Post on 06-Jul-2015
transcript
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 1/80
Pc copcna
JOHN LAUTNER
Resedinui. Los Angeles. 196'
lean-Louis Harouel
ISTORIA URBANISMULUI
Traducere din limba franceza de
A CA BRAT LEA. U
lEA ·LOUIS HAROliEL
HlSTOIR£ DE L 'URBANISME
~ Presses Universitaires de France. 1981
a 5·a editie rcvazuta: ocrombric 1995
© Edirura Meridiane, 2001
pentru prezenta editie romaneasca
IS B 973·33·0427·1
EDITURA MERIDIANE
Bucuresti, 2001
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 2/80
INTRODUCERE
Termenul urbanism este un neologism creat acum ceva maimu I t de un secol'. Cu toate acestea, notiunea pe care 0 defi-
neste pare a fi a priori tot atat de veehe ca si civilizatia ur-
bana. De fapt, aceasta aparenta contradictie provine din chiar
ambiguitatea care caracterizeaza cuvantul urbanism. Selle-
matizand, se po ate spune c a termenul are doua acceptiuni,
Prima, care este cea mai larga ~i care apartine In acelasi timp
limbajului curent, acopera orice actiune con~tienta destinatasa coneeapa, s a £rganizeze, s a amenaLeze sau sa trans~~orasu,Ui_spatiul urban. ~i, privit in acest sens, cuvantul urba-
nism desernneaza in fapt 0 realitate foarte veche, numita
de asernenea ~l alta urbana, si care se opune urbanisrnului
1 1 1 sensul strict al tennenului. Aceasta a doua acceptiune de-
scmncaza 0~tate specifici'i:.<!paritia, carre sIarsitul seco-
lulu! a1 X IX -lea, a unei discipline noi care se vrea a fi 0 stiinta
si 0 teorie a orasului, "distmganClu-se -de artele urba;;-'ep r i n~eru l sau reflexiv $i critic, prin pretentia stiintifica'".
I. Tcrrncnul a fost crcat in 1867 dc dille arhitectul spaniol CERDA, in a saTheorie generule de /·lIrbani,ati'm,. Pans. 1979:"
1. F. CHOA Y,L 'urbanisme, utopies et "hililes. Une anIhologie ,Paris, 1965,
p.8.
5
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 3/80
Ace ta este sensu I original al cuvantului urbani m, care nu
a fast crear decat pentru a numi acea t a realitate noua dar
care este Ioarte adesea folosit intr-un scns m ult m ai larg si
irnprccis.
Prin extcnsic, tcnnenul urbanism a ajuns sa inglobezc
o mare Darte din ceca cc are legatura cu orasul, indiferent
Q a C a e s t e verba de lucrarile publice, de morfologia urbana
si de planuJ orasului de practicile sociale ~I de mentalitatile
oras nesti de legi latia si dreptu l urban. Cuvantul urbanism,
in acea l a acceptiune larga, este adc ea a ticat societatilorurbane ale trecutului, Se vorbeste curent de urbani m c ez,
babilonian, gree, roman sall precolumbiaa pentru a desern-
na formele urbane caracteristice ale a e cs to r c iv il iz at ii ,
Ca atare, a r p ares logic ca 0 isto rie a urbanismului s ainccapa eu p rim ul o ra s cunoscut ~is a se ocupe d e studiul
artei urbane apartinand diverselor civilizatii, Totusi ne vom
li mi ta a ic i la istoria urbanismului occidental, de l a a n ti ch i-
t at ea g re ae a la zile1e noastre. Chiar daca aceasta alegere
implies anumite lirnitari ale domeniului, ea core punde de
a emenea si eu precadere unei realitati fundarnentale: andi-
rea urbanistiea mod,Sllii care domnestc 'in seeolul al XX-lea
a sup ra l nt reg ii lwni, ideologic incununata eu numele de ~tiin~a,
estc 0ereati.e se_ecifiea spiri tuiui_Qfc'denlal . Este deci esential
s a urmarim traseul evolutiei urbanismului occidental la sfar-
itul careia sc a naste urbani mul modem.
_ucse1eiotclcctuale directe a le u rb an ism ulu i m o de rn , dis-
ciplina autonorna c u p re te ntii s tiin tific e, trebuie cautate in
d oua op ere m ajo re ale Renasterii. Prim a este De re aedifi-
,(Gloria a lui Alberti, care i~i propune sa defineasca 0 data
pen tru t o tdeauna regulile rationale permitand 0crcatie armo-
nioasa fie ea e te vorba de 0 casa au de un intreg oras.
Cea de a doua e te Utopia lui Moms, prim model patial
si ideologic complet al unei realitati viitoare',
inaintc de afirm area unui discurs teo re tic auto no rn c are
tinde s a aseze realitatea urbana sub autoritatea sa unica, s-a
dcsfasurat in Occident 0 lunga faza pregatitoare, 0 earte a
uma nita tii s -a in de pa l1 at intr-adcx.~de g _§ nd ir ea c ar e s up u-
i '1eaSpattulurban uno7"reguli dirijate de religie, de sacru, de
praciicilc si actiunile soclafe conformc unei anum ite COD -
c e 5 T H asupra iurn'Ii.dar ace Iueru s-a petrecut incetul eu
incetul. &ilichitatca_gre~ -romana a contribuit la slabirearelatiilor de dependenta ee legau organizarea 5 atiului COD-
S T r ' i i i i a e religie. In Evul Mediu , chiar daca intreaga socie-
t'3te traicste intr-o arnbianta profund rel igioasa, autoritatile
laiee sunt cele care se straduiesc sa puna s t a Q i if l' l" r e pe spa-
t.ru'IUr6an. c ep and cu R e'i1 a tere~ bazcle unei gandiri urbane
autonorne sunt deja puse, dar ruptura eu trecutul nu e pro-
duce inca la nivel faptic, Daca ratiunea e impune din ee
ince mai mult utopia ramane inca la penile ora~ului.~-
lutia industrials va fi eea care va da nastere urbani rnului
moderri, rovoc§nd 0 res ingere afectiva a concep~iilor
traditionale asupra orasului ~iun lars. recurs la utopic, aceas-
tactin urrria fiind 0neobosita furnizoare de modele spatiale,
3. IDEM, La regIe el le modele, Paris. 1980.
6 7
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 4/80
Capitolul I
URBANISMUL ANTIC:
GRECIA ~I ROMA
inlrc urbanismul grec si urbanismul reman nu exists 0
ruptura, ci 0 continuitate. Fie ca este vorba de structura ur-
bana si de dotarile publice. fie de critcriile esteticc, lectii-le Grcciei combinate eu traditiile urbane etruscc stau la
originca urbanismului roman.
I.Urbanismul in Grecia antici
1.Oras ~i cetate. Pcntru grcci, no\iunca de cetare nu sc
confunda eu cca de oras. Cctatea (polis) cste mai intai ctetoatc.~li~~a cetatenilor, 0 asociatie ell cara_Slcrmoral,golitic
si religios. ldeea de cetate a luat nastere intr-o socieratc
-rurala, cii locuinte dispersatc, iar asociatiile poiitice cafe s-au
formal in epoca erau indcpendente de orice idee urbana. De-
sigur, in practica.cetatca~ Pl::suE.un~urand 0 asezare
urbana, dar ea inzlobeaza de ascmenea teritoriul ineoniurate
-'" ' " " " " "cu3§czarile sale, ai carer lo.£.uitorisum si ei cetatcru.mcm-
bIi.!!,ipolis-ului, ca ~iocuitorii cetatii, Aceasta conccptie ab-
stracta asupra orasului explica de ce ganditorii greci nu au
fost preocupati decal relativ tarziu de problcmele concrete
9
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 5/80
ale o rganizarii si am enajarii o raselo r, in tim p ce p rim ele m ari
realizari urbane d ateaza d e la sfarsitu l seco lului al V ll-Ica .
rCJ;~rezentativ .S: ,p ; ; eCUlT I ~i 1 0c ui~ lc IU Q!a to rilo r. 0 a lta id ee
t draga lu i Platen este cea co nfo rm careia u E o ra ,£ n u tre bu ie
• sa a iba ziduri d e apa rare_prezem a acesto ra neputand decat
Sa slabeasca curajul cetatenilor,. Gandirea gread i ~iproblemele urbane. Daca a fonda
u n o ra s este p en tru grec i in ta i d e to a te un ac t p olitic , e lem en-
tu l r eli gio s n u e ste c u to tu l a bse nt. In ain te d e in itie re a oricarei
c reatii urbane este c onsulta t un~ si, in momentul ince-
perii efec tive a luc rarilo r, se fac sac rifie ii zeilo r. R clLgia
C OID u na Ilo lite ista c on stituie d e a ltfe l u na d in trc b aze Je so li-
d a ri ta ti i c a re i i_ une$ te p ? fi "i 'emb ri i c omuni ta ti i c iv ic e , C e lc la h e
- ~ .legaturi sun t d e natura afec tiya (opozitie fa ta d e alte cetati
s au fa ta d e b arb ar i) si politicajsupunere a grupului la vointa
c ole ctiv a e xp rim ata p rtn Ic ge ).
Mu l ti ! v reme , ganditorii grec i care au fo st preocupati de
o ra s l -a u p ri vi t d oa r d in unghiul f ilozofiei p ol it ic e s i a l m o ra le i.
..- -B ip oc ra te ste p rim ul c ar e a e xam in at orasul intr-o maniera
concreta, studiind efec te le med iului (s it, expunere In ele-
ment el e d e mediu, n atu ra s olu lu i, re gim ul vanturilor ...) asupra
locuitorilor orasului, atat d in punet d e vedere fizie , e at si
m oral. D ar trebuie a~t~~a.!.p lll~ln seco lul al IV -lea p e.n t.ru
ea, 0 d ata e u tP la to n si Aris to te , sa ia nastere 0 veritabila
gand ire referito are la urban ism . P laton expune, in Civitas
s i rnai ales in Legi, p rinc ig iile ':._aretrebuie sa s~a baza
insta larii m ateria le a o ra~ului id~L La randul sau, el ind
s1Sffi
asup ra e1egerii situlu i, p e care il p riveste d in unghiul salu-
britatii, a l p ote ntia lu lui e co no mic , d ar si d in punc tul d e ved ere
al c lim atului p siho logic si m oral, ceca ce 11conduce la con-
sid erarea siturilo r m aritim e ca nefavorabile, El fixeaza Ja
5 0 4 0 l 1uma ru I id ea l d e lo cu ito ri a i u nu i o ra s. E l p re co nize aza
c rearea unei ac ropoLe un d e sa fie amp lasate sanc t~
Aristotel este acela care , cu gandirea sa concreta, va fi
marele teoretician al urbanismului G rec iei an tiee . EI reco-
r ua nd a a le gc re a unui sL t nu num ai ~ , d ar care sa per-
mita 0 a ]2Eo vi zi on a re u~ o ar :a , orasul trebuind sa incerce sa
traga foloase atat d in a pr op ie re a de m are, cat si d in cultiva-
re a teritoriului inconjurator, D e asemenea, el i~ i pune prob-
l ema s_a li ta t il o r d e f el_ ;, ;; iv ea l e s i tu lui ~is e e ro nu nta , in fa vo ar ea
fo rtific~r Aco lo unde izvoarele nu au apa d In abunden ta ,
e l recomanda ~pararea apei po tabile d e cea care serveste
altor necesitati. In ceea ce priveste structura urbana, el este
p ar tiz an ul s 'p ee ia liz ar ii c 3itie re lo r in c on fo rrn ita te e ll fu l1 ctl~ -
n ile lo r: comerciala sau artizanala, r ez id en tia la , a dm in is --- 'tra tiva , re lig ioasa . E l p recon izeaza in mod spec ial c rearea
a d Oli:? 1 2iete d istinc te , una rezervata v ietii l2ubliS cealalta
c on sa cra ta ~ vita tilo r c om erc ia le , I n c ee a e e p riv es te strazile,
el le doreste ~~dis u se ':E gu J at , " du p a sistcmul lu i H ip -
podarnos". Dar, in acelasi timp, el recornanda evitarea rea-
J izarii uno r fron turi d e strad a p rea lungi §i c rearea uno r
O is c_ on tin uitfiti.ftle __ ac e.s tD :a c are s a- i p un a in d ifie ulta te p e
eventualii invadatori,
3. Orasele grecesti p a n a la sfarsitul secolului at VI-lea.
Acestea se p rez in ta sub fo rm a unor eartiere d e lo cuil: eu
strazi stram te 0 1D to rto £heate , inghesuite , juxtap use sau ras-
fira te , in tinzandu-se la poalele sau pe flancul abruR t a1 unc i
co line pe c are se afla ac rop .2la . Aceasta este un lo e fo rtifi-
10 II
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 6/80
c at,. ~ are a c on stitu it m ulti. v re rn c ~e diu l ~i s im bo lu l p ute rii
politice, dar care a d even it inainte de to ate ~tru l re lig19s
al ce t~ , p recum acropo la A tenei, vast sanc tuar grupand
culte m ultip le , d in tre c are eel pr inc ipal este cultul Atenei ,
z ei ta o ra su lu i. in o rasul d e jos se gaseste 0 a lt a s tr uc ru ra
~rbana fundamentala, giitta publica sau Egorq,; incetul eu
incetul, ea va rapt de a lt fe ! a er op o le i r ol li 1 p o li tic ~l religios.
Loc de reun iune pen tru adunarea popo rului, agora dev ine
,e nt ru l v ie tt i p o li ti ce ~l al administra tiei p olis -u llli; in acelasi
tim p a ic i se in sta le aza n um ero ase ec tific ii d es Tin ate c ultu lu i.A ceasta este epoc a in care prezenta ago rei se impune ca un
~ fundam enta l a l urban ismului grec , care va fi regasit< ~ on sta nt p an a Ia organizarile u rb an e a .Ie c po ~ii e le nis :ic Ae ,
m urnp ce formula ac ropo lel nu va m al fi u tllizata d ecat 111
caron e2.\C .naJe . -- -
.. In G rec ia , p rim ele efo rturi sistem atice d e am enajare ~i
a me lio ra re a o ra se lo r d ate aza d e Ia sfa rsitul sc co lu lu i a l V II-le a
~ U ' l 'v , si d in seco lul al V I-lea . A ceasta opera a 'fo st im pulsionata
d e catreJ iran ii care au aeaparat puterea in num eroase o rase ,
asa cum au facut la A tena P isistra te si fiii sa i H ipp ias si
H ipparh . Con testa ti d e catre aristo c ratie , d ar sustinuti de
p op ula tia m od esta , ~ im urile tiran ice p rac tica 0 p olitic a a c-
tiv a d e u rb an is m, In sc op ul a rn elio ra rii c ond itiilo r d e e xi~
E .9in ~ . Ekse IngnJesc m ai ares sa asigurero cU ifO rilO r
o buna aprov izionare cu ~ fan tana P irene la Co rin t, a lim en-
tarea cu apa a Sarno sului si a Atenei. In acest d in urma o ras,
tiran ii d in fam ilia lu i Pisis tra te au realizat d e asem enea un
p rogram foarte vast, ca re com po rta erearea unui sistem de
canalizare in zona agorei, r eg ul ar iz ar ea tr as eu lu r;t ra ~- - - - _ _ ~ ,._
si c~nstm ctla p e A cropo la a p rim ului tem e_tu al A tei~i.
Cam in a ce ea si e po c a, i n b o ga te le e ra se c o lo n ia le d in Italia
de sud si d in S ic ilia , c a P ae stu m, A grig en to s i Se li nus , a u fo st
cdif icatc irnpozantc ltn sa mb lu ri d e te mp le d o.ric r: ca re e xp ri-
m a o rg 9liu l c eta tii, p ute re a s i r eus it a sa c ome rc ia la , o n or an d
In a ce la si tim p d iv in ita tile p ro te cto are . E ste v erb a a ic i d e p rim a
experienta elenica in domeniul urbanismului mODumen ta l .
4. Urbanismul grec in secolele al V-lea ~i al IV-leas.
Dupa caderea regirnurilor tiran ice , o p era d e reamenajare
urbana pe care acestca 0 initiasera nu a m ai fo st continuataP olitic a lu i E eric 1e In d om eniu l m arilo r lu cra ri e ste 0 exceptie
care se d ato reaza p erso nalita tii sa le p utern ic e si se lim iteaza
la inceput doar la A ero . ola A ten~ . D ar ac easta perio ad a este
foarte importanta p en tru is to ria u rb an ismu lu i fi indca acum
aR er tra .:..e~bane O Itoggnale , cu strazi d ispuse in tabla d e
sah, parale le ~ i em end iculare in tre ele , d eterm in iind lo turi
~ are .-rre s'ig ur, in ~e pa ~d c u se ~_o Iu l a l V I-.le a,.a ~~a s,ta c on-c ep ue e ste d eja sc hita ta 1 1 1 c olo nn le fo nd ate 1 1 1 Sicilia, 1 1 1 Italia
si la M area Neagra . D ar abia j1LP~ajum atate a seco lulu i
a l V -le a. 0 data cu reconstru irea o rasului ile t d isfrus d e
catre p crsi in 494, asistarn eu adevarat la realizarea unui p lan
o rtogonal. A cest tip d e traseu cste d ec i0
c re atie a lo nie i, e eacare a d at Greciei p rim a sa sco ala d e filo zo fie . T ram a stra-
d ala in tabla d e sah ad op tata la M ilet eo nstitu ie lU ID scrierea
urban istica a~ .!l~ lgand iri a le carei sR eculatii filo zofice eu
~a '3c li:r r aw atic ~ i <lIe carei ~atii asup_ra _c elei m ~
b}!!!e ..Q rg .aniziili o li~ o ra~ului au c ond us la cautarea unei
s t ruc tu r i u r~"§ .1l£ .£QL .esJ l liD : zato a~-Fo arte re pe de , tra se ul d in
M ilet se va raspand i in to ata lum ea greaca, Catr~ el
es te in tro dus in O reeia co ntinen tala de catre filozoful ~l arhi-
tec tu l H ip .p odam os d in M ilet, auto rul p lanului d e recon-
12 13
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 7/80
s tr uct ie a P ir eu lu i. Si, inc ep and c u m ijlo cul seco lului al V -lea
foJos irea p lanului ortogonal cu strazi in tabla de sah (ade ea
num it "elan hippodam ic") va deveni curcnta, atat in cazul
in tcm ei er ii u no r nOla~ezari urbane, c a t ~ipentru extinderea~j ame na ja re a o ra e lo .!..!x i tente. --
U rbanisrnul p reluat d e la Miler nu se lim iteaza doar [a
dg9area ~ometriea a traseelo r, El sc refera si Ia 0 diviziunc
as aliuJ ui urban inzone delimitate rin b orn e. A stfe l, la P in ~;-
e distinge cu claritate zo na p ortu lu i rnilitar, cea a q_gorei~I a sanctuarelo r, cea a emporium-l.!.!lli (p ort d e c ornert) ~i
cea a celor d ou a v asto zo ne rez id en ti.a le .
5: Orasele e~enistice. in timp ce urbanismul de tip hippo-
damic, caractenzat prin claritate si sirnplitate, rarnane fidel
piritului orasului grec, eE .Q .c aelen i tic a se afirma prin cau-
ta re a ra nd orii ~im onum entaliHitii, ca In cazul cxtrem de
e lo cv en t a l orasului(pcrgamJ capita a regatului attalid. Urba-
n isl11ul .Pe rg~l11uluise sp r ij ina pe 0perfecra ad a tare a o r asu lu i
!;~ 1 1 accidentat: 0 succe iune de terase naturale inguste
catarate pe flancul abrupt a[ unei stanci care dom ina cam pia
eu cei 27 ~ de m etri ai sai, R egii Pergarnului, in p cc ia l E um e-
nes ~[ !I-[ea, au stiut s a integreze In acest peisaj auster 0
p ro dig io as a c om p oz i tie arhi tec tura la, c u un tea tru im en s,
ziduri de su stin ere eu c on tra forti eno rnu, p ortic o c u c olo na-
d ~ lu ng i i0 in tre ag a s eric de sanctuare ~im onurncnre pu-
blice arnp lasatc p e inaltim ea acropolci, Ambit ia acestui
~b~ism spectaeulo este evident aceea de a cxprima glo-na ~1 putcrea rcgala.
i n limp cc Ia Pergarn p lanul este dictat in Intregirne d e
relief, eea mai mare parte a o raselo r clenistice au fost im-
14
plantate in situri c c p ermi te au rcalizarea lIoor trasee ortogo-
n alc , E ste inmod special c az ul A le xa nd rie i, u nd e, p en tru p rim a
' a a t a , rerca a.slradala in tabla de sah de la Milct a fost a~
ciata unei conce ti~ne care iipropune exprirnarea
grandoai si a rnonumentaljtatii: largimea cxcesiva a dmmi.'l-
rilor, importanta cdificiilor publice si a gradinilor, somp-
tuoziratea a nw nito r o bie cte a rb ite ctu ra le . Nu toate creatiile
urbane ale suveranilor d in epoca clenistica ofera acea ta
maretie, Astfel oraselc fonda te de selcucizi par a nu fi fostdecat lotizari geornetrice, corespunzand mai curand unor
preocupari practice decal unei cautari estetice (Laodiceea,
Alep, Dura Europos Apamea, Damasc ...). De-abia In epoca
rornana, in t impul prirnelor doua secole al e erei noastre,
o ra se le e le ni sti ce vor face obiectul unc i monumen ta li za ri
si tematice~ avand ca particularitate construirea d e-a lun-
gu l strazilor ~ unor imense c o lo n ad e fO l" !! !a nd p or ti ee .
6. Principalele coroponente ale cadrului urban. Panii
l Y ' - . r in seco lul al VJ-Iea, singurul element fo rtificat al o ra~ului
"fCC cste acropola. Orasul de jos este lipsit de ziduri inconju-
ratoare, De-abia Inainte de razboaielc . numeroase
orase d in Ionia si din Grecia continentala si insulara se vorinconjura cu ziduri de aparare.
in orasele epoci i e~e, strii· u Jar imea nccesara
circula~iei ietonilo r si animalelo r de ovara, A ce st Iu cru
sc ;p lica , d esigur, strazilo r into rto cheate ale o rasc lo r vc chi,
p recum A rena, unde strazile cele m ai importante nu dcpa se s c
4 pana la 5 m largirne si sunt legate intre ele d e s tr ad u te ,
uneori de scan, largi de 1, 5 p a n a la 3 m . Chiar si in orasele
no i eu p lan ortogonal, p recum M iler, Priene, M agnesia sau
Olint strazile nu depasesc 4 p:ina la 5 m lfu&im e, c u exc ep tia
15
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 8/80
unor drumuri principale care pot atinge 7 a n a la 8 m. Doar
in anumite erase elenistice pot fi observatc l~rgirni speeta-
Cliloase. inmod special la Alexandria, unde trazile obisnui rc
a~ape 7 m largime, iar artera -princ ipala are 20 rn , am-
ploare ceruta de rnarile defilari si parade caractcristice pentru
fastul Ptolemeilor. inca din cpoca c la si ca s tn iz il c a num it or erase
crau daiale, in timp ce alte erase, precum Alena, se multu-
mcau cu un simp~u pavaj d~~ care nu rezista binc la
scurgerea ap e lor. In fapt, In multe erase, strada avea atunci
ro l de canal de scurgere, chiar daca marilc orase, ca Atena
au A .gento, erau d;;tatc eli ample retcle de c~ale d;-s;;:;.
icre subterane. in Sl'0ca elcnistica se gcrieralizeaza un ~.-
tern de scurs.ere a apc1o~ din canale de zidarie amplasate
ub drumuri si aeoperite cu dale largi de pialra. -
Reallzarea aductlunilor de apa constituia una dintre pre-
ocupar il e p r in c ipa le ale urbanisrn ului grec , A p a c ste ad usa p rin
apeducte subtera~e catre ffintani p ublic e; sum rare situatiile
in c .are exists conducte de aductiune a apei d ir ec t la lo c uin tc .
In orasul grec se observa 0mare dispersic a sanctuarelor
ceca ce e explica prin asocicrca stransa a religieicu toa-tc
a pectele vietii J'ubliE_e:-Ehiar daca exista acropoIc
r e n u :m ite ac op erite eli temple, cclc mai mult san uru inte---rate intrama urbana. Asrfel, in orasele construite rectanzular~ - - ~eu trama stradala in tabla dc ah, sanctuarelc ocupa terenul
a una sau doua insule" Fatadclc nu sunt_plasate in axul unci
strazi ~iin general nu s e inccarca nici ca accs~eu s5constituie polii ord..Q~ei urban;' nici sa se obr in!p.s~:
spective monurnentale.-lnsuki, portiunc de tcrcn liml lalA de t rascclc st radalc ( . tr.).
16
: 2 E _ o r a joaca si ea un rol religios. Ea este loeul in care
se desfasoara ~aIurile a numeroase culte, eeea ce a eon-
dus la arnp lasarea aic i a n um cro ase tem ple, altare. m onurnc n-
te votive, statui. Dar, mai presus de orice, ea simboltzeaza
jndependcnla o ra ului i constituie c cn trul v ie tii p olitic c,
c u to ate c ilia Atena adunarea poporului a p a ra si t agora pen-
tru a se in truni pc colina Pnyx, injurul agore i s e a fla adcsca
principalcle cdifici i publice, p recum B ulcuterionul, unde se
Teune~te consiliul, P rita ne io nu l, b ir ou l rnagistratilot Tuturor
acestora li s-a adaugat trep tat o_activitale co rn er ei al a a l careicaractcr invadator estc dcnuntat de catrc Platon si Aristotel,
amandoi ccrand ° stricta cparare a politicului de economic.
in orasclc ionicne din epoca claslca, precum ilet, a . K 9 ! ! ! .
ia ° fQrma arhitecturala bine precizata. Ea este 0 piata rc-
@lata. inconiurata de portice (s/oCii) , ale caror colonade uni-
fQrrne rnascheaza varietatea cladirilor care 0 margineasc.
Dimpotriva, la\A.ten~, d e -a bi a t ar zi u, in sec olul al n-lca,.QgQra~
ya fi in parte regularizata prin construirea a doua stoai.
Printre celelalte do tari urbane m ajorc , trebuie rnentio-
nate tcatrul si gimnaziul (sau palestra), La inceput situate
in parcuri extenoare orasului, gimnaziile devin in ccolul
allY-lea centre intelectuale: PlafOnSjATl to tel p red au aieLDe~i ra'iiiane consacra! sporrului, girnnaziul joaca rolul unei
universitati. in secolele urmatoarc se creeaza girnnazli in
interioml ora elor, edificii vaste cuprinzand biblioteci si sali
de curs. in ceea cc priveste teatrul, la inccput este vorba de
un lac sumar arnenajat pentru celebrarca cultului lui D io -
nysos, Co rurile evolueaza pc 0 p la tfo rm a a fla ta in fata altaru-
lui zeului; spcctatorii sun! instalati fie pc terenul in panta
invecinat, fie pe un esafodaj de lemn, in cazul in care nu exists
o panta naturala, De abia in sccolul a J IV-lea apar la Epidaur
17
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 9/80
si la Alena, marile tcatre din piatra, arnplasate In scobitura
unei coline si care se numara pnntre cele mai frumoase mo-
numente ale o r ase lo r g re c es ti ,
Cat despre !2E!intelmivat~, aces Le a au fo st pentru mult
limp caracterizate prin ~gJ~, ceca ce nu excludea un
anume confort in cazul caselor mai bogate. inaltimea mica.!.
JlU mai mare de un etaj, ~ unc monurlil_e alitati..i..!..empielor
~a edifici i lor publicc. D in c on tra , in e,J;!.Jl£!.c~tiJji, se
gasesc 1 1 1 orasele Asiei Mici ~imai ales la Alexandria, mari
im obile de locuit care po t fi n um ite Io cuinte so rn ptuo ase.Cateva case de armaton din Delos reflecta luxul la care p u-
teau ajunge locuintcle private.
7 . R egulile urbanistice. In G rec ia antics cxista reguli
a le u nc i veritabile legisJapi urb2l.!.c.
Sistemul de ewoprieri este folosit pentru marile Iucrari
yUbilee. Astfel, 0 inscriptie din S t t O i U i al III-~ ara~
la Tan agra , in Scotia, decizia de expropriere cste luata de
catre adunarea poporului, Is pr-opunerea magistratilor; 0 co-
misie de unsprezece membr i special desemnat i constituie
un adcvarat juriu, a cann menireestc aceea de a determina
valoarea despagubirilor acordate celor expropriati, Dar rno-
dalitatile sunt diferite in functic de eras si, uneori, valoarea
despagubirilor este fixata prin dccret votat de popor, in toate
cazurile insa, se regaseste voinra de a nu leza proprietarii
expropriati ,
Una dintre preocuparile majorc ale urbanisrnului grec
era aceea de a proteja~atiltl public de intervcntiile rezultate
d in in i i a ti v e. .Qa r ti cul a re . inca d in s ec o lu l al Vl-Iea, Hippias
a determinat demolarea tuturor elemcntelor arhitecturale
igite diu.alinia.menL- -balcoane, scan ex terio arc - aT e caselor
din strazile Atenei Aceeasi preocupare se regasestc in im -
portanta lcgislatie urbana care se dezvo lra mai ales ince-
pand Cll secolul al Iv-lca. Astfel, stim de la Aristotcl ea la
Atcna functionarii care so o cup a de drurnuri (astynomii) si
care au in grija supravegherea cantaretelor l a f la ut si a d an-
satoarelor, trcbuie de asemenea s _ a - i impicdice pe riyeratLi
sa eonstruiasca V l . . . d a . u ~ a iui i ublis.sa i n te r z ic a E r e .c -
liea construirii' heaburilor ~rzer~ircctionalc catre
stra a §i sa_ve!0eze la ridica~euunoa.J.5<lor. Regularnenrul
eel mai camp let pe care n c un oastern c ste 0 lege regala din
sec olul a1 Il-Iea, referitoare la orasul ~1_ Ea preci zeaza
ca functionarii avand in sarcma intrcrinerea drum urilor sunt
pusi sa faca sa dis am conslructiile care afectcaza bUlla f u n c -
~na[e a cailor publjee, sa~iimpiedice~iculari s a stram-teze drumurile sau sa Ie de~funde QaYajul, sa-i oblige pe
lo cu ito ri s a p artic ip e la curatarca strazilor si s a intretina zidurile
dintrc case; in fine, ei au de asemcnea'datoria sa v~c
asupra ~atarii I an ta n ilm :. .~ a c o n du c te lo r de ~a, precum si
la intretinerea .turinctQJ-p-ublic.e~ a canjdelQr de2eurg£e.
Cat desprc real izarea rnari lor Iucrari urbanistice, in ora-
sclc Greciei clasice aceasta cste deei~~ de POpOl Dar, pcntru
executia propriu-zisa, 0comisie specla a cste numita si ea isi
asigura serviciile unui arhitcct. Insarcinata sa ia dcciziile
tc hn ic e s i fin an cia re , c Om lsia c ste rcsponsabila i n f at a a d un a ri i
pentru administrarea $1rnodul de finantare a lucrarilor,
II. Urbanismul roman
Istoria rornana se dcsfasoara pe mai mull de un mileniu,
iar de la Rorna primitiva la prestigioasele realizari urbane
de la sfarsitul Republicii ~idin timpullmpcriului, parcur-
18 19
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 10/80
su i este lung. O rase le ro mane au atins apogeu l d czvo ltarii
lo r in p rim ele d oua seco le a le crc i noastre , asa cum 0 dove -
de c p a n a a tazi, p rin trc a ta tc a a lte e xc rn plc , ruincle o ra e lo r
Osha. Her u la num, P om p ei, ca si ceea cc a mai ram a d in
c reatiile urbane de la T im gad , Lep ti M agna sau Sabratha .
In ta ln im aic i, nu in eno rm a R orna , c i in e ra se d e p ro vin cie
care nu d cp a~esc ca teva zeci de m ii de locuito ri, un urba-
n ism rom an ajuns la m axim a sa dezvo lta re , eli cdc m ai m ari
re u ite in domeniu l cahtatii vietii,
4 Tr cb u ic nO la ! c a mC I 0 " in huma rc n il CSIC pcnnisa in interiorul pumenum-ului.
!!))p_lanul o,.~'0?" romane. A ce sta sc c ara cterizea za p rin
fo lo sire a siste ma tic a a tra sc ului o rto g"o na l, c eea c e ra sp un de
unor ccrinte care nu mai sunt rcl igioase, ci practice.
O rasul rip ie rom an ia fo rma unui atrat au au' d re t-
unghi, in care decumanus si cardo c on stitu ic m ed ian ele, a sa
'CUiilrezulta ~umeroase:i"C"Creitii urbane a le s fa rs it ul ui
p erio ad ei r ep ub lic an e ~i a le Im pe riu lu i tim pu riu , S traz ile
ecund are, trasate para leJ cu cele dam axe, dccupeaza insule
p a tr at c s au d rc p tu ng hi ul ar e. Aceasta o peratic p oa rta n um elede I imitare interna si m arile tra tate de to pom etrie ale ep oc ii
im pc riale, p recum c ele a le lui Fro ntinus ~l Hyginus , 0 eon -
. id era c a fa can d p arte in te gran ta d in ritua lu l fo nd arii o ra se lo r
Autorii admit insa nece itatea de ad ap tare a trasee lo r urbane
.k.Mtr~1 i.
A ccasta co neep \ie figuro s gcam clric a a p lanu lu i exista
d eja la~ci, asa cum 0 doved esc erase ca M arzabo tto ~I
Capua, Totu inu to ate o rasele errusce urm areau un p lan o rto -
go nal; faceau excep tie de la regu la m ai a les acelea care erau
am plasa te pc un tercn e ll re lie fneregulat. in fap t, p utem p re-
upune ca la o ri gi ne a p rc d ile c ti ei e tr us ci lo r i o m an ilo r p en -
tru patrulatcre regulate e afla influenta urbanismului e:r c.Este p osib il c a e trusc ii 'a se fi insp ira t d e la urbanism ul
o ra sc lo r io nie ne . I n p lus, anum ite co lo nii g rec esti d in Italia
d e sud si d ill S ic ilia au pu tut serv i d rep t modele urbanis-
mului e trusc si m ai apo i celui roman.
in genera l, rom an ii nu si-au p u tu t v al or if ic a in totalitate
c on ce ptiile urba ne decal in cazurile cand o rasu l se nastea
pe un teren v irgin , c a la T orin o, A osta , F lo re nta , ia r in A fric a,
la Timgad, V olu bili , L ep tis Magna s au S ab ra th a. P rin cip ii Ie
urbanism uJui rom an au p utut fi u tiliza te in in tr eg im e 1 in
1. Marile principii ale urban ism ului rom an .""\
A ) Ritualul [gndarii oraselor: Fondarca unui o ras c ste la~ ~ro rrran i un ac t sac ru, m areat de respcctarca unui rim al arha-
i c im l 2r ur nu ta t d e J. a e tr us ci .
EI e c orn pu ne d in p atrL l e ta .E .c , d in tre care p rim a estc 0
"lu are d e a us pic ii" d es tin ate s a asigure aco rdu l zc ilo r p en -
tru c rc area o ra sului. A po i in terv in e arlen/olio, care consta
in Ir a area ce lo r d om mari axe a le o r~e doua strazi
p rin cip alc c ar e s e in tc rs ec t;a z3 Iii u ng hi d re pt: decumanus
(est-ve t) si cardo (nord-sud) . In acest fc l noul o ras se inte-
greaza in ordinca generals a univer ului. F on da to rul tre ce
atunci la limitatio, trasand cu ajuto rul unui p lug 0 brazdap e c are 0 Intrerupc in d rep tul am pla : am ntu lu i portilor, EI
c r cc a za a s tf el 0lin ie d e p ro tc !d ic magic~ome"iU/n, I n i nt e-
r io ru l c ar ei a d iv in it at il e infcmu1Wintcrz ice~rundcrea ;
in afara ace te i lin ii va fi e~sl~dul de ap arare", U ltim a
o pe rs tie v a Iicea a con erarii ac tiunep rincarc o ra~ul c ste
p la sa t s ub protectia ze ilo r si, in sp ec ia l, a tria el capitoline:
Iupite; : : lUrrona ~l Minerva .
20 21
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 11/80
cazurilc unor dep lasari sau rerno dclari a le unor aglornerari
e xis te nte . A stfe l, in Galia s-au facut eforturi pentru a inlocui
vechilc oppida amplasare pe inal!imi cu erase noi, de ti p
roman, cu p lan o rto go nal, p recu rn Autun si Trier. La Paris,
_c sup rapune un oras modem p este targul galie al Lutetici
In fine, in AngJ ia asistarn la trans forma re a aglorncrarilnr
autobtone ill erase ro mane, o peratie realizata p rin ..r£struc -
turarea m te,grala a traseuiui urban. A stfel a fast ro rnanizata
c ap itala u nu ia d in tre trib urile c cltic e, ac tu alu l o ras S ilc he ster.
2. Principalele elemente urbane.
A) Incinta, Sc atribuie In general 0 v al oa rc r ei ig i. .o a sa
i nc in te i, l eg at a de sernnificatia magics a ntualului limiti'irii
o r as e lc r ; To tu s i, 0 d ata cu pacea rom an a , in m ulte d in tre re giu -
nile lmperiului f orti fie ati ile a u fo st n eg lija te , uneori partial
d istru se p en tru a p erm ite extinderea asezarilor urbane. Dar
in e cu rita te a s ec olu lu i a l Ill- le a a o blig at o ra se le s a s e r es tr angain spatele unor ziduri ridicate in graba ~ipentru care au fo t
a de se ori u tiliza te p ietrele p ro ve nite d in m on um en te le ep oc ilo r
anrerioare, ramase in afara no ilo r in cinte .
B) Strdzile. - Acestea sunt dalate ~iin general margi-nile de trotuare. In p r iv in ta i ar gi IT ilTJo r , tratatele d e to pom c-
tne ind ic a d im en siunile c onsid erate o ptim e in sec oluJ 1 al erei
n.oastre: 4 0 d c.p ie io are , a di.c a in j~ - d ~ Rcntn.J d e c u f . l J . f J ! : ! ! ! : . I '
§!Jumatate din aceasta dJlMJlslUne pentru cardo. D ar este
l ir np e de e a, 1 0 a glom er arile u rb an e a nte rio ar e c ue erir ii r om an e
sa u inperioada de i nf lo r ir e a urbani m uJui roman, strazile,
c h ia r c c le importante, DU au toate aceasta amploare. Ea core-
spunde oraselor noi de Ia sfarsitul Republicii ~idin perioada
Imperiului timpuriu. Astfel.Ia Paris, cal'do-ul principal (rue
2 2
Saint-Jacques) are 9 m largirne, iar s trazile sccund are nu
au n ic iodata mai putin d e 6 m . D e altfel, in n um ero as e e ra se
sc gasesc strazi chiar mai larg i, p rccum marca trada d in
C o rin tu l r om an , care are, im preuna eu trotuarele si c ele d ou a
port ice care a bordcaza, 80 de p icio are largirnc (in jur de
24 m), Asem cnea d im ensiuni p erm iteau 0 circulatie activa
S i rasp und eau nevo ilo r fa tului r oman . .. .m an ic d eh la n militate
necesitand artere la rg i $ 1so mp tu oasc . In o rasc le romanc.stra-
da el l partice este foloslt3 foarto fr.!. .cvent. Numeroasc I~aga-zine sc deschid su6 eolonadele fastuoasc care protejeaza
pictonii d e E la aie sau de 5 e, astfcl m e a t acestc s~zj con-
stituie 1 0c OO d e d es fa su ra re a u ne i a ctiv ita ti c om erc ia le in te nse .
