Post on 30-Oct-2014
transcript
CuprinsCap. I. Locul si importanta plantelor oleaginoase in agricultura TERMINAT
1.1. Producerea plantelor oleaginoase in lume si in Europa. TERMINAT
1.2. Producerea plantelor oleaginoase in Romania. TERMINAT
1.3. Tehnologia de prelucrare a plantelor oleaginoase TERMINAT
Cap. II. Analiza filierei florii-soarelui. TERMINAT
2.1. Caracteristicile filierei. TERMINAT
2.2. Filiera florii soarelui in Romania. TERMINAT
2.3. Comercializarea produselor obtinute din floarea-soarelui. TERMINAT
Cap. III. Studiul de caz pe S.C. PRUTUL S.A. TERMINAT
3.1. Prezentarea firmei TERMINAT
3.1.1. Prezentarea generala. TERMINAT
3.1.2. Management si resurse umane. TERMINAT
3.2. Descrierea produselor. TERMINAT
3.3. Pret, politica de distributie si promovare. TERMINAT
3.4. Activitati logistice (transport, depozitare, ambalare). TERMINAT
3.5. Vanzari pe piata interna. TERMINAT
3.6. Analiza economic-financiara a activitatii.
3.6.1. Analiza cifrei de afacere in perioada 2007 – 2010.
3.6.2. Analiza costurilor in perioada 2007 – 2010.
3.6.3. Analiza rentabilitatii. TERMINAT
3.7. Propuneri de cresteri a eficientei activitatii de TERMINAT
productie si comercializare. TERMINAT
Concluzii.
Bibleografie.
1
1.1. Producerea plantelor oleaginoase in lume si in Europa Plantele oleaginoase prezinta importanta si din punct de vedere agrotehnic. Cele care se
recolteaza devreme (inul pentru ulei, cruciferele timpurii),sunt foarte bune premergatoare
pentru cerealele de toamna. Plantele oleaginoase prastioare, bine intretinute, contribuie la
combaterea buruienilor in cadrul rotatiilor.
Suprafete mai mari, pe plan mondial, se cultiva cu soia, floarea-soarelui, arahide,
bumbac si rapita, ele fiind principalele plante producatoare de ulei comestibil (alimentar),
iar inul ulei si ricinul pentru ulei industrial.
In ultimile trei decenii, productia mondiala de ulei vegetal (comestibil industrial) a
crescut mult, ajungand de la circa 18 milioane tone in 1960 la circa 58 milioane tone in
1990, ritmul cresterii mentinandu-se ridicatsi in continuare. Cele mai mari ritmuri de
crestere s-au realizat la productia de ulei de floarea-soarelui si rapita.
Ritmul ridicat de crestere a productiei mondiale de uleiuri vegetale se datoreste in
principal cresterii productiei de uleiuri comestibile, cele industrial mentinindu-se la acelasi
nivel lin ultimii ani.
In productia mondiala de ulei vegetal, pe primul loc se situeaza soia (circa 15 milioane
tone anual), apoi floarea soarelui (peste 7 milioane tone anual), rapita (peste 6 miloane
tone), arahidele (peste 5 miloane tone), bumbacul (circa 4 miloane tone). Alteuleiuri
alimentare suntcele de maslin (peste 2 milioane tone), susan (circa un million tone),
sofranel (0,5 milioane tone).
Cresterea substantial a productiei de uleiuri vegetale comestibile se datoreste extinderii
soiei in SUA, folosita si ca furaj proteic, a florii-soarelui in Europa si SUA , datorita
calitatii culinare superioare a uleiului si a rapitei in conditii mai vitrege (Canada, India).
Pe plan mondial exista o tendita de crestere a ponderii uleiurilor vegetale in bilantul
lipidic din alimentatia oamenilor. Sunt doar cateva grupuri umane (eschimosii din Arctica,
pastorii din Savana Africana, etc.), care nu cultiva plante si consuma aproape numai
grasimi animale.
Se considera ca ritmul annual de crestere a productiei mondiale de uleiuri vegetale
comestibile nu este sufficient pentru a satisface cresterea cererii pe plan mondial, pentru
unele tari putandu-se vosrbi chiar de o penurie.
2
Suprafata cultivate cu plante oleaginoase pe glob se prezinta in tabelul 1.1
Planta Suprafata cultivate (mii ha) Observatii
1979-1981 1996
Soia 50.543 63.433 Ulei comestibil
Bumbac 34.371 33.545 Ulei comestibil
Floarea-soarelui 12.355 21.368 Ulei comestibil
Arahide 18.678 22.406 Ulei comestibil
Rapita 11.632 21.868 Ulei comestibil
In pentru ulei 5.501 3.042 Ulei comestibil
Floarea-soarelui detine locul al doilea in productia mondiala de ulei, dupa soia si
ainaintea arahidelor, bumbacului, rapitei, etc. Din totalul exportului mondial de seminte de
floarea-soarelui cea mai mare pondere revine Statelor Unite, iar ca mare importatoare este
Germania. Din totalul exportului de ulei de floarea-soarelui o mare pondere detin
Argentina si S.U.A.
Rapita este planta oleaginoasa a Europei Central-vestice (Germania, Polonia, Franta,
Suedia), Canadei, Indiei, Chinei, Japoniei, Rusiei, etc. Aceste tari isi asigura in mare parte
necesarul de ulei alimentar din semintele de rapita.
Inul este cunoscut de foarte mult timp, intai ca forma salbatica, apoi cultivate, atat
pentru tulpinele din care se obtin fibre, cat si pentru semintele sale bogate in ulei. In Egipt,
inul s-a cultivat cu 4000 ani i.e.n., iar in Orientul Mijlociu din epoca prebabiloniana.
O solutie importanta in rentabilizarea culturii inului este reconsiderarea productiei asa-
zise “secundare” , obtinerea de tulpini pentru fibra in cazul culturii inului pentru ulei si
valorificarea semintelor in cazul culturii inului pentru fibra. Aceasta tendinta este
promovata pentru cresterea eficientei culturii inului. In acest sens, s-au realizat
perfectionari in tehnologia lui de cultura, inclusive a recoltatului in numeroase tari, ca
S.U.A., Canada, Franta, Belgia, etc.
3
1.2. Producerea plantelor oleaginoase in Romania
Floarea-soarelui se afla pe locul al treilea intre plantele oliefere ierboase. Fructele de
floarea-soarelui contin, in procent de aproximativ 50%, ulei cu calitati alimentare de
exceptie si grad ridicat de conservabilitate.
Floarea-soarelui intruneste conditii favorabile pe solurile cu valori ale pH intre 6,8 si
8,0 profunde, cu textura mijlocie, care inmagazineaza si pastreaza bine apa, fara exces de
umiditate. Se evita terenurile nisipoase, cele erodate, precum si solurile acide neamendate.
Zonarea culturii.
Zona I. Cuprinde zonele din Campia Romana, sudul Dobrogei si Campia Olteniei.
Acestea asigura cele mai bune conditii de crestere si dezvoltare pentru cultura florii-
soarelui, intrucat solurile dominante sunt de tip cernoziomic, profunde, cu textura lutoasa,
continut ridicat in elemente nutritive si capacitate sporita de retinerea a ape, iar din punct
de vedere climatic, temperature, lumina si uneori precipitatile corespund cerintelor
obtinerii unor productii ridicate.
Zona II. Campia de Vest (judetele Timis, Arad). Suprafetele cultivate in aceasta zona
asigura conditii bune de dezvoltare a culturii florii-soarelui, datorita solurilor
cernoziomice, profunde precum si cantitatilor mai mari de precipitatii.
Zona III. Zonele neirigate din Campia Romana si Podisul Dobrogei neirigat. Unitatile
teritoriale ale acestei zone se afla in partea de nord a campiei irrigate si sunt appreciate ca
mijlociu favorabile pentru cultura flori-soarelui. Conditile de cultura ale florii-soarelui sunt
mai putin favorabile datorita, in principal, deficitului de apa si prezentei solurilor brun-
roscate din aceasta zona a Campiei Romane.
Zona IV. Campia de Vest (judetele Bihor, Satu-Mare). Suprafetele din aceste judete
sunt favorabile culturii de floarea-soarelui, solurile fiind de tip cernoziomic, cu un regim
favorabil de preciptatii (500-650 mm)
Zona V. Campia Jijiei, Podisul Barladului si Campia Transilvaniei. Din punct de vedere
al conditilor nturale, aceste teritorii se afla la limita inferioara de favorabilitate pentru
cultura florii-soarelui. Cauza principal este fertilitatea scazuta a solurilor datorita
procesului de eroziune, care variaza de la moderat la excesiv pe toate tipurile de sol.
4
Rapita se situeaza pe locul cinci, sub aspectul productiei de ulei comestibil, intre
plantele oleaginoase. Uleiul de rapita are largi utilizari industrial si alimentare; turtele de
rapita obtinute din procesare au o buna valoare furajera, fiind bogate in protein (38-42%),
glucide si saruri minerale.
Rapita de toamna gaseste conditii favorabile pe solurile profunde, cu textura mijlocie si
reactie neutra. Ca masuri restrictive , la amplasarea culturii se are in vedere evitarea
monoculturii si amplasarea in rotatie cu floarea-soarelui si soia, pentru prevenirea
extinderii atacului unor daunatori specifici.
Zonarea culturii.
Zona I de cultura a rapitei de toamna cuprinde partea de vest si est a tarii, Podisul
Transilvaniei si zonele colinare adapostite, in care se asigura conditiile de rasarire si de
iernare a culturii, fara pierderi. De asemenea, prezenta rapitei in rotatia culturilor
contribuie la cresterea suprafetei premergatoare timpurii, pentru grau si la combatarea
eroziunii solului.
Zona a II-a cuprinde partea de sud a tarii, cu precipitatii mai reduse, in care rapita se
recomanda sa se cultive in conditii de irigare, in vederea asigurari unei rasariri uniforme si
la timp, ca si a pregatirii plantelor pentru iernare.
Soia este una dinplantele agricole de cea mai mare importanta pentru alimentatia
umana, alimentatia animalelor si industriei. Soia fiind o leguminoasa contribuie substantial
la cresterea gradului de fertilitate al solului.
Soia este mai putin pretentioasa fata de culturile cu care intra in rotatie, dovedind
elasticitate in ceea ce priveste planta premergatoare, durata rotatiei si utilizarea ca
premergatoare pentru diferite culture.
Prin cantitatile importante de azot pe care le lasa in sol, precum si prin ameliorarea
insusirilor solului este o buna premergatoare pentru majoritatea culturilor neleguminoase,
in special pentru cerealele de toamna.
Cultura soiei poate fi amplasata in rotatii scurte de doi ani si tipul soia-grau, pe
terenurile neirigate sau soia-porumb, in conditii de irigare sau zonele umede, precum si
rotatiide trei ani (soia-grau-porumb).
Zonarea culturii soiei are la baza cerintele pecifice ale acestei plante cu privire la
temperature, fotoperioada, resurse hidrice si caracteristicile soiului. In cadrul fiecarei zone,
pentru soia se vor rezerva terenurile fertile, cu clasa de bonitare mai mare de 50 de puncte.
5
Zona I. Campia din sudul tarii si Dobrogea, in care suma temperaturilor active (t >
10oC) este mai mare de 1600oC. In acasta zona soia gaseste conditiile favorabile pe
terenurile irrigate sip e cele cu aport freatic.
Zona II. Campia din vestul tarii cu 1400-1600oC, care, spre deosebire de zona a III-a,
are celeasi resurse termice, se caracterizeaza prin numar redus de zile cu temperature mai
mari de 30 oC si cantitati mai mari de precipitatii in perioada de vegetatie.
Zona III. Partea de nord a Campiei Romane cu 1400-1600oC, in care cultura se va
amplasa, cu prioritate, pe terenurile irrigate si cele cu aport freatic.
Zona IV. Partea de est a Moldovei si Campia din nord-vestul tarii , cu 1200-1400oC.
Zona V. Partea de vest si sud-vest a Transilvaniei (luncileMuresului, Tarnavelor si
Somesului) si partea de nord-st a Moldovei, cu 1100-1250oC.
In ultima perioada, culturile de floarea-soarelui si rapita au inceput sa fie tentante pentru
fermieri datorita cererii tot mai mari pentru alimente si materii prime pentru
biocombustibili si datorita pretului care se mentine ridica. Floarea-soarelui ocupa un loc
important in structura suprafetei cultivate 900.000 ha, dar aceasta nu asigura rotatia
rationala a culturilor. Fata de anul 2000, in 2007 suprafata cultivta cu rapita a crescut de 50
de ori si cu 18% suprfata cultivate cu soia. La culturile oleaginoase, randamentele medii
sunt mult sub potentialul natural al solurilor (627 kg/ha la floarea-soarelui, 994 kg/ha la
rapita).
In anul 2007 s-a inregistrat cea mai mare productie de rapita pentru ulei 348,2 mii tone;
la floarea-soarelui productia a fost de 521,5 mii tone; la soia productia a fost 123,3 mii
tone. Remarcam interesul deosebit al producatorilor agricoli pentru rapita, programata 305
mii ha in 2007 pentru ca aceasta cultura are asigurata valorificarea atat pe piata interna
(prin aparitia fabricilor biodisel), cat sip e piata externa (prin preturi foarte bune). Cultura
este incurajata si prin alocatia bugetara, dar si de plata suplimentara de 45 euro/ha, in
conditiile valorificarii pentru biodiesel.
Evolutia suprafetelor cultivate cu floarea-soarelui, soia si rapita
in perioada 2000-2007
6
- mii ha -
Sursa: INSSE, 2006; 2007 – Date operative transmise de catre DADDR judetene.
Productia de oleaginoase, in perioada 2000-2007- mii tone -
Sursa: INSSE, 2006; 2007 – Date operative transmise de catre DADDR judetene.
