheie din
standardul de pregătire profesională pentru calificarea lucrător în morărit –
panificaţie.
Se pot utiliza diferite metode de evaluare care să confere caracterul formativ al
evaluării, folosind pe lângă metodele clasice şi metodele alternative ca: observarea
sistematică a elevilor, investigarea, proiectul, portofoliul elevilor. Autoevaluarea este una
din metodele care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă
liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.
Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care
trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare
35
introduse în standardul de pregătire profesională pentru calificarea lucrător în morărit –
panificaţie.
Exemplu:
Instruire practică comasată
Unitatea de competenţă : Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă
Modulul: Fabricarea pâinii
Numele şi prenumele elevului:
Data:
Locul de evaluare: secţie producţie agent economic sau atelier şcoală
FIŞA DE OBSERVAŢIE
Competenţa: Se încadrează în cerinţele locului de muncă
Nr.Crt.
Criteriul de performanţă
Condiţii de aplicabilitate 1 2 3 Observaţii
1. Respectarea timpului alocat programului de lucru
Respectă orele de începere şi de încheiere a programului de lucru în secţia de panificaţie
Fiecare operaţie trebuie executată de trei ori fără ajutor
Respectă timpul alocat pauzelor
Respectă timpul alocat lucrului efectiv în secţia de panificaţie
2. Îndeplinirea sarcinii de lucru
Efectuează operaţia de modelare a aluatului sub supraveghere şi îndrumareEfectuează procese de rutină sub supraveghere şi îndrumare
3. Respectarea regulamentului de ordine interioară
Identifică drepturile şi recompensele din regulamentul de ordine interioară în secţia de panificaţieIdentifică obligaţiile şi sancţiunile din regulamentul de ordine interioară în secţia de panificaţie
Recomandări:
Numele şi prenumele evaluatorului:Semnătura:
36
Notă în atenţia evaluatorului: Evaluarea competenţei se face prin bifarea de fiecare dată a unei căsuţe când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes, iar competenţa a fost însuşită.În cazul în care competenţa nu se validează, se impun recomandări din partea evaluatorului.
V.Sugestii metodologice
În elaborarea curriculum-ului pentru instruirea practică comasată s-a pornit de la selectarea unităţilor de competenţă, a competenţelor individuale cărora li s-au adăugat apoi conţinuturile tematice. Competenţele individuale trebuie realizate indiferent de ordinea de abordare a conţinuturilor tematice.
Pentru efectuarea instruirii practice comasate sunt necesare 180 ore.
Pentru calificarea lucrător în morărit-panificaţie, propunem următoarea alocare orientativă a timpului pentru formarea competenţelor dezvoltate prin abilităţi cheie:
- instruire practică în moară - 60 ore
- instruire practică în unităţi de panificaţie - 120 ore
Prin practica comasată se va urmări cu preponderenţă formarea abilităţilor cheie
care vizează integrarea socio-profesională a elevilor.
Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor, a competenţelor prevăzute în programă
recomandăm utilizarea următoarelor metode şi instrumente:
Observarea sistematică ( pe baza fişelor de observare)
Proiectul
Portofoliul
Autoevaluarea ( pe baza fişelor de autoevaluare)
37
NIVELUL 1 CLASA a X-a TABEL DE CORELARE A MODULELOR PENTRU CALIFICAREA LUCRĂTOR ÎN MORĂRIT-PANIFICAŢIE
Nr. săpt Modulul 1 Conservarea şi pregătirea cerealelor pentru măciniş
Modulul 2 Fabricarea pâinii Modulul 3– Instruire practică comasată
Modulul 4CDL
Teorie Instruire laborator Instruire practică
Teorie Instruire laborator
Instruire practică
SE
ME
ST
RU
L I
1.S
ăptă
mân
a 1
-10
6 o
re/s
apt.
Săp
tăm
âna
1-1
06
ore
/sap
t.
S
ăptă
mân
a 1
-30
2 o
re/s
apt.
2. Practica coma-3. sată se poate4. desfăşura pe5. durata între-6. gului an şco-7. 3 ore/ sapt lar în atelierul8. şcoală sau la9. agentul eco-10. nomic11.12.
13.14.
SE
ME
STR
UL
II
15.
Săp
tăm
âna
11-3
06
ore
/sap
t.
Săp
tăm
âna
1
1-30
6
ore
/sap
t.
Se preferă
Săp
tăm
âna
1-3
0
16. Săptămînile31,17. 32, 33, 34, 35,18. 3 ore/ sapt. 36.19.20.21.22.23.24.25.26.27.28.29.30.31.32.33. 30 ore/sapt.34.35.36.
2