Post on 07-Jun-2018
transcript
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJCENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CLUJ
CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ
AN ŞCOLAR 2014- 2015
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJCENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CLUJ
CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ
PROGRAMUL DE ORIENTARE ŞCOLARĂ ŞI PROFESIONALĂ PENTRU
CLASELE A XII-A „O CARIERĂ DE SUCCES”„O CARIERĂ DE SUCCES”
A alege o carieră de succes înseamnă să fii capabil să selectezi din multitudinea
alternativelor, existente la un moment dat, acea traiectorie profesională care ţi se potriveşte cel
mai bine. Schimbările survenite în plan socio-economic au un impact direct asupra evoluţiei
modului în care ne raportăm la carieră.
În condiţiile ofertei tot mai variate de continuare a studiilor liceale şi a cerinţelor în continuă
schimbare de pe piaţa muncii, considerăm ca fiind de o importanţă majoră sprijinirea tinerilor în
luarea unei decizii corecte în ceea ce priveşte cariera.
Programul judeţean de orientare şcolară şi profesională O carieră de succes constituie un
suport util pentru exersarea abilităţilor de management eficient al propriei cariere pentru elevii
claselor a XII-a.
Acesta se adresează elevilor de clasa a XII-a din judeţul Cluj şi cuprinde trei activităţi care
vor fi desfăşurate de către consilierul şcolar.
* În şcolile în care nu există Cabinet de asistenţă psihopedagogică activităţile vor fi realizate de
către diriginte.
GRUP ŢINTĂ: elevi de liceu, clasa a XII-a
RESURSE UMANE:
consilierii şcolari din cadrul CJAPP CLUJ
consilierii şcolari din cabinetele din cabinetele de asistenţă psihopedagogică
profesorii diriginţi ai claselor a XII-a
SCOPUL PROGRAMULUI: dezvoltarea competenţelor necesare elevilor pentru
managementul propriei cariere
OBIECTIVELE PROGRAMULUI:
autocunoaşterea şi evaluarea realistă a caracteristicilor personale relevante pentru
alegerea carierei: interese, abilităţi specifice şi transferabile, valori personale şi
profesionale, caracteristici de personalitate;
explorarea surselor de informare cu privire la alternativele educaţionale şi
profesionale;2
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJCENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CLUJ
CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ
dezvoltarea capacităţii de management al ofertelor educaţionale şi profesionale;
identificarea şi punerea în practică a etapelor luării deciziei;
dezvoltarea capacităţii de stabilire a obiectivelor proprii de carieră pe termen scurt,
mediu şi lung;
dezvoltarea abilităţii de stabilire a unor planuri de carieră realiste, în conformitate
cu interesele, abilităţile, valorile personale, aptitudinile şi trăsăturile de
personalitate;
exersarea unor tehnici eficiente de promovare personală.
TEMATICA ŞI CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR:
Nr. Activităţi
planificate
Grup ţintă Resurse Modalităţi
de
desfăşurare
Termen
1. Exerciţii de
autocunoaştere:
caracteristici
personale relevante
în alegerea carierei
Elevi clasa a
XII-a
Prezentare format
electronic
Fişe de lucru
Portofoliul carierei
Activitate
frontală cu
clasa de elevi
Noiembrie
2014
2. Explorarea traseelor
educaţionale şi
ocupaţionale
Elevi clasa a
XII-a
Prezentare format
electronic
Site-uri cu oferte
educaţionale
Activitate
frontală cu
clasa de elevi
Noiembrie
2014
3. Exerciţii - luarea
deciziei de carieră
(stiluri decizionale,
etapele luării
deciziei)
Elevi clasa a
XII-a
Prezentare format
electronic
Chestionar luarea
deciziei de carieră
Activitate
frontală cu
clasa de elevi
Noiembrie
2014
4. Activităţi practice –
elemente de
Elevi clasa a
XII-a
Prezentare format
electronic
Activitate
frontală cu
Noiembrie
2014
3
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJCENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CLUJ
CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ
promovare
personală relevante
în alegerea carierei
Fişe de lucru
Site-uri
educaţionale
clasa de elevi
6. Consiliere de grup Elevi clasa a
XII-a
Fişe de lucru
Grile de
observaţie/
(auto)evaluare
Grupuri mici
de elevi
Noiembrie
2014; pe tot
parcursul
anului şcolar, în
funcţie de
solicitări
7. Consiliere
individuală
Elevi clasa a
XII-a; părinţi
Chestionare; teste
psihologice
(BTPAC, CAS ş.a.)
Fişe de lucru
Platforme de
educaţie a carierei
Individual Noiembrie
2014; pe tot
parcursul
anului şcolar, în
funcţie de
solicitări
8. Evaluarea
programului O
carieră de succes
Elevi clasa a
XII-a; cadre
didactice
Chestionar de
evaluare
Portofoliul carierei
Activitate
frontală
Decembrie
2014
* În cadrul activităţilor realizate cu elevii se vor utiliza şi integra informaţiile obţinute de
elevi în urma parcurgerii evaluării computerizate, realizate pe platforma educaţională CCP
Online, implementată de către Cognitrom în liceele din judeţul Cluj.
ACTIVITATEA 1: EXERCIŢII DE AUTOCUNOAŞTERE
4
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJCENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CLUJ
CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJAUTOCUNOAŞTERE
Competenţe specifice :
- identificarea şi
descoperirea principalelor
categorii de informaţii
despre sine, relevante în
luarea deciziei de carieră
- identificarea şi evaluarea
propriilor aptitudini şi
abilităţi;
- relaţionarea
caracteristicilor personale
cu domenii de activitate
convergente;
- analiza şi integrarea
informaţiilor despre sine
într-o structură coerentă.
Aspecte relevante ale
autocunoaşterii
Imaginea de sine
Stima de sine
Aptitudinile şi
abilităţile
personale
Autoeficacitatea
percepută
Interese de carieră
Aspiraţii
profesionale,
abilităţi şi
aptitudini
Activităţi
Clarificarea conceptelor
şi transmiterea unor
cunoştinţe elementare
referitoare la aspectele
relevante ale
cunoaşterii
Cum mă văd eu, cum
mă văd colegii
Cartea de vizită
Interesele profesionale
( *se va realiza cel puţin o
activitate dintre cele trei
propuse)
Metode/ strategii
conversaţia
euristică
brainstorming
exerciţiul
reflexia
realizarea de
postere , afişe
portofoliul
1.1. CUM MĂ VĂD EU – CUM MĂ VĂD COLEGII
Obiective:
Autocunoaştere, intercunoaştere, dezvoltarea stimei de sine
Materiale: Fişe de lucru (Fişele 1 şi 2)
Durată: 50 minute
Descriere:
Fiecare elev primeşte la începutul activităţii câte două fişe de lucru (Fişele 1 şi 2).
