Post on 24-Dec-2015
transcript
BIBLIOTECA «EMINESCU»
Dinicu Golescu
ÎNSEMNARE A CĂLĂTORIII MELE
CONSTANTIN RADOVICI DIN GOLEŞTI FĂCUTĂ ÎN ANUL 1824, 1825,
1826
Guvînfc înainte : MAlliN BUCUR
EDITURA EMINESCU.[
Bucureşti, 1971
Coperta colecţiei : Val Munteanu Ilustraţia copertei : Ion
Dogar Marinescu
Prezenta ediţie reproduce textul Dinicu Golescu „însemnare a
călă- toriii mele“, 1964, E.P.L. colecţia „Biblioteca pentru
toţi“, text îngrijit de Gheorghe Popp.
NEVOIA DE COMPARAŢIE SI PERSPECTIVĂ EUROPEANA
Constantin (Dinicu) Golescu a fost la începutul secolului
trecut unul dintre primii români cu o conştiinţă europeană
asupra realităţii noastre. Călătorii vor fi aceia care vor
descoperi Europa, culturile şi civilizaţiile occidentale,
mediteraneene şi orientale. Călătoria în epoca modernă va
însemna descoperirea de umanităţi, cum vechile explorări
duseseră la descoperirea de pămînturi noi. Cetatea, apoi
regatul, landul, provincia, ţara şi continentul deveniseră
neîncăpătoare. Pe urmele navigatorilor, ca dorinţă de
aventură, ca sete de cunoaştere şi de împlinire, artişti,
scriitori, oameni de cultură vor pleca dintr-o ţară într-alta
în căutarea idealului de frumos şi de mai bine pentru om. Apar
marile şi interminabilele exoduri în culturile şi
civilizaţiile străine, schimburile de valori materiale şi
umane, aparentele „depayzări“ spirituale sau, mai bine spus,
reîir.ocmirea unor forme vechi, depăşite de cadrul pe care îl
adusese marea Revoluţie franceză. Solurile natale trebuiau
pregătite pentru noile cultwfi. Popoarele simţeau nevoia
verificării propriilor lor potenţialuri. Ţăriie îşi deschideau
graniţele unele altora, ca în schimburile de expoziţii
naţionale. Drumurilor vestite prin neguţătorii care purtaseră
timp de seco'e mărfurile de la un capăt la altul al Europei,
li se vor adăuga în secolul al XIX-lea itinerariile
artiştilor, gînditorilor rătăcind spre patria lor ideală şi
visată. Unii vor pleca spre Grecia, alţii vor lua drumul lung
al Yienei, Romei, Parisului. Romanticii vor deschide hotarele
care izolaseră popoarele şi culturile lor, proiectîndu-şi
reveriile peste mări şi ţări. Poştalioanele şi diligenţele duc
în „străinătăţurile“ îndepărtate pe ti
5
neri la învăţătura. Artiştii şl scriitorii pleacă pe urmale
miturilor lor, „exilîndu-se“ singuri în lumea lor de fantazii.
Apare acum o întreagă producţie de carte de călătorie, o
literatură a voiajurilor. într-o lucrare de tinereţe — Les
Voyageurs franţais en Grece au XlX-e siecle (1800— 1900),
Paris, 1909 — Eugen Lovinescu a refăcut itinerariile şi
hărţile propuse pentru o reconstituire a Heladei prin
imaginile peregrinilor francezi, reînviindu-se un cult apus de
sute de ani. Drumurile omului modern nu mai duceau către
Indiile engleze ori olandeze, ci spre cetăţile eterne ale
spiritului uman. Tomuri întregi s-ar putea alcătui cîndva cu
listele călătorilor prin Europa, sosiţi la Paris, Roma,
Florenţa, Sevilla, Constanti- nopole şi Petersburg. Nicolae
Iorga a dat în 1928 o „Istorie a românilor prin călători“, iar
în ultimul timp s-au tipărit două volume, pentru epocile mai
vechi, cu „Călători străini despre ţă-rile române“ (volumul I
îngrijit de Maria Holban, Bucureşti, 1968 ; volumul II
îngrijit de Maria Holban, M. M. Alexandrescu-Deresca Bulgaru,
Paul Cernovodeanu, Bucureşti, 1970) : diplomaţi, abaţi,
negustori, comişi, refugiaţi, ori simpli curioşi de exotism.
Tot timpul a avut loc un proces activ de prospectare umană.
„Exotismul“ secolului al XIX-lea nu a fost la început modă sau
stil de petrecere estivală, ci nevoia unei regăsiri şi
complementarităţi a popoarelor. Spiritul european lipsise în
feudalitate. Burghezia, prin lărgirea schimburilor, prin
antrenarea tuturor ţărilor la economia plusvalorii şi
întrecerea pentru primordialitatea pieţii internaţionale şi
acapararea de terenuri de materii prime, va da impresia unei
unităţi structurale a continentului. Călătorii apar atunci
cînd va apare şi nevoia unei conştiinţe de a mări cercul
universului nostru. Samuel Micu, Gheorghe Şincai şi Petru
Maior vor ajunge la Roma cu aproape o jumătate de secol
înaintea lui Dinicu Golescu, dar la ei drumul pînă la cetatea
eternă nu va fi totuna cu călătoria în accepţia secolului
trecut. Italia nu le va fi descoperită decît la vîrsta ei
romană. Corifeii Şcolii ardelene nu vor trăi nostalgia
ruinelor şi nu vor înmărmuri la contactul cu civilizaţia
apuseană. Era vremea cînd nu vedeau decît diplomele şi
manuscrisele cu mărturiile vechimii noastre, „învăţăceii“
români de la „Viana“, Paris, studenţii care vor lepăda anti-
riile ce îi împiedicau la umblet, în iatacele babacilor de la
Iaşi şi Bucureşti, se vor întoarce cu măsurătorile de
învăţătură ale timpului nou, înlocuind buchiile străine cu
ştiinţa de carte „pre româneşte" în şcoala lui Gheorghe Lazăr,
Eliade, Eufrosin Poteca, Costache Poenaru ş.a. Al doilea val
al plecărilor la studii în apus va fi după 1830, cu N.
Bălcescu, I. C. Brătianu, D. Brătianu, M. Kogălniceanu, V.
Alecsandri, C. A. Ro- setti, I. Ghica. Călători însă, adică
moralişti, observatori, exploratori de uman, vor fi foarte
puţini. înaintea lui Ion Ghtca şi V. Alecsandri
— cei doi moderni călători care nu pot trăi decît mişcîndu-se
dintr-un
loc într-altul, de pe un ţărm pe altul —, a lui JM. Filimon
care avea vibraţia excursului artistic şi a voluptăţii
monumentului, doar Dinicu Golescu şi Ion Codru-Drăguşanu mai
pot fi citaţi. Nu intră în discuţie corespondenţa din
străinătate şi impresiile fragmentare şi risipite. Dinicu
Golescu, ca şi Ion Codru Drăguşanu, va călători pentru a
scrie, ca într-un documentar unic al creaţiei lor. Nu voiajul
de plăcere, escapada, turismul, neaclimatizarea într-un loc,
vagabondajul cu geamantanele în dili- genţă, fuga de
sedentarism ca de o moarte a. sufletului îi vor duce pe aceşti
ctitori pelegrini români spre occident, ci chemarea lăuntrică
de a li se arăta chipul altor naţii şi de a ne orîndui
înfăţişarea după lumina acelui secol. Însemnare a călătoriei
mele făcută în anul 1824, 1825, 1826 —- opera singulară a lui
Dinicu Golescu — va fi un jurnal de călătorie, un reportaj de
drum spre apus. Adevăratul jurnal intim, discreţi lăş!?f
posterităţii, se va scrie ceva mai tîrziu, după 1840.
Călători, ca Dinicu Golescu, vor fi agenţii de prospectare a
lumii occidentale şi, din anterie şi giubele, vor gîndi la
perspectiva civilizaţiei şi culturii celei modern.^ Aceşti
boieri, crescuţi în legea veche, pleacă în căutarea altor
sălaşe pentru ţară. Iau drumul Europei pentru a urmări
aşezările altor neamuri. Ei ne vor analiza ha.rta civilizaţiei
şi culturii apusene, schimbînd drumul la C'onstantinopole,
îngropîndu-1 în trecut. Dinicu Golescu părăseşte conacul în
aflarea unui orizont în faţa căruia ne puteam vedea
dimensiunea reală. Drumurile în jurul ţării vor fi o reluare
prin noi înşine, nu prin suzerani, cu matca originară a unui
spaţiu căruia îi aparţinusem din totdeauna, dar de care ne
izolase o istorie maşteră. însemnare a călătoriei mele făcută
în anul 1824, 1825, 1826 este o carte de învăţătură despre
străinătate, un traseu prin lume pentru a trezi
contemporanilor săi rîvna efortului pentru a se trece pragul
în lumea modernă. Cînd îşi făcea aceste însemnări Dinicu
Golescu, abia luase fiinţă şcoala lui‟ Gheorghe Lazăr. Nu
apăruse nici o licărire de poezie modernă. Dinicu Golescu va
pleca singur în lume. Era un prevestitor de literatură a
observaţiei „pe viu", de întoarceri şi de îndepărtări de axe
istorice, cum avea să se săvîrşească după 1848. înnoitorii
însă se întrezăreau sub comanacele boiereşti. Multora dintre
ei le devenise drumul peste Dunăre un drum în răspărul
istoriei noastre. Vor lăsa să se roadă de timp legăturile care
ne ţinuseră apropiaţi de Poartă, plecînd în întîmpinarea unei
lumi în mijlocul căreia locul nostru era cel firesc. Dinicu
Golescu va fi printre cei dintîi navigatori români în cultura
şi civilizaţia europeană modernă de la începutul secolului al
XIX-)ea. Însemnare a călătoriei mele este blocnotesul unui
boier român care face reportaje între staţiile diligenţelor
prin oraşele din Transilvania, Austria, Ungaria, Italia,
Elveţia şi Germania, însemnînd documentarul unui proces
antifeudal în Ţările Româneşti.
7
Boierul Golescu parcurge occidentul eu amărăciunea înapoierii
pe care o poate aprecia, de la acest pol al civilizaţiei, în
patria sa. Admiraţia mu
o dată se estompează cu gândul acasă. Revelaţia unei culturi
şi civilizaţii superioare se face pe fondul trist al omului de
ţară, înmărmurit de avantajele pe care le avuseseră de la
istorie alte poipoare. „Fericirea altor neamuri“ era idealul
său moralicesc de călător. Dinicu Golescu era un scriitor
trecut de la stadiul cronicăresc la acela de spirit
ingineresc-pozi- tiv, cu un simţ al realului, propriu omului
născut să ia iniţiativa scuturării de trecut: însemnează totul
la proporţia realităţii din ţară şi în funcţie de această
necesitate. Dinicu Golescu nu este nici poetul pierdut în
reveria dulcilcxî-' căi ale apusului, nioi politicianul care
îşi va schimba capitalele lumii în funcţie de programul de pe
agenda întîlnirilor. Dinicu Golescu umblă isă afle o croială
mai bună a societăţii româneşti, să observe porturile străine,
să nu greşească modelul, şi de dragul tradiţiei să se
trezească întors în trecut. El simte nevoia schimbării de
conţinuturi şi de forme, ântr-o viziune şi la o dimensiune
europeană. Ţărilor Româneşti li se înălţau de pe acum, în
proiecte, schelele edificiului lor modern. Autorul însemnării
călătoriei va fi unul dintre primii anchetatori de teren ai
străinătăţii, un trimis neoficial al stabilirii criteriilor
după care trebuia să ne reviz.uim normele existenţei noastre
ca naţiune. înaintea tinerilor care vor pleca la învăţătură în
şcolile apusului, plecaseră bătrânii, ca boierul Dinicu
Golescu. Părinţii vor şti încotro să-şi îndrume copiii.
„Conservatorii“ şi işlicari, mulţi dintre ei n-au închis
porţile fiilor lor care părăseau şcolile cu buchii şi
psaltichii. Bătrânii citeau pe Voltaire, Condillac şi
Marmontel, tinerii vor deveni romantici cu plete, carbonari şi
mesianici activi. Dinicu Golescu nu va aştepta să-l înveţe
fiii şi nepoţii săi întorşi de la învăţătură. Singur va ofta
la gîndul că ne aştepta cale lungă pentru a ne reîntocmi sub
semnul spiritului european modern. S-a spus, cînd mai în
glumă, cînd mai în serios, că Golescu străbate străinătatea,
măsurînd-o cu piciorul, calculînd pieţele şi parcurile în
stînjeni şi statuile cu cotul. Boierul de la Goleşti umblă,
fără pretenţii, după exemple. El este venit să însemne, să
înregistreze totul. Popasul cel mai lung la Viena nu este
lîngă cine ştie care monument de artă, ci lîngă spitale şi
şcoli. Acestea îl interesau în primul rînd ; tot ce ţinea de
prosperitate, de îndestulare şi de demnitate pentru cei mulţi.
Acolo notează, se consultă, cere detalii, găseşte soluţii
pentru cei de acasă. Are un simţ pragmatic pentru luarea de
iniţiative pentru obşte — o formă de manifestare specifică a
iluminismului în spaţiul nostru. Nu se putea visa la palate şi
fîntîni, cînd în ţară lipseau datele curente ale civilizaţiei
din acel timp. Cultura avea trebuinţa urgentă a unui precedent
material care s-o poată promova. „A vorbi pentru folosul
Patriii", aşa cum îşi propunea Dinicu Golescu, însemna
8
atunci a vorbi despre räinile şi plügile cronier .1 Ir soc i>•
1.iţii no,i>irr, .1 nu uita în mirajul frumuseţii oraşelor şi
aşov.vminirlm 111 dr-.lln Inu-ii în trecut mulţi/mea încă
ţinută ta cheremul si .l|>în i I or. Momrnt de nn »men' se
visează lîngă ceea ce o altă realitate ne propune,\ cm Miluţln
de '• i 1 ţ.1, ne oferea ca pildă pentru obştea poporului
nostru, liste sublimul ge tului acestui boier de ţară care
pretutindeni va fi în amintire cu imaginea tragic de dură a
realităţii sociale din Valahia. Apusului civilizat, Dinicu
Golescu îi va arăta faţa urîtă a feudalităţii- spoliatoare de
tip oriental, despotic de la noi. Diniou Golescu nu evadează,
ci rămîne mereu în mijlocul ţării sale. întrebările şi le va
pune pentru ceea ce ne lipsea nouă, nu pentru ceea ce aveau
alţii. E un oftat dinlăuntru al boierului iluminist după o
rînduială organică şi omenoasă a poporului său. Dinicu Golescu
va fi un comparatist de cadre umane colective şi naţionale.
Proza sa este greoaie, maîlcită, anevoioasă. Nu este scrisă
pentru a fi citită ca literatură, ci ca un jurnal de drum, ca
însemnări, cum bine le-a zis el, fragmente, impresii. El
colectează datele, nu le transfigurează. N-are timp decît de
văzut. Intrarea în civilizaţia apuseană a lui Golescu este
tacticoasă, cu mişcări încete, luîndu-se seama la orice
amănunt, pipăindu-1, măsurîndu-1. Numără, socoteşte
bătrîneşte, împarte, face calcule de ho- tarnic prin parcurile
vieneae. O murmurare cronicărească se aude în grădinile
împărăteşti despre poporul său căruia îi lipsea pînă şi
dreptul de a aprinde focul în vatră fără dare. Cu cîţiva ani
înaintea Regulamentului Organic, Dinicu Golescu scria
înlăuntrul acestui jurnal al său de călătorie o pagină de
depoziţie contra feudalităţii excesive din Ţările Româneşti.
Va fi nu un aot prematur, ci prefigurant al epistolelor şi
pamfletelor din şi după 1848 împotriva spolierii feudale a
ţărănimii. Palatele, pieţele, muzeele şi fîntînile dispar nu o
dată, rămînînd în faţă spectrul de bolnav secular al ţării. La
gradul de apreciere exactă pe care i-1 da unele state
civilizate, Dinicu Golescu se simte părtaşul unui prezent al
ţării mal format de o legislaţie satraplcă. Pe acest fundal,
situaţia nu mai putea fi tolerată. Nu numai socoteala lungimii
şi lăţimii palatelor şi grădinilor o face Dinicu Golescu, ci
şi pe aceea dureroasă a numărului de biruri şi de dări către
administraţia boierească. Scurtîn- du-se drumul la Stambul şi
începînd să se retragă apele în albiile lor, apar la suprafaţă
nesfî-rşitele pustiiri ale pămîntului. Din apus, lui Golescu
nu-i dispare ţara, că e prea mică, ori prea neînsemnată. Dim-
potrivă, îi apare spectrul unei victime jefuită şi neapărată
de nimeni, în inima civilizaţiei apusene, Dinicu Golescu lasă
acelei lumi gloria şi norocul secolelor sale de prosperitate,
rămînînd singur cu gîndui la ţară. Trecutul ultimelor secole
ne trăsese înapoia orizontului. Abia ne menţinusem împovăraţi
de zălogirile de afară şi dinăuntru. însemnare a
0
lîiJdlovici mele esu* '-nnuhan >i »•■ ■ , n-' coala lui Tudor,
înăbuşită, a vert iv av •»■«. < »I»!I. l‟i partizan nl
înnoirilor, deşi nu îusese iaţiş devoiai I n I i ■. I«• i
Licriei la Braşov. hi va pleca in siiainaiai li j" prăbuşirea
visului lui Tu clor. Nu sa se asemui;» -au sa ir i «i i - a a'
forme noi tie îndreptare, sa se con.fru.nte şi să ima';\i in
m:; . i.piuai • ■ viiiorulm. S-a spus eă Dinicu Golescu ar n
mai puţin ■ ■ 11• i*»•! '< Iiiimh-: şi ca s-ar mulţumi doar cu
o simplii în reunit rare iman- .1 a reali-
laţii. în parte este adevărat, în parte nu Nu ca el n ai li
jini: sa vadă ceea ce era irumos în apus, dar fum! a aha era
fermi, 1 ■•.•'i a a vremii noastre de atunci. Ce mai puica
spune dup ii ce alirma.se ca Italia e „raiul cel pa-mîntcsc“ ?
Dinicu ( iolescu nu era un j>ri»11m i care 11-ar fi putut să
se exprime decît pvin interjecţii. 1.1 irebme înţeles pe
traiectoria sa specifică de viaţa. Domol, căuiîndu si hirtnle
prin bune, greoi la mers, cu o costumaţie turceasca, ridicîndu
; a pulpanele anteriului, ochind distanţele, chibzuind în
barba. Şi totuşi, Dinicu Golescu este un om comprehensiv al
civilizaţiei moderne. Aoasta îl frapează cu violenţa. Observă
cum se lace agricultura, cum arată gospodăriile, oamenii, ca-
sele, cum sini îmbrăcaţi, care le sînt datornic şi drepturile,
unde le sîm locui :1c de petrecere. Pe oriunde trece, I/imcu
Golescu reţine starea <b umm il »r, pledurilor, d. scrie
instrumentc, macini, diverse mecanisme. în olv.ei'-aţia sa
primează aspectul, material al locui dor. Omul se preumbla cu
IUI simţ gospodăresc de antreprenor, ia seama la ceea ce
trebuie nr.u/ii penii 11 colectivitatca noastră. Admira
cîmpu.rilc bine muncite, se- mănărurile în bună stare,
culturile de cereale, lucrările de irigaţie, grădinile st
livezile cu pomeniri. Ştie care era bursa curentă a preţurilor
la produsele agricole, politica ia zi a cultivării eu cereale.