Urmare creşterii suprafeţei cultivate cu 40,7%, cât şi a sporirii randamentelor la hectar,
în 2010, a crescut producţia de plante oleaginoase in România,cu 29,8%,totalizand 2,29
milioane tone, faţă de 1,764 milioane tone în 2009, potrivit datelor furnizate de Institutul
Naţional de Statistică (INS).
7
Anul trecut au fost cultivate 1,405 milioane hectare, cu 151.000 hectare mai mult decât
în 2009 (1,254 milioane ha).
Creşteri ale producţiei au fost înregistrate, în 2010, la soia (+73,8%), până la 146.000
tone, la rapiţă (+62,1%) 924.000 de tone şi la floarea soarelui (+15,2%) unde s-a obţinut o
producţie de 1,265 milioane tone
In tara noastra exista rezerve de teren agricol care permit cultivarea cu plante
oleaginoase, printre care rapita si soia, a circa doua milioane diie hectare, a declarat presei
Valeriu Tabara, ministrul Agriculturii. De asemenea, acesta a mentionat ca in Romania
reluarea cultivarii mult discutatei plante soia modificata genetic "este necesara atat din
punct de vedere agronomic, precum si din perspectiva asigurarii, din productia interna, a
necesarului de proteina vegetala destinata sectorului zootehnic. Insa, decizia cultivarii
plantelor modificate genetic va fi luata doar pe baze stiintifice, iar pozitia Romaniai va fi
elaborata in colaborare cu celelalte autoritati implicate: Ministerul Mediului si Padurilor,
Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, Autoritatea
Nationala pentru Protectia Consumatorilor, sub coordonarea Departamentului pentru
afaceri europene din cadrul Guvernului.
Reamintim ca firma Monsanto Europe SA detine in tara noastra o investitie de peste
100 de milioane de euro (Statia de procesare a semintelor de la Sinesti) si doreste sa
continue afacerile in Romania prin programe de ameliorare a unor hibrizi conventionali de
porumb si rapita. Mai exact, Monsanto Europe ar dori incheierea unui parteneriat cu un
institut de cercetare din tara noastra "pentru licentierea constructiei genetice care confera
toleranta la erbicid pentru a fi introdusa in soiuri autohtone de soia adaptate la conditiile
pedoclimatice din Romania".
1.3. Tehnologia de prelucrare a plantelor oleaginoase.
Uleiul brut de plante oleaginoase se obtine prin presarea macinaturii semintelor
descojite si prin extractia cu solvent a brokenului rezultat de la presarea macinaturii.
Receptia si pregatirea materiei prime pentru depozitare
Materia prima este transmisa fabricilor de ulei de catre I.V.C. , din bazele de receptive
ale acesteia , cu vagoane C.F.R. sau mijloace auto.
Conditii tehnice de calitate
8
Proprietati organoleptice – aspectul, culoarea, mirosul si gustul trebuie sa fie
characteristic semintelor oleaginoase sanatoase, ajunse la maturitate, fara miros sau gust
strain(de mucegai, incins, substante chimice, rancede, etc.)
Proprietati fizice – umiditate max. 11%
- Corpuri straine max. 4 %
- Seminte cu defecte max. 10%
- Seminte soia max. 0,5%
- Infestare cu daunatori specifici semintelor depozitate nu se admit
Prelevarea probelor de seminte si analiza lor
Calitatea materiei prime este verificata de laborator prin prelevarea de probe
representative, de efectuarea de analize de laborator.
Laboratorul inscribe rezultatele determinarilor in registrul special pentru materie prima,
transmitand totodata buletine de analiza serviciului de urmarire a prductiei,precum si
serviciului financiar-contabil pentru decontarea furnizorului.
Cantarirea semintelor sosite in fabrica se efectueaza la cantarele bascule, verificate
si autorizate de organelle competente de stat. Rezultatele cantaririi se inregistreaza, ele
servind ca elemente primare la intocmirea bilantului de fabricatie , precum si pentru
decontarea catre furnizor.
Descarcarea materiei prime
Semintele se descarca manual din vagoane intr-un transportor cu racleti inclinat, de unde
prin intermediul unui elevator cu ,cupe sunt transportate in magazine.
Curatirea semintelor
Impuritatile pe care le contin semintele se pot clasifica astfel:
- impuritati oleaginoase
- impuritati organice si minerale, inclusive celeferoase
- impuritati datorate prezentei in seminte a unor sisteme biologice vii (insect, daunatori,
microflora).
Curatirea semintelor reprezinta o componenta necesara, foarte importanta a procesului
de pregatire a semintelor atat pentru prelucrare, cat si pentru depozitarea lor, si consta in
indepartatrea sau reducerea continutului de corpuri straine din masa semintelor
Pentru a se putea realiza o cat mai buna separare a impuritatilor, care prezinta o mare
diversitate a caracteristicilor, se practica curatarea cu trepte.
9
Indepartarea corpurilor straine voluminoase, net differentiate de seminte, se efectueaza
la curatirea I-a (precuratirea) iar separarea mai completa a corpurilor straine mai mici, greu
de indepartat, constituind obiectul curatarii a II-a (postcuratire).
Precuratirea este un factor important pentru buna conditionare a semintelor in vederea
depozitarii. Impuritatile care se gasesc in seminte mai ales cele organice, constituie un
mediu favorabil pentru dezvoltarea microfloreisi a parazitilor care favorizeaza
autoincalzirea si alterarea semintelor. Precuratirea se face pe baza diferentei de marime
dintre impuritati si seminte, a diferentei de masa specifica precum si pe baza proprietatilor
magnetice a impuritatilor feroase.
Precuratarea se realizeaza cu doua tarare din Toplet.
- Tarar aspirator - productivitatea 50t/24 h
- Tarar 1216 - suprafata cernare 4,8 mp
Semintele intra in tarar prin gura de alimentare si cad pe o sita preliminara cu ochiuri de
16-20 mm, unde are loc separarea impuritatilor mari (pietre, bulgari, paioase). Semintele
prin cernare trec pe cea de a 2-a sita cu ochiurile de 10-12 mm, unde se face o noua
separare a impuritatilor mai mari decat semintele. De aici tot princernare semintele cad pe
cea de a 3-a sita cu ochiuri de 2 mm, care retine semintele eliminand impuritatile mai mici
decat acestea (nisip, pamant, etc.) Praful este aspirat cu ajutorul unor ventilatoare,
separandu-se in cicloane.
Depozitarea semintelor.
Semintele dupa ce au fost supuse operatiei de curatire sunt trimise in functie de
necesitati, fie la prelucrare , fie la depozitare. Depozitarea semintelor se face intr-o
magazie cu 3 compartimente, inaltimea stratului de samanta depozitata va fi de 1,5 – 2,5 m
in functie de umiditate.
Conditionarea si controlul materiei prime oleaginoase la depozitare
Inainte de a fi trimise la depozitare,semintele sunt supuse conditionarii, respective
precuratirii, operatie care a fost prezentata si discutata inainte.
Pentru mentinerea calitatii materiei prime, in timpul depozitarii este necesar ca din
momentul intrarii in fabrica sa se efectueze un control systematic al temperaturii, umiditati,
10
aspectului mirosului si gradului de infestare al semintelor si sa se tina o evident exacta a
loturilor depozitate.
Temperatura semintelor din interiorul masei de seminte depozitate nu trebuie sa
depaseasca cu mai mult de 100C temperature mediului ambient. La semnalarea cresterii
anormale a temperaturii, se va proceda fie la aerarea semintelor prin lopatare, fie la
trimiterea lor in fabricatie.
Operatiile pregatitoare pentru prelucrarea semintelor.
Pregatirea materiei prime,pentru prelucrare prin presare-extractie, consta in realizarea
urmatoarelor operatii tehnologice:
- curatirea ;
- descojirea ;
- macinarea ;
- tratamentul hidrotehnic (prajirea).
Curatirea semintelor.
Inainte de trimiterea in fabricatie, pentru reducerea continutului de corpuri straine,
semintele sunt supuse unei noi curatiri, folosind in acest scop utilaje de acelasi tip, care
asigura o indepartare a impuritatilor in proportie de 50 – 75 % fata de continutul initial.
Utilajul folosit la curatire este un Tarar DUPLEX cu o productivitate de 10 t/24h, si o cu
o suprafata de cernare de 4,8 m2. Dispunerea sitelor este aceeasi ca la precuratire,
deasemeni si principiul de functionare este la fel cu cel descries la capitolul de precuratire.
Controlul analitic al procesului de curatire se executa de catre laborator. Probele de
seminte trecute in fabricatie se iau din burlanul de alimentare al tararelor, iar probele de
seminte curatate, din jgheabul colector al acestora. Probele se preleveaza la 2 ore,
efectuindu-se proba medie pe schimb, la care se determina corpurile straine inainte si dupa
curatire.
De la tararele de curatare samanta este trecuta la cantarire printr-un cantarautomat, de
unde cu ajutorul a doua elevatoare si un redler, este transportata in doua buncare tampon,
cu o capacitate de 15 t fiecare.
Descojirea.
11
Din buncarele de depozitare samanta este transportata la descojire prinintermediul a
doua snecuri, redler si un elevator cu banda. Elevatorul este prevazut cu electromagnet in
vederea retinerii impuritatilor feroase.
Aparatura de baza pentru descojire
Operatiunea de descojire se realizeaza in doua faze si anume:
- spargerea semintelor cu desprinderea coji de miez;
- separarea cojii de miez. La descojirea semintelor , pentru realizarea celor doua faze,se foloseste descojitorul de
tip Vulcan.
Samanta patrunde in toba de spargere, repartizarea uniforma a acesteia facandu-se cu
ajutorul dozatorului. In toba cu ajutorul paletilor, samanta este proiectata pe peretii
acesteia, unde are loc spargerea. Amestecul de miez, coji, tocatura, samanta intreaga,
rezultat din toba trece la separare pe sitele descojitorului.
Sitele efectueaza cernerea si separarea componentelor pe baza diferentei de dimensiuni.
Samanta ramasa nedescojita, este dirijata prin snecul de retur in circuitul de samanta.
Macinarea
Materialul obtinut la descojire este trecut la macinare prin intermediul unui snec.
Scopul urmarit prin operatia tehnologica de macinare consta in realizarea unei cat mai
complete distrugeri a structurii celulare a miezului si eliberarea continutului
intramoleculare, in care se afla repartizat uleiul, pentru atingerea unui grad cat mai ridicat
de extractie a acestuia atat la presare cat si la extractive cu solvent.
Procesul de macinare este influentat atat de structura si proprietatile fizice ale
semintelor, cat si de imiditatea continutului in ulei si continutul residual de coaja ramas in
aceasta dupa descojire.
Umiditatea si continutul in ulei influenteaza macinarea in sensul ca o umiditatea ridicata
si un continut de ulei mare conduc la aderarea macinaturii de utilaje producand infundari,
reducand randamentul acestora. Cresterea continutului residual de coaja in miez,
influenteaza de asemeni negative asupra calitatii macinaturii, deoarece coaja fiind mai tare
decat miezul mareste distanta dintre tavalugii de macinare.
Operatia de macinare se controleaza prin determinarea umiditatii si a calitati
macinaturii, respective a gradului de macinare.
12
Prajirea materialului oleaginous macinat
Materialul macinat este preluat de un snec transportor si prin intermediul unui elevator
si unui transportor cu melc este adus intr-un snec distribuitor montat deasupra prajitoarelor.
Prajirea are ca scop modificarea proprietatilor fizico-chimiceale macinaturii pentru ca la
presare sa se obtina randamentul maxim de ulei.
Prajirea macinturii comporta doua faze :
- umectarea macinaturi pana la umiditatea optima
- incalzirea materialului umectat pana la temperature corespunzatoare ceruta de
procesul tehnologic.
Prin umectare se urmareste modificarea plasticitatii particolelor de macinatura,
agregarea acestora care sa favorizeze fenomenul de “udare selectiva” potrivit caruia uleiul
este expulzat din celula sau de pe suprafata macinaturi.
Prin prajirea macinaturii umectate se realizeaza micsorarea vascozitatii uleiului,
modificarea structurii colloidal si coagularea substantelor proteice.
Cap. II. Analiza filierei florii soarelui.
2.1. Caracteristicile filierei.
Floarea-soarelui se afla pe locul al treilea intre plantele oleifere ierboase. Fructele de
floarea soarelui contin, in procent aproximativ 50%, ulei cu calitati alimentare de exceptie
si grad ridicat de conservabilitate; se utilizeaza in alimentatia umana (rafinat) si in industria
alimentara (margarine, conserve, sapun, lecitina, etc.). Prin industrializare, dupa
extragerea uleiului, raman sroturile, utilizate ca sursa de proteina in hrana animalelor si
materie prima pentru concentrate de protein in industria mezelurilor. Din cojile semintelor
se fabrica furfurolul folosit in industria fibrelor artificiale, a maselor plastice. Macinate,
cojile se folosesc la fabricarea drojdiei furajere, circa 150 kg/tona produs. Capitulele se
utilizeaza in hrana animalelor, tulpinile sunt utilizate drept material combustibil sau in
industria materialelor de constructii.
Amplasarea culturii. Floarea-soarelui intruneste conditii favorabile pe solurile cu
valori ale pH intre 6,8 si 8,0 profunde, cu textura mijlocie, care inmagazineaza si pastreaza
bine apa, fara exces de umiditate. Se evita terenurile nisipoase, cele erodate, precum si
solurile acide neamendate.
13
Premergatoarele favorabile sunt culturile timpurii (cerealele de toamna, care asigura
o rezerva mai mare de apa in sol), precum si cele tarzii (porumbul). Se vor evita ca
premergatoarele, culturile cu boli comune si in special, cele care contribuie la propagarea
putregaiului alb, dintre care mentionam soia, fasolea si rapita, care ocupa suprafete mari in
zona de cultura a florii-soarelui. Este de asemenea, contraindicate revenirea florii-soarelui
pe aceleasi suprafete la interval mai scurte de 5-6 ani.