Cl.Forum-ul. Totodata piata, loc de reuniune, centru al
vietii publice forul constituie inima orasului roman. E S .l e ~
lo e inconjurat de edificii ublicc legate intre ele adeseon rm
colonadc inspirate de portieele aeorelor grece ti , F~rum-ul
este in g en era l !iitu at 1 a joterseclia diglIe decumanus 51 cardo
dcsi in Orient si 'in Tripolitania s e g as es c si fora amplasate
la periferie.
in oraselc de provincie, sedii ale unei puteri descentra-
lizate,forum-ul este locul in care se reune c adunfuile po~u-lare comitia) pana 1 1 1 m orn cn tu J c ad crii ac e tara in desuenrdine
-(jumatat~ecolului al IJ-Iea p. Chr.). Aici se inalta .c1ad~-
rea serv ind drep t loc de adunare a cllri~i romane, ca $1 bazi-
lie a v as t e dif ic iu care adiij.1Qste Ie a ta t ra nz ae ti ile c omer ci ale ,
~Cliv ita\ile o fic iale precum e erc ita re a -u stitie i de catre
magistrati, Forum-ul este in acecas I rna ura centrul vielii
religioase. Irnitand R orna, in/o ra p rov iac iale exists In gene-
~alcate untemplu c o ns ac ra t t ri ad e i c ap it ol in e, dar, su b Imperiu,
cultul imperial va fi eel predominant. La toatc acestca tre-
2 3
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 12/80
buie adaugat ca, pana la aparitia amfiteatrelor, intrecerile
gladiatorior se dffia~oara Vkln_[orum. Se'innalam In
sfarsit ca, de~ifor~ este la origine 0 piata comercia§,
~e~alizare a acestuia intervine 1 ' 1 1 epoca imperiala: alaturi
de forum-ul propriu-zis, VOl' apareajora destTr;'ate numai
desfasurarii a\JiYitatilor comerciale.
D) Do tiir ill: p ub lic e. - Un loc aparte trebuie rezervat edi-
ficiilor consacrate .J?eti-ecerii timpului liber: teatre, circuri,
amfiteatre, terme. Teatrulmman i~i are sursele in teatrul grec ,
Cu toate acestea el nu mai este amplasat pe panta unei co-
line. Constmit In general pe teren plat, el este un veritabil
monument. Dimpotriva,.'£E~Il, 0pistil Iunga destinata curse-
lor de care si inconjurata de gradene, va fi amenajat 1ntr-o
curbura a terenului, precum Circus Maximus din Roma, am-
plasat intr-o depresiune strarnta intre colinele Palatin si
Aventin. Ca ~i teatrul, amfiteatrul este un edificiu de piatra
s i z idar ie , pentru care Colosseum-ul ofera tipul cel mai evolu-
at. Este vorba de un monument specific civilizatiei rornane,
legat de pasiunea pentru intrecerile intre gladiatori Cat despre
~, chiar daca aces tea deriva din girnnaziul grec, ele con-
stituie illl element caracteristic urbanisrnului roman, In man-
le terme ale epocii imperiale, edificii gigantice si de un lux
ostenrativ, in afara stabilimentului bailor se gasesc regru-
pate sali destinate promenadei ~i vietii sociate 0 biblioteca,
sali de ketura. - _ .
Printre alte monumente esentiale, trebuie evocate pala-
teIe, edificiile administrative, ternpleie, cazarmile, inchiso-
rile, castelele de apa, fantanile, arcele de triumf, precurn si
numeroasele statui care orneaza drumurile si spatiile publice.
Pe de alta parte, apeducte conduc catre erase apa provenind
24
adeseori din surse Indepartate. La Rorna, distributia apei la
domiciliu prin canale era rezervata resedintelor bogate. rnschimb, inmki ora~e precum Pompei sau Ostia, fiecare imo-
bil lsi avea propria conducta de apa Scurgerea apelor uzate
era asigurata printr-o retea de canalizare in care se evacuau
latrinele publice si eele ale caseior particulare. In imobilele
colective, asemcnea racordari la canalizarea colectiva eX1S -
tau probabil dear la parter.
Trebuie remareat ea adeseori inepoca imperiala, temple,
a.E,cede triumf, ca §i aite edificii sunt imglantate In axu! stra-
zilor importante, in asa fel incat sa creeze perspective monu-
mentale. Urbanismul imperial demonstreaza intr-adevar
dorini~ de a conferi grandoare orasului, exprimata atat prin
c o rn p o zi ti a p e is a ju lu i urban, c a t s i prin d im en siu nile s i d ec o-
ratia constructiilor, Este yorba aici, in totalitate, de un urba-
nism ell ambitii in acelasi timg estctice, Qolitice §i .E..!:actic~
a cami finantare era adesea asi~rata prin generozitatea im-
paratului, a Thmitici sale §i a n.QtabilitiitilQLlo"ClIJe.
E) Locuintele. - Acestea sunt de doua feluri: domus §i
insula!. Plimele decurg din {ieul dasic al casei romane p~-
culare, destinate vietii unei familii si..pe· o.llal.ylyiei. Ele nu
au in general dedit un et~, ocupand astfel 0 mare supra-
fata de teren. Unele domus-urisunt resedinte modeste, in
timp ce altele sunt adevarate palate. Cat despre insulae, aces-
tea sunt case de rarort c~l!l:&te eEj~, divizate in aparta-
mente. Unele dintre aceste imobile, destinate unei clientele
instarite, demonstreaza grija pentru confort si anumite cautari
arhitecturale. Dar loeatarii mal modesti sunt consrrsnsi sa
se inghesuie inconstructii mediocre si lipsite de confort. Acest
lucru este valabil mai ales la Roma, unde anumite insulae
25
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 13/80
ating sase sau apte etaje, locuintele aflat sub acoperis fiind
adeseori rnizere.
3. P blemele urbaD~lui inorasul Roma. ~
urban initial, situat in depresiunea o cup ata m al ap ot dc/orum,
nu era dedit 0 simpla .e.ia~acomerciala creata de etrusci. Dar,
conform ritualului fondarii oraselor, existau cele doua axe,
decumanus si cardo. care conduceau la palm eorll. Aceastaera probabil "la Roma quadrata", pe care traditia 0 plaseaza
in mod gresit pe Palatin, Dupa independents Romei, 0 cres-terc urbana este inregistrata in juruljorum-ului, lara a respec-
ta insa axele initiale, Ora~ul republican se dezvolta m il '-adevarr~un Ia n r~billi, dupa untraseu foarte nere~at, fa t
care rezulta atat din topografia accidentata, cat si din absents
regulilor care caracterizeaza reconstructia Romei dupa ~
rirea ei d e catre gali (390 a. Chr.). Din orom caile princiIJale
de acces radiau catre exteriorul orasului t r asee ee urrnareau
in general del'resiunilemntre coline. La aces tea trebuie ada u-
gat faptul ca, inRoma republicans, s!Jjzile erall [garte stramte
L eg ea c elo r X lI T ab le distinge trei eate ori' de cai urbane,
dintre care cea mai laraa isingura accesibila carelor, via,
poate sa nu aiba rnai mult de 8 picioare in lime reapta
(2,4 m si 16 picioare In turnante. Chiar si la sfarsitul epocii
repubLieane, daca anumite strazi atingeau 6 au 7 m largime,
celelalte n u su nt d ec at s tra du te stra mte , A ce asta sta re de lucruri
se dovedeste eu atal mai nefasta cu c a t Roma estc pe calc de
a d eveni un o ras foarte mare, incare actioneaza specula fun-
ciara, ceea ce conduce la edificarea de consrructii inalte.
Desigur, ditiva privilegiati dispun de lux si de spatiu, dar
majoritatea locuitorilor se ingbesuie in imobile inalte, incon-
for tab i le , cons t ru i te t a r a a se tine eont de soliditatea lor prost
2 6
intretinutc, toate amenintate s a se prabuseasca au sa arda
si dintre care rnulte nu stau In picioarc decal cu ajutorul unor
elernente de sprijin suplimentare. ROffia s~itului de Repu-
blica este un oras ro t conceput iprost con tnnt, a canu
retea de strazi ide piete publico este in mod evident insufi-
cienta, Dcsi capitala unui stat imens, ea ramanc foarte..1!!_
urrna fata de urbanismul oraselor orientale si al celor din
ltalia meridionala.
Regimul imperial se va ocupa de marile probleme ale
urbanismului roman, opera cu atat mai di ficila cu cat, inperioada Imperiului, populatia orasului pare a e apropie
de un milion de locuitori. in~Himea easel or a fo t limitata
de catre Augustus la 70 ~oare, apoi de catre Traian 1a
60 de picioare (injur de 8 I .Dar aceste dispozitii nu au
fost de 0 ctate: insulae-us atingeau adcseori, inpotida'"
legislatiei imperiale, 0 in inaltimc, in ceea ce priveste
insuficienta cailor publice, a f a st u ti li za t un expedient i n t e r z i - : .cerca circulatiei carclor in tim ul zilei. In paralel, imparatii
erau preocupati de largirea i alinierea trazilor sarcina acili;
tata de numeroasele ide clc incendii care izbucn au in ora .
Au fost stabilitc si zone de circulatie rezcrvate pietoflilur:
cateva trotuare i ortice. meliorarea s-a obtinut mai alesprill crearca a noifora de catre unii imparari. ceea ce a dus
la constituirea unci aste zone ietonalc com usc din piete
comunicante, care legau vcchiL1l.fi2a1l1Jcu CilJ.lWullui ruE.In fine, imparatii au dotat orasul cu mulre aile edificii \JTbane
(tcatre, amfiteatre, tenne, bazilici, temple ... ) . Marile lucrari
edilitare ale epocii imperiale au fost veritabile operatiuni de
urbanism care au transformat infatisarea Romei. e ll toate ea
nu toate problcmele au fo t rezolvate, mbanismul imperial
27
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 14/80
a facut din Roma, prin maretia a, "regina oraselor", mo-
delul pe care oraselc provmciale c straduicsc sa-l imite.
4. Tratatul de urbanism al lui Vitruviu, Intitulat De
architectura, acesta este opera cea mai cornpleta a doiiiC-"
niului pe care ne-a Iasar-o Anriehitatea. Contemporan cu
Augustus, V~u ia in considerare toate problemele pe
care le pune constructia oraselor, inspirandu-se In mare rna-
sura din opcrele teorcticicnilor greei. ~cuparea sa mgjoril
e Ie salubritatea, fie ca estc yorba de alegerea sitului, de
cxpunerea la factorii climatici, de aer de apa, de amplasarca
edificiilor pubJicc si a ca elor particulare. in mod special,
el preconizeaza ca un studiu amanuntit al regimului local
al vanturilor s a stea la baza determinarii retclei stradale. I nplus, el este preocupat de comoditatea ~iestetica urbana,
atat in ansamblu, c a t ~iin rezolvarile de dctaliu, Cladirile
publice SI re edintele private sunt studiate metodic, Vitruviu
indicand in fiecare caz regulile de urmat si greselilc care
trebuie evirate'.
5. Regimul administrativ ~ijuridic
al urbanismului roman.
A) Sen'iciile competente. Ca .iin Grecia, la Roma exi ( a
ervicii adl!,inistrative care sc ocupa de reteaua stradala si
de cladiri, In cRoca r~public~, cenzorii si edilii joaca un
ro] csential in acest dornen iLI. Cenzorii se ocupg de J ucrari le
im~ortante referitoare Ia cailc blice, c;'alizare, a egucte.
Gn la .. c.& .! !a te nie i . Intretinerii e te in r ed in ta ta edililor care
5. VITRUVE, Les dis Iivres d'architecmre, Paris, 1979
28
trebuie de a emenea sa impiedicc utilizarca improprie a
strazilor si s a sc ocupe de demolarea con tructiilor amcnin-
ta te d e ruin a, Sub Imperiu vo r fi create ma ri s er vi ci i de urba-
nism , puse sub controlul unor malt! Iu nc tio na ri n um iti de catre
imparat, pr cum curatorul apelor iprocurarorul trazi~r.
B) Legis/aria de urbanism. Legea ce/or Xl! Table inter-
zice c on struirca la 0 distan ta m al m ica de 2 p ic io ar e s ijuma -
tate fata de proprictatea vecmii,_,ceca ce conduce la 0 distanta
intrc case de 5 Qicioare 15m). Acest spatiu, ambitus, este
prevazut in principal pentru evitarca propagarii incendii lor .
EI are de a emenea fullctiune de trada. 0 data cu dezvol-
tarea Rornei si cu cresterea alorii terenurilor urbane, acest
sisiern a fast abandonat pentru accla al frontului continuu
(paries communis), Totodata, ca urrnare a marilor incendii
ale Rornei, imparatii au revcnit la ideea unei distante obliga-
torii intre case, distal@ care va fi de acum de 10 pieioare
(3 m) Dar practica zidurilor cornune ale caselor invecinate
se mentine la Rorna in pofida legislatiei imperiale.
Printrc alte dispozitii relative la cdificii trebuie citata in -
terdictia, rcinnoita de mai multe on. de a on trui balcoanedeasupra strazilor, obliaatia de a aeoperi cascle eu olane si
nu cu lernn, precum .i!i!ID.tarea gencrala a utilizarii lernnu-
lui in constructii: acesta trebuia inlocuit cu materialc neinfla-
mabile, Cu toate aces tea , trebuie spus ca accste prcscriptii
nu au fast respectate defcl, Alte reguli Imperiale erau desti-
nate sa conduca la rectificarea traseului stra zilo r, p rin im pu-
nerca un r aliniamente pe care ca ele nou construite erau
oblig_ate sa Ie respeete. In plus, imparatii se ingrij au, lara
marc succes de altfel, de .limitare? inaltimii cladirilor,
29
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 15/80
in fin e, £E2_prjetarii nu au dreptul sa-si demoleze imo-
bilele, nici macar Pru1ial. Din ratium sodaTe- si totodatr;;Ste:.
tice, statul doreste itPL2!eJ"tEe capitalul imobiliar urban de
practicile §Eeculative ale celor care demolea~dirile pen-
tru a vinde matenalele de constructie valoroase. Inca de la
sfarsitul R ep ublic ii, legile .co lo niale ~imun ic ip ale in te rzic
distrugerea unui imobil tara autorizatie prealabila, care nu
este acordata decat dad proprietarul se angajcaza sa rccon-
struiasca pe acelasi amplasament. Apoi, sub Imperiu,.JI2!:.
cula de terenuri determine aparitia unci legisiatii abundente
'care i~tei:zicedemoliirir;- Preo'cuparea legatft de estetica
urbana se regase~te lntt-un edict al lui Vespasian care, la
catva timp dupa incendiul Romei, constata di orasul este ura-
tit de casele inca In mimi si Ii obliga pe proprietari sa cedeze
terenurile oricui ar dori sa reconstruiasca, In aceeasi rnaniera,
intr-o scrisoare din J1L Adriill.!.9rd01~a c!.Eecare locuitg,r
~ ora~ului sa f~£o~trans sa-a._repare casa sau sa 0 vanda,
C) Expropriere«. - In lipsa unui sistem general de expro-
prieri:j;u1in compatibil cu conceptia romana asupra drep-
tului de proprietate, se intalnesc cazuri In care unui proprietar
p~uJar i s~propriaza bunuille in numele 'unUl mieress up erio r. S tirn de la Cicero ca augud'iat:i"'Ordonat proprie:
~"alitllliunei case de pe colina romana Caelius sa darame
acea parte care, prin inaltimea sa, impiedica observarea pasa-
rilor ce plecau de pe Arx. I n plus, cunoastem de la Frontinus
procedura utilizata pentru cqnstmirea apeductelor.: dad un
propnetar nu VOla sa vanda terenul necesar, j se cumpara in
totalitate terenul, apoi i se retroceda portiunea neutilizata
pentru implantarea apeductului. De altfel, totul lasa sa se
intrevada ea marile lucrari de urbanism de la Rorna n-ar fi"... - - . .
30
puh.lt f ! . reali.zat:.~~xistat un mliloc de aj__constrange
pe proprietarii recalcitranti sa-§iy!Qda ter.Ell!.! ile. Desigur,
Augustus a preferat s a limiteze intindereaforum-ului pe care
l-a creat in loc sa infranga re zis te nta a numito r p ro prie ta ri,
Dar aceasta nu e ste d ec at 0proba a modcratiei sale, caci pu-
terea pe care 0 avea nu I-ar fi impiedicat sa 130 alUidecizie.
In I rn pe riu l ta rziu intalnim cateva constitutii imperiale
relative la exp ro prierile nec esa re p entru c onstruirea u no r ed i-
fic ii publice. Sp re cxem plu, un text din 393 precizeaza eli.
prefectul unui eras nu poate demola case dedit ill cazul incare espagubirea a fost estimata la mai putin de 50 de livre
de argint, Pre ectul nu poate decide acordarea unei despa-
gubiri mai mari, in astfel de s itu ati i e l tr eb ui nd sa se adreseze
irnparatul ui.
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 16/80
Capitolul II
DE LA ORA~UL ANTIC
LA ORA~UL CLASIC
Perioada medievala corespunde in Europa unei imense
dezvoltari urbane, in cursul careia se constituie cele rnai
multe dintre aglomerarile urbane modcrne, in timp ce in pe-
rioada Renasterii creatiile urbane sunt mult mai putin nurne-
roase. I n plus, urbanismul medieval si cel al Renasterii difera
in mod fundamental prin conceptiile pe care se bazeaza. In
Evul Mediu preocuparea majora este ce a a rezolvarii unor
probleme concrete, tara a se face apella conceptc sau metode,
ceea ce nu exclude de altfel admirabile reusite estetice. Din
contra, In Renastere, dad urbanismul nu ignora chcstiunile
de ordin practic, ei este mai ales in cautarea unui model deeras ideal; sub influenta Italiei, urbanismul incearca s adefineasca canoanele unei estetici urbane cu valoare uni-
versala.
I.Urbanismul medieval
1. Orasele in timpul Evului Mediu timpuriu. Inca din
timpul Imperiului tarziu, asistam la 0 eclipsa a vietii urbane,
consecinta a anarhiei politice si crizei economice din seco-
32
luI alIll-lea, la care se adauga primele invazii barbare. Inse-
curitatea iideterrnina pe citadini sa se retraga in spatele pla-
toselor stramte ale un or ziduri ridicate in graba, ceea ce
provoaca 0 brusca contractie a teritoriului urban. Situatia
este perfect ilustrata la Autun, a c ar ui s up ra fa ta scade de la
200 la 10 ha. Oraseni imai bogati vor parasi aceste fortarete
strarnte pentru a se instala pe marile domenii rurale. Aristo-
cratia adopts astfel un mod de viata rural, care va fi acela al
Evului Medin, in timp ce In orasele ce se restrang activi-
tatea econornica si sociala este in plin regres,
In perioada marilor invazii, Biserica este cca care salveazii
orasul. Fiecare oras roman era in fapt sediul unei episcopii.
Episcopul se transfonna adeseori In aparatorul orasului in
fata barbarilor si prezenta sa constants a fost elementul deci-
siv care a impiedicat disparitia si decaderea totala a nume-
roase erase. In epoca merovingiana, orasul subzista mai ale~
datorita functiunii sale religioase: resedinta a eplscopulm
si a personallilui ecleziastic care 11 inconjoara, el ramane
locul de desfasurare a unei vieti artizanale si cornerciale.
Mai mult, cele mai violente dezordini odata depasite, cartiere
de locuit se formeaza incetul cu incetul in jurul manasti-
rilor fondate pe mormantul vreunui personaj sfant situat in
a fa ra z id u ri lo r . Populatia a ce sto r o ra se ramane foarte redusa:
Reims, unul dintrc celemaiimportanteora~e.nlldcpa~e$te
5 sau 6 000 de locuitori. Totusi, in perioada marilor regate
merovingiene, in ansamblu, peisajul urban nu pare s a se f
schimbat deloc din timpul Irnperiului tarziu. Spre exemplu,
incintele $i pavajul strazilor sunt intretinute. Dar situatia se
va degrada din ce in ce mai mult: incepand ell secolul al
VIII-lea, strazile devin un fel de smarcuri,
33
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 17/80
In mod curios, suveranii carolingieni s-au dezinteresat
de fortificatii: uneori chiar, ei i-au autorizat pe citadini sa
transforme fortificatiile in cariere de piatra. Dar, 0 data eu
invaziile din a doua jumatate a secolului al IX-lea si din se-
colul al X-lea (normanzi, unguri, sarazini), incintele au tre-
buit reparate sau reconstruite in mare graba, In aceasta
perioada, orasele sunt inainte de toate fortarete unde se refu-
giaza, la orice alerts, populatia din imprejurimi. Cu toata
aceasta insecuritate, perioada care incepe in anii 750 si se
incheie in anul 1000 nu corespunde unei decaderi urbanegeneralizate. Desigur, orasele din sud-estul Galiei sufera crunt
in unna incursiunilor nonnande si musulmane. Dar, intre
Loara ~iRin, asistam la un progres urban constant, desi limi-
tat: fie c a este yorba de dezvoltarea, in secolul al X-lea, a unor
vechi orase precumArras sau Metz, fie ca ne referirn la noile
aglomerari nascute din cornertul fluvial, preeum porturile
de la Saint-Orner ~iGand, care s-au fo rmat insecolul al IX-lea
pe langa manastiri, In plus, in Italia bizantina se gasesc orase
foarte active, ca Napoli, Salerno si mai ales Venetia, care
se naste putin inainte de 800 si devine curand 0 putere mari-
tima, a carei prosperitate se datoreaza comertului cu sclavi
in directia Orientului musulman,
2. Explozia urbana medlevala. Ea incepe in secolul al
XI-lea ~isc continua pana la sfarsitul Evului Mcdiu.
A) Factorii dezvoltdrii urbane. Acesta rezulta in princi-
pal dintr-o foarte mare cresterc demografica, devenita posibi-
Iii datorita incetarii invaziilor, ameliorarii conditiilor de
securitate, precum si perfectionarii tehnicilor agricole. Asis-
tam la 0 expansiune econornica a Occidentului medieval,
34
marcata de reactivarca productiei si a cornertului, acesta din
urrna jucand lin rol important in procesul de urbanizare. In
fapt, cresterea populatiei urbane se datoreaza In principal
imigrarii taranilor din imprejurimile orasului, r a r a a COl1-
testa prin aceasta rolul unor indivizi veniti adesea de foarte
departe, veritabili aventurieri ai cornertului. in sfarsit, trebuiesemnalat faptul c a fenomenul urban a fost stimulat prin arne-
liorarea statutului juridic al lccuitori lor, care au obtin ut de la
seniorul lor e el p utin unele libertati (statutul de om liber,
privilegiijudiciare, militare, fiscale) si in unele cazuri chiar
o autonomie cornpleta
B) Dezvoltarea oraselor existente. Este vorba in princi-
pal de vechile erase romane, 1 1 1 exteriorul carora s-au format,
inca din epoca franca, burguri abatiale uneori fortificate (bur-
gul Saint-Hilaire de la Poitiers), Incepand cu secolul al XI-lea,
acest proces se va amplifica in mod considerabil. 0popuJa-
tie noua se stabileste langa sanctuarele periferice. Cartiere
de artizani si de comercianti iau nastere si burgurile monasti-
ce se dezvolta, uneori chiar depasind orasul, ea la Limoges
~iArras.
In alre cazuri, aglomerarea negustoreasca nu se formeaza
in jurul unei manastiri suburbane, ci chiar 1apoarta orasului,
de-a lungul unui drum (Troyes, Dijon), pe malul unui rau
(Bordeaux, Rouen, Orleans) sau pe malul opus debuseului
unui pod (Paris, Lyon, Verdun).
Aproape pretutindeni s-a realizat un nou zid de aparare,
reunind intr-o singura incinta orasul vechi si cartierele noi
de la periferie.
C) Aparitia noilor orase. Acestea sunt extrem de nume-
roase 1 1 1 Europa incepand cu secolul al XI-lea, i ll mod spe-
35
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 18/80
cial in regiunile care, nefiind n ic io da ra o cu pa te de romaru,
ramasesera foarte putin urbanizate.
a) Orasele ndscute dintr-o truindstire sau un castel. Sunt
erase noi', formate pornind de la un element non-urban.
Manastiri izolate au jucat acelasi rol de nucleu al unei
viitoare asezari urbane ca si cele care se aflau In apropierea
unui oras Aceasta este originea unor erase ca Saint-Denis,
Luxeuil, Saint-Die, Cluny sau Moissac, Nasterea acestor
aglornerari rezulta In general dintr-o actiune spontana pe
care instantele rnonastice au Incurajat-o prin crearea de tar-
guri si prin acordarea de privilegii noilor locuitori. Forta de
atractie a manastirilor reaida In acelasi timp in earacterul
lor de loc fortificat, in importanta lor economica si in mari1e
grupuri de oameni care se adunau eu ocazia pelerinajelorsi a sarbatorilnr religioase,
Numeroase erase s-au nascut pe langa cate un castel, ceea
ce se explica prin faptul ca aeesta reprezinta 0protectie ~i
ca este eel mai adesea amplasat astfel incat sa poata supra-
veghea un punct de trccere, un pod, un vad, un drum sau
o intersectie de drumuri. Or acestea sunt conditii favorabile
unci dezvoltari comerciale, cu atat rnai mult eu cat seniorul
ofera astfellocuitorilor 0piata cornerciala Pe de alta parte,
castelul unde locuieste un senior putemic of era el insusi
posibilitati suficiente pentru a-i atrage pe artizani $i munci-
tori, pe negustori si, ca 0 consecinta, pe hangiii care ii vor
a da po sti A c es ta a fost procesu l de fo rm are al portus-ului care
urma S a devina orasu l B~ges.
* in franccza, In original, villes d 'accession (N.tr.)
36
b) Creatiile urbane. Ele sunt rezultatul actiunilor unor
regi, ale u no r s en io ri laici sau ecleziastiei $1 chiar, ca In Italia,
ale puterii municipale.
Numeroase creati i sunt legate de m arile o pe ra tiun i d e d e-
frisare care au atins punctul culrninant in secolul al XII-lea.
Cu scopul de a-i atrage pe cei dispusi sa defriseze, seniorii
l e conce s ioneaza importante loturi din tcrenul pe care II smulg
naturii, le ofera un statut personal avantajos si creeaza aglo-
rnerari pentru a-I primi, ficcare dintre ei b;neficiind de cate
o parcels pe care sa-si ridice propria casa, InFranta, In seco-
lui al XII-lea, se vorbeste despre erase noi ivilleneuves sail
sauvetesi atunei cand creatorul cste un senior din ierarhia
bisericeasca, In secolul urmator, tennenul de ba stid a se im -
pune in sud-vest.
C hia r d ac a cea mai mare parte a c re atiilo r m ed iev ale ra s-
punde rnai ales unor obiective econornice, considerentele
defensive sunt $ i de importante, asa cum demonstreaza, inca
de la jumatatea secolului al Xll-lea, fondarea orasului Mon-
tauban de catre contele de Toulouse, pe drumul venind din
Nord. In cea de a doua jurnatate a secolului al XIII-lea si
in secolulal XlV-Iea, creatia urbana in Franta rneridionala
corespunde intr-o mare masura unor preocupari politiee ~I
militate. Dupa cruciada albigenzilor, regalitatea care sta-
panea vechile teritorii ale contilor de Toulouse va duee 0 po-
l it ic a a c ti va de urbanizare: fo nd are a o ra su lu i A ig ue s-M o rre s
si a burgului de la Careassonne de catre Ludovie eel Stant,
crearea a n um ero asc ba stid e de catre Alphonse de Poitiers,
Rivalitatea franco-engleza va provoca in plus nasterea, la
g ra n it el e p r ov in c ie i Guyenne ~I ale posesiunilor regelui Fran-
tei, a unei serii de bastide, dintre care cea mai celebra este
Montpazier, creatie a lui Eduard I.
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 19/80
n urbanism cu caracter politic si militar se regaseste
iinaite t a n europene, mai ales InGermania, unde principa-lclc creatii urbane sunt realizatc de catre fcudalii putemici
care lupta adesea COntra imparatului . Unul dintre eei mai
eclebri Henne Leul, duce de Saxa si de Bavaria, fondeaza
in ecolul a1Xll-lca orasele Brunswick, Lubeck, Miinchen
~iSchwerin. incepand eu secolul al XIII-lea, Cavalerii Teu-
toni creeaza in Prusia un mare stat monastic, in care fondeaza
in ju r de a suta de o ra se a fl ate unele fata de altele l a d is ra n tede 30 pana la 40 km.
D) Populatia oraselor medievale. Este greu de apreciat
numarul locuitorilor oraselor inainte de seeolul al XIV-lea.
Orasele cele rnai populate se gaseau in Italia, eu exceptia
Parisului, care numara probabil 200 000 locuitori, desi anu-
miti autori nu Iiacorda mai mult dejumatate din acest numar,
Milano si Venetia par a fi atins 200 000 locuitori, in limp
ce Florenta, Genova, Napoli ~iPalermo aveau circa 100 000.
Celelalte erase italiene, chiar cele puternicc si active, nu de-
paseau cateva zeci de mii de sufletc, Situatia era acecasi in
re tul Occidentului. Gand si Bruges numarau injur de 50000
locuitori, Londra ~iK6Ln 40 O D D , Barcelona 35000, Nar-bonne iToulouse 30 000. Urmau apoi catcva ora e cu care
20 000 de Iocuitori, printre care se l1umiiriiArras, Strasbourg
Praga si Viena. I n general, a mare parte a oraselor medievalenu aveau dedit cateva mii de sufletc, altele chiar m ai p utin,
3. Morfologia urbana in Evul Mediu.
A) Planul oraselor medievale. Acesta manifesta in perioa-
da de inceput 0 totala ruptura fata de impartirea rornana in
38
cvartale rectangulare. in zone Iede periferie care se formeazain jurul oraselor-cetati, in orasele create spontan pe langa
a manastire sau un castel, dispunerea ~itraseul strazilor sunt
extrem de neregulate, atat sub influenta sitului, dit i din
cauza ca adeseori strazile au rczultat din tran fonnarea unor
mai veehi drumuri si poteci rurale. P a n a illsecolul alXll-lea,
nasterea si cresterea oraselor se face pc doua cai: dezvoltarea
linears de-a lungul unui drum sau unui rau si dezvoltarea
d ato ra ta a tra ctie i e xc rc ita te de un nucleu urban sau d e c atr e
un edificiu major (castel, manastire, biserica), care va fi pro-
gresiv inconjurat de constructiile noi. Atunci cand aceasta
formula de ampla arc a edificiilor orasului devine regula,
se ajunge la 0 aglomerare circulars, precum cea a ba~tidei
de Ia Bram unde biseriea este inconjurata de trei cercun con-
centrice de' case separate de strazi, ill timp ce alte strazi radi-
ale traverseaza orasul din centru spre periferie.
incepand cu mijlocul secolului a t XII-lea, 0 data cu fonda-
rea orasului Montauban, se observa 0 revenire Ia traseele
ortogonale. Fenomenul se afirma in secolul al XIIl-lea a dati
cu crcarea bastidelor, chiar daea nu toate au un traseu ortogo-
nal sistematic, precum Aigues-Mortes, Saintc-Foy-Ia-Grande
sa u Montpazicr. Utilizarea planurilor ortogonale e rega esteatat in Italia, cat iin Europa centrals. Ele caractenzeaza
sfarsitul Evului Mediu, chiar daca in acecasi perioada se
formeaza in continuare satc-strazi sau burguri grupate in
jurul bisericilor,
B) Principalele elemente urbane. - Fie c a e ste a uto n om ,
fie di face parte dintr-un ansamblu politic mai vast, orasul
medieval, rand pe rand agrcsor ;;i agresat, trebuie a fie inmasura sa-si asigure securitatca. El cste inconjurat de ziduri,
39
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 20/80
a a cum arata incintele conservate pana in zilelc noasrre:
Aigues-Mortes, Avignon Carcassonne, Guerande, Avila, Cit-
tadella Rothenberg, York. Acclasi impcrativ al securitatii c
regase te in ceea ce priveste alimentarca ell apa. Daca In
general orascle folosesc puturi, cisternc, izvoare inglobate
in incinta, ca si apele raului traversand ora ul, acest fapt nu
poate fi pus pe seama u nc i i nc ap a ci ta ti tehnice; apa adusa
de la 0 surss lndcpartata printr-un apeduct sau prin canale
ingropate poate fi usor oprita sa u otravita de catre inamic.
La aceasta trebuie adaugat ca, adeseori, orasul medieval nu
controleaza teritoriile agricolc inconjuratoare, inconvenient
care este torusi atenuat de practicarea agriculturii si a cresterii
animaJelor in cadrul urban. in interiorul ineintelor se afla
cotete de pasiiri gradini, vii, tercnuri arabile si veritabile turme
de animale, Existenta accstor spatii lib ere a constituit princi-
palul atu al orasclor acestei cpoci in materie de salubritate,
c ac i e le nu aveau canalizare ~iscurgerea apelor se :facea printr-o
rigola aflata in mijlocul strazii,
Strazile medicvale sunt extrem de variate. In general in-
tortocheatc si srrsmtc inorascle cele mai vcchi, ele sunt ade-
seori largi idrcpte in orasele noi. Strazilor pariziene. dintrc
care multe nu dcpasesc I au 2 In,Iise opun arterele bastide-
lor care ating p a n a La10m. Aceasta estc 0chestiune legata
de epoca de construire pentru ca, taiata in secolul al XII-Ica
la Paris, strada Neuve otre-Darnc avea 7 m largimc, Totusi,
chiar in noile erase, strazilc nu sunt intotdcauna dreptc, f e
ca se adapteaza terenului, transformandu-se uneori chiar in
scari, fie ca schirnbari de directie voite raspund unor nevoi
militate. De la sfarsitul secolului al XII-lea regalitarea se
ocupa de pavarea strazilor Parisului. Filip-August ordona
40
dalarca principalelor artcre, pavarea altor trazi fiind pu a
in sarcina rivcranilor, Privmd lucrurile la modul general
poate afirma ca, incepand cu sccolul al Xlv-lca, majoritatea
man lor erase a eau traz] pavate. Cat de pre case, ace lea
au adeseori etajele iesitc in console deasupra strazii, in plus,
mai ales ca elc amplasate in jurul pietclor au in mod frecvenl
la parter arcade sau portico.
Cum biscrica este adeseori inconjurata sau flancata de un
cirnitir, In aceasta zona se
a n arareori 0 p ia ta . P ia ta princi-
pala este cea destinata negotului, uneori 0 sirnpla largire a
unei strazi, alteori un mare patiu de forma regulate. mai al
in orasele noi. In aceasta piata. adesca bordata de case cu
arcade sau cu portice, se ridica haJa. .Invcntie geniala, dife-
rita de portic sau de ba zilic a, In care au l ac t ranzacti il e iar e
pcrmite controlul autoritatilor'". Hala poate de asemenea
sa adapostca ca intrunirilc conduccri iorasului, a a cum e
lntampHi la Y prc s. In cele mai m ulte cazuri, primaria cste
situata in piata cornerciala, dad nu curnva, ca Ia Siena, tar-
gul se tine in Piazza della Signoria, in r a ta Pa la tu lu i Comunal.
i n Evul Mediu, accesul in piata nu se face prin mijlocul [ron-
rurilor care contureaza piata: strazile dcbu eaza in celturiifluxul circulatiei ramanc tangent latunlor pietei. Astfel,
in noile erase el l plan ortogonal, piata ocupa ade ori unul
dintre patrulatercle tramci strada Ie in tabla de sah,
in fine, orasul medievalnu este W1 s p at iu n edi fe re n ti at .
El are cartiere bine determinate. Fenomenul este foarte vizi-
bil in ceca cc privcste mcscriile, gruparilc spontane existcnte
dublandu-se cateodata prin decizia autoritatilor orasului de
6. H. LEFEBVRE, La productton tie l'espace, Pan. 1974. p. 306
41
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 21/80
a amplasa in acelasi loc rneseriile poluante sau zgomotoase,
cum ar fi cele de rnacelar sau de lucrator in meta le.
4. Interventilie autoritatii publice in materie de urba-
nism. Acestea sunt deosebit de importante in cadrul creatiei
urbane. Fondatorul determina planul sau ] 'i desernneaza pe
cei care sunt insarcinati sa-l traseze, el fixeaza uneori lar-
gimea s tr az il or s i mo d al it at il e de stabilire a limitelor loturilor,
ordona marc area parcelelor, furnizeaza adeseori materialele
pentru constructia caselor, mai ales a lernnului ce poate fi
taiat din padurile invecinate. In schimb, iiobliga pe cei care
au prirnit un amplasament sa construiasca intr-o perioada
de timp relativ scurta
In plus, in orasele medievale, trebuie obtinuta de la auto-
ritatea titulara a senioriei funciare permisiunea de a construi
sa u de a reconstrui, La Paris, incepand din secolul al XIII-lea,
acordul functionarului regal insarcinat el l in tre t inerea drumu-
rilor este necesar nu numai pentru a construi 0 casa, Tot el
trebuie sa autorizeze si construirea oricarui element de arhi-
tectura care iese din frontul fatadelor afectand domeniul pu-
blic a) strazii, cum ar fi banci, etalaje, trepte sau copertine
deasupra intrarilor. in plus, a c el as i f un c ti on ar stabileste alinia-
mentul cladirilor noi. In aceeasi epoca, pentru a construi la
Arras trebuie obtinuta pennisiunea abatelui de Saint Vaast,
jar la Lyon pe cea a arhiepiscopului si a canonicilor. Dar, ade-
seori, In orasele de provineie acest sistem de autorizatie preala-
bila functioneaza mai curand in sens fiscal decal urbanistic,
eliberarea unei aprobari de constructie fiind conditionata de
perceperea unei taxe. Totusi 0evolutie va interveni in rnasura
in care unele orasc au obtinut dreptul de control asupra
42
retelei stradale, drept detinut adesea in trecut de instantele
senioriale; acestea vor incerca sa controleze utilizarca solu-
lui urban si sa-i impiedice pe riverani sa incalce spatiul stra-
zii prin amplasarea inadecvata a constructiilor sau prin
construirea de volume iesite din aliniament. Aceeasi preo-
cupare pentru protectia caii pub lice se regaseste in eadrul
reglementarilor de urbanism care se dezvolta incepand ell
secolul al XIV-lea, in principal in ltalia, in erase ca Florenta,
Siena sau Pisa, dar si in Franta, indeosebi la Paris".
Eficacitatea acestor eforturi va ramane totusi limitata Alatin privinta aliniamentelor, a consolelor peste strada, cat si
in incercarea de a impiedica bloearea strazilor prin plasarea
eelor mai diverse obiecte, sau a rn en tin erii c ura te nie i, in toate
aceste domenii autoritatea publica se loveste de 0 realitate
fundamentals. Strada medievala constituie un fel de anexa
a caselor care 0 bordeaza: rnai mult dedit 0 cale de comu-
nicare, aceasta este un spatiu in care se traieste.