Pe prima fişă fiecare va avea sarcina de a completa individual căsuţele tabelului,
identificându-şi cât mai multe valori, abilităţi / aptitudini, calităţi personale, interese.
După finalizarea acestei prime faze, elevii îşi vor scrie numele pe cea de a doua fişă, pe care o
vor da apoi să circule prin clasă, astfel încât colegii să completeze în căsuţele tabelului, notând
calităţi, aptitudini, interese etc. ale autorului fişei, după cum consideră fiecare.
Ultima etapă constă în compararea realizată individual de către fiecare elev între cele două
fişe, analizarea diferenţelor şi asemănărilor între ele.
5
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJCENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CLUJ
CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ
Discuţia finală este esenţială pentru atingerea obiectivelor activităţii, în cadrul acesteia
analizându-se posibilele explicaţii ale diferenţelor între fişe, faptul că uneori alţii văd în noi unele
calităţi, aptitudini pe care noi poate nu le conştientizăm etc.
Fişa 1
Lucruri importante pentru
mine (Valorile mele)
Lucruri la care mă pricep Lucruri la care nu mă prea
pricep
Lucruri pe care îmi place să le
fac
Lucruri pe care nu prea îmi
place să le fac
Calităţi
Fişa 2
NUME:_________________________
Lucruri care cred că sunt
importante pentru ………..
Lucruri la care cred că …………
se pricepe
Lucruri la care cred că …………
nu se prea pricepe
Activităţi care cred că îi plac
lui ………….
Activităţi care cred că nu îi
plac lui ………….
Ce calităţi cred că are ……………
1.2. CARTEA DE VIZITĂ
Obiective:
6
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJCENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CLUJ
CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ
Autocunoaştere, dezvoltarea stimei de sine
Dezvoltarea abilităţilor de auto-prezentare
Materiale: hârtie, creion
Durată: 50 minute
Descriere:
Exerciţiul se mai poate numi şi „Anunţul personal”. Elevii primesc instrucţiunea de a realiza
un anunţ în care să se descrie pe scurt, în ideea obţinerii unui beneficiu. Instrucţiunea poate viza
fie realizarea unui anunţ de tip „matrimonial”, în care să fie scoase în evidenţă calităţile şi
trăsăturile de personalitate utile într-o relaţie interpersonală, fie realizarea unui anunţ pentru
obţinerea unei slujbe, caz în care vor fi evidenţiate abilităţile şi capacitatea de muncă, de
relaţionare în echipă, aportul pe care autorul „anunţului” l-ar putea aduce companiei / instituţiei
etc.
Încercaţi să nu judecaţi critic anunţurile personale ale elevilor şi nu le permiteţi nici celorlalţi
elevi să facă acest lucru. Nu obligaţi pe toţi elevii să-şi prezinte anunţul în faţa clasei şi spuneţi
acest lucru la începutul orei. Pentru unii auto-dezvăluirea este mult mai dificilă decât pentru alţii.
Asiguraţi condiţii pentru participarea activă a elevilor la activitate.
7
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJCENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CLUJ
CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ
1.3. INTERESELE PROFESIONALE1.3. INTERESELE PROFESIONALE
Obiective:
Dobândirea abilitaţilor de explorare si planificare a carierei
Explorarea resurselor personale care influenţează planificarea carierei : autoevaluarea
intereselor, abilităţilor şi a caracteristicilor personale
Materiale necesare: Fişa de lucru – identificarea intereselor, Fişă – corespondenţa intereselor
profesionale cu diferite domenii de activitate
Durată: 45 minute
Descriere:
În debutul activităţii se prezintă factorii care pot influenţa alegerea unei anumite profesii ,
după care se definesc interesele şi se prezintă factorii care contribuie la dezvoltarea intereselor
pentru anumite domenii de activitate.
Pe baza fişei Ştiu - Vreau să ştiu - Am învăţat elevii pot să-şi structureze informaţiile despre
sine şi cele despre lumea profesiilor. (Fişa 3)
De urmărit:
Ce sunt interesele?
Interesele reprezintă preferinţele cristalizate ale unei persoane pentru anumite domenii de
cunoştinţe sau de activitate.
Au interesele vreun impact asupra deciziilor pe care le luăm?
Ele constituie factori motivaţionali esenţiali în alegerea carierei şi determină gradul de satisfacţie
şi performanţă pe care le realizează persoana în activităţile pe care le desfăşoară.
Care sunt factorii care contribuie la dezvoltarea intereselor?
Interesele sunt determinate de factori genetici, şi de oportunităţile de învăţare.
Exemple de astfel de experienţe.
- recompensarea de către părinţi sau profesori a unor activităţi realizate de elev determină
conturarea unei preferinţe pentru activitatea respectivă
- uşurinţa cu care se realizează o activitate determină de asemenea alegerea ei în
detrimentul unei activităţi care necesită efort
- familiaritatea cu anumite materiale şi instrumente determină preferinţa pentru utilizarea
acestora
8
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJCENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CLUJ
CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ
Ce determină implicarea frecventă în anumite activităţi?
Preferinţa pentru anumite instrumente şi activităţi şi implicarea frecventă în activităţi
corespunzătoare preferinţei conduce în general la dezvoltarea abilităţilor specifice acestora.
Cum alegem facultatea pe care vrem să o urmăm?
Când persoanele iau decizii legate de facultatea pe care vor să o urmeze sau profesia pe care vor
să o practice, ele urmăresc ca acestea să corespundă intereselor proprii, adică să existe o
suprapunere cât mai mare între preferinţele persoanei şi activităţile specifice mediului şcolar sau
profesional.
Ce se întâmplă atunci când nu luăm de decizia în concordanţă cu interesele noastre?
Incongruenţa dintre interesele persoanei şi şcoala/profesia aleasă determină:
- insatisfacţie academică / profesională;
- instabilitate în alegerea făcută şi capacitate slabă de adaptare la modificările interne ale
mediului;
- performanţă scăzută academică / profesională;
- nivel crescut de stres academic / ocupaţional.
Exerciţiul 1 – Identificarea intereselor ocupaţionale
Pe baza fişei de lucru (Fişa 4), li se cere elevilor să îşi exprime preferinţa pentru anumite
activităţi pe o scală de la 1 la 5 (1 – nu mă interesează deloc, 5-mă interesează cel mai mult). La
fiecare secţiune se calculează un scor total, pe baza căruia elevii îşi pot face ierarhia intereselor
(primele trei cu scorul cel mai mare). De asemenea, elevii vor lista activităţile în care se implică
frecvent şi care contribuie la dezvoltarea intereselor lor.