Organizarea asolamentelor este o cerinta obligatorie pentru diminuarea atacului de
boli, daunatori si a infestarii cu buruieni, reducerea necesarului de pesticide si obtinerea de
productii ridicate la floarea-soarelui.
Semintele de floarea-soarelui se utilizeaza in principal pentru extragerea grasimilor
(95%), si doar 5% se folosesc ca atare, in scopul alimentar sau furajer. Semintele contin
40-45% ulei,care este intrebuintat in alimentative si pentru obtinerea margarine.
Filiera semintelor de floarea-soarelui si a derivatelor sale cuprind urmatoarele etape:
- Agricultura ;
- Preluarea;
- Procesarea (industrializarea);
- Depozitarea;
- Comercializarea;
- Consumul.
In cadrul pietei agroalimentare, atat semintele de floarea-soarelui, cat si derivatele
acesteia rezultate din procesare au anumite caracteristici, care le diferentiaza de alte
produse. Astefl se pot remarca:
- calitatea tehnica a semintelor de floarea-soarelui depinde de procentul de ulei
din seminte, acestea apartin fie la soiuri superioare, fie la soiuri comune, care se
comercializeaza la preturi differentiate pe piata;
- din tehnologiile de procesare a semintelor de floarea-soarelui pot rezulta
produse cu un grad diferit de valorificare si de acceptare de catre consummator
(uleiuri, margarina, sroturi);
- filiera la floarea-soarelui si derivatele acesteia porneste de la productia de
seminte si continua cu procesarea, care are loc, de regula, in cadrul unitatilor de
industrializare; prelucrarea semintelor de floarea-soarelui necesitafolosirea unor
14
tehnologii specifice si investitii; procesatorul utilizeaza tehnologii de productie
differentiate (ulei rafinat, ulei preset la rece, etc.),in functie de resursele de
investitii si pretul pietei;
- beneficiarii produselor prelucrate sunt agenti economici cu profil industrial sau
commercial, canalele de distributie putand fi foarte scurte (in acest caz agentul
economic specializat in preluarea produselor poate avea si activitati de desfacere
cu amanuntul), dar si canale de distributie medii sau lungi;
- cultivatorii de floarea-soarelui beneficiaza de subventii bugetare si alte forme de
sprijin nerambursabil; procesatorii beneficiaza de credite SAPARAD pentru
investitii in procesare;
- produsele finite in urma procesarii (ulei, margarina) sunt considerate produse
agroalimentare de baza in consumul populatiei. Nivelul de consum pe locuitor in
Romania este inferior consumului mediu din tarile UE;
- produsele finite (ulei, margarina) se afla in concurenta indirecta în cadrul pietei
agroalimentare din Romania. Astefl, uleiul de floarea-soarelui este un
concurenta indirect cu grasimile de porcine, iar margarina este in concurenta
indireta cu untul;
- diferentele dintre nivelul si structura consumului populatiei din mediul urban si
acelei din mediul rural se reflecta si in consumul diferit de ulei si margarina;
- intrucat in anumite perioade fabricile de ulei de floarea soarelui, in calitate de
beneficiar ai semintelor de floarea-soarelui, au acorat in schimb producatorilor
agricoli si ulei (o anumita cantitate la tona), cota de piata pentru acest produs s-a
modificat inmediul rural;
- Romania este exportator net de sroturi, cu prioritate in tarile member al UE.
Sectorul (Etapa in
cardrul filierei)
Operatiuni
specifice
sectorului
Produsul
care circula
in cadrul
firmei
Agenti
economici
implicate pe
filiera
Asociatii
profesion
ale si
institutii
abilitate
Sprijinul
acordat de
stat pe
filiera
Deficiente pe filiera
AGRICULTURA Insamantare,
lucrari de
intretinere,
Seminte de
floarea-
soarelui
Ferme ale
S.C.,asociatii
, cultivatorii
AFR,ACO
,ANCA,
Directia
Subventii,
facilitatii
pentru
Insuficienta finantarii
prin credite bancare,
lipsa pietelor de gros
15
recoltare individuali Agricola
Judeteana
formarea de
loturi
demonstrativ
e de culturii
de floarea-
soarelui
PRELUAREA Colectare,
transport,
receptive
Seminte de
floarea-
soarelui
Agentii
economici
intermediari,
personae
fizice
- - Exportul de seminte in
detrimental exportului
de ulei, lipsa de
fundamentare a
pretului de preluare,
negocierea preturilor
in favoarea
procesatorilor
PROCESAREA Receptie,
industrializar
e, control de
calitate,
ambalare
Ulei,
margarina,
sroturi de
floarea-
soarelui, ulei
zat
Fabrici de
industrializar
e pentru
obtinerea
uleiului si
margarine
Patronatul
uleiului,A
NPC,
APC,
Agentia
SAPARD
Modernizare
a fabricilor
de
industrializar
e prin fonduri
SAPARD
Ramaneri in urma in
implementarea acquis-
ului comunitar
capacitatii
excedentare, linii
tehnologice
incomplete utilizate si
necoordonarea pe linii
de fabricatie
DEPOZITAREA Depozitare,
livrare
Ulei de
floarea-
soarelui,
margarina
Depozite
amplasate in
zonele de
productie si
in centrele
urbane
ANPC,
APC,
Agentia
SAPARD
Infintarea si
modernizarea
unor depozite
prin fonduri
SAPARD
Conditii de depozitare
necorespunzatoare, o
prelungire a perioadei
de depozitare a
uleiului si margarine
COMERCIALIZAREA Depozitare,
vanzare
Ulei de
floarea-
soarelui,
margarina,
sroturi, ulei
zat
Unitati
comerciale
de desfacere
cu amanuntul
ANPC,
OPC,
APC,
Control de
calitate in
laboratoarele
proprii,
eliberarea de
certificate de
calitate si
garantie
Deficiente privind
ambalarea, igienizarea
ambalajelor, etc.
Concurenta uleiului de
floarea-soarelui si altor
sortimente de import.
Intreruperea filerei in
etapa de
comercializare datorita
lipsei de comenzi
CONSUMUL Achizitionare Ulei de Menaje, ANPC, Vrificarea Consum scazut de ulei
16
, consum floarea-
soarelui,
margarina
consumatorii
colectivi, alte
unitati de
industrializar
e
APC,
ANSV
ingienei si
calitati prin
organism si
institutii
abilitate
in raport cu UE.
Insuficienta igienei si
calitatii, nerespectarea
partial a legii
etichetarii, ramanerii
in urma in
implementarea acquis-
ului comunitar.
2.2. Filiera florii-soarelui in Romania
Romania a inregistrat o crestere semnificativa a productiei de floarea-soarelui. Omare
parte din aceasta crestere a avut loc pe seama diminuarii suprafetelor cultivate cu sfecla de
zahar si soia.
In perioada 1998-2004, suprafata cultivate cu floarea-soarelui a variat intre 781 si
1043 mii ha annual.
Evolutia suprafetei cultivate cu floarea-soarelui in Romania (1996-2002)
-mii ha-
Specificare UM 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
Suprafata
totala
mii ha 917 781 963 1043 879 800 906
-sector
privat
mii ha 671 574 678 766 695 684 855
Sursa: INS.
Cea mai mare suprafata cultivate cu floarea-soarelui a fost de 1043 mii ha, in anul
2001, depasind limita care permite prcticarea unui asolament rational. Dupa anul 2001,
suprafata cultivate se inscribe in limitele agrotehnice normale, cu tendinta de reducere, ca
urmare a conditiilor nefavorabile de prêt pe piata mondiala a uleiului.
Romania este unul dintre statele mari cultivatoare de floarea-soarelui din lume (locul
al saptelea). In anul 2005, in Romania se cultiva 3,8% din suprafata de floarea-soarelui pe
plan mondial.
17
Suprafata cultivata si productia de floarea-soarelui in Romania, comparative
cu alte tari si zone ale lumii (Sursa: USDA)
Cu un climat favorabil si soluri bune, Romania se afla pe o pozitie avantajoasa fata de
numeroase tari europene in ce priveste productia de floarea-soarelui. Datorita avantajelor
comparative, pretul florii soarelui este competitive pe piata interna si international.
Romania joaca un rol important ca producator de floarea-soarelui in Europa de Est.
Conform datelor din tabel in 2004 Romania producea aproximativ 53% din cantitatea de
floarea-soarelui, la nivel regional.Desi Romania produce o cantitate importanta de floarea-
soarelui, ca urmare a secetei din ultimii ani, nivelul productiei a scazut fata de tarile din
Europa de Est, in perioada 1999-2004.
Productia de floarea-soarelui din Romania, comparative cu Europa de Est
(1997-2002)
Tara Productia (mil. tone)
1999 2000 2001 2002 2003 2004
Europa de 1,45 1,70 1,91 1,38 1,59 1,67
18
Est
Romania 0,85 0,97 1,30 0,71 0,74 0,90
Sursa: USDA-FAS
La nivel regional, Romania se situeaza intre doua mari producatoare de floarea-
soarelui, Bulgaria si Ucraina. Dintre aceste tari, Bulgaria este o concurenta semnificativa
datorita calitatii productiei si pretului scazut la poarta fermei.
In perioada 1998-2004, productia totala de floarea-sorelui s-a situate intre 721 si
1096 mii tone, iar productia medie la hectar intre 821si 1243 kg/ha. Fata de potentialul
existent si de nivelul normal al productilor medii la hectar, in ultimii ani s-au produs
scaderi sensibile , ca urmare a secetei accentuate.
Cresterea randamentelor la hectarul cultivat cu floarea-soarelui este prioritara pentru
perioada urmatoare. In vederea asigurarii necesarului de consum intern de ulei si pentru
export. Din estimarile MAPDR rezulta posibilitatea obtinerii a 2000 tone de floarea-
soarelui annual, din care circa 300 mii tone pentru export.
Productia totala de floarea-soarelui (mii tone) (1998-2004)
Productia medie de floarea-soarelui (kg/ha) (1998-2004)
19
Eficienta productiei de floarea-soarelui este diferita in sistemul de cultura neirigat fata
de cel irigat. In conditiile anului 2005, pe baza estimarilor facute de ICDEA, rezulta
posibilitatea realizarii unor randamente ridicate la hectar, in conditiile respectarii
tehnologiilor de productie. Aceste rezultate difera pe sisteme de productie astfel:
- in conditii de neirigare, la o productie de 1600 kg/ha si la un nivel al cheltuielilor
pentru o productie principala de 11219,6 mii lei/ha, prin valorificarea productiei la un prêt
de 7500lei/kg rezulta un venit net de 1260,4 mii lei/ha si o rata a rentabilitatii de 11,2%;
- in conditii de irigare, productia de 2500 kg/ha si cu un nivel al cheltuielilor pentru
productia principal de 14118,5 mii lei/ha, prin valorificarea productiei la un prêt de 7500
lei/kg rezulta un venit net de 3041,5 mii lei/ha si o rata a rentabilitatii e 21,5%.
Acest nivel al cheltuielilor poate fi atins de exploatatile de dimensiuni mijlocii, mari si
foarte mari.
La un randament mediu de 1500 kg/ha, cultura florii-soarelui este rentabila. Pe un
million de hectare se pot obtine 1500 mii tone. Daca se iriga o parte din suprafata cultivate,
productia poate sa depaseasca 2000 mii tone annual. Aceasta productie ar depasi, cu mult,
necesarul intern de consum si posibilitatile actuale de prelucrare si ar crea mari
disponibilitati pentru export. Din punct de vedere economic si al realizarii unui asolament
rational, o asemenea situatie nu este de dorit.
Bugetul de venituri si de cheltuieli pentru productia de floarea-soarelui la o societate
comerciala Agricola din sudul Romaniei indica rezultate economice favorabile la
randamentele peste mediile nationale ale perioadei 1998-2004.
Subventiile la cultura de floarea-soarelui
20
In luna mai 2002 a intrat in vigoare o noua lege a semintelor, Legea nr.266/2002
privind producerea, prelucrarea, controlul si certificarea calitatii, comercializarea
semintelor si a materialului saditor, precum si inregistrarea soiurilor de plante. Legea
cuprinde un capitol special privind Piata semintelor, care armonizeaza legislatia
romaneasca cu prevederile Reglementarii nr.2358/71/CEE.
Noile prevederi al Legii nr.266/2002 s-au implementat prin Hotararea Guvernului
nr.755 din 18 iulie 2002 privind stabilirea ajutorului financiar pentru productia interna de
seminte certificate official, destinata pentru insamantare in campania agricola din toamna
anului 2002.
In luna decembrie 2002 a fost adoptata Hotararea Guvernului nr.1588/2002, care
reglementeaza ajutorul financiar pentru producerea de seminte care se comercializeaza in
primavera anului 2003 si in anul de piata 2003/2004. Au fost stabilite 19 specii sau grupe
de specii de seminte de interes pentru Romania, printer care si floarea-soarelui.
In Romania, subventile pentru producatorii agricoli au reprezentat, in medie, 25-50%
din valoarea de referinta a semintelor.
Taxe vamale
Masurile de politica comerciala referitoere la produsele agricole au fost adoptate de
Romania in conformitate cu angajamentele summate in cadrul Rundei Uruguay (aplicate
prin Legea nr.133/1994). Ca urmare, din 1995 Romania a implementat prevederile Rundei
Uruguay in domeniul comertului cu produse agricole, aplicand nivelul MFN (Most
Favoured Nation) la taxele vamale. Astfel, acestea s-au redus, ajungand, in cazul florii-
soarelui, la 30% in 2002, 20% in 2003. In anul 2004, taxele vamale aplicate la importul de
ulei brut sunt de 25%.
In contextual aderarii Romaniei la UE se va ajunge la alinierea cu taxele vamale
prevazute de Tariful Vamal Comun al UE.