Trebuie notat ca 0 anumita preocupare de estetica a
oraselor ia nastere incepand cu seeolul al XIV-lea. Acest
lucru cste foarte vizibil in Italia: sprc exernplu, la Siena ca
si la Florenta, se impun anumite materia le p en tru fa ta de ,
Chiar si 1 1 1 Franta, intr-un oras ca Saint-Flour, consulatull~i afirma responsabilitatea fata de estetica urbana (aspec-
tus publicus)_
In fine, trebuic sernnalat ca in Evul Mediu exists u n sis-
tem de cxproprieri pentru cauze de utilitatc publica, care
este utiliza t m ai ales in vedcrea crearii sau ame lio ra rii fo r-
tificatiilor, Daca nu exista 0 procedura unitara, eel putin
7_Ordonantclc regale dill 15 ianuaric 1350 ~i 1 martic 1388, ISAMBERT,
Recueil general des anciennes Ioisfruncaises..., Paris, 1833.
43
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 22/80
suma despagubirilor este In mod obisnuit fixata de catre un
juriu alexproprierilor".
II. Renasterea: geneza urbanismului clasic
1. Ruptura f a t a . de urbanismul medieval.
A) Teoreticienii secolului al XV-lea. Cel m ai important
este desigur Alberti, care, hranit eu scrierile lui Vitruviu si
cultura ant ica, este primul care reia, ea arhitec t si urbanist,
problema platoniciana a cetatii ideale. Este cert ca acest um a-rust florentin ramane atasat multor idei medievale, precum
cea a strictei localizari a mestesugurilor urbane. El se declara
de altfel partizan convins al strazii sinuoase, careia ii lauda
fannecul. Dar tot el afirma in acelasi timp necesitatea de a
face 0exceptie pentru strazile rnai importante si in mod spe-
cial pentru artera principals, care va trebui sa fie aliniata
si sa fie bordata de portice ell un desen uniform. Celalalt
aspect novator al lui Alberti rezida in preocuparea sa pen-
tru estetica urbana Notiunii de comoditas; draga medic-
valilor, el ii adauga exigentcle tennenului voluptas: orasul
nu trebuie sa fie numai comod, ci si frumos. In tratatul sa u
de urbanism (De re aedificatonay; ca s i in creatiile sale arhitec-
turale, el concrenzeaza aspiratiile epocii sale catre 0 estetica
urbana care sa se intoarca la formulele Antichitatii. Inde-
osebi, Cll Alberti, apare pentru prima data .Jdeea ca struc-
tura unei cladiri sau Ul1Ul oras poate depinde de un ansamblu
de consideratii rationale, avandu-si propria logica"?
8.A sc vcdca mai ales: A. RIGAUDIERE, Sa;" I-F/(J II I~ v il le d 'Auvergnc au
bas Moven Age, P ar is , 1 98 2; J.- i'. LEG UAY , La ville de Reunes mr xv'· siecle atravers les comptes dey nuseurs, Paris. 1968.
9. F. CHOAY, La regle et le modele, p. 14.
44
S l ei florentin, Fil.arete este inventatorul acelor trasee
urbane in forma de stea care i-au fascinat pe oamenu Re-
nasterii. Autor al unui Tratat de arhilec~urii redactat in vre-
mea cand era in serviciul condotierului Francesco Sforza,
duce de Milano, el este primul care a eonceput un p~an radi-
al-concentric pentru orasul ideal pe care 11propune ~lpe care
ilnumeste Sforzinda Desenul sau are forma de st~a ell opt
colturi, deci de poligon cu ~aisprezeeela~un, eu ~a_lsprezece
strazi radiale care converg catre 0 plata centra~a unde se
ridica palatul suveranului. La acestea se adauga piete secun~dare si 0 mare artcra inelara. Schema perfect geometnca
exprima 0 cautare estetica semnificativa pentru 0~ouil. stare
de spirit: traseul unui plan frumos va fi de a~um_ll1~olo un
scop in sine. Aceasta structura urbana centrall.zata ~l sa~a.n-
ta reflecta in acelasi timp autoritarismul, dar ~l preocup.anle
intelectuale ale printului italian din Rena~ter~, 0111 umver-
sal, a mb itio s si cultivat, pentru care F rancesc~Sforza oesteunul
dintre cele mai bune exernple. Orasul care IIpoarta nurnele
este conceput pentru el. . ~_Ideea lui Filarete va fi reluata ~l adaptata de catre Fran-
cesco di Giorgio Martini , artist ~I inginer original" din Sle~a.
Desizur in Tratatul de arhitecturd civild si militard, ~Iadmiteca p~n~l unui eras trebuie sa fie alcatuit in functic ~e SI.t:
adaptare la teren pe 0 celina, in sah pentru oo_or~~ de campie
arnplasat pe malurile unui rau. Dar ?r~$u! sau lde~l este un
octogon regulat, avand in centru 0 piata octogonala din car~
pleaca opt strazi radiale taiate de cai inelarc concenmce fata
de traseul octogonal.
B) Aportul inginerilor miliiari. De.zvoltarea. artileri.ei ~
avut un mare impact asupra urbanismului Cele mal bune slum
45
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 23/80
____
urbane sunt de acum inain te camp iile, uneo ri m lastin ile .
Z id urile d e aparare devin joase si sol ide, intarite eu num e-
roase bastioane ln gin erii m ilita ri au c on ce put eu p rec ad ere
trasee urbane p erm itand ap ara to rilor ea, asezati in p iata cell-
trala, sa peats acoperi cu fo cul tunurilo r to ate strazile prin-
cipale. Este 0 id ee pe eare 0 regasim In toa te tratatcle de
arhitec tura m ilitara ale seco lului al X VI-lea, atat in Italia
(Maggi), c a t $ i in Germania (S pec kle) sau 1 1 1 Franta (Perret,
Errard): fi e ca arc fo rm a unui patrat sau a unui po ligon eu
sase, sap te, op t Iaruri sau m ai m ulte, o rasul fortificat ideal
are c aele men t c on stan t 0mare piata d in c are strazile princi-
p ale p le ac a s pre p erife rie . S tra te gia in sp ira in gin erilo r s olutii
urbane comparabile eu cele ale lui Filarete si Martini,
C) Arhitectii italieni din secolul at XVI-lea. La inceputul
seco lului, e levii lui Bram ante, m ai ales Fra G iocondo si Ce-
sariano , incearca sa gaseasca In sc rierile lui V itruviu argu-
m ente ale superioritatii t ra s eu lu i r ad ia l- concen tr ic . Crezand
ca in ceca ce face urmareste sp iritul lui V itruviu, Fra G io -
condo elabo reaza un p ro tec t de o ras ideal c ircular, ell doua
inc in te, cu strazi rad iale, avand In centru 0p ia ta in m ijlo cu l
careia este amp lasat un m are m onum ent ro tund . Cu toata
analogia planului, punctul de vedere nu este acelasi cu eel
al inginerilo r m ilitari. A iei este verba d e p unerea In valo are
estetica a m onum entului central, asup ra caruia se vo r p utca
in d ~ep ta, co nvergente, to a t e p ri v i riIe o ra su l ui In
In a doua jum atate a seco lului, a rhitec tii Vasari si Sca-
mOZZl se straduiesc sa com bine aeest p rinc ip iu al centra-
i0 .0 asc mc nc a o rganizarc a p lanu lui, d raga lu i B rarnan tc , SC rcg"sc~tc iii in
iabloul Logodna Fecioarci p ic ta t de RAFAEL (Pinaco tcca d i Brc ra , M ilano).
A cc as ta id ee a u nu i tc rn plu c ir cu la r in c crurul o ra su lui id ea l c ste d e a sc mc nc a p rc zc n-
Iii la sc riito rul uto p ist CAM PAN ELLA, in luc rarca sa La citta del Sole (1620) .
46
Iitatii eu rein toarcerea la traseele o rtogonaie O rasul ideal
1 : ; ; 1 pastreaza co nturul p oligo nal, d ar In in terio r nurnero ase
strazi se taie in unghi d rcp t, iar piata centrals are fo rm a unui
pa trat sau a unui drep runghi,
D) Celelalte influente: teatrul, grddinile, pddurile. 0 data
cu Renasterea, teatrul paraseste orasul real pentru a se ada-
posti In sali inchise unde un deco r de panza p ic ta ta trebuie
s a d ea iluzia o rasului. A ceste d cco ruri vo r juca un ro l im po r-
tan t In v ulgarizarea tem ei p ersp ec tiv ei strazii eu un m on um en tin ax, adesea un arc de trium f, asa cum 0 d ern on stre az a m o -
d e le le s c en ic e prezentate de catre Serlio 10 al sau T ra ta t d e a rh i-
tecturd, precum ~iT ea tru l O li.m p ic a llu i P alla dia d in V ie en za .
In m atcrie de grad ini, R enasterea aduce de asem enea no i
concep tii ca re vo r avea repercusiuni si asupra o rasului, I nopozitie eu grad ina m ed icvala, adeseo ri inchisa, cornpusa
d in juxtap un erea un or p atrate in dep en den te, Italia se co lului
a J XV I -l ea va crea, indeosebi la Vil la d 'E s te ~iI a Be lvede re ,
grad ina o rdonata de-a lungul unei m arl axe care dom ina
intreaga cornpozitie geometrica.
Cat d es pr e p ad uri, 10 t impul domniei lu i Fra nc is c I s e inc ep e
am en ajarea p ad uri l or in v ed er ea v an ato rii, d ev en ita 0pl a cere
mondena la care partic ipa chiar si doam nelc de la curte. Ve-chiului sistern d e p otec i. p aralc le i se ad auga 0 in trc ga re te a
d e stele d in c are p orn esc num ero ase alei rad iale : ac este p unc te
centrale constituie lo curile de regruparc si de observare a
animalului urmarit. Stelele padurilor dc vanatoare vo r fi
transp use In 013$ si vor d eveni m od elul in tersec tiei urbane.
2. Formarea marilor teme ale urbanismului clasic,
A) Planificarea urband. Ideea u ne i c o nc ep tii in te le ctu ale
re fe rito ar e la to ta lita te a s pa ti u lu i u rb an , e la bo ra ta in R e na ste re
47
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 24/80
~ ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~
prin intermediul proiectelor referitoare la orasul ideal, nu
ramane decat sa fie aplicata in realitate,
Totusi, in practica, folosirea planificarii urbane se limi-
teaza, in secolul al XVI-lea, la crearea de erase noi de di-
mensiuni relativ reduse De-abiain sccolul al XVIII-lea acest
sistem va fi pus in slujba unei remodelari a oraselor existente,
B) Traseul urban. In Evul Mediu, regularitatea sa nu era
decat rezultatul unei lotizari metodice; ea devine inRenastere
una dintre conditiile frumusetii orasului, Incepand cu seco-lui al XV-lea, se afirma gustul pentru figurile geometrice
savante, pentru frumoasele epure cornplexe ale pohgoanelor
regulate, acestea din urma devenind, ele insele, obiect al
satisfactiei estetice.
In Iipsa posibilitatii de a realiza aceste erase ideale, prac-
tica urbana va retine totusi cateva principii: trascul rcctiliniu
al strazilor, cautarea unei axe permitand simetria in com-
pozitia urbana, convergenta strazilor catre un edificiu sau
o piata, crearea unei legaturi organice intre diversele parti
ale orasului.
C) Perspective monumentald. Ea se realizeaza recurgan-
du-se la un monument piasa! in caparul unui strazi, utilizat
ca punct final si punct de sprijin al privirii Estc ceea ce
G. Bardet numeste "domnia monumentului tinta" II.
Exista deja 0 relatie de conditionare intre acesre doua
clemente: strada dreapta ~I edificiul terminal. Acesta din
urma va putea fi 0 poarta, preeum Porta Pia a lui Miche-
langelo la Roma, 0biserica sau un element mai sirnplu, cum
II. G. BARDET, Naissunce et nreconnaisance de I 'urbanisme: Paris. Paris.
1951. p. 31.
48
sunt obeliscurile pe care Fontana Ie plaseaza la capetele unor
strazi Iungi, care leaga intre ele bazilicile rornane.
D) Noua conceptie a pietei. Accesul in piata medicvala
se facca in general prin colturi, in prelungirca Iaturilor; cen-
trul pietei nu putea fi perceput din strazile ce conduccau
spre aceasta, Din contra, idealul Renasterii va consta in posi-
bilitatea de a vedea, de pe oricare din strazile care ajung in
piata, monumentul care ocupa centrul acesteia. Accasta exi-
genta este perfect indeplinita prin sistemul pietei circularedin care pleaca strazi radiale; ea se adapteaza totodata pietei
patrate, cu conditia ca patrunderea strazilor in piala sa se
faca prin mijlocul laturilor acesteia, pe liniile mediane.
Cateodata sunt prevazute, in colturi, strazi trasate pe lini-
jIe bisectoarelor.
E) Rolul fatadei. 0 data cu palatul Renasterii italiene
apare fatada monumentala clasica, strapunsa de ferestre ,,inter-
dependente unele fata. de altele si urmand toatc un acelasi
ritrn" I2.
F) Arhitectura ellprogram. Se numeste program mode1ul
arhitectural obligatoriu care trebuie s a fie respectat de catretoate constructiile unei strazi, ale unei piete, chiar ale intre-
gului oras,
Notiunea de program se naste In 1492, atunci cand ducele
de Milano, Ludovic Maund, ordona locuitorilor micului oras
lombard Vigevano sa demolezc cascle din vcchca piata co-
merciala din apropierea palatului sau, pentru a reconstrui
fatadele intr-o arhitectura unitara, Daca se poatc spune ca
12. s . GIED!ON, Espace, temps, architecture, Bruxcllcs, )968, p. 55
49
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 25/80
programul arhitectural a fost inventat de fiul unui condoticr,
aceasta constatare nu explica intru totul ceea ce se intam-
pia la Vigevano Exists in istorie puteri mult rnai autoritarc
care nu au incercat ceva asemanator Ceea ce intereseaza
aici este conceptia estetica stand la baza deciziilor puterii,
Or, aceasta conduce la unitate arhitecturala, acea unitate pe
care omul bogat si cultivat al Renasterii 0 doreste pentru
resedinta sa. Fiecare palat, cu propria sa coerenta arhitec-
turala, este expresia puternicei in div id ua lita ti a proprietarului
sau. Unitatea de stil constituie deci imaginea arhitecturala
a individualismului Renasterii, Dar in burgul Vigevano, indi-
vidul Ludovic Maurul este in acelasi timp si principele, unul
dintre cei mai puternici ai Italiei; el i~i va pune puterea in
serviciul propriului sau individualism estetic, impunand in
vecinatatea propriului palat a unitate arhitecturala pe gus-
tul sau.
3. "Utopia" lui Thomas Morus. Aceasta opera a seco-
Iului al XVI-lea se caracterizeaza printr-o foarte precisa
"modelare spatiala" a unei dorite realitati viitoare. Intr-ade-
var, Utopia "propune un model de organizare a spatiului care
poate fi realizat si... poseda capacitatea de a transforrna Jumea
naturals prin instaurarea unor spatii de factura inedita"!'.Trebuie neaparat insistat asupra faptului ca ganditorii utopisti
standardizeaza cadrul construit urban si rural. Cele 54 de
orase ale acestora sunt edificate urmand acelasi plan ~iofera
aceeasi imagine. Pe terenurile din afara oraselor sunt
presarate case identice. Atunci cand sunt diferite, aceasta
se datoreaza doar varietatii re1iefului sau naturii solului.
Astfel ni se infatiseaza cadrul de viata al acestui popor vir-
13. r.CHOAY, La regle et le modele, p. 163 s i u rr n.
50
tuos Se poate vorbi aici de 0 organizare a spatiului cu val-
oare universals, a carei reproducere este de dorit in ariee
loc si oricc epoca. Morus atribuie mode1ului spatial calitati
terapeutice, asigurand trecerea societatilor existente, prea
eorupte, catre societati virtuoase.
4. Principalele realizari urbanistice.
A) Creatia urbana. Aceasta este mai putin activa deeat in
Evul Mediu, actiunilc de defrisare a solului european putandfi socotite ca incheiate. Un oarecare numar de orase sunt
totusi fondate In secolul al XVI-lea, din ratiuni militare, eco-
nomice sau religioase.
Trebuie notat cii majoritatea aeestor realizari ramane
foarte indepartata de proiectele oraselor ideale. Foarte ade-
sea se face apella f orm ul a m e di ev ala a t ra s ee lo r r e ct an gul ar e
$i a tramei stradale in tabla de sah.
a) Orasele-fortdrete. Cum orasul Vitry-en-Perthois din
provincia Champagne fusese ars de catre imperiali, Fran-
eisc I a decis in 1545 reconstruirea lui la oarecare distants
de vechiul amplasament, dupa planurile inginerului Marini:
astfel a luat nastere Vitry-le-Francois. Orasul are traseelestradale in tabla de sah, ceea ee nu constituie 0 caracteris-
tica originals. Veritabila noutate consta in faptul ca planul
este ordonat de cafre douii rnari axe perpendiculare, care se
intersecteaza in centrul unei vaste piete patrate, cu colturile
inchise. Este pentru prima data ca aceasta schema earaete-
ristica pentru urbanismul clasic este realizata in Franta.
I n acelasi an, Francisc I fondeaza mieul oras tntar'it de
laVillefranche-sur-Meuse, dupa planurile inginerului Maggi.
Planul este un patrat, avand in centru 0 piata si ea patrata,
51
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 26/80
de unde pomesc opt strazi trasate dupa directiile medianelor
si diagonalelor, Aprcape in acelasi moment, Carol Quintul
decide crearea, de cealalta parte a frontierei, a unui oras forti-
ficat construit dupa acelasi plan: aeesta va fi Mariembourg,
Apoi, cum aceasta fortareata a fost cucerita de catre francezi,
Filip al Il-lea fondeaza Philippeville, oras pe plan pentago-
nal, eu zece strazi radiale plecand din piata centrals. Aproape
acelasi traseu se regaseste la Rocroi, fortareata creata 10
aceeasi epoca de catre francezi.
In a doua jumatate a secolului al XVI-lea, 0 importantaoperatic de urbanism militar este realizata in insula Malta,
pe atunei gray amenintata de turci, Marele maestru Jean
Parisot din La Valletta decide construirea unui nou oras puter-
nic fortificat si obtine pentru realizarea lui un ajutor finan-
ciar important de la intreaga crestinatate, Daca planul orasului
La Valletta nu este alteeva dedit un simplu plan in tabla de
sah, el are eel putin 0 axa, 0 spina dorsala: la strada Reale.
In aceeasi epoca, dueele Carol al III-lea de Lorena ere-
eaza, alaturi de vechiul oras medieval Nancy, un oras nou din
care vrea sa faca un putemic loc intarit, foarte necesar Lorenei,
care se gaseste prinsa intre Franta ~i Imperiu, Si aici, planul
ramane la formula traseului stradal ortogonal, in tabla de sah,In ultimii ani ai secolului al XVI-lea se intalnesc in fine
erase conforme traseelor ideale ale arhitectilor ~i ingineri-
lor. Celmai celebru este orasul Palma Nuova, construit de
catre Venetia pentru protejarea teritoriului sau contra arne-
nintarilor turccsti ~i austriece, Planul orasului este 0 frumoa-
s a epura perfect regulata, desenata de Scamozzi: un poligon
cu noua laturi, avand in centru 0piata hexagonala, din care
pleaca sase strazi principale; douasprezece strazi secundare
se opresc inainte de a ajunge in piata, iar drumurile inelare
52
au forma unor poligoane regulate eu noua laturi. Realizarea
acestui oras a suscitat 0 vie admiratie si a inspirat planul
fortaretei Coeworden, fondata de olandezii care tocmai se
separasera de Tanle de Jos catolice.
b) Porturile comerciale. - Este vorba indeosebi de por-
turile Le Havre si Livorno. Le Havre s-a nascut din crearea
unui bazin portuar" Ia varsarea Senei, actiune intreprinsa
la cererea locuitorilor din Rouen. Franeisc Iautoriza in
acelasi timp formarea unui eras, dar de-abia douazeci de
ani mai tarziu, in 1541, regele a impus locuitorilor, eu oare-
care intarziere, un plan care nu era alteeva dedit un sim-
plu plan ortogonal, eu trama stradala in tabla de sah,IngineruJ Bellarmato a fost insarcinat sa stabileasca alini-
amentele, ca ~i sa-i oblige pe constructori sa respecte 0
anume unitate arhitecturala. Bellarmato s-a ocupat de aseme-
nea de problemele legate de evacuarea apei si reziduurilor.
Neputand sa realizeze, asa cum si-ar fi dorit, canale boltite
subterane, el a reluat sistemul medieval al strazii-canal din
interiorul insulei de locuinte, trecand printre zidurile gra-
dinilor!", Totusi 0 inovatie a fost introdusa: constructorii
easelor erau obligati s a le racordeze la aceasta scurgere prin
canale subterane.Cal despre orasul Livorno, acesta a fost fondat in jur de
1575 de catre Francesco I de Medici, duce al Toscanei, dupa
un plan rectangular desenat de inginerul si arhitectul
Buontalenti. Cu ajutoru I lui Ferdinand I, Ia sfarsitul secolului
al Xvl-Iea, orasul va fi impodobit cu 0 piata cu program,
piata armelor, ca si eu 0 statuie a marelui duce situate in
• In franccza, havre = port (N_tr.),
14_Acclasi sistcrn era folosit la Montpazicr.
53
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 27/80
zona portului. Penrru a-i atragc pe locuitori inportul liber
de la Livomo, Ferdinand a chcmat aici negus tori si refu-
giati din toate t ar ile s i de toate rcligiile. Cei ma i a tr as i de acest
lac au fast evreii din Spania, care s-au stabilit aici In nurnar
mare.
c) Creatiile urbane rezultate din ratiuni de ordin reli-
gios. Anumiti principi germani protestanti vor fonda erase
pentru a-i primi pe coreligionarii lor, refugiati din tarile
vecine in urma persecutiilor si tulburarilor religioase, Astfelvor lua nastere Phalsbourg, Lixheim si mai ales Freuden-
tadt, creatie a marelui duce Frederic I de Wurtternberg, catre
sfarsitul secolului al XVl-lea, Acesta este un oras construit
dupa un plan mai putin obisnuit, care sugereaza suprapu-
nerea unci serii de patrate, avand in acelasi timp cele patru
strazi principale situate dupa traseul medianelor.
B) Evolutia oraselor existente.
a) Roma. La inceputul secolului at XV-lea, aceasta ase-
zare nu mai are nici rnacar aparenta unui oras, Cea mai mare
parte a populatiei de 30 000 de locuitori este concentrata
aproapc de Tibru, pc amplasamentul Campului lui Marte.
Restul ora ului antic, mai ales zona colinelor, s-a inters la viata
rurala.Papii Renasterii si-au propus a faca din Rorna un oras
demn de rolul sau de capitals spirituala a Europci, Ei au
inceput prin a-si construi uncltele necesare realizarii unci
polirici urbane. lncepand eu 1452, papalitatea lsi rezerva
nominalizarea ofiterilor insarcinati cu reteaua stradala (ma-
gistri variumi, care pana atunci depindeau de puterca muni-
cipala. i n paralel, papii elaboreaza 0 importanta legisiatie
de urbanism, care se bazeaza in mod special pe afirrnarea
54
dreptului de expropriere inschimbul unei d pagubiri corecte
si convcnabile, pe recuperarea de la proprietarii ri crani a
veniturilor suplimcntare pc care le realizcaza ca urmare a
faI?tuiu,i c a benefi c iaza de lucrarile publice p e o b li ga re a pro-
prietarilor unui teren sau a unei construc tii in stare proasta
sa yanda aricui ar dari sa realizeze pc accl loc un cdif ic iu
frumos,
Dar, pentru a reda viata unci Rome care pluteste in ves-
rnantul prea larg al ineintei lui Aurelian. trebuia s a fie adusaapa pe colinele spre care apeductele romane 0 conduceau
odinioara. Este lucrul de care s-a ocupat rnai intai icolae
al. V-lea la mijlocul secolului al XV-lea si, ell prccadere,
Sixtus al V-lea la sfarsitul sccolului al XVI-lea si Paul al
V-lea la inceputul secolului urmator,
Papalitatea i~iindreapra eforturilc asupra strazilor. I norasul vechi se incepe largirea ~ireetificarea veehilor dru-
m?ri I?e~tru a Ie transforma in m a n strazi drepte, preeum
Via Giulia. Se traseaza, mai ales sub Sixtus al V-lea 0 retea
de strazi largi si rectilinii care traverseaza zonele inc'a rurale
ale incintei, acolo unde apa va permite crearea de noi cartiere.
Aeestc mari axe de cornunicare, create sub conducerea lui
Fontana, au ca functiune esentiala refacerea legaturilor dintreprincipalele sanctuare romane. Practicilc religioase ale Con-
trarefonnei impun intr-adevar pelerinilor veritabile circuite
~ Roma: Sfanrul Filippo Neri predics vizitarea intr-o singura
zi a $8Pt~ b~l~ici majore. ,.Marile biserici ale orasului, gratie
traseului lui Sixtu al V-lea ... , i~i trimit una alteia credincio-
~!i..biserica trebuie s a fie vazuta de foarte departe ... Iinia dreap-ta care duce la sanctuar scurteaza lungul drum al pelerinului.?"
. 15, G . LABROT, .Aspeets de l 'urbanisme remain", in L 'urbanisme d e P a ri s <:/
I Europe (JfiOO..l680), prczcnlat de P. FRANCASTEL. Paru 1969.
55
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 28/80
b) Celelalte orase ale Italiei. Principalele realizari de
urbanism sunt legate de crearea u no r p ie te concepute ca vaste
curti ale unor palate, cu arcade la parter. In lipsa unei arhi-
tecturi unitare, ca la Vigevano, se cauta sa se obtina macar
impresia de unitate pe care 0 ofera Piazza Santissirna An-
nunziata la Florenta, I n plus, se incearca decorarea pietelor
cu elemente arhitecturale: coloana, obelisc, fantana, statuie.
Printre pietele cele mai remarcabile, Yom adauga celor deja
citate Piazza della Signoria din Florenta, cea a Domului din
Pienza, Piazza San Marco si Piazzetta din Venetia.
In I ta lia R e na ste rii, s tr az ile s un t arareori bordate de 0arhi-
tectura cu program. In tablourile sale, Francesco di Giorgio
nu p ic te az a n ic io da ta d ou a case asemanatoare , Si, l a in c epu tul
secolului al XVI-lea, Bramante, insarcinat de catre Iuliu al
Il-lea sa creeze prima strada dreapta a Rornei, Via Giulia,
nu incearca deloc sa-i confere 0 unitate arhitecturala'". Cu
toate acestea, la Florenta, strada Uffizi este bordata de con-
structii cu decoratie uniforms, ridicate de Vasari pentru a
adaposti serviciile administrative ale farniliei Medici.
In unele erase se realizeaza extensii notabile, precum la
Ferrara si mal ales la Napoli, unde viceregele spaniol Pedro
de Toledo pune sa se traseze in vestul orasului 0mare stradarectilinie, avand mai mult de 2 km lungime. in legatura cu
aceasta artera, actuala Via Roma, el creeaza un nou cartier
eu plan in tabla de sah, Operatiunea corespunde in special
unei preocupari pentru aparare si pentru mentinerea ordinii,
viceregele impunand soldatilor spanioli obligatia de a loeui
in noul cartier, In asa fel incat, In eaz de alerta, acestia sa se
poata aduna pe strada principals, Dar aeeasta este marginita
16. Vczi M. TAFURI, Via Giulia ..., Roma, 1973.
56
de palate si magazine si devine, inainte de toate, un loe la moda ,
o veritabila promenada,
c) Paris. La inceputul secolului a1XVl-lea, regii nu fac
decat sa treaca prin Paris cu ocazia unor cerernonii. Decat
s a locuiasca in paiatul Tournelle, ei prefera castelele regale
de pe malurile Loarei. Ludovic al Xll-lea se va ingrij i totusi
sa importe in capitala, eu ocazia reconstruirii podului Notre-
Dame, ideea italians de program arhiteetural. Noul pod, con-
struit in 1507, bordat de case riguros identice, eu arcade si
decor pictat, a fost declarat de catre contemporani eea maifrumoasa strada din Paris. Influenta orasului Vigevano este
incontestabila, mai ales daca ne gandim c a Fra Giocondo,
arhitectul podului, este un discipol al lui Bramante, care
l uc ra se p e ntr u Ludovic Maurul. De altfel, Ludovic a l X l l- le a ,
care se proclama mostenitor al familiei Visconti, nu poate
decat sa doreasca introducerea modei milaneze in Franta.
In 1527, presat de nevoia imperioasa de bani si constrans
sa ceara ajutoruI financiar al parizienilor, Francisc I revine
sa se instaleze printre acestia. Reintoarcerea regelui antre-
n ea za d ou a decizii foarte importante pentru urbanismul cap i-
talei: construirea unui palat rezidential in locul veehiului
Luvru si formarea de noi cartiere.
In legatura cu constructia noului Luvru, Francisc I intre-prinde amenajarea malurilor Senei, care incepe eu erearea
cheiului palatului Luvru, urmat, pe parcursul secolului al
XVI-lea, de 0 serie de alte cheiuri, Este yorba de dorinta
de a deschide palarul catre rau, de a-l faee sa beneficieze
de spectaeoiul pe care aeesta ilconstituie. Si, in acelasi spi-
rit, Henrie al III-lea decide in 1578 eonstruirea primului pod
parizian tara case, Pont-Neuf
in paralel, lipsa de bani obliga regalitatea sa inceapa sa
instraineze vechile resedinte, palatele Saint-Paul, d' Artois,
57
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 29/80
de Bourgogne, d' Angoulcme. Lotizarile facutc acum se da-
toreaza numai necesitatilor financiare, tara niei 0 prcocu-
pare pentru estetica urbana.
Din contra, Fantana Inocentilor eorespunde unei dorinte
de a rivaliza cu arta italiana. Dar aceasta nu este decat 0
realizare fragmentara, asa cum sunt podurile si cheiurile.
In general, Parisul isi pastreaza structura rnedievala. Cu
toate eforturile sale, puterea regala BU reuseste sa obtina lar-
girea strazilor cu ocazia reconstruirii unor edificii, Desigur,
Francisc I ordona ca reconstruirea caselor sa faca sa disparaiesirile din aliniamcnt si folosirea abuziva a strazii de catrc
proprietarii riverani. Dar intr-un document din 1554 , Henrie
al Il-lea constata ca aceste dispozitii nu au avut nici un efect:
peste tot unde s-au facut reconstructii, acestea au pastrat ve-
chile aliniamente. Regele il face responsabil de acest lucru
pe functionarul sau insarcinat cu administrarea si intretinerea
drumurilor, ca si pe functionarii altor proprietari funciari
parizieni. El ordona demolarea a tot ce a fast construit lara
a se tine cont de legislatia regala, si mai ales demolarea unei
intregi serii de "loje, magazine, dughene" care blocheaza
circulatia pe Rue de 1aFerronnerie. Dar nimic din toate aces-
tea nu se va face si, cincizeci ~i sase de ani mai tarziu, Henrieal IV-lea este asasinat pe aceasta strada, intr-un moment de
irnbulzeala favorizat de dezordinea care domneste inca aici.
In fine, trebuie semnalat ca regalitatea, la mijlocul seco-
lului al XVl-Iea, se arata pentru prima data ingrijorata de
gigantismul capitalei, caracteristica relativa de altfel, Din
1548, Henrie al Il-Iea interzice once crestere a Parisului.
Aceeasi politics se regaseste de altfel Intr-o ordonanta referi-
toare la Londra data de regina Elisabeta in 1580.
58
d) Madrid. Prin decizia lui Filip al Il-lea, acest mic oras
devine in 1561 eapitala spaniola. Alegerea cste desigur legata
de proximitatea Escorialului, pe atunci in constructie. Mai
mult, Madridul este situat foarte aproape de centrul geome-
tric a1 pcninsulei, ceea ce constituie un element important
intr-o epoca indragostita de geometrie si de simboluri (pla-
nul Escorialului reproduce gratarul Sfantului Laurentiu),
Preocupat de a asigura locuinte pentru intreaga sa curte
in acest mic oras, regele a promulgat.o lege care ii obliga
pe loeuitori sa rezerve etajele superioare ale caselor lor pen-
tru functionarii Coroanei. Raspunsul rnadrilenilor a fost re-
nuntarea la construirea de case eu mai mult de un nivei,
dispensate astfel de servitutea impusa de rege: erau nurnite
casas de malicia. La cdificarea de case eu inaltime mica a
contribuit si alt factor: pentru a-si proteja incintele de priviri
indiscrete, manastirile limitau inaltimea cladirilor incon-
juratoarc.
e) Orasele Flandrei. In aceste erase, pe atunei sub dorni-
natie spaniola, constructia in secolul al XVI-lea este strict
reglementata de catre autoritatea municipala, reprezentata
de magistrat. Astfel, la Lille, este impusa alegcrea intre trei
tcbnici de constructie bine determinate: cladirca de piatra si
caramida: zidul eu schelet de lernn si caramida; constructia"Cll schelet Imbracat", In care lemnul care formeaza anna-
tura golurilor dispare in spatele panourilor de zidarie. Supra-
veghctorul lucrarilor orasului, un fe1 de arhitect municipal,
este insarcinat sa vegheze asupra respectarii accstei regle-
mentari. Desi este yorba de un control tehnic, acesta BUva
intarzia s a se extinda $1 asupra stilului casclor. Intr-adevar,
magistratul cere un plan si un desen de fatada pcntru eon-
structia proiectata, in asa fel incat sa usureze controlul arhi-
59
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 30/80
tectului responsabil cu lucrarile din oras; asa se face ca locu-
it?fii ilinsarcineaza pe acesta din urma sa Ie faca planurile,
fiind astfel siguri ca i~or obtine autorizatia de constructie;
dar, ea 0consecinta, toate casele noi ilustreaza optiunile sale
estetice, eu atat mai mult eu cat ceilalti arhitecti nu au de c a tavantaje imitandu-i stilul, Fenomenul va cunoaste intreaga
sa amploare In secolul al XVII-lea, cand arhitectul munici-
p~l este Julien Destrez: se observa atunci cum, inintreg orasul
Litle, creste numarul caselor construite In stilul Bursei al
carui autor este chiar el. '
Capitolul III
URBANISMUL iN SECOLELE
AL XVII-LEA ~I AL XVIII-LEA
Aceasta perioada corespunde apogeului urbanismului cia-
sic. In esenta, ea este dominata de influenta franceza, care 0
inlocuieste pe cea a Italiei pe pareursul seeolului al XVII-lea.
I. Idealurtle urbane
Acestea sunt descifrabile nu numai In proiecte sau reali-
zari, ci si In legislatie, in practrca administrative, in scrierile
filozofilor, arhitectilor, medici lor, ale tuturor acelora care se
intereseaza de oras si care sunt din ce I I I ce mai numerosi.
1. Preocuparlle de ordin practic.
A) Refuzul gigantismului urban. In epoca se estirneaza
ea un oras nu poate depasi fara pericole 0 anumita dimen-
siune: "trebuie ... fixata intinderea sau marimea unui oras
pentru ca el sa nu fie distrus de propria sa amploare" I 7 . Astfel,
puterea regala incearca sa limiteze cresterea Parisului, sin-
1 7. N . D E LAMAR E si LE CLER D U BR ILLET, Trait« de la police, t. IV ,
Paris, 1738, p. 349.
61
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 31/80
gurul mare otas francez, care are injur de 500000 de locu-
itori in secolul al XVllI-lea.
a) Legislatia regald. Ordonanta d in 1548 c a re i nt er zi ce a
o riee noua extind ere a Parisulu i nu a fest rc sp ec tata sub
H en rie al Iv -le a, c are era iuainte d e to ate p reo cupat d e rcvigo-
rarea capitalei sale dupa razboaielc rcligioase. Ludovic al
XIII-lea interzicc in 1627 orice noua cresterc a orasului, su b
p edeapsa dcm olari [ e d i fici ilor constru ite si a con fiscari irna-
terialelor si terenului, Pentru a concretize lim itcle care sece re au rc sp ec tate , e l a p us s a . s e f ix ez c borne 1 1 1 1 63 8, C u to ate
aces tea, Parisul s i- a c o nt in u al crestcrea: vor fi recenzate in
1670 aproapc 1300 de locuinte construite dincolo de borne.
Acestea s-au inrnultit de-a lungul drumurilorcare icseau din
oras ~I suburbiile au ineeput sa se intinda ca niste tentaculc,
Ludovic al XlV-Ica a aplieat 0 arnenda contravenientilor,
a reinno it in terd ic tia si a o rdonat in 1672 0 n ou a m arca re
cu borne a limirelor orasului. Dar actiunea sa a fost un csec,
c a ci c o ns tr uc ti iIe au incepu t s a p ro li fe re ze intre diversele
carriere periferice, in detrimentul spatiului agricol.
Guvernarea lU I Ludo vic al XV-lea reactioneaza ell vigoare
l a a cc as ra s itu at ie prin dcclaratia regula d in 1724 . Tcxtul eidiferentiaza in m od riguros teriro riu l o rasului de eel al car-
tierelor de periferie. Daca in cadrul orasului el lasa locuito-
rilor libertatca de a-si C0l1S1mi cascle asa CUlTl dorcsc, in
suburbii este in terzisa ed ificarea m arilo r palate cu parcuri
a le a ris to cra tie i s i m ar i iburghezi i, i n aceasta zona a peri fe-
r ie i e st e a ut or iz at fi d o ar construirea d e c ase jo ase si numai pe
terenurile avand 0 latura pe strazilc existente, masura care
u rm are ste s a im p ie dic e tra ns fo rm ar ca in terenuri construi-
bile a co lo r care nu au deja aceasta dcstinatic , in fine, cste
62
interzisa consuuirea d inco lo de bomele care marcheaza ulti-
m elc case ale fiecarei srrazi de la perifcric.
Infinit mai bine cornpusa decst textelc precedentc, decla-
ratia dill 1724 nu va fi n ic i e a re sp ec ta ta , Dar, in m od para-
doxal, co nsrruirea unui m are num ar de c as e in a fa ra lim ite lo r
d in 1724 pare a fi hn is ri t p u te r ea regala, c ac i a ce as ta c r~ ste re
nu a fost insotita de catastrofele de care se ternea rcgahtatea.
Astfcl, 0d e cla ra ti e r eg al a din 1 76 5 v in e sa largeasca in m od
cO l1 s id e l1 lo b il o n a c o ns tr ui bi la d i n jurul orasului ~i sa dea auto-rizatie de co nstruire tuturo r celo r care 0 cer A rczultat d ,c
aici 0 asernenea activitate febrila in constructii, I n c _ a t regali-
tatea s-a speriat ~ia suspendat aplicarea textului.ln con~e-
cinta, legislatia din 1724, desi rcspectata in midi rnasura, a
rarnas in vigoare pana la sfarsitul Vcchiului Re~. Gu~ern~1
ramane fidel principiului de limitare a suprafetei Parisului,
rcsemnandu-se i n a ce la si limp cu 0 c re s tc re s e rn i- cl an d es -
tina a o rasului, pe care 0confirms de altfcl pl,~nam pl ul tr as eu
al incintei de ziduri a Fcrmierilor General! '
b) Mottvatiile puterii. Acestca se bazcaza pe 0 analiza
a pericoielor pc care Ie p oa te a ntre na gigantismul u rb an . S ,e
invoca dificultatile de aprovizionare si crcstcrea pretului ali-m entelo r; d ificultatea d e a asigura ord inea publica s i b un a
fU l1q io na rc a a dm in istra tie i; departarca intre diversel~
carriere , determ inand relatii d cfeetuo asc in cadrul o rasului:
tcama di. edificiile d in c en tr o VOl' fi n eg lija te p e rn as ur a con-
struirii cascJor noi d e la p er ife rie ; si, in fine, ne cc sita te a d e
a mennne 0centum de culture agricola destinata productiei
de "Ie~e $ i fructe" indispensabile pentru aprovizionarea
.COIlSlruila in 1784-1791 (N. IL),
63
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 32/80
populatiei, Astfel, procesul marelui oras modem este inten-
tat inca din timpul Vechiului Regim.