Exerciţiul 2 – Corespondenţa dintre interese şi domenii ocupaţionale în care aceste interese pot
fi valorificate (Fişa 5)
Se pot forma grupuri în funcţie de tipul de interese. Se acordă elevilor 10 minute în care să
investigheze ocupaţiile aferente tipului lor de interese şi să selecteze două sau trei ocupaţii pe care
ar dori să le exploreze. Li se cere elevilor să găsească câteva modalităţi prin care pot obţine mai
multe informaţii despre ocupaţiile selectate.
Discuţii:
În ce măsură ocupaţiile listate la începutul activităţii se potrivesc cu interesele personale?
Care au fost criteriile pe baza cărora au ales cele 2-3 ocupaţii din mulţimea alternativelor
oferite?
9
INFOCând persoanele iau decizii legate de şcoala pe care vor să o urmeze sau profesia pe care vor să o practice, ele urmăresc ca acestea să corespundă intereselor proprii Cu cât gradul de suprapunere este mai mare cu atât există şanse mai mari ca persoana să fie mulţumită şi motivată pentru activitate şi să obţină performanţe la nivelul capacităţilor sale
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJCENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CLUJ
CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJANEXE:
Fişa 3: ASPIRAŢII
Scrie dedesubt ocupaţiile pe care le iei în considerare atunci când te gândeşti la viitorul tău.
Fă o listă cu carierele la care ai visat, cât şi cu cele despre care ai discutat cu alţii.
1._______________________________________________
2._______________________________________________
3._______________________________________________
• Care sunt interesele mele?
• Care sunt rutele educaţionale pe care le pot urma?
• Ce meserii/profesii pot alege după terminarea liceului ?
Scrie ce ştii despre profesia dorită. Scrie apoi întrebări despre ce vrei să ştii. După ce ai
te-ai documentat, poţi scrie despre ce ai învăţat.
Ce Ştiu : Ce Vreau să ştiu : Ce am învăţat :
10
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJCENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CLUJ
CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJInteres de tip realist Interese de tip
investigativ
Interes de tip artistic Interes de tip social Interes de tip întreprinzător Interes de tip
convenţional
Munca să presupună lucrul
direct cu obiecte,
mecanisme, circuite,
instalaţii.
Să îmi pot organiza singur
activitatea.
Să îmi organizez munca
aşa cum doresc eu.
Să fiu implicat direct în
ajutorarea celorlalţi.
Să avansez rapid pe post. Să respect anumite
responsabilităţi şi
norme clare.
Să îmi folosesc forţa fizică în
timpul rezolvării sarcinilor.
Să fiu apreciat pentru ceea
ce ştiu să fac.
Să fiu liber să-mi exprim
părerile.
Să cunosc oameni noi. Să vând lucruri sau servicii. Să fiu foarte atent la
detalii.
Să ştiu exact ce am de făcut. Să găsesc modalităţi noi
prin care îmi pot realiza
munca.
Să fiu implicat în studierea
sau crearea de frumos.
Să muncesc în echipă. Să am un nivel ridicat de
viaţă şi un statut profesional
ridicat.
Să am un loc de
muncă sigur.
Vreau să văd rezultatele
muncii mele.
Să mi se ceară un nivel
ridicat de competenţă (fie
academică sau practică) în
activităţile profesionale.
Să creez noi idei,
programe sau structuri.
Să am oportunităţi pentru
autodezvoltare.
Să am puterea să influenţez
activităţile celorlalţi.
Să primesc sarcini de
muncă clare.
Să muncesc în aer liber. Să mi se dea sarcini de
lucru noi şi complexe.
Să am control asupra vieţii
mele şi a stilului meu de
viaţă.
Să lucrez împreună cu
persoane care au aceleaşi
convingeri ca şi mine.
Să impresionez, să am
respectul celorlalţi.
Să am un program de
muncă fix şi o muncă
predictibilă.
Secţiunea R Total. Secţiunea I Total. Secţiunea A Total. Secţiunea S Total. Secţiunea Î Total. Secţiunea C Total.
Interesele mele:
Le dezvolt prin:
11
Fişa 5: Hexagonul intereselor Holland
Interesele mele:
1.
2.
3.
Trei ocupaţii despre care aş vrea să obţin mai multe informaţii:
1)................................................2).........................................................3)...................................
CONVENŢIONAL INVESTIGATIV
ARTISTIC
SOCIAL
inginer constructor, miner, mecanic auto, pădurar, depanator radio-tv,
tehnician dentar, electrician, bijutier, instalator, maşinist, lăcătuş, pilot de
avion, tâmplar
contabil, secretar, stenodactilograf, funcţionar public, expert financiar,
poştaş, casier, recepţioner, vânzător, ospătar
economist, medic, antropolog, astronom, fizician, chimist, laborant,
psihiatru, psiholog, cercetător, farmacist, operator PC, geolog, matematician,
statistician, meteorolog, biolog, horticultor, oceanograf, radiolog, stomatolog, radiolog, chirurg, proiectant, biochimist, bio-fizician
analist financiar, agent comercial, agent de asigurări, bancher, avocat, procuror, judecător, crainic radio-tv, jurnalist, mic întreprinzător, analist
de sistem, manager
dansator, filosof, profesor de literatură/muzică/arte plastice, regizor, actor, jurnalist, reporter, muzician, dirijor, designer, decorator, creator demodă, arhitect, artist, fotograf, compozitor, manager publicitar,
fotomodel, moderator TV, scriitorpsihoterapeut, fizioterapeut,
consilier şcolar, asistent social, profesor, sociolog, asistent medical, infirmier, ministru,
bibliotecar, istoric, medic specialist, consultant resurse umane, director de servicii
sociale, preot
REALIST
ANTEPRENORIAL
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJCENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CLUJ
CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ
ACTIVITATEA 2:
2.1. EXPLORAREA TRASEELOR EDUCAŢIONALE ŞI OCUPAŢIONALE
2.2. LUAREA DECIZIEI DE CARIERĂ
2.1. EXPLORAREA
TRASEELOR
EDUCAŢIONALE ŞI
OCUPAŢIONALE
Competenţe specifice :
- identificarea unor surse de
explorare informaţională
relevante în alegerea unei
cariere;
- sistematizarea şi utilizarea
adecvată a surselor de
explorare educaţională şi
profesională;
- utilizarea complementară
a resurselor informale şi
formale în colectarea
informaţiilor despre
traseele educaţionale şi
profesionale;
- formarea unei imagini
realiste asupra ocupaţiilor şi
lumii muncii.