Bugetul de venituri si cheltuieli la cultura de floarea-soarelui
(calculatii la hectar, recolta 2003-2004)
Valoare U.M. Indicatori
Neirigat Irigat
PRODUCTIA MEDIE LA HECTAR kg 1500 2500
21
VALOAREA PRODUCTIEI mii lei 12280 16850
din care productia principal mii lei 12000 16500
SUBVENTII mii lei 480 660
PRODUS BRUT mii lei 12760 17510
CHELTUIELI TOTALE mii lei 11499,6 14468,5
Din care pentru productia principal mii lei 11219,6 14118,5
CHELTUIELI VARIABILE mii lei 9741,4 11922,1
Cheltuieli cu materii prime si material mii lei 4158,9 4940,9
- samanta si material saditor mii lei 750 750
- ingrasaminte chimce mii lei 2529 3311
- pesticide mii lei 879,9 879,9
Cheltuieli cu lucrari mecanizate mii lei 4876,3 5115,5
Cheltuieli cu irigatii mii lei X 1000
Cheltuieli de aprovizionare mii lei 415,9 494,1
Cheltuieli cu forta de munca temporara mii lei X X
Asigurari mii lei 299,3 371,6
CHELTUIELI FIXE mii lei 1758,2 2546,4
Cheltuieli cu forta de munca permanenta mii lei 535,4 837,3
Cheltuieli generale mii lei 399,1 495,5
Dobanzi la credite mii lei 573,7 713,6
Amortisment mii lei 250 500
VENIT IMPOZABIL mii lei 780,4 2381,5
VENIT NET + subventii mii lei 1260,4 3041,5
RATA VENIT IMPOZABIL % 7 16,9
RATA VENIT NET + subventii % 11,2 21,5
COST PRODUCTIE lei/kg 7012 6417,5
PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL lei/kg 7500 7500
Procesarea florii-soarelui
Procesarea semintelor de floarea-soarelui are loc in present in fabrici modernizate sau
retehnologizate; in ultimii ani s-au facut investitii importante. Productia de ulei a devenit
22
competitiva, satisface necesarul intern de ulei de florae-soarelui si asigura materia prima
de baza pentru productia de margarina.
Analizandu-se evolutia productiei de ulei in perioada 1990-2001 se observa cresterea
relative constanta, cu un minim de 173 mii tone in 1998 si un maxim de 312 mii tone in
anul 2001. Productia de margarina a avut un nivel minim de 16 mii tone in 1994 si un
maxim de 60 mii tone in anul 2002.
Piata uleiului din Romania este stabile, cu o productie asigurata de fabricile locale.
Din cota de piata, 65-70% din cota de piata este detinuta de trei mari firme procesatoare:
Unirea – Iasi, Topway Industries – Craiova si Argus – Constanta.
Alti producatori de ulei de floarea-soarelui din Romania, cu capacitate de prelucrare
semnificative, sunt S.C. Ulcom Slobozia, S.C. Rosiorii de Vede, S.C. Muntenia Bucuresti,
S.C. Solaris Bucuresti, S.C. Interoil Oradea, S.C. Ardealul Carei.
Investitiile din ultimii patru ani in industria uleiului alimentar depasesc 20 milioane
dolari, vizand cresterea capacitatii de rafinare si imbunatatirea calitatii produselor. Cele
mai importante investiti au fost realizate de S.C. ARGUS-Constanta – 6 mil dolari, S.C.
ULTEX – Tandarei – 4 mil dolari, S.C. ULEROM – Vaslui – 3 mil dolari, S.C. EXPUR –
Urziceni – 400 mii dolari, finatarea fiind asigurata prin redite pe termen mediu obtinute de
la banci romanesti.
La procesul investitional din acest domeni participa companii multinationale si
fonduri de investitii straine. Astfel, S.C. Unirea – Iasi, care detine aproae 30 % din piata,
are ca actionar (cu peste 80% din actiuni) grupul multinational Cerol, cu sediul in Franta.
O pozitie asemanatoare detine S.C. ARGUS Constanta, cu 22500 actionari, din care
500 detin 80% din actiuni.
Grupul Topway Industries detine in present 25-30% din produtia romaneasca de ulei
si 20-22% din uleiul care se comercializeaza imbuteliat in ambalaje PET.
In Romania functioneaza 15 fabrici mari de ulei. Cu exceptia producatorilor
mentionati mai sus, restul produc sezonier, din lipsa resurselor pentru cumpararea si
stocarea unor cantitati suficiente pentru folosirea integral a capacitatii de productie.
Pentru a evita asemenea situati se impune incurajarea exportului de produse cu grad
inalt de prelucrare (ulei rafinat, margarina), stimularea producatorilor agricoli pentru
cresterea randamentelor la hectar, si reducerea costurilor, astfel incat sa-si asigure venituri
suficiente si sa vanda material prima la preturi accesibile procesatorilor romani.
23
Capacitatea anuala totala de prelucrare a celor 15 fabrici mari de ulei este de 1,3 mil
tone de floarea-soarelui. Consumul din productia interna s-a redus, in 2003, 8% fata de
2002, datorita puterii de cumparare scazute a populatiei si a importurilor ieftine din
Republica Moldova.
Romania poate realize in anii in care se obtine o recolta de floarea-soarelui buna circa
520 mii tone ulei, din care o cantitate de 200 mii tone s-ar putea exporta. Materia prima
provine prioritar din tara, si numai in anumite limite din import, la pretul pietei mondiale
In toamna anului 2003, firmele care fac parte din Patronatul uleiului au cumparat
floarea-soarelui de la producatori interni la un prêt ce a variat intre 5300 si 5700 lei/kg.
Pretul unei tone de floarea-soarelui in portul Constanta a fost de 200 de dolari, iar a
uleiului de 475 dolari. Pretul uleiului pe piata international este in scadere,datorita
productiei mari obtinute in 2003.
Dupa cum se observa din schema fluxului tehnologic de obtinere a uleiurilor vegetale
comestibile, in urma procesarii semintelor de floarea-soarelui rezulta, pe langa uleiul
rafinat si ulei zat si sroturi
24
2.3. Comercializarea produselor obtinute din floarea-soarelui
In perioada 1990-2001 la uleiul rafinat s-au inregistrat un consum minim de 160.000 t,
in 1994 un consum maxim de 266.000 t. La margarina, in aceeasi perioada, minimul a fost
de 26.000 t in anul 1996, iar maximul de 54.000 t, in anul 2000.
Consumul alimentar mediu annual/locuitor in perioada 1990-2001 a atins pentru ulei
un minim de 7,0 kg in 1994 si 1996 1,2 kg, iar cel maxim in 2002 de 2,8 kg.
Pe categorii de gospodarie se poate remarca faptul ca in anul 2002, consumul mediu de
uleiuri comestibile a scazut in aproape toate tipurile de gospodarii, cu exceptia unor
25
cresteri nesemnificative in cazul lucratorilor pe cont propriu in activitati neagricole si al
somerilor.
La margarina, in aceeasi perioada, evolutia consumului mediu a fost similara uleiului,
exceptiile (cresterile) aparand la lucratorii pe cont propriu in activitati neagricole, la
agricultori si pensionari.
Consumul intern de ulei de floarea-soarelui si margarina
- mii tone -
Anul Ulei Margarina
1990 266 37
1991 241 27
1992 189 29
1993 189 30
1994 160 33
1995 193 30
1996 204 26
1997 180 29
1998 179 45
1999 202 50
2000 240 54
2001 254 53
Sursa: INSE.
Consumul alimentar mediu anual/locuitor - kg -
Anul Ulei1 Margarina
1990 11,5 1,6
1991 10,6 1,2
1992 8,3 1,3
1993 8,3 1,3
1994 7,0 1,5
1995 8,5 1,3
1996 9,0 1,2
1997 8,0 1,3
1998 8,0 2,0
26
1999 9,0 2,2
2000 10,7 2,4
2001 11,3 2,4
2002 10,2 2,8
Sursa: INSE
Consumul mediu de grasimi vegetale pe categorii de gospodarii (2001-2002)
- kg -
Spec
ifica
re
Ani
i
Tot
al
gosp
odar
iidin care, gospodarii de
Sala
riat
i
Patr
oni
Luc
rato
ri
cont
Agr
icul
tori
Som
eri
Pens
iona
ri
Grasimi
total
2001 1,318 1,300 1,382 1,226 1,104 1,198 1,426
2002 1,312 1,285 1,365 1,257 1,105 1,213 1,417
Ulei pb.
fl.s., soia
2001 0,911 0,923 1,026 0,825 0,720 0,793 0,985
2002 0,907 0,914 1,000 0,861 0,711 0,805 0,978
Margarina 2001 0,196 0,216 0,194 0,183 0,108 0,184 0,206
2002 0,194 0,206 0,178 0,192 0,123 0,179 0,208
Sursa: INSE.
Din studiul comparativ efectuat pentru anii 2001-2002 reies urmatoarele: in mediul
urban consumul de grasimi vegetale este mai ridicat decat cel din mediul rural, atat pe
total, cat si pe articole. Se mai observa, de asemenea, o reducere a consumului in anul 2002
fata de 2001, la toate tpurile de grasimi vegetale.
Consumul mediu de grasimi vegetale in mediul urban si rural (2001-2002)
Specificare UM Anii Total
gospodarii
Gospodarii din
Urban Rural
Grasimi total Kg 2001 1,318 1,362 1,268
2002 1,312 1,343 1,275
Ulei porumb, fl. Kg 2001 0,911 0,981 0,831
2002 0,907 0,971 0,834
27
Soarelui, soia
Margarina Kg 2001 0,196 0,238 0,148
2002 0,194 0,226 0,158
Suras: INSE
Structura consumului lunar de ulei si margarina arata ca populatia chestionata din
mediul urban achizitioneaza cantitati mai mari decat cea din mediul rural. Acesta se
dataoreaza autoconsumului ridicat din gospodariile rurale. Se observa ca populatia
cheltuieste mult mai mult pentru uleiuri decat pentru margarina, iar in mediul urban
cantitatile achizitionate sunt mai mari decat in mediul rural
Consumul mediu lunar de ulei si margarina (kg/persoana) - kg/pers –
Specificare U
M
Total gospodarii Gospodarii din
Cantitate Valoare Urban Rural
Cantitate Valoare Cantitate Valoare
Margarina Kg 0,164 6110 0,187 7057 0,136 4979
Ulei porumb, fl.
Soarelui, soia Kg 0,826 32298 0,897 34849 0,742 29251
Sursa: INSE.
Preturile
Pana in 1989, pretul la floarea-soarelui platit producatorului agricol era stabilit
administrativ de Guvern. Din anul 1993, preturile s-au liberalizat, urmand ca, treptat, sa se
alinieze la pretul pietei externe.
Varietatile anuale ale preturilor la ulei pe piata externa sunt sensibile, iar din anii
1998-1999 sunt in scadere. In 2003, Uniunea Europeana, pretul uleiului de floarea-soarelui
dublu rafinat se situa in jurul valorii de un euro/litru.
Prin comparatie, productia de floarea-soarelui din SUA (un siloz din regiunea sudica -
centrala) a fost comercializata cu 48,88 USD/t sub pretul bursei din Rotterdam, in perioada
1993-2001. Daca eliminam anul 1997 care a fost un an comercial special, constatam ca
floarea-soarelui produsa in SUA a fost comercializata cu 50,62 USD/t sub pretul bursei
28
Rotterdam. Acest pret este apropiat de cel al unui siloz din Romania, de 55 USD/t sub
pretul bursei Rotterdam.
Pretul mediu al florii-soarelui la bursa Rotterdam pe 10 ani (1993-2002) a fost de 276
USD/t.
Pretul florii-soarelui si al uleiului depinde de tendinta cererii si de politica agricola,
nivelul acestuia fiind influentat de calitatea materiei prime.
Evolutia preturilor la semintele de floarea-soarelui si ulei reflecta o tendinta accentuata
de crestere a pretului la ulei si o crestere lenta a pretului materiei prime. Aceasta tendinta s-
a accentuat pe masura conjuncturii nefavorabile pe piata semintelor si uleiului de floarea-
soarelui pe plan mondial, in ultimii ani. Tendinta de aliniere a preturilor interne la floarea-
soarelui la preturile pietei mondiale este relevanta, in ultimii ani. De calajul intre pretul
florii-soarelui la poarta fermei si pretul uleiului la poarta fabricii este insa in crestere
accelerata, dupa anul 1996, in defavoarea producatorilor agricoli.
Tendinta pretului la floarea-soarelui, la poarta fermei in Romania,
SUA, bursa Rotterdam
- USD/t -
SURSA: USDA-FAS si Buletinul nr. 12 INSR MAAP
Comertul exterior
29
Din punctul de vedere al promovarii pe piata externa, Romania are avantaje la export
ca urmare a cererii ridicate in UE si Orientul Mijlociu (Turcia). Ca urmare a extinderii UE
catre Europa de Est, va creste rolul Romaniei in calitate de producator cheie de floarea-
soarelui. De aceasta vor beneficia producatorii agricoli, precum si fabricile de prelucrare a
semintelor oleaginoase, fabricile de nutreturi si zootehnia.
Productiile de floarea-soarelui obtinute in ultimii ani au depasit cererea interna,
existand astfel un disponibil pentru export.
Exporturile romanesti de samanta de floarea-soarelui (mii tone)
1999-2000 2000-2001 2001-2002 2002-2003 2003-2004
300 100 101 170 200
Sursa: USDA
Conform INS, in anul 2001, 76% din totalul exporturilor au fost destinate UE dintre
care:
Sursa: INS
Totusi, in unii ani, Romania importa seminte de floarea-soarelui. In 2001 s-au
importat aproximativ 15.000 t floarea-soarelui provenind din R.P. Moldova, UE, SUA etc.
O mare parte din importul de floarea-soarelui, in special din UE, a fost utilizat sub forma
de samanta.
30
Sursa: INSE
Cap. III. Studiu de caz pe S.C. PRUTUL S.A.