B) Imperativele circulatiei. Ea are nevoie de strazi largi
~i drepte destinate sa puna in legatura directs diferitele
eartiere, ca si principalele edificii.
Prin faimosul edict din 1607, Henrie al Tv -l ea 11insa rc i-
neaza pe Sully, numit mare functionar al administrariei gene-
rale a cailor publice orasenesti', sa vegheze la rectificarea
traseului strazilor, Stabilind aliniamentcle, el va trebui sa. facasa dispara "pliuriie sau coturile" drumurilor publice ~l sa
aiba grija de Iargirea lor. Cu toate acestea, se va treee cu ade-
varat la realizarea acestui program de-abia la sfarsitul seco-
lului al XVII-lea si in seeolul al XVIII-lea. In aceasta epoca,
mai mult decat oricand inainte, aliniamentul este un instru-
ment In slujba facilitarii circulatiei,
Declaratia regala din 1783 ordona ca la Paris noile strazi
sa aiba eel putin 10 m Iargirnc''. Cat despre strazile exis-
tente, ele vor fi progresiv largite Ia aceasta dimensiune, pe
masura reconstruirilor, Pentru Marsilia, 0ordonanta a inten-
dentului din Provence, din 1787, decide c a . nu se vor putea
desehide noi strazi cu mai putin de 5,5 m largime. Strazile
cele mai largi sunt strapungerile destinate s a usureze traver-
sarea orasului de catre un mare drum, ca la Orleans si Tours,
sau magistralele trasate in plin camp, la periferia urbana:
cartierul Invalizilor si al Scolii Militare la Paris, Le Grand
Rond le Toulouse.
* In franccza, g ra n d " ov el " (N_I F . } _
18. In pract ica, inccpand din 1787, adrninistrat ia vcghcaza ca Slri,zi lc sa aiba
12 m largimc, din care ficcarui t rotuar i sc acorda catc 2 m.
64
C) Exigentele salubriuitii. Acestea sunt preocupari car-
acteristice secolului al XVIII~lea.
a) Circulatia aerului. Incepand din 1740 se crede ca aerul,
fluid vital, este In mod periculos viciat de catre erase. Trebuie
deci sa Ise asigure a circulatie libera. Acesta este un motiv
In plus care sustine necesitatea largirii strazilor, De altfel,
u nu l d in tre o bie ctiv ele le gis la tie i regale din 17 83 si 1784 rela-
tive la largimea strazilor si inaltimea caselor cste ehiar acela
de "a face aerul mai salubru prin facilitarea circulatiei sale".
Un alt Icc de circulatie a aerului este constituit de gra-
dini. Dar multe dintre gradinile medievale au disparut in
secolul al XVI-lea, mai ales la Paris, pentru a face loc construe-
tiilor, Ele trebuie deci inlocuite pnn gradini pub lice si prome-
nade, Ia care se adauga gradinile private, dintre care unele
sunt deschise publicului: Tuileries, Palais-Royal, Luxembourg,
Jardin du Roi (Jardin des Plantes). In secolul al XVIII-lea,
moda promenadelor si a gradinilor se raspandeste pana In
cele mai mid erase de provincie.
b) lgiena urbana. Ea se bazeaza pe pavarea strazilor, care
este generalizata in Parisul secolului al XVIII-lea, casi pe
crearea unui sistem de canale de scurgere al carui prim ele-
ment a fost paraul Menilmontant, transformat in canal de
scurgere in jur de 1740 de catre magistratul negustorilor,
Michel Turgor, si acoperi t cu bo lti de ca t re riverani 19. Catre
19. Trcbuic prccizar ca accstc canalc nu cvacuau dedit apa de pc strazi, cit
nucrau legate de casco La Paris, in virrutca obicciului, accstca din urma crau obli -
gate sa aiba fosc scpticc, a carer gol ire era r iguros rcglcmcntata si, mai ales, trc-
buia sa fie cfcctuata in timpul noptu. Doar in cadrul actiunii de rcconstruirc a
unui eras , ca la Rcnncs, sc rcnuntfi la foscl c scpticc pcntru a crca un sistcm ~O I11 -
plct de conductc de scurgcrc subtcrana,
65
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 33/80
sfarsitul secolului se incearca dezvoltarea retelei de canale
pariziene si suprirnarea santurilor care ocupa mijlocul stra-
zilor, transformandu-le adeseori in paraie de netrecut.
Pe de alta parte, acti vitatile poluante desfasurate In cen-
trul oraselor, precum cele ale abatoarelor, ale tabacariilor
si ale "topitorilor de grasime", aduc prejudicii mari si fac
aerul irespirabil, Adrninistratia reuseste eel mult sa concen-
treze tabacarii in c~rtierul Saint-Marcel, sa restranga taie-
rile de .animale la He aux Cygnes. A fost adesea propusaconstnnrea abatoarelor in afara teritoriului oraselor dar acest
lucru a rarnas in stadiu de project. "
Cat despre inchisori si spitale, acestea sunt si ele consi-
derate surse de poluare a aerului de catre administratori si
j~ieni$ti, care propun amplasarea lor catre periferie. Dar si
aiel, realizarile sunt mai modeste decat ambitiile.
c)~epararea viilor si mortilor. Caire sfarsitul Vechiului
Regim, se ajunge la eoncluzia ca exists 0 legarura directs
intre rnortalitate si "exalatiile" provenind din cirnitirele ur-
ba~e si d.i~ monni.ntele bisericesti. Atat in sate, c a t si In capi-tala, cimitirul devine ,,(aput ispasitor pe care se concentreaza
frica de boli ~ide contagiuni'v". Este adevarat ca stare a mul-tor cimitire nu pledeaza deloc in favoarea lor. Stramte, supra-
incarcate, prost intretinute, adesea deschise sau prost inchise,
ceea ce permite uneori vitelor sa pasca sau cainilor si porci-
lor sa dezgroape cadavre, in unele cazuri depozite de gunoi,
ele pot eonstitui in acelasi timp un loc de joaca pentru copii,
20 . J. THlBAUT-PAYEN, Les /IIOrlS, I 'Eglise eirE/at dans Ie ressort du par-
le me nt d e P Ar is allT X V/! " e t X V/I I' steeles, Paris, 1977, p. 226.
Sub influcnta mcdicilor si a igicnistilor, rnintilc luminatc considcra eli a ic i
sc alla un a d in c auzc lc rn orta li [alii rid ic atc d in an ii 1 770 -1 78 5.
66
un lac de intalnire pentru arnanti, un spatiu 10 care tesatorii
isi usuca lana sau chiar 0calc de comunicare. Cimitirul apar-
tine deci In cgalii masura celor vii si cclor morti; in opinia
epocii acest fapt face sa creasca riscul contagiunilor.
in 1776, regele intcrzice inhumarile 'in biserici ~iordona
transferul cimitirelor insalubre in afara aglomerarilor urbane.
Dar aplicarca textului se va lovi de numeroase dificultati,
uneori chiar de razmcrite, masa populatiei ramanand fidela
mentalitatii traditionale mostenite din Evul Mediu, care se
bazeaza pe mare a familia rita te c u moartea si cu mortii , In ciuda
aeestor opozitii, in ultimii ani ai Vechiului Regim asistam
la numeroase translatari de cimitire.
D) Dotdrile urbane. Nu poatc fi yorba de enumerarea
tuturor acestora. Sa citam bisericile, spitalelc, primariile, pa-
latele de justitie, intcndentele, pietele si in fine cazarrnile,
teatrele, gradinile publice care sunt caracteristice pentru se-
colul al XVlll-lea Trebuie notat ca unele dintre aceste edifi-
cii, in special teatrele, constituie poli de animatie in cadrul
noi lor carticre'" .Din secolul al XVIII-lea dateaza ideea foarte moderna
a unci arhitecturi expresive, mai ales in ceea ee prrveste edi-
ficiile publice: functiunca cladirii trebuie sa fie exprirnataprin arhitectura sa. Accasta preocupare este foarte vizibila
la principalele edificii pariziene dill a douajumiitate a seco-
Iului al XVIIT-Iea: Monetaria, Scoala de Medicina, Hala de
grau, Od,eonuI22 .
21. Tcatrul Graslin la Nantes, Odcon la Paris. Vczi D . RABREAU, Le 1 1 , , 1 ( / -
Ire ei l'embellisscnient des villes de France WI XVIII' siecle, tcza de doctoral. Paris,
1978. urmand s a apara publicata sub tit lu l Apollon dans Laville.
22. A SC vcdca mai ales M. MOSSER si D. RABREAU, "Pari s en 1778: l'ar-
chilcclurc en question", In Dix-luiitieme steele. n r. II, 1979, pp. 141-164 .
67
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 34/80
Alimentarea eli apa a oraselor eon~tituie 0 preoeup~re
majora inFranta secolului al XVIII-lea. In orasele de provm-
cic creste numarul aductiunilor si castelelor de apa. La Pans,
apa fantanilor este asigurata de pompele inst~late In seco-
lui al XVII-lea, cea de la Pont-Neuf(Samantame) $1 cea de
la podul Notre-Dame; locuitorii sunt aprovizionati de catre
numerosii sacagii. In fata acestci realirati care nu este deloc
stralucita, celebrul ingincr de poduri si soselc Pcrronet pro-
pune un sistem de apeducte eare ar ~ p~rmis captarea apelo.r
raului Yvette. Se prefers totusi s a se mute exemplul Londrei,unde functioneaza zeee pompe ell abur. Acest sistem este
introdus La'Paris de catre fratii Perrier, care prirnesc in 1777
privilegiul exclusiv al utilizarii acestuia pe ti~:1p de cinci-
sprezeee ani. In ceca ce pnveste ideea captan.l, ea triumfa
la inceputul secolului al XIX-lea, ° data cu denva.rea apelor
raului Ourcq de catre inginerul Bruyere, elevul lui Perronet,
2. Estetica urbana.
A) Regularitalea strdzilor. Este una d~tre.axiomele urba-
nismului c1asie, legat de notiunea perspectrvei monumental::
.Frumusetea orasului consta mai ales in alinierea strazilor"~~.
B) Traseul urban. Pentru a fi considerat frumos, aces-
ta trebuie sa corespunda unei figuri geometrice regulate.
In Franta secolului al XVII-lea, creatiile urbane siin spe-
cial orasel;-fortarete ale lui Vauban demonstreaza predilectia
pentru planurile 1 0 ' tabla de sah, In secolul urmator, aceeasi
formula se regaseste in planurile de reconstruct ie ale oraselor
23 . FR .EMINVILLE , Dictionnaire all t raite de fa pol ice generate des viltes,
bourgs, paroisses e/ seigneuries de la campagne, Paris, 1758, V, Rues, al ignc-
mcnt, p. 518.
68
Rennes si Chateaudun, ca ~in planul de extindere al orasului
Le Havre. Dar traseele 10 stea sunt de asernenea la mare pret
in Secolul Luminilor; aceasta predilectie va face sa creasca
numarul pietelor circulare sau sernicirculare din care pomesc
strazi radiale.
C) Unita lea arhitecturald a fatadelor. U rban i smu l clasic
a recurs din plio la sistemul programului arhitectural impus
unei strazi, unet piete sau chiar unui intreg oras, asa cum se
incearca la Rennes dupa incend iul d in 1720.
Este un urbanism al decorului exterior, determinat desi-
gur de grija pentru calitatea vietii, dar rezultat mal presus de
toate din preoeuparea pentru viata publica, sociala ~I chiar
mondena. Nu se acorda niei 0 atentie amenajarii interioare.
Orasul este ca un decor de teatru, Esentialul este aparenta,
fatada. La Orleanssi la Toulouse, habitatul medieval este pla-
cat cu fatade monumentale ~iadaptat intr-o oarecare masura
la acestea, In a1te parti, odata fatada ridicata, ea este vanduta
pe tronsoane care au c a un it a te de ma su ra a rc ad el e de la parter;
cumparatorii eonstruiesc ee vor in spa tete fatadei, lara a avea
totusi dreptul de a modifica aspectul unitar exterior (piata
Vend6me ...).
D ) Oras si natUIYI. In secolul al XVII-lea si mai ales In
secolul al XVIII-lea va lua sfarsit izolarea orasului, despartit
de secole de mediul natural inconjurator $i rnai ales de ele-
mentul lichid.
Aceasra miscare prinde contur la Paris inca din secolul
al Xvl-lea, atunci cand se creeaza primele cheiuri si se COI1-
struiesre Pont-Neuf, tenninat In 1606. Asistam la 0adevarata
revolutie in raport cu orasul medieval, unde prezenta rau-
lui nu era sesizata nici cand acesta era traversat si niei cand
69
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 35/80
se mergea de-a lungullui: pe maluri sau pe poduri, treca-
torul pareurgea 0strada asernanatoare eu celelaltc. De acum
inainte orasul se deschide catre rau si rcgalitatea ordona
rnunicipalitatii pariziene, in 1769 si apoi 1 1 1 1786, sa demo-
leze toate casele de pc poduri ~ide pe maluri, Dar in 1789
ace~sta lucrarc este departe de a fi terminate.
In secolul al XVIII-lea aceste ncutati se raspandesc in
provincie, La Nantes, laToulouse, zidurile care separa orasul
de rau sunt dcmolate si inlocuite cu cheiuri bordate de case.
La Bordeaux, zidul este maseat de randurile de case care alca-tuiesc fatada orasului catre raul Garonne.
I n para lel, punerea orasului in contact cu natura se reali-zeaza prin construirea de promenade pe amplasamentul unei
incinte demolate, luau care se intarnpla la Parissi in multe
erase de provineie, ca Orleans si Albi.
I n fine, devine un lueru obisnuit ca, dintr-o piata, 0gra-
dina sau de pe 0 promenade, trecatorul sa se poata bucura
de 0 perspectiva frumoasa asupra peisajului inconjurator.
Printre exernplele cele mai caracteristiee pot fi citate, parcul
Peyrou din Montpellier, care domina campia din Languedoc;
Place Royale din Pau, de unde pot fi adrnirati Pirineii; pro-
menada Ajot, la Brest, situata pe zidul de aparare, deasupra
radei portului; parcul creat de Blossac la Poiticrs, pc 0 terasa
care domina raul Clain.
3. Urbanism ~ipolitica,
A) Pietele regale. Crcatie a urbanismului francez, piata
regala rezulta din asocierea a doua clemente pe care Italia
secolului al XVI-lea le-a utilizat separat, asa cum apar ele la
Livorno: plata eu program si statui a suveranului,
70
a) Primele piete regale. Acestea sunt Place Dauphine ~i
Place Royale (Place des Vosges), create la Paris de Hemic
al IV-lea 1ainceputul secolului al XVII-lea Prima este 0piata
triunghiulara, situata pe lIe de la Cite, legara de Pont-Neuf.
Regele, care 0 destinase celor care se oeupau eu operatiile
de schimb, isi luase probabil ca model Piata de Schirnb din
Metz, capitala finantelor evreiesti. Aceasta era 0 piata triun-
ghiulara, bordata de cladiri cu arcade-", Pentru cea de a doua
piata, de forma patrata, sursele de inspiratie ale regelui tre-
buie cautate nu numai in Italia, dar ~I In orasele noi din est,
ca Vitry-le-Francois.
Aceste doua piete cu fonne geornerrice, cu easele supuse
unui program arhitectural, constituie la Paris 0revolutie. Dar,
desi una dintre ele se numeste Place Royale, ele nu sunt inca
piete regale in sensul in care II inteleg istoricii urbanismu-
lui. Lucrurile se sehirnba In 1605, csnd Maria deMedici decide
sa ofere orasului Paris 0 statuie ecvestra a sotului sau si sa
o amplaseze pe Pont-Neuf, in fata intrarii in Place Dauphine.
Este ideea unci italicnce, careia ise datoreaza prima statu-
ie ecvestra a Parisului. Dar rezultatul este nasterea UDm ele-
ment urban tipic francez, piata regala, conjugate a pietei cu
program si a statuii. Este reflectarea urbanistica a monarhieiabsolute, pe atunci in plina afirmare. De altfel, Richelieu
intelege bine aces! lucru atunci cand, in 1639, pune sa se ridiee
o statuie ecvestra a lui Ludovic al XIII-lea in centrul pietei
regale a lui Henrie aIIV-Iea.
b) M area epoca a pietelor regale Sub domnia lui Ludo-
vic a1XIV-lea, Mansart realizeaza Place des Victoires, su-
24. J-P. BABELON, "L'urbanismc d'Hcnri IV et de Sully a Paris", in
L 'urbanisme de Paris et I 'Europe, pp, 55-56.
71
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 36/80
blima linguseala de curtean a maresalului de La Feuillade,
capela sub cerulliber a cultului rnonarhic, in centrul careia
statuia este Iuminata ziua si noaptea de patru mari felinare
marinaresti; Place des Conquettes, sau Place Vendome; Place
Royale din Dijon, in fata vechiului paiat ducal. Moda pietclor
regale se extinde si In provincie, Orase si organisme ale statu-
lui cer suveranului pennisiunea de a-i ridica statui. Dar ese-
curile militare din a doua jumatate a domniei vor intarzia
aceste realizari pana in 1713 pentru Lyon, 1718 pentru Mont-
pellier si 1726 pentru Rennes.
Urmeaza apoi pietele consacrate lui Ludovic al Xv-Iea:
cea de-a doua piata regala de la Rennes, executata de arhi-
tectul Gabriel (tatal), unde statuia In pieioare a regelui se afla
amplasata intr-o nisa monumentala, intre primarie si tribunal;
piata regala din Bordeaux, pe cheiul raului Garonne, opera
a aceluiasi arhitect; piata Ludovic al Xv-lea din Paris (Place
de Ja Concorde), conceputa de Gabriel fiul; piata regala din
Valenciennes, dominata de vechiul tum-clopotnita; cea din
Nancy, construita de Here la comanda lui Stanislas Leczinski
in onoarea ginerelui sau regal; cea din Reims, ridicata dupa
planurile inginerului de poduri si sosele Legendre.
Cit despre pietele care trebuiau sa-i fie dedicate lui Lu-
dovic al XVI-lea, majoritatea acestora a ramas in stare de
protect, "inafara celei de la Nantes, care nu si-a capatat totusi
niciodata statuia regala/".
Imitand exemplul Frantei, lema pietei regale s-a raspan-
dit In Europa in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea,
asa cum 0 dernonstreaza pietele regale din Bruxelles, Copen-
haga si Lisabona.
25. P LAVEDAN, "Los places Louis-Xv'l", in La vie urbaine, 1958.
72
c) Semnificatia politicd a pietelor regale Ele constituie
un mijloc de glorificare a fervorii monarhice. Pana catre
mijlocul secolului al XVIII-lea, statui Ie pietelor regale repre-
zinta un principe razboinic si victorios, in timp ce sculptu-
rile piedestalului evoca triumfurile militare ale domniei, Dar,
incepand cu 1750, anumite voci se ridica pentru a cere ,,0
statuie a regelui In picioare sau asezat linistit.. , pacifica-
tor si mentinand In regatul sau Pacea, Abundenta, Stiintele
$ i Artele Frumoase?". In fapt, statuia facuta de Pigalle pen-
tru Reims si instalata in 1765 i1 reprezinta pe LudoV1C al
Xv-Iea in picioare, calm, cu un aer plin de bunatate, Mai mult,
alegoriile care decoreaza piedestalul reprezinta 0 femeie al
carei chip senin exprima "blandetea guvernarii" si "un ce-
tatean fericit asezat pe un balot de marfuri".
In masura In care pietele regale contribuie la intretinerea
fidelitat ii fata de monarh ele contri buie la unitatea regatului.- , .,.
RegeJe constituie intr-adevar singura legatura careexista
la inceput intre diversele provincii. Natiunea franceza este
in mare rnasura fructul eforturilor monarhiei: conform legis-
latiei Vechiului Regim, ea este reprezentata de persoana su-
veranului.
Cu toate acestea, pe masura ce secolul al XVIII-lea inain-
teaza, este cazul sa ne punem intr~bari legate de eficaci-
tatea politics reala a pietelor regale. Intr-adevar, elita urbana
careia acestea Ii suntin mod special destinate se gaseste deja
sub influent a spintului .Luminilor" ~l socictatilor de gandire,
astfel incat nu mai impartaseste fervoarea regala a claselor
populare. Astfel, In mintile .Juminate" ale societatii, statuile
26. BACHAUMONT, ESSGi sur ia peiuture. 10 scuipture ct [architecture,
P ar is , 1 75 2, p. 84 _
73
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 37/80
d in p iete le regale nu se ad reseaza regeiui real, preacrestin,
descenden t al S fantulu i Ludov ic , c i d espo rului lurn ina t p e
care si-] doreau, mult mai autoritar, punandu-si intreaga pu-
tere in slu jba ratio nalism ului, a d rep tu lu i la ic si a teoriilor
filo zo fic e. C at dcspre proiectele pietelor d estin ate lui Ludo-
v ic al Xvl-lea, multe dintre ele par go lite d e once fervoare
reala, purtatoare dear a unei id eo logii ad esea vagi. i n fapt,
eu cat inain tam catre sfarsitu l seco lulu i al X v Ill-lea , c u atat
m ai rn ult ge nu ! u rb an istic a l p ie te i re ga le v eh ic ule aza a bstra c-
1 iu n i a n ti no r ni ce s is temu lu i p o li ti c ~id re ptu lu i p ub lic in vigoareIn spatele pietei regale capata contur, d in ce In ce mai preg-nan t , p ia ta n at iu ni i,
B) Utopia urbanisticd a lui Ledoux. P ro te ja t d e doamna
du Barry, acest arhitec t es te c reato rul salinei'd in Chaux, la
Arc-et-Scnans; realizarea ii este incredintata in 1774 de catre
Lud ov ic al Xv-lea. Dar , in s pi ri tu l l ui Ledoux, s ali na e st e doar
prirnul element al unui o ras ideal a c aru i im ag in e n u inceteaza
s a 0perfectioneze p a n a Ia p re ze nta re a d efin itiva p e c are 0 face
in 1804, intr-o carte intitulata Arhitectura consideraui sub
raportul moravurilor; artei sf lesrislatiei. ¢ • .
Marcat putern ic d e spiritul lu i R ousseau, Ledoux pare
a fi apartinut unei loji masonice, ca m ulte dintrc spiritcle
lum ina te ale epo c ii sale . S i el c red e ca om ul, bun p rin natura
lu i, estc co rup t de so c ieta te si d e tra iu l d e la o ras D e accea
o rasul id eal d e la C haux va avea d im ensiun i restransc , cufun-
d at in verd eatasi lum ina. E l p reved c lo cuin te izo late , fiecare
fa milie tra ind nu n um ai d 1 1 1 a ctiv ita te a p ro fe sio na la a ta ta lu i,
d ar ~id in eultivarea grad in ii Sarbato rile nu vo r fi organ i-
zate de catrc auto rita tea publica: pur si sim plu , bucuria unc i
singure fam ilii se va p ropaga in ln treg orasul Nurncroase
74
edif ic ii publice sun t d estinate sa faca sa do rnneasca paeea
~J virtutile, preCU111Le Pacifere, sediu al unui arbitraj corect
~ i b in ev oito r, s au M a is on d'Union, "vcritabil sanctuar al gan-
dirii lu i R ousseau", care adaposteste camaraderia ideala17•
Led oux a p ro ieeta t cu grija arhiteetura tuturo r c lad irilo r p ub-
liec si p rivate ale o rasului sau im aginar. M ulte adop ta fo rm e
fu tu ris te . T oa te s un t caracterizate p rin tr-un sim bo lism in ge-
n era l s irn plu ~ielo cvent si care are , In o chii lu i Ledoux, 0
functiune pedagogics esentiala Caci, in orasul sau ideal
"p rima educato are este arhitec tura , eu cond itia ca dccoruls im b olie a l e dific iilo r s a exp rim e in m od intelig ibil func ti-
unea acestora, precurn ~isemnificatia lo r moralav".
II. Urbanisrn ul francez si realizarile sale29,
1. Administratie ~i urbanism. I n Vechiul Regim nu
exista un m in ister insarc inat cu proble rnele d e urban ism :
aces tea sun t im partire in tre eo ntro lo rul general a l F inan telo r
~ i eei p atru sec re tari d e sta t. D e a ltfe l, p e p lan adm in istra-
tiv , urban ism ul nu cxista ca atarc . Sc rvieiu l de d rurnuri este
eel care se ap rop ie eel m ai mult d e un s er vie iu d e u rb an ism.
H enrie al Iv -lca a in trevazut nc ccsita tc a unei ad min istra -tii a drumurilo r care sa fie m odern a ~j c en tra liz ata . A stfe l,
27. I~. K A U F M ANN, Trois architectes revotutionnaires, t ra du cc rc t ra nc c za ,
r '" ,-is, 197>:, p. 171.
28. M. GALLET, "LC.dOliX Cl Paris. Commision du ViClLX Paris", Caltiers de
ia Rotonde, 3. 1<)7<),p. 50 (0 route importanta biblio gra fic ); a sc v cd ca d e a cc lasi
autor Claude-Nicolas Ledoux, Paris, 1980 ; 0 RABREAU, Ledoux (in C L L r s de
aparitic).
29 . vczi J.-L. HAROUEL, Le droll de I" construction <'I de l'urhanisme dans
ta FnIlK~ till XVIU· steele, tcza de doctorat in drcpt, Paris, 1974 ; L 'embellissemeut
des vil les. L 'urbanismefrancaise au XVIII" steele, P a r i s , 1993.
75
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 38/80
el a creat in 1599 postul de mare functionar al administratiei
generale a cailor publice orasenesti insarcinat cu intretinerea
drumurilor, pe care il-a incredintat lui Sully. Inabsenta unui
personal specializat ~ia tehnicienilor, acesta nu obtine rezulta-
tele scontate. De altfel, experienta se lncheie in 1611, 0 data
cu caderea in dizgratie a lui Sully.
Dupa el, titlul de mare functionar al adminiatratiei dru-
murilor trece la trezorierii generali ai Frantei: ficare birou
de Finante, organism compus din mai multi trezorieri, esteinsarcinat eu problemele retelei de drurnuri ill cadrul circum-
scriptiei de care raspunde. Dar birourile de Finante, insti-
tutie veche si aflata indeclin, nu au reusit sa se impuna decat
partial. In multe locuri, administratia drumurilor continua
sa depinda de administratia orasului, de senior sau de functio-
narii regah din justitie sau politic. La toate acestea trebuie
adaugata irnputemicirea directorului Edificiilor regale, care
este printre altele mare functionar al administratiei drumu-
rilor in orasul Versailles, ca si competentele pe care Ie au
capitanii de vanatoare, a carer autorizatie este necesara pen-
tru a construi pe teritoriul pe care il controleaza. Rezulta
deci un veritabil mozaic de competente, mereu repus in dis-
cutie de pretentiile acestor autoritati rivale. Astfel, la Mont-
pcllier, dupa incendiul din strada Aiguillerie, in 1770, orasul
si biroul de Finante si-au contestat reeiproc dreptul de a de-
termina un nou aliniament, astfel incdt sinistratii au astep-
tat zece am pentru a-si putea reconstrui casele.
Totusi inconvenientele rezultate din cone menta diferitelor
servicii ~i din frecventa incapacitate a autoritatii administra-
tive sunt in general atenuate de faptul c a adevarata putere
este transferata in multe dintre eazuri intendentului regal,
76
lara a contesta persistenta unui urbanism municipal in unele
erase. Administrator de factura moderna, stramosul prefec-
tului, aflat sub controlul Consiliului Regal, intendentul va
fi marele animator al urbanisrnului In orasele de provincie
la sfarsitul secolului al XVII-lea si in secolul al XVIII-lea.
El incurajeaza orasele, adeseori chiar le constrange sa intre-
prinda si sa finanteze mari lucrari urbane; sau macar sa-si
faca un plan de alinieri sau de infrumusetare. La nivel tehnic,
intendentii folosesc cornpetenta inginerilor de Fortificatii
sau a acelora de la Poduri ~iSosele. Pe de alta parte, mai ales
in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, in provincie lu-
creaza arhitecti de cali tate si intendentul face adeseori apel
la serviciile lor. In final, puterea centrals trebuie doar sa
aprobe printr-o decizie a Consiliului planurile si proiectele
prezentate oficial de catre erase, care sunt adeseori intoc-
mite de catre un tehnician sub indrumarea intendentului. Astfel,
in secolul al XVIII-lea, adevaratii autori ai morfologiei urbane
sunt intendentii, impreuna cu inginerii .;;iarhitectii aflati sub
ordinele acestora. Piete, prornenade si bulevarde celebreaza
de altfel, care mal de care, numele unor mari intendenti urba-
nisti, precum Tourny, d'Etigny sau Blossac.
2. Urbansimul parizian. Orasul Paris se afla sub directa
supraveghere a puterii regale. Acesteia ii revine sarcina grea
a dirijarii urbanismului capitalei,
Regalitatea realizeaza chiar ea anumite infrumusetari ale
orasului, precum Champs-Elysees. Dar, mai ales, ea coordo-
neaza actiunea autoritatilor locale: Biroul Orasului, condus
de magistratul negustorilor, care este numit de catre rege;
Biroul de Finante al Parisului, mult mai activ decat cele din
provincie; locotenentul politiei, functie creata sub domnia
77
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 39/80
lu i Ludov ic al X IV -lea , care exerc ita in num ele rcgc lu i 0
autoritate totals asupra administratiei capitalei.
Am vazut c a, In s ec ole le a l X V II-le a si a l X V III-le a, in ca -
p abila sa lim ite ze c resterea P arisulu i, p uterea regala trebuie
sa se resem ncze cu id eea extind erii o rasului, care se d ezvo lta
mal ales p e m alul d rep t al Senei,
In ceea ce priveste amenajarca capitalei, aceasta este 0
perio ad a d in tre cele mai fecunde. Sub Ludovie al X IV -lea
s e c re ea za , p e am p la sam en tu l fortificatiilor, promenada numita.Le Rempar t plante d'arbres", ac tualele M ari Bulevarde.
Portile incintei sunt inlocuite eu arce d e trium f: portile Samt-
D e~is si Sain t-M artin . Celela lte p rom enade pariziene sun t
A l ee a A r sen al ul ui , creata de Sully (pe am plasam entul ac tu-
a lu lu i b ule va rd M o rla nd ); C ou rs -la -R e in c, p ro m en ad a d cs ch is a
d e M aria d e M ed ic i in 1616; Champs-Elysees, inceput su b
Ludov ic al X IV -lea si terminat sub Ludov ic al X VI-lea , care
pune sa se reteze m ovila d e la Eto ile ~ i sa se p relungeasca
bulevardul p ana la p od ul de la N euilly. L ui L udo vic al X IV -lea
si lu i Co lbe rt Ii se d ato reaza de ascmcnea p rom enada de la
V incennes ~i ale ile incon jurand Palatu l Invalizilo r, la care
se adauga c ele a le Sco li i Mi li ta r e, fa cu te su b L ud ovic a l X V -le a
In paralel, la Paris sun t c reate c inc i p ie te regale , un vast
ansam blu d e cheiuri si catcva poduri tara case . Sc constru-
i es c b is er ic i, p re c um Val-do-Grace, S ain t- Su lp ic e s au Sainte-
G en ev ie ve (P an th eo n); c dific ii p ub lie c c a M o ne ta ria , S co lilc
d e Medicina ~ide Drept; teatre, p rin tre c are Comedia-Fran-
ceza (Odeon) si Teatrul Italian (in cadrul l oti za ri i p a la tu lu i
d uc elu i d e C ho is eu l).
Reteaua strazilor capitalei este foarte diferita de la 0 zona
la alta: neunitara. In eartiere le no i, strazile lotizarilor sun t
d rep te si au 0 o are ca re la rgim e: a ce as ta se d ato re aza faptului
78
ca, incepand eu 1724, deschid erea unc i strazi la Paris nu se
poate face d ed it dupa un p lan ap robat. In ccn tru, cu exccp tia
strazii Saint-Anto ine, strazile sun t inca cc le ale Parisulu i
m ed ieval, in to rto che ate si strarn te . R ue D aup hine, dcschisa
sub Henri a l IV -lea in ax cu Pon t-Neuf, rarnane l a p e ri fe -
ria vcchiulu i nuc leu urban . Si, I I I secolul al X VIII-lea , da d
unele strazi sun t c reate chiar in in im a Parisului, aceasta se
d a ro r ea z a l o ti za ri i terenurilor unor 1 1 1 m ; palate: cartierul Odeon
p e am pla sam entul p alatu lu i C ond e; cartierul H alelo r de graupe tercnurilc p a la tu lu i S o is so n s; strazile deschise d e d u ce le
de Chartres in tr-o po rtiune a grad in ii d e la Pala is-R oyal.
Vechi le strazi fac obiec tul unc i ameliorari progresive.
Biroul Finantelor, care dispune a lin ie rile , se straduieste sa
obtina largirea si rectificarea traseelor acestor strazi, D ar
aceasta estc 0 opera care c ere m ult timp si care IlU conduce
decal la largiri lim ita te . Ca atare , Co lbert o rdona dem olari
care s a perm ira largirea im ed iata a m ai m ulto r straz i d in cen-
tru, in sp ec ia l strazile: de la Ferronnerie, de la Verrerie, des
Lo mbard s, S aint-M artin ~i S ain t-D enis . D esp agubirile pe n-
tru expropricri su nt in g en era l puse in sarcina proprietarilor
caselor c are ies d in alin iam ent, p ro portional cu avantajele
pe care se cstim caza ca Ie obtin datorita s up ra fa tc lo r m ai m ari
p e care lc au construc tiile lo r. D ar aces! sistem de a aeord a
despagubiri este abandonat incepand cu 1720: de atunci nu
v a rn ai f vorba de la rgiri im po rta nte si, im plic it, d e s tra pu n-
gerea uno r axe de circulatie Pentru m arilc luc rari d in cap i-
ta la lipseste 0 sursa de f in an ta re s pe er f c a, c a t re c are g an dirc a
ed ililo r se va indrepta la sfarsitu l V echiului R egim .
o alta m are lacuna 0 consti tuic absen ta unui p lan gene-
ra l d e urban ism , a carui nccesita tc a fo st exprima ta inca de
la sfarsitul scco lu lu i al X VII-lea . In lip sa unui ascrnenea
79
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 40/80
plan, aliniamente!e risca sa fie sta.bi~ite fara metoda, dev.ine
dificil sa se efectueze strapungen ~l extinderea orasului se
face-lara 0 vedere de ansamblu. Pentru aceasta insa, trebuia
ca in prealabil sa se dispuna de un releveu topo_grafic ~oatte
exact al orasului existent. Aceasta opera en0U11a a fost intre-
prinsa in 1h4, cu titlu privat, de catre arhi~ectul V~miquet.
Astfel incat in 1783, atunci cand a declaratie regaJa a ordo-
nat efectuarea unui releveu al tuturor strazilor din Pads, pen-
tru ca traseullor viitor sa poata fi stabilit de catre Consiliu,
eel care a fost insarcinat cu realizarea acestuia a fost Verni-
quet, care nu a facut decaf sa termine 0 lucrare in mare'part~
facuta, Comanda cerea in plus un plan general al Parisului
cuprins in interiorul incintei Fermierilor Generali,. precum
S 1 un releveu detaliat al caselor $1 terenurilor detinute de
~anastiri. In 1789, regalitatea era deci pe punctul de a dis-
pune de un rernarcabil instrument de ~erceprie urbana, indis~
pensabil unei actiuni asu~ra orasului. S-a putut afir-:n~ rna!
tarziu ca ridicarea acestui plan a antrenat ,,0 efractie fata
de privilegiati, ca si fata de popor, si~gurul detinator de ~ ~ ; o aatunci a 1 cunostintelor referitoare la .micrc-realitatea urbana ~
in timpul Revolutiei, munca lui Verniquet va ~ervl ca ?aza
pentru Planul Artistilor. Acesta este opera ~ll1elCO~l1l:11 deartisti, desemnata in 1793 sa pregateasca lotizarea ~1 vanza~
rea domeniilor nationale care se aflau 'in Paris, irnense terenun
care tocrnai fusesera confiscate de la comunitatile religioase
si de la diversi particulari. Fosti membri ai Academiei Regale
de Arhitectura, artistii depasesc acest punct de vedere stnct
utilitar s i planullor reia diverse proiecte de infrumusetare
30. B. FORTIER, .Espacc ctplanification urbainc", in Pre"':I"e la ville, ~aris,
1977, p. 91. A sc vcdca ~i B. FORTIER et al .. La poli tique de 1espace pansien,
Paris, Corda, 1975.
80
deja propuse sub Vechiul Regim. Dar traseele lor nu au fast
pastrate dedit in ceea ce priveste lotizarea bunurilor nationale,
a carer vanzare s-a efectuat din 1793 pana in 1799. Astfel au
fost risipite imense rezerve funciare, din care 0parte ar fiputut
servi la realizarea de spatii verzi, a caror absenta este gray
resimtita in numeroase cartiere ale Parisului.
3. Creatia urbana 'in Franta.
A) Secolul al XVII-lea. Sully si Richelieu, ministri puter-nici si mari seniori in acelasi timp, au creat fiecare cate un
oras. Primul a fandat in 1608, pe domeniiile sale din Berry,, .orasul Henrichemont, din care voia sa fad 0citadel a a pro-
testantismului; planul sau denota influenta traseelor urbane
ale inginerilor militari. Douazeci de ani mai tarziu, Richelieu
obtine de la rege permisiunea de a crea, in apropierea cas-
telului sau din provincia Touraine, un oras purtandu-i numele.
Planul avea forma unei table de sah si casele, supuse unui
program arhitectural, au fost construite rapid, caci era ,~i
aceasta 0modalitate de a ise face curte mareiui cardinal. In
acest context trebuie privit Charleville, oras fondat In 1608
de catre Charles de Gonzague, duce de Nevers, pe un minus-
.cul teritoriu pe care II poseda in apropiere de Mezieres. Este
o creatie urbana de 0 rara unitate arhitecturala, avand ca ele-
ment principal 0piata eu program care este inspirata de Place
des Vosges. Terenurile erau oferite gratuit, dar era obliga-
torie respectarea planurilor facute de catre arhitectul ducelui.
Pentru a-si popula orasul, acesta din urma nu a ezitat sa of ere
azil delincventilor si datornicilor fugari,
Puterea regala intemeiaza In secolul al XVII-lea 0 intreaga
serie de porturi de razboi s i locuri intarite in care triumfa
traseul in tabla de sah. Colbert creeaza Rochefort si Brest.
81
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 41/80
Apoi vine randal orasalor-fortarete realizate dupa planurile
lu i Vauban, precum Huningue, Sarrelouis, Longwy, Mont-
dauphin, Neubrisach, Mont-Louis.
IIregasim pe Richelieu la intemeierea portului de comert
de 1aPort-Louis; pe Colbert la fondarea oraselor Lorient, la
inceput simplu santier al Companiei Indiilor, ~i Sete, ampla-
sat la varsarea canalului Deux-Mers.