Modalităţi de explorare a
informaţiilor despre
carieră
Utilizarea
surselor de
explorare a
traseelor
educaţionale şi
profesionale;
Modalităţi de
explorare a pieţei
muncii în
vederea
identificării unui
loc de muncă;
Analiza ofertei
locale pe piaţa
muncii.
Activităţi
Strategii de explorare a
informaţiilor relevante în
alegerea carierei
Metode de informare
despre traseele
educaţionale şi
profesionale: observaţia,
interviul informaţional,
consultarea materialelor,
experimentarea
diferitelor ocupaţii,
discuţii informale cu
reprezentanţi ai
diferitelor domenii
profesionale, activităţi de
voluntariat
Oferta
educaţională şi
profesională a judeţului
Metode/ strategii
conversaţia
euristică
investigaţia
modelarea
exerciţiul
reflecţia
personală
problematizarea
În cadrul acestei secţiuni tematice, elevii vor fi iniţiaţi în realizarea comportamentului de
colectare a informaţiilor referitoare la oportunităţile educaţionale şi profesionale. Astfel, vor fi
prezentate sursele de explorare informaţională şi utilizarea acestora, modalităţile de explorare în
identificarea unui loc de muncă, domenii profesionale de actualitate şi de viitor, analiza ofertelor
locale. Se vor prezenta diferite site-uri de internet în vederea identificării şi exersării unor
modalităţi de explorare a pieţei muncii, a ofertelor şi domeniilor profesionale de actualitate.
13
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJCENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CLUJ
CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ
La terminarea liceului o parte dintre elevi vor alege să-şi continue studiile în cadrul unei
instituţii de învăţământ superior, în timp ca alţii se vor orienta spre găsirea unui loc de muncă.
Oferta educaţională din învăţământul universitar – Judeţul Cluj
Universităţi de stat :
UNIVERSITATEA „BABEŞ – BOLYAI” : www.ubbcluj.ro
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „IULIU HAŢIEGANU” : www.umfcluj.ro
UNIVERSITATEA TEHNICĂ : www.utcluj.ro
UNIVERSITATEA DE ARTĂ ŞI DESIGN : www.uadcluj.ro
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ: www.usamvcluj.ro
ACADEMIA DE MUZICĂ „GH. DIMA” : www.amgd.ro
Universităţi particulare :
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”: www.ucdc.ro
UNIVERSITATEA „BOGDAN VODĂ” : www.ubv.ro
UNIVERSITATEA „AVRAM IANCU”: www.uai-cluj.ro
UNIVERSITATEA SAPIENTIA - www.sapientia.ro
14
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJCENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CLUJ
CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ
Căutarea unui loc de muncă
Surse de informare :
Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) este sursa principală de
unde se pot afla informaţii despre locuri de muncă disponibile la nivelul judeţului. AJOFM
Cluj este situată pe str. G. Coşbuc nr.2, Cluj-Napoca - http://www.ajofmcj.ro/
Internetul reprezintă în prezent una din platformele principale pentru cereri şi oferte de
locuri de muncă. Există astfel un mare număr de pagini de internet specializate unde pot fi
găsite informaţii despre locuri de muncă pe diferite domenii de activitate (de exemplu:
www.1001-locuridemunca.ro, www.findjob.ro, www.myjob.ro, www.bestjobs.ro, www.e-
jobs.ro etc.)
Mass-media: anunţuri în presă, ziare cotidiene sau săptămânale, reclame la radio, pagini
de informare la televiziune etc.
Târguri de job-uri – La aceste târguri angajatorii îşi prezintă ofertele de locuri de muncă şi
descrierea firmelor/instituţiilor, oferind posibilitatea persoanelor care caută un loc de
muncă să consulte mai multe oferte pentru a identifica cele potrivite.
Anunţurile de angajare găsite direct pe vitrinele magazinelor / firmelor / instituţiilor.
O altă modalitate de a găsi un loc de muncă este cea activă : o persoană poate să nu se
limiteze la a căuta doar anunţuri care oferă posturi, ci să solicite ea însăşi un loc de muncă, prin
diferite modalităţi :
Publicarea un anunţ în ziar despre intenţia de a găsi un loc de muncă. Acesta ar trebui să
cuprindă următoarele informaţii: cine sunteţi, ce oferiţi (nivel de educaţie, profesie, experienţă
profesională, calificări şi cursuri de pregătire, abilităţi şi aptitudini), ce căutaţi (domeniul de
activitate, ce poziţie doriţi etc.), unde puteţi fi contactat (nr. telefon, adresă e-mail);
Publicarea CV-ul pe Internet, pe site-urile care se ocupă de orientare profesională. Cele mai
multe au şi un serviciu de alertă joburi prin care persoana subscrisă la acel site este anunţată
zilnic de ultimele posturi apărute conform cu profilul de posturi solicitat. Este posibil ca aceste
site-uri să aibă şi modele proprii de CV-uri;
Candidatura spontană - adică depunerea CV-ului şi a unei scrisori de intenţie la unele firme a
căror obiect de activitate se potriveşte cu ceea ce căutaţi, chiar dacă nu au apărut anunţuri
15
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJCENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CLUJ
CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ
cum că acestea ar face angajări. Există posibilitatea ca atunci când respectivii angajatori vor
avea nevoie de o persoană pe postul pe care aţi aplicat să se gândească la candidatura depusă.
2.2. LUAREA DECIZIEI
Competenţe specifice :
- identificarea şi descrierea
componentelor deciziei
proprii de carieră;
- analiza comparativă a
alternativelor decizionale
prin prisma avantajelor şi
dezavantajelor;
- identificarea şi analiza
propriului stil decizional, a
surselor de indecizie
privind cariera.
Componentele deciziei de
carieră:
Procesul decizional
Explorarea şi evaluarea
alternativelor
existente;
Strategii decizionale
eficiente;
Stiluri decizionale.
Activităţi
Etapele deciziei
Stiluri decizionale
Metode/ strategii
conversaţia
euristică
exerciţiul
studiul de caz
rezolvarea de
probleme
OBIECTIVE:
identificarea paşilor în luarea unei decizii raţionale
identificarea stilului decizional personal
antrenarea abilităţilor de luare a deciziei în funcţie de mai multe criterii
ETAPELE DECIZIEI
Prezentaţi elevilor schema procesului decizional (fişa 6) şi explicaţi succint fiecare etapă.
Împreună cu elevii încercaţi să găsiţi exemple pentru fiecare etapă a procesului de decizie.
Încurajaţi elevii să dea exemple de decizii pe care le-au luat deja şi de decizii care urmează să fie
luate.