3.1. Prezentarea firmei Prutul sprijină agricultura modernă şi profitabilă, susţinând fermierii din momentul
înfiinţării culturilor până la valorificarea recoltelor, oferindu-le soluţii de pre-finanţare cu
pachete tehnologice şi garantând achiziţionarea recoltelor. Divizia de achizitii- vanzari
furnizează fermierilor întreg spectrul de produse necesare unei recolte profitabile: erbicide,
fungicide, insecticide şi îngrăşăminte foliare precum şi seminţele - produse de mari
furnizori mondiali cum ar fi : Syngenta, Sumnit, Agro, Dupont, BASF, Timac Agro
(grupul Roulier), Holland Farming (grupul Scotts), Monsanto, Limagrain, KWS, Bayer
Procesul de distribuţie urmăreşte satisfacerea nevoilor clienţilor printr-un mecanism
simplu şi eficient. Astfel, clienţii solicită produsele la agenţii care centralizează ulterior
cererile şi trimit notele de comandă către depozitele din zona în care îşi desfăşoară
activitatea. Departamentul de distribuţie întocmeşte rutele de livrare, asigură marfa şi
transportul ei până la client pe costuri proprii.
Cantitatea de erbicide, fungicide, insecticide şi îngrăşăminte foliare distribuită în fiecare
an este in crestere an de an, ceea ce demonstrează că fermierii au încredere în produsele
distribuite de Prutul. În 2007, vânzările de inputuri au crescut cu 72% fata de anul
anterior., iar pentru 2008 avem planificata o crestere de 68% fata de 2007.
Prutul promovează pachetele tehnologice, oferind clienţilor îngrăşăminte şi pesticide- la
pachet cu seminţele care le necesită. Prin pachetele tehnologice, urmărim să creştem
31
productivitatea recoltelor şi veniturile fermierilor, să îmbunătăţim sistemul de management
agricol, susţinând în acelaşi timp dezvoltarea unei agriculturi durabile. Pachetele
tehnologice înseamnă producţii mai mari, de calitate superioară şi, nu în ultimul rând,
beneficii semnificative pentru fermieri.
O recolta bună implică resurse importante. Prutul susţine fermierii încă de la înfiinţarea
culturilor, prin pachetele de pre-finanţare a acestora. La celălalt capăt al pre-finanţării,
Prutul devine client, prin achiziţionarea garantată a recoltelor obţinute, fapt care asigură
fermierilor o piaţă de desfacere sigură.
3.1.1. Prezentarea generala
Prutul S.A. este una dintre principalele companii din România care se ocupă cu
procesarea materiilor prime oleaginoase, rafinarea și îmbutelierea uleiurilor vegetale și
comercializarea acestora. În acest moment, Prutul produce și îmbuteliază, în fabrica
proprie de la Galați, ulei de floarea-soarelui sau în diverse amestecuri și comercializează
aceste produse, precum și ulei vrac, ulei de măsline (importat din Spania sub marca proprie
Picasol) și subproduse – șrot (folosit la furajarea animalelor) și acizi grași (utilizați în
îndustria cosmetică și a materialelor de construcții). Cu pasiune pentru ceea ce facem ne
determină să avem ambiția de a oferi doar ce e mai bun în orice privință a activității
noastre, iar misiunea noastră, de a avea o contribuție la calitatea vieții ne stimulează să
producem cel mai bun ulei
Cu multa pasiune pentru ceea ce facem, dorim sa oferim cele mai bune produse
consumatorilor și partenerilor noștri.
Tradiţia care obligă
Fabrica Prutul se mândreşte cu privilegiul de a duce mai departe tradiţia primei fabrici
de ulei din România. De peste 115 ani, istoria fabricii şi a uleiului se împleteşte cu cea a
oraşului Galaţi.
În anul 1893, în actuala fabrică, pe atunci "Fleming Oil & Chemical Company", se
produceau primii litri de ulei, obţinuţi prin presarea semintelor de in cu ajutorul tehnologiei
engleze. Productia de ulei vegetal de consum începe in 1923, odată cu înfiinţarea fabricii
de ulei “Fleming”. În acest an se prelucrează aici seminţe de floarea-soarelui, rapiţă, in,
32
canepă şi chiar nuci de cocos, iar uleiul este imbuteliat în bidoane de metal şi exportat in
Europa. Produsele se vand sub marca “Salamas Fleming Galaţi”, avand ca simbol o pajură
pe o coroană.
În anul 2002, tradiţia primei fabrici de ulei vegetal din Romania este preluată pentru a
fi păstrată şi dusă mai departe cu stricteţe de Prutul.
S.C. PRUTUL S. A. cu sediul in Galati, este o unitate reprezentativa in industria
uleiurilor vegetale din Romania, atat in ceea ce priveste cota de piata, capacitatile de
productie, cat si dotarea tehnica, recunoscuta fiind calitatea produselor sale.
Dotarea tehnica de inalt nivel, tehnologiile diversificate, urmarite si conduse pe calculator,
exigenta controlului de calitate, asigura produse pentru gustul tuturor consumatorilor.
S.C. PRUTUL S. A. este unul dintre cei mai importanti producatori de uleiuri vegetale
si sroturi furajere din Romania.
S.C” Prutul” S.A. comercializeaza din categoria subproduse, sroturi furajere destinate
cresterii animalelor si acizi grasi utilizati in industria comestica. Detine o singura
capacitate de productie, avand dotare tehnica de inalt nivel, tehnologii diversificate,
urmarite si conduse pe calculator.
Materia prima selectionata, exigenta controlului de calitate, experienta si calitatea
resurselor umane si tehnologia reprezinta secretul unor produse de calitate.
Ca urmare a unui ambitios program investitional PRUTUL SA a realizat o marire a
capacitatii de rafinare, obtinand uleiuri rafinate prin ambele metode de rafinare, atat fizica
cat si chimica.
Uleiurile Prutul sunt fabricate printr-un proces complex din punc de vedere tehnologic,
ce tine pasul cu inovatia in domeniu. Fiecare etapa este atent supravegheata, pentru ca
rezultatul final sa satisfaca toate pretentiile de calitate ale clientilor. Mai jos este o schema
simplificata de fabricare a uleiului, urmand ca in functie de tipul de ulei fabricat, aceasta sa
devina mai elaborata si sa poata necesita mai multe operatiuni.
33
Conceptul de calitate isi pune amprenta pe toate activitatile ce au loc in cadrul fabricii
de ulei. In urma incheierii procedurilor de auditare, in 2006, prestigiosul Organism de
certificare Lloyd’s Register Quality Assurance (LRQA) a acordat S.C. PRUTUL S.A.
certificat de autorizare in conformitate cu standardele internationale ISO 9001: 2000/SR
EN ISO 9001: 2001 pentru urmatorul domeniu de activitate: PROCESAREA
MATERIILOR PRIME OLEAGINOASE, RAFINAREA, IMBUTELIEREA
ULEIURILOR VEGETALE SI COMERCIALIZAREA ACESTORA.
3.1.2. Management si resurse umane
Analiza domeniului managementului are ca scop determinarea masurii si eficientei cu
care conducerea societatii previzioneaza, organizeaza, coordoneaza, antreneaza,
controleaza si evalueaza activitatile firmei.
34
Punctele forte si punctele slabe ale domeniului managementului la S.C. “Prutul”
S.A. se regasesc in urmatoarele tabele:
PUNCTE FORTE CAUZE EFECTE
Structura organizatorica
bine definita
- structura de tip ierarhic-
functional
- nivel ridicat al
productivitatii muncii
- respectarea principiului
unitatii de decizie si actiune
Eficienta sistemului
decizional
-structura organizatorica de
tip ierarhic-functional
-stilul de management
participativ
-cresterea cifrei de afaceri
-satisfacerea comenzilor
clientilor
-asigurarea aprovizionarii
continue cu materii prime si
marfuri
Stil de management
participativ
-atragerea personalului
tehnico-administrativ si in
procesul de adoptare a
deciziilor
-asigurarea unor avantaje
angajatilor
-cresterea productivitatii
muncii
-cresterea cifrei de afaceri
-fundamentarea intr-o mai
mare masura a deciziilor
-motivarea sporita a
personalului in realizarea
sarcinilor
Folosirea eficienta a
functiei de control-evaluare
-influenta deosebita a
calitatii produselor asupra
nivelului vanzarilor
-cresterea productivitatii
muncii
-cresterea cifrei de afaceri
-asigurarea unor conditii
corespunzatoare de munca
PUNCTE SLABE CAUZE EFECTE
Lipsa de preocupare pentru -compartiment de marketing - dezavantaj concurential
35
promovarea produselor slab dezvoltat
-distribuirea fondurilor in
alte domenii
Analiza diagnostic a resurselor umane vizeaza aspecte privind evolutia numarului
total si pe categorii a personalului, motivarea acestuia, dinamica productivitatii muncii si
conditiile de munca.
Structura si dinamica personalului
In cei trei ani de analiza dimensiunea si structura personalului S.C. ”Prutul ”S.A s-au
modificat in mod continuu. Astfel ca in 2004 numarul de salariati a fost de 419 in 2005 au
fost 415 salariati iar in 2006 numarul de salariati este de 373.
In anul curent numarul personalului este de 373, personal impartit pe diferite compartimente,
precum reiese din urmatorul tabel :
Denumire personal Numar personal
Personal de conducere 373
Personal auxiliar 87
Personal tehnic 68
Personal magazine 50
Colaboratori 34
Muncitori direct productivi 158
In functie de pregatirea profesionala, personalul este structurat in trei categorii: personal
cu studii superioare, personal cu studii medii si personal cu cultura generala.
Structura acestora este evidentiata in urmatorul tabel :
36
Personal cu studii superioare Personal cu studii medii Personal
cu
cultura
generala
Total
Tehnic economic juridic biologic tehnic economic alte
specialitati
23 29 2 9 45 37 70 158 373
Remunerarea si motivarea personalului
S.C.” Prutul” S.A. are un program bine stabilit, dar in functie de volumul comenzilor,
programul de lucru se poate prelungi.
Pentru motivarea personalului conducerea ofera mai multe avantaje cum ar fi:
micul dejun si dejunul gratuit;
echipament de protectie gratuit;
asigurarea fiecarui angajat impotriva accidentelor;
posibilitatea de acordare a creditelor fara perceperea dobanzii care se restituie prin
retinerea lunara a unei anumite sume din salariu.
Productivitatea muncii
Exista mai multe moduri de determinare a productivitatii muncii, insa toate exprima
raportul dintre volumul rezultatelor create prin folosirea unei unitati de resursa.
In cazul determinarii productivitatii muncii, una din modalitati o constituie raportarea
productiei anuale de ulei (exprimata in tone) la numarul de salariati ai societatii.
Formula de calcul este urmatoarea:
W= Q / L , unde:
Q – productia obtinuta
L – numarul de angajati
Evolutia productivitatii muncii in perioada 2004-2006
Denumirea UM Anul
2004 2005 2006
37
Productivitatea muncii t/ persoana 310,30 265,10 284,20
Numarul de angajati persoana 419 415 373
Productia de ulei t 130000 110000 106000
Ca urmare a scaderii numarului de angajati de la un an la altul scade si productivitatea.
Astfel ca in 2005 fata de 2004 productivitatea muncii se micsoreaza iar productia de
asemenea.La fel se intampla si in anul 2006 fata de anul 2005.
Conditiile de munca
Pentru incadrarea muncii din sectiile de productie ale societatii in conditii normale de
igiena si productie sunt prevazute urmatoarele masuri:
sectiile de productie sunt prevazute cu vestiare si grupuri sanitare;
in cadrul sediului exista un cabinet medical dotat cu mijloace de acordare a
primului ajutor in caz de accidente.
Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul resurselor umane
PUNCTE FORTE CAUZE EFECTE
Conditii
corespunzatoare
de munca
- gradul ridicat de
mecanizare si
automatizare al procesului
tehnologic
- asigurarea unui
microclimat industrial
corespunzator
- lipsa conflictelor privind
conditiile
de munca
- asigurarea continuitatii
productiei
- onorarea la timp a
comenzilor
- lipsa absenteismului
Structura
corespunzatoare a
personalului pe activitati
- restructurarea societatii
- asigurarea cu peste 50%
din personal a
departamentului tehnic
- conditii bune de munca
- reducerea cheltuielilor fixe
cu salariile
- cresterea cifrei de afaceri
- cresterea productivitatii
muncii
38
Structura
corespunzatoare a
personalului pe
niveluri ierarhice
- restructurarea societatii
- politica de reducere a
costurilor fixe
- structura ierarhic-
functionala
- reducerea cheltuielilor cu
salariile
- reducerea barierelor si a
filtrelor in procesul de
comunicare
Valoare subunitara a
indicelui de corelatie
a salariului cu
productivitatea muncii
- cresterea gradului de
mecanizare si
automatizare a utilajelor
- sporirea productiei
- scaderea influentei
factorului uman
in procesul de productie
-evitarea cresterii
exagerate a
salariilor
- o utilizare eficienta a
resurselor umane
Cresterea
productivitatii
muncii
- cresterea gradului de
mecanizare si
automatizare a utilajelor si a
spatiilor de productie
- sporirea productiei intr-un
ritm mai
accelerat decat cresterea
personalului
- obtinerea unor venituri
mai ridicate
- obţinerea de profit
- posibilitatea satisfacerii
unui numar
mai mare de comenzi
- cresterea salariilor
3.2. Descrierea produselor Principalele produse realizate:
-ulei comestibil imbuteliat in bidoane PET de 1 litru si bidoane PET 10 litri;
-ulei rafinat vrac;
-srot vegetal furajer;
-ulei brut si rafinat;
-acizi grasi.
Spornic classic 1 L
39
Caracteristici:
Spornic classic este un ulei rafinat, obţinut 100% din seminţe de floarea soarelui, cu un
ambalaj modern şi uşor de manevrat.
Uleiul Spornic classic este fabricat cu permanenta grijă pentru o alimentaţie sănătoasă,
echilibrată, dar in acelaşi timp si savuroasă. Rafinamentul şi gustul deosebit recomandă
folosirea uleiului Spornic classic la prepararea mancarurilor gătite, pentru prajit, salate,
maioneze, dar şi pentru torturi şi prajituri.