Ludovic al XIV-lea creeaza in a doua jumatate a secolu-
lui, alaturi de castelul pe care ~i-I ridica la Versailles, un orascare va constitui modelul orasului-resedinta princiara, Planul,
ordonat in jurul celor trei bulevarde care veneau din Saint-
Cloud, Paris si Seeaux, facea din oras 0prelungire a castelu-
lui si a parcului. Pentru a atrage locuitori, Ludovic al XIV-lea
oferea gratuit terenul, in schimbul unui cens foarte redus. In
schimb, le-a impus 0 servitute decorativa foarte stricta: cum
palatul si dependintele erau construite din cararnida ell asize
de piatra in zona dins pre oras, toate casele noi au fost con-
stranse la utilizarea acestui mod de construtie, In eel mai rau
eaz, earamida trebuia simulata prin v o p si re a t en c ui el ii in rosu ,
inal!imea caselor era fixata la un etaj si mansards. Aco-
perirea eu ardezie era singura autorizata. A$a cum observa
P. Lavedan, "Oi-a$u! trebuia sa poarte Iivreaua arhitecrurala
acastelului" Dar aceste dispozitii au incetat sa mai fie
respectate dupa moartea Regelui-Soare.
B) Secolul at XVIII-lea. Creatiile urbane sunt mult mai
rare. e ll toate acestea, printii de Conde indeamna 1aconsti-
tuirea unui mic oras in apropierea castelului lor de la Chan-
tilly. In domeniul militar, trebuie semnalata crearea orasului
Port- Vendres, irnpulsionata de maresalul de MaiUy, eoman-
dantul-sef al provinciei Roussillon.
82
4. Renovarea urbana ~iextinderea oraselor in secoJul
al XVIII-lea. In aceasta epoca orasele franceze si-au sehim-
bat infatisarea: peste tot se afla cheiuri, promenade, piete,
strazi drepte, fa ta de c u a rh ite ctu ra o rd on ata , T otu s: re aliz arile
raman mult rnai prejos decat aspiratiile, Dad ar fi avut posi-
bilitatea, oamenii din secolul al XVIII-lea nu ar fi lasat sa
se pastreze nimic din orasul medieval. Marile incendii, pre-
cum cele de la Rennes, Chateaudun sau Saint-Die, au oferit
administratorilor ~itehnicienilor ocazia de a-si pune in apli-care conceptiile, Astfel, la Rennes, dupa incendiul din 1720 ,
reconstruirea se efectueaza dupa un plan I I I intregime nou,
elaborat de inginerul de fortificatii Robelin, sub controlul
intendentului Feydeau de Brou. Centrul orasului a devenit a
vasta tabla de sah, Din cauza spatiului destinat strazilor si
pietelor, supafata construita se reduce cu un sfert, Parcelarul
este complet restructurat, fiecare teren trebumd Sa fie destul
de vast pentru a permite construirea unei case-tip eu trei etaje,
al carei plan s a . fie respectat pe toate strazile si in toate zonele
orasului, Dar aceasta comas are nu ofera posibilitatea de a
atribui cste a parcela fiecaruia dintre fostii proprietari de case.
Foarte adesea, un teren este atribuit mai multor sinistrati
care l~j construiesc in comun a casa, fiecaruia revenindu-i
cate un apartament.
In afara cazurilor de incendii, rnarile renovari urbane sunt
eu totul exceptionale din cauza costului ridicat alexpropri-
erilor. I n orasele unde nu sc construieste deloe pe inaltime,
vinderea portiunilor de teren ramase dupa trasarea strazilor
si pietelor este foarte departe de a compensa costul despagu-
birilor platite pentru exproprieri; la aceasta se adauga pretul
lucrarilor de echipare edilitara a orasului. 0 operatic urbana
83
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 42/80
este deci, in aceasta epoca, extrem de pagubitoare, Orasul
Reims s-a ruinat financiar vrand sa-si reconstruiasca centrul,
cu ocazia crearii pietei regale. Mai sarac chiar dedit orasele
sale, statul nu finanteaza nimic, Daca a subventionat strapun-
gerea Strazii Regale la Tours, aceasta s-a datorat ingenio-
ziHi.tii intendentului Du Cluzel, care a folosit fonduri publice
avand destinatii initiale dintre cele mai diverse ~icare nu
fusesera utilizate.
In lipsa posibiliratilor de a remania complet centrul, se
realizeaza doar strapungeri pentru marile drumuri, operatic
al carei cost este in general suportabil pentru finantele rnuni-
cipale. Cat despre conceptul derivatiei rutiere, acesta nu este
adoptat decat ca ultima solutie, atunci cand se impune din
ratiuni tehnice sau financiare, ca la Poitiers, Chatellerault
~iNiort. Peste tot unde se poate, este preferata strapungerea
care asigura circulatia rutiera prin organismul urban si care
este socotita prin definitie benefica,
La urma urmelor, cea mai mare parte a realizarilor de
urbanism sunt localizate la periferia oraselor, aeolo u nd e e xi sta
vastespatii libere apartinand dorneniului de stat, precum
povarn isu ri , amp lasamen te ale fortificatiilor demolate, .rerenuri
inutile si locuri virane". Pretul acestor terenuri se limiteaza
la costurile pentru amenajarea lor, astfel incat vanzarea par-
celelor pentru constructii aduce un beneficiu care contribuie
din plin la finantarea dotarilor publicc urbane. Executarea
unei operatiuni de urbanism pe terenurile domeniului statu-
lui a fost adesea incredintata unui concesionar. Un bun exem-
plu este oferit de crearea cartierului Odeon, Concesionarul,
Macher de Velye, lua asupra sa cheltuielile necesare con-
struirii teatrului ~i t ra s ar ii p ie te i ~ia strazilor, in contrapartida,
84
regele iiceda restul terenului, pe care acesta it revindea ca
teren de constructie. In toate cazurile, utilizarea terenurilor
dorneniului statu lui a permis administratiei sa atraga capi-
talul privat pentru finantarea lucrarilor pub lice urbane.
5. Planificarea urbana. Ea prinde avant in secolul al
XVIII-lea, cu numeroase planuri de ansamblu care fixeaza
aliniamentele si prevad adeseori extinderile ~i"infrumuse-
tarile" orasului, Multe dintrc aceste planuri, precum cele de
la Limoges, Arras sau Marseille, se marginesc sa prescrie re-
tusuri prudente, evident din motive de economie. Tot a sa , p la -
nul facut de Ceineray pentru Nantes, foarte timid in ceea ce
priveste nucleul vechi, face proba unei libertati a~conceptiei
doar pentru cartierele aflate in stare de proiect. In schimb,
planul foarte ambitios conceput de Blondel pentru Stras-
bourg [a cererea lui Choiseul nu a fost niciodata executat.
in lipsa unui plan general, se intalnesc adescori planuri
partiale care fix ea za a lin iame nte le u ne ia sau mat multor strazi,
uneori chiar ale unui intreg cartier. Astfel, la Paris, un anu-
mit numar de strszi sunt prevazute cu un plan aprobat de
Consiliu, in timp ce alte planuri se refera la 0 intreaga zona
urbana: cartierele Saint-Germain si Saint-Honore, malurile
Senei. In provincie, marea majoritate a planurilor partiale
corespunde politicii de rectificare a traseului marilor dru-
muri in zonele de traversare a aglornerarilor urbane.
Aproape in totalitate aceste planuri au facut obiectul unei
aprobari de catre Consiliul Regal, ceea ce a devalorizat alini-
amentul individual stabilit de autoritatea administrati va a
drumurilor, Acest aliniament avea pana atunci un caracter
atributiv, El determina delimitarea juridica intre calea publi-
c a . ~ip ar ce la lu ata in considerare, De acum inainte, dimpotriva,
85
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 43/80
linia rosie trasata pe plan este cea care fixeaza din punct de
vedere juridic limitele strazii. PIa nul de aliniere devine atri-
butiv, iar alinierea individuals stabilita pentru fiecare rive-
ran nu mai este dedit declarativa, Prin acest mijloc, puterea
regal a a res trans considerabil atributiile referitoare la rnorfo-
logia urbana pe care Ie avusese administratis drumurilor,
instanta perimata si adeseori neadaptata.
Planificarea urbana se refera uneori la inaltimea ~i la de-
coratia edificiilor. Prin textele din 1779 si 1783-1784, regali-
tate; a limitat inaltimea irnobilelor din Versailles si Paris pentru
ratiuni de securitate, dar si de igiena. La Bordeaux, inaltimea
caselor din aleile Toumy este fixata in asa fel incat sa nu
stanjeneasca tirul armelor de foe din Chateau-Trompette. Se
intalnesc insa mai ales servituti decorative care obliga un
anumit numar de case sa respecte un program arhitectural.
6. Dezvoltarea dreptului urban.
A) Reglementarea de urbanism. Ea i~i gaseste justifica-
rea in preocuparile de interes general ale puterii publice.
a) Aceasta intervine inainte de toa te in numele securitatii.
Autoritatea publica reglementeaza cu minut io z it a te c on st ruc ti a,in asa fel incat sa inlature la maximum riscurile de incendiu.
Se interzie acoperisurile din paie, uneori construcriile din
lemn; cat despre cele existente, acestea vor trebui acoperite
cu IpSOSsau cu mortar, atat pe dinafara, cat si pe dinauntru
Se reglementeaza cu grija constructia cosurilor de soba si
a canalelor de fum. Se impun uneori pivnite boltite, scari
de piatra,
Alte reguli se refera la soliditatea edificiilor, ea de exem-
plu stabilirea unei inaltimi maxime a cladirilor (in jur de
86
22,5 m la Paris). Tot in capitala, administratia ordona dispa-
ritia partilor din locuinte care se sprijina pe console de fier
san de Iemn si care risca sa se p ra bu se as ca im p re un a eu ocu-
pantii lor. Se duce de asemenea 0 lupta impotriva a tot ce poate
cades din case ~i rani trecatorii, a portiunilor de case care
ie s in a fa ra aliniamentului s i i ng reune a za c ir cu la ti a, ca si irnpo-
triva nurneroaselor dughene. Preocuparea pentru securitate
este deci dublata de dorinta de a facilita circulatia.
b) Ameliorarea circulatiei constituie un alt obiectiv prio-
ritar al puterii publice, care se straduieste s a obtina largirea
si indreptarea strazilor prin procedeul alinieni. Obligatia de
a cere un aliniament inainte de a construi sau de a repara
un edificiu care se afla pe 0strada publica este impusa tutu-
ror, in virtutea edictului din 1607, ea si a numeroaselor regle-
mentari ale adrninistratiei drumurilon In cazul unei constructiisau unei reconstructii, odata stabilit aliniamentul, santierul
poate incepe tara alta formalitate, caci simplul proces-verbal
de aliniere perrnite aeeasta. In timp ce In Evul Mediu alinia-
mentul era inclus 10 autorizatia de consrructie, in Vechiul
Regim el a devenit esential, De acum incolo este obligatoriu
ca permisul de construire sa fie cerut impreuna cu aliniarnen-
tul. Cat des pre lucrarile destinate sa imbunatateasca modul
de viata intr-o cladire mai veche, administratis va putea foarte
bine sa nu Ie autorizeze si sa nu permits decat 0 reconstruire
pe un aliniament retras fata de eel existent. Daca proprie-
tarul refuza, mai curand sau mai tarziu constructia va incepe
sa se ruineze si autoritatea serviciului de drumuri va ordona
demolarea sa, invocand pericolul iminent al prabusirii.
c) In uneJe erase, eu ocazia stabilirii aliniamentului, ad-
ministratia drumurilor i~i extinde controlul ~i asupra arhitec-
turii caselor, I n orase ea Line, Arras, Nantes sau Dijon,
87
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 44/80
regulamentele 11obliga pe eel care doreste sa construiasca
sa prezinte autoritatii municipale un proiect de fatada, Acesta
este modul in care se ajunge, 'in orasele Flandrei, la 0mare
armonie arhitecturala. La Versailles se regaseste acelasi con-
trol al fatadelor, exercitat de directorul Constructiilor Regale,
mare functionar al administratiei drurnurilor.
in mult~ dintre cazuri, unitat~a a rh it ec tu ra la r ez ul ta dintr-o
dispozitie data de Consiliu; ea obliga casele unei strazi, unei
piete, ale unui cartier sau chiar ale unui oras sa reproduca
fatada tip care figureaza pe planul anexat dispozitiei,d) Aceste trei mari preocupari de urbanism: circulatie, se-
curitate si estetica, se regasesc uneori reunite intr-un acelasi
document juridic, precum dispozitia Consiliului din 1723,
care organizeaza reconstruirea orasului Rennes. Acest text
constituie un regu1ament de urbanism care precizeaza mate-
rialele ce trebuie utilizate, prevede pivnite boltite, interzice
iesirile din aliniarnent, Un plan de aliniere si un desen de
fatada care trebuie respectat pe toate strazile sunt anexate
acestei dispozitii. Reglementarile urbanistice ale Vechiului
Regim se indreapta deci, in acest caz, catre 0 p1anificare
urbana integrals. La cererea locuitorilor, textul din 1723 va
deveni totusi rnai suplu in privinta unora dintre prevederi.
B) Legislatia operatiilor de urbanism. Este dictata In prin-
cipal de ordinele Consiliul Regal $1 se elaboreaza progresiv
pe parcursul secolului a1XVIII-lea, pe masura ce avanseaza
marile Iucrari urbane. Ea nu se bazeaza pe texte generale,
ci este elaborate pe rnasura nevoilor, prin dispozitii succe-
sive ale Consiliului.
a) Exproprierea. Este folosita extrem de frecvent, mai ales
in secolul al XVIII-lea. Ea se bazeaza pe teoria "dreptului
8 8
regal universal", care ii permite regelui, stapanul tuturor
pamanturilor, sa-si exercite dreptul de a dispune de bunu-
rile supusilor sai, oferindu-le 0despagubire. Pentru fiecare
operatic de urbanism se emite 0dispozitie a Consiliului, care
hotaraste ca proprietarii de case $1 terenuri situate inperi-
metrul in cauza sa fie obligati sa le cedeze. Textul precizeaza
procedura care trebuie urmata si care poate fi diferita de la
un caz la altul, Totusi exista tendinta alcatuirii unei proce-
duri tip: proprietarul si colectivitatea publica (de obicei, un
oras) desemneaza fiecare cate un expert; cei doi expert,i pro-cedeaza impreuna la estimarea valorii bunurilor; de obicei
proprietarul solicita de la intendent 0despagubire superioara
valorii esimate, pe care 0socoteste prea mica; dupa ce a luat
cunostinta de opinia colectivitatii, intendentul acorda 0 suma
putin mai ridicata, 'in asa fel incat s a se obtina 0medie a eelor
dona evaluari; partile fac un contract in fata notarului la
pretul fixat de intendent. in situatia, destul de rar inta1nita,
in care proprietarul refuza sa aleaga un expert, aeesta este
numit din oficiu de catre intendent si procedura este conti-
nuata in pofida opozitiei celui interesat. Doar in asemenea
cazuri se poate vorbi de 0 veritabila expropriere,
Practicile Vechiului Regim in materie de expropriere au
fost indelung criticate. Cu siguranta, la ele se gandeau alca-
tuitorii constitutiei atunci cand au vat at articolul 17 din De-
claratia drepturilor ornului, care proc1ama ca nimeni nu va
putea sa fie privat de proprietatea sa, in afara cazurilor de
"oeceSltate publica" si In schimbul .xmei corectesi preala-
bile despagubiri", Dar, deja in secolul a1XVIII-lea, folosirea
exproprierii era legata de ideea utilitatii publice, notiune mai
mult sau mai putin raspandita. Cit priveste despagubirea,
89
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 45/80
intr-adevar aceasta era rareori prealabila, dar se pare ca era
corecta in majoritatea cazurilor, Atunci cand plata se facea
cu intarziere, acest lucru nu sc datora unui "dispret ... pentru
proprietatea privata", asa cum gandea Tocqueville, ci insolu-
bilelor probleme finaneiare cu care se eonfrunta statui si, in
mai mica masura, orasele. De altfel, in acest domeniu Revo-
lu tia s i lmperiul nu vor ac t iona mal bine decat Vechiul Regim.
Va trebui a ste pta ra R e sa ur atia s i in te le ap ta sa gestiune a f inan-
telor pub lice pentru ca despagubirea Sa fie acordata intr-ade-var in prealabil. De fapt, Declaratia drepturiior omului $1
Codul civil nu constituie atat 0 ruptura eu treeutul, cat 0 rea-
lizare in care se gasesc dezvoltate si sistematizate practi-
cile Vechiului Regim.
b) Utilizarea solului. Aeeasta include problemele legate
de realizarea infrastructurii urbane, de constructia de edificii
publice, de vanzarea parcelelor construibile $1 de realizarea
de case de catre particulari In mod normal, lucrarile sunt
incredintate unor antrcprize, dad! nu cumva s-a recurs la
sistemul concesiunii; nu trebuie uitata existents particularilor
care efectueaza lotizari $i care raspund de realizarea pietelor
~ia strazilor, Vedem aici cum se contureaza 0 legislatie, undrept al lucrarilor publice, un regim de lotizari si, in anumite
cazuri, un mod de a incuraja si sus tine actiunile private in
domeniul constructiei,
c) Contenciosul operatiilor de urbanism. Din numeroase-
Ie dispozitii date de Consiliu in acest domeniu se desprinde
o solutie: contenciosul va fi atribuit intendentului, cu drept
de apella instanta superioara, Consiliu!. in rolul sau de ju-
decator administrativ, intendentul va fi asistat de un consiliu
de intendenta. Este verba de formarea Ul1UJ nou serviciu juridic,
90
a unei justitii administrative care face apel la hotarari colec-
tive si negocieri si a carei activitate este in detrimentul tribu-
nalelor locale, al birourilor de Finante. Intcndentul devine
in mod progresiv judecatorul de drept comun pentru tot ce
se refers !a exproprieri, la obligatii ale antreprenorilor, la
raporturile acestora cu cci pe care iiangajeaza la randul Ior;
dar rnai ales i nte nd e nt ul u rm a re st e respectarea planurilor s i
proiectelor de urbanism care fusesera aprobate de Consiliul
Regelui. In Franta, la sfarsitul secolului al XVIII-lea, drep-tu! urban constituie deja 0 ramura a dreptului adrninistrativ.
III. Celelalte aspecteale urbanismului european
1.Europa rneridionala.
A) Italia Roma secolului al XVII-lea este dorninata de
influenta lui Bernini, pe care P. Lavedan II nurneste . jnaes-
trul urbanismului baroc", in aceasta epoca nu se mai pune
problema marilor srrapungeri: eele facute in Renastere vor fi
utilizate timp de cateva secole. Opera de urbanist a lui Bernini
va consta in amenajarcapietelor Romei, in inmultirea efec-
telor de surpriza (obeliscul Mincrvei asezat pe un elefant)
s i in tra ta re a o ra sulu i c a pe un decor de teatru, in asa fel incat
s a sugereze 0amploare spatiala pe care urbea nu 0are intot-
deauna. Printre principalele realizari ale l ui B e rn in i, trebuie
citate amenajarea pietei Navona si mai ales crearea irnensei
piete a catedralei Sfantului Petru, inconjurata de colonade,
i n secolul al XVIII-lea, urbanismul roman i~i pastreaza
originalitatea. El ramane in spiritul lui Bernini: scara din Piazza
9 1
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 46/80
di Spagna, Piazza di Trevi cu lantana ei, Piazza dei Cavalieri
di Malta (opera a lui Piranesi).
B) Spania. Carre 1620, Madridul are In jur de 150 000 de
locuitori, populatie care se datoreaza mai ales pozitiei sale
de capitala, Cresterea urbana se face in oarecare masura la
intamplare, prin inmultirea nurnarului de case cu un singur
etaj de-a lungul strazilor existente (drumul catre Toledo, cel
catre Valencia). 0 singura artera mare este creata: La CalleMayor, care leaga poarta principal a, La Puerta del Sol, de piata
mare a orasului. Aceasta din urma, La Plaza Mayor, este 0
piata cu program din secolul al XVII-lea, rectangulara si
inconjurata de case cu portice. Functiunea sa cornerciala este
importanta, dar ea este conceputa mai ales pentru spectacole:
curse de tauri, autodafeuri, ceremonii religioase.
in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, sub domnia
lui Carol al III-lea, Madridul este dotat eu splendide prome-
nade exterioare si indeosebi eu promenada Prado, decorata
cu fantani, amplasata in partea de est a orasului, Orasul se
dezvolta in aceasta directie si La Puerta del Sol devine 0
intersectie centrala mai degraba de c a t 0 intrare.in ceea ce priveste creatia urbana, la inceputul secolului
al XVII-lea, inainte de Richelieu, Spania ofera exemplul
intemeierii de.catre un ministru putemic a unui oras care sa-i
poarte numele: Lerma. Dar de-abia in secolul al XVIII-lea
apare realizarea eea mai importanta: Aranjuez, oras-resedinta
regala, inspirat de Versailles,
C) Portugalia. Lisabona avea in jur de 250 000 locuitori
atunci cand cutremurul de pamant din 1755 a distrus intre-
gul centru al capitalei, Reconstructia, irnpulsionata de celebrul
92
ministru Pombal, constituie una dintre realizarile urbanistice
majore ale despotismului luminat, 0 intreaga serie de deerete
definesc conditiile reconstructiei: releveul vechiului parce-
lar, nivelarea solului in cartierele sinistrate, interdictia de
a construi p a n a la noi ordine, Apoi Pombal ordona prega-
tirea unui plan de reconstructie ai carui autori sunt Santos,
inginer militar portughez, si Mardel, alt inginer, probabil
un ungur. Executarea planului este ordonata de rege in 1758.
Este vorba de un vast plan in tabla de sah, care prevede 0
ierarhizare a strazilor. Cele mai importante d ou a s tra zi, Ia rg i
de 20 m, l ea ga p ia ta Rossio de cea a C om ertu lu i, p ia ta re ga la
deschisa catre raul Tejo. Planul prevede 0 arhitectura eu pro-
gram, nu numai pentru piete, ci si pentru ansamblul strazilor,
In plus, Pombal a adoptat sistemul costisitor al canalelor
eolectoare construite sub strazi, cu racordarea imobilelor
riverane. Dar reteaua de scurgere functioneaza prost atunci
cand cresc cotele raului Tej031.
2. Anglia. Sensibil mai putin populata decat Pari suI in
Evul Mediu, Londra va ajunge din urm a cap itala Fra nte i c atre
1700 si va avea un puternic avans in cursul secolui al XVIII-lea:
In jur de 850 000 locuitori in 1800. Acesta este rezultatulinceputurilor revolutiei industriale, precum si al rolului co-
mercia I esential jucat de City si de portul Londrei.
La inceputul secolului al XVII-lea, aglomerarea este com-
pusa din doua clemente distincte aflate pe malu! Tamisei,
la 3 km distanta: orasul vechi (City) si burgul Westminster,
dezvoltat injurul abatiei, a palatului Parlamentului si a rese-
31, l.A. FRANCA, .Espaccs ct comrnodi tcs dans laLisabonnc de Pombal",
in Dix-huitieme siecle, nr. 9, 1977, p. 161 si unn. A sc vcdca, de acclasi autor,
Vile vil le des lumieres: Lisbonne de Pombal, Paris, 1965.
93
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 47/80
dintei regale Whitehall. Intre cele doua, drumul care urmareste .
cursul Tamisei, Strand, este de multa vreme bordat eu case.
Catre s:ffir~itulsecolului al Xvl-lea, regalitatea incearca s afraneze cresterea capitalei, atat pe plan demografic, c a t ~iteritorial.Intr-o ordonanta din 1580, regina Elisabeta hotaraste
ca intr-o casa nu poate lo cu i d ec at 0 singura familie; ea inter-
zice orice constructie noua, cu exceptia celor ridicate pe fun-
datil existente ~iaflate pe 0 raza de 3 mile fata de portile
orasului. Dar aceste interdictii, care vor fi reinnoite in catevaranduri, ca de exemplu in 1625, nu vor irnpiedica deloc
cresterea Londrei, De altfel, in 1631, regele acorda 0 deroga-
re contelui de Bedford, in schimbul unei sume de bani. El il
autorizeaza sa creeze pe terenurile din Covent Garden un
cartier nou injurul unei piete ell program, opera a arhitectu-
lui Inigo Jones, care s-a inspirat probabil dintr-o rezolvare
similara de Ia Livomo. Una dintre laturile pietei este ocupata
de 0 biserica care are functiunea de a asigura animatia socials
~l deci rentabilitatea noului cartier. I n timpul lui Carol I,
acest cartier era locuit de aristocratic.
Orasul vechi a ars aproape In totalitate in 1666 Wren,
arhitectul Coroanei, a propus sa se profite de ocazie pentru
a remodela in intregirne structura urbana. Cu toate astea, a
fost reluat planul vechiul traseu al strazilor, care au fost doar
largite, pastrandu-se numia 0 Ia~ie de teren liber pentru con-
struirea unui chei de-a lungul fluviului. Casele urmau s a fiedin piatra sau caramida si constructorilor le-au fast impuse
anumite tipun de construetii, corespunzand fiecare unei anu-
mite largimi a strazii: trei etaje deasupra parterului pe strazile
mari, doua etaje pe strazile de largime medie si doar un etaj
pe strazile inguste.
94
In a doua jumatate a secolului al XVII-lea si In secolul
al XVIII-lea, dezvoltarea aglornerarii se continua in partea
de vest Acolo se creeaza artere largi si intre strazile retelei
extinderea se efectueaza printr-o multitudine de lotizari.
Acestea iau forma scuarurilor, piete patrate inconjurate de
case, deschise circulatiei, centrul fiind ocupat de 0 gradina
rezervata riveranilor, Realizarile cele mai remarcabile sunt
cele ale fratilor Adam, in a doua jumatate a secolului al
XVIII-lea. Gratie arhitecturii eu program, casele si scuaru-rile lor fo rm eaza im pre una un ansamblu cu decor monumental ,
Aceeasi unitate a fatadelor se intalneste in cartierele noi
ale orasului Bath, care este locul de intalnire aI inaltei socie-
ta~i in secolul al XVIII~lea. Arhitectii Wood, tata ~i fiu, urmati
de alti practicieni, au realizat aici 0 fructuoasa speculatie, ere-
and in acelasi timp un uimitor ansamblu urban aflat In con-
tact strans cu natura. Ei si-au grupat constructiile el l fatade
regulate ornate de co lonade d upa fo rm a unui p atrat (squares),
Until cere (circus) sau a unei jumatati de elipsa (crescents).
La sfarsirul secolului se adauga Landsdowne Crescent, opera
lui Palmer, lungsir de case unifonne care se onduleaza in
verdeata ca un sarpe ..Aceasta urbanizare prin "fragmente
de oras", pentru care Bath ramane exemplul eel mai celebru,
constituie 0 trasatura majora a urbanismului epocii geor-
giene'".
3. larile de Jos.
A) Olanda. Ea ocupa un lac aparte din cauza superio-
ritatii sale in tot ceea ce pnveste apa: canale, piloti de poduri,
diguri, Admirabila retea de canale semicirculare de Ia Am-
32. Ph. GRESSET, Lefragment de vil le, Paris, Corda, 1982.
9 5
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 48/80
sterdam dateaza din secolul al XVII-lea. Exista 0 tehnica
olandeza a carei influenta este foarte puternica in Europa
de nord, unde conditiile geografice impun adeseori sistemul
de oras cu canale.
B) Td ri le d e Jo s c a to li ce . La mijlocul seeolului al XVII-lea,
spaniolii au creat orasul-fortareata de la Charleroi, mare hexa-
gon regulat in traditia oraselor Philippeville si Mariembourg,
Cum orasul Bruxelles a fast bombardat de francezi in 1695,
casele din Grande-Place au fast distruse. Autoritatea muni-
cipala a avut grija ca reconstructia sa fie facuta lntr-o rna-
niera coerenta, Desenele fatadelor au fost sup use aprobarii
sale, pentru a putea fi armonizate unele cu altele. Rezultatuleste un ansamblu omogen, care rarnane fidel in mare masura
traditiilor arhitecturale locale.
I~ a doua jumatate a seeo1u1ui al XVIII-lea, Ia Bruxelles
este creat Orasul de sus, actiune impulsionata de Carol de
Lorena, guvemator a1Tarilor de Jos. Pe amplasamentul ve-
ehiului palat ~ia1gradinilor dueilor de Brabant, se realizeaza
Piata Regala si Promenada Pareu1ui, in jurul careia se traseaza
strazile noului cartier, cu fatadele supuse unui program arhi-
tectural, Pentru acest ansamblu s-a recurs eu precadere la
arhitecti francezi: Barre, Guimard.4. larile german ice.In secolul a1XVII-lea sunt create
mai multe orase pentru a primi valu1 de protestanti alun-
gati de politica religioasa a statelor catolice. Imediat dupa
revocarea Edietului de la Nantes, margraful din Bayreuth
fondeaza orasul Erlangen, nu departe de Ni.irenberg. A fost
un succes, caci refugiatii au venit in numar mare ~iorasul
a cunoscut 0 viata economics intensa. Landgraful de Hessen
a fost mai putin noracos cu orasul Karlshafen, care s-a eon-
struit putin prea tarziu, In 1699, cand valul refugiatilor tre-
96
euse. Este adevarat c a el crease deja in 1688, LaKassel, car-
tieruL nou a1 Orasului de sus, In care se instalasera numerosi
francezi.
Manheim fusese distrus in timpul razboaielor lui Ludovic
al XIV-lea; in 1699 s-a luat decizia refacerii lui. El va fi de
acum incolo orasul de resedinta al electorilor palatini, care
abandoneaza orasul Heidelberg. Noul oras se inspira in mod
evident dupa modelul de la Versailles: un plan in labia de
sah, cu 0 laturamarginita de farada c as te lu lu i, A ee ea si in flu -
enta se regaseste 1a Ludwigsburg, fondat in 1709 de catreducele de Wurttemberg. Totusi orasul nu este conceput ca
un complement arhitectural al castelu!ui, ei ii este doar juxta-
pus. Din contra, la Karlsruhe, rnargraful de Baden a vrut sa
realizeze 0 unitate organics totala intre oras, castel si pare.
Castelul se afla in centrul unui cere; dintre nurneroasele
trasee radiale care pornesc de aici, douasprezece sunt strazile
orasului, celelalte constituind aleile parcului.
Berlin, oras de origine m edievala , este dotat in 1646 de
catre marele elector eu promenada Unter den Linden, care
va constitui axul extinderii orasului.Intr-adevar, noi cartiere
sunt construite In a doua jurnatate a seeolului al XVII-lea
si la inceputul secolului al XVIII-lea: Dorotheenstadt, Frie-
drichstadt, Dar mai raman inca nurneroase terenuri virane
in epoca lU I Frederic al Il-lea, asa incat aeesta incurajeaza con-
struirea in aeestc zone, luand in sarcina sa costul fatadelor
si al acoperisurilor. Printre principalele realizari al~ seco-
lului al XVIII-lea, trebuie amintita 0 piata eu program, Gen-
darmenrnarkt, preeum si monumentala poarta Brandenburg.
5. Statele scan din ave. In secolul al XVII-lea, perioada
In care ele sunt deosebit de puternice, statele scandinave
cunosc 0 intensa activitate In materie de urbanism.
97
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 49/80
A) Danemarca. Christian al IV-lea, care a domnit in prima
jumatate a secolului al XVII-lea, a fost celmai marc inte-
mcictor de erase din epoca sa. El a facut apel indeosebi la
ingineri ~iarhitecti olandezi. Principalele sale creatii sunt
orase cu caracter m ilita r si economic In a cela si tim p: Chris-
tianopel si Christianstadt, In sudul Suedici; Christiania (Oslo)
si Christianssand, In Norvegia; Gluekstadt, I a gur il e Elbei.
Chiar inainte sa rnoara, cl a decis fondarea orasului-forta-
reata Fredericia, in Iutlanda. Aproape toa te aceste erase sunt
construite dupa modelul planului in tabla de sah.
Christian al IV-lea a fast uns ea rege si la Copenhaga,
capitala sa, care era la acea vrerne marele centru cornercial
si artistic al Europei septentrionale. Pe de 0 p arte , el crecaza,
de cealalta parte a apei, orasul nou Christianshavn-care con-
stituie un cartier al actualei Copenhaga. Pe de alta parte el
rnareste orasul propriu-zis, mai ales prin forrnarea cartieru-
lU I rnuncitoresc Nyboder.
in secolul al XVIII-lea, influenta franccza 0 inlocuieste
pe eea a OJandei. Academia de Arte Frumoase, fondata in
1748 de Frederic al V-lea, va fi condusa de francezi: sculp-
torul Sally, apoi arhitectul Jardin. Desigur, marea realizarea u rb an ismu lu i d an ez , p ia ta Amalicnborg, cstc anterioara vcnirii
lor Desi conceputa de arhitectul danez Eigtvcd, ca estc totusi
de inspiratie franceza,
B) Suedia. Si aici, intemeierile de orase sunt nurneroase
1 1 1 secolul al XVII-lea, mal ales sub domnia lui Gustav-Adolf.
Principala sa creatie a fost Goteborg, mareIe port suedez la
Marea Nordului. Ca si in urbanismul danez, se regasesc aici
arhitecti olandezi $i planuri ortogonale.
98
Secolul al XVIl-lea a fost de asemenea 0perioada deci-
siva pentru Stockholm. Incepand eu anull640, sunt adopta-
Ie planuri pentru reamcnajarea capitalei conform u nu i t ra se u
regulat. Accasta politica de renovare a fast de altfcl faei-
litata de numeroasele incendii care distrugeau cu usurinta
cascle construite din lemn. La sfarsitul secolului, arhitectul
suedez Tessin, format In Italia, reconstruiesre Palatul Regal
si claborcaza un vast proiect de amenajare a centrului orasului,
lucrare care nu a fost realizata,
6. Rusia. Petru eel Mare, care obtinuse de la suedezi 0
.fereastra" spre Marea Baltica, a decis In 1703 s a internciezeun eras la varsarea Nevei. Acesta a fast Sankt-Petersburg,
unde Petru si-a mutat capitala de la Moscova in 1712. Pentru
a popula noul oras, tam 1 i-a obligat pe toti dernnitarii sa-si
construiasca aici cate 0 casa. Oameni din popor au venit de
asemenca, terenul fiind gratuit, ca si lemnuJ pentru con-
s tr uc ti i. I n J714 exista aproape 35 000 de constructii , care StU1 t
insa in cea mai marc parte cocioabe sa u baraci
Foarte mult influentat de Olanda, Petru ar fi vrut s a facadin capitala sa un oras al insulelor si canalelor. E[ a insarci-
nat in 17) 6 un arhitect francez, Lc Blond, sa conceapa un
plan ccntrat pe insulcle Nevei. Dar era prea tarziu, caci popu-l at ia , l as a ta pan a atunci In voia c i, se in sra la se in zoncle unde
iiconvenea mai mult, adica pe malul stang al fluviului. Si, cu
toate c a e xis ta 0 intcrdictic in acest sens, reinnoita de mai
m ulte o ri in tre 1715 si 1740, dezvoltarea urbana s-a continua!
pe acest mal. Puterea imperials a sfarsit prin a se resernna,
dar nu mai putea fi acum vorba de a concepe un eras. Ea a
trebuit sa se multumeasca cu amenajarea celui existent, sar-
cina facilitata de nurneroase incendii. Incepand eu mijlocul
secolului, Sankt-Petersburg capata 0 grandcare arhitecturala
99
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 50/80
deosebita, eu palatele sale, pietele, perspectivele si statuia
lui Petru cel Mare realizata de Falconet. Populatia creste de
la 80 000 de locuitori in 1750, la 300 000 in 1796_
Mai trebuie semnalara 0 alta creatie importanta: Odessa,
Or3$ cu plan in tabla de sah, a carui piatra de ternelie a fost
pusa In 1794 de ducele de Riehelieu, pe a tun ci e rnigra t In Rusia.
7. Urbansimul european in afara Europei.
A) Orasele coloniaie. Incepand ell seeolul al XVI-lea,
o importanta legislatie exprima preocuparea suveranilor
spanioli pentru organizarea intemeierilor urbane In colonii.
Prima regula care trebuie respectata consta in alcatuirea unui
plan pentru orasul proiectat. Se precizeaza ca pietele, strazile
si insulele vor fi trasate "ClI sfoara si linia", plecand din inima
viitorului oras, La Plaza Mayor. Intmderea acestei piete va
trebui sa fie proportionala Cll numarul scontat allocuitori-
lor, tin and seama si de posibilele cresten ale acestuia. In coo-
secinta, orasele fondate de spanioli se caracterizeaza printr-o
dispunere in intregime regulate si geornetrica.
Creatiile urbane franceze au rarnas rnulta vrerne lipsite
de reguli ..Nu se poate vorbi de urbanism inainte de sfarsitul
secolului aJ XVII· lea, cand este intemeiat orasul Fort-de-France, asezare cu plan ortogonaL Iar, la sfirsitul secolului
urmator, orasul New Orleans" avea sa ofere lin frumo s e xem-
plu de traseu in tabla de sah.
in aceeasi epoca se intalnesc solutii comparabile in
coloniile engleze din America de Nord, Cll planurile in tabla
de sah ale numeroaselor erase noi, precurn Philadelphia,
• in franccza, Nouvelle Orleans (N _tr.).
100
Baltimore sau Savannah. Spre deosebire de acestea, la An-
napolis, tabla de sah se combine Cll traseul in forma de stea.
R) Washington 0 data eu independenta Statelor Unite
se pune problema capitalei federale. Vrand sa cvite orice
rivalitatc intre capitalele statelor federale, Congresul renunta
sa desemneze una dintre acestea si se pronunta pentru crearea
unui oras nou, care va primi numele presedintelui Washington.
In 1790, acesta este insarcinat sa gaseasca terenul necesar pe
malurile raului Potomac. Tot el este acela care desemneaza
arhitectul viitoarei capitaie, un ofiter francez, voluntar in
Razboiul de Independenta, maiorul L'Enfant. Planul sau se
sprijina pe preeminenta edificiilor care adapostesc puterea
publica: Capitoliul, Casa Alba. Fiecare dintre ele este cen-
trul unei retele de bulevarde radiale, care Yin sa rupa monoto-
nia unci trame generale de insule patrate $1 de strazi care se
intersecteaza in unghi drept. Este 0 tabla de sah taiata de
diagonale. Acesta este un traseu urban clasic, dar conceput
la scara colosala, 0 extrapolare a urbanismului european Ia
dimensiunile unui nou continent. Mar-He bulevarde au 50 m
largime, jar strazile obisnuite de la 30 la 35 111.
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 51/80
Capitolul IV
URBA ISMUL EREI INDUSTRIALE
I.Evolutia urbana
insecolele al XiX-lea ~i al XX-lea
1. Explozia demografica urbana. Dad populatia lumii
a crescut in mod uimitor in ultirnele doua secole, cresrerea
populatiei orasclor a fost inca ~i mai .ra ~id a. ~In tim~ ce
popu latia globu lui s-a rnari t de patru on ~ In 18)0 ',numaru!
locuitorilor oraselor a crescut de zece on . Aceasta enorma
crestere a populatiei citadine cste conscein~~ progrcsclor
stiintificc si tchnice realizatc incepand eli rmj locul secolu-
lui al Xv lll-Iea. Europa oeeidcntala estc eea care declan-
scaza aces! proces, urmata curand de Sratcle Unite. I n ~3["il.e
in care progrcsul tehnic s~ a laeut simtit, erc.$t.crea producti-
vitatii muncii a antrenat 0marire a productiei globale, cecace a'lacut posibila 0crcstere demografica si 0.ri?ica~~ a ni-
velului de \ ia\3. I n paralcl, structura populatiei acnve s-a
transformat. In limp ce la inceputul scco lului al XIX.-Iea,
80% din populatia activa era ocupata. in seclorul pr~m~r
(agricultura), 8% in sectonll. secunda I:(industrie) ~I12 Yo I~l
e e l t er ti ar ( sc rv ic ii ), in ta rile in du stria liza tc a avut lac a vcn-
tabila top ire a sectorului prim a)" In beneficiul celui secun-
• Calculul CSIC valabil pcntru 1995. anul in care a apAru! cca de-a V-a cditic
corectata a lucraru dc fa!fL dupa care S-3 IaCU! actuala traduccrc (N. tr. ].