Împărţiţi elevii în două echipe. Una va analiza procesul decizional prin prisma unei decizii pe
care au luat-o deja, iar cealaltă va analiza o decizie pe care urmează să o ia. Cereţi elevilor să
genereze cât mai multe elemente definitorii, răspunzând la întrebările specifice fiecărei etape a
procesului decisional. Daţi posibilitatea elevilor să prezinte concluziile în faţa clasei.
16
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJCENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CLUJ
CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ
IDENTIFICAREA STILULUI DECIZIONAL PROPRIU
Explicaţi elevilor că nu fiecare persoană tinde să ia decizii importante în acelaşi fel. Aceasta
reflectă stilul său propriu de a lua decizii. Citiţi elevilor fiecare descriere din “Chestionarul de
identificare a stilului decizional” (fişa 7a) şi cereţi-le să-şi noteze numărul de la descrierile care
consideră că se potrivesc modului în care ei obişnuiesc să ia decizii.
Pentru identificarea stilului decizional predominant, notaţi pe tablă grila de cotare (fişa 7b) şi
cereţi elevilor să-şi identifice individual acest stil. Prezentaţi elevilor caracteristicile definitorii ale
stilurilor decizionale folosindu-vă de grilă. Analizaţi împreună cu elevii eficienţa diverselor stiluri
decizionale şi identificaţi modalităţi de a depăşi inconvenientele unui stil sau altul.
Subliniaţi faptul că stilurile decizionale au eficienţă diferită în funcţie de conţinutul deciziei.
Ne bazăm pe intuiţie, de exemplu când alegem ce să ne jucăm în timpul liber. Pentru deciziile ce
au implicaţii pe termen lung, ca de exemplu alegerea liceului sau a profesiei, stilul raţional s-a
dovedit cel mai eficient.
17
5. Reevaluarea deciziei
1.Definirea deciziei şi
generarea unor alternative de
carieră2. Explorarea şi evaluarea
alternativelor existente
4. Luarea deciziei de carieră şi
implementarea ei
3. Stabilirea planului de
carieră
Etapele procesului decizional
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJCENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CLUJ
CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ
ANEXE: Fişa 6
Schema etapelor deciziei
1. Definirea deciziei. Identificarea alternativelor
Despre ce fel de decizie este vorba?
De ce am ales această decizie?
Ce a facilitat luarea acestei decizii?
Ce alternative posibile am identificat?
2. Explorarea şi evaluarea alternativelor existente.
Care sunt abilităţile, aptitudinile, interesele şi atitudinile mele care sunt importante pentru
această decizie?
Ce informaţii am despre această alternativă de carieră?
Care sunt persoanele sau situaţiile a căror părere o ascult /care mă influenţează în legătură
cu această decizie?
3. Planul de carieră
Cum mă gândesc să pun în aplicare decizia?
Ce scopuri îmi stabilesc?
4. Implementarea deciziei
[pentru grupa care a luat deja decizia]
Cum a funcţionat punerea în practică a planului?
Au apărut dificultăţi?
5. Reevaluarea deciziei
[pentru grupa care a luat deja decizia]
Am avut destule informaţii despre alternativele pe care le-am identificat? Am evaluat bine
aceste informaţii?
Am ales alternativa potrivită?
A fost bine stabilit planul meu?
A mers totul bine când am pus planul în practică?
18
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJCENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CLUJ
CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ
Ce aş putea optimiza pe viitor?
19
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJCENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CLUJ
CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ
Fişa 7a
Chestionar de identificare a stilului de decizie
1. Când iau decizii tind să mă bazez pe intuiţia mea.
2. De obicei nu iau decizii importante fără să mă consult cu alţi oameni.
3. Când iau o decizie este mai important să simt că decizia este corectă.
4. Înainte de a lua decizii verific de mai multe ori sursele de informaţie pe care mă bazez.
5. Ţin cont de sfaturile altor oameni atunci când iau decizii importante.
6. Amân luarea deciziilor pentru că mă nelinişteşte să mă tot gândesc la ele.
7. Iau decizii într-un mod logic şi sistematic.
8. Când iau decizii fac ceea ce mi se pare potrivit pe moment.
9. De obicei iau decizii foarte rapid.
10. Prefer să fiu ghidat de altcineva când trebuie să iau decizii importante.
11. Am nevoie de o perioadă mare de gândire atunci când iau o decizie.
12. Când iau o decizie am încredere în sentimentele şi reacţiile mele.
13. Opţiunile pe care le iau în considerare atunci când decid sunt ghidate de scopurile
mele.
14. Iau decizii numai sub presiunea timpului.
15. Adesea iau decizii în mod impulsiv.
16. Când iau decizii mă bazez pe instinct.
17. Amân să iau decizii cât de mult pot.
18. Iau rapid decizii.
19. Dacă am sprijinul altora mi-e mai uşor să iau decizii.
20. În general analizez care sunt dovezile pro şi contra când iau o decizie.
20
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJCENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CLUJ
CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ
Fişa 7b
Grila “de cotare” a răspunsurilor
STILUL DECIZIONAL ITEMII CORESPUNZĂTORI STILULUI
Stilul raţional 4, 7, 13, 20
Stilul dependent 2, 5, 10, 19
Stilul evitativ 6, 11, 14, 17
Stilul intuitiv 1, 3, 12, 16
Stilul spontan 8, 9, 15, 18
Caracteristici definitorii ale stilurilor decizionale
STILUL DECIZIONAL CARACTERISITICI EXEMPLE
Stilul raţional Utilizează o abordare logică şi organizată în luarea de
decizii;
Elaborează planuri minuţioase pentru punerea în
practică a deciziei luate;
“Am luat decizia după
ce am cântărit bine
toate alternativele”
Stilul dependent Se bazează sfaturile, sprijinul şi îndrumarea din partea
altora în luarea de decizii;
Consideră că ajutorul celor apropiaţi este indispensabil în
luarea deciziei;
“Ceilalţi ştiu cel mai
bine ce e potrivit pentru
mine”
Stilul evitativ Amână şi / sau evită luarea unei decizii; “Acum nu e momentul
potrivit să iau această
decizie”
Stilul intuitiv Se centrează pe intuiţii şi impresii în luarea unei decizii;
Nu caută dovezi pentru argumentarea unei decizii;
“Am făcut aşa pentru că
am simţit eu că e mai
bine”
Stilul spontan Iau decizii sub impulsul momentului, rapid şi fără prea
multe deliberări.
“Am luat decizia rapid şi
fără să mă gândesc
prea mult”
ACTIVITATEA 3 : INSTRUMENTE DE MARKETING PERSONAL21
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJCENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CLUJ
CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ
2.2. MARKETING PERSONAL
Competenţe specifice :
- dezvoltarea şi exersarea
unor strategii de promovare
personală care includ
abilităţile de autoprezentare,
elaborarea unui CV, a unei
scrisori de intenţie,
portofoliul personal;
- conştientizarea rolului
promovării personale în
construirea unei cariere de
succes.