Dinicu Golescu n-a plecat în străinătate după monumente, si
ceea ce va vedea în Austria, Italia, Germania va fi
nesemnificativ. N-are conştiinţa valorii artiştilor
Renaşterii. Chiar dacă le pomeneşte unele tablouri, numele
artiştilor nu-i spun nimic. Vibraţia sa este la tot ceea ce
este civilizaţie şi senin de bunăstare colectivă. La
„Viţenţia“ se opreşte la celc trei teatre ale oraşului,
pretext pentru a vorbi despre starea anacronică a teatrului
naţional din ţară. Atunci nu mai vrea să ştie că se alia in
Italia. Iluminatul boier deplrnge lipsa unei asemenea
instituţii de i ol os naţional, a unui teatru în limba
noastră. La Pa via, în loc sa se oprească la monumentele
operele de artă, ia ycoi 1 universităţi, vi ^ast cu cale sä
laude avantajele transporturilor de mărfuri pe apă. De la
Cremona reţine starea semănăturilor şi drumurilor ; la Mantua
divaghează despre semănăturile „cvadraie“, de copacii întinşi
cu crengile pe sfori, de felurite plantaţii de viţă-de-vie, de
arta de a îngriji grădinile. Uimirea lui
10
' * 1 Ml I I I 'I I I ! M I II ■ I( I , ,1 ill .1 I i .1 II
II I I ( I , . I.li I .1 I I I .1 I • I I I I : I ,1 (,!!■ i .
I II1|
* iii*]‟ I I ii I, j n >* 1.11. ir -..iii i .i I» ilc-- f
a; ii 1.11 I- ca I m. I .< j >r ir iiad- I» ir |>i in
I'.i .ul I mic I < 111.111 ,- în i !c!c ill- ■- ,i 11 m I n.I
re, mu!: se vecii mii omul, căci rîn-
laiclllc Cl.Ill I 11 -11TI • -.. ( I.lll-.I ,,1 ITU 111' }l pi
nil 1.11).I " . /ill) 1,11 (° ,1 ( Li [ ttri I'i
fUt'l e ci.( im iii t-M let si ii ( ntr > ojr.mr.i' rit de
învaţăi urii I-1 v.i îndrepta lauda litilic „er.in“
111111■:i.iţ,I dm ;ij>iis c11 draeosle peuiru noroadele liu,
:lIul-.h- străvezie la autocratismul dnmmlor m.v.lri
preocupaţi sii aduuc ..‟n biciul pungiIf cu .im de pe
spinare.i bietului popor, penim i şi pl.iii scaunul srăpînilor
dr la 1 -OHM .ml niopolc. I tini-cu Golescu vmlnsle ukiiu pin-
tru al săi. Este o lecţie despre civilizaţie ţi despre
ovilitate pe i.ur u ţine patriei sale. De aceea înseamnă
ultimul a c -- u, ţine cviilcnţ i a tot ceea ce s-a realizat
ca progres, lecţia trebuia bine iuvaţaia pcmiu t putea
convinge. Lauda apusului era o lauda a pi riliil-i aţilor
m'mum- dc devenire într-o eră fericită a statorniciei, căci
,,dnt psicin.t ui<r:i,
nici un felin de podoabă nu pOi}te sta in fiinţa'. iJinicti
Golescu traiecte
o aventură a cunoaşterii la un boier valah de moda veche ee
nu mai are linişte în cerdac, fumîndu-şi ciubucul la taifas.
Boierii pleacă la drum în Europa; e semn că ceva se schimbase
sau se prefigura să se schi nbe in structura de viaţă a
Ţărilor Româneşti. îşi iau capiii de mînhi şi ii poarta la
învăţătură în apus. Ei înşişi nu aşteaptă să-i înveţe copiii
lor ţi pleacă să-şi revele singuri strălucirea civilizaţiilor
moderne din Europa. Dinicu Golescu este un cap de rînd în
acest încc-put de exod spre ţările civilizate, de unde se
întoarce „cu destula desluşire de toate chipurile fericirilor
ale ace ştii Naţii“. Starea de opinie publica se va schimba
acum, oînd nici chiar o parte din marca boierime nu mai poate
r'invite indiferentă la mijearea de progres a secolului al
XlX-lea. Se va v.ea plecarea noastră în timpul cel nou după un
ah orar al istorici. S';nb.»!ic, drumul lui Dinicu Golescu
însemna o călătorie a noastră prin I n; a europeană pentru a
ne reaşeza temelii reale de viaţă *oc':ili a n"i însemnare a
călătoriei mele era un act de luare de ■ - cu I
european al secolului al XlX-lea. Simplul contact n-,• t iris,
deja o opţiune dc viaţă o colectivităţii noastre.
M M'!'l iii, 1 :r.
11
*
i
Însemnare a călătoriţi ce am făcut eu, Con~ standin Golescu,
coprinzătoare de cîte oraşe am văzul, şi intr-însele orice
vrednic de înseninare, cum şi prin sale, sau pre drumuri,
orice d cosi bit. lucru am văzut.
Aşijdcrca şi deosilnrca neamurilor ;/ a «.emu- naturilor,
cum şi apele, şi poştele, şi (nuc nboei şi fapta bună am
văzut, spre folosul nafni mele am însemnat, arătînd şi
urmările ' cele tele ce cunosc că sa urma în patria noastră,
carele nelipsind, hotărî/, nici noi cinste, nici norodul
fericire
1 ) * / '
nu putem itohindi.
' ! /.:;<■ —• faptă-
CÄTRÄ CITITOR
I
De este slobod aceluia ce umblînd prin casele altora să vaza
şi să gîndească la a sa, slobod au fost şi mie, în toată
călătorii» ce să coprinde întru această cărticică, să gîndesc
nu la casa, ci la patria mea, la care cine nu gîndeşte, nici
face pentru dînsa orice bine, poate n-are nici casă, şi de
are, o iasă.
Şi de este sădită fireşte în om pohta a avea orce lucru bun
vede la altu şi, făr‟ de a-1 hrăpi de la acela, să să
silească, de nu îl are, să-l cîştige, iar de îl are rău, să-l
prefacă în Imn, nu poate nimeni drept judecînd să mă
dojenească, căci in toate păsurile mele nu am putut după orce
vedere să nu im|ij întorc către dînsa ochii minţii.
Pre aceste vederi, şi gîndirile ce îm[i] aţiţa în sul'lei în
tîmpinarea lor, am socotit ca prin tipar să le eomunese 1 dmi
ţilor miei compatrioţi, îmboldit spre aceasta mai mult di
ruşine. Căci în biblioticile ce ain văzut, poate cinevaş.s.'î
în< u. . cară de cărţi coprinzătoare de călătorii făcute de
evropei ‟ nu 1 Comunic. 2 Europeni.
' ' 1 "
1 : |
1 I II I I [ I I I I. I I j > I III I I I I I I .
I \j j I I .ii 11 1
• * 1 ' I' I '.I I I .1 I I' ' I I l| I ţ I II I I I I
11 > I I I < ■ , i| I I 11 .1 ! j I I I I I ţ .! I I i, ,
■' !"> I I 1 j > 1 r ■ t (■ 1,11 |,| IHM I I I I ■. .Ill V . I
.III (I . I [ I '4.1 I , I I I |. ' ..I:!- I 1 I I I
"I' .1 < I ■ I, I I .1111 .in j 1111111 ,.i .lin \i I n. 11
1111111 c, ■, i 111 ,n ! 'inc.
I ii I ri'ii.i I de i I ii u v.l 111 ţ .i mu „.oi nu mile in
Mimic şi .ist u I la rii w 1111 il învăţături, m I . i\ I I
111 (! I .1 1111 11 u Kxl.il«! s.i apuc con cl Cl 111. lJ.it
<'um pnic.im, min . i \' 11111, ..I mi v,i/, v.i/iikI s,i nil
i,iu aminte, blind aminte s.i mi aseam.m, ascm.mind să nu
jiiciec hmele şi sa nu polncsc a I lace ai.nat compatrioţilor
miei ? ! Şi cum puteam sa nu ins.mine/ iele v.izuic, claca în
toată că-
I a ton a, şi m privirea lucrurilor iele mai multe vrednice
de văzut, întovărăşit de mulţi oameni dmtr-alte neamuri, îi
vedeam pre toţi însemninil şi culcgmd binele, ca sä-1 Iacă cu-
noscut celor dc un neam cu ei ? !
Binele l-au învăţat oamenii îmîi unu de Ia alţii, neamurile
mai pre urmă unul de la altul, precum vedem în istorii : că
ehmi prin calatorii Ia hgliipet ■1" 'ras de acolo luminările
ştunţilor, multe dm meşteşuguri, şi romanilor, strămoşilor
noştri, înmulţite le-au comunicat. Iar aceştia în toată Evropa
cea luminata le-au revarsat, şi aceasta, din zi în /1
sporindu-le, însutit roditoare le-au făcut. Şi îş|i) fericeşte
noroadele prin comunicaţia binelui adunat din călătoriile ce
fac neamurile unile prin ţările altora şi publicarisindu-le 1
prin cărţi.
Pnnă este F.vropa, precum ele altele, aşa şi de asemenea
cărţi. Nici un unghi cel mai nebăgat în seamă de pămînr, nici
o ţară, nici un oraş, nici un sat nu este necunoscut la nici un
evropeu, ajunge să ştie citi. Tar noi, ca sa ne cunoaştem ţara
bine, trebuie să cîştigăm această cunoştinţă din citirea a
vreunii cărţi scrisă (le evropeu Mulţime de istorii ale jăru
Romaneşti să află în I.vropa, scrise în timbele ei, şi in
limba românească, dar tot de streini ; iar de vreun pămîntean
al aceştii ţări lă- cută, nu să pomeneşte. Acum dar, cînd şi
domnia este încre- 1 PuWkmJu !e.
! 6
1111 .11.1 ;»■" niiiiii i11 ■ o 11 11 I n 1111 * > t I 11'
1111 n j 1. 11 ii 11111 m 11, t > i ) I n * ‟ I I ;V ' I l < „
' ' \ ( I. ( r 11 ' ( , I . I |l|(| Si 1 ) , 1 ! ţ„ I I I
I li I I I I I ■ 1 .III .11 I I . I III
ŞI Ml - 11 i .1 IU Itllllt.I Idlll MUM si .1 j \ I ) I I I i ,t
( I I 111 .1 llllll .III III
rep in prm părintele ieromonahul Mrosm I'oin.i p 1111 '"■) ' i
11! lilosofin, ale carma osirdu ne d.iu lo.irte 1»»m»* u
ule;di. ' m ! mulţi clin nobila unerime a patmi noastre, după
ce ş au săvîrşit cursul învăţaturilor în î‟vropa cea luminata,
în patrie s-au întors, prin care putem sa dobîndim şi multe
tălmăciri de cărţi în limba naţională, şi mijloace spre
folosul luminii, podoabă şi bunelor orînduieli a patriii
noastre. Vremea est: a ne deştepta, ca nişte bune gazde care
cînd ies din casele lor adună pe seama lor şi a casnicilor lor
; aşa şi noi : adunînd binele care din citiri de cărţi bune şi
folositoare, care din călătorii, care din întîlniri şi adunări
cu oameni de neamuri luminate, să-l împărtăşim compatrioţilor
noştri şi să-l sădim în pămînttil nostru, spre rodire
înmulţită, ca să cîştigăm şi noi de la următorii 2 noştri
mulţumirile cc le aud moşii şi strămoşii, cîţi sau de la sine
au aflat, sau de la alţii au luat şi ne n t lăsat vreun bine.
Căci iată, fericim pre izvoditorii cărţii româneşti, părintele
Chirii3, în al şaptelea veac şi întemeiate î.i Valahia dc vvd.
Vlad Dracu la 1439, după Sinodul de la Mo rentia 4. Pre
aducătorul tipografiii Matei Basaraba vvd. : pi aşăzătorii de
şcoale Nicolae vvd. Mavrocordat şi Consta? vvd. Mavrocordat,
carele au alcătuit şcoale: eline,iscă, !: i linesca, turcească,
slovcnească şi românească, şi pre cei în1' tălmăcitori ai
Evangheliii şi Bibliii, iar Matei r*a>-ira'.i anul 1634. Şi
pre ziditorii şi zăstrătorii de spitaluri, sp 11 a > i ■!
Mihai Cantacuzino, şi pre întîiul izvoditor 5 al grămăticn.
io.m 1 Profesor de filozofie la Sfîntu! Sava. 2 Urmaşii. 3 Fraţii Chirii şi Metodiu au întemeiat alfabetul chirilic. 4 Florenţa. 5 Izvoditor — alcătuitor, autor.
1 7
2
\ .K.IIVNI'U Şl îlltliul .IWU/.itu, .ll
<AJir.iaiiclia Mavrocordat. „;<i pro alţi in vpai..1 i ,
orc • bine, ţi îul>ilori (.ie om, ţi folositori dc obşte, can:
,!.• • Htfmi sînt la număr, cu atît şi lauda lor este mai
mate, ş» \ iii i no.istră, a următorilor iu neam şi
neurmătorilor în fapte, r\ic mm neiertata şi netăgăduită.
> 1,-n i. Ini, i V.l. .irr., II (I ,‟ KJ 170'}), poet. A
publicat una dintre
I - * ţ ■ i i; 11.11 i i i I o 111. n i "di ( 1 7 l'l 7).
KRONSTADT, CE-I ZIC ROMÂNEŞTE BRAŞOV
Acest oraş este în ţinutul Sibenbirgen 1, în judeţul Bîrsii,
mic şi cetăţuit, dar îndestul lăcuit, avînd peste doaăzeci de
mii lăcuitori, căci este aproape de hotarăle prinţipatului
Valabiii, şi negoţul să află în mare lucrare. Acesta să
otcîrmuieşte, cu ale sale deosibite pravile 2 şi obiceiuri,
supt stăpînirea austrie- cească. Şi cînd jăluitorii nu să
odihnesc3 după hotărîrilc maghi[s]tratului
4 alcătuit de naţia
săsească, pornesc jalba lor la Sibii, şi de acolo,
nemulţumindu-sâ, la Cluj, şi de acolo, iarăş de nu să vor
odihni, la Viena, de unde să da cea d săvîrşit hotărire.
Pămîntul acestui judeţ este cel mai mult cam pietros, d
aceia sînt siliţi a-1 îngrăşa cu gunoi în toţi anii, şi in
cele ni i, multe părţi a nu semăna locul de estim 5 şi la anu
viitor I ' . 1 Sibenbirgen : Siebenbürgen — denumire germană a "Trau
i'v.uii'. i („Ţara celor 7 cetăţi“). 2 Pravilă — lege. 3 A se odihni — a se mulţumi. 4 Magistratură. 5 Estim — de anul acesta.
!:)
2*
Ill III I I . lull'll I I II I I I I I I I I I
I I I I i . 11 I t ' I ' I I I I
I I 11 1 I I I I I I I I ( I ' I I , I II' II I I ■ It I 1
I I I I 1 ] I M , ■ I I I I | I t .1 I ■ I I I I I < fill*
Mil' .11 I I I. I I I I I I I I I .1 I
in < 11 rţ I Ic l( > I, i 11111 iii'lii, 11111 . 11.11111 111
M 11' I' 11'' I ' I ■ I ■ I 111 OV.l şl ,»si' mei hm 1111
iiiii, \.i •, I I '. 11. i in • 11 > 11 ■. I ii 1111111' I. I
de Ie săvîrşcsc. Şi în mihi, iui •. i i ■•iii , < um v.i mii.i
in ■ . 11 ■ • I c ■ lor, num.'ll dupe cele <e vedr i iiihm
,.ir ,i l"i vn t'm. ic i .i au pravili drepte, spre fericirea
naiui.
Căci va vedea în tonie satele case de zid cu < itr iii şi
patru odăi» geamuri pe la lercstre, jalogn 1 văpsiir, şi mii m
< le paturi, laviţă, mese, lăzi, scaune, toate vapsite,
oglinzi, chipuri l, ceasornice, rînduri de aşternute destule,
şi dc masă cu prisos, şi oricîte vase spre gătirea bucatelor
şt întrebuinţarea mesu, toate le au cu prisos, pa cîr socotesc
că le-ar trebui [ieste tot anul. Şi în veci îmbrăcaţi curat ;
iar sas cu picior gol nu să va învrednici nimeni să vază.
Pe la satele lor au foarte bună orînduială, spre podoaba,
buna vieţuire şi învăţătura copiilor, căci toţi copiii trebuie
să înveţe carte, îneît să poată citi şi a scrie, şi cele
trebuincioase trei socoteli : adunarea, înmulţirea şi
scăderea. Şi preoţii lor sînt datori o dată pe săptamîna,
duminica, la cloao ceasuri dupe prînz, să cuvinteze rătre toţi
copiii satului ce sini m vîrstă de zece ani şi pînă sa însoară
: cum să-ş[i] pazeasca datorita către 1 dumnezeu, cum să s,1
poarte către parmţti lor, către cei mai baiiini .i către toţi
sătenii. Şi la. datoriile c.i'ic
i * p,. Un i, ,i| ii i iii- (în v-'i Iu i îinil'.i sl,i■
‟.i>.
i n tu’H’l.i - — în /orii y.ili’1. :l |'ilii/A-U-, oblu.ine dc lemn.
' /' — tablou.
20
„I .1 11111 S.I I 11 \ 1111 ■ .1 11 I I • I' f I 11 . , I I 1'
1111 I I ' . II 1 I I ,
I 1,1 \ I (' 111 ( ■. t 1111 I 111111 ill' ,1 I I 11 I. I I 11
', 11111 11 I Ill'll I I I , 111 I ill
.1.1 .' |l|, ll|4 Hul.ll.l S.l nil II I.IV I 11 I I I I II I I
I I I I I < , I 'll I (lilt I
,.iii .ill.I po.ile I s.i v.l I n I 1111111 ,i, '..in ' I I'
1111 .1 ii M -I I 111111111 I I ' '
,, I I . c.is I ,i iii- 1111 I ii /i 1<; 111; v 11 i j h I 111'
s.i I I .i. ,i 1111 11 I ii 1 • 1111 .mul „.i j >i* r.lie,
dup.i mull.I .iii'iir .i powHuuu Ini, i! v«l dovedi n<M Si'll
1 l.l H>r ,'i iii'in ni.iloi I >o v .i 1,1111 1111 r, il şi pi
i lepsrsr ; şi pedeapsa este gloabă ‟ la cuina s.iiului, re .m
spre l.iciti dc bine —- dc ia y.ccc crciţari p pina la un
liunn hirtic. Şi pentru necuviincioasa urmare a acelui tînar
trebuie sa fie mărturie, care să să clea în faţa adunării şi a
părinţilor iui, căci nici acei zece creiţari nu să dau după
voia preotului sau a altui cuivaş, ci după dreptate, şi că
aceasta să socoteşte o mare ruşine în familia celui greşit.