10 2
dar si celui tertiar, Apoi, datorita noilor progrese ale produc-
ti vi tarii in industrie, sectoru I secundar s-a r ni cs or at l a r3.n~
dul sau in b en efic iu l c elu i IC I1 ia r, c are c ste m arc le b en efic ia r
al dczvoltarii econemice-".
Astfel, In tarile dezvo hate , un numar restrans de agr i -
cultori, de ordinul a s pana 1 3 10% din p op ula tia a ct iv a, cste
de ajuns pentru a hrani intreaga populatie. Or, acum doua
seeole acestia constituiau 80%. Ceea ce inscam na ca to ti
cei care erau in plus, care cxploarau terenurile cole mai putin
rcntabile, au trcbuit sa piece. Exodul rural i-a facut oraseni
r a r a voia lor. Depopularca sarclor a umplut orasele. in seco-lui al XfXvlea, acest lueru se lacca in beneficiul industriei,
in zilele noastre, sectoral tertiar este eel care ocupa a mare
parte a populatiei orasenesti, Principalul motor al cresrerii
marilor aglorncrari urbane, precum New York, Londra sau
Paris, este numarul mare al locurilor de munca in birouri
In tarile mai p utin dezvoltate economic, situatia este fun-
damental difcrita. Procentul populatici traind in erase mai
mari de 100 000 de locuitori nu este decat de 5 paM la 10%
In ta n ca Angola, Madagascar, India sau Pakistan. in limp ce
el aringe 40 % in Anglia, 50 % in Japonia si culmineaza cu
67 % in Australia. Tarile in curs de dezvoltare sunr in mod
cert atinse de proccsul general de crestere a populariei urbane,
dar sectoral primar ramane inca aici foartc important.
2. Nasterea noilor erase, A ccstc a sunt extrcm de nurnc-
roase, mai ales in tarile noi.
33 . Dcsprc IQarc accstc Ierne. .1 sc vcdca IIIC rarca cIasica a IIIi J
FOURASTIE, Le g/"aJ/d espoir du ..\X siecle, Pans. 1963. ea si La realue
'·,anamiqu". Pans. 1978. p. 76 si urm,
103
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 52/80
Creatiile urbane cu caracter religios devin foarte rare.
Pot fi totusi citate Salt Lake City, fondat In 1847 de rnor-
rnoni. Planul sau In tabla de sah se ordoncaza pornind de la
Temple Block, insula care contine alaturate Templul, Taber-
nacolul si Sala Adunarilor.
Numeroase orase au fost create pentru a fi capitale. La
mijlocul secolului al XIX-lea, sunt fondate Ottawa $1 Pre-
toria; la incepurul secolului al XX-lea, Canberra, New Delhi
~iAnkara; apoi Brasilia, la sfarsitul anilor '50. Alte inte-meieri de erase nu corespund decat unor capitale de state
federale. Acestea sunt frecvente In secolul al XIX-lea:
Madison, Adelaide, Belo Horizonte, La Plata. in secolul al
XX-lea pot fi citate Goiania, capitala statu lui brazilian Goias,
si Chandigarh, capitala statului indian Punjab.
Ca si in trecut, au fost fondate erase pentru a pune in
vaioare' exploatarea agricola a unui teritoriu: numeroase bur-
guri din Algeria, coloni i agricole din Palestina, apoi din Israel,
erase italiene legate de asanarea Mlastinilor Pontine, bur-
guri olandeze in Zuyderzee.
Totusi cele mai numeroase sunt aglomerarile urbane nas-
cute din dezvoltarea industriei si a extractiei miniere, Aurul
a eondus la formarea a numeroase erase In secolul al XIX-lea,
preeum San Francisco si Denver in Statele Unite, Johan-
nesburg in Africa de Sud. In aceeasi tara, Kimberley este
un oras nascut din exploatarile de d iamant , Alte erase isi trag
originea de la minele de fier sau de la metalurgie, ca Duluth,
Gary (creat de trustul otelului in 1 906 ), Magni to g or sk sau
Stalinsk. Trebuie de asemenea mentionate orasele nascute
din exploatarile de petrol, ell 0crestere fulgeratoare, precum
Oklahoma City, ea ~i cele nascute pe langa zacaminte de
gaz natural, ea Mourenx.
J04
Crearea anum ito r erase este legata de ca ile d e COl11Ul1l-
catie maritime sau terestre. Asa au fost construite, in seco-
lui al XIX-lea, porturile Singapore ~iMelbourne, apoi orasele
de pe canalul Suez: Po rt -S a id , l sma il ia in anii 1920 ,un exem-
p lu este portul po lonez Gdynia. Caile ferate au jucat si ele
un rol esential, mai ales in America de Nord. Unul dintre
cele mal rnari noduri de circulatie va fi Chicago, loc de in ta l -
nire a 33 de linii. Pe traseu ~I la extremitatea f ie ca re i lin ii s e
nasc orase ca Cheyennes, Seattle, Winnipeg sau Vancouver.Acelasi lucru poate fi observat si in Asia, la Vladivostok si
Port Arthur.
Pe de alta parte au fost create erase turistice, ca Deau-
ville, Paris-Plage si Le Touquet In secolul al XIX-lea, Miami
sau Palm Beach in seeolul al XX-lea.
Trebuie semnalata si nasterea unor porturi militate ca
Murmansk sau Molotovsk.
Pe d e alta p arte, uto pistii si reformatorii s ec olu lu i a l XIX-lea
au conceput proiecte de erase ideale pe care s-au straduit
sa le puna in aplicare, in paralel, numeroase industrii au creat
pentru muncitorii lor veritabile aglornerari urbane; unele din-
Ire ele eonstituie remarcabile ansambluri arhitecturale caLe Grand Hornu sau Bois-du-Luc. '
I n fine, pentru a incerca franarea cresterii excesive a man-
lor orase, inca de la sfarsitul secolului al XIX-lea s-a recurs
la orase-satelit. Miscarea s-a nascut 0 data eu fondarea
orasului Pullmann, in apropiere de Chicago, de catre indus-
triasu! cu acelasi nume, pentru adapostirea uzinelor sale ~i
a muncitorilor. Apoi, in perioada New Deal, apar "ora~ele
Cll centura verde", ea Radburn, a carui constructie a consti-
tuit $i 0 arma in lupta cu sornajul. Dupa Al Dotlea Razboi
105
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 53/80
Mondial s-a inccrcat eombaterea extinderii Londrei si a
Parisului eu ajutorul unci pleiade de erase noi.
3. Cresterea oraselor existente.
A) Evolutia cartierelor centrale. La inccput se incearca
clarificarea structurii urbane existente prin strapungcri ale
unor mari artere rectilinii. Aceasta solutie, folosita la Paris
de Haussmann, se intalneste la sfarsitul secolului al XIX-lea
la Roma, ca si la Amsterdam, la Barcelona sau Madrid.
Totusi, in Anglia ~i Germania, sisternul strapungerii se aso-
ciaza eu trasee mai suple, respectand relieful si monumentele
existente (Londra, Strasbourg). La Viena se dernoleaza zi-
durile de aparare pentru a face lac unui larg bulcvard inelar,
plantat cu arbori si bordat de edificii pub lice (Ring-ul).
Efortul se indreapta $i catre a dezvoltare planificata a
oraselor. La New York, planul de extindere din 1811 prevede
pe intreaga insula Manhattan un imens cadrilaj de bulevarde
si strazi caruia iiva trebui un secol pentru a fi mobilat cu
~onstructii. La Chicago, cresterca se face prin prelungirea
lara limite a cadrilajului initial, ceca ce conduce la reali-
zarea unor strazi drepte avand uneori lungimea de 50 krn
Pentru a rupe aceasta mono tonie, urbanistul D. Burnhamp re ve dc a s tr ap un ge ri diagonale in planul sa u de amenajare
si extindere prczentat in 1909, dar care nu a fost niciodata
realizat. In Europa, printre extinderile urbane rezultate din
aplicarea unor conceptii urbani slice generale, trebuie citata
cea a BarceJonei, facuta dupa un plan al inginerului Cerda
(1859), ;;i crearca zonci Amsterdam-Sud, in prima J umatate
a secolului al XX-lea, dupa planurile arhitectului BerJage.
inca de la sfarsitul secolului al XIX-lea centrul marilor
erase americane c~paHi Linaspect cu totul particular, datorat
106
c re st er ii n um a ru lu i de c onstructii inalte. In tim p ce Europa
ramane fidel a unei limite de inaltime care nu este rnult rnai
ridicata decat in secolul al XVIII-lea, americanii se ho ta rasc
sa valorifice to a te posibilitatile oferite de noile tehnici de
constructie: osatura rnetalica, apoi beton armat. Astfel ca in
anii 1880 rasar din pamant imobile intense, depasind adesea
20 de etaje, concepute de a rh ite cti i s co lii de la Chicago, ca
Sullivan, Le Baron J en ne y. R e zu lt a un peisaj urban bazat pe
verticale, care j~ J gascste cxpresia cea mai cuprinzatoare inManhattan; aici strazile, initial gandite pentru a fi marginite
de case cu 3 etaje, sunt stri vite de zgarie-nori de 40 de etaje
~l mai mult chiar, I n Europa, constructia pe inaltime nu va
intra in ora~e decat incepand cu mijlocul secolului al XX-lea,
fara insa a atinge extraordinara forta a peisajului orasului
New York. Nu este mai putin adevarat ca, amplasata In orasele
vechi, constructia pe inaltime distruge total armenia siturilor
si este adeseori insotita de distrugerea tesutului urban.
Inceputa deja de multa vreme, depopularea centrului ma-
rilor erase este un fcnomen general pentru cea de a doua
jumatate a secolului al XX-lea. Cauzele sunt diferite, Proli-
ferarea cladirilor de birouri transforms, pc tirnp de noapre ,anumite carriere 1 1 1 desert (zona City in Londra, cartierele de
afaceri la Paris). Mai mult, in numeroase orasc europene,
pretul ridicat al locuintelor impinge catre cartiercle margi-
nase paruri largi ale populatiei: muncitori si functionari,
tineri casatoriti cu multi copii, Locuinta in centru devine
astfel un pnvilegiu. Din contra, in multe dintre marile orase
americane, centrul orasului cste arnenintat de degradare si
"proletarizare", in tirnp ce populatia mai instarita se refu-
giaza in zonele rezidentiale suburbane.
107
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 54/80
B) Fenomenul suburbiilor. Inainte d e m ijlo cu l secolu-
lu i a) X tX -lea , suburbiile erau lo curi eu in fatisare d e sat, und e
a risro cratia s i burghezia p osed au castelc s i c as e, profitand
de 0 resedinta la tara aflata chiar 1a portile prasului. 0 data
cu industria lizarea, eu exp lo zia d em ografica urbana si cu
dezvo ltarea transpo rturilo r, asistam la fo rm area suburbiei
m oderne, fenom en de masa a carui am p lo are nu pare sa cu-
n oa sc a lim ite .
Pana catre 1920 in S ta te le U nite si 1945 inEuropa, dezvol-tarea suburbiilo r d ep indea in cea m ai m are masura d e trase-
e le d e tre n, m etro u, tra mv ai, c are s a a sigure legaturile e u o rasul.
R ezulta de aic i 0 zo na suburbana d isco ntinua, ale carei aglo -
merari e ra u g ru pa te in jurul garilor si care erau sep arate d e
teritoriul agrico l sau de paduri, Sp re deosebire d e aceasta
situatie, uriasa crestcre a numarului autornobilelor a c on du s
la transformarea suburbiei intr-un spatiu d ifu z, in c ontin ua
extind ere , d evo rand sup rafete d e teren d in ce in ce m ai inde-
parta te . A ceasta evo lutie es te exp licata in m are pa rte d e pre-
fe rin ta g en er als p en tru c as a in div id ua la . D a r s ub urb ia m o de rn s
care se bazeaza pe existents automobi lu lu i prezinta mari
inco nven ien te: risip a d e spa tiu , de energie , d e tim p; absen taap ro ap e to ta la a unei veritabile v ieti urbane. A stfel, aglo me-
rarea d e la Lo s Ange les nu este dccat 0juxtapuncre infinita
a resedintelor p rivate , a carer densitate este d e c irc a zece 1 0 -
cuin te pe hec tar, legate eu num eroase auto strazi si brc tc le d e
lega.tura . Aceasta retea abso arbe rnai m ult de 0 tre im e d in
teren, lara a adauga strazile obisnuite si imensele s up ra f et e
d e parcare, Casele individuale nu po t fi adaugate unele dupa
alte le la in fin it. In felul acesta nu se creeaza orasul viitoru-
lui, c i un ad evarat an ti-eras.
108
I n p lu s, a ctu ala p ro life ra re a c on str uc tiilo r p av ilio na re e ste
i nc o rn p at ib il a c u c on se rv ar ea s it ur il or s i m e nt in er ea u nu i p e is aj
rural. In Franta p roblem a este extrem de grava. Desigur ca
puterea publica a inteles p erico lele ac este i situatii, d ar ea
ra rn an e p ra ctic n ep utin cio as a 'in fa ta p ro ce su lu i d e u rb an iz are
d ifuza care d esfigureaza p eisaje le . N irn ic nu este m ai im po r-
tant decat mentinerea ferma a distinctiei intre spatiul rural
~I e e l u rb ani za t.
4 . Tr aseele urbane. I n seco lul al X JX -lea , a tunc i candun p lan este adop tat p en tru c rearca unui o ras sau cxtind erea
sa, e l este aproape intotdeauna un p lan In tabla de sah, un
cadrilaj , solutie p e care 0gasirn atat la N ew Y ork, M ad ison
sau Chicago , c a t si la Biskra, P ort-S aid , S aig on, A de la id e,
La P la ta , Barcelona sau Patras Cel mult diagonalele Y in s a
rupa uneori m ono ton ia stra zilo r in tersec ta te in unghi d rep t.
Exista to tusi cateva trasee in fo rma de stea , c a acela d in D e-
t ro it , f oa rt e repede abandonat I n f av o a re a unei trame eu Ufl-
ghiuri d rep te . La C abo urg , p lanul este 0jumatate de stea ale
carei strazi rad iale p leaca d in drep tul eaz inoului. Pe de alta
parte , in suburbiile rezid en tia le ale celei d e-a do ua jum atati
a secolului, precum Le Vesinet, se utilizeaza traseele suple$ 1sin uo ase c ara cte ristic e p arc urilo r e ng le ze sti, In fine , 0ulti-
m a fo rm ula aparc c a rr c s fa rs it ul s cc o lu lu i: orasul l in ea r p re -
co ruzat de inginerul spaniel So ria y M ata . E ste ve rba de 0
s tru ctu ra s ub forma de p anglica ca re se lungeste Ia nesfa rsit
in zona rurala , sis tern experim en tat In ap rop iere d e M ad rid
In 1894 .
In secolul al XX -lea se regasesc p lanur i ortogonale la
Leopoldville, Elisabethville sau Port-Fouad, Se intalnesc
trasee in fo rm a de stea , co rnp lexe, in cap ita le ca ew D elhi
10 9
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 55/80
sau Canberra, sau simple, in erase mici precum Stella-Plage,
al carui plan ilimita pe eel de la Cabourg. Trebuie adaugat
ca rerna orasului linear a fost reluata s i p e r fec ti o na t a de ur-
banistii sovietici, mal ales la Stalingrad. Lung de 65 krn,
orasul este alcaruit dintr-o serie de benzi paralcle: cai ferate,
uzine, zone verzi, locuinte, parcuri, toate In lungul fluviu-
lui Volga. Totusi secolul al XX-lea arata 0predilectie pentru
traseele suple si functionale, Acesta este cazul oraselor-gra-
dina englezesti, precurn si al oraselor europene create de
Lyautey dupa planurile lui Prost langll. principalele orase
marocane, la inceputul secolului. Moda traseelor suple se
va impune in majoritatea tarilor, inclusiv in Statele Unite,
in special 0data cu planul orasului Radburn, elaborat 1 1 1 anii
1 93 0 s i c on sid e ra t de L. Mumford ca reprezentand "cea mai
importanta etapa in istoria urbanisrnului de la construirea
V en etie i s i p a n a acum". Autorii acestui plan de lotizare rezi-
dentiala, H.Wright si C. Stein, au intentionat s a puna orasul
la adapost de automobi!. Fiecare cartier ia forma unui super-
block, vasta intindere de teren inconjurata de strazi si traver-
sata de numeroase poteci pentru pietoni. Casele sunt implantate
de-a lungul unor fundaturi scurte care strapung superblock-vi
in profunzime pana la 0 anum ita d istan ta; cen trul este ocu-
pat masiv dc vegetatie. Trebuie notat ca "traseui Radburn"
a fost reluat de Le Corbusier atunei cand a creat planul pen-
tru orasul Chandigahr.
5. Echipamente urbane vechi ~j noi. in foarte multe
cazuri, secolul al XIX-lea nu face decat s a realizeze ambiti-
ile secolului precedent. Un exemplu sunt marile eimitire sUb-
urbane ale Parisului, precum Pere-Lachaise, care au devenit
de altfel foarte repede, prin cresterea orasului, cimitire urbane.
110
Astfel incat Haussmann a propus in 1867 transferul tutu-
ror cimitirelor parizicne la Mery-sur-Oise, I n vrem e c e, 1 1 1
1800 , nu existau 1 1 1 Paris dedit 26 km de canale de scurgerc,
li n secol mai t ar zi u s e i nr eg is tr ea za I 00 km. A ce ste a s un t
accesibile p rin 16 000 de guri de vizitare. Apele strazilor
se varsa in canalizare p rin 11 500 de guri deschise in bordu-
rile trotuarelor; 1 000 de case sunt racordate la reteaua de
scurgere a orasului, Apa este distribuita pe s ca rs la rg a in
imob il el e p a ri zi en e , unde exista, inca de la s fa r si tu l seco lu lui
al XIX-lea, mai mult de 80 000 de contoare. Tot in aceeasi
epoca strazile marilor erase occidentale I~i capata fiziono-
mia actuala. La Paris, incepand cu Restauratia, se general i-
zeaza fclosirea trotuarelor, introduse pe vremea lui Ludovic
al XVI-lea. 11 1 afara trasurilor cu cai, Marile Bulevarde
vazute de catre Bcraud la sfarsitul secolului al XIX-lea nu
sunt fundamental diferite de ccle de astazi, Secolul al XlX-lea
a continuat de asemenea opera secolclor precedente In ceea
ce priveste gradinile: parcuri s: scuaruri facute de Alphand
la Paris (Bois de Boulognc, Buttes-Chaurnont...); Central
Park la New York, realizat de Olmsted. Se continua ~icon-
struirea de teatre, hale, piete cornerciale, spitalc . Se adauga
biblioteci, muzce, nenumaratc alte edificii publice
Evclutia tchnicii duce la aparitia unor noi dotari: ilumi-
natul public si privat cu gaz, apo i cu electricitatc; telcfonul;
garile; 011111ibuzeJc s i t ramva ie l e Cll t ra ct iu ne a nim a ls , apoi
cu motor, autobuzul; cai ferate mctropolitane; aeroporturi;
au to s t raz i mba ne (ce trebuie in tc rzi se in in terio ru Iorasel or
vechi) ... Orasul devine lIll organism din ce in ce rnai com-
plex ~i fiecare dintre mecanismele sale cste rezultarul unei
inalte tchnicitati,
ti l
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 56/80
II. \Jrbanismul francez in secolul al XIX-lea
1.Fidelitatea fala de eonceptlile secolului al XVIII-lea.
Ea este foarte vizibila in ceea ce priveste traseele urbane,
asa cum 0demonstreaza planurile in tabla de sah ale oraselor
Pontivy si La Roche-sur-Yon, ambele create sub Imperiu,
dupa recastigarea regiunilor regaliste. Se continua cautarea
unor perspective monumentale: se construieste biserica Ma-
deleine in ax cu Rue Royale, Arcul de Triumf de la Etoile,
se des chide Rue Jeanne-d' Arc in fata catedralei din Orleans.
Marea ambitie ramane aceea a realizarii unor strapungeri,
precum Rue de Rivoli in vremea lui Napoleon. Sub Ludovic-
Filip, in afara de Rue Rambuteau, se realizeaza strapungeri
~iin orasele de provincie, chiar in unele rnici cum este Sarlat.
In cel de-Al Doilea Impenu, strapungerea este la ordinea
zilei nu numai in capitala, dar si in marile erase de provin-
cie, unde se imita modelul parizian. Se realizeaza astfel 0
Rue Imperiale ~i0Rue de I'Imperatrice, atat la Rouen, cat
~i la Lyon si la Toulouse. La Marsilia, Rue Imperiale Ieaga
Vechiul Port cu noul doc Joliette La Montpellier, strap un-
gerea nu va fi realizata decat incepand cu anul 1878.
Se acorda in continuare 0mare importanta fatadelor. Sub
Imperiu se impune 0arnitecmra uniforma pe Rue de Rivoli.
Sub Restauratie acest sistern este folosit in provincie, mai
ales 1aOrleans pentru Rue Jeanne-d' Arc si Piata Catedralei.
in eel de-Al Doilea Imperiu, arhitectura cu program este
utilizata la Paris pentru piete (Place de I'Etoile, Place de
l'Opera, Place Saint-Michel, Place du Theatre-Francais), ca
si pentru imobilele aflate in fata Garii de Nord. De altfel,
Parisul secolului al XIX-lea este foarte coerent din punct
de vedere arhitectural. Strazi intregi se construiesc in timp
112
foarte scurt, astfel incdt toate casele au mai mult sau mai
putin acelasi stil. In plus, reglementarile urbane contribuie
1auni tatea arhitecturala a fa tadelor (interzicerea iesirilor din
aliniament a constructiilor sau a unora dintre elementele lor
arhitecturale) si l imiteaza i n al timea const ru c ti il o r, Pana ill 1859
limita inaltimii ramane Ia 22,5 m. Ea se ridica apoi la 25 m.
De-abia regulamentu1 din 1902 va stabili 0 limita de 31 m.
2. Haussmann ~iurbanismul parlzian.In timpul Res-
ta ura tie i s i a Monarhiei din Iu lie , u rb an ismu l c ap ita le i r ar na necomparabil eu acela al perioadei lui Ludovic al XVI-lea:
multa prudenta incentru, unde se realizeaza totusi, prin stra-
pungere, Rue Rambuteau; 0 crestere urbana fragmentata,
facuta din Iotizari la periferie, antreprize speculative bine
individualizate (lotizarea de la Beaugrenelle; cea din spatele
bisericii Madeleine; cartierul Saint-Georges; lotizarea dim-
piei de la Passy ~i Batignolles; cartierul Europe; ansamblul
Sai:lt-Lazare, in jurul bisericii Saint-Vincent-de-Paul).
Insa, Napoleon al III-lea vrea sa fad din Paris "capitala
capitalelor". EI defineste 0politics arnbitioasa de urbanism
~i11desemneaza pentru aceasta pe Haussmann; numit prefect
al Senei in 1853, aeesta din urma a stiut sa se inconjoare decolaboratori de cali tate, precum Alphand $i Belgrand'",
" Populatia pariziana s-a dublat de la inceputul seeolului.
In 1846, ea atinge 1,2 milioane de locuitori pe teritoriul cuprins
in incinta fortificatiilor lui Thiers" si va tinde catre 2 mili-
oane in 1"870. I n af~a de fa ptul c a este c ap it al s, P ar is ul devine
34, Pcntru urbanismul lui Haussrnann, a sc vcdca mai ales J. des CARS , P.PINON (coord.), Paris-Haussmann, Paris, 1991.
.. Datand din 1841-1845 (N. tr.)
113
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 57/80
un mare centru industrial, comercial si financiar. Dar pana
la Haussmann, numarul caselor creste foarte putin, Acesta
este Parisul suprapopulat, insalubru si plin de pericole descris
de Balzac, Eugene Sue si Victor Hugo.
Urbanismul lui Hau ssma nn s e c ar ac te rize az a prin crearea
unei vaste retele de altere mari, care taie fara distinctie ten-
toriul orasului fie ca este yorba de cartierele cele rnai dense
din centru, fie de zone le periferice in curs de urbanizare,
Sunt trasee concepute la nivcl global, cu numeroase intersec-ti i In forma de stea. 0 noua structura facuta din bulcvarde
si strazi largi se suprapune peste trama stradala existents,
~reand un contrast putemic intre artere1e noi ~i mare parte
a celor vechi. in paralel se adopts 0 politica extrem de activa
in materie de dotari publice: rete a de strazi, canalizare, dis-
tribune de apa si gaz, hale, piete cornerciale, primarii, licee,
gari, cazarmi, inchisori, spitale, spatii verzi ....Parisul va trai
tirnp de un secol din realizarile perioadei celui de-Al Doilea
Imperiu si a inceputurilor celei de-A TreiaRepublici.
Pricipalele obiective ale lui Napoleon al III-lea ~l ~Ie pr~-
fectului sau erau sa faca sa dispara imaginea orasului vechi,
vetust si insalubru; sa faciliteze circulatia prin multiplicarea
legaturi lor in tre d ife rite le p arti ale orasului; sa asigure punerea
in valoare a monumentelor, asezandu-Ie in axul unei perspec-
tive; sa faca posibila mentinerea ordinii in cazul unor revolte
populare. Haussmann scrie in Memoriile sale: "A lnsemna~
distrugerea tesutului urban al vechiului Paris, a cartierului
razmeritelor si baricadelor .. . lncheierea lucrarilor de construi:e
de pe strada Turbigo a facut sa dispara strada Transnonain
de pe harta Parisului" . .
Marile strazi ale lui Haussmann impun intregului Pans
aceeasi imagine a capitalei moderne, Caracterul monumental
114
uniform al fatadelor disimuleaza realitatea socials a zonelor
t ra ve rs at e. A c el as i chipaJ o ra su lui se im pun e atat In car tie re le
populare, cat '; ;1 In c el e aristocratice. Urbanismul lu i Haus-
s.ma~n vrea sa creeze iIuzia unei perfecte omogenitan a spa-~IUIUiurban.
Burghezia investeste In imobilele care se construiesc de-a
lungu! noilor strazi, iar in vestuJ Parisului se c reeaza c ar ri er e
noi, ocupate i n i n tr eg ime de burghezie. Mari le I uc ra ri imp in g
spre penfene 0p op ula tie m od esta, c hiar n ev oia sa , c are se muta
cum poate 10 zonele cele rnai defavorizate ale orasului in
apropierea fortificatiilor. Daca mai inainte diverseJe'cate~o-
rii sociale locuiau adeseori in acelasi imobil, acum ele sunt
separate in mod radi;al. Burghezia isi rezerva anumite car-
tiere, anumite strazi, Intr-o anumita parte a orasului, urbanis-
mul lui Haussrnann conduce la formarea unui spatiu alburgheziei. '
. Finantarea marilor lucrari ale Parisului a fost asigurata
chiar de catre eras si, in mai mica rnasura, de catre stat.
Orasul a impmmutat pe termen lung surne extrern de mari
dobanzile fiind platite din excedentul anual al bugerului. j~
plus, Haussrnann pare a fi recurs la 0politica de expediente.
EI a platit antreprenorii cu bonuri de deiegario purtandu.i
semnatura ~i care au fost scontate de Creditul Funciar Orasul
avea astfel 0 importanta datorie flotanta, a carei consolida-
~e a facur In 1867 obiectul unui tratat Cli Creditul Funciar.
In .fapt, enorma investitie a marilor lucrari a avut ca efect
dezvoltarea activitatii econornice a capitalei. A rezultat 0
asemenea crestero a produsuluifiscalitiitii locale lncat exce-
dentul bugetar anual a crescut de zece on catre Sfll19itul celuide-Al Doi lea Imperiu.
ns
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 58/80
Opera lui Haussmann a facut obiectul unor critici vio-
lente. Victor Hugo, mai ales, i-a reprosat masacrul vechiului
Paris. Este adevarat c a ar fi putut sa evite user demolarea
unor edificii majore; este de asemenea cert ca a transformat
lie de la Cite intr-un desert administrativ. Dar putini oameni
erau apti, precum Hugo, sa simta fannecul ve chiului o ras,
Legitimisti, orleanisti ~irepublicani s-au dezlantpit contra
lu cra rilo r lu iHaussmann, pentru
cavedeau in
elpe
prefectulIrnperiului. Pe de alta parte, odata ajunsi la putere, republi-
canii s-au grabit sa continue urbanismul1ui Haussmann.
III. Geneza urbanismului modern
Urbanismul asa cum 1 1 cunoastern, care se vrea 0 $tiinta
a asezarilor umane, s-a nascut ca 0 consecinta a Revolutiei
Industriale, Aeeasta, care incepe in Anglia inca din secolul
al XVIII-lea, arunca 0 Intrega populatie muncitoreasca in
erase care nu sunt pregatite s a 0primeasca. Rezulta de aiei
o proliferate a locuintelor mizere, a cocioabelor, Familiile
muncitorilor se inghesuie in localuri s t ramte si fara con fort,atunci cand nu locuiesc in pivnite nesanatoase, ea la Lille,
Liverpool sau Manchester. Numeroase voei se ridica pen-
tru a denunta mizeria lo cu in te i p op ulare; p rintre ele eea a
doctorului Villerme inraportul sa u din 18 40 si cea a lui Engels
in cartea sa: Situatia cfasei muncitoare din Anglia (1845).
I n ochii contemporanilor, orasul intreg este bolnav El este
considerat ea un tesut patologic, nesanatos. In Iluzii pier-
dule, Balzac numeste Parisul "un sancru". Medici, fiiantropi,
socioiogi, econornisti, romancieri, confruntati eu epidemi-
ile $1cu delincventa, vad in ele fructele otravite ale cocioa-
11 6
belor, purulentele orasului mizerabil, care este acuzat ca face
sa degenereze rasa umaria , ca secreta v ic iu l $ 1 c rima ".
o intreaga serie de ganditori ajung s a repudicze notiu-
nea traditionala de o ra s s i e la bo re az a modele care s a permitaregasirea ordinii tulburate de masinisrn, Din aceasta cau-
tare se va naste principalul ewent al urbanismului modern,
curentul progresist, care lasa cu mult in urrna curentul uma-
nist si pe cel naturalist'".
1. Curentul progresist. Inspirat din rationalismul filo-
zofiei Lurninilor, el se bazeaza pe 0 concepere abstracta a
omului, individ-tip, acelasi in orice timp si loc. Stiinta tre-
buie deci sa dea posibilitatea definirii exacte a unui model
urban perfect, convenabil pentru orice grup uman .
A) Teoreticienii precursori. Urmandu-i pe utopistii se-
colului al XVIII-Iea37, ei se lanseaza in descrierea orasului
ideal, in general conceput ca loe al unei mai bune organizari
sociale. Fourier propune inlocuirea orasului cu falansterul,
palat socialloeuit in comun de aproxirnativ 1 6 00 indivizi.
In intreaga cladire domina un fel de strada interioara, stra-
da-galerie, catre care se deschid apartarnentele, inclusiv celede la etaj, la care se accede prin scari. Owen preconizeaza
crearca "sateior armoniei si cooperarii", In care 1 200 de
persoane locuiesc in mari edificii si exploateaza In comun
un domeniu agricol. Spre deosebire de acestia, Proudhon
35. V eti L MURARD si P .ZY LBERMAN, Le peiituuvuilleur illjiJligable ... ,
Fontcnay-sous-Blois, 1976 (Recherches, nr, 25).
36. Accasta clasificarc 0 rcia in marc p c cca fl,culiide F CHOAY, L'urbanisme.
utopies et realites. Vile anthologie, Paris, 1965. Din accasta importanta culcgcrc
de tcxtc au fest cxtrasc pcntru prczcnta lucrarc citato din scricrilc lui Sine, Geddes
~iJane 1acobs.
3 7. B _ BACYKO, Lumieres de l 'utopie, Paris, 1978.
117
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 59/80
si Ricbardson sunt partizanii locuirii incase individuale. Cit
dcspre Caber, orasul sau ell plan In tabla ~e sah, Icara, va re-
flecta in totalitate ideia unui trai cornumtar,
Diverscle utopii sunt determinate in mare ma.sura. de
cautarea unor solutii carc s a rezolve problernele igtcncr, al
carei corolar ilconstituic verdeata, lumina, spatiul si spa.
Se inccarca de aserncnea 0 zonare a spatiului in functie de
prmcipalele activitati: locuire, munca, timp_ tiber. Doar I~Cabet. ruptura ell orasul traditional este totala, Ora~ul ve_cl!1
este inlocuit eu unitati de locuire independente, de sine stata~
roare, implantate pe a mare intindere. De fapt, aceste uto~1l
sunt sisterne constrangatoare si represive care se ascund In
spate!e unor forrnule agrcabile.
8) Reatizdrile secolului al XIX-lea. Cea mal intercsan-
I i i . este Le Farnilistere, creat de Godin la Guise, sub eel de-Al
Doilea Imperiu". Acesta este un fel de falanster, compus
din trei blocuri patratc care se unesc in colton, fiecarc din~
cle avand 0 curtc adapostita sub un acoperis de stiel~. Curtile
joaca rolul strazilor interioarc prevazute de Fouri.er. ~~ acest~
imobile cu patru etaje, Godin I~i instalcaza munc~t~m. Totusi
el nu a pastrat ideea vietii In cornun, caractenstl.ea falanstc-
ru1ui Lc Farnilistere are 0 gractina de agrement sr nurneroase
se rv ic i i co lee tive : Cl"C$C, e eono rn ar , s p a la to r ie , macelarie, scoala ,
teatru ... Inccpand eu 1880, Godin isi transforms il1trepn~-
derea intr-o cooperativa, asociind capital ~imunca. Am~wa
sa era aceea de a crea, dupa ideea lui Fourier, 0 comumtate
umana de sine stiiHitoarc si un cadru arhirectural corespun-
JS. Le Familislire de CUI.«:_• Bruxcllcs, 1976 (Archives d' ArchilCCll!TC me-
dernc).
118
zator acestui ideal. £1 a putut sa-si realizeze accst vis gene-
ros darorita dinamismului economic al intreprinderii sale.
Cea mai mare parte a celorlalre realizari sc l imiteaza la
co nstruc tia d e loeuinte p cnrru muncitori. In A ng lia , in flu -
cnta lui Disraeli este hotaratoare. I n 1845, cateva persoanc
bogate fondeaza 0 "socictatc pentru arneliorarea locuintelor
claselor muncitoarc". I n 1851 sunt votate prirnelc lcgi privi-
toare la constructiile subventionate, in 1853, Titus Sal! ere-caza pentru muncitorii sa i satul model Saltaire, inspirat din
romancle lui Disraeli. inFranta contemporana, la initiati-
va lui Do!!fus, cativa industriasi din Mulhouse fondeaza 0
societate care construieste case, sprc a fi inchiriare sau van-
dute muncitorilor lor. Ca ~jacestia, alti patroni creeaza pen-
tru muncirori orasc in care fiecare casa i$ i are propria sa
gradioa; astfel de constructii sunt ridicatc de familia Schnei-
der la Creusot, de familia Wendel la Suring, La Paris. Ludo-
vic-Napoleon Bonaparte fondeaza In 1849 orasul Napoleon,
pc strada Rocheehouart, ansamblu de locuinte injurul unei
curti acoperite eu sticla, care anunta rca liz a rea lui Godin
de la Guise. Apoi, sub Irnperiu, el iSi accentucaza actiunea
in favoarca locuintei populare. i n Gormania, se intalnesc
numeroasc rcalizari, dintre care cdc mai importante sunt
o ra se le r nun ci to r es ti ale lui Krupp la Essen.
Astfel ca, debarasate de continutul lor ideologic, utopiile
pre-urbanismului sunt reluare de catre patronat si purerca
publica ..
C) Dezvoltarea urban ismu lui progresist. 0 data cu incc-
purul secolului al XX-lea, curentul progresist se transforms
in urbanismul modem, care se vrea 0 ~tiinta globala referi-
toare la oras.
11 9
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 60/80
Inccpand cu anul 1901, Tony Gamier intocrneste un plan
de ora industrial incare se rega esc aproape toate elemen-
te le c are stau la baza urbanism ului m odcrri'". EI i-a influ-
ental in mare masura pc arhitectii .rationalisti" din prima
jumatate a secolului, care au creat "stilul in te~ational" . i
au d at nastere rno delului urbanism ului p rogresrst. A ccstia
au constituit, inccpand c u a nul 1928 0miscare intema!j~nala
denumita cu initialele sale: ClAM (Congresul Internationalde Arh it ec t ur a Medema). in 1933 , a rh it cc ti i ClAM elabo-
reaza un manifest doctrinar: Carta de la Atena. Veritabil ca-
tehism al urbanismuIui progresi Iaces! document reflects
multe dintrc ide ile lui Le Corbu ier4 °.
U rbanism ul p ro gre iSI este ob edat de modemitatc.
Orasul secolului al XX-lea trebuie s a apartina epocii .ale,
sa-si afirme contemporaneitatea cu tot ceea ce constitute
te hn ic a d e v arf u zin a, a uto rn ob ilu l, avionul, E ste ti ca m o d er -
n i ta , avand la b az a ra tio n alit ate a s i a us te rita te a, alarum aces-
t or p re c cp te dispretul perrtru orasul vcchi. D csigur, Carta ~c
la A len a (art. 6 5) p ro clam a c li "v alo rile a rhitec turale trc buie
salvate". in realitate rextul nu preconizeaza ded it con erva-
rea catorva monumente majore, in jurul carora vo r fi distruse"cocioabele", cu alte cuvintc caselc vechi, ceea ce o va per-
m ite c rearea de "sup rafete verzi". D e altfel, inca d ill 1925,
Le Corbusier p revcde in , p lanul Vo isin . intocl~~it pentru
Paris demolarea aproape In intregime a constructiilor de pe
39. Acestia sum ~us!in(jlorii unci noi arhitccturi, bazata pc forme pure. direel
influcntati de cubism. Printrc cei rnai importanti st. nurnara, in Germ<"."a. ~par.lc,
ncntii scolii de la Bauhaus, aviind ca rcprczcntanti de ~nmlc ~ Gropl~s $1M~CS
an des Robe; in Olanda, arhitcctul Oud, unul dintrc amrnatoru grupului Dc SIl~1.
in Franta, Le Corbusrcr , unul dintrc fondatorii rmscarii puristc; in lIaha, futuris-
mul; in Rusia, grupul constructivist. . _40. LE CORBUSIER, La charte d'ffcllelle s. Pans. 1971.