Componentele şi atitudini de
promovare personală:
Atitudini favorabile
angajării
Instrumente şi tehnici de
promovare personală: CV,
scrisoare de intenţie,
interviul de angajare
Activităţi
Prezentarea
şi analizarea unor
modele de CV,
redactarea CV-ului,
a unei scrisori de
intenţie, interviul de
angajare
(analizarea unui
film educaţional –
Cum te prezinţi la
interviu)
Activitate
practică: Primul
meu interviu
Metode/ strategii
problematizarea
jocul de rol
portofoliul
personal
studiul de caz
exerciţiul
munca
individuală
În cadrul acestui modul vor fi prezentate modalităţile prin care o persoană îşi poate
sistematiza şi prezenta informaţiile despre sine (abilităţi, interese, experienţe educaţionale şi
profesionale) în vederea atingerii unor scopuri de carieră.
Curriculum Vitae
Începând cu anul 2002, modelul de CV acceptat la nivel european este formatul Europass.
Acesta se completează individual, permiţând prezentarea calificărilor, aptitudinilor si
competenţelor într-o ordine logică, reprezentând documentul de bază al cadrului comun de
asigurare a transparenţei competenţelor şi calificărilor.
La adresa https://europass.cedefop.europa.eu/ro/home CV-ul se poate realiza online,
ulterior putând fi descărcat de la această adresă. Formularul pentru acest tip de Curriculum Vitae,
alături de exemple şi instrucţiuni de completare poate fi regăsit pe site-ul Centrului Naţional
Europass, la aceeaşi adresă web.
În acelaşi loc se pot regăsi şi alte informaţii de interes, formulare şi instrucţiuni de
completare pentru Paşaportul lingvistic Europass, Paşaportul european al competenţelor
22
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJCENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CLUJ
CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ
Documente de Mobilitate Europass etc. CV-ul Europass se completează folosind modelul în
format electronic.
Scrisoarea de intenţie
În foarte multe situaţii, atunci când aplicaţi pentru un loc de muncă, pentru a participa la
un curs sau stagiu de formare sau alte situaţii vi se va solicita să depuneţi, pe lângă CV şi o
Scrisoare de intenţie.
Sugestii pentru realizarea unei scrisori de intenţie
Există numeroase surse care oferă modele de astfel de scrisori de intenţie, începând de la
scrisori pentru candidaţi fără experienţă sau cu experienţă minimă, până la scrisori pentru
candidaţii cu experienţă. Cu toate acestea, utilizarea unui astfel de „şablon” nu este
întotdeauna cea mai bună soluţie, modelele oferite trebuind personalizate, ţinând cont
atât de caracteristicile aplicantului (a celui care o completează) cât şi de ale firmei /
instituţiei căreia i se adresează;
Din scrisoare trebuie să reiasă că sunteţi documentat cu privire la firma / instituţia căreia
vă adresaţi : utilizaţi numele acesteia, faceţi referiri la obiectul de activitate, la cerinţele
postului sau activităţii pentru care aplicaţi;
Este de asemenea important să faceţi conexiuni între pregătirea, calificările pe care le aveţi
şi cerinţele postului, cât de explicit, cu exemplificări;
Din scrisoarea de intenţie trebuie să reiasă că ştiţi să faceţi lucrurile enumerate în anunţ;
este bună şi „dorinţa de a învăţa”, însă angajatorul este interesat în primul rând de ce ştii
să faci, nu de ceea ce ai putea învăţa în viitor;
Evitaţi în măsura posibilităţilor să începeţi scrisoarea de intenţie cu „proaspăt absolvent al
…” şi încercaţi o înlocuire cu o formulare în termeni pozitivi, cum ar fi de exemplu : „sunt
calificat în ...”.
Câteva surse online unde puteţi regăsi modele de scrisori de intenţie :
http://www.myjob.ro/cv-scrisoare-intentie/modele-scrisoare-de-intentie-in-3-variante.html ,
http://www.scrisoaredeintentie.ro, http://www.firme-on-line.ro/informatii/model-scrisoare-de-
intentie etc.
23
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJCENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CLUJ
CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ
Prezentarea la interviu
Interviul în vederea angajării este o conversaţie între un angajator şi un candidat, care
serveşte unor scopuri bine definite (examinare şi selecţie), fiind totodată şi un mijloc de obţinere a
unor informaţii suplimentare atât pentru candidat cât mai ales pentru angajator.
Interviul este o întâlnire în care trebuie să îl convingeţi pe potenţialul angajator că sunteţi
persoana cea mai potrivită pentru compania respectivă. In cadrul interviului prima impresie pe
care o creaţi este aşadar extrem de importantă.
Vă prezentăm câteva sugestii care v-ar putea fi de folos în vederea prezentării la un interviu :
Documentaţi-vă înainte de interviu despre compania angajatoare
Înainte de a va prezenta la interviu ar fi bine să vă rezervaţi o perioada de timp în care să
încercaţi să adunaţi informaţii cât mai complete şi corecte despre specificul companiei/instituţiei şi
cerinţele postului.
O sursă importantă pentru aflarea de informaţii despre companie /instituţie ar putea fi
pagina de internet a acesteia sau motoare de căutare cum ar fi Google. Dacă folosiţi această din
urmă variantă, fiţi atenţi la corectitudinea informaţiei adunate.
La fel ca în realizarea scrisorii de intenţie, încercaţi să corelaţi cerinţele / specificul postului
oferit cu calificările, abilităţile pe care le aveţi.
Alegeţi o îmbrăcăminte potrivită
În funcţie de locul unde doriţi să vă angajaţi îmbrăcămintea poate să difere – este oricum de
sugerat să alegeţi o îmbrăcăminte sobră, dar nu mohorâtă. Evitaţi în orice caz îmbrăcămintea prea
informală (cum ar fi blugii, pantofii sport etc.), fustele prea scurte sau strâmte, accesoriile
stridente, bijuteriile în exces.
Contactul vizual la interviu
Păstraţi contactul vizual cu angajatorii în timpul interviului, însa fără a exagera. Evitaţi crearea unei
stări de nervozitate şi încercaţi să vă simţiţi mai relaxat, dând dovadă în acelaşi timp de interes şi
motivaţie.