Dintr-aceste bune îngrijiri ale acestui neam, judece ricş-
cine că un neam aşa iubitor de muncă, aşa binecrescut, bine
învăţat în datoriile sale, bine prăvilnicit în dreptăţile
sale, bine mînat pe calea fericirii nu poate să nu ajungă la
sfîişitu! spre care tot omul priveşte.
Şi de voi voi să fac descriere pentru toate bunele
orînduieli ale oraşului Braşov, cum pentru preoţii
bisericilor, cum sînt împodobiţi cu toate cele cuviincioase
unui preot ; cum orîmltuala şcoalelor, unde nu este copil —
măcar de şălar ?s m.icm dc ştrengar
3 — a nu merge spre
cîştigarea luminii, şi mu mm alte bune chibzuiri şi urmări,
spre odihnă şi folosul n .-ni" naţii, mi-ar li trebuit vreme
şi hîrtie mai vîrtos în vrem" oi am să cuvintez pentru multe
oraşe. 1 Gloabă — amendă. 5 Şălar — lucrător de şei. :i Ştrengar — lucrător de funii, ştreanguri.
21
n/l J i.i : 1.11 (I I I i ( i. ■ H .
griul, apoi porumlnil, ova/ui, 1.
mazerea, lintea, fasolea, meiul ; iar bobul vite. Poamele sînt
cireşele, vişinile, perile, merii cile.
Din Braşov şi pînă în Făgăraş sînt poşte Şarcaia şi Făgăraşul
; să trece apa Ghimbăşălu 1 I frişca.
* Cartofii.
li ei : VI şi Bîrsa.
Oraş mic, cu o cetate foarte mică, în judeţul Făgăraşul. Are
un pod peste apa Oltului ; lungul poate ti ca de optzeci
stînjini, laiul de trei, lucrat cu mare meşteşug, întemeiat
numai la că- pătîie, şi la mijloc într-o zidire ţeapănă, iar
celalant tot spîn- zurat cu mare meşteşug arhitectonicesc *,
închis de ammdoaă părţile şi învălit. Un asemenea pod în toată
stăpînirea austrie- cească nu am mai văzut, iar foarte mici şi
cu asemenea meşteşug lucrate sînt multe.
Semănăturile oareşce încep a să schimba, fiind porumbii! cel
mai mult, apoi grîul şi celelante. Iară rişca şi săcara
împuţinează, şi din poame iarăş prunile să înmulţesc.
Din Făgăraş pînă în Sibii, poşte trei : Uţa, Ghirezau şi
Sibiu. Sa trece rîul Făgăraşului pe pod de piatră, iar mergînd
spi Mureş-Vaşarhei sau Mediiaş să trece gîrla Oltului pe ucu
pod ce mai sus am numit. 1 Arhitecton este cel mai mare peste meşterii zidăriii,
căruia m, zicem mei-marbaşa. Dar învăţat la Academie, şi cu
ştiinţă de toate ac.-w lucrări. (N.a.)
Aceasta este moşiia a baronului Rrukcnta!, carele are o
grădina din cele dintîi ce am văzui, întru care are seturi 3
foarte Irumoase, scări de piatră mari pe acele seim i,
havuzuri cu şadn \ .1 niiri 5, apă curgătoare care curge prin
multe locuri ale f‟r.nlum, din i.ire l u şi un Inimos eaiaraci
lîngă care este şi o pe din alară capi iîşi i a ( u coajă
de copaci, asemenea
,i aiopentă, iar înăuntru Ioane Inimos împodobită. Copaci
roditori, atu: din cei din partea locului, cît şt mulţime
streini, care trebuiesc iarna să să puie în florărie, cum şi
feliurimi de flori asemenea pămînteşti şi streine, şi alee4 de
copaci
* Seturi să cheamă un deal săpat ca o scară, şt în loc de
treaptă îngustă sînt laie de stinjini puţini sau mulţi ; şi
alţii, spre a nu cădea pământul, zidea; cu zul, alţii cu
hra/d.ă. Aceste le numesc seturi. (î l.a.) 2 Heleşieu toarte mic, zidii împrejur cu piatra sau ou
cărămida, din. care cu meşteşu'; sa aruncă a.j>a în sus.
(N.a.)
* O apă care de la un loc nalt cade jos cu repeziciune.
(N.a.) 4 Alee să cheamă un drum cu copa.ca pe amîndoaă părţile sădiţi,
sau
aproape sau mai departe, sau scurţi sau mai nalţi. (N.a.).
#
\i .ii (".i ui.I., i".I." in ret.in\ iot m ţinutul
Sibenbirgen, in jiii 11 * ţ 111 '„isilur, l.i> 11 i i de
destui domni si neguţători, căci »ii acii.i este negoţul marc,
I mid iar cu apropiere de hotarele prinţipatiihii Valabili.
I.ăeuiioni să urcă pînă ia 16.000, şi intr-acest oraş an loaie
chipurile tie bune îngrijiri, spre buna orînduială, spre
odihnă, spre podoabă şi spre înlesnirea învăţăturii şi spre
toate urinările carele aduc pe om la fericire. A ci ia
lăcuiaşte şi comandiru 1 ostaşăsc, a căruia stăpînire să
întinde peste tot Ardealu, cum şi vistieriul iaraş al tot Ar-
dealului. Şi pe tot anul o dată să string la poliţiia
universitate cîte un sinator dm toaic magbistraturile, şi
săvîrşăsc pricinile cele nesăvîrşite în judeţele lor. La
poarta aeestiî cetăţi fofez[i] ~ nu sînt, din porunca
împăratului Iosiv al doilea, carele viind în partea locului şi
inergind ia hotarul Cimemlor, unde vaxînd cit au fost de
anevoie a i rece cu siluire o oaste
vrăjmăşească cînd ar ii lost o cît de puţina‟ adevărata impo- ! Comandantul.
* Fu/caza — aripa ferestrelor, ir.iloi, putini , i.m.u.
26
ue, huorcîndu-să la Sibiu, au poruncit ca toate fofezile >: >
ilor să să strice, ca un lucru nefolositor ; căci acel vrăjmaş
oe au putut să aibă întru nimic acel firesc loc, îndestul în-
u-meiat, decît o cetate ce are într-însa lăcuilori, porţile le
are
• utru nimic cînd să va apropia de acel oraş. Şi aciia are
baronul Brukental o mare casă, întru care are vivliotică cu
carii ileosibite şi strînsoare de cadre1 vrednice de vedere, şi
muhe lucruri din vechime şi destule bucăţi de metaluri cu
păinîntul lor nelucrat.
Semănăturile şi poamele sînt asemenea.
Din Sibii şi pînă în oraşul Sas-Sebeş sînt poşte trei :
Sacele, Raismark şi Sas-Sebeş. Să trece apa Sibiu, aproape de
oraşul Sibiului.
* Catlră — tablou.
27
1 Alba-Tu!îa.
28
, I I I
I '.I',I , i i |!
Şi aceasta este cetate tot în ţinutu! Sibenbirgen, în
judeţul unguresc. Dar cetate adevărat deosebit frumoasă şi
vrednica de vedere, prennoită din zilele lui Carol al VI-lea.
La poartă, mai vîrtos la cea de al doilea, sînt statue 1
vrednice de vedere şi de însemnare. înăuntru ocîrmuieşte
gheneral ostaşăsc, au strînsoare de arme şi fabrică unde să
lucrează moneta kronta- Iilor, ţfanţihi 2 şi galbeni.
De aciia şi pînă în Cluj, poşte şase : Teviuş, Natenet, Fel-
vini, Torda, Banuabic şi Cluju. Aci aproape curge apa Mu roşu. 1 Trup de om lucrat sau de marmură, sau de aramă, sa‟i de
oric.c
li HUT al. i'M a.)
— monedă de argint.
29
. <•,)•.I.I r.t„ lin »im;, mu , tot în ţinutul Sibenbirgen,
ill I iul 1111 j;i 11 esc. In < i'mpii acestui oraş Turda sînt
acele trei m.ni movili dm \ i (.■ 11111 vechi I acute ; acolo
s-au omorît prea- .I.i \ im11 diinui Mib,îi voda Viu-a/ul, în
bătaia ce au avut cu
A LI .1 I 1,1.
30
KL A U ZEN BU RG — CLUJ
Acesta este cel clintii oraş în Sibenbirgen, în judeţul un-
guresc, unde este şi scaunul guberniii, întru care ocîrmuieşte
exelenţia-sa gubernator baronul Iojika. într-acest oraş sînt
case frumoase şi mari ; dar printr-acestea sînt şi proaste, cu
un învăliş din vechime, foarte urît, avînd straşna scoasă
afară din ziduri peste doaăsprezece palme, care lucru foarte
rnuh: supără frumuseţa oraşului ; uliţile iarăş frumoase, căci
sînt foarte late, o asemenea lăţime într-alte oraşe n-am
văzut, iar pardosala tot cu pietrt rătunde, ca în Sibii şi în
Braşov.
Aciia lăcuiesc mulţi domni unguri, de neam mare, can- an
moşii prin prejur, unii cu apropiere şi alţii cu depărtare ;
şi bez cei ce sînt în slujbă, toţi ceilanţi vara o petrec pe
la moşii, iar iarna să string la Cluj. Acest neam de oameni
este fon ne iubitor de streini ; mesile lor sînt bogate şi
slobode, şi < i* bucurie primesc pe fieşcare, mai vîrtos pe
aceia care ci: îndrăzneală întră în casele lor, căci nu să
prea îndatoi \i ;i de politica 1 cea multă şi mincinoasă. Iar
norod d 1 Politeţea.
11 ■ ........ .... I I,
! ""I I m,l.,I ,
' I ‟ 111' I 'I "'I ,1 11111 I I I« I *( • 111 ii' j I i j
11 .1 v ■ 11 ‟. I 11'. I r. 11! o I , i ,| i 1 .
1 ,l"' ' . ......... I' • • I. I mi ■. vi,,
'""l" ■
ll" I 'nr.in,., cJulii !a cîmpuri şi
...... "" " I"
11 I,- 1,1, ■ ,, sr,„ soiuri de cai
ln'"
lr l"11" '
1 ■ i,m11>■,I. ( I,, ,, v ,-.,1 de p,-eţ.
cinci
■' *' ^lllu
' ; <lai 1 Ini,j>.1 r.i armăsari străini, ca
1 I ■
11 *■
11' ‟
1 • ' I I 1, 11,-( < I 111 j I 11M11111. i\
1,11 n I ii 11 să v in d aceşti sl>l( 11,1,1
I ‟ I"111,. 111 „ • i
Dsi.r.ilm, dm mala stăpîmrca Austriii, in Valahi.I ŞI m
Moldavia, şi în alic locuri mai dăpărtate. Norod,,! să urc:,'
|>m.'i la I 1.000. Apa Someşul curge pe lîngă Clui. In tot ţi
mu ni Si!i.-„liirj;cn ..im hai dc aur, argint, arama, ocne pe
sare, ape mel.diccşti -.
Din Cluj .şi pînă în ('»radia Mare, poşte zece: Andraşhaza,
ftogart, Kispctri, Nireş, Fckeie io, ISario 1 Ieşti, Mczo-
Tclek, Baien ţi şi Grosvardain.
2
port nuc îa un fluviu ; antrepozit, piaţă de desf. Ape metal
iceşt i ■ j>t* mine i a le.
32
11' A 1 >1 A IVI
Oraş măricel, cu o cetate mică, în ţinutul Ungariii. într-
acest oraş şi între Cluj, la satul Niereş, este hotarul
Unganii de către Sibenbiegen, ce-i zic latineşte Transilvania
şi româneşte Ardeal. Lăcuitorii domni şi neguţători puţini,
căci v acest loc nu e de negoţ, ci iar numai cît este pc seama
trrbuint 1* oroşanilor. într-acest oraş sînt şi trei biserici
Frumoase : un.i a papistaşilor, alta a uniţilor, a treia a
neuniţilor. Curg- ipa Kiorioş 1.
De la Oradia-Mare şi pînă la Peşta, pe drumul cel -M drept,
nu pe drumul poştii, sînt unsprezece oroşele şi s,v cîmpii
Ungariii, pe unde este şi acea groaznică pusta, ■ locul tot
nisipos, unde carul să mişcă, abia măcar no, v' ■ de cai.
Numele acestor sate sînt acestea : Kereti, Uifa'u, »< Karţog,
Kisuisal, Terimsamikloş, Solnou, — unde să trec- apa Tisa, —
Ambon, Ţiglet, Pilet, Ulu. Pînă a trece aceste ''ate, nu vede
călătoriul alt decît ceri şi pămînt, întocmai parc.i ar pă
mare, şi ori în ce loc să va afla vede in cite patru părţi Joc
e v 1 Crişul.
3 — însemnarea călătoriii mele
cei puţin tines cea,mi rula tomul omul, şi p>. *n-;
Toate aceste cîrnpuri sînt sănianate cu gnu, ovaz ... ; şi
livezi dc lin.
IJn asemenea loc ele ar li în ţara noastră, nu numai nu l-ar
săiu.i.ia, ei ar iugi de el, ca de cel mai mare vrăjmaş. Şi cu
toate ,1'i' .ic.i, sămănăi urile Ungariii hrănesc şi alte
ţări. l.ăcuitorii miii pio,li 1 şi Iar‟ de nici o învăţătură,
urli ->i soioş îmbrăcaţi, i ,i> i iun Iu, naza pe an 10-1 de
zile2, iar cei din Ardeal, ce să In.'un -.1 ilr i.11>111u(
moşiii, 198. Unu lucrează şi mai puţin, după
ii.' iuiiiIi- i <• an prin legături cu stăpînii, şt acestea
zile sînt l> ili'lt' <1- liK iea/ă III irebuinţarea împărăţiu,
cum la forş- ;. 1. 11111111. • •*. adeia la irecetile «.»I
iţienlor ostăşaşti, şi la facerea •ă .!i i drumurilor,
tare zile toate strîngîndu-le cinevaş şi
. 11! 11111111 < I di i IVII i iui le şi sărbătorile
împărăteşti, şi de să va
i ni i 111| >1 a omul peste an bolnav ci tuş de puţine
zile, nu ştiu de le vor mai rărninea /ile să muncească pe
seama lor. Şi cu toate acestea, sînt mai fericiţi decît
romanii noştri, care lucrează numai 12 zile pe au. Acum judece
lieşcare care pot fi pricinile de a ti mai în bună stare aceia
care muncesc altora peste 200 zile pa an de cei ce lucrează
numai 1 ?, decît numai căci nu-i lipseşte din auzul urechii,
dc cum să naşte şi pînă moare, cuvintele .„ado banii“, cu
feliurimi de mijloace prefăcute, în auzire numai urepte. 1 Prost — om simplu, de rînd (sensul vrclii).
- /Weite y.ilo le lucrau [HIIUM aip'uul am :i. i
* For}pan — serviciu de poştă, «.le releuri (jerm. :
Vrr:~pann).
'O /k
MJ>C±
Oraş al Ungariii, frumos şi vrednic de vedere, pentru mul-
ţimea lucrurilor ce are spre învăţătura oamenilor, podoaba
oraşului şi odihna norodului. Are zidiri foarte mari spre în-
trebuinţarea şcoalelor, unde poate cine va voi să asculte iot
cursul a tuturor învăţăturilor, cum şi a dohtoriii. Odăi1 cu
bucăţi despărţite din trupul omului în multe teliurimi tăiate,
şi aceste toate făcute de ceară, întocmai şi far‟ de nici o
deosebire din cele adevărate ; cum şi copii adevăraţi, în
v.v;e mari de sticlă puşi în spirturi, care s-au născut pociţi
şi alţii m<• doi lipiţi, şi alte multe asemenea, toate pentru
învăţului i dohtoriii. Şi capitalu a tuturor acestor şcoale
este atît dc in u < , incit dă venit pe tot anul aproape de
patru sute mii fiu rin i, i toţi aceşti bani să cheltuiesc pe
fieşcare an numai pi SC.HIM Învăţăturii. Această Peşta nu poate
să să potrivească nu i i u Craiova — atît la venituri, cît şi
la toate — şi are un aşa mai venit pentru învăţătură, îneît nu
numai nici în vis nu au văzut ai noştri, ci de multe ori
stăpînitorii au stricat şi a -ele 1 Odăi — *aci cu înţelesul de muzee.
ÎÎ&
^.5»
0 • . i!, i 111.1 rc. I'! 111 I < ii I rl 1111 11111 lunii' I1
11
şi pînă. acuma. sircmc şi iiii;»ni • \<i, <!m nu ' I'HUH i.
1 .Inga i'ii I şi j lîii > cînd tu legături s an îmbinai
/sir.nni.
şi leliurimi de nrine turceşti în multe Icluin şi ni m.ne di
o:. Mrc de ccic dc acum, cum şi aho multe asemenea în« mri,
pen- in < .»11 • ,h li i rclnii i v rome multa spre a le
însemna.
\ .i|(|crc.i şi M C,mul ostăşesc a lui Honapartc, uliu cel
polci,, ,,, I .iu Iu.li ii n;' m ii (II hat lie, iii ru i
tori liiud. ( aim şi toate
I, III,, 111111 < «Ic uni ,i I ii 1i, cu pâmînlnl lor,
precum şi piei dc loatR
.. im,li iI«>1 hiiia« « Im ««• i .lila Îu toata Ungariia —
at.ii cele
,|, |,, r 11.11111111. ,11 ,1 I ele (Im p.lmînt, cele slut rai
oare şi cele de îmi, i i i i i I i in • | • 11 11111 11.1 )■
.i 11'. *,.i a 11 e Ir aş.i (le I r u ni os umplu Te, Ii ni, I
,, , le,. il.il. «Ic ..le vii nu au. Multe I Mich 1.1
împietrite ^ 1, | e 11 m, «Ic |' 11 ii 1111, «1111 |«11 .1111
r .i a p ii , i . 11 c 1 e sa lai cu tumul** ţire.i anilor, Şi 11 mmmr şi alte multe oase de la dobitoace ) oa rte ma ri.
Are şasă pieţe, «lin care una este atît dc mare, îueîr în
nici un aii oraş al Austriii asemenea nu sa afla ; a «. arma
o« ohşu, tot, gîndese că va ft aproape de MOO srmjmi, duna
numărul paşilor ce am făcut la o parte din patru părţi. Aciia
fac şi soldaţii mustra •'* cea obicinuită, unde adesea vine şi
cel al doilea după împărat, măria sa palatinul ce lăcuteşte ui
l.uda, caiele este mai mare ocîrmuitor ostaşa.sc peste toate
oştnde LJugaitii, aşiiderca si ocînnujtor politiccsc,
dimpreună cu alţi şasă senn- 1 Românea: ! ă — iiniba l.nină nvctlicv.i],î. 2 Trup «un întreg, nev.nunut, c.irnr.1, pielcA *î uscată pe
OAfc. (N.j.) 8 Mustră — instrucţie militară.
* Pr’lntin — viccrcge Sn vcchca TJng.ine.