Uleiul este bogat in vitamina E, aceasta limitând producerea de colesterol; controlează
eliminarea apei din organism; previne imbatranirea celulelor; intăreste şi protejează inima
şi arterele împotriva instalării aterosclerozei; accelereaza cicatrizarea rănilor provocate de
arsuri.
Este recomandat ca depozitarea să se realizeze la loc întunecos şi rece.
Nu conţine conservanţi.
Spornic bouquet 1L
Caracteristici:
Spornic bouquet este un amestec de uleiuri rafinate, în proportie de 50% ulei rafinat de
floarea-soarelui şi 50% ulei rafinat de rapiţă. Se recomandă folosirea lui în mod special la
salate, dar poate fi folosit şi la gătit.
Uleiul este bogat în vitamina E, aceasta limitând producerea de colesterol; controlează
eliminarea apei din organism; previne îmbatranirea celulelor; intăreste şi protejează inima
şi arterele împotriva instalării aterosclerozei; accelerează cicatrizarea rănilor provocate de
arsuri.
Este recomandat ca depozitarea să se realizeze la loc întunecos şi rece.
Nu conţine conservanţi.
Spornic exotic 1 L
Caracteristici:
Spornic Exotic conţine 95 % ulei rafinat de floarea soarelui şi 5 % ulei de măsline
extravirgin.
40
Uleiul Spornic Exotic este fabricat cu utilizând tehnologii performante, si este recomandat
pentru prepararea salatelor, sosurilor, maionezei, dar şi a mâncării gătite.
Uleiul de măsline are un conţinut ridicat de acizi graşi mononesaturaţi şi subsanţe
antioxidante naturale, acestea având un rol benefic asupra sănătăţii.
Uleiul Spornic Exotic este bogat în vitamina E, aceasta limitează producerea de
colesterol; controlează eliminarea apei din organism; previne îmbătrânirea celulelor;
întăreşte şi protejează inima şi arterele împotriva instalării aterosclerozei.
Este recomandat ca depozitarea să se realizeze la loc întunecos şi rece.
Nu conţine conservanţi.
Uleiul Spornic extravirgin de măsline
Caracteristici:
Ingrediente: ulei de măsline extravirgin 100%.
Uleiul Spornic Extravirgin de măsline este obtinut din măsline de cea mai buna calitate
prin presare mecanică la rece.
Uleiul de măsline este un produs esenţial pentru o dietă sănătoasa.
Gustul special recomandă folosirea uleiului Spornic Extravirgin măsline la prepararea
salatelor si sosurilor. Uleiul de măsline are un conţinut ridicat de acizi graşi mononesaturaţi
şi substanţe antioxidante naturale, acestea având un rol benefic asupra sănătăţii. Uleiul
Spornic Extravirgin ofera protecţie împotriva bolilor de inimă, este foarte bine tolerat de
stomac şi ajută la combaterea ulcerului şi a gastritei.
Nu conţine conservanţi.
Spornic classic 5 L
Caracteristici:
Spornic classic este un ulei rafinat, obţinut 100% din seminţe de floarea soarelui.
Uleiul Spornic classic este fabricat cu permanenta grijă pentru o alimentaţie
sănătoasă, echilibrată, dar in acelaşi timp si savuroasă. Rafinamentul şi gustul deosebit
recomandă folosirea uleiului Spornic classic la prepararea mancarurilor gătite, pentru
prajit, salate, maioneze, dar şi pentru torturi şi prajituri.
Uleiul este bogat in vitamina E, aceasta limitând producerea de colesterol; controlează
eliminarea apei din organism; previne imbatranirea celulelor; intăreste şi protejează inima
şi arterele împotriva instalării aterosclerozei; accelereaza cicatrizarea rănilor provocate de
41
arsuri.
Este recomandat ca depozitarea să se realizeze la loc întunecos şi rece.
Nu conţine conservanţi.
Bonatelo 1 L
Caracteristici:
Ulei rafinat 100% floarea-soarelui.
Este recomandat ca depozitarea să se realizeze la loc întunecos şi rece.
Nu conţine conservanţi
Bonatelo vegetal 1 L
Caracteristici:
Amestec de uleiuri rafinate , 80% rapiţa şi 20% floarea-soarelui.
Este recomandat ca depozitarea să se realizeze la loc întunecos şi rece.
Nu conţine conservanţi.
Bonatelo rapita 1 L
Caracteristici:
Ulei rafinat de rapiţă 100%, dă o notă de prospeţime salatelor.
Este recomandat ca depozitarea să se realizeze la loc întunecos şi rece.
Nu conţine conservanţi.
Prutul 1 L
Caracteristici:
Prutul este un ulei rafinat, obţinut 100% din seminţe de floarea soarelui.
Uleiul Prutul este fabricat cu permanenta grijă pentru o alimentaţie sănătoasă,
echilibrată, dar in acelaşi timp şi savuroasă. Rafinamentul şi gustul deosebit recomandă
folosirea uleiului Prutul la prepararea mâncarurilor gătite, pentru prajit, salate, maioneze,
dar şi pentru torturi şi prajituri.
Uleiul este bogat in vitamina E, aceasta limitand producerea de colesterol; controlează
eliminarea apei din organism; previne imbatranirea celulelor; intăreste şi protejează inima
şi arterele împotriva instalării aterosclerozei; accelereaza cicatrizarea rănilor provocate de
42
arsuri. Este recomandat ca depozitarea să se realizeze la loc intunecos şi rece.
Nu conţine conservanţi.
Picasol 1
Beneficii:
Picasol este un ulei rafinat, obţinut 100% din seminţe de floarea soarelui. Uleiul Picasol
este fabricat cu permanenta grijă pentru o alimentaţie sănătoasă, echilibrată, dar in acelaşi
timp si savuroasă.
Rafinamentul şi gustul deosebit recomandă folosirea uleiului Picasol la prepararea
mancarurilor gătite, pentru prajit, salate, maioneze, dar şi pentru torturi şi prajituri.
Uleiul este bogat in vitamina E, aceasta limitand producerea de colesterol; controlează
eliminarea apei din organism; previne imbatranirea celulelor; intăreste şi protejează inima
şi arterele împotriva instalării aterosclerozei; accelereaza cicatrizarea rănilor provocate de
arsuri.
Este recomandat ca depozitarea să se realizeze la loc întunecos şi rece.
Nu conţine conservanţi.
3.3. Pret, politica de distributie si promovare
Principalii furnizori
Furnizorii de materii prime sunt contactati fie direct fie prin mandatul societatilor tip
Comcereal. Furnizorii sunt societati cu capital privat sau de stat si producatori
individuali.Distributia produselor se realizeaza la nivel national prin intermediul
cash&carry ,hipermarketurilor de tip Carrefour, Cora.
Extinderea distributiei la nivel national si nevoia de a monitoriza in permanenta
performantele distribuitorilor regionali, a generat o segmentare a teritoriului national in 7
zone geografice, fiecare avand cate o persoana de contact. Cele 7 persoane responsabile de
fiecare regiune in parte sunt: Ovidiu Aioane, Alin Buha, Dragos Carabat, Daniel Falfara,
Marius Neda, Sorin Pop si Doru Mortasifu.
Principalii clienti:
Produsul “Ulei comestibil imbuteliat” este comercializat la nivel national prin
intermediul distribuitorilor regionali in proportie de 90% si 10% prin intermediul
supermarketurilor si retelelor cash & carry.
43
Produsul “ulei vrac” este comercializat principalilor producatori de margarina vegetala
si producatorilor de conserve de peste si patiserie fina fiind distribuit direct din depozitele
societatii cu cisternele auto apartinand beneficiarilor
Produsul “acizi grasi” se comercializeaza in principal la export.
Sroturile furajere se comercializeaza in proportie de 80% la export si 20% la intern.
Principalii concurenti:
BUNGE Romania
TOPWAY INDUSTRIES
Craiova
1.BUNGE. Romania detine fabricile Unirea Iasi, Muntenia Bucuresti si InterOil
Oradea si este lider din punct de vedere al cotei de piata.
Situatia concurentiala se prezinta astfel:
S.C. Unirea S.A Iasi care produce doua marci distribuite la nivel national: Floriol si Unisol
detinand in anul 2001 o cota de piata de aproximativ 25%. Produsele sunt sustinute de o
campanie publicitara intensa.
2. S.C. TOPWAY INDUSTRIES S.A cu principalele marci: „Untdelemn de la
Bunica” si „Solio” care detine o cota de piata 15% si are o distributie bine pusa la punct
reusind, datorita campaniei de comunicare la “Untdelemn de la Bunica” sa ramana in
mintea consumatorului cu imaginea traditiei in arta gatitului.
Activitatea promotionala
Din punct de vedere al vadului comercial uleiul se poate vinde foarte usor in toate
zonele populate ale orasului. Aceasta caracteristica se datorează faptului ca produsul
satisface o nevoie curenta, fiind usor vandabil, in conditiile in care in zona de vanzare nu
există concurenta. Cele mai importante actiuni promotionale utilizate de S.C ”Prutul” S.A.
sunt constituie din:
- relatiile directe si permanente stabilite de conducerea societatii cu diferite categorii de
beneficiari;
- tehnicile de servire a consumatorilor practicate de personalul din magazinele proprii sunt
orientate spre vanzarea „soft”, urmarindu-se fidelizarea clientilor;
44
- adresa si sigla firmei S.C. ”Prutul” S.A. sunt imprimate pe etichetele si ambalajele
produselor, precum si pe suprafetele exterioare ale autovehiculelor proprii ce participa la
procesul de distributie.
Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul comercial
PUNCTE FORTE CAUZE EFECTE
Cresterea cotei de piata -extinderea retelei de desfacere
-realizarea de contacte cu noi
clienti
-relatii publice ale conducerii cu
diverse categorii de clienti
-cresterea prestigiului firmei
-cresterea cifrei de faceri
-cresterea rentabilitatii
activitatii
Pozitie buna pe piata - retea proprie de distributie
- volum mare al productiei
- relatii stabile cu beneficiarii
- imagine favorabila
- venituri stabile din
activitatea de
productie
Retea proprie de desfacere - amenajarea unor magazine
proprii
- inchirierea de spatii de
vanzare
- existenta unui parc de
autovehicule
- lipsa dependentei de
intermediari
- asigurarea unor venituri si a
unor fluxuri de numerar
sigure
Orientarea spre
comercializarea de marfuri
- nivel redus al veniturilor
provenite din vanzarea
specialitatilor din carne
fabricate
- existenta unor spatii de
depozitare neutilizate in cadrul
magazinelor proprii
- asigurarea unor venituri
suplimentare
- cresterea atractivitatii
ofertei din magazinele
proprii
45
PUNCTE SLABE CAUZE EFECTE
Preturi mai ridicate decat
media pe piata
- necesitatea acoperirii
investitiilor efectuate pentru
modernizarea utilajelor
- diferenta intre volumul
efectiv al vanzarilor de
produse si volumul potential
al acestora
Gama de produse mai putin
diversificata decat cea a
concurentei
- capacitate redusa de productie
a sectiei
de specialitati
- volum mai redus al
veniturilor
- capacitate mai redusa de
satisfacere a cererii
beneficiarilor
- nevoia de a apela la
activitati care sa genereze
venituri
suplimentare
Ambalaje cu un grad mai
redus de atractivitate
- inexistenta unei metode
universale de ambalare a
varietatii de produse fabricate in
sectia de specialitati
- lipsa de preocupare pentru
achizitionarea unei linii
automatizate
- orientarea unui anumit
segment de cumparatori spre
produsele altor firme
- nivel mai redus al
veniturilor
Activitate de promovare
slab dezvoltata
- efectuarea de investitii în alte
activitati, considerate prioritare
- lipsa de popularitate a
marcii in zonele mai
indepartate
- dezavantajul in fata
marcilor concurente mai
cunoscute
3.4. Activitati logistice
46
Activitatea de preluare a cerealelor se desfăşoară în 10 puncte de lucru, baze de recepţie
şi silozuri, situate în cinci judeţe: Dolj, Calarasi, Braila, Galati, Iasi. În 2008, Prutul
investeşte atât în creşterea capacităţilor de depozitare şi procesare, cât şi în modernizarea
acestora.
Condiţionarea cerealelor se realizează utilizând cele mai noi tehnologii şi soluţii
complexe de condiţionare, care presupun curăţarea, uscarea, aerarea şi dezinfectarea
produselor, în scopul obţinerii unui nivel ridicat al calităţii acestora.
În ce priveşte condiţiile de depozitare a cerealelor, Prutul este în curs de implementare a
sistemului pentru igiena şi siguranţa produselor (HACCP), impus de normele europene
Prutul investeşte atât în creşterea capacităţilor de depozitare şi procesare, cât şi în
modernizarea acestora.
Caile de acces si mijloacele de transport
Accesul in cadrul sediului S.C.” Prutul” S.A. se efectueaza pe cale rutiera. Societatea
are in posesie urmatoarele mijloace de transport: 15 TIR-uri, 50 de dubite-VW.
Resursele energetice si utilitatile
Pentru realizarea obiectului sau de activitate S.C. ”Prutul” S.A. are acces la resursele
energetice si utilitatile asigurate atat prin amenajari proprii, cat si prin cumpararea de la
alte unitati economice.
Sursele de energie si utilitatile aflate la dispozitia societatii sunt urmatoarele :
-consumul de energie electrica ;
-necesarul de gaze naturale ;
-resursele de apa provin din reteaua de distributie a SC “ Apa Nova “ SA;
-energia termica este furnizata de centralele termice aflate in dotare, iar pentru incalzirea
functioneaza o centrala termica automatizata ;
-combustibilul necesar deplasarii mijloacelor de transport este achizitionat de la SC
“Lukoil Downstream “ SRL si SC “ OMV Romania “ SA ;
-societatea dispune de o centrala telefonica proprie racordata la reteaua SC“ Romtelecom “
SA si de conectare la reteaua de internet.