Evitaţi atât lipsa de comunicativitate cat si excesul de comunicare
24
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJCENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CLUJ
CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ
Arătaţi interes în răspunsurile date angajatorilor pe durata interviului, însa nu vorbiţi foarte
mult si nu daţi răspunsuri foarte lungi la întrebările directe care vi se pun. Asta nu înseamnă că
răspunsurile monosilabice sunt indicate – încercaţi să vorbiţi cât mai sintetic, prezentând
informaţia cerută într-un mod concis, clar.
Fiţi pozitiv, sincer şi evitaţi agresivitatea excesivă pe durata interviului
Fiţi pozitiv cu privire la experienţa curentă şi anterioară, evitaţi comentariile negative faţă de
precedentele locuri de muncă. Arătaţi respect faţă de foştii angajatori, indiferent de cum au fost şi
s-au terminat relaţiile cu aceştia – „bârfa” nu este niciodată apreciată!
Manifestaţi interes pentru jobul şi compania angajatoare, nu evitaţi sa puneţi întrebări
referitoare la companie şi jobul în cauză atunci când acest lucru vi se permite.
Exersaţi răspunsurile la întrebări standard de pe durata unui interviu.
Documentaţi-vă cu privire la întrebări standard care v-ar putea fi puse la interviu.
Fiţi punctual la interviu
Evitaţi să întârziaţi la interviu, dar în acelaşi timp nu veniţi foarte devreme, deoarece puteţi
crea impresia că aveţi prea mult timp la dispoziţie sau sunteţi foarte disperat pentru obţinerea
jobului în cauză. O perioadă de timp posibilă de prezentare ar fi 5-15 minute înainte de începerea
interviului.
Aveţi grijă cu întrebările legate de salariu si alte beneficii
Este foarte important ca aspectele financiare ale jobului, în caz că nu au fost precizate înainte de
interviu, să fie abordate cu grijă, ţinând cont de momentul în care angajatorul ar dori să le discute.
Nu vă grăbiţi în abordarea acestui subiect la începutul interviului daca angajatorul nu vă sugerează
altfel.
(adaptat după „Sfaturi pregătire pentru interviu”, Centrul de Consiliere şi Orientare Profesională, Universitatea din
Craiova)
25
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJCENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CLUJ
CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ
Ca şi în cazul CV-ului şi scrisorii de intenţie, puteţi găsi pe internet informaţii legate de
prezentarea la un interviu, comportament în cadrul interviului, întrebări posibile. Câteva site-uri
utile sunt: http://www.bucuresti.anofm.ro/interviu.htm, www.mec.upt.ro,
http://www.cbs.ro/ro/ghid-interviu.html etc.
Pentru a ilustra categoriile de întrebări, comportamentul şi ţinuta în timpul interviului de
selecţie se poate prezenta filmuleţul Cum te prezinţi la un interviu
http://www.youtube.com/watch?v=IBGjeS-vssw .
Activitate practică: Primul meu interviu
De asemenea, în cadrul acestui modul, se poate realiza activitatea Primul meu interviu în
cadrul căreia să fie simulat un întreg proces de recrutare şi selecţie.
Obiective:
-să poată redacta corect un CV şi o scrisoare de intenţie sau
scrisoarea de motivaţie;
- să cunoască tipurile de întrebări care sunt adresate în cadrul
interviurilor de angajare;
- să identifice posibile greşeli în propriul comportament şi în comportamentul celorlalţi
referitoare la modul în care răspund sau adresează întrebări în cadrul interviului;
- să utilizeze analiza SWOT pentru a-şi structura informaţiile despre sine.
Descrierea activităţii:
Elevilor, împărţiţi pe grupe, li se dă sarcina să elaboreze un anunţ de angajare pentru postul
de redactor la revista şcolii. Ca temă pentru această activitate, toţi elevii vor redacta CV-ul în
format european şi scrisoarea de intenţie în vederea candidaturii pentru acest post. Elevilor li se va
spune că vor simula o situaţie de interviu, în care, prin tragere la sorţi, unii dintre ei vor fi
candidaţi, iar alţii intervievatori, urmând ca rolurile să se schimbe.
Înaintea sarcinii de simulare propriu-zisă, vor fi analizate împreună cu elevii :
Obiectivul sau motivele pentru care se organizează interviul
Tipurile de întrebări care se adresează în cadrul unui interviu
Postura, gesturile, mimica, ţinuta în care participăm la un interviu
26
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJCENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CLUJ
CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ
Sarcina de simulare poate fi filmată. Se va analiza atât comportamentul intervievaţilor, cât şi
al intervievatorilor. Faptul că elevii îşi asumă rolul de intervievatori/angajatori îi ajută să înţeleagă
mai bine ce se doreşte de la un candidat care vine la un interviu, care sunt aspectele asupra cărora
e recomandat să insiste, cum să răspundă la întrebări, ce tipuri de întrebări să adreseze.
Desfăşurarea unui interviu ar putea avea următoare structură:
Intervievator: Vorbeşte-ne despre tine!
Se recomandă să vorbeşti despre tine aproximativ 2 minute. Te vei focaliza pe informaţii
relevante, pe cele listate în CV.
Analizează înainte informaţiile despre tine şi stabileşte care dintre ele sunt relevante a fi
prezentate pentru postul pe care candidezi.
Spre exemplu, dacă te interesează un post de contabilitate, în care importante sunt
cunoştinţele de realizare a unor operaţii economice, nu este relevant să menţionăm faptul că ai
câştigat locul I la olimpiada de arte. În acest caz, sunt importante informaţii din care să reiasă
exactitatea , precizia ta în tratarea diferitelor aspecte, cum ar fi colectarea banilor pentru
organizarea banchetului sau premii obţinute la olimpiada de matematică sau economie.
Intervievator: Ce ştii despre firma noastră?
E indicat să te pregăteşti înainte de a prezenta la interviu. Poţi face acest lucru căutând cât
mai multe informaţii despre firma respectivă , serviciile sau produsele pe care le oferă, informaţii
despre angajaţi, conducerea firmei, imaginea pe care o au pe piaţă.
Intervievator: De ce ai vrea să lucrezi pentru firma noastră?
În cazul unei asemenea întrebări, e foarte important să subliniezi ceea ce poţi face tu pentru
firmă, tipul de proiecte la care ai putea lucra, eventuale îmbunătăţiri sau dezvoltarea unei idei.
Intervievator: Ce ai putea să faci pentru firma noastră?
A insista asupra faptului că eşti cel mai bun candidat ar putea să nu fie cartea câştigătoare,
unii angajatori neapreciind pozitiv o astfel de abordare. E indicat să menţionezi aspectele la care te
pricepi cel mai bine, situaţii problematice cu care te-ai confruntat în trecut şi pe care ai reuşit să le
rezolvi eficient, mai ales modul în care ai reuşit să rezolvi problemele.