3C
i > I ' I ' 1 I 1 '' t 1 ( 11 111 ,« I I. ‟ I . I I 1 I I '
111 < I' I Ill'll
' >■ I 1 I I 1« i I I I I j I II I I M ' I VI I i I ij 1 I I I
I »I ' il ■. 1 i I • ; it I t
I < I < * « I I J * . I • 1111.1 ini' I ii I I 11 i I n < 11 I
.1 • 111 - . * ......................... . ' I
I ' I 111111 I 11 11111 11 I ■ j n I 111 i n i p I , I n I
iii‟li 11| I I > * .ni' I iii' I .'I .i I ■ 111111111.' il )-
liml'U I,.» j >.i 11 ii I i>!|iin j I »tiii
I ' I I ,)l >11 ' 11II 11II )l 11 .1 II lie /111, (I I It II'
Mill 1.11 O' 1 > I '.I j. I I I
' 1111 > i ai i (im 11 cl II II tun )m |,i ,ii c.u'.1 I muni.
Alic I !■ '.I
■ I i 111 I I re 1111 ,< I ,i I I > cl < • lii< iii v I ri
Ii 11 c (it' ,t I \'i'i11*. I
ii, carr sini pen I ru s<>l<i.»l i ; >i aba i.i r.işi cu SCO
(It: «ul.ii, o: este pentru in val ip '.
Are un teatru mare, adecă casă de comedie, foarte mar«: ş;
frumos, întru care poare încăpea peste trei mii dc oameni, uxr
în sţena 2 încape ostaşi călăreţi cu tunuri dmpreună.
Cele mai multe casc din tot oraşul sînt mari şi frumoase,
lucrate tot cu arhitectură, dm care unde dau venit şi peste
cincizeci mii fiurini bîrtie pe an.
O zidire de baie atîta cleosibită, îneît nu numai cu nu am
văzut alta asemenea, ci am au7.it şi pe alţii care au umblat
prin ţări asemenea zicînd că nu au văzut o aşa frumuseţe şt
cina- ţanie. Care este intr-acestaş chip o zidire mare în
patru colţuri, de jur împrejur odăi, şi în fieşcare odaie cîte
o baie şi cuc di-a unde de lemn, altele de aramă ; să plăteşte
pentru o îmbaMacle la treizeci de crciţari pînă la o sută
doaozeci, şi aceste Icuri, cele mai scumpe, sînt împodobite
întocmai ca casele celor n.i mari şi bogaţi domni, cu canapele
şi scaune îmbrăcate cu oglinzi mari din tavan pînă în
pardoseală, şi aşternute cu covoare de cele scumpe, şi hainele
de îmbăiat foarte bune şi om- at? -— îneît şi baia întru care
o să între omul, o îmbrac“ peste tot cu o pînză supţi re, şi
apoi lasă apa. Deasupra acestor or «?<■ 1 Soldaţi slutiţi şi bătrini, care la războaie nu merg, ci
sîm t.-c trebuinţa oraşului. (N.a.) 2 locul întru care stau comedienii şi îş[i] arată istoriile
sau j w:!e ce vor să facă. (N.a.)
37
lernuie cu pietricele albe, nu mat man uccu ma,- parcă Ic-ar
li ales cue una, una. Trei lucruri aduna pe I i a<vu\!a baie :
în iii curaţaina băilor şi a hainelor ; al cioii. ,a I ]
uuiu'.eiea podoaba odăilor, şi ai ireilea acea mica grădina,
mul mulţi vin numai peiiiru plimbare, Iar‟ de a să îmbăia.
!' ■ • ■ 111,111 i-Me iu mare lucrare., căci este trecerea
tuiulor măr- I im i! ■ > i ir vin dm Viena, dm Lipsia şi din
alte locuri şi trec .iun :' ii i n 11' a 1111 V‟alaliin,
Moldova şi in lara. I urceasca. 'şi 1. i , i ia pu i îai.'.;. < Im' la Viena şi mai rianite mări
urile, mu | i) 11 < de vila. lina, ceara, şi alte multe, unde
cu cară ie a .»li- le jh l>uii.u'e. Aş li ( uvîmai şi pentru
irumseaţa bisericii, I ii i me an v.i.mi biseiu.ili- Rosui,
poate numai pentru Roma va voi Iu. Norodul sa un a piua la
,V">.000 ; oştirile — doaospre- yece. SemănaI urile loi acelea
: yrîul, ovăzul, secarea şi porumbul, lipsind rişca cu totul ;
ku poamele şi legiunile, asemenea tot acelea şi mai umile. Are
şi destule hacbere, adecă cânte şi caleşci, care stau de
dimineaţa Şi piuă seara prin pieţi, şi oricare, unde voieşte
să meargă, în oraş şi a (ara, sau cu apropiere sau cu
depărtare, tocmeşte şi îş[ij împlineşte trei urni; a.
38
OFEN — BUDA
V\cest oraş este scaunul al Ungariii, unde este şi cetate
intru care lăcuieşte preaînălţatul palatinul, pentru care zic
că est£ om cu foarte bunăvoinţă asupra omenirii. Şi spre
mărturie zic că nu s-au întîmplat vreun întrebuinţat 1 făcîndu-
ş[i] arătarea a nu să folosi la nevoinţa lui. Este cel mai ma-
re clin cei şapte dintru a cărora hotărîre spînzură toată
ocîrmuirea Ungariii ; după aceşti şapte sînt alţii
doisprezece, şi după aceştea alţi una sută, din care unii şăd
la Buda, şi alţii în Peşta. Aci i i lăcuieşte un episcop
neunit, de biserica Răsăritului. E)in - 1.1■;> i1 oraşului şi
din jos sînt băi metaliceşti, fireşti ferbinţi. Pre un munte
destul de nalt este o casă de observaţie astronomicecv < <
unde lăcuieşte profesor. De aciia mai întîi estimp au văzut
comitul 3 ce s-au arătat. Printr-aceste doaă oraşe curge a i
Dunării, pe care le împreună un pod făcut pe luntre, carele 1 1 ntrebuinţat — aci cu sensul de supus, petiţionar.
2 Lăcuinţă de profesor, cu toate felurimile de ochianuri, ce
caută Ia mişcările comiţilor, planitelor. (N.a.) s Comit — cometă.
39
.^i (.im |om I j n >< ii 11 in, I ‟ 11 ‟ 111 1
dc I<1 nil lira:? la all'll, şi ealaloii. Aiii.i, |"
frumoasa plimbare care poate li spre i pet me > meva,,
runiita lui. l.ăcuitori sînt aproape la JO.COO, tar ostaşi
cin<'
* ămă nătunlc tot acelea, asemenea şi poamele ; iar viile dt;
tot. întemeiate, avînd dealuri necurmate '.
lacuitoru acestor doaă oraşe sini Ioane lilinxi, şi
stapinirea. 1,11riita ; nu sä aud gîlcevuri, nu sa vad bătăi,
nu necinstesc I ,■ ii, imi ,.iri- nu i supară, nu să văd în
tot minutul rădicări l i l.i nu bison, cum am văzut in alte
oraşe, unde poliţna estt i i ii mu ,i 11,1
o.imenii (ac rele mai
multe. Dar aceşti oroşam I u, , ni ,1.1./.il pe Imi aiia
vieţuire a vienexilor, căci acolo cea 111 11 ,1111111 y 11 j.
i .1 ,1.11 < > 11 e a 11 eşe a i' u i a ac <‟a st a cs te i a
nu aduv.c ,i | ii ii a > îi ir,. i le pu 111 ii Mip.naie.
I i m l*ii(la p 111 a im [\ a K li ir I m ii t poşt c trei :
\ ereşva r, Do rog ,i Naidcu f. 1 Necurmate —- care se ţin lanţ.
40
NAHM * I • I
Şi acesta este un oraş mic, tot în ţinutul Ungariii, in Tara
de Sus, căci dincoace de Dunăre să cheamă [ara de jos. De
aciia înainte, ca de o poştă drum, sînt tot case necurmate,
unde şăd pietrari care lucrează foarte frumos, şi toată piatra
cîtă am văzut-o în lucrare avea faţa mahonului, adecă puţintel
mai închisă decît faţa lemnului tisa. Sâmanaturile şi po.ir'dc
asemenea. De aciia şi pînă în oraşul Raab, poşte cinci : N< r-
meli, Kumorin, Eşi, Gheniu şi Raab.
41
A< isi m. r.. i".u- mare, loi in ţi nu tui Ungarin, in J ara
de
\u\ v m ).>: piinii msul i la Raab, pc care cu meşteşug o
iii.i i r„,(. şi o mu soresc, ! undea aciia sa lucreaza
luntri snan pen- tju in.ii Îmi, v1 cînd vicuna esle gala, umfla
apa şanţului şi ii da drumul la maica, l‟e aciia aproape curge
şi Dunărea, ur.de în‟, ră apa Kaai», şi în poinva 1 oraşului
este ostrov, care îl înconioară doaa despărţituri ale Dunarn,
pe care smt sate. şi semănături. De aciia pînă în Viselburg,
poşte doaa : Hohîtras Viselburg. 4 !n potriva — aci cu înţelesul dc m i aţă.
42
Oraş mic, iot în ţinutul Ungariii, în Ţara dc Sus. Pe acest
drum este o casa dc iconomie 1 a lui prinţ Carol, unrde au
multe vite, cum şi vacile cele negre şi cele roşii, pentru
care zic ca dau lapte de cinci ori mai mult decît ceielante.
Şi alte multe vite unde fieşcare neam are deosibit grajd cu
deosibite curţi, alee şi livezi, toate vrednice de vederjB. De
aciia pînă în Ainburg, poşte trei : Ragendorf, Kittes şi
Amburg 2.
Casă de iconomie — fermă. In iestul dc bază Agenburg.
43
Şi accst or,r. nur, iot. in ţinutul Ungariii, în f.iiM dc
Sus. AM .I|M(.M|>C arc j*I .tiu ‟|‟u\cn o gradina loaric marc,
cu deosi- I II i ( I i.u‟i un. 1 în textul de lia/.n AgcnHnrg
I < 1,11 11 I I
Oraş mare şi frumos, în marginea Dunării, şi cu toate ccie
spre odihnă şi podoabă orînduieli. Aciia în vechime au fost
scaunul împărăţiii Ungariii, aciia şi pînă astăz[i] sa
păstrează toate acele semne ale stăpînirii. Aciia am avut
noroc de a vedea încoronaţia a măririi-sale împărătesii a
împăratului Atistriii Franţişc al doilea, ce s-au săvîrşit la
anul 1825, septembrie 25, lucru adevărat vrednic de vedere şi
însemnare. Nu zic aceasta căci m-am speriiat de luminoasele
lucruri împărăteşti, nici de mărirea podoabii ungurilor celor
de marc neam şi bogaţi, ci căci, cu toate că eram neîmpărtăşit
de drept'': ‟o aceştii stăpîniri, ca un strein, dar tot nu am
putut să-nifi' oprcsc lacrăma care mi s-au pricinuit de
mulţimea glăsuir i * t strigării a norodului, ce cu toată a
lor sufletească mulţui [î]i ura fericire, cuvîntînd :
„Trăiască împărăteasa noasn ;
i.iii 1111 111:11 i.u . i! . 1 , ■
111 ( , r I u lie J .11 il 111 U )l l io I , ' ■ i •,
I ii.uii mu lih in esle şi i ar‟iie unuţim u>
(I I.iiiil.I I I nr.tr, (!'■ .1 siapim un i»in măcar iv.iiue
irnp;‟. raţi; rtl I , 1111111 ,i I 111 ,i ii ii r.iM.i putere
şi präpaderma norodului, .Şi I . I t . I 111 111 ■ i' ■ I 11 11
■'. 11 ii 11 \ u u 11 re su 11 e tease a, I aiula şi cm ■> te
esi e
.. I mi 11.1 j1111111 > I r\ir încredinţai e.i acel puţin norod
pe care
, I ,| .. r.I,- , || ii il n-şir, şi dr acria nu a i e aici
pricina
I , I. ,i, .1 J ci ml, ci in veci este pînire ei, lar‟ de
im , , I I .sin v iiiii*. I 11 n I 11 simple, din i oale
părţile ii V I > ii 1 \i I . 11 • vrdci I, aiixiri şi gîndiri
tni-au stăpînit
I ,,iii 11 ■ . i.u mi c.l. ir, I m r.itucini lucrurilor
împărăteşti.
.. 1,, ii,- ill 11, i • 11 •, I. 11 ■. 11 ilc. uşile şi
dupiui vălişul caselor (căci
niulie i a ■,(• de.-\a I i'.ci .1 >a sa încap.i lumea) işă
acest, leii de siiij'.iii, im 11 )■,indra (incv.iş ca sa
cuircmură pămîntul din răsunetul glasului al norodului. La
care împărăteasa era silită dc bunăvoinţă (căci pe la noi,
cînd un nuc să închină celui mare, acela [îji răspunde numai
cu o căutare a coadii ochiului) să raspunza cu o necontenită
mulţumire, cu plecare de cap în toate părţile. A carii a
veselie pentru cinstea norodului, obrazul cel vesel o
mărturisea.
O in toate părţile Ungarin, au fost strînşt cei mai de ncarn
şi mai bogaţi unguri, cum şi dm toate oraşele deputaţi 1 şi
alţi mulţi, şi din cei mici, cum şi Viena mai deşărtaiă.
Acestea toţi. Ioane împodobiţi cu hainele naţionale şi paradia
curţn, s-au
' Vechili care trimit duprin oraşe ilm .parrea norodului la
scaunul oteînnuirii. (N.a.)
• i pe împărăteasa de acasă, au dus-o Ia biserică, pa
obicinuita săvîrşire a slujbii, i-au pus coroan.; pe umere
(căci în cap să pune numai cînd chiar .'-a stăpîneşte). Şi la
întoarcere avea o altă coroană, şi obicinuită, iar coroana
Ungariii o aducea în urma ,u, mlr-o carîtă deşchisă, patru
inşi ----- doi din parie.v :nu .ca".« şi doi din partea
poliuceuscă - - pe o pernă de hr, f, und 1 ieşcare de un colţ
al penmi. Aşijderea, alle şase ca,-îi deşchise cu cocoane ale
curţii. Podoaba aiît a cailor ungureşti, ■. it şi telegarilor
i 1 a cadrelor, şi a liecăruia rîiici de paiadie, este de
prisos a prelungi, căci eu voiesc să arăt numai mulţimea
mulţumirii ce au cercat sufletul acei împărătesi pentru
cinstea şi dragostea ce i-au arătat norodul, şi a norodului
către stăpînire mulţumire şi dragoste, şi ticăloşită 2 a
lăcuitoritilui Valahiii.
Din Prezburg pînă în Viena, poşte cinci, unde la c.ea
clintii este şi hotarul Ungariii de cătră Austria : Ainburg,
Riegelzburg, Fişamend, Şvehat şi Viena. Din Prezburg spre
Viena mergînd, este un drum ca de doao ceasuri şi mai mult, cu
zid de piatră pe amîndoao părţile, carele pe la une locuri
este mai nalt decît faţa pămîntului mai mult şi decît doi
stinjini, şi cu alee, lucru vrednic de vedere. 1 / — şi, în vechea limbă slavă. 2 Ticălofiia — reaua stare.
I I I
in II
• dill' I .......... 11 1
' ■1 ■ 1
1111111 I r I j I M ,i \ 111 A 11 s I
îmi, undo îrnpă răţeşte 1111
1 'Ii'"' 1 I 1. 111' t i ill
.11 doilea, dr la I 7„J.?, in lie II 1111 'Hi, .1 iii -.mi I ii [m 'I nci 111 c, 1111 -n poi I o
alia
'■■"I ' 11, I'll I 1111111 ii.ii I, , .1, I , M , 11 i.i I I,-
< c, 11,;> M .j, " I 1 " 11' 1
1 1 I. I 111 I I 1111111 11 < < •,
I 1111111111,1 I. I ■. I I I -11 I 111 j 11 I 111111 , • 1111
I j I ,M 'V"‟1" podnalir, linn ;. i . I < f i! 111 < , I ■ miiI
1111111 - 1111 j ■■ I - j 11 r 111 Micimi, \ I . 111 <' 1 <
ill I Ir p .11 I ,i re i l<‘ mi ( r a \ , i if <a. i, pr i ,i
i i I i I ii i ir cinevaş să lc umble destula vremr, s.i Ir
vaza dr mulir on ?i eu Ha gare, dc seamă, ra po urmă
necontcnit să poată povesti lucruri vrednice de a le spune.
. -Nu este mai folositor lucru decît a privi cineva-.; eu
mare băgare de seama mijloacele cu care stăpîmrea ş-nu adus pe
toi norodul, mari şi mici, la o aşa bună orînduială şi
liniştita vieţuire, incit toţi petrec ca nişte Iraţi, şi mai
vîrtos a 'vedea cineva; blindcţa celor mari ce arată către cei
mici. Şi a acelor de tot proşti vieţuire iar este vrednica de
pildă. Căci peste putinţă este într-un aşa mult norod să vază
omul doi oroşani 1 Tituluj împărătesc : clin sineş împărat. (N.a.)
48
I !< I II I I I I I I ' I , I I I I I ■ Il I ] II' II I ‟ '
I I I I I I ' M ■
1111 I I il c r .1 r I ,i I 11 I ‟ ( I II ' I'M 11 11 ' 1111 :
■ \ .iiiili ( I <■I , 11 ni; I I I ■ I.i I . 11 < 11 ; I Ş111
, . 11 >1 11 111 I I ■ I
ire poi '.tvc.i.
iu aşa mic or.iş, pr Tî11î^.'i mulţimea norodului, nu mat
oilKi iiiicv.i) loc sa umbli' dc mulţimea
I trebui sa între şi sa iasă cărînd cele jrcbumcioasi»
accstor orăşeni, şi pentru zidirile cele noaă ce sa lac şi i
vreme dresurile caselor. Dar şi aceasta este înir-o
aşa bun' orînduială, îneît rar să vede car. Numai accîe cu
lemne ea;s sînt siliţi să le descarce înaintea prăvăliilor,
unde nu au curţi, iar celeiante tot au vreme hotărîtă foarte
dc dimineaţă, între noapte şi între zi, ş-apoi, cînd o roşa mi
încep a umbla, carăle sînt dc mult ieşite afară, şi drumurile
toate
— udate şi măturate de cei orînduiţi.
Un lucru, şi numai, este supărător : praful cel mult clin
pietre, carele să pricinuieşte din necontenitul umblet al ca-
Ieştilor, cu toate că nu stau din udat şi măturat.
[CUVÎNTARI DEOSEBITE]
Bez această supărare nu mai este alta, ci numai obştească
vieţuire vesălă şi fericită, care să pricinuieşte din dreptele
hotărîri pravilniceşti, ce nu îş[i] au puterea urmărilor num m
către cei mici, ci şi cătră cei mari, şi nu numai către ce1
săraci, ci şi către cei bogaţi1. Şi aşa, fieşcare după a sa
avere si agoniseală răspunde2 şi dreptul împăratului, iar nu
ce! mare şi bogat nimic, căci îl ocoleşte puterea, şi cel mic
şi sărac să dea tot, orice are, făr‟ de a mai rămînea şi pe
seama 1 Dinicu Golescu nu sesizează contradicţiile sociale care
mocnesc în
străfunduri. El crede că relativa bunăstare din apus este
generală.
* A răspunde — a plăti.