Descrierea procesului de productie
Organizarea productiei
S.C. ”Prutul” S.A. detine o singura capacitate de productie, avand dotare tehnica de
inalt nivel, tehnologii diversificate. Materia prima selectionata, exigenta controlului de
calitate, experienta si calitatea resurselor umane si tehnologia reprezinta secretul unor
47
produse de calitate. Ca urmare a unui ambitios program investitional Prutul SA a realizat o
marire a capacitatii de rafinare, obtinand uleiuri rafinate prin ambele metode de rafinare,
atat fizica cat si chimica.
Imbutelierea produselor din portofoliu se face respectand normele de siguranta
alimentara utilizand liniile de imbuteliere moderne si automatizate si avand capacitati de
imbuteliere diversificate ce asigura satisfacerea exigentelor consumatorilor.
Societatea are urmatoarea organizare a productiei pe compartimente :
Compartiment operational: organizat dupa principiul obiectului de fabricatie si
cuprinde sectia de productie si de preparare a uleiului din floarea soarelui.
Compartimente auxiliare :
-atelierul mecanic;
-depozitele de produse finite ;
-laboratorul CTC
Echipamentele si procesele tehnologice
Procesele tehnologice dupa care se desfasoara activitatea de productie a S.C. Prutul S.A.
presupun transformarea materiilor prime prin parcurgerea mai multor faze in cadrul
sectiilor de productie .
Fazele activitatii de productie sunt urmatoarele:
-producatorii de seminte oleginoase: micii producatori, asociatii, societati agricole;
48
-precuratirea semintelor (vanturare, uscare, solarizare);
-depozitarea semintelor precuratite;
-precuratirea semintelor cu selectorul cu doua site, depozitare, transport la buncarul de
alimente a preselor;
-presarea semintelor cu ajutorul preselor cu snec:
-obtinerea uleiului brut;
-filtrarea uleiului cu filtru centrifug;
-transportul uleiului finit la recipientul de depozitare;
-livrarea la diferite societati cu profil chimic;
-sroturi;
-colectarea sroturi la depozit;
-livrarea la beneficiari (zootehnie)
-livrarea la angrosisti pentru consum intern si export (sticle PET)
Datorita diferitelor obiective pe care trebuie sa le indeplinesca sectia de productie are
in dotare utilaje moderne, clasificate din punct de vedere al capacitatilor de prelucrare a
materiilor prime si a produselor intermediare .
Capacitatea de productie
Capacitatea de productie prevazuta in proiectul sectiei de productie este de 240 t / zi iar
in mod curent ea este de 200 t/zi. In faza intiala capacitatea de productie a fost de 70 t/ zi ,
de trei ori mai mica decat in prezent.
Calitatea produselor
Calitatea superioara este o caracteristica esentiala in productia de ulei, deoarece
existenta acesteia este unul din elementele determinante pentru dobandirea recunoasterii
firmei si asiguarea competivitatii produselor. Pentru asiguararea unei calitati superioare in
momentul livrarii produselor catre consumatori finali, in cadrul unitatilor de depozitare si
ambalare a societatii sunt aplicate o serie de masuri menite sa mentina parametrii de
calitate ai materiilor prime, semifabricatelor si produselor finite la nivelurile optime
recomandate de normele in vigoare. Principalele operatii efectuate in vederea verificarii si
pastrarii calitatii produselor sunt:
49
- la receptia materiilor prime se preleva mostre, care sunt supuse testelor in cadrul
laboratoarelor CTC;
- in toate depozitele se asigura conditii optime de temperatura, ventilatie, umiditate si
iluminat pentru evitarea impurificarii si alterarii materiilor prime si produselor finite;
- personalul muncitor poarta echipament de protectie sanitara a alimentelor.
Intretinerea si repararea utilajelor
Activitatea de intretinere se efectueaza de catre personalul serviciului mecano-energetic
prin revizii si curatari zilnice ale tuturor instalatiilor din sectia de productie .
Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul tehnic si tehnologic
Puncte forte Cauze Efecte
1.procese tehnologice
corect proiectate
-proiectarea liniilor in cadrul
unui sistem integrat de
productie;
-o specializare buna a
personalului, care lucreaza in
productie .
-diminuarea
pierderilor de materiale si
energie.
2.calitatea superioara a
produselor fabricate
-aprovizionarea cu materii
prime de calitate superioara;
-conditii optime de depozitare;
-testarea materiilor prime si a
produselor finite in cadrul
laboratorului CTC.
-cresterea volumului
vanzarilor, dar si cel al
veniturilor;
-cresterea cotei de piata
3.5. Vanzari pe piata interna
Compania Prutul Galati, care detine marcile de ulei Prutul si Spornic, a raportat pentru
anul 2005 o cifra de afaceri de 28 de milioane de euro, in crestere cu 12% fata de 2004 si
estimeaza sa pastreze acelasi ritm de crestere si in acest an. Astfel, la sfarsitul lui 2006,
50
afacerile Prutul Galati ar putea ajunge la peste 31 mil. euro, sustinute si de un nou brand
lansat recent pe piata uleiurilor vegetale.
Rezultatele obtinute anul 2005 au la baza investitiile in tehnologie si dezvoltarea
echilibrata a politicii de vanzari la export si pe piata interna, potrivit informatiilor
companiei.
Prutul a investit 1,7 mil. euro in noi linii tehnologice care au permis lansarea pe piata a
unui nou brand, Picasol, pozitionat in segmentul mainstream. "Ne-am propus sa atingem
din primul an de la lansarea noului produs o cota de piata de 4% si o crestere a vanzarilor
de pana la 40%", a declarat Octavian Feodor, directorul fabricii Prutul Galati. El a mai
spus ca Prutul va continua si in acest an dezvoltarea portofoliul de produse pentru a
raspunde exigentelor pietei. Compania a demarat anul trecut un proiect de investitii de
peste 1,5 mil. euro, pentru protectia mediului.
In ultimii trei ani, Prutul a investit peste 3,5 mil. euro in modernizarea si in cresterea
capacitatii de productie a fabricii de ulei de la Galati. Capacitatea de rafinare a crescut de la
45 la 55 de tone pe zi, iar cea de imbuteliere de la 20 000 la 40 000 de litri pe zi.
Potrivit informatiilor companiei, anul 2005, Prutul a procesat 62.000 de tone de seminte
oleaginoase. Pentru anul 2006, compania a estimat o crestere a cifrei de afaceri de 10%-
12% bazata in special pe cresterile de capacitate din sectiile de rafinare si imbuteliere.
Planurile de dezvoltare ale companiei urmaresc cresterea si diversificarea portofoliului
de produse de pe platforma Galati, precum si cresterea exporturilor de seminte oleaginoase
in Italia, Spania, Grecia, Turcia, Egipt. Producatorul din Galati este prezent pe piata locala
cu marcile "Picasol", "Prutul" si "Spornic" in ambalaje de 1 litru si 5 litri.
In anul 2005, majoritatea companiilor de pe piata uleiurilor vegetale au raportat rezultate
financiare mai slabe decat in 2004, chiar daca volumele livrate pe piata au fost mai mari
decat cele din anul precedent. Aprecierea monedei nationale si cresterea ofertei de ulei de
pe piata au determinat modificari ale pretului, uneori chiar sub costuri. Oferta de ulei de pe
piata e mai mare decat necesarul actual, asa ca fiecare jucator a facut modificari ale
pretului, care a coborat uneori chiar sub costuri. Desi fizic s-a vandut mai mult, profitul
este redus din cauza scaderii pretului la ulei.
51
Din cauza acestei situatii, liderul pietei autohtone Bunge Romania a decis in 2005 sa-si
inchida facilitatea de productie din Bucuresti, in timp ce alti producatori au anuntat la
inceputul acestui an ca sunt in cautare de alternative pentru a acoperi pierderile. Astfel,
Argus Constanta va demara o investitie pentru productia de biodiesel, incercand astfel sa
foloseasca ca materie prima excesul de productie de ulei de floarea-soarelui.
Societatea intentioneaza sa produca biodiesel din ulei semirafinat, urmand sa
directioneze catre productia de combustibil uleiul pe care nu reuseste sa il plaseze pe piata.
Si grupul de firme Racova Com-Agro-Pan, detinut de omul de afaceri Adrian
Porumboiu, va investi in acest an circa 18 milioane de euro pentru constructia unei fabrici
de combustibil biodiesel la Vaslui, materia prima urmand sa fie asigurata din productia
proprie.
In primul trimestru al anului curent, producatorul a inregistrat, pentru uleiul Spornic,
cifre de vanzari cu 33% mai mari fata de aceeasi perioada a anului anterior, majorare
sustinuta si de rezultatele inregistrate pe 2007, care au aratat o crestere de 30% comparativ
cu 2006, potrivit datelor emise de companie.
“Ne asteptam ca vanzarile la brandul Spornic din 2008 sa creasca cu 35% fata de 2007,
obiectivul nostru bazandu-se pe eforturile de promovare si de distributie al campaniei
publicitare aflate in derulare. Piata uleiului este greu previzibila, insa pana acum s-a
remarcat cresterea acesteia in valoare”, a declarat, pentru Wall-Street, Mirela Olarescu,
marketing si PR manager in cadrul Prutul Galati.
Afacerile producatorului de ulei Prutul au crescut, in primele noua luni ale anului 2007,
cu 63%, pana la 39 de milioane de euro, comparativ cu perioada similara a anului anterior,
pe fondul majorarii vanzarilor de ulei imbuteliat.
Piata interna a uleiului va cunoaste o crestere de 5-10% fata de anul trecut, potrivit
estimarilor principalilor jucatori de pe piata de profil. Dupa intrarea Romaniei in UE,
pretul uleiului din import a scazut considerabil, iar romanilor li s-a pus la dispozitie o gama
mai larga de produse, dintre care cele organice par a avea un potential crescut.
In ceea ce priveste consumul de ulei, Romania este una dintre tarile cu cel mai ridicat
consum de ulei pe cap de locuitor, de aproximatov 11 litri pe an, comparativ cu Ungaria
52
sau Austria, unde valoarea nu depaseste 7 litri, respectiv 5 litri, potrivit datelor furnizate de
GfK, liderul mondial in domeniul cercetarilor de piata, anul trecut.
Brandul Spornic este fabricat de Prutul SA, cea mai veche fabrica de ulei din Romania,
infiintata in anul 1893. Compania are 100% capital romanesc. In acest moment, portofoliul
companiei include marcile de ulei: Picasol, Spornic si Prutul.
Prutul S.A. este una din primele patru firme producatoare de ulei vegetal de pe piata
romaneasca. Compania detine, pe langa fabrica de ulei de la Galati, noua capacitati de
depozitare a materiei prime in localitatile: Urleasca, Lacu Sarat, Lehliu, Calarasi, Filiasi,
Mircesti, Jijia, Sarca si Liesti.
Principalii producatori de ulei din Romania sunt Bunge, Cargill, Ulvex, Prutul,
Agricover si Ulerom, a caror cote de piata acopera o piata evaluata la o valoare de 210-220
de milioane de euro.
3.6.Analiza economic-financiara a activita
Informatii financiare anuale (Indicatori economici principali)
2007 2008 2009 Active imobilizate-Total 51.076.414,50 57.094.431,00 52.371.677,00Active circulante - Total 75.622.686,30 70.002.531,00 50.476.446,00 Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an - Total
53.763.213,00 58.436.896,00 50.022.474,00
Active circulante, respectiv datorii curente nete 22.044.365,00 11.633.246,00 512.240,00
Total active minus datorii curente 72.747.882,60 68.414.588,00 52.630.636,00
Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an - Total
1.414.498,20 7.184.372,00 3.942.667,00
Venituri in avans 372.896,90 313.089,00 253.281,00 Capital subscris varsat 46.997.970,00 46.997.970,00 53.711.967,00 Total capitaluri proprii 71.333.384,40 61.230.216,00 48.129.622,00 Creante - Total 6.691.652,00 8.936.692,00 8.715.719,00 Datorii - Total 55.177.711,20 65.621.268,00 53.965.141,00 Cifra de afaceri neta 153.223.211,60 143.187.176,00 108.776.688,00 Venituri din exploatare - 166.514.741 137.714.089,00 109.626.001,00
53
Total Cheltuieli din exploatare - Total 155.517.598 144.012.648,00 120.490.371,00
Rezultat din exploatare 10.997.142,90 -6.298.559,00 -10.864.370,00 Venituri financiare 2.060.797,00 2.538.908,00 3.739.104,00 Cheltuieli financiare 4.553.704,40 5.507.682,00 3.613.358,00 Rezultat financiar -2.492.907,40 -2.968.774,00 125.746,00 Rezultat curent 8.504.235,50 9.267.333,00 -10.738.624,00 Venituri extraordinare 0,00 0,00 0,00 Cheltuieli extraordinare 0.00 0,00 0,00 Rezultat extraordinar 0,00 0,00 0,00 Venituri totale 168.575.537,60 140.252.997,00 113.365.105,00 Cheltuieli totale 160.071.302,10 149.520.330,00 124.103.729,00 Rezultat brut 8.504.235,50 -9.267.333,00 -10.738.624,00 Rezultat net 6.466.237,70 -7.719.149,00 -10.738.624,00 Rezultat / actiune 0,0000 0,0000 - Plati restante - Total 0,00 0,00 0,00 Furnizori restanti - Total 0,00 0,00 0,00 Obligatii restante fata de bugetul asigurarilor sociale 0,00 0,00 0,00
Impozite si taxe neplatite la termen la bugetul de stat 0,00 0,00 0,00
Nr. mediu angajati (numai angajati permanenti) 419 415 373
3.6.1 Analiza cifrei de afacere Cifra de afaceri reprezinta suma totala a veniturilor din operatiuni comerciale
efectuate de o firma, respectiv vanzarea de marfuri si produse, intr-o perioada de timp
determinata.