27
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJCENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CLUJ
CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ
Intervievator: Ce anume te face să-ţi doreşti acest loc de muncă?
Se recomandă un răspuns clar, concis şi la obiect, fără afirmaţii exagerate pentru a flata
intervievatorii (ex. ar fi un loc de muncă de vis pentru mine) , pentru că, de regulă, se obţine
efectul invers, de antipatie.
Intervievator: Cât timp estimezi că vei lucra pentru firma noastră?
Poate fi o întrebare capcană. Din răspuns trebuie să reiasă motivaţia ta de a lucra pentru
firmă atât timp cât obiectivele şi înţelegerile stabilite de ambele părţi sunt îndeplinite, respectiv
respectate.
Intervievator: Care sunt aşteptările tale de la acest loc de muncă?
Ar trebui menţionate aspectele pe care ţi le doreşti cum ar fi asumarea unor responsabilităţi
complexe pentru un anumit tip de proiecte , şansa de a-ţi valorifica experienţa şi cunoştinţele de
care dispui în momentul de faţă, faptul că îţi doreşti să devii independent financiar etc.
Pentru a-i ajuta, putem să-i învăţăm cum să utilizeze analiza SWOT (Strenghts-puncte tari,
Weaknesses- puncte slabe, Opportunities- oportunităţi, Threats- ameninţări,temeri). Elevilor li se
va explica faptul că S şi W ţin de propria persoană, iar O şi T de mediul extern, adică posibile
influenţe.
Exemplu:
puncte tari: cunoştinţe, abilităţi, deprinderi, experienţe de muncă sau voluntariat etc.
puncte slabe: lipsa experienţei profesionale etc.
oportunităţi: oferte de muncă în domeniu
ameninţări/ temeri: tendinţe negative în domeniu, ce vor duce la diminuarea locurilor de
muncă.
Notă:
Este important ca la finalul activităţii să ne asigurăm că elevii ştiu să-şi redacteze CV-ul şi să se
prezinte în mod adecvat într-o situaţie de interviu, organizându-şi în mod eficient informaţiile
despre propria persoană , în funcţie de specificul postului pentru care candidează.
28
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJCENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CLUJ
CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ
EVALUAREA PROGRAMULUI O CARIERĂ DE SUCCES
PORTOFOLIUL CARIEREI
Produsele relevante ale activităţilor pot constitui elemente
ale portofoliului personal. Acesta reprezintă o metodă utilizată în educaţia
pentru carieră şi cuprinde o colecţie de materiale şi produse relevante ale activităţii elevului în
raport cu un anumit scop, oferindu-i acestuia posibilitatea de a lucra în ritm propriu şi de a se
implica activ în rezolvarea sarcinilor de lucru stabilite. În orele de Consiliere şi orientare se
recomandă utilizarea portofoliului de dezvoltare. Acesta cuprinde produse ale elevului,
evidenţiază procesul care a avut loc în dezvoltarea sa în relaţie cu atingerea scopului propus.
Principalele componente ale unui portofoliu:
pagina de introducere care cuprinde numele şi prenumele persoanei, datele de identificare
(adresa , vârstă, şcoală);
o sumarizare a conţinutului portofolilui;
produse ale activităţii sale, însoţite de o scurtă descriere privind:
- ce a învăţat din activitatea respectivă;
- suportul primit în realizarea activităţii ( lucru în echipă, asistenţa profesorilor etc.)
- perioada de timp în care a fost realizată activitatea;
- planuri şi scopuri de carieră.
29
Exemple de portofolii: dezvoltarea interesului pentru un domeniu de activitate ( activităţi realizate, cărţi/articole citite, cursuri alese), dezvoltarea unor competenţe (sarcini realizate, tipuri de exerciţii efectuate), cunoaşterea unei ocupaţii (materiale citite, interviuri realizate, experienţa de muncă).
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJCENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CLUJ
CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ
Fişa 8 FIŞA DE EVALUARE A PROGRAMULUI O CARIERĂ DE SUCCES
(varianta elev)
CLASA: PROFILUL:
LICEUL:
SEXUL: MASCULIN FEMININ
1. Apreciaţi eficienţa programului O carieră de succes :
foarte interesant foarte util am învăţat foarte multe
interesant parţial util am învăţat câte ceva
deloc interesant inutil nu am învăţat nimic
2. Care dintre activităţile programului ţi-au plăcut mai mult?
activităţile legate de autocunoaştere (interese, trăsături de personalitate, valori etc.)
activităţile legate de explorarea traseelor educaţionale şi profesionale
activităţile de luare a deciziei
activităţile de promovare personală (realizarea de CV, scrisoare de intenţie, interviul de
angajare)
3. Enumeraţi trei puncte tari ale programului O carieră de succes:
(a)______________________(b)________________________(c)_________________________
4. Enumeraţi trei puncte slabe ale programului:
(a)______________________(b)________________________(c)_________________________
5. În ce măsură te-au ajutat activităţile din program să-ţi conturezi un plan de carieră?
Vă mulţumim!
FIŞA DE EVALUARE A PROGRAMULUI O CARIERĂ DE SUCCES
30
foarte mult puţin
mult deloc
moderat
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJCENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CLUJ
CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ
(varianta cadru didactic)
CONSILIER ŞCOLAR____________________________
DIRIGINTE___________________________________
Vă rugăm să realizaţi analiza SWOT a activităţilor desfăşurate în cadrul programului de
orientare şcolară şi profesională O carieră de succes.
ANALIZA SWOT A PROGRAMULUI O CARIERĂ DE SUCCES
PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE
OPORTUNITĂŢI
AMENINŢĂRI
Vă mulţumim!
Bibliografie:
31
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJCENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CLUJ
CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ
Băban, A. (ed.), (2001) – Consiliere educaţională- ghid metodologic pentru orele de dirigenţie
şi consiliere, Editura Psinet, Cluj – Napoca;
Gârdan, M. (2012) – Factori cognitivi şi motivaţionali în educaţia pentru carieră, Editura
Şcoala noastră, Zalău;
Hanga C. (2007) – Planificarea şi dezvoltarea carierei, ghid pentru consiliere şi orientare,
Editura Sinapsis, Cluj- Napoca;
Lemeni, G., Negru, O. (2004) - Planificarea carierei, în Lemeni, G., Miclea M. (coord.).
Consiliere şi Orientare. Ghid de Educaţie pentru Carieră, Editura ASCR, Cluj- Napoca;
Lemeni, G.,Tărău, A. (2004) - Consiliere şi Orientare. Ghid de Educaţie pentru Carieră,
Activităţi pentru clasele IX- XII, Editura ASCR, Cluj- Napoca.
32