49
4 — însemnarea călătoriii mele
J V < I I ll'* ( I ', I I . , -
11.1 1. 11 111 I 1 I ( II 1110 .. 11, ! i I U ,< ; ■ .
I ' III iK ( 11 >.I , ( I I I i 'Hit‟ , I 1i ( , • • ■ ■ ■ : ,
............................... ...
I >11111' 11 t 11 .1 \ I I I I I I . (II I I 11 1 Mil ill::'-
'', : t ■ '.U -- ■ I: ■ u ■■
I n I 11 I I I I II ll I 11 111 I . I . I I . I I I I I:■ I !
I : 11 I.! 1 ■ Î! i I I!. rodu. i.
Im 11 j I I..Iii I I I ■< 11 ix 1111 I Ir I.i ci. Şi in scuri,
după acelea
n i • I.............. I .mi lir.i in .lii|lnl(' pairm, >.ic că
toţi
"■ 1111 . j ■ m I 1111,1. . 1.11111111 c ,i iu I (ip iii di 11
prui preju - I I ■ I 11 I I ■ • I 11111 i. i.u. I 1. 1111' Ir
<! I (■);.!!( 11 111 > I , dc l.i ina re
i'n I . ■ . I I. ni» . 1111 I I ,i I ‟ (Ir I iii I os 11 v ii
v, zlciesc
i ■ 1 I I . I . 11 11 . I I I I 11 * 11 I ii I n I 111 I o‟ il'
.1 I 11 11 ill'll li 11 I il 11 u I .UX'SlLH ir iii .li' Mill
I I ill I • . 11 I'. mi. .11 ' ii I ii >1 >11 I >lr 111 r I .
Ill ., I I I' , • .1 . I' . I I i' I I I 11 • I , I I 11 'I
,1 .1 .1 - '(' I o I I'M O'. I I O I II 1 11 I SI I I I (I r
.'ill, iiiloiiii.ii i.i I ir I.i ui 11 I • I iii ( ii .1 ■ ■ (
.i .r I r I »old I Km', I a I cir I ru Ii 111 • 11 Ir cclr I n
111- .dr n • .im •,,iir im i ■ . ■ ..i poiiiciiesc pe la il Cm
m o raşe, c.ic I .i • de • . 111 ■ m i.mi m , do 111 o i i, ;
'r.il n *.p i • ţeri, şcoale, »prcop vicdnii i < Ir pivnp •
,.i m.iir sa vh •.11<_• prri îngrijirea .stapimrii ; apoi şi
ni i .im |< |. i ,ivi rr.i mai cu pri sos, dupe cum aut arăiai
m s.iirlr sa.c.ii , ,i h csi salcau tl.i după starea lui,
adecă 30 sau IÜ0 liurun, i.u mihouiştii vicriei'i şi dri aite
oraşe dau 50 sau o suia dc .nii ; iar nu ca la noi. unde iar‟
de deosibire toţi cauiă numai din <piuan;a iiiinami- 1 Case iiuparâteşii. (N.a.) 2 Prost bunic — om din popor, supus la plata birului;
biruie de
rîiid. 3 Ceru!) — chirurg.
pricini Ic suit şi spinările goale. far‟ de a face ■ Ic nuc
ajutor şi bine. in depanat din descrierea Vienii, dar mult mi
s-au -idiotul văzinu adevărata fcricire a altor neamuri.
cele din cetatea Vieriii sînt puţine, numai peste o aic, dar
sini ioarte nalte, cîte şapte şi opt rîndmi ;
sini uliple ioarte sirîmpte, nici că vad soare în a est fell
de locuri lucrează şi / 10a cu luminarea.
• i'ui a lăcuitorilor, atît a celor din cetatea Vicnii, cit
- mahalale ce sînt împrejuru i, trecc peste doao sute mu.
Biserica cea mai vestită decît toate este a sfîntului
Ştclan, care este lucrată cu mare meşteşug arhitectonicesc,
pentru care multe însemnasem, dar după ce am văzut biserica de
la Milan, lucrată cu asemenea arhitectură, însă cu mai
deosebită poci oalsă şi meşteşug, ca să nu scriu de cloaă ori
tot acelea lucruri, le-am rădicat1.
Piaţe2 are cincisprezece, din care cele mai deosibite sînt:
a împăratului Iosif al doilea, căriia i-au dat aceasta numire
pentru cinste şi aducere-aminte, împodobită fiind şi cu statua
împăratului, făcută de aramă, de doao ori mai mare decît un
stat de om, îmbrăcat cu haine romaneşti 3, şi în cap cu cunună
ile dafin, călare pe un cal iar de aramă, cu potrivită mărime,
pusă în mijlocul pieţii pe un mare temei, zidit de piatră.
Piaţa a sfîntului Ştefan, unde este această vestită biserică,
ce nrai sus am zis. Piaţa sfintei Troiţi, care are în mijloc
un stîlp iie marmură, nalt ca de zece stînjini, care fiind
făcut în trei colţuri, din trei părţi curge şi apă în
zghiaburi mari de mar mură, şi de la cursul apii şi pînă în
vîrf sînt multe chipuri, 1 A rădica — a înlătura, a elimina.
2 Loc larg, fir‟ de a lăsa să zidească nimeni pe el nici o
zidire, fiind pentru întrebuinţarea tutulor oroşanilor, pe
care locuri vînd pîine, poame, verdeţuri, legumi şi asemenea
lucruri. (N.a.) 3 Romaneşti — romane.
51
4*
n < 1„ „ II CC II i:
rea t»;iîr>a; îi v.- mnhniM. inului ( .1 srlor, pt ;i | < sili
î Iu -.! e ; i ;
i i i I 1 I 1 C ‟ '-I dt't ••Iii Oil'. I III!! ş! ;>:■!- ? s-ii
j"
I •
■1 ■ * I.iţa .-ului.II despre curii:, inşirimă cu un lanţ dc i
UT,
• ■' l'1' muia < i In ir. iii.il mutt de o sută simţim. luat
dc
• ui ii Iii, ■ 11 t .nr \ I r I i.i 111 ('in:-a f > I; ra i r'
•. i dmlr-o I I 11 • 11 .•11 1. .Jill I 1111 pH I r.i i nee
va solo. ! a r in - 1 1 •' ■' ■ ■ - 1 1 ' , 11 ■ 11:1 .11111 ' şi s.ili ina V! c u
sulpi, 'ii I - hi'!. Iii ■ I. I ,i v (■ 11 ■. I 1111 I (> 1 >
11 (■ a ţ i < • a i! c
* I ■ I i'll i • ■ I Ji a I ' ■ I 111 ■ 11 I 11 I 11111 ■ :l)ii
v r a i 111
* I' ' ' I ' I ' I 1 ' ' .lit. ■, I I I it I n. '.III .Mil 'I .
' 1 i ' ' I I I ,i I M 11 11 I „ \ i I
1 1 I I I. I I I ■ ' ( •
I ! • I . (I'M ' I I' * ! ' I' MMI.l I Mllr I I I • I I I I
I I II -i
all'1" I I I 1111 , i I I ( ill 11 I.i I ( 11 1.1 1111 I I il I
I M I \ I . I I 111 l< • I I Ilia ii'i.UC .III ( I Ş I 11. ■ I
I . A pci < I 11 I ! I I I I r • •, I I ■. I ; • 11 i I ,1 II
I I I I I III!' 'I' sc nine osiu.şă ;l I ; pave/c, Iclim hid
«It: m i I p i 11 • > i • . < * 11 • 11 < ■, ■ 11 • n i de
cap, uimiri mici şi mulic {chin i. mulţime i Iclim imi 1 mm de:
ier dm crevictu! capului şs pînă in dci- .-ieie picinar !. • ,
care să îndoiesc numai ia încheieturile Trupului umene-.. .
acesica toate ale acelor romani care au fosr numii,i şi mai
man olnrnumon ostăşeşti. Puşci, pistoale, săbii, iatagane şi
alf.
iiiini i!r rm it număr ; cu aceste loam mehumite odăi
şt sah, mto-mai parca ar h o
nisiraveală. Piuă şi chu:
ar jti.
. ri'Oa — tun mic. mortiera.
(.ai.»/,‟/.',ir'x — j'Miicc!i!, hmnliiî, i'hi-alr.i. 1 iiK b>pmt — ,* iv, nţr-1 > .uni n aj.ir.
, .1 I» I, ............ . ■ ' Ml . , .. : '
' him. ,ti I I iiii‟Ii 11 ■I , I " 11 i'll' ■ 111 11 1111'
I III . I ' I I 1 Ill'll el
1 I
I [ I I I I ■ I I,''III'1 Ilij'll'M ■, I I I I il' ,'| I
1 I
1 I < Mill ■ 1 I > I I ,
I '.Mil I 111 I ( I I ţ I 1 e Mill HUMI I I I 11 ", I I I 1
Mill'' ' Ml
I , 11 i.i -ill' ,1-, , . I, I 1 Cl j I (M'l 11 nu \ ,1
puli' I IM t'lIH*
Il :",!(• ( lev 1 UTI , IX'pl I I nil! 'I.I ',l)i
OffMV'.'l rlMtl O MI jnnr ,ir pute.i nu lupin un M, ripsor
iuUicnv,»;
, arci.i ,im >i /is * ,ii i. l.i ce nu va merge s;i vara
mai. lucru cstc vrcclitii dc pedeapsă.
Aşijciere-a şi aha zidire destul dc marc, ce o nu-.ne-.:
cabinet firesc2, întru care au picde cel or mai multe dobitoace
dumestnice şi sălbatice, şi jig,Inii, cum şi cele ce pot tra.
m apă şi pe uscat, şi cele tîrătoare, cele sburătoare, cele
din mare, cele din ape curgătoare şi cele ce să închid în
cojile lor. Aceasta vedere este nesăţioasă, căci fie şea re om
abia vede dintr-o mie una, din care sînt lui cunoscute. Şi mai
vîrtos cînd vede ieliu- rimea şi nespusa frumuseţe a
păsărilor, din care untie sînt foarte mari, şi altele iarăş
numai ca lăcusta, şi, cu toată mic- şorimea, are feţe mai
multe şi mai poleite decît a păunului, pe care zic că le
bălsămuiesc şi le poartă în urechi cu mai multă mulţumire
decît sculele. Aşijderea şi multe bucăţi de mărgean, bucăţi
împietrite şi multe alte lucruri, pe care nevoie poate cinevaş
a le ţinea minte.
La biserica Avgustinilor este mormîntul arhiduchesii : ;is-
tinii, soţiia lui Albert, stăpînitorul Saxoniii, făcut de
vrednicul de laudă şi pomenire, scobi toul de piatra Canova 8.
Acest mormîm închipuieşte o piramidă 4 zidită dc marmură, într-
a 1 Zgripsorul cu doao capete -— pajură cu doua capete, stema
Austriei. 2 Casă în care au strînse lucruri fireşti, cum acestea care
să cuprind. (N.a.) Muzeu ..ic ştiinţe naturale. 3 Canava — celebru sculptor italian (1937—1822).
* O zidire in trei colţuri. (N.a.)
53
I i >1 ,1 . i I i .. Ci
I I uC 2 i 1 i 11-1 ”
I .liili' balrin (!■ • ri'i ,u ;i; i!.! .
11.11 J 11 .111111 ! i ■ , ,U i' ; i i : I 1 i i , (. i ; . \
•............................ : : ...
. 1. 1111.1 I n ii i j • i, ce î I j <. 1111 >uie> i e Vestea.
I. oaie aceste lucrate:
• I < 11 i.i I! 11111 ,i .1 iu ii i.i ii I nc.i I rupuiui
omenesc. Pentru care acesi In« iii ,i 1111 < aiiova zu I. a an
lăjţaduii englezii şaptezeci inn , .ill ” ni, şi mi an dal o,
11111cl 1 aj;.uluila.
Aic nun lea l re : doaa III celule şi trei afară — unul în
> 111 \. i Villen, alml in I .eopoldşt adt, şi al treilea
în loselştadt.
O ba mare zidire, unde au sirînsoare de mulţime şi leliurimi
moneile, antici, Ioarte vecin, şi alle asemenea de mult preţ,
statue de marmură, de persoane vechi vrednice de aduccrc-
aminte, cum şi alte de aramă, mici şi mulţime, feliurimi de
cuţite din vechime, şi coifuri, vase foarte vechi, un lighian
lucrat cu pietre scumpe, şi ahe multe lucruri, în odăi pline.
O alta mare zidire, ce o numesc Şcoala a multora meşte-
şuguri, unde au toate uneltele ce le întrebuinţează la cîte
meşteşuguri pînă acum sînt cunoscute, cum şi cea dimîi bucată
ce au lucrat luata iabrica, aşijderea şi loaic
tn.sirumenturile ma-
tCiVlCt tlCC^lî.
A i lă >. îc11 re, ui11 Ic ..i 11 u i c.i. ,i I .iI. i i, ,i
.1 • I a r f 11 rii, I cl i iiri mi de leţe, cu flori, cu
chipuri a puicile, Im eu adev.uat vrednic 1 1 cuiiint — aci j■ <>i 111 i.
" C ) ll‟r.-il 111 -i CU I IU l * V I I |.',,l 1111 I .III 1
ll 11 I II i . , > i . . i . i i 1 . . „..iu I J' i n ! .. *,
sau dc orice aii. (N.a.)
I tîie alic muhe lucruri sini mai vrednice de t acestea care
am văzut, pe care nu am avut vreme i de zile, cît am şăzut în
Viena, vrîncl sä bag seama a alte întocmiri, ce caută spre
huna pază, podoabă, ui, şi în scurt : spre toate iericirile.
:.ie : îngrijirea pentru facerea drumurilor, apoi uda i
uratul necontenit, felinarele care luminează de cum însa.iL vj
pînă să tace zioă, în toată Viena, în ţoale ulipie ce sînt .ti
ară din cetate şi în toată grădina ce este împrejurul Viemi,
ce o numesc Clasi 1. Apoi întocmirea şi împărţirea popoarelor
2
ce are poliţia spre a îngriji pentru sigurauţua norodului,
pentru întîmplătoarele gîlcevuri, de a le despărţi pînă a nu
ajunge într-o aşa supărare îneît să nu-i poată a-i folosi ; de
a avea în fieşcare popor ;i un dohtor, un gerah, un spipei şi o
muiere cu bună vieţuire 4, spre îngrijirea săracilor, şi mat
mult a acelora care să sirguiesc cu munca spre hrana lor, dat
nu pot a ş-o agonisi, sau căci au familie mare, sau din aht
pricini, care îngrijesc după ponturile5 ce le-au dat poliţia
Cum şi slujitori care îngrijesc pentru toată sîguranţia,
odihna şi buna orînduială a tot oraşului, şi iarăş pentru
fieşcare deo- sibit, orînduiţi cu deosibite ponturi.
Cum şi o casă de lucru, unde strîng pe toţi săracii, ciungi,
şchiopi, orbi şi leneşi, pe care îi pun de lucrează la
feliurimi de meşteşuguri, nelăsîndu-i să umble pe drumuri
despoiaţi, cerînd milă, căci stăpînirea este mai mult datoare
de a îngriji pentru aceştia decît fieşcare alt oroşan de a-i
ajuta cu cît-
o păra. 1 Clasi — locul denumit azi Rigstrasse. Clasi este
pronunţarea ger mană a cuvîntului francez glacis, termen de
fortificiţie, arătînd vechiui teren liber ce înconjura cetatea
Vienei. 2 Popor — aici populaţie. 3 Popor — aici circumscripţie.
4 Muiere cu bună vieţuire — femeie cu obiceiuri bune
(educatoare, pedagogă). 5 Pont — dispoziţie, regulă.
‟ ■ * I " ' nu ! - I e- si- - 1 um \i 1111111 ini'- ill- iiacare, acieca carne, (au--.ii,
c.i ruta m I'1 I
1 I *" I 1
1111 in 'I I' I [».isle stan prin
pieţe, ca şi aceia '-are nu 111 | " i
1 i f ■ i ţ ii- , .11 -•
.11 -,i -1 hrănească în veci cai îni.nnplîn- 1.1
ii ''' 111 i i. i , i | " i.i i .i ,i ş o împlini.
„ 'I I" I"1 i a i < i m.ii e şi obicinuită este poşta a
oraşului, 1 1 " iui', i, |' 1111 ..iii- oi i c 111 < - nu are slugă, sau
sluga nu 1.1 -a <iu i ; - i i. "Io mule \-a să I i rimeapă, sau că este
strain 1 nu şi ii- I.« hi .ui li na pi cai e va să I
întîlncască, da fieş-
" I I ‟O- 1.1 .11 .1,1 I a poşla, sau amanet, şi în
puţine
- ' ' i - i11 i l Ş | i J va a \'r,| I a :a> u u . n I.
fi ;UVÎNTAR i i >] cv-,riwri-1
Cu ar fi de trebuincioasă pe la noi această supt-- politie-
poşta *, ca -;a nu mai 1 re mu re cei ce vin la răspunsuri
prin săli pnn uu.-i şi a vie şi de doaă/eci de ori pent.r-o
treabă ; ;■! sa nu mai anca trimişii : „Vmn mi mc la cutare
vreme.*', cînd viind neferu au !o.c.r dc mult plecat. (Nu mă
dojeni, trate cititorule, un lie găseşti întocmai adevărul, ci
adastă oină vei găsi ' 1' '1 mincinoasa arătare sau vreo urmare
care să urmeacă şi
1 Supt pn!11t('-po;t3 —- poştă, orăşenească.
ui! ■ ■ I 111 .1 I I I ; > 111 I 11 * ii I in I I
I I ii
I Ill'll! I M I I Mill, ,1 II I II I I Ml I
I I !
I I II. .(Mill I 11 <1 .1 I I I I' ill I I l I I I I I I >. I
I ■ I ' 1 .' ' 1
I oil - I ii 11 1.1 .nu 11 .i.i I I, I) I 111 I 11 'ii' iii '
li.i iii oras s.i p I; i I c.1 c I i .> I I 11 I repair, in
il'' 1 ".ii'
I i .1 I .1 ., I 11 N 111 i:. l ill- I II i.u I ri';' 11 r I,
> I ■., I I I !'H I I - 111 muhe 1111 run, < '<• s i imparl u i i in latei i -dcd une,
- scăpătaţilor, spiv pa/a sanaăaăn norodului şi spre -
»menirii. ( 'um sini. veni lainic ce au o rin ti uite spre
laccri-ue-Diue, întru care sä cuprinde ;
1. Şcoala ce-i zic cea pentru săraci, la care nu numai merg
de învaţă un ce, pnn care să poată a sa hram, ci ic dau şi
hani pentru hrana vieţii, avîndu-i în trei stări împărţiţi. Şi
roţi îngrijitorii ai accşiii ca.se să numesc părinţii
săracilor. O ! Va fi om în lume să nu sinaţă cea mai mare
bucurie cînd să va învrednici această slujbă, ce-1 numeşte
părintele aracilor ? O ! Ce dulce slujbă ! O ! Cît de mult
bate la ureche această auzire !