In conditiile actuale, cand factorii pietei primeaza in sistemul de variabile care explica
rezultatele unei intreprinderi, analiza cifrei de afaceri este esentiala pentru aprecierea
locului intreprinderii in sectorul sau de activitate, a pozitiei sale pe piata, a aptitudinilor
acesteia de a lansa, respectiv de a dezvolta diferite activitati intr-o maniera profitabila. In
functie de nivelul cifrei de afaceri, se poate preciza daca intreprinderea este suficient de
importanta, daca are semnificatie raportarea rezultatelor sale la cele ale sectorului,
respectiv daca partea sa de piata este neglijabila, putandu-se lua decizii strategice in
consecinta.
Conceptual, cifra de afaceri poate fi abordata ca : cifra de afaceri totala, cifra de afaceri
medie, cifra de afaceri marginala, cifra de afaceri critica.
54
Cifra de afaceri totala (CA) reprezinta volumul total al afacerilor unei firme, evaluate
la preturile pietei.
Cifra de afaceri medie ( ) reflecta incasarea realizata pe unitatea de produs sau
serviciu :
=
unde : Q reprezinta volumul fizic al vanzarilor.
Cifra de afaceri marginala (CA ) exprima variatia incasarilor unei firme ( )
generata de cresterea sau scaderea cu o unitate a cantitatii vandute ( ).
CA =
Cifra de afaceri critica (CA ) reprezinta acel nivel al incasarilor in care se asigura
acoperirea cheltuielilor, pragul de la care firma incepe sa produca beneficii :
=
unde : Ch - reprezinta suma cheltuielilor fixe
- rata medie a cheltuielilor variabile
Analiza diagnostic a cifrei de afaceri vizeaza urmatoarele aspecte :
a) Analiza dinamicii structurii cifrei de afaceri urmareste evolutia pe total si pe
elementele componente fata de perioada precedenta, precum si modificarile intervenite in
structura cifrei de afaceri. De asemenea, analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri
sesizeaza cauzele care au determinat evolutia acestui indicator si modificarile structurale,
in vederea stabilirii masurilor corespunzatoare pentru activitatii.
Pentru definirea cadrului general in care se inscrie activitatea intreprinderii, se folosesc
marimi absolute si ritmuri de crestere.Marimile absolute caractereizeaza evolutia cifrei de
afaceri la modul cel mai general. Marimile relative arata proportia de crestere a cifrei de
afaceri fata de o anumita baza de comparatie. Examinarea lor pe mai multe exercitii
permite stabilirea tendintei activitatii intreprinderii : crestere, stabilitate, regresie.
Variatia (absoluta si relativa) a cifrei de afaceri este rezultatul actiunii unui numar
mare de factori interni si externi. Evitarea erorilor de judecata si aprecierea performantelor
reale ale unitatilor impun luarea in calcul a efectelor inflatiei.
55
Fiecare nivel al cifrei de afaceri corespunde unei anumite structuri a activitatii.
Structura cifrei de afaceri reflecta proportia dintre diferitele activitati, sortimente,
grupe,sectoare care formeaza nomenclatorul unei intreprinderi.
Analiza structurii cifrei de afaceri are ca obiectiv identificarea variatiilor inregistrate
pe diverse trepte structurale, explicarea acestor variatii si implicatiile lor asupra rezultatelor
economico-financiare ale intreprinderii. Analiza poate fi realizata pana la nivelul
produsului, grupelor de produse sau categoriei de activitati, firma fiind interesata sa
cunoasca care dintre produse sunt solicitate, care este contributia lor la formarea
veniturilor, care sunt mai rentabile, nu numai din puncutl de vedere al producatorului, si si
al beneficiarului.
b). Analiza factoriala a cifrei de afaceri
Cifra de afaceri evolueaza sub incidenta unui complex de factori interni sau externi.
Factorii interni sunt :
gradul de cunoastere al nevoilor ;
forta de vanzare ;
factori comerciali ;
serviciile oferite ;
strategia preturilor.
Factorii externi sunt :
concurenta ;
evolutia nevoilor clientului ;
legislatia economico-financiara.
Pentru analiza factoriala a cifrei de afaceri se pot utiliza mai multe modele :
CA =
CA = N
CA = N
CA = T
CA = A
sau :
56
CA =
unde : CA – cifra de afaceri ;
q – cantitatea vanduta ;
p – pretul mediu de vanzare (exculs TVA) ;
T – fondul total de timp (ore - an) ;
Cah – cifra de afaceri medie orara ;
M - valoarea medie a mijloacelor fixe ;
M - valoarea medie a mijloacelor fixe productive ;
N – numarul mediu de salariati ;
A - valoarea medie a activelor de exploatare ;
A - valoarea medie a activelor corporale ‘
In cazul firmelor mici, se poate sonstitui un model de analiza in raport cu cantitatile
vandute si preturile de vanzare.
In activitatea practica, cunoasterea marimii si sensului influentei celor doi factori
prezinta importanta in formularea strategiei vanzarilor vizavi de firmele concurente.
Din punct de vedere metodologic, trebuie mentionat faptul ca primul factor contine
si influenta structurii fizice a productiei vandute care, prin intermediul pretului
diferentiat pe produse, actioneaza asupra cifrei de afaceri. Dar aceasta influenta de
structura poate fi determinata doar in cazul produselor omogene (exprimate in aceeasi
unitate de masura).
In consecinta relatiile sunt :
inluenta volumului fizic (cantitatii) :
unde : - pretul mediu de vanzare
influenta structurii fizice a productiei vandute
influenta preturilor de vanzare
57
Daca productia este omogena, se pot forma grupe de produse, stabilindu-se astfel
influenta structurii pe grupe de produse (activitati). In cazul unor firme cu activitati
complexe, cunoasterea contributiei fiecarei grupe de produse sau activitati la evolutia cifrei
de afaceri prezinta o importanta deosebita.
c). Analiza cifrei de afaceri in corelatie cu capacitatea de productie si cererea
Elementele principale care dimensioneazavolumul de activitati si de care depinde
marimea cifrei de afaceri sunt : capacitatea de productie, resursele (materiale, umane,
financiare), cererea de produse (piata). Fiecare element poate constitui o restrictie in
formarea si aprecierea obiectivelor pentru o anumita perioada, dar si un factor stimulator.
La sfarsitul unei perioade, fiecare producator se afla intr-o anumita situatie in ceea ce
priveste concordanta dintre posibilitatile sale de productie si cererea solvabila. Ignorarea
unui asemenea aspect are efecte pe termen lung, care pot sa conduca la falimentul firmei.
De aceea, in analiza cifrei de afaceri din activitatea de baza, in corelatie cu capacitatea
de productie si cerere, se are in vedere tocmai masura in care, prin deciziile adoptate, s-a
asigurat o asemenea concordanta care sa volorifice intr-o proportie corespunzatoare
potentialul productiv al intreprinderii.
In activitatea de conducere, cat si in diagnosticul necesar avaluarii intreprinderii,
trebuie sa faca estimari asupra cifrei de afaceri, iar pe baza acesteia si a celorlalti indicatori.
Deci, in fundamentarea cifrei de afaceri si a programului de fabricatie, pe langa
diagnosticul intern, trebuie avute in vedere piata si concurenta.
Astfel, in legatura cu piata, se va face o analiza cantitativa, pentru a marca
posibilitatea de absorbtie a produselor pe care le produce intreprinderea, precum si o
analiza calitativa, care are drept scop cunoasterea gusturilor, nevoilor si comportamentul
consumatorilor fata de produsele intreprinderii.
De asemenea, este importanta, in aceasta analiza, segmentarea pietei, intrucat nu este
suficienta numai o apreciere generala, fara a tine seama de concurentii care apar pe piata.
In acest scop, se foloseste indicatorul cota globala de piata a firmei (C ), care se
determina ca raport intre vanzarile proprii (V ) si totalul vanzarilor produsului respectiv :
C
58
Pentru segmentul pietei proprii, se are in vedere modelul :
unde : j – piata
Cota de piata proprie pe segmentul respectiv este :
In consecinta, relatiile sunt :
influenta vanzarilor totale :
influenta structurii vanzarilor pe piete de desfacere :
influenta cotelor de piata :
In legatura cu concordanta, cunoasterea acesteia si a puterii competitive sunt probleme
esentiale ale conducerii intreprinderii pentru fundamentarea programelor esentiale ale
conducerii intreprinderii pentru fundamentarea programelor viitoare.
In legatura directa cu piata este si analiza clientelei, care vizeaza :
prezentarea principalilor clienti interni si externi ;
schimbarile intervenite in structura si numarul clientelei in ultimii ani, cauzele
care le-au determinat si implicatiile asupra vanzarilor proprii ;
atitudinea clientelei proprii fata de produsele firmei concurente.
Urmarirea unor asemenea aspecte are importanta in ceea ce priveste masurile care
trebuie intreprinse pentru mentinerea si eventual sporirea numarului de clienti.
3.6.3. Analiza rentabilitatii
Rentabilitatea, ca forma de exprimare a eficientei economice, reprezinta capacitatea intreprinderii de a obtine profit, in scopul remunerarii capitalurilor, dar si al extinderii activitatii. Ea poate fi exprimata cu ajutorul a doi indicatori:
-rata profitului
- rata rentabilitaii economice
59
Rata rentabilitatii economice – arata eficienta utilizarii activelor si prezinta valori diferite in functie de sectoarele economiei nationale. Nivelul acesteia trebuie comparat cu rata medie a dobanzii pe piata bancara, astfel: - cand nivelul ratei rentabilitatii economice este inferior ratei dobanzilor, inseamnaca firma comerciala inregistreaza pierderi; - cand nivelul ratei rentabilitatii este superior ratei dobanzilor, inseamna ca firmacomerciala isi utilizeaza eficient resursele de care dispune. Apare astfel efectul de parghie, prin faptul ca diferenta dintre rata rentabilitatii economice si rata dobânzii la capitalul imprumutat suplimenteaza remunerarea capitalurilor proprii.
Denumire Formula de calcul 2004 2005 2006
Rata rentabilitii rezultatului exploatarii
(Rezultatul exploatarii / Venituri din exploatare) *100
6,60% -4,57% -9,91%
Rentabilitatea financiara a capitalului propriu
(Rezultatul net / Capital propriu) * 100
9,04% -12,60% -22,31%
Rentabilitatea economica
(Rezultat brut / Active imobilizate) * 100
16,65% -16,23% -20,50%
3.7. Propuneri de cresteri a eficientei activitatii de productie si
comercializare Din analiza datelor prezentate reiese faptul ca S.C. Prutul S.A. Galati are o
situatie economico-financiara buna.
60
Conducerea societatii comerciale trebuie sa adopte masuri care sa impulsioneze in
continuare desfasurarea activitatii economico-financiare ce include printre obiective:
Cresterea profitului societatii comerciale astfel incat rata acestuia sa se mentina
permanent peste nivelul dobanzii practicate la banci, asigurand astfel resurse suplimentare
pentru dezvoltarea acesteia;
Folosirea unor tehnici si metode manageriale care sa contribuie intr-o mai mare
masura la perfectionarea organizarii activitatii societatii;
Adoptarea de tehnologii moderne, cu implicatii calitative superioare produselor care
conduc spre utilizarea eficienta a materiilor prime, cresterea productivitatii muncii
Realizarea acestor obiective strategice presupune drept conditii necesare si suficiente o
serie de obiective derivate pe termen scurt, cum ar fi :
Stabilirea masurilor necesare de reglare, respective de utilizare cat mai completa a
capacitatilor de productie, executari de lucrari sau prestari de servicii;
Minimanizarea stocurilor de active circulante pe cele trei stadii ale circuitului
(aprovizionarea, productie, va)nzare si incasarea productiei) prin:
- aprovizionarea cu materiale sa se face de la sursele cele mai propiate si cu
mijloacele de transport cele mai economice’
- incheierea in timp optim a contractelor de aprovizionare cu stipularea precisa a
termenelor de primire a materiilor prime si materialelor, pentru ca acestea sa
asigure ritmicitatea si continuarea procesului tehnologic;
- semnalizarea operative a aparitiei de stocuri excedente;
- introducerea normelor tehnice progresive de folosire a utilajelor;
- urmarirea modului de executare a prestarilor de servicii de catre
compartimentele de transport pentru livrarea in termen catre clienti
aproduselor;
- contractarea din timp a productiei pe cantitati, dimensiuni, calitate si termene
précis specificate.
Atragerea de noi clienti precum si pastrarea celor actuali prin
analiza si evaluarea situatiilor economico – financiare pe baza informatiilorculese pentru
determinarea unor indicatori semnificativi pentru analiza situatiilor lor:
- Solvabilitate;
- Fidelitate;
- Marimea unitatii patrimoniale;
61
- Calitatea echipei de conducere;
- Forma juridica.
Elaborarea unei politici coerente de finantare a unitatii
patrimoniale in masura sa asigure dezvoltarea echilibrata a tuturor sectoarelor de activitate
sis a determine succesul societatii in raport cu concurenta;
Se impune accelerarea incasarilor creantelor pentru reducerea
capitalurilor allocate in soldul clientilor si pentru a se evita reiscurile de insolvabilitate ale
acestora prin:
- alegerea celei mai avantajoase forme de decontare pentru conditiile date;
- tinerea unei evidente clare si la zi a documentelor de decontare;
- urmarirea aplicarii de sanctiuni economice si financiare (despagubiri, amenzi,
penalizari, dobanzi) in cazul neindeplinirii conditiilor contractuale si disciplinei
decontarilor;
- introducerea decontarilor prin compesatii.
Esalonarea echilibrata si degajata a scadentelor obligatiilor de
plata ale unitatii;
Cresterea productivitatii muncii;
Diversificarea activitatii prin realizarea de noi produse
competitive;
Lansarea produselor realizate in noi piete de desfacere, conform
cerintelor si normelor internationale;
Prospectarea pietelor de desfacere a produselor prin publicitate,
expozitii, targuri si reclame.
62