120
malul d rep t al enei. EI con im te ro tusi a p a treze pe peluza
c ate va m o nume nte i, ic i si colo, r am a site a rh ite ctu ra le , d e
cxem plu un ed i fic iu d in cartic rul M arais, cons rvat au tran-
sportat, Cu aceasta el socoteste ca .patrimoniul universal este
resp ec tat", chiar pus in valo are, p entru ca in acest f e l oamcn i i
VOl' putca sa se bucure m ai m ull d e existen ts lui", Cum sa
cxp licam un aserncanca vandalism orb? V arbind desp re
cartiercle Marais si Etoile, el spune ca acestea sunt .reali-ta ti v ec hi care socheaza un sp irit nou", L e C o rb us ie r cste
deci animal de un modernism simplist, r a r a n ua nte . D a r e se n-
tiaH i este p ro babil preoc up arca lui p atirnasa p entru igiena,
care se concretizeaza in nevo ia majora de lum ina so lara si
spatiu plantat .
Carta de IaAlena c er e c o ns tr uc tii i na lte , i nd ep ar ta te u ne le
de altele, izolate 1 1 1 lumina si v erd eata. T urn urile si barele
sunt c oro larul teo rerne i igien isre , D esi an glo -saxo niisi ala n-
d ezii se arata fav ora bili c aselo r jo ase, irno bilul c olec tiv urias
re pre zin ta id ea lul u rb an is mu lu i p ro gre sis t. I n p la nu l V o is in ,
Lc Corbusier prcvede inlocuirea fondului con truit d in cen-
trul Parisului p rin turnuri de 200 m inaltirne, care o cu pa d oa r
5% din sup rafata so lului. In tr-un asem cnea urbanism nu m ai
exista spatiu urban, ci doar unitati autonome pentru locuit
sa u d estin ate bir urilo r, fic carc dintrc ele c nceput ca un m ic
oras vertica l. M odelul eel m al elabo rat al uniU iiii d e locuit
e ste "O ra$ ui rad io s" a l lui L e C orbusier, rc aliza t p entru p rim a
data la M arsil ia in 194 7 si rep ro dus, pri n tre altele, la Nantes
$1 Berlin. Este un irnobil vast , avand 17 n iv e lu ri , p r ev a zu t
pentru 1 50 0 p a n a la 2 000 de persoane. EI can tiruie ver iu-
n e a mod e rn iz at a i sezata pe ertic ala a falan sterului, c u er-
41. IDEM, Urbanisme, Pan. 1966. pp. 264-273.
121
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 61/80
v ic iile sale cc lec tive si cu strazile sale interio are insp re care
se deschid locuintele.
o alta teo rcm a a urban isrnului p rogresist este abo lirca
stra zii, d enu nta ta c a an ac ro nic a, zgornotoasa, periculoasa,
c o nt ra r a imp er a ti ve lo r insoririi s i i gi en e i. Carta de 1aArena
cere ea imobilele s a fie im p la nta te la distants d e fl ux ur il e
d e c irculatie (art. 27 ).
Modelul progresist sc bazeaza pe 0 analiza a functiuni-lo r u rb an e, d ub la ta d e 0zo nare a accsto ra (art. 7 7 si 7 8). Func-
tiunile d e l oc ui re , munca s i d e petrecere a tirnpului libel' au
repartizate zone specifice. Circulatia este de asem enea eon-
ceputa ca 0 functiune distincta, perfec t independenta in ra-po rt eu volumele construite, eu 0diferentiere a drumuri lo rIn functie de v iteza d e deplasare.
Aceasta schem a urbana este considerate valabila pen-
tru orice loc , pentru ca ea este conceputa pentru omul-tip.
Pentru Le C orb usie r "to ti oamenii au aceleasi nevoi=" D e
aceea urbanistii progresisti reiau aceleasi solutii in lum ea
intreaga, pentru orasele mai rnari, ca si p entru cele m ai m ic i.
Tn multe privinte, Le Corbusier es te un om al seeo lulu i
al X IX -lea . A sa cum no teaza H . Lefebvre, "el id eo logizeaza
r atio na liz an d, 'd ad i n u CU l1 1v afa ce in ve rs ", In flu en ta t d e F ou -
rier, el a c o nt ri bu it la constituirea si aplicarea p e sc ara larga
a unui m odel urbanistic care antreneaza 0 d islo care a ora-
sului, 0 "fra ctu ra" a s pa tiu lu i urb an '!'.
2, Curentul umanist,
A) Miscarea culturalistd. Ea se bazeaza pe ideea, d raga
uno r scriito ri ca M ax W eber sau So mbart, care afirm a ca o rasul
4' IDEM Vers 'me architecture, Pari s, 1958. p. i llS,
4 3: H . L Ei ;E BVRE , La product ion de lespace, Paris, 1974, p. 350.
122
european p reindustria l a reprezentat un momen t ex cep ti o-
na l al istoriei si a p erm is realizarea in div id ulu i ~ iinflorirea
culturii , gratie c lim atului p articular al cornunitatii urbane,
A ceasta m iscare s-a nascut in Anglia s ec o lu lu i a l X lX -l ea ,
irnpulsionata de Pugin , R uskin si M orris Estetica ~iculture
ocupa la ei lo cul pe care !Iavea igiena la O wen si Fourier.
Este 0 gand ir e an t i- i ndus tr ia l is t a, hranira d e n os ta lg ia p en -
till o ra su l tre cu tu lu i, a le c aru i c ald ura u ma na si c ali ta te a rhi-
te ctura la s e c ere au re in v i ate . D in ac es te m otiv e r rebu ia revenitla erase mici, eu lim ite p rec ise , cu drumuri s inuoase, in res-
pec tu l situ lu i, A cesti auto ri ered ca uraten ia raspand ita d e
societatea industriala este rezultarul unei carcnte culturale
c are n u p oate fi c om ba tu ta d ed it p rin in to arc ere a la 0 < u t a inspi-
ra ta d in Evul Mediu, 111d ir ec ta l eg at ur a eu r en a st er ea a rt i-
z an atu lu i. A ce ste c on ce ptii n u a u e on du s L ar ea liz ari v erita bile .
D a r v iziu ne a lo r a rhite ctu ra la ins pira sa ru l-g ra din a d e la P ort-
S un lig ht, c re at 111 1887 de industriasul L ev er p en tru m un ci-
torii d in fa bric ile lu i d e sap un, A dm irato r al l ui Ru sk in , p a si on a t
d e go tic , e l a constru it 600 de case In stilu l early English.
Ca rr e s fa rs it ul s ec olu lu i a l X IX -le a, mi sc a re a c ul ru ra li st a
tre ce la s ta diu] d e urba nism p ro priu -zis , P rin cip iilc d e a me na -jare a orasclor sunt stud iatc cu c larv iziune d e arhitectu! ger-
man S tubben , care publica in 1880 luc rarea Stddtebau, tratat
d esp re co nstru irea oraselo r. E l trage invatam in te d in grese-
lile com ise d e pred ecesorii sa l care incercasera sa suprap una
un o ras m odem peste unu! vechi. Confo rm ideilo r sale , s in -
gura so lu tie consta in resp ec tarea trecutulu i si In consrru-
irea o rasului nou alaturi d e eel vechi, 0 carte p ur ta nd a ce la si
titIu c ste p ub lic ata In 1 889 d e m are le u rba nist a ustria c S itte 44 ,
44. C. SITTE. L '0/"1 de bdti r les vill es traduccrc franccza, Paris, 1980.
123
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 62/80
care denunta mediocritatea orasului modern si i~1propune
sa faca un studiu minutios at oraselor vechi, extragand de aici
principii inspiratoare pentru responsabilii creatiei si extin-
derii urbane. El vrea sa inlocuiasca reusitele intuitive ale
epocilor "in care respectul pentru arta era 0 traditie" printr-un
demers constient, Nu este yorba de a copia orasele vechi,
ci de a examina "ceea ce este esential in creatia lor" si adap-
tabil "circumstantelor moderne". Pentru Sitte, planul unui eras
este 0 opera de arta, El trebuie sa se ordoneze in functie delocurile de trecere si de intalnire, care sunt strazile ~ipietele.
Acestea trebuie sa reia mode lul strazii ~I pietei medievale,
spatiu vizual inchis si adesea neregulat. Partizan al conti-
nuitatii tesutului urban, Sitte se ridica impotriva modei care
consta in izolarea monumentelor in mijlocul unui spatiu vast
degajat de alte cladiri, El socoteste acest lucru ca foarte gray
pentru majoritatea edificiilor vechi, al carer spirit este tradat
tocmai prin acest mod de a incerca punerea lor in valoare.
In Anglia, urbanismul culturalist ia 0 noua directie ell
Howard si proiectul sau de oras-gradina prezentat in 1898
intr-o carte intitulata ToMorrow. EI vrea sa reuneasca avan-
tajele orasului si satului, realizand totusi un veritabil oras ~inu 0 suburbie difuza, lipsita de centru si de limite. Conceput
pentru 32 000 de locuitori, proiectullui Howard contine 0
distinctie foarte neta intre cele 400 ha urbane si centura verde
agricola de 2 000 ha care le inconjoara. Spatiul urban cu-
prinde in centru un spatiu comcrcial si adrninistrativ; apoi,
ozona inelara consacrata locuintelor, fiecare avandu-si pro-
pria gradina; in fine, la periferie se afla 0 zona industrials.
Pentru a impiedica specula funciara, comunitatea locuito-
rilor va fi proprietara terenului urban, lara a fi insa si proprie-
tara caselor si intreprinderilor.
124
Aceste concepti] se realizeaza partial in cele doua erase-
gradina de la Letchworth si Welwyn, aflate II I vecinatarea
Londrei . Dar ele nu au autonornia e co nom ic s d orita deHow-
ard: ele sunt orase-dormitor. I n prima jumatate a secolului
al XX-lea, tennenul de oras-gradina cunoaste eel r n a i mare
succes, mai ales in Anglia, in Olanda si In I2rile scandinave,
EI desernneaza In general cartiere de periferie rezidentialc,
avand casele dispersate inverdeata. Cu taate aces tea, ceea ce
s-a realizat in Franta sub numele de ora~-gradina prefigu-
reaza foarte adesea marile ansambluri (Chatenay-Malabry).
Trebuie sa alaturam urbanismului culturalist opera urbana
a lui Lyautey In Maroc. Ea se bazeaza pe un respect total at
autenticitatii culturale si arhitecturale marocane. La Fes, Mec-
knes, Marrakech, Rabat, orasul european este absolut sepa-
rat de orasul rnusulman, care I$i pastreaza propria viata in
spatele zidurilor de aparare.
B) Urbansimul antropologic. El incearca sa rezolve pro-
blernele creatiei si amenajarii oraselor utilizand infonnatiile
furnizate de antropologia descriptiva, .
Primul care a urmat aceasta cale a fost Geddes. Scotian,
de formatie biolog, el se orienteaza catre urbanism in primii
ani ai secolului al XX-lea. Pentru et, creatia urbana se pla-
seaza In continuitatea istorica a unei civ ilizatii date. Orasul
trebuie :facut pentru oameni reali, ale caror nevoi si aspi-
ratii trebuie cunoscute. Geddes preconizeazs anchete largi
care sa se refere la toate aspectele realului: geografie, istorie,
economie, sociologie, estetica.. Este metoda cunoscuta cu
numele de sociological surveys. Apoi, avand astfel reunite
toate informatiile posibile, eel care intocmeste planul va con-
125
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 63/80
cepe cu un efort de intuitie solutiile urbanistiee adapt~te
orasului sau cartierului pe care 11proiecteaza. Geddes respin-
ge o ric e model urban: nu exi st s dedit cazuri partieulare. ~deva~
ratul plan, dupa opinia lui, "este rezultanta $1podoaba intregn
civilizatii a unei cornunitati, intr-o anumita epoca",
American si discipol al lui Geddes, L Mumford a asi-
stat la triumfui urbanisrnului progresist, pe care nll a ince-
tat sa J l denunte ca aviind un caracter arbitrar si mutilant,
El ar fi vrut sa reintroduca in societatile urbane ambianta co~
munitara S i caldura umana a orasului medi~val. Pentru a reu,~1
acest lucru, el propune un sistem de polinuclee ~Irbane I~
cadrul unui oras regional, Ar fi "un sistem care sa ~..IJ1e~sc~
orasul ~i organismul cu centre multiple, functionand ~~?sa
ca un tot". Aceasta .noua forma de structurare urbana ar
pastra avantajeie micilor aglomerari, rivalizand in acela~:
timp cu marile metropoie "prln resursele pe care le are ~1
prin posibilitatile de actiune'?". _ ..'
In Franta marele istoric al Parisului, M. Poete, consi-
dera urbanismul, ,,~tiinta oraselor", ca pe,o ~tijnta a obser-
vatiei". Obiectul este orasul, ,,0 fiinta umana colectiva, care
ev~lueaza de-a Iungul epocilor .. 0 fiinta care traieste pe
pamant si din roadele pamantului, ce~a ce il1s~~mna ca d~-
telor istorice trebuie sa li se alature informatiile de ordin
geografic, geologic si economic":". Se regaseste aici preocu-
parea pentru marile anchete precomz~te de ~eddes. DISCI-
poI al lui Peete, G. Bardet prop~ne ~1ellargi a~chete c~re
sa preceada planurile de arnenajare El pledeaza pentm.m-
tronarea unui 110U urbanism, la scara umana; un urbanism
45. L. MUMFORD, La cit« a travers l'histoire, Paris, 1964, p, 649 si 707.
46. M. POETE, {IPI/'Or/lie/IOIr a l'urbanisme, Pans, 1929, pp. 2-3.
126
"corporal", sprijinit pe exisrenta unor "COrpUI;organice" care
constituie orasul sau regiunea; un urbanism "biologic", apt
sa se plieze la toate muratiile impuse de istorie'".
3. CurentuI naturalist. El este propriu S ta l el o r Un i te ,
unde se formeaza in secolul al XIX-lea 0puternica traditie
anti-urbana, Iegara de imaginea nostalgica a unei n atu ri v ir -
gine $i a mitului pionierilor.
In secolul al XX-lea, aceasta ideologic c re ea za un urba-
nism anti-urban, impulsionat de celebrul arhitect F . L.Wright.
Des i intitulat Broadacre-City, proiectul s au c ompo rta 0 totala
disolutie In natura a functiunilor urbane. Insa$i n otiu ne a d e
oras dispare. El nu prevede decat case individuale, fiecare
dintre ele inconjurate de eel putin 2 ha . Activitatile profesio-
nale sunt adesea anexate locuintei .I n caz contrar, ele sun!
grupate In rnici centre izolate unele de altele, ca ~j spitalele
si dotarile culturale Raspandite intr-o natura respectata eu
strictete, toate aceste implantari punctuale sunt legate intre
ele printr-o importanta retea terestra, ca si pnn cai aeriene.
Acesta este rnodelul urbanistic conceput de Wright pentru
a asigura libera dezvoltare a individului, care nu t re bu ie dISO-
ciata, in opinia sa, de proprietatea asupra unei parcele sufi-cient de mario
4. Triumful urbanismului progresist. Acesta a avut, de
departe, cel mai mare rasunet in practica urbana. Urbanismul
naturalist nu s-a exprirnat decat punctual, in Starele Unite,
in cartiere suburbane. Urbanismul culturalist exercita 0 celia
influenta in Anglia, 0 data ell crearea noilor erase, care se
47. G. BARnET. Le nouvel urbanisme, Paris, 1948; L 'urbanisme, "Que sais-jc?", nr, 187.
127
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 64/80
situeaza 10 traditia lui Howard. Deja, intre cele doua raz~
boaie, avem e xemplu l o ra su lu i Wythenshave, satelit a l o r a su lu i
Manchester. Apoi, incepand eu 1946, asistam la apantia uo.et
p1eiade de erase noi, precum Harlowe sau Steven.age. In
Statele Unite, orasele eu centura verde create in anu..1930~
ca Greenbelt sau Radburn, se apropie de conceptiile lui
Howard. Dar acestea nu sunt decat exceptii, Aproape tot ce
se face de aproape cincizeei de ani raspunde, mai mult sau
mai putin fidel, idealurilor urbanisrnului progres~st .,Urbanismul progresist s-a irnpus prerutindeni, indiferent
de regimul politic ~i de nivelul dezv?ltarii e~o~omlce. D_lD
aceast imens numar de realizari se evidentiaza cateva lucran
de prestigiu: crearea orasului Chandigarh, dupa planurile
lui Le Corbusier, a orasului Brasilia, dupa cele ale lUI O.
Niemeyer. Cerute de presedintele Nehru si, respectiv, de
presedintele Kubitschek, acestea sunt manifeste gran.~10ase
ale urbanismului si ale estcticii progresiste. Edificii pub-
lice gigantice dorninand imense spatii neconstruite al~atu-
iesc 0 sculptura urbana de inspiratie cubista, eompusa din
volume geometnce simple. 10 afara catorva gestun cura-
joasc, productiile urbanismului progresist ~amflD.in ~e~era~banale. La Brasilia ehiar, cartierele de IOCUltnu difera catusi
de putin de marile ansambluri ce pot fi.gasite atat la pen-
feria Parisului, cat ~i la Moscova sau Singapore.
IV. Dificultatile urbansimului progresist:urbanismul contra orasului
Modelul urbanistic dominant estepretutindeni pus astazi
in discutie. In paralel, orasul vechi, catre care erau dirijate
128
sarcasmeie ~1 iesiriie violente ale urbanismului progresist,
face obiectul unei reabilitari care, din fericire, nu e ste in to t-
deauna postuma.
1. Contestarea urbanismului progresist.
A) Un urbanism inuman. Acesta este p ri nc ip a lu l r ep ro s
adresat astazi modelului dominant. Este e vi de n ta r ea c ti a de
respingere pe care utilizatorul 0manifesta fata de orasul mo -
dem si fa ta de sisternul de valori pe care se b az ea za a c es ta ,Societatea noastra dezaproba din ce in ce mai mult cutiile de
locuit si betonul invadator care agreseaza orasul vechi ~i
denatureaza spatiile rurale.
Totusi toate acestea erau in ev ita bile in b un a m asu ra , fiin d-
ca au fost determinate de evolutia economica si demografica
Astfel, in Franta, dupa razboi a trebuit sa se construiasca
enorm din cauza distrugerilor, a cresterii demografice si a
exodului rural care a insorit cresterea economics si progresul
social. Atunci a fost initiate 0productie masiva de locuinte
sociale si marile ansambiuri au inceput sa p ro lif er ez e, C hia r
daca este nesatisfacator din muIte puncte de vedere, aces!
urbanism a asigurat macar , pentru masa populatiei, benefi-ciul principalelor cuceriri ale tehnicii moderne, atat pe plan
sanitar, G i l t si 1 1 1 privinta confortului. Este un rezultat remar-
cabil". Dar s-ar fi putut adopta formule de locuit lTIaiumane
Utilizarea betonului si a altar materiale modeme era
absolut necesara, Fie ca ne place sau nu, niciodata nu se va
mai construi ca 10 rrecut. Materialele si tehnicile modcrne
48 . A sc ved ra in accas ta p rivi 11 (ii, J . F. FOURASTI1' : , Histoire du con jor t ,"Que sais- jc?", nr, 449
129
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 65/80
au permis 0 irnportanra crestere a productivitatii: eon~tructia
necesita mult mai putine ore de lucru decat cdinioara. In plus,
rnetalul si betonul armat penni! rcalizarea unor maltimi si
a unor deschideri pe care piatra si lcrnnul nu lc puteau asigu-
fa. A ec asta e res tere a p ro du ctiv ita tii c ste d e ap re cia t, c ac i m un ca
umanaeste scumpa in societatile industriale, ehiar si atunci
cand este mai putin productive. Dad producrivitatea in con-
structii n-ar fi crcscut in ultimul seeol, muncitorii ar f Ire-
buit platiti in oriee caz la p returile d e asrazi. Si cum num arul
de are de munca necesare pentru eonstruirea unui edificiu
ar fi ramas foarte mare, constructia ar fi costal foarte scump:
am fi loeuit cate cinei jn acceasi incaperc, Pcntru a cxista
insocictatile industriale, acnvitarca in constructii cere produc-
tivitatea eea rnai ridicata posibil, Practic, acest imperativ
exclude in zilele noastre utilizarea materialelor traditionale,
prca diferite $ i greu de ales, de fabrieat si de pus in opera".
Civilizatia taietorilor inpiatra si a construetorilor de sarpante
de lemn este a civilizatie disparuta, Acesta este pretul progre-
sului tehnologic, aJ vietii noastre usoare din punct de vedcre
material si al locuirii noastre deccnte, Toatc acesrea sunt rela-
[ionate intr-o maniera nedisociabila si nimeni nu poate face
nimic; niei ehiar urbanistii si arhitectii nu pot face mai mult
decat oamenii obisnuiti, Urbanismului progresist nu ise poate
rcprosa utilizarea betonului, ci faptul e a . a ridicat la rang de
dogma superioritatea estetica intrinseca a acestui material.
In mod special, rnarea vina a urban ism ului p rogrcsis t a
fest aceea de a prezenta orasul viitorului, eu imobilcle sale
colectivc uriase, fumicar cu numeroase celule de locuit dotate
49. Cu lOOtC accstca am putca sa nc intrebam daea, in cadrul noului context
e n crgeti c , c a I;~ Iile tc rm i cc a le marcria l clo r tra d iuo na lc 1 1 1 . 1sun I d cnatu rd ~ Ie
readuca in disc u \i c.
130
cu lot confortul, ca pe W1 loc al fericirii absolute. Astfel incat
atunci cand a venit momentul sa se construiasca repcde s imu lt , a rh it ec ti i ~iurbanism, irnpregnati d e id e ol og ia p ro gr c-
S I S t a , au socotit c a . este normal s i chiar de dorit s a realizeze
mari ansambluri. Marele pacat al urbanismului progresist
este acela de a fi impus idealul ncrnarturisit al un ui umve rs
kafkian, care se reflecta in crearca unui spatiu destructurat $ i
a unor gigantice .masim de locuir" destinate omului-masina
B) Cdtre 0 Intoarcere la conceptia traditionala referitoare
fa oras. Orasul rcdevine la moda, adevaratul eras, cu strazi,
pietoni, magazine, atcl iere. Cu incepere din 1961, analizand
csecul urbanismului si al renovarii urbane in Statele Unite
sociologu] american Jane Jacobs arara ca abandonarea strazii
antreneaza disparitia principaleior avantaje ale vietii urbane:
securitatea, contaetele, formarea tinerei generatii, diversita-
tea raporturilor .. , Ea adauga c a stricta aplicare a principiului
zondrii funetionale goleste in timpul zileicartierele de loeuit:
astfcl domneste aici un sentiment de plictiseala care il inta-
reste pe eel creat de standardizarea constructiilor, Cat dcspre
spatiile verzi ~i terenurile d e j oa ca care i nc o n jo a ra a n sa rn b lu -rile de locuit, acestea favorizeaza dclinevcnta bandelor de
a d ol cs ce nt i: a ic i, a c es te a ~i g as es c p e nr ru ac~unile lo r un spatiu
mai favorabil decar strada, caci se pot sustrage vigilcntei
adultilor, 1. Jacobs obscrva ca, in cartiercle lipsite de atractie
pcntru public, pareurilc nu fac decal sa acccntueze "plicti-
se ala , in se cu rita te a si v id ul". P en tru ea e s te e s en ti al a rcfacerea
strazi 10f, pe care Ie doreste pline de viata, animate, cu detari
cornerciale, locuri de soeiabilitatc si securirate. Aceste idei
au inspirat partial reamenajarea centrelor din rnarile orase
ca Boston si Philadelphia. .
l31
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 66/80
ociologi ipsihiatri au con tatat ca un cartier can ide-
rat vetust si in alubru putea sa fie mult mai sanatos din punet
de vcdere social dedit un cattier rernodelat de catre urbanisti:
o demonstreaza statisticile refcritoarc la tulburarile mcntale,
la alcoolism, la delincventa. Abolirea strazii si descompu-
nerca patiului urban se reflects intr-un fel de dezintcgrarc
mentala a locuitorilor, in timp ce 0 purern ica struc rurare a
te su tu lu i u rb an e ste in so tira , d in c on tra de 0pu te rn ic a s tr uc tu -
rare psihica a locuitorilor, Modclul urban progresist, cu an-s amb lu ril e s i s pa ti il e sale l ibere, poate favoriza criminalitatea,
Desigur, carticrele recente raspund uno r im perative ale igie -
nei i alubritatii fizice, dar arhitectura ! ? i spatiul lor de tructu-
rat p o t fi sursa de nelini te, pot secreta un fe l de insalubritate
psihica'",
ldeea de a reface strazile a inceput s a se afirme la sfarsitul
an i lor 1970, sub efectul unei viziuni arhitecturale si urbanis-
tice postmoderne. "Orasul a reeapatat curaj si a inceput sa lupte.
S e v orbeste d in nou d e s tra zi, S e v orb es te de v i at a c i tad i na. "! '
Dar aceasta presupune sa se renunte 1a regu1i1e stricte ale
zotuirii, care disociaza functiunea de locuit de celclalte func-
tiuni urbane. i n caz contrar, nu po t fi realizate dedit trazile
moarte a le ora ului-dormitor, Si, inainte chiar de a crea strazi,
sarcina cea mai urgenta este aceea de a Inceta distrugerea
celor existente. Ele constituie un capital urban pe care nu
sunrcm capabili sil-l inlocuim cu altceva de aceeasi caLitate.
50 in plus, Inccpand cu anii ·SO.p rezenta masiva in m a n i c ansambluri al eector lrCi deccnii postbclicc 3 unci populatii de imigran1i provenind adcscori din
Ian cxtra-curopenc a TaCU! sa creases problcmclc pccare acesI ip de organizarc
urbana lc puncau deja.
5 1 , F . EDELMANN, "Rue Purtzcmparc" in Le Mantle, 15 manic 1979, p. 19.
ES1C verba de Rue des Hauucs-Fcrmcs, dil l arondisrncntul 13 al Parisului . Vczi
Architecture d'aujonrd hui, nr, 202, april ic 1979, p. 48 ~iurm,
I 2
2. Viti itudinile orasului vechi .
A) Vandalism si reI10Vl~1I·e. U mai estc cazul a faeem
I ista martiriilor suportate de v ec hil e e ra se iJ 1 s eco lu l a l XIX-lea
S i al X X-lea. I n indiferenta generala, un im ens patrimoniu
arhitcctural a disparut sub t ar na co a pe le d emo la to ri lo r. C hi ar
daca ad ministra!ia nu era ea insasi a ut o ar ea d i st ru ge ri lo r ,
ea nu se opunea ace ta ra . F orm ula era:" IU e p oa te p as tra
tot". Aceasta a s er v_ it ca p retext pentru a perm ite , de fap t,s a se d em oleze to t. In Franta in prima jumatatc a secoiului
al XX-lea, tot ce nu era edificiu major anterior secoluJui a l
~VII-lca er a deja condamnat, I n 1902, un deputat reclama
distrugerca palatului Rohan . i n 1934 a fo st Iasat p rad a d em o-
latorilor u nu l d in tre c ::.e lem ai fru rn oa se palate can truite de
arhitectul Le Vau in Ile Saint-Louis. De altfel, majoritatca
vechilor cartiere pariziene erau destinate demolarii. Cali-
ficate ca insule insalubre, de erau numerotate de la ll a 20:
sc v orbea d esp re ele T a r a a mai fi numitc, ci folosind numarul
co resp unzato r fiec arc ia si c are rep rezenta m atrico la de con-
damnarc la moarte.V
Cu trium ful urbani m ului p rogresist si m ijloaee le de d is-
trugerc ~ide con truirc de care acesta di punea, asista
la un masacru urban de 0 amploare necunoscu ta p a n a atunei .
Desigur, monumcntclc exccptionale sun! de acum inaintc
prorcjate, ca Si anurnite cartierc, Dar tot restul corpului urban
este livrat asaLturilor renovarii publice si private.
L ueru l ac csta s-a p ro dus la Paris incep an d ell f ine le an il o r
1950. Plan ul d irec to r d e urban ism (PUOr, d in 1962, apro-
52. vczi J.-P, BABELO ,,,Dix ans d'umcnagcmcnt a Paris" in R~"lIede l'annr, 29, 1975, p. 14 ~iurm, •
• in franccza, Plan d'urbanisme directeur (N. tr.)
133
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 67/80
ba t in 1967 , p recon izeaza renovarea a m ai m ult d e 7 000 ha
d in cele 10 000 ha pe care Ie o cupa Parisul, Confo rm fo rm u-
le i atribuite lu i M . Delouvricr, era vo rba de "a reconstrui
P a ri su l p e l oc ul P a ri su lu i" , in e on fo rm ita te c u m od elu l d efin it
d e Carta d e la Atena, d in care p lanul este d irec t insp ira t. In
mcdul eel m ai firese , "in rnom entul in care infatisarea ora-
sulu i urm a sa se schim be si in care co lec tiv ita tea i~ i o f ere a
posibilitatea acestei transformari, 0 generatie d e arhitecti
s i ad min istra to ri fo rm an la sco ala lu i Le C orbusier nu puteau
sa p iard a o cazia d e a im pune ap licarea p rinc ip ii lo r cu care au
f os t h ra n it i" 53 .
R ezu lt;te le s unt acumularile d e b lo c ur i si de tum uri care
distrug peisajul parizian, marile ansambluri i n g en er al inu-
m ane ale cartierelo r reno vate d e la B ellev ille , Fro nt de S eine,
M aine-M ontp am asse, d 'Ita lie , La Glaciere, La V ille te , R ue
d e Fland res ...Acesto r operatii de renovare publ ica 1 1 se adauga 0eno-
vare spontana, cu caracter privat, devenita operanta pnn dis-
p ozitiile P UD -ului referito are la inaltimea im o bile lo r, A ee st
d oc um e nt d ec id e intr-adevar 0 rid ie are a lim ite i la 3 7 m in tr-o
m are p arte a Parisului, e ll zone in care cste p errn isa c resterea
la 50 ~ichiar la 100 m , In seeto arele ee urmcaza sa fie reno-vate .o intreaga serie de eartiere p ariziene au d isp arut in acest
fel. A fo st d em olat to tu l, lara d istinc tie , inc lusiv im obile d e
la sfarsitu l seco lulu i al X IX -lea si d in seeo luJ al XX -lea . A
fost di~trusa s tr uc tu ra u rb an a a nte rio ar a, e ll s tr az ile , p as aje le ,
curtilc mestesugaresti si v ile le sale . C arriere populate, v ii
si an im ate , au facut lo c unor d eserturi inghetate , faril v ista ,
53. F LOYER , .D ix ans de ren ov atio n", in Revile de t'art, 11r. 29, 1975, p . 62.
134
maturate de vantul care dornneste intre paralelipipedele gi-
gan tice . In p lus, chiar ~i in cartierele n es up us e r en ov arii,
p lanul a d at lo v ituri serio ase o rasului. E l a facut po sib ila
derno la rea uno r construc tii d in secolul al X VIII-lea , unor
imobile si palate d in secolul a l X IX -le a, zidite din piatra de
ta lie , uneo ri d e un ma re in te re s a rh itc ctu ra l. In lo cu l Io r a u
fo st rid icate blo euri d e 37m , p rin tre im obile d e 31 sau 25 1 1 1 .
Mai m ult, e xc cp ta nd s tra zile fo arte la rg i, dispozitiile PUD-u lu i
cond uceau 1a e onstru irea d e c lad iri re trase fata d e im obile le
invecinate-". A ceasta este 0practica c ar e d is tr ug e coerenta
strazi lo r. Este lim ped e ca ap licarea p lanului ~ i c on tinuarea
politicii de renovare erau destinate sa desavarseasca, in cate-
va decenii, rnasacrul P arisulu i. D ar opinia p ub lic a s-a a la r-
mat ; lnsis: re sponsabilii au constientizat superioritatea
urban istica a cartierelo r vechi fata d e o rasul d e co sm ar p e
care erau 1 1 1 curs d e a-I realiza ap licand Carta d e la Arena
~i conceptiile lui L e CO l- bu si er .
B) Reabilitarea orasului vechi. Este rezultatul unei lungi
cvolutii .
Intr-o prima faza sunt puse in valoare doar unc le dintre
e le me nte le u rba ne , rnonurnente ~i p ersp ec tive m onu me n-tale, ~i nu o ra sul in in tregul Sal! I n Franta, Guizot c reeaza
In 1830 Inspectia G enerala a M onum entelo r Is to rice , inc rc -
dintata in ta i lu i V ite t, apoi lui Merirnee". Ei au s alv ar e di-
ficii majore, p re eu m b ap tiste riu l S ain t-J ea n la Poitiers I n
54 . A cc asta p crm itc a obiincrca u nc i c rc stc ri a g ab aritu lu i: 0 fainda verticals
p c [ oa til lnal [ ir nc a, s au a pro ap c, Altfel, la jurn ata tc a in altim ii fa iad ci a r fi trebuit
practicata 0 rc tra gc rc a p artii sup crio arc a c la dirii, urm arin d lin ia un ci p an tc d e 4 5".
55. V cz i F . BERCE, Les premiers travaux de la Commission des MOIIlIJllelllJ
historiques, Paris, 1979.
13 5
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 68/80
1837 seconstituie Comisia MonumentelorIstorice, al dire)
animator a fost Merimee. Rolul sau eonsta in alcatuirea lis-
tei edificiilor care trebuie conservate. Dar pana catre sfarsitul
secolului al XIX-lea, actiunea Serviciului Monumentelor
Istorice este lipsita de forta, ea nu i~i poate irnpune deciziile
restrictive. Lucrurile se schimba cu legile din 1887 si 1913.
Ultimul text face din clasarea monumentelor un instrument
eficace de salvare a acestora si instituie un sistem de protectie
atenuat: inscrierea unora dintre constructii intr-un inventarsuplimentar. Apoi, 0 lege din 1943 creeaza un regim de au-
torizare prealabila pentru lucrarile de constructie sau de tran-
sformare a imobilelor din zona inconjuratoare edificiilor-
clasate sau inscrise (pe 0 raza de 500 m fata de acestea). Pro-
tectia imprejurimilor unui monument constituie si scopul
legii din 7 ianuarie 1983, care instituie sistemul (facultativ
si inlocuind in acel moment Iegislatia anterioara) zonelor de
protectie a patrimoniului arhitectural si urban, devenite 1 1 1virtutea legii din 8 ianuarie 1993, care le extinde si la situ-
rile rurale, zone de protectie ale patrimoniului arhitectural
urban si peisager (ZPPAUP).
Intr-o perioada ulterioara se trece I a notiunea de ansam-blu urban, alcatuit din clemente a c are r valoare nu conduce
neaparat la protejarea lor, dar a carer coerenta incadrul com-
pozitiei generale justifica salvarea intregului. Inca de la sfar-
situl secolului al XIX-lea, acest argument a fost determinant
pentru Charles Buls, primal' al orasului Bruxelles, care a avut
curajul Sienergia de a conserva vechile cartiere din centru.
Ideea prezervarii unui ansamblu este la originea legii fran-
ceze din 1930, care prevede clasarea sau inscrierea nu nurnai
a siturilor naturale, ci si a celor urbane. Acestui principiu, de
protectie a unui intreg cartier, ise datoreaza practicile de
136
asa~are a insulelor ins.alubre, l a rg u t il iza te in orasele genna-ne Sl elveriene, La Pans, acelasi tratament e st e ap li ca t deLa-
prade, imediat dupa razboi, caselor insulei insalubre cu
nurnarul 16, adosate bisericii Saint-Gervais. in fine,in 1962
Franta i~i va avea legea sa p ri vi to a re l a i ns ti tu ir ea de sec -toare protejate, Sunt perimetre In care este alcatuit u n P la n
de protectie si punere ill valoare (PSMV)" Acest document
d ic te aza d es tin ul viitor al c artierului, ind icand eu p rec izie
c.eeace va fi restaurat si ce va fi dernolat. In plus, toatelucra-rile susceptibile de a .modifica starea imobilelor sun t supu se
unur regirn de autonzare speciala, Exista circa optzeci de
sectoare protejate, printre care Marais, delimitat in 1965avand 0 intindere de 126 ha. '
Astazi se merge si mai departe. De vreme ce notiuneade sector protejat s-a impacat cu d is tr u ge r ea r e st ul ui orasului
care era supus renovarii, de acum inainte se pune in valoare
totalitatea urbana. Intreg orasul trebuie sa beneficieze de0
anumita protectie, desigur mai redusa decat cea a sectoarelor
ocrotite, dar suficienta pentru a conserva esentialul din ceea
ce constituie valoarea sa urbanistica Si, 10 ~nod special,
tesutul urban. Se constata di nu numai cartierele din EvulMediu ~au din Vechiul Regim sunt pretioase, ci si an-
samblunle urbane din secolul al XIX-lea si inceputul seco-
Iului al XX-lea. Acestea sunt structuri rezultate din viataorasului Si in care viata trebuie sa continue. '
Din aceasta preocupare s-a nascut decizia de protectie
a unor intregi sectoare din Paris, prin inscriere in inventarul
siturilor, dupa exemplul practicilor din ta n caAnglia~iOlanda.
Aceeasi preocupare a inspirat nurneroasele dispozitii ale
* I n f ra n c cz a Plan de Sauvegarde et deMise ell valeur (N. tr.).
137
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 69/80
Planului de ocupare a so lului (pOS)*, intoernit p en tru P aris,
facut public prin hotararea prefectului in . 1975 si in elabo-
rarea caruia un rol important l-a jucat Atclicrul Parizian de
Urbanism (A PUR). Printre aceste dispozitii se nurnara
scaderea considerabila a lim itei de inaltimc - 25 1 1 1 Intr-o
intinsa zona centrala; 31 1 1 1 in c artiere m ai p utin sensibilc;
37 m doar in scctoarele in care sunt deja in lu cru o pe ra tii
de renovarc -, precum ~ireducerea mare a Coeficientul de
o cu pa re a s olu lu i (C OS )·· inr ap o rt e ll r eg lemen ta ri le din 1967.i n p lus, a fast d in nou stabilita obligatia de a construi in
aliniament cu celelalte imobile invecinate, cu cxceptia cazu-
rilo r incare este obligato rie retragerea, Obiectivul este accla
de a recrea coerenta tesutului urban, ata ! in ceea ce priveste
inaltimea, cat ~i alinierea. Este verba de 0 politica a "tesu-turi lor constirui te", conform terminologiei utilizate de APUR.
Aces t r ev ir ir nen t brusc $1 laudabil a l urbanismului pan-
zian a constituit reflectarea unci nu mal putin neasteptate
schirnba ri d e opirne, care a intervenit inFranta catrc 1969.
in vrerne ce p a n a atunci masacrul oraselor vechi avea lo c
intr-o ind iferenta care nu ajungea sa tulbure protestele celor
care erau calificati in deradere ca "pascisti", man paturi alepopularici au reaetionat brusc, iospaimantate de amploarea
disrrugerilor, Opinia publica este in plus mai bine informata
cu privire la efectele sociale ale renovarii, care a condus la
m utarea in m arilc ansarnbluri de 1£1periferie a num erosilo r
locuitori provcniti din cartiercle demolate, Se petrece dec i
o inlocuire a populatiei m odeste ell p aruri so ciale m ai insta-
rite. A ces! fcnornen de irnburghezire estc vizibil la Paris sa u
• i l l franccza, Plan d'QCCIiPOliOfl des sols (N. tr.)
u in franccza, Coefficient d'occupation des sols (t-. . tr.).
13 8
la Lo~dra . D esigur, operatiile de r ea bi lit ar e p o t c on du ce 1 £1
acel as i r ezul ta t, dar e le s un t mai putin brutale. i n plus. in Franta,puterea publica s-a dec is pcntru 0p o lu ic a a l oc u in te i socialc
care sa u t il izcze patrimoniul construit existent, Cia rnent: 'CfC.1
in c a t mai mare masura a vcchilor ocupanti ill ci~d!f!lcreabilita te. .