2. Alt mijloc de ajutor: pentru cei mai de treabă si cu
familii grele. Aceia adesă să cercetează şi să ajută, sau la
boa le, sau la uşurarea 2 soţiilor lor, sau la plata chiriii
caselor unde lăcuiesc, sau la cumpăratul lemnelor de foc celor
trebuincioare peste tot anul. Acest chip de ajutoare este cu
mult mai *■ ' incios decît lefile ce să dau de la cutiia
obştiilor, căci acei bin îuînclu-i în mînă sau bărbatul ce are
vreun rău nara^T. Ha =- tuielnic, jucător de cărţi, sau
nevastă-sa de va fi iubeaţă! de panglicuţe, în zioa ce-i
primesc îi şi cheltuiesc, far‟ de a . toată familia acel
ajutor.
3. Alt mijloc de ajutori : la oameni ce au mai puţină 're-
buinţă ; căci şi. pe aceia nu-i lasă lipsiţi de ajutor, ci au
case 1 A se ciudi — a se minuna, a se mira. x Uşurare — naştere.
57
liiip <k cmsn: ajuior, i.(Liuuu-5c uovaua cu treuuic >a î ic*
o.imciii I m 111. ilc vreme cc a LI putut sluji 10—15 ani la un
stă- l*iii ,.i ceha bun ircbuie sa i se iaca răsplătire, spre
pilda t (■ 111. i .111.
/. ' as.i cu venituri pentru măritişul Ielelor sărace.
«;. Adunare de cocoane adevărat vrednice de laudă, care sa
cliibxuiesc şi pun în lucrare orice vor socoti că poale fi
spre Soiosul obştii. Lucru ce pe ia noi bărbaţii nici în vis
nu-1 văd, în alte părţi muierile îl săvîrşăsc.
Cea de al doilea parte ce am zis că este pentru îngrijirea
sănătăţii oroşanilor este mulţimea spitalurilor, ce au cu deo-
sebită mărime şi curăţănie, îneît fieşcare stare tic om poate
rănii nea mulţumit, din care :
1» Spitalul cel obştesc.
2. Spitalul săracilor.
■j. Spitalul cel te c.le pic i hivim p ■ ci >. 1 * i. <. i
n.irere morţi.
4. Spitalul inaiuMii 11 i . 11111 ■. 11 1ţ c I > 11 c i i.1
a v e 111 ic.
Iar spitalul i >1 >i CM .
fi. Sp 1 I .1 I U I I 1 1.1 I l.l . I 1 I I I ! I .1 ţ 11 I
'Ic lllll,,.
7. Sj >11.11111 pe111111 |'ii '.ţii 11111 c i, |
l, . Sp 1 1 .ll I 1 1 | H 1 1 I I I I ,1 ' I I .1 I ' ill I
'li.ilv | |C I Ci n I l
' 11 ini.m ' i i ni
I I ill'll 1) V I Cl.
i! pentru robi.
;iil al acelor imiicri care sînt silite ele a naşte far‟ menea
şi iar‟ de a le cunoaşte. Oricare, ele orice
> cunoaşte ceasul sau zioa sau noaptea, mergînd
răgind un clopoţel, într-acel minut o şi primesc, cu toate
cele trebuincioase, şi slujnică, şi la vreme doiîlom şi hrană
în cîiă vreme sa va alia aciia jiciuiu ioate acestea, are să
dea pe loaiă zicui 90 creion i şi ..crisc-are pecetlui ia în
mina celui întii îngrijitor, muie sa ii- care îi sînt părinţii
sau ceie mai ele aproape c.udc, ca
vi ciin nenorocire i să va înlîmpla clin facere să i să prici
• ască moarte să ştie la cine să arate pierderea ei. Iar neîn-
• nplîndu-să această nenorocire, îş[i] ia înapoi acea carte
pecetluită şi merge cu copilu unde va voi. Iar care va pofti
să-şi lase copilu acolo, lasă şi 40 de fiurini în hîrtie, şi
dinţi-aceşti bani îl hrănesc, îl îmbracă şi îl învaţă carte ;
clin care mulţi pot ieşi oameni mari, după a lor vrednicie şi
noroc, căci toată învăţătura cea bună li să dă. Şi acestea
muieri pot a intra cu mască la obraz, şi de cîte ori le
vizitariseşte dohtoru! sau moaşa, iar poate fi cu mască, cu
toate că nu este nici o trebuinţă, căci nici împăratul nu să
va învrednici să afle de la ei un ce, fiind juraţi şi
încercaţi. Şi aceasta facere dc bine este tot a lui Iosiv al
doilea, carele au judecat că va fi mare păcat de a nu scăpa
din moarte pe acei prunci ce pe tot anul pot li hotărîţi
morţii, din pricina fricii sau a ruşinii maki‟or lor, al
cărora păcat are a-1 judeca dumnezeirea, cum şi ciu r păcatul
al acelui otcîrmuitor căruia fiindu-i prin putinţă cu acest
mijloc să scape din pierzanie pe acei prunci şi nu va voi.
12. Spitalul nebunilor, pe carii n-am avut noroc să-i v r ,
căci nu mi-au dat voie dohtorul, cerîndu-mi[i] destulă ier-
tăciune, pricinuind că sînt îmbrăcat cu haine turceşti, şi cum
mă vor vedea, toţi să vor turbura atît, îneît spitalul să va
5i)
.„ocoicaia, unde îi hrănesc şi îi îmbracă.
V Şcoală pentru copiii cei orbi.
I. Şi ci.>1.1 pentru înv.i \«{l u ra .1 bunii crejt.cn.
r*. Şcoal.i unde sa înv 1 ţa lot. cursul învăţăturii
preoţeşti şi
< .iln;;) rest 1.
(1. ',icu.i lele cele ni.n i şi obşteşti.
7. Şcoala nnde sa 111v.ua ncj>iiţătonia şi n onomna.
K. Şcoala imparai.esti Manii J'erivin, muie învaţă Im noble-
ţii ; întâi iubirea de omenire % al doilea învăţătura filosoh-
cească şi poliiicească, ai ireilea limbile cele mai
trebuincioase, şi al patrăiea : cum să cade un (iu de bun neam
sa ştie să încalece bine, să poarte arma şi să joace.
9. Academia pentru învăţătura dohtorilor, a împăratului
Iosif ai llf-lea].
I.0, Şcoala pentru învăţătura fetelor, uncie învaţă
legea 3, socoteala, istoriia firească. 4., gheografia, limba
nemţească şi 1 ran- ţo7.ViC.i, si 1.0,1 re 1111 ■ r 1 r i 1 ■
cîte suit t rclniineio.w unii fă mei.
II. St o.*ia pm' it I ei e*e ce an |‟.111111, i o111
icn s< apa laţi. 1 ,i ,■ ir. ,t ...i ,u ?111_,• 1,•.111 ,1,. .i
|>r.î,I■ i■ :■ iuilMiri.ro, 7.1'pSceală.
f t, '■ 'ci i / - , I i 11 le tlliillll.il i<„.
:• / , , ! ,.,r.
* /■!'> I ' I ■ I | | II I, ' I ' ‘ II . I I 11 l II .
i
I \ 111 I Ii 111
I
il! • I 111 MI 1 - I I.u;' .1 II.'M . I I in I , I
u'onomicensea, undo sâ string cci dc mai marc ;m moşii sail
once alt chip dc vciut, şi sa u r.rice lucru folositor, cum
pentru iconomie, pentru depa 'wrt de kix 2 şi înmulţirea
veniturilor moşiilor.
[C UVÎNTARI DEOSEBITE]
0 ! Ce marc şi neadormită îngrijire au otcirmiutorn de prin
alte ţări spre toată închipuirea fericirilor neamurilor ome-
neşti ! Cîte felurimi dc ajutoare pentru cei scăpătaţi, ŞT ■ "
e iarăş pentru alţii, de a nu ajunge m scnpătăcmnc ! < .în*
spi~ 1 Casa ştiinţei pentru aceia care să nasc, mor şi să însoară
statistic. 2 într-acest cuvînt, lux, să coprihd toate felurimii dc
cheltuieli. ce!? dc prisos, cum şi cheltuiala cea mai mare
decît veniturile. Apoi urmi
şi pofta, nu numai de a face orice vede la altul, ci şi mai
scump, r, i socotind de i să cuvine sau nu şi de are venit ipe
cît arc n. i ţ** • -w cl va să-l întreacă ou podoaba. Din care
,pricină, iată, sar: .a şi ... 1 1 dc familii ne-au călcat, în
hula gurii lumii am căzut, şi condeie s: rvi.ir n-c-au
zugrăvit. Ce ne vom folosi cînd noi între noi vom roi să le
trr-. > î
' A T
ascunse şi vom crede că nu srnt ştiute, în vreme ce toate ne
amur: «cresc, fiind scrise de aceiia ce ne pismuiesc ? Mai
bine să le curo.! să le mărturisim, ca prin straşnică
hotărî.re să ne îndreptăm, d op 11-;: ■ aceste focuri şi
p.îrjcale din patria noastră, căci luxul şi luarea cea far‟ de
dieptate ne-au stins din fata pămîntului, rădieîndu-se din
toată lumea cea mai puţină cinste ce poate avea orice naţie.
(N.a.)
61
. , ... - • ~ . ..... ... ......
.v.ii iu
I"1 .i I I i.i si cinste, esle clalor peiUrn aces lea
s.; aibă
i.uir I! 11 „ 111. i i 111 dragoste şi îngrijire spre Jolos,
mai virios, I mull .1 im m.I Im mi cste tic dobitoace
necuvînlăloare, ci cuvîn- i a I > >.tI c şi itH'inai
deopotrivă-1 ; căci nu va găsi nimeni vreo iIc >'.11Hre mire
cirmişa tlm trupul împăratului şi dintr-a săra- i ulm. ( mm,
tic ia cmc şi cînd au auzii norodul cum să cuvine sa sa poarte
caire slăpînilor .şi ia ţoale datoriile lui, sau toţi cei mari
către cei miei şi cei mici către cei mari, sau bogaţii către
săraci şi săracu către bogaţi, milostivi sau nemilostivi cum
şi părinţii către Iii şi Iiii către părinţi — iar zic : cine,
cînd şi de la cine le-au auzit, în vreme ce roate lucrurile
cele bune să aţiţă în om sau clin miziiva cuvîmării preotului,
sau a proiesonlor, sau a teatrurilor, care pînă acum toate nu
lipsit ? Şi tie vor lipsi şt ele acum înainte, tot aşa vom fi,
căci noi cei bainm, neşliiud mmic de tui pe imga alţii dintr-
alte P‟ai'.i aii- Intim. .ii iu "imn. i \ .nn şi mira în
p.inimi. Şi copiii u <... 111 ü. - .i \ 111 I 11. ■ li .m.- ,a
111 veţ a j a \.i îndrepta, asemenea i im i 1 . . i i ii i i u
.i 11.' nu i iii.ii i a u ; caii învederai I ucru este . i 'ii
, u.i.i . iu iiiiu.i 1111111 >i 11 .-a n ii i n I or, in \
reme ce în '"I . . i -...iu ui In .i 11 u i - | m p , ie di -ş
i (■ j i i a re pi t n mulţi care , I i lumina alţii
lalm.uiii, I carp, cum şi gramatica, tipo- 1 .1 ia , ..i i >a I.-, .j«11 a 11111, care sa cop mul
la întiiaş cuvîntare.
înmulţească tu cursul anilor, nu numai nu s-au
i acelea au au stat în fiinţa lor, şi mai vîrtos
mare paguba şi ruşine este, căci s-au şi împu- >alele, care,
cu cuvînt de mai bună prefacerc, .mii trecuţi, spre a nu să
lumina neamul. l‟en-
• pus condei asupra streinilor, de nu aş şti că
i ajutoare de la părnînteni. Cum şi spitalurile JUMI
..ire mai s-au dărăpănat, şi toate lucnurie s .111 iu se
veniturile mănăstireşti, ce era pentru intre ;!iiaîului, în
stăpîmrea călugărilor, spre dobîtidi ! i >r. O ! Cine poate
zice că aşa este plăcut dum loc să să folosească obştea, să să
îmbogăţească trei persoane călugăreşti : una de la Anadol *,
alta de la America, si alta de la Bagdat. Şi fie măcar şi
pămîmean, ce folos pot aduce painu, cînd acestea au ajuns să
să vînză şi să să cumpere ca o marfă, far‟ de a să mai păzi
acele hotărîte orîn- duieli de titor2, ce s-au străduit şi au
cheltuit spre folosiţi obştii, iar nu spre a sta călugării
răstornaţi în colţurile odăilor, îmbrăcaţi în haine scumpe, cu
şaluri de mult preţ încinşi şi, fie măcar şi căldură, cu cîte
cloaă blane de miluri 3 şi de saimtruri4 îmbrăcaţi, în
desfrînări şi în desfătări petreeînd ? Cine poate zice că
aceste persoane mulţumindu-să din veniturile mănăstirilor, iar
nu toată patria, nu vor judeca chiar siiin- ţiia-lor că nu
este cu cuviinţă, şi de-i vor întreba cineva.ş vor răspunde că
au găsit un norod orb, şi de aceia s-au strîns unul peste
altul ?
Va rog, sfinţiţilor ! Căci vorbesc pentru folosul patriii
mele, pentru deşteptarea, pentru luminarea, pentru îrifrumu
siţai a, şi în scurt : pentru fericirea ei, şi chiar pă mine
mă dojenesc
' Anadol — Anatolia, Turcia asiatică. 2 Ctitor. 3 Mii — blană de cvaie.
4 Samur — specie de jder care trăieşte în Siberia ; are o
blnn.i brună, .cu păr fin, foarte aipreciată.
şi plăteşte mu!li* biruri, < i i lii.u el, după < t mnih .
lui, munceşte >1 pentru de .1 putea să Iaca nia nast ura
altora bine, căci aceste mănăstiri au spitaluri înăuntru, şi
nu numai numire de spital, ca pe la noi, <i lucru adevărat,
întemeiat ş; plăcut Dumnezeului. Şi oriciţi călugări mat mulţi
sînt, atît şi folosul mai mare este, I muică unu muncesc spre
a aduce venit, şi alţii din mănăstire slujesc bolnavilor,
măturîndu-le şi scoţîndude udul afară, şi toate cel elan le
slujbe, şi avînd fieşcare atîţi bolnavi în grija lui, îneît;
ticălosul dc călugăr somnul şî-1 facc* moţăind. Şi pă ce! mai
mare dintre ei văzînd, nu îndrezneşti să-i săruţi mîna, ct
adevărat urma piciorului. Si fieşcare ajunge mir o aşa simţire
de pocăinţă, îneît şi cămaşa ci 11 pc el să ş-o dea la o aşa
mănăstire. Cum şi întru o mănăstire ce csh îinr un ostrov
aproape de Veneţia, de legea armeneasca ', cm mart cheltuieli
au adus profesori franţozi, nemţi ;
1 • 1 rin gnu I 1 tinerime multă, după învăţătura de
şapte-opt mi a 11.1 1 .ii'- .ui . ?.<•«* it învăţături mii
multă au început la
I a 111 ;.c 111 d 11! 1: 1 . 1, 1111 il .1 ni ! n 1 il >
1 lor naţionale: şi al t u mai
II u- 1 1 .111 uimi 'I .ii\ 1 Ci 1111 .1 .!11 ■. iple i
ipt ani, a pe Urmă au dat de Ne în t < - a t < • < • i a „'
11.: unde tut armeni, că, de au tre-
‟ .MII 'lin'.i .îniu'in .is«:â Sfînuil Lazăr din Insula Arme-
nuli ir i!i. lunci Vrnr ţ i a.
r>4
I I I I II I . I • • I' 11,1 ' (111 ■ 11
.... I, I l<. MU IM > I ( 11 ' I I • I I I I
I till I ■ 1 I I |( I I' I I 'I I ' I
I 1 I Ml Mil . I i. ' V
1 * I -Ml I 11 „ I . I I I I .
■ I I I j, I ,, I ,i. I Mul I II VM I',. I I I.U Uf I 11,
MI ,ri ilit s.i '.(im, I.u nu c.i .tin
, M I' >\i I aliip.ini p.iirm melc. iitri.i i .11 uj'.iiI
elf ..I noştri, care an , ,ai! ilc ale noaslrc, Şapoi văzîlld
şi .1 jit- rinn serin, nu era deslouuc aducin- .1 vin hun 1
s.i nu blesteme necuviincioasele ! de mănăstiri stăpîmtori,
cînd chiar el au unul de aceia, şi chiar e! sa scîrbea
aducînduş|.i] aminte dc l'.miele lui. Aşa, fraţilor, şi eu
scriu, rai cu vrăjmăşie, căci mi poci avea cu toţi vrăjmăşie,
ci cu lacrămi, şi mă jur pe ceia ce-mfi] este mai scump că cu
lac ramă ; şi voi scrie fiind încredinţat că în anii cei mai
vechi au lost in trupurile moşilor noştri singe romanesc, au
avut (apte vtr- toasă ; iar de la o vreme s-au aţiţat luxul şi
scîrbo/isa dipln matică 1, care n-au fost. spre vreun temei al
nostru sau i•' 1 *’ al patriii.
Vreme este, fraţilor, de a să da o bună ormduiala mt.i la cl
i rosul bisericesc, căci nesuferit lucru este ele fa] ••
cinevaş preoţi prin cîrciumi, imbracaţi in cămăşi numai, şi «.
u opiniei, cu carăle la tîrgul ele afară, cu cherestielc de
vmzare şi cărînd nisip şi cărămidă, făr‟ de nici o ştiinţă de
datornic 'cv.n lui şi făr‟ ele nici o cunoştinţă de cuvioasele
urmări. Cum •> acele venituri mănăstireşti, păcat este şi
ruşine să nu să întrebuinţeze spre pomenirea acelora ce le-au
făcut. Unele ajuiînd !n 1 Scîrboasa diplomatică — prefăcută diplomaţie, şiretenie.
<5 Tw
5 — însemnarea călătorii! mele
MI iih •. j >i i • n I \ ,i i.i i u i a cluiiiwnii. i a, 1 sa
înveţe
11, .il^it iii I >.) 11 i.i 111 ms t ni, lie sciuz l Hdu-nu
c.u .iu. c.ăci am . I . .1 i‟e.ia, « .lie are luate aceste, nu
poale a să sămui nici iu 1 i.iim'.i, necum cu iui prmţipaiul
Valahul, inndcă nu e m um I inguriii, ci un judeţ al Ungariii.
Şi multe alte spre fericirea şt lauda nanii, care sînt atît de
lesne, îneît, cînd stăpî- niiva sä va uni cu boierimea, ţi
boierimea cu stapîmrea, pol pe mată luna sa puie în lucrare un
ee iolosilor patriii.
lai lăcaşul împărătesc pe afara nu are vreo deosibită po-
doaba, căci este zidire veche, dar darul lui este foarte mare,
căci este o zidire în patru colţuri ca masa, avîndu-ş[i]
curtea la mijloc, cu patru porţi în patru părţi ale zidirii,
prin care slobod trece norodul în veci, măcar şi la miezul
nopţii ; nici că poate cineva? a găsi un ceas cînd tui herbe
lumea şi carîtile primr-acele porţi, socotindu-să curtea
imparălească ca o piaţă slobodă. Şi acestea negreşit urmează
mir .urs chip, căci nu arc trebuinţă ele a sa 'împrejura cu
ziduri, mo c'md să culcă a să închide cu iacă te multe,
iiindca • unuape iniru adevăr iubirea norodului ţi a tuiulor
celor deobşie p,munteni şi streini. căci singur sa simple ca i
smt uimarile către norod, întocmai ca ale unui părinte < a 11
e Iu. „;>1 mai vîrlos, că cînd
ii»i, acele iacale si pot. socoli ca nişte uodă-
i vuitori evropeneşti adevărat tar‟ de plăcere .. plimbări,
căci nu le rămîne minut de a-ş[i] vreo vedere de un ce, fiind
siliţi far‟ de con- aeasră icrodului şi cu plecarea capului,
şi ou , ii înciimăciunea şi stricarea norodului d • vreun u.:
mimai c< sc.tparc : CIIKI este cald, cui na .supt. mină, şi cmd
nună singur caii. 1 *at trebuie neconte nit să să plece.
[CUVINTÄRI DEOSElUTJi j
U1 !
1 deosebire de la noi ; ne plecăm pînă ne dă capulf de
pămuii. şi rămînem ioarte mulţumiţi cînd numai cu coada
ochiului să vor uita către noi, căci trupurile nu le mişcă,
parcă sînt de ceară şi le tem sa nu să frîngă. Iar cînd ne vor
zîmbi a rîde, atunci cu mare bucurie trebuie să povestim către
familie şi către oamenii casii.
Iar podoaba cea din năuntru lăcaşului împărătesc este destul
de frumoasă şi cu bună plăcere închipuită, atît odăile
împăratului şi ale împărătesii, cele spre lăcuinţă, cum şi
acele care au spre primirea acelor care vin spre închinăciuni
la zile mari. Şi mai cu deosibire vreo cîteva odăi, şi o sala
marc foarte frumos împodobită cu stîlpi de marmura şi cu multe
policandre de argint, mari şi frumoase, unde dau baluri sau
primesec deosibite persoane.
Pînă aciia am însemnat lucrurile cele deosibite aie ora ilui
pe care eu am văzut şi buna îngrijire a stăpînirii pentru leii
cirea norodului, mijloacele care am cuvîntat ; dar liindca tot
omul după muncă, alţii de ceasuri, şi alţii de zile, trebui-
sa
iî i
.-•ic t\in„ ", unde Min. mulţime tie m- muc, unde
mijii 111 \ ,i!i■,in i m altele descoperite, şi dau toate
ictiurimile <Je 'i.‟iiiini *iiiii : ealta, lemonade, ponei ;l,
înebeţată, lapte dc migdale (| , illlniiilr dobode I ’ II H11-
.IC d C alee 311 şl lllultC lXviţl de v-idi ic. I .1 .ii c.t
,iit plimbare, hev. cil şi vioa sînt mulţi, dar •c.u i 'ui
pii.iic ti mai miilt.i frumuseţe şt mulţumire dccît a t
incv.iş d<- a ş|ij petrece ceasurile într-acca luminata
grădinii, cu mulţimea oamenilor. Şi s au înlîmplat scara sa im
acolo, ţi d> mulţimea norodului sa nu mai merg unde voiam, ci
unde mulţimea mii ducea ; liim! silii să ma irag foarte
departe, ca numai cu vederea, far’ dc a mă mai mişca, să-i
privesc pc toţi ; unde era destui oameni mari şi bogaţi şi
deosibite dame, dac cea mai mare parte era a norodului, şi mai
touleutta trei părţi sini din norod, şi a patra parte din
nobleţe, din care un strein nu poate cunoaşte care este d;n
nobleţe şi . are din norod, sau pe bogat dm sărac ; caca nu
suit
* Piimbure --- ;to cu sensul dc loc di: ;pliml)are.
v / rit — - .rest.tnr.ini, osipatjrsi* (din osieria).
** Putui - Im dmt r-ui\ .imest€.: dc cc.n, rom SAU
Jfachiu,
<• .11>►'» d« l.'imii': ^i .■ali.i.‟ (din rnvîj. !*unch\. 4 i '.ml'iu i!r • !"!■<>,!r • iun>,iud permis.
<;n
I VT ! I \ I' M >, I * .| I1,1 I I I
'•'I.I. , (Ml h.'llll.! ill- /ITC I nil 1111, <!(•
sl..l"‟|1>,l 1 m11o*. ; a dn.imn.i * (■,I ilm noblrţc şi boga!
•‟«
i.ddrhi, s.i ii de rro:ixa S.HI dc pcrc.il :t, curate inimos,
far' ■ I* a avea pe rochii cutia sui
„■(■ude de panghce, care sînt de preţ tie 50-— «ni •!iv
vor vedea pe acele de mai marc neam
d.i i i i şi pe ale noastre, pe cele dc ai treilea mina,
vor vicncxe dc sărace, şi pe acestea ale noastre stă-
pînitc , milionistc. Iar adevărul este cu totul împotriva ;
căci .1 iu destul, dar luxul şi hainele împestriţate nu !e
plac. I. le noastre sînt destul de sărace, căci toata marfa sa
ia pe răboj 4, pînă începe a-ş[ij pune moşiile la mc-rat. dar
sînt stăpînite groaznic de lux. Mai bucuroase sînt acasă să ie
moară copiii de foame decît. să iasă la plimbare l ir' dc a
avea pc rochie alte o sută de bucăţele în feliurimi cusute, ce
le ic garnituri, carele este o îndoită cheltuială.
Au strigat bietul Efrosin 5 la păradie, nu silit din vreo vi
j măşie, ci din iubirea către naţiia lui, că stofei; în lo.i
le port comedienii® ; dar cine ş-au apropiat au ui, dup
judecata, şi după judecată hotărîrea care au făcut ?
Aceasta grădină este făcută de Tosiv al doilea, ni răi • s-
au făcut cenuşă, iar numele lui des să poinc:i 'pe 1 n
1
1 Scitic — aci cu sensul de bijuterii, pietre scumpe,
p<v?o..1'.-. ? Croază — ţesătură fină de bumbac (fr. croise-).
* Pcrcal — ţesătură de bumbac, albă, foarte fină si dc,iv>.
* Pe răboj — pe datorie.
* Eufrosin Poteca.
® Comedian — actor.
.iic.isi.i •'radină dimpreună cu ce ici.'; n u- «iu,».:. ,,
jicnim ol",ir, împreunală cu cea in.si dc mi;;. S; ,i , i;ui: -
• aii.i z idire, unde iar dau loaic leimi muie d. turi.
si
«•»uluielii iar esie slobod. întru aceste doao grădini şi acea
care incitnjoara loaiă Viena. 21c că au iosi y.i cînd s-au
aflat peste 80 000 dc oameni.
i3 r a i £ r
Această plimbare ce să numeşte Fraier c:;ic departe de Viena
ca o jumătate ceas. Această m r;v. a re o i 1 m mseţi* cler,-
silntă ca ci poate vedea cmc va-,; nu; dc ;.:!<:>< 1, < .11 1
u dro;.c;, sule călăreţi şi iar mii pe jov tv.ir 1 ale.i
|iir,i ac de calam sălbatici, fo.irve nali.i iiin-.-i in'o. ,
1.0 . . .• 111 • pr : 1 dreapta aceşiiia, ai ia a u ... |>eni
1 ;i ■ . . - > 11 •: .. 1 om 1 i Dcscu — »11*1 );i < * , m 1.• -„1 An ii
iiiîi Grrl.i Jt hrs'l J.il I« A m.; il 11.1, .i u-
jiJTii H C«) LU L«M CC dc t>H). I ' • I 1 I '
1 1 . ,
1 '
1 ' »
1
•» * 1
1 .1 U* '» C
A l '■ n L
70
• s.i plimba pe jos. i.ungima acestor trei jieste
o mie stînjini. Şi cum va întră cinevaş,
•, este lăcaşul al lui Areos 1. Acolo poate vedea dre toată
puterea ostăşească a Austria-,'aut cea I şi cea de pe mare.
Mai nainte, tot la tui na. nin e, ce să numeşte "J ircus
Cjhimnasticus :i. una sa isprăveşte alea, şi încă mat n ani ie,
est i Inimoasă cu copaci, unde poate vedea omni iio.ire, cerbi
şi iepuri cârc ircc pe sub caleşci strala. l a mîna stingă a
aceştu alee, multe los
■ I bererii, şi şcoale muie învaţă curn se înoate, a
zidiri ce dau băuturile au împrejurul copacilor n.i i
scaune, pe la care 1 ieşea re şade şi îş| i j împli
neşti i )oao lucruri deosibite vedea omul la această plim
bare : -.nea grădinii, care este încunjurată de Dunăre, şi
mulţuv obştii şi a caleşeilor. Şi aciia zic că au fost zi
citul s-au ailat peste o sută mii oameni.
Adevărat, altul anevoie va crede, iar eu mai lesne, după
cîţi am văzut, cînd împăratul lipsea, şi mai toţi cei mari pe
la băi şi moşii ; cum şi neguţătorii aşijderea, şi nu puţini
la Pojun unde să făcea gătirea pentru încoronaţia împărătesii.
Această grădină mai nainte era slobodă numai pentru ca
leşci, şi aceasta la zile hotărîte, iar nu şi pentru obştea
.norodului ; iar împăratul Iosif al doilea, carele au
împărăţii d la anul 1780, noiemvri-e 29, şi pînă în anul 1788,
ce şi acei i mult să străduia spre a-ş[i] mulţumi obştea, au
lăsat-o slo bodă pentru tot norodul, de cînd s-au înfrumuseţat
şt m 1 mult.
1 Areos — grecesc al lui Marte, zeul războiului.
* Locul unde să învaţă călări ia, o zidire răcundă,
aşternută cu ni- mărunt, ca cînd vor cădea călăreţii să nu
pătimească. (N.a.) K Pojun — Bratislava (mag. Pozsony).
.1.1,,, }1 -VI . U ,1 |l| 1
Scumpiuatca accstau niiiuin.n i> . vreme ce asemenea lucru
este lucrai
o istorie, sau cîte un chip de om sau iic <!obuo cîte una mie
sau doaa ele lei.
în odaia chntîi sînt arme turceşti noao si mai multe vei.hi,
cu marc deosibire din cele de acum, cum am mai zis, şele,
steaguri, coifuri, dm care una avea în vîrf un cocoş de aur,
tui un 1 şt alte multe semne ostăşeşti. Şi pe opt cat de lemn,
întocmai ca caii cei fireşti s, îmbrăcaţi cu haine de fier, opt
numiţi ostaşi, îmbrăcaţi chiar cu acelea a lor haine de 1 ier
din vîi liil capului şi pînă în degetele picioarelor. Un irup
de om iar dr lemn, a să mi ui întocmai cu acel viteaz, trupul
de doao ori mai mare, mai gros decît un obicinuit trup de om,
îmbrăcat chiar cu acelea haine de î ier şi arme care purta
cînd să afla în război : pentru care haine şi arme ar Trebui o
bunicică căruţă ca să să încarce. în trei odăi unde sînt
aceşti norm
' Vui — stea" fScut -Hin două sau mai multe co/i lungi f 'I
albe, aurii a re de o lance roşie, cu semiluna în vîrf, semn
de d IVI m ,, mV ţi putere ierarhică la turci. Sultanul avea
yase tuluri, vi/uni im, di»inui- tarii romani doua (turc.
tuv). 2 Criii cei fireşti — caii adevăraţi.
IIII III 1111 I 111• 11 I lllll.lt •1111 I 11 1 > „ I I' IIIII
I 1111 . I 11 I III I 111 *1-1 1' n.i I I \ I I I' 11111 I ‟ I n n 1111 li\r; 1111 111 ' i' i
1111 '■II.' nil.nr I ii in iii I adn , itmli' | . 11 • ■ i1
. i I li > 11.1 r 11 t „ii I !'■ rilul \ .Iu I 111 („I >111
.iir.i'.l.i
.1. inn. Şase i.iiur <!'• ii,mi.I, (Iiii I .iii mi,'
■.ni, ilt.i .1 I > 11111, i p 111111 Rik loll, I vie I .in
i.i', ii'ii osi »v.. ii (linii o vreme. /\ poi multe o lai
„i'nni in metalunlc lor, cum am mat /is;
I ! araşi bucali cle mirgean loarte mari şt in felurimi,
xmaluri, diainanturi şi alte pietrii ; o bucată de zmaragd cm
ă mare, şi asuprä-i lucrat ceasornic. Alte patru odăi, ct
îapuri împrejurate, pline dc deosibite antici şi multe clari
nmise de la împărăţii, cum şi de la papa, doao coroane şi ■
:ruce. Şi multe vase vrednice de vedere, şi o masă ca o
jumătate de stînjin, peste tot: lucrată cu peruzele în argint,
a căriia nu este atît scumpă ta tea, cît este frumuseţea. Alte
odăi, cu mulţime de organe 1 în multe feliuri, din vremea cea
veche, ce iar nu se asemuiesc cu celc de acum, decît mimai bu
ciumu şi fluieraşul ciobanului (care aduc lacrăma). Vase
tnulie de cristal, porţolane de China şi o cusctură cu
mărgării ar foarte deosibită, şi alte mii de lucruri, ce nu
le-am îr>s;'nv>ai. De la această zidire, ca vreo 400 stînjini
mai nainte în grad- > , altă zidire mare, şi în odăi — multe
mii de icoane şi cadrc mic! şi mari, noaă şi din vechime,
zugrăvite de cei mai numiţi zugravi, şi a fieşcăruia cea cu
mai mare meşteşug lucrată, din care este una, icoana
mironosiţă Mariii Magdalinii. La acea -a vedere, tot omul
rămîne înlemnit. Aşijderea este şi a unu: ;:ugrav taică-său şi
maica-sa, zugrăviţi chiar de el. La aceste iloao cadre, cei
mai meşteri zugravi dc acuma, tot uitîndu-să, 1 Organ — instrument muzical.
73
■ ..... i e 1 -
' 11 1,1
I I I I I I I ii O l L i 11 „ , V, 1 I ! I : : ‟ 1 i !
„ : l !'
i Ui O will să iniristcaza ioarte ÜM ; i ş:
!. i. i .: 111 ■ . i ... A (im.. 1111 ■ 11. i iiuu-se i ai re
i > ■ •> ? 11
i ■ 1 • 111 e .. i s.ţ 1 > l l C u i c , eaci a i ] ta Silii
Ci1, lii-‟i!. ■-( i 11 ■ i i iOti iniri .i.ini \.i a bucunu
omeneşti. Aha i;hL ă, o fereastră zu- vraviui cu iolezcle
deschise si un cap de om scos pe fereastra, s îi uiia ai ară.
Aceasta cadra, de nu ar 11 în odaie uncie sîur mulţime de
cadre, ci ar fi potrivită 1.» o fereastră de casa, nu numai
orice.trecător i! va socoti de viu ^î i sa va închina1, ci
adevărat, chiar zugravti ar pati accastă înşălăciune. C,<ici
cu toate ca fieşcare vede c.ulra oi pervazuri di- lemn, şi tot
unii întreabă să nu umns‟t Ik- cap a deva rai b.!lsă"'u;r den
at lins cu vreun iiujloc jmi nvii ai < *!< şi „Ic le ai- i; a[
r j >i pipăi cu mina. Oi .die mtnie.
De ia acest lic.i,. imp.'i.ii ' ,.i pin.': ia cc'.ilani,
locul ce am i i: dc *î 00 1 11
1111 ii . . 1 ‟
1 ■ ■' j; i .i d
11111 .ţ i 11 ■ I r1111 ioa sa. c u vipie j.. r dc cop.it
iii11111.. i I ■ 1!. 11 11111 de !(‟.'■ <!iii 1 H a.vda facute,
şi
p » i n 11 111 si le ta \ . ' s i .1 11 ie de 111.. i i n 111
. i j ca V 1* C [ ') J
\ lot cic marmura, şi asupra acestora sînt oale u tic marmură.
La dreapta şi la stîiiga aceştii cratimă marc, numai cu
copaci, cu-alee tunse. : minase ; alte locuri de tot
întunecoase, clin mul- -sarea copacilor, şi alte alee eu
copaci nalţi
cub) un
k' 4111 } i r .1 C C.» I I IMUO.IS.i
A ceştii ii> frumuseţea, pesie puţmţa es ie de a putea
«imvaş sa .i iirscriere făr' de greşeala. Am numai poci : K l :
t-a un ut ca re mtîiaş dată va întră, după puterea sau
mu! (unea snnpra suileiului, negreşit una din trei trebuie sa
i sa întimple, adecă că : sau întristat fiind şi întrînd înu-
însa poate să se bucure ; sau vesel fiind, cînd au intrai
poate să sa întristeze, sau deşi nu va fi fost stăpînit nici
de întristare,, nici de bucurie, una dintru amîndoao trebuie
să-l coprinză ; scăpare de a avea este peste putinţă.
Un boier foarte vrednic de smerire mi-au zis că mai mu:
ţumit oste să fie grădinar la această grădină decît Imn în t
căloasă Ţara Romanească.
Cît de mult mi-au plăcut aceasta !
Din Viena şi pînă la aceasta grădină este drum ca dr ! i-.-a
cu piciorul, şi tot acest drum — cu alee de plopi n an şi c i
şpaler 2.
1 Un temei, sau de zid, s-au de piatră, asupra căruia pun t
stătu sau o oală mare de flori, căci asemenea lucruri, ce sînt
spre poJ-oalv» gră dinilor, nu le pun niciodată pe pămînt.
(N.a.) 5 Copăcei mici, împreunaţi şi tunşi ca păretele, sau dc
naiui.il ii' >au de orice alt mărunt soi. (N.a.) : '.up: î ii UlH.î
deci'!; re! im t » doaă
IMircide ş> acestea tic clo.u «miicn, şi prin pre jurul lor —
muhe ,d • acestea de piatră. Dintru această '/.idtre < 1 *
încet să (ace dea! destul de nalt, şi tot limp,. v
asupra c.irin.i este un foişor m.ut, şi lot ile piatra, şi
deasupra in valii, drept cu lcspexi şi cu stîipi mulţi,
inimoşi şi toţi de piatră, şi cu scări de doaa părţi ; îa ale
cărora începere sînt I nein postamenturi, carc an a supra-le 4
statue : trupurile lor, de doaa ori mâi nalte decît un nalt
om, îmbrăcaţi cu toate xceîe veci ii haine ostăşăşti clin
vremea romanilor şi împresuraţi dc mi lire dobitoace
salbatice, cum şi leul, tocmai in ma- rimea lui. Si toate
acestea, tot de piatră. într acest foişor este şi un pat cu
meşteşug., pe care şa/incl omui, cu ra pe.octune d suie
deasupra îc v,d i v d i n, unde an- o vedre minunata ; va - /
iiiil. io î.; i [; r iilin.ţ , i v r .1 s i.» 11 * u p t „ < 1
- r»* ai" >
1 11 | > n j v ,v
lăc.isu! impin'.ii v„.r, ^ <. K'î 1111 .* j^i.i• l Mi pentru 1
,u r m.u nuiHC
voi vorbi, :>i mila V in s.\, cii in.minc.i (impiilor. 1 l^hiiprionii, clinii ronn;inii cioiLm <• \ în urni* stnt.
aceste chinine- zeoaice, Nireidc, (N.a.'i
Il" 1 - ' I . I ' i ' I
1 '' 11
11 1
< - I' I 1 111 : I I . 11 11 I'
1 ' ,
I I I I J ' I . I ■ I , ( t < ' ■ ' ' . I ,1 I
I I . I <1.1!