Printre facto rii aceste i mobilizari a opinici In favoarca
o~a~~lui ve chi, tre buie a mintit ro lul fo arte imp ortant al aso-
ciatiilo r de pro tectie a m ed iului, d intre care cea mal \ cchceste S~ciet~tca penrru Protcctia Peisajclor ~iEstc tic ii d in
Franta . AC'l~ea asociatiilor a f ~s t d e te rr ni nant a p ent ru d c z-
voltarea ulterioara a Parisului. In 1961. Michel Raudc lan-
seaza imprcuna c u ca tiva pricteni Festivalul d in M ara is
destinat a at rage publicul in a cest c artier si a-I fac e ate ru la
ft~.!m us ete a Io cu lu i s i la pericolul distrugcrii l ui . Apo i, incc-
p~~d cu 1967, arc lo c b at a I ia p en tr u c ar ti er u I Halelor, 0 expo-
zitie prezentata de cateva o rgan izatii (C orn issio n d u Vicux
Paris, Association des Charnpeaux, A sso ciatio n d es Villcs
d ' art) info rm ea za p op ula tia asup ra am plo rii d istruge rilo r pc
care le p resupunc realizarea pro iec rului p rop us pentru zona
Halelor, Foarte repede, p ro ie ctul d evasta to r a fo st aband o-~at pent~ un altul, care prevedea mult mai putine demolari,
~n acclasi m od, in provincic , asociatiile nationale isi con-
Juga efo rturilc cu cele ale unei multirudini d e a so ci an i lo ca le
in v cd ere a a pa ra rii p atrim on iu Ju i a rh ite ctu ra l, D e a ld -e l a titu ~
d inea puterii publice in relaric cu aso ci at ii lc s- a schimbat,
~a~1anu de mult pnvite qt o stilitate d e a dnunistratia p ub-
II~a, ele au de acurn un cuvant de spus in materie de urba-
msrn. Ele sunt reprezentate in instante co nsultative, a tat la
• S o ci et e pour Ia Protccuon des P:I) - s a g e < ct de I 'Es IhOOque de b F ra ne e i' II' 1
13 9
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 70/80
n ivel munic ipal si d ep artam ental (Comm ission des Sites,
Comm ission d ' A rchitec ture , d 'U rban isme et d , Env iron-
nem ent: C AUE), cat si n at io n al (C omm is si on superieurc des
Sites) .
in fina l, chiar intr-o tara ca Fran ta , eu traditii d e v an da -
lism recunoscute'" orasul vechi nu m ai este condamnatul d e
o din io ara . D e p e la m ijlo cu l a nilo r '7 0, re abilita re a c artie re lo r
vechi este considerata ca un veritabil obiectiv urbanistic;
ea nu rnai este vazuta ca a concesie limitata facuta in mod
s i li t "p asei~ ti lo r " , dand astfel p osib ilita te a d istru ge rii a lto r
parti ale o rasului, A cest luc ru este d emonstra t exp lic it d e
legile d in 1976 ~i 1977 , referito are la urban ism si la aco rda-
rea d e fac ilita ti pe rso anelo r particulare p entru co nstru irea de
locuinte. I n p arale l se d uce 0 po litica d e c reare a uno r strazi
p ie tona le in in im a vechilo r eartiere , dupa rnodelul celo r care
exsita d eja d e m ult tim p in alte tari europene. Se constien -
tize aza in m od p ro gre siv inu tilita te a si n oc ivita te a u ne i p oliti-
e i d e la rg ire s is tem atic a a s tra zilo r vechi, A ce as ta e ste 0politics
eu carac ter anac ronic , care altereaza patrim oniul a rhitec -
rural rara a co nd uce la o btinerea unui p ro fit rea l pen tru co lec -
tiv ita te . 0 retragere d e cativa m etri a fron turilo r strad ale nu
poate raspunde 1a p roblem ele grave ale c irculatie i si s ta tio -
56. Trcbuic nolal ci\ in anumuc [ari, mai ales in ltalia, orasul vcchi a !acut
adcscori obiccrul unui tratamcnt foarte atcnt din partca autoritatilor compctcntc.
Rcabil itarca orasului Bologna constituic un caz exemplar
in schim b, in altc \liri curopcnc, vandalismul pc care l-a CUIlOSCut Franta pana
catrc rnij 10c LLIanilor '70c stc in ca ac ti v. A stfc l sc ln tiim pla ill lrlan da (D ublin eSIC
un oras in parte masacrat de real izarilc urbanismului progrcsist) sau In Spania
(undc, prca adesca, doar mouumcntclc majorc sum protcjatc, in l imp ec [csutuI
urban cstc sacri ficat). in lari le din afara Europci, crasul vcchi platcstc adcscori
un tribut grcu urbanismului prcgrcsist: Beijing, in afara palatclor si tcmplclor,
nu CSIc altceva decal un oras de beton; de ascmcnca, sunt complct distrusc ccn-
trclc mari lor orasc chinczc, prccum Kun Ming.
140
I:
narilor auto . O biec tivul nu m ai este acela al cautarii de solutii
care sa permita ca intreaga c ir c ul at ie au to s a s t rabata cen tru lo raselo r, c i, d in co ntra , sa 0 im pin ga c at m ai mult ca tre peri-fena aglo rnerarilo r urbane.
To tu si amen in ta ri le care p la ne az a a su pr a orasului vechi
s un t d ep arte de a fi to ta l inlaturate. Aces! l uc ru e st e f o ar te
v iz ib il in Parisul anilor 1990, in c ar e m a i a le s p a tr im o n iu l
perioadei lu i H aussm ann estc d in nou atac at, .protectia" sa
lim itandu-se la conservarea fatadelo r catre strada. Con -s erv are a a rh ite ctu rii d in c en tru ! u nu i o ra s depinde de fixarea
unui CO S destul de redus pen tru a descuraja operat ii le i rno -
biliare d is tr uc ti ve p e nt ru vechi le cons tr u ct ii , In ac eeasi o rd in e
d e id ei, siste mu l p la fo nu lu i le ga l d e d en sita te (PLO) a c o n tr i-
buit tara d oa r s i p oa te la fa ptu l c a, in Fra nta , d ec en iu l19 76 -
1 98 6 a c on stitu it 0 p erio ad a o ptim a p en tru p ro te ctia zo ne ic entra le a oraselor,
v . 0 problema flira solutie:gigantismul urban
Putine tem e sunt ata t d e rasp and ite I II e po ca n oa stra a sa
cum este cea a efec te lo r negative p roduse de m ega lopo lis:
d ific ulta tile p e c are le in cum ba tra iu l in rn are le o ra s, p ro ble -
m e le d e c ir cu la tie si d e ap ro vizionare , uzura nervo asa a 1 0 -
c uito rilo r, p olu are a ... In fa pt, a ns am blu rile u rb an e uriase ale
seco lulu i al XX -lea nu m ai au n im ic d in ceea ce, ill trecut,
se num ea o ras, O rase c a N ew Y ork, L ond ra sau Paris se intind
la seara unei regiuni, in lim p ce in alte p arti se fo rm eaza
conurbatii eno rm e, p recum cele d in zona R uhr sau de pe
co asta d e est a S tate lo r U nite , agregate d e zone urbane juxta-
puse care invadeaza terito rii im ense.
141
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 71/80
T oru si, la in ce pu tu l s ec olu lu i, erase foarte m ari, ea Lon-
drasi Paris, nu oeupau inca ded it un sp atiu rela tiv redus.
Cc le 6 rnilio ane de loeuito ri a i aglo rnerarii londoncze sunt
grupate p c 0 raza de 20 km in jurul cenrrului: celc 4 m il io ane
ale Parisuluisi a le s ubu rb ii lo r sale sc concentreaza intr-un
cere de 20 kill d ia rn etru . D a r, intre ccle doua razboaie, celc
doua capitate vor cunoastc 0 explozie spatiala fara prece-
d ent: la Lo nd ra asistam la trip la re a su pra fe te i u rba ne".
in p reajma celui de-A l D oilea R azbo i M ondial, auto -
ritatile britanice au constien tizat inconvcn ien tele c reate d e
concentrarea intr-un spatiu lim ita t a unc i m ari parti a p op u-
I ati ei s i a e ch ip am e nt clo r industriale ale (ad i. Urm and con-
eluziile raportu lu i Barlow (1940), dupa razbo i s-a ap licat
o p olitic a d e d esc en tra lizare ind ustria ls, sp rijinita p e c rea rc a
unor orase noi, aHit in regiunea Londrei, cat si in alte parti
ale Angliei. .Planul celei mai mari Londre", elaborat de Sir
Patrick Abe rc om bie , in clu de 0 c en tu ra v erd e in ju ru l a glo me -
rarii existen tc si p revede c rcarea a op t erase 110i la c irca
patruzeci de kilomcrri distants fa~a de capitala, Se credca
ca in fc lul aeesta c restc rea Lond rei va fi s ta biliz ata , d es i,
in fap t, nu s-a realizat decat m utarea, In afara cen turii verzi,a zonei suburbane afla te 1 1 1 c restcre galopanta , D e pc la
inceputul an i lo r 1960 , aceasta aglo rnerare se d ezvo lta pe 0
raza mai mare de 60 km si alcatu icste 0 regiune urbana de
12 m ilioane d e lo cuito ri.
In c ec a c e p riv estc P aris ul, m e a dU1 1 925 , guvemu l Poincare
c re as e Co rn it er ul S up er io r d e O rg an iz are a R e giu nii Pariziene",
51. A 5" vcdca mal ales L ·Art:IJIl,·Clllre d'aujonrd'hu), nr. 176. noicmbric-
deccmbnc 1974 (Paris- Londra]
• in franceza, Cr",' i r e slIp"rieur d ·Org(Jllisario" de fa regio" parisienne (N. tr.),
142
Apoi, in 1932,0 lege d isp un e p rega tire a un ui p la n d e u rb a-
n ism reg io na l. E la borat d e Prost s i a p ro ba t in 1939 , accsta
nu a fost niciodata ap licat. D upa razboi, urmsnd rnodelul
Angliei ~isu b influenta ideilor prezentate de J .-F. Gm ier
in cartea sa Parisi If si desertul france: s e l nc cpe s tabi li re a
unci poli t iei d e dcscentralizare ind ustrials si de am enajare
a rcritoriului. Sc iu cc arc a a stfe l obtinerea unui control direct
a su pr a c re st er ii c ap it ale i. T n virtutea decrctului d in 3 1 d e c em -
brie 19 58 csre ela bo ra t P la nu l d e Ame na ja re ~ide Orgamzare
gencra la a rc giunii pariziene (PA DO G)". A cest p lan este
aprobat in 1960 ; cl detc rm ina un perimetru in exteriorul
caruia aglornererca nu trcbuie s a s e e xt in d a . D ar incficienta
sa este ev id enta: in acelasi an .jumatate d in lo cu in te le c ar e
se construicsc sunt autorizate a f i a rnpl a sa t e, prin derogate
de la plan, in zona de i nt cr di ct ie . i n 1 96 1 se c ree az a d istric -
t ul r eg iu n ii p a ri zi en c . Delegatul g en er al , M . D c lo uv ri er , p un e
s a s e In to cm ea sc a 0 schema directoarc de amenajare si ur -
banism a regiunii Parisului, publicata in 1965. Ca u rr na re
a accsrui d ocum ent, au fest c reate un nurnar d e erase no i, d es-
tinate sa franeze eresierea P arisu lui. D ar, ea si o ras ele n oi
e ng le ze st i, a cc ste a I1Uau [aClit deca t s a contribuie la dczvo l-tarea regiunii urbane d in jurul capitalci
Cere doua excmple s un t se mnific ative p entru in ca pa ci-
tatea ac tuala d e a opri gigan tismul urban , caruia p are sa-i
fie harazit un trium f lara cgal in acestc ultim e decen ii ale
seco lulu i a l X X-lea . Cu reate acestea , chiar daca prczmra
inconvenicnte inercntc d ato ra te d irn cn siu nilo r e no rm e, m etro -
p ole ] e E u ro pe i ac e iden ta le si ce lc a IeArnerici ideo rd nu
• jn franccza, Pland ·Am';""ugememet d ·Ofgwnmliofl ghlerafe de fa regionparisienne (N. rr.).
14 3
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 72/80
sunt mai putin locurile unui nivcl ridicat de viata. Lucrurile
nu stau insa la fcl in alte rnari orase din numeroase alte tari.
La Moscova, un sfert d in populatic traicste i n apa rt a rncn te
strarnte, adcseori eu 0 ingura baie si 0 singura bucatarie
pentru mai multe fam ilii. L a Tokio jumatate d in oras nu
dispune de canalizare si 32 % din n ur na ru l fam iliil or nu au
dedi t un singur dormitor pcntru tali mcmbrii familiei.
I n tarile Lum ii a Treia gigantisrnul urban se dovedestea fi un fenomen m ult m ai inspairnantato r. Carac terul sau
eu deosebire inuman rezulta din imensa crestere dernografica
a Wil~r in care stiinta si tehnicile medicale ale Occidentului
au fost introduse artificial si au rupt brutal cchilibrul din-
tre fecunditate ~imortalitatc, ambele "naturale". Nasterile
conrinuand ca ~i eum mortalitatea nu ar fi scazut puternic,
cresterea populatiei a urmat 0 progresie geometrica. in ope-zitie ell ceea ee s- a petreeut in Occident, cresterea demo-
grafica a precedat progresul economic in loc sa-l insoteasca.
A trebuit ca, a posteriori, sa fie iniriat un proees de dezvol-
tare destinat a permits supravietuirea populatiei i n c o n ti nu a
cresterc,Explozia urbana a Lumii a Treia cste reluarea eelei euro-
pene din seeolul al XIX-lea, fa 0 scara co lo sala. D e la star-
situl eelui de-Al Doilea Razboi Mondial pan a la sfarsitul
anilor 1970, Caracas si-a marit de cinei ori numarul popula-
tie i, in timp ce Sao Paolo, Lima si Mexico si-au triplat-o.
Alger si Teheran i~imarisera populatia de trei, respectiv
patru o ri in douazeci de ani. Cairo , conceput pentru 3 sau
4 m ilio an e de locuitori, numara intre 12 si 15 milioane. in
treizeci de ani, populatia din Abidjan a crescut de 35 de ori.
in anul 2000 vor cxista probabi121 de ora e depasind fiecare
144
10 milioane d locuitori, dintre care 1 i n Amen a L tina.
in Asia sau in Africa,
Chiar in 1 1 1 a i m are m asura decal oraselc europenc d in
seco lul al XIX-lea, orasele din Lumea a Treia nu rcusesc
sa adapostcasca masele umanc care Ie inv ad eaza, Elc sunt
inconjuratc dc intense uburbii facute d in locuim e
im provizatc '. La Lim a, 0 rre im c d in p op ula tie crale~lcin,a-
vel /as . Chiar si Brasilia isi ar c carticrelc sale p cr ife ri cc e uc on struc tii irn pro vizate. In unele dintre ace te rase uriasc
nu e e v ac u ea za gunoiul s i d es eu rile . R estu rile m en aje re s e
acumuleaza la p erifc rie, alc atuin d ad cv arate c olin e d in c are
I$ i asigura subzi tenta 0populatie mizera, traind la margin a
societaii i, Este d eci 0 s itu atie m ult rnai gra va d cc at c ca dm
marile erase occidentale ale c co lu lu i tre cu t, P ro blcme le su nt
cu atat rnai mult agravate de faptul ca unele Ia n nu a u pu tu t,sau nu au vrut, s a op rcasca cresterca dem cgrafica to t rnai
acccntuata.
Nu cste m ai putin adcvarat ca in Ind ia. in lair. in Braziha,
cei care isi parascsc satcle pentru a se Inghesui in mizera-
b iic lc c artie re p crife ric e fa e a ee st lucru p en tr u e li exi ta 0mare
difercnta intre nivelul mediu de via\a de la ora id in ate,
accstea din urma fiind total incapabile sa suportc enorma
c rc ste re a p o pu la tie i, C Ll to ata rn izeria sa d rarn atic a o rasul
urias al Lurmi a T re ia e ste lo eu l sp era nte i, undc exists poate
sansa obtincrii unui lac de munca si dcci a unui salariu,
• i n fr an ce za , bidQIII·ill".• in engleza, slums, in~pafllola.JQ'ellaI. t o ar e d e scm -
mind acd~1 lip d e asc zarc a lc iitU ita sp on tan d in ag lo mc ra rc a u no r lo cu in tc -a da.
p stu n c on str uitc d in m atc ria le c tc ro clitc , ad csc ori rec up era te tim d csc ur ilc m arc lu i
oras, lipsitc de oriee dotari sau cchiparncnte urbane ( tr.).
145
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 73/80
VI. Regimul juridical urbanismului francez58
1. Sistemul autorizatiei deconstructie. Acesta exista
in tim pul V cchiului R egirn , dar se confunda in genera l cu
c ere re a d e aliniere. D e -a bia d e la ju ma ta te a s ec olu lu i a l X IX -le a
si mai ales de la inccputul seco lului al XX -lea se institu ie
un regim al autorizatiei d e c o n st ru ir c independent d e a li nia -
m cnt, La Paris, d cc re tu l d in 26 rnarrie 1852 impune 0au ton-
za tie d e co nstru irc "in interesuI sccuritat i i publico si a lsalubritat i i". h urmeaza lcgea d in 15 fcbruarie 1 90 2, c are
impune de rnaniera generals a autorizatie d e c o n st ru ir e dcs-
tinata sa asigure protectia sanatatii publice. Intcrvinc apoi
lcgea d in 13 iulie 1911, re ferito arc Ia pcrspectivelc rnonu-
menta le ~i la situ ri, care institu ie un sistcm de autorizarie
p rea labila , baza ta p e ra tiuni estetic e. M ai m ult, legile d in
1919 si 1924 re ferito are la p lanurile de arnenajare urbana
faceau d in au to rizatia de co nstru ire un instrum ent de ap li-
c are a p lanurilo r in o rase le care d ispuncau de acest tip de
p l an i f ic a rc urbana. La to ate acc stea se adauga 0 intreaga
scrie de autorizatii speciale. In fin e, lcgea d in 15 iunie 1943
a i ns ti tu it 0 autorizatic de c on struirc un ic a, in lo cuin d difc-
rite le auto rizatii an terio are. D e atun ci, c hiar in c on ditiile un or
modificari ale legisiatiei, sistemul de autorizatie de co n-
stru irc s-a m entinut, El a fo st chiar intarit p rin Icgea d in 31
d ecembric l 976, care insiitu ie d e alt fel, in m od simetric, 0
58 A sc vcdca rnai ales A_de LAUBADERE. Tnut« de Jroil tulministrnti],
P ar is. 1 96 3 (cdiiia il1 11 ·a ); A . d e L AUBADERE . J _ -c . VENEZIA. Y_ GAUD!!-
MET, Trail" de droi: adtninistrnti], v, 2. 1992; j_·13. A U B Y, I [ . PE R I N ET-M AR ·
QUET. Droit de turbanisme ('I de /" """SlJ"IIC1iml, Pans, 1995: J.MORA NO-DE VILLER, Droil de i urbantsme. Paris. ]994: F_ BOUY SSOU. J .
HUGOT, Code de t'nrbanisme, Paris, 1988; A_H. MESNA RD. La planificouon
urbaine; P ari s. 1 97 2_
146
autorizatie de demolare. Ca 0 consecinn a l e g i t dcsccntra-
lizatoare d in 7 ianuarie 1983, decizia privind autor iza ti ile
de consinnre a fast transferata primarilor . In c om uncle dotatc
cu un p lan d e ocupare al so lulu i, POS, permisu l e st c clibe-
ra t de primar in nurnele comunei. i n a bs en ta a ce su n p la n c a
si I I I alte catcva siruati i specia!c, autorizatia r a m a n e s a fi e
acordata in nurncle starului, decizia putand s a apa r ti n a p r i-
marului, prefectului s au c hia r ministrului. daca acesta soli-
c ita d os aru l rc sp ec tiv .
2. Dezvoltarea planificarii urbane. Efo rtul inccpur sub
V echiu l R egim se con tinua in seco lu l al X IX -lea . Obligatia
de a face un plan de aliniere a fast impusa ruturor orase lor
p rin lcgea d in 16 sc ptern brie 1 80 7. a po i tu turo r comunelor
prin leg ile d in 18 iulie 1837 si 5 ap rilie 1884 .AIle dispozi-
(il au Iimi La! rorusi aceasta ob liga tie la orasele avand eel putin
2000 de locuitori. D ar. im ed iar dupa Prim ul R . a z b o i Mon -
d ial, m ultc d in tre o rase lc rn cn tio natc n u av ea u inca u n a se -
rncnea plan.
D in aceste mo tive au fast in itia te lc gile a pa rutc in 1 4
martie 1919 ~i19 iu lie 1924, care p rc ve de au c a to ate orasele
a vand rna i mu It de I 0 000 locu itori , ca ~l 0 1 1 1 t r e a g a scrie
de alte comune (statiuni b al ne ar e, e ra se t ur is ti ce , o ra sc situs-
r ra re . .. ) sa a iba , in tc rm en de trei ani, "un p lan de arncnajare,
de lnfrum usetare si de exti ndere", N ici aceste prescrip tii I1U
au fast insa respectate. A lte rexie, inm od sp ec ia l lege a d in
1943, au incercat s a p romov ez e 0 p la nific are u rb an a d cp a-
sind cadrul cornunal.
U rm atoarea m are e tapa a fo st constituita de reforma d in
anii 1958-1959, c are in stituie d istin ctia in tre u n p la n direc-
to r d e u rb an is m, "veritabila carta a d ez vo lta rii u rb an e", d es -
147
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 74/80
tinat a ave a 0 anumita permanenta, si planurile de detaliu,
care pot fi mai des revizuite. Dar acest sistem este destul
de repede modificat de legea orientarii funciare din 1967,
care creeaza schernele directoare ale amenajarii si urba-
nismului (SDAU) si planurile de ocupare a solului (POS).
Primele se refera Ia 0 programm'e pe termen lung ~i prevad
"orientarile fundamentale" ale amenajarii teritoriului: ele
nu au un caracter constrangator pentru particulari, Din con-
tra, POS-urile, care reprezinta 0 planificare pe termen rnai
scurt, pun bazele unei divizari a spatiului in zone diferite,
in care conditiile de construire sunt reglementate cu pre-
cizie. Pentru fieeare zona, POS-ul fixeaza un coeficient de
ocupare a solului (COS), care determina densitatea maxi-
ma a constructiilor pe un anumit teren. COS-ul poate fi ridi-
cat in zona urbana (2 sau 2,5); el este redus in zona rurala,
dar rareori nul, ceea ce este daunator mediului natural Pentru
a incerca sa protejeze contra unei urbanizari anarhice regiu-
nile rurale care nu au stabilit un plan de ocupare a solului,
legea funciara din 31 decernbrie 1976 a creat zone ale me-
diului natural protejat CZEP*) Dar, ca si POS-ul, acest sis-
tem s-a dovedit incapabil sa conserve in mod eficient
peisajul si sa-l protejeze contra urateniei construcriilor pavili-onare amplasate difuz in teritoriu. Prevederile ZEP sunt
suprimate prin legea din 7 ianuarie 1983, care descentrali-
zeaza elaborarea POS-urilor si dispune ca to ate comunele
sa-si alcatuiasca cate un POS. Cele care nu dispun de un
asemenea plan sunt supuse unei reguli care limiteaza terito-
riul construibil la zona deja urbanizata a comunei (regula
intai stricta, atenuata insa de legile din 17 julie ~i 19 august
• In franccza, Zones d 'environnement protege (N. tr.).
148
1986). Descentralizarea a favorizat cu precadere sistemul
POS-ului, devenit document de urbanism de drept comun.
Cu toate aces tea, problema protectiei peisajului ramane
imperfect rezolvata.
Legea funciara din 31 decernbrie 1975 a i ns ti tu it u n pla-
fan legal al densitatii (PLD) si a fixat la 1 (si la 1,5 pentru
Paris) coeficientul de ocupare a solului, a carui depasire poate
fi facuta numai cu conditia unei contributii financiare la fon-
dul colectivitatii: Aceasta are ca efect descurajarea construe-
torilor de a interveni in zona centrala a oraselor (si deci de a
le modifica), restrangand profitul ce poate rezulta din cres-
terea densitatii constructiilor, Dar legea din 18 iulie 1985
si mal ales eea din 23 decembrie 1986 (care lasa insu~i prin-
eipiul fixarii unui PLD la discretia cornunelor, permitan-
du-le acestora sa-l stabileasca asa cum doresc) au Jacot sa
dispara aceasta protectie a oraselor.
3. Mij loacele urbanismului operational. Acestea s-au
dezvolatat In mod considerabil dupa eel de-Al Doilea Razboi
Mondial. Mai intai, in 1958, au fost instituite zonele pri-
oritare de urbanizare (ZUP)* _Era yorba de a concentra efor-
tul de urbanizare in anumire pcrimetre determinate, in afara
carora acordarea autorizatiei de construire putea fi refuza-tao Crearea unei ZUP corespundea inainte de toate realizarii
unui program de constructii de locuinte. Urbanizarea unei
ZUP putea fi efectuata direct de colectivitate sau conce-
sionata unui organism public sau unei societati cu capital
mixt, cu participare publica majoritara,
Legea orientarii funciare din 1967 a inlocuit sistemul de
prevederi ale ZUP prin acela al zonelor de amenajare con-
• in franccza, Zones a urbaniser par priortte (N.tr.).
149
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 75/80
certata (ZACr. Acesta esto un cad ru jurid ic care poate servi
drept suport unor operatii de urbanism de natun diferite:
erase noi, renovarc, rcstaurare a c artie rc lo r v cc hi, c xtin dc rc
urbana . zo ne industrialc ... Un a dintre noutatile accstui sis-
tern fala d e regimul instituit de ZUP consta in faptul ca amc-
najarea ~iechiparca zonei pot f incredintate 1 . . 1 1 1 0 ) " institutii
diferite, printre care pot interveni si persoane particulare:
soc ietati eu cap ital rnixt si partic ipare publica m inoritara,
p ro mo tori , consrructori, societa ti civi Ie im obil iarc.
4 . R egimul exp roprie ri!o r.ln p rim ii ani ai seco lului al
XIX-lea, acesta ramane inca putcrnic influentat de Vechiul
Regirn, atata vreme cat lcgea din 28 pluviosc anul VIII, ii
incredinteaza Consiliului Prefecturii sarcina de a fixa des-
pagubirile. Or, din multe punetc de vedere, acesta nu repre-
z in ta a ltc cv a decat institutionalizarea vechiului Consiliu al
lnrendentei. Cu toatc acestea, o pin ia p ub lic a se plangc de
insuficicnta dcspagabirilor acordate. Dc aceea, legea din 8
martie 1810 prevede intervcntia judecatorului care insrru-
menteaza eauzelc civile considerat ea aparator a! proprietatii
private, pentru a pronunra exproprierea ~ia fix.a surna des-
pagubirii. Dar despagubirile acordatc conform aces lui sis-
tern, care nu mcca dedi t s a ia in considerate rapoartclc
cxpertilor, au parut adeseori exccsive, Astfcl incat procc-
dura a fast mult modi ficara prin legea din 3 mai 1841; una
d in tre p rinc ipalele sate ino vatii consta in instituirca unui
juriu a l proprictarilor insarcinati cu stabilirea despagubiri i ,
Sc astep ta ea m em brii juriului, in d ubla lor calitate de eo ntri-
buabili ~iproprietari , s a f ac a e st ir na ri ponderatc. Da r a ce as ta
ISO
speranta a fo st desarta si noul sistem a condus adcsco ri la
o despagubire rnai mull decal generoasa, De aceea s-a rc -
nuntat la sistcrnul juriului, p e c are decrcrul-lege uill Saugus t
I 935 I-a in locuit cu 0 c o m is ie d e a rb itra j a e va lu arn , p re zi-
d ata de un m agistral si co rnpusa din do i f uncbonar i, u n no ta r
si u n c ont ri bu ab il ,
In paralel cu aecasta evolutic, l eg is l at oru l s ijur isprudenta
au largit enorm continutul noriunii de uti ii ta te pub li ca . i n{imp cc c atre m ijlocul seco lului al X IX -lea expropncrca nu
putea f u tiliz ata d cc a! I n in te re su l d orn en iu lui p ub lic , d e a cum
ina intc este de ajuns ca o peratia c are im plie s exproprierea
sa prezinte un in teres general.
Reg imul cxproprierilor a fast profund transformat pnn
ordonanta din 23 octornbrie 1958 s i l eg ca d in 26 iulie 1 962.
Acest din urma text ordona crearca in f ie c ar e depana rnent ,
pc liinga una sau mal mu lt e i ns ta nr e j udc ca to r es ri supc noa re ,
a un ui o rgan ism in sarc in at num ai eu fixarea d esp agubirilo r:
cam era c xp ro prierilor, p rezida ta d e un m agistral si i n a carc i
com po nents in tra un rep rezentant al p rop r ie ta ti i p r iv a te s i u nu l
< 11 e le i p ub lic e. in p lus, legea d in 1962 p re ve de a c a sta bi-
lirca despagubirii sa se faca pc baza valo rii pe care bunui
cxpropriat 0 avc a c u un an in ain tc a d esc hid erii anchetci prea-
labile. Dar acest sisicm, prea sever, a fast abolit prin legca
d in 1 0 iu lie 1965, care revine la c stim are a v alo rii in rnornen-
lU I cxproprierii, complctand In acelasi l imp reglementarile
cxistente cu rcguli de evaluare r es tr ic tiv e. C u to ate a ce ste a,
legea d in 1 8 iulic 1 985, c are instituie in p aralel lin d rep ! extin s
de p reern tiunc urbana in bcnefic iul comunelor care au un
POS, fixeazaca data de refcrinta in ma te ri e d e e xp ro p rie n
un an inaintea deschiderii an che tci, A celasi te xt d ete rm in e
lSI
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 76/80
sum a d esp agubirii in fun ctie d e ca lific area terc nului c a fiind
co n tru ib il s au neconstruibil; textul introduce in plus cri te-
riul apartenentci tercnului la 0 zona juridic construibila, de-
te rm inata in virtutea 11l1UI POS sau a altui docum ent de
urba nism c are Ii tin e lo cul. in aces t fcl d e p agubirea d ep ind e
in p ra cric a d e d cc iziile locale d e zo nare a terito riu lui urban .
CONCLUZIE
C u to ata evolutia irnaginii urbane, def in i ti a da ta orasului
d e c atre Enciclopedie a rarnas adevarata pana la Revolutia
I n du stria la : ,,0 a samb la re d e .. _c ase d is pus e d e -a l ungul s tr a-
zilor si inchise cu 0 imprejmuire cornuna"S9.
Progresul tehnic s i c iv i liza tia in du str ia ls a u fscut so .dis-
para a ce asta v iz iu ne tra ditio na la , multiplicand prob lemele
eu care se confrunta orasul: cresterea demograf ica , condit i-
ile d e locuit a le populatiei mun cito re sti s i mai a le imboga-
tirea g en era la a so cietatii care S-8 tradusin faptul c a ficcarelo cuito r a benefic iat de un spatiu m inim al cu e a l u a t i d in ce
in ce m ai rid ic atc , de obicc te d in ce in ce m ai num eroase
si co rnplexe si de un numar d in ee in cc mai marc de presta ti i
d e serv ic ii, D in accstc no i p ro ble rn e s- a n asc ut u rb an is rn ul
m od ern , c are se p re tind e 0 sriinta, d ar c are in re alu ate e ste
hranit in p rinc ip al d e uto pii avand un c arac tcr to ta litar m ai
mult sau mai putin declarat, Urbanismul progresist indec-
scbi, a carui influenta cste p red om inanta , decurg in mare
masura d in m od elele uto pic e p re curn c el a llui F ourier, c are ,
vchiculand 0 id eo lo gie a nti-u rb an a, a c on du s la in te le ge re a
59_ GllciclopCdie 011Dicuonnaire reaisonne ...• I. 17. '765, \'0 Ville,
J53
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 77/80
echivoca a distrncuei traditionalc dintrc spatiul urban si
spatiul rural. Astfel incat urbanismul progresist a dus parado-xal la rezultatul dorit de Marx, care preconiza, in nume1c
unei ideologii anti-rurale, abolirea diferentelor dintre erase
~i sate printr-o urbanizare gcneraljzata a eelor din urrna.
Rezultatele obtinute de urbanismul modern au 0 valoare
discutabila, darsi 0 amploare imcnsa: acestea se datoreaza
nu unei anumitccalitau stiintifice, ci fortei mijloacelor tehnice
pe care civilizaria industrials le-a pus in serviciul arhitectilor,inginerilor ~iurbanistilor, Datorita acestor mijloace, urba-
nismul progresist a reusit s a . crecze un cadru decent de viatapentru oamcni, eel putin in Occident. Cu toate acestca,
rarnane de demonstrat daca, pentru atingerea acestui seep,
caile care au fost alese erau singurele sau cele mai bunc din-
tre cele posibile60 • Ele constituie in mice caz, 10multe privin-
te, 0negare a orasului, chiar distrugerea acestuia. Cit despre
spatiul rural, el a fost abandonat ratacirilor unei urbanizari
difuze, care I-a denaturat gray prin constructii de 0 rara me-
diocritate, ridicate pe parcursul unci singure generatii Sal-
varea peisajelor si siturilor care s-au mai pastrat constituie
una dintre sarcinile prioritare ale urbanismului de astazi si
de maine.
60. Conrruntat:i ell csecurilc urbanismului progrcsist, gandirca urbanistica a
recurs dincc in cc mai mull la discipli nclc psiho-soc iologicc ~i ta ~!iintclc rcfcri-
lome la comportarncrn, Dc ascrnenca, sc punc acccruul pc •.lr';irilc·· pe care lc
gCIlCI"CaD. spariul urban,
15 4
BIBLIOGRAFIE
l. lucRARI PR1V1TOARE LA iNTREAGA PERIOADA STUD1ATA
P. lAVEDAN, Histoire de l'urbanisme, Paris, 1926-1952 (3 vo l .) . l uc ra r efundamenrala,
F. CHOAY, La regie et le modele, Paris. 1980.
H LEFEBVR E, La production de i'espace, Pans, 1974.
L MUMFORD, La cite a travers l'histoire, Paris, 1964.
Histoire de fa France urbaine, sous la direction de G. DUBY, Paris,1980-1984.
LBENEVOLO. Histoire de la ville. 1983.
LBERGERON (coord.), Paris. genese d'uu paysage, Paris. 1989.
II. STUDn DE SPEC1AUTATE
P . LAVEDA N, 1. I i l lGUENEY. Histoire de l'urbanisme: .AllliqI,ile. Paris.1966.
R . MARTrN. L 'urbauisme dans 10 Grece antique. Paris. 1974
L. HOMO, Rome ililpel"ialeet'·urbmllsme dans I·Alltiquile, Paris. 1971.
P. GRIMAl., Les villes romaines, "Que sais-je?". nr. 657.
L DUR ET, J .·P . NERAUDAU, Urbanisme et metamorphoses de fa Romeantique, Paris, 1983.
G. FOURQUIN, Histoire ecollamique de I 'Occtdent medieval, Paris,1969.
P . LAVEDAN, 1 .HUGUENEY , L 'urbanisme all Moyen Age , Paris, 1974.
15 5
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 78/80
I
1. LESTOCQUOY. £tudes d 'his/Dire urbaine. Arras. 1966.
F . BOUDO .A. CHASTEL. H. COUZY. F . HAMO •Svsteme de I'ar-
chitecture urbaine: Le quanier des Holies a Paris. Paris, 1977.
G. BARDET. N ai ss an c e e t tneconnaissance d e l'u rb a n ism e: P a ri s, Paris.
1951.
L 'urbanisme de Paris et l'Europe (1600-1680), Paris, 1969 (lucrare prezen-
tala de P . FRANCASTEL)
Fo l'I I' " e t Plaza Mavor, P ub lic atii a le C ase i de Velasquez. Paris, 1978.
I.-C. PERROT, Genese d'une ville nux/erne. Caen au XVII/'" siecle, Paris,
Haga, 1975.
Numii r special din Dix-huitieme siecle, nr , 9, 1977: Le sain et lc mal-
sain (prezentat de J. GUrLLERME).
l.-L. HAROUEL, L ' embe l is s emen t des rilles. L 'urbanisme francais 011
XVllf> siecle, Paris, 1993.
D. RABREAU. Le theatre et L'embelissement des villes de France (IU
XVII!' steele; reza de doctoral. Paris, 1978.
L. BENEVOLO, Aux sources de l'urbanisme moderne, Paris, 1972.
- Histoire de l'architecture moderne, Paris, 1979-1980 (3 vol.).
F. CHOA Y, L 'urbanisme, utopies et realites. Une alllllDlogie, Paris, 1965.
Th e Modern City: Planning ill the 1 9 1 h Celli III)' ew York, 1969.
F. LOYER, Paris XIX" sie le (L'immeuble ella rue), Paris, 19R7.
C. DEVILUERS, B. HUET, Le Creusot: naissance et developpement
d 'IIne ville iudustrielle, I 98 1 •
M. TAFURI, Projet et utopie, Paris. 1979.M. RAGO .Histoire mondiale de t'architecture et de l'urbanisme mod-
erne, Paris, 1971-1978 (3 vol.).
G. CHA:"·180 I. .Les utopistes cr l 'urbanisariorr' . in TEM-Espact'. nr,
10. 1975.
J. CASTEX, 1.-C DEPAULE, Ph. PA ERAI, F or mes u rba in es : de l'i1 c5 t
a /( 1 barre. Paris. 1977.
C PRINS
Il\TRODl:CERE............... 5
CAPITOLUL I - Urbanismul antic: Grecia si Roma 9
I. Urbanismul in Grecia antica 9
II. Urbanisrnul roman 19
CAPITOLUL It - De fa orasu! antic Laorasul clasic............. 32
1 . Urbanismul m ed ieval.... 32
II. R enasterea: geneza urbanismului clasic 44
CAPITOLUL ill-Urbanismut in secolele 01XVlI-leo
~ial XVIII-lea 61
1 . I de alu rile u rb an e 61
ll.Urbanismul francez Sl realizsrile sale 75
III. Celelalte aspecte al e urbanismului european 91
CAPITDU.;L IV - Urbanismul erei industriale 102
1. Evolutia urbana In seco lele a l X IX -lea
s i a J XX-lea 102
1 1. U r ba nis mu l fr an ce z in seco lul a l X [)( -lea 112
Ill. Geneza urbanismului modem 116
IV. D ific ulta tile u rb an is mu lu i p ro gr es is t:
urbanisrnul contra o rasului 1
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 79/80
v . 0 problema tara solutie: gigantismul urban 141
VI. Regimul juridic a! urbarusmului francez 146
CONCLUZIE -•..................... _ _ 15 3
BIBUOGRAflE ... .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..•. .••. .. .. .• ..•. .. .. .. .. .. .. .. , . . .• .. .. .. ..•. .. .. 155
ROOaC!Of'UVIA szAsz CAMPEANU
Tchnorcdactarccomputcrizata: VASILE ARDELI:A:\ U
Tiparul exccutat la Regia Autonoma .,Monilorul Oficial ':
5/7/2018 istoria urbanismului - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-urbanismului 80/80