I (.It I 111,1 ,1 ) 11,1 I I , I I ( , iiI I I ! ( I, c I 11
I, l■ I »
I)* I[I .lie tit* I .I hnnca, I.i ( i.'l.il.inl
I ui, 1.» Ii.ivu/Mil i u <:<:Icl.inI<■ !cbu-
• I > 11 j io I in 1 ii i <i marc nn
rare, da r vc.ela, ,i I a iv (căci .tin :;r; că sînt locuri
care pnci- £ .1 dreapta ;i toalu aceşti; lungimi tie gr.i- r
iijiiM, rit mai multă mărime, dar inf do
copa* . uni dr alee, uncle iar de copaci mari,
timş»
ra zid boltite, de tot întunecoase‟, ţi altele cu
copaci mari, îa un Seli tic alea pînă la alta — îclntnm;
dc gra> .mite chipuri tăcute şi cu mare socoteala. O»
ci
la o pa idu-sa cinevaş, vede întru acea cop rinele n
de
copaci o bucali* de grădină mare, binpede şi sloboda la
vedere, cu feliurirni înfrumuseţări de loze, care pricinuiesc
vc:-'!;e şi întoreîndu-să la ceialanta parte, întristarea şi
poytmc.-! trebuie să-l copnnza, căci să află întru o
întunecoasă păd.ne întocmai ca noaptea, cu feliurirni de
figuri şi şăderi .»•.< ev- şi alte lucruri, care toate aduc
întristăcium şi gînduri .nuc-, tccate l.
Tot aciia, la mina dreaptă, este o casă rătundă, a « •
împrejurarea zidului curţii are multe porţi, ale csron „o ‟
sînt de fier, prin care mcrgînd să găsesc mici lacuinţc â'-
dobitoace sălbatice, unde sînt: fildeşu2, oi cu coade l-»î<\
al!') de tot, şi altul foarte negru, de la Tndiia, cerbi,
căpriori pestriţe, şi alt neam, mai mic decît cerhn‟ -.
•>■••••• 1 Gînduri amestecate — gîn.duri care te turbură. 2 Fildeş — aci cu înţelesul de e!efa.nt. La Cant emir,
şi proiot‟t tÎ ■ „pe elefant, sau cum se zice .pre fii, şo-
artceîe îl omoară".
-1 -i ic
VJ l 1 ! L 1 ; „
cavi cili mijloci: şi vci7;i, nccu r>;ă
■ ll. ou- I/,. ic. Iii că>:ute, negre i stau în ana a apă,
şi alte vreme ce sînt
\Fe, itTOlin C f CnCl1 IC ; 4O
multe senine ce iuuci ui iscsv veoli?• i într-adins aşa
făcute.
Aceasta este grădina împărătească, ce s-au făcut şi să ţine
cu mare cheltuială, şi cu toate acestea este sloboda pentru
toi norodul. Şi împăiaiul, şi familia înalţiinii-sale să
bucură mai mult stind pe icrcstir şi privind cum norodul să
vesă- leşie iMr insa. Inii m. i i u <-a ;i a imcMiim 'sic cea
clin tî i în Au ,
/ I V ( U I’ If I
■. i I . I , i I . 11 III' I- I • 1111 j > .11 a ! I'a ' . a ,
i a r cu o a I a l şl CU
C i .u I • uc i" • 11 unui t,. i i (I. .tla j > i iu
omeneasca strădanie
'..i i ii ,iii\ o lii'M., a I rumuseţo. Un roi mare ce curge
prinţi mi . i, dm t uf ■«.' > i ,a uiuitc can aluri cu apă, ce
să împart piiu iii.ii 1111111 c părţi ale grădina. Şi chiar
apa cea mare îş[i j
>i I.i 1111111- ] ■ 1. 1111 •.••>! i- i ii j- ii >i .i '■ I
c:u jiMii.i, >i I.i un loc cade de sus în jos, '">i ; apoi la
alte locuri sa lăţeşte foarte pesie doaăzeci luntrii, din care
în unele ui. Apoi un ostrov împodobit cu o pădu- U-e, cîmpii,
dumbrăvi si un pod umblător .■lor te vor să treacă la cea din
împotrivă i, ,ini deosebite lucruri, pe care trebuie cine
v.ixă. Iaci nevă:ondu~le, rar iî 1 ip>so-şte .şti :
^Tncrun. Acolo este o cetate mică, întru
care
cm a i ca la Belvedere, adecă lucruri dm veile arme, avuţie
împărătească, coifuri, multe > iiine i , haine de fier şi
călăreţi iaraş mai vestiţi.
* .ue\ ui a mai puţine decil la Belvedere, dar toate sînt
ii.si v re. . e însemnare, fiind întru toate 'mai deosibite
decît ace; ijderea şi vreo cîte va odăi pentru lăcuit)
ţa îm
părătească arora podoabă iarăş este deosibită, nu atît pentru
cheltuiala cea mare, ci căci este o podoabă din veacul cel
vechi, adecă de al 14[-lea] veac, care are o mare deosibire de
cele de acum.
Tot întru această cetate este un turn foarte nalt, cu 170
trepte. Din vîrful acestui turn este o nespusă frumoasă
vedere, căci să vede toată grădina, toate învîrtiturile ce
face apa cea mare, cum şi canalurile, ostrovul, palatul,
mulţime de soc, cîmpii, pe care toate le vede parcă ar fi o
hartă supt pi. io. i In vîrful acestui turn este o odaie, ce
are la mijloc o r n:.: cit încape omul, răspunsă de aciia pînă
jos la păvnini, im '< este temniţa. într-acea odaie zic că să
săvîrşea judecăţi! • lora ce-i hotărea de moarte, şi după ce
le făcca cunosc u 1 hotărîrea prăvilii, legîndu-1 cu un lanţ,
îl cobora prim. ., a gaură pînă în fundul temniţii, ce este
destul de întunei o.isă şi înfricoşată; unde şi acuma au un
ticălos legat cu Lunuri
71.)
0.1 C I = : ' ■■ : v' ) i : - \ 5 ( ,î I A • > ; = !
A Î | | j ; ; f : ^ p i : 1: : ;
IIK'UM „Ic 1111 HIM rt;, ce m veci acolo să alia, unde şi un
sărac I” "i.'.ic ,i '.I ,inn,i, pl.iiiiul mi f inrm ; dar şi
un bogat, de
' 1 ' ' " I ......... I 'I 111 11MI u. 11 I >c mm I n. I Im -
.i ii >,u ta de I i mini, căci
I' t 1 ii , I 111 I t I I ii I I 111111 ii I V 11 it ] 11 c
mi, I 111 it in \ icna sa I 111 1111 p I ,t '. .1 It I •I I ,l
I I 11 Mill I I c I I 11' , ill ,1 Ci 111) I I ic !■(> 1 11 (
I jM'K‟şre
„,1 II ' Ic I I I I, I II I I I I I I I I I I c , I r: 1.1 \ .
I I 11 I I I • . I I I , I , I I I I >, 1 I c I -; i
1. h' 111.11 11 I • I I' i'.'it II 11 ii.t < 1111 \
11 11 ,i I I.i r 1. 11 I -,i ti 11 t p r I ii
•,11*11.1 mi I > 111 ic 111 ,i I • iii • ; i .ii t iti tit: I
I tic I ;• 111 I ■, j i rc p!: m
barca gi admit .şi '\tsind iimicarc tclima, ramm d<* pn n-
'csr. Aşi|tlcica cei bogaţi p.imintcni şi M remi, iiitbor:ni,
"ulmnişîii, cc vor sä- „ j i I mulţumească băgarea dc scama
cerînd asn hi cruri streine, numără sula de iiunm. sau mai
puim, sau mat muli, după lucrurile cc va cere. Zic ca s-au
îniimplai întru
o y.\ sa ia birraşul pînă la doaozeci mii fîurini. 1 Mai mult, aproape.
I i . ' ■ I ■I 11 I I > . I I'M I ' I I I I \ ' ' I ' I
I , < I I IM <11 ' 1 i , ill . I I " ' , I I
1 1 1 I I I ! ■ I
• < •, j n r, I I I in‟ll M 11 I 'II -.1 .1 I I Ii , I \ ,lr'i
m i ,i . .1 n 111111 • ik' (Ii il' 11 <' h <■ .111 >.111 * i"
■ii:, iu mulţime «le '.I m I in I, < ii mul le ; in, lie ill
(111.nil <■!, nude .HI p.IVi I'lle I uu uiim.'u dc mi 1 i'll,
ei do in.\i mulie.
'„j: io! ni anevoie s.i niriiii)n,ira, clo act'ia •;e;' I, eum
rm s-au inimiplat S «Ü VAX O C
ann.
Kalenberg şi Leopoldberg
Moşia a lui Lihtcnştain, unde sînt doi munţi foarte nalţi ;
deasupra sînt zidiri de case, clin care una este împodobita
după obiceiul chinezesc şi turcesc. De la un munte şi pînă la
altul, şi peste tot locul împrejur, sînt păduri cu drumuri
printr-înscle ; iar pe dealurile cele goale, cînd este soare
şi să strîng sumă de dobitoace sălbatice, nu e mai frumos
lucru decît a le vedea cinevaş cum stau pilcuri-pîlcuri,
fieşcare neam deosibit, din care unile stau lungite, altele să
joacă. Pe la poalele acestor munţi curge apa Dunării, şi stînd
cinevaş în vîrf, vede cîte trele despărţituri ale Dunării, ce
să deosibnsc. şi a fieşcăruia ocolişurile şi sumă de luntrii,
unile suind, altele coborînd, şi tot oraşul Vienii, cum şi
mulţime de sate : aşijderea toate dealurile cu viile şi
feliurimea sămănăturilor peste cîmpuri. Şi cel mai vrednic de
auzire este că să vede chiar Prezburgul, care este departe de
aciia 5 poşti. Apoi judece fieşcare ce deosibită frumuseţă
poate fi de a vedea toate acestea fireşti podoabe. Şi cu toată
osteneala ce fieşcare cearcă
81
l' — însemnarea călătoriii mele
pină a sa sui, clar nici unul cu a sa imibuuma nu la.a .uri.ta
vedere, mai vîrlus toţi nuiorzu şi oricare sireim, bucuros ama
1 w
nlc‟a ma.
U a a e m
A iiia „.in I ape* mei a 11 ceşti, uncie sînt mulţime dc*
băi în multe ; i(1111. şi prun r-aceste zidiri di* bai, şi
rnai depărtat, mulie alii* case mari, şi iar‟ de greşală poci
zice, un oraş m.ii c. Ai n.I, la vremea bailor să string şi
mulţi streini, unde ... niiin'a/.i n pel rocarne loario
veselă, ilupă cum am auzii ; (.nil nul ou .nu lost, ora vremea
cam trccuiă.
< i■ I m.ii Inimos loc este unde are palatul arhicluxul
Oaroi, I i .11oI * i lupa ral ului, unde osii: o zidire nil
numai desiul de li unm.isa, i i şi împrejurată do o grădină ou
bun gust lăcută.
E / c ti a t a t
De la Baden mai nainte ca o jumătate dc ceas este o plim-
bare, împodobită eu i:reave ă înfrumuseţare, ce o numesc Ele-
naial, adecă Pădurea Elenii. Aciia sînt doi imuni prin care
curge un rîu micşor, munţii cu păduri şi cu drurâuleţe de
picior, şi în vîrful lor — doao cetăţi, întru care zic că
lacuia
• ioi leali, unul înlr o cotate şt altul în aba ; dar, din
nenoro i or, .. \, a i.i.-bi i ini io oi peniru acea hiena.
Din nenorocire . ;11 r. • ai i nu au itideoai ticăloşii că
niciodată nu ar ii cîş- ii!, ii inima oi .uda i are în bălaie*
.o* li biruit, ci în veci cîş-
i ii-auu til ai li I osi acela po caro ca mai dinainte ar
ii hotărît. t '.iu a* s ar ! i folosit .iceln care in război
ar fi biruit, cînd e«i nu bar li voit ? Aşadar, din nenorocire
şi iar‟ de dreptate, pre aceştia pe care firea i-au unit,
patima i-au despărţit.
O * i
Ai'csit.M îiii grădinile care am vi*ut, întru care sa
vesalesc toţi deopuii; vi, ţi poci zice că mai iiiuit norodul,
căci are mai puţine griji.
Împrejurul Vicnii şi în tot ţinutul Austriii, sămănătmil.-
sint tot acelea, numai porumbul să împuţinează, ţi rişca iarăj
începe a să înmulţi. Poamele iarăş sînt tot acelea, mimat mai
multe, şi soiurile mai bune, iar vinul mai prost derîi. .«I
Ungarin. Soiul cailor şi a! boilor: nu suit supţirt şi uşoii
cj cei ungureşti, ci mai groşi. I rag mai inci t, ilar sul ci
e şi I» drum, >1 la povară mai grea. Oamenii sînt. vrednici şi
loţi, în luate lucrurile lor, temeinici şi regulaţi. Numai
văzînd cineva,, sămănăturile lor pe cîmpun sau slrînse, sau
iiestrînsc, sau cînd ară — ii hotărăşte că sînt foarte
muncitori şi botarîţi de » săvîrşi toate lucrurile cu temei şi
cu orînduială. ( aci îi va vede i arînd numai cu doi cai, dar
foarte mari şi frumoşi ; ar.iiui i foarte dreaptă, şi
sămănătura linee pe urma plugului ; plugul tot de fier, pînă
şi roatele nu au nici bucăţică de lemn. Şi văzîndu-i cinevaş
cum sînt de bine şi curat îmbrăcaţi la vre mea muncii, iarăşi
îi hotăreşte că sînt fericiţi, avind cel mat prost şi leneş
birnic toate cîte să cuvine să aibă o bună gazdă, îmbrăcat
curat şi el, şi nevasta, şi copiii. Picior gol peste putinţă
este de a vedea, măcar aiba şi 10 copii ; toţi cu cizmc în
picioare trebuie să fie. Iar aceia care sînt mai deşteptaţi,
neleneşi şi vrednici, au şi stare de avere bună. Cum starea
unui cărbunar lăcuitor la Baden, pe care sînt silit să-i fa
descrierea, ca să afle fieşcine ce va să zică un cărbuu u c
face stare, fie numai vrednic.
[CUVINTARI DEOSEBITE]
Un dohtor neamţ cunoscut mie, aflindu-să la Baden cu şederea
în casa acestui cărbunar, după vreo cîteva zile 1 au pohtit la
grădina lui, ce au avut departe ca jumătate de ceas
Miii 11 ,111 i r 11 M I .in (i'll ■ > r i I • m 111 .t I i 111
in '.I ■ .., •.' . .i ■ /HI
\ i I I 1 ■ I > I.I I.i I j 111 i 111.1 ■ I < 1 /', 11 11 p I .:
UM, „I ii liMMi.l i.iir It»
line .1 ! I I .II ill I ill - .1 um I 1111 MM. „' I " M M < * •
j I.I I 1111 li.
,l V.r/!i|(l lie:: iiu'iu a l c.l, I.u îmiii mr.ii, mi < .i dt
MM c.II I>IIII.I I ,
ii ca i!c mii mil mi avcrc, ,ui Ins! siln s.i ! mirehe <a
iiimkii la Cl 11(1 cărbuiii - i vî ii/iiuln i in Viena ai I.u
m ai casia si.uc F.l J ail răspuns: că aţa, ţi «ă pentru re sa
mira, caii un om muncind 40 dc ani (lumi e! de ^>r>) şi plinind
împăratului orînduială, adecă nu mai mult după cît si« r;ivme
dupii averea lui, întru atîţea ani muncind, cum să nu Iacii
stare? Şi c.i puţine >:iSc sînt dc cînd au număra! 20 000 de
liurun spre cumpărarea unui acaret pentru Inul său cel mare.
Vedeţi, fraţilor ! Fericirea oamenilor celor proşti, accştea
mă silesc să arăt pricinile pentru care binnen! I ăru R o mâh-
neşti, care Lăcuiaştc într-accl bogat ţi inimos pămînt, este
înrr-o sărăcie şi întru o ticăloşie atît de mare, îneît un
strein este peste putinţă să creadă această proastă stare. Şi
că pentru banii de bir s-au urmat st pedepse, ca să dea ceia
ce nu are şi atîţi cîţi nu poate agonisi. C) ! Să cutremură
mintea omului cînd îş[i] va aduce aminte că făpuira
dumnezeirii, omenirea, fraţii noştri, au fost cîte 10
aşternuţi pe pămînt cu ochii în soare, ţi o bîrtiă mare şi
grea pusă pe pîntccile lor, ca muşeîndu-i muştele ţi ţinţarii,
nici să poală a să feri. Aceasta de nu s-nu urmat <le nimenea,
împunftă-mă pre mine eugenii răci •. 11!i o mineinnă : iar
.'le an s.ivîrşit-o un român i .iire ir ui; !m iv.mani, numai
ca ■:.( sa întoarcă cu
I ia ii î i m 11111 Mim i .11.111M1111 ■ .1 cu ■ • 111! i.;
i .11 re a a p i ii i
lui. .1« r I i * i 1 | l i. I M . I ill 11 I I I d M ',,1 .1 1
i I 111 l i \ 1 111 pt 1111‟.1 1 pe
II t il }• r I II I , M < ! . i • l i i . i 111.1 I 11 I „ [ '.
M .1 '..I' . .1 " ■. l o ' .li i'll'.l 111 111.1 1 I ;
■ ii i i < i indi i li un vor ii i.i i li IIM ale, şi a sc men
ca urinari nu vor m.ii li i„IIrio'-'eiii<■ numai duhovnicilor
ţi sulerite dc pa- 1 .h.iii i ■ i Iriilifc ci cli'i|Kn(lirty‟lc ci.
84
: * I I' > • »I > * \ I „ II n i I; I I I M , . I I . , I j I
I . I . I I . I I J, 11 I Im
Aim « I • .iii> i'ti j mi 11 I 11 ,1m, I! I • «111 _ im I. I
. I l-iii • 11 \ I <
'11 < .» I >1 I J II J> ' .. ■ ! * I M I .11 t . I I I < J I I
. I III i I I I II I \ I I I I I II 1 I III dal I uni, ■ • I
.ill' i 11:11 .• I 11 it ii I j ir, i 'j I .i i1 ■ , nr . i'ii
v .1 \ .. I '• I .tilt' v n' in > ■. I iiilin .ii-' .ii: I; I
. n I r ,i - I 11 .1 11 • i . t j ' ■ .ui I v 111 a >a 11
11111 a ! > i i I!, I \' i > m I! » ,| ii i' ■. 111;! 11 • ; I
! >i j 11 i 11!‟I' I, i i'ii ilr/i :. 111 j
Ivişi! iii- |>'11„ <'!l, p.* i.i I ■ - vor > \ ■ ,i I. -111 l:
• i' <!• I )timnc-rcu.
Aceste neurepte urinări şi nepomenite peste tot pămîntul i-
au adus pc ticăloşii lăcuitor; mtn: işa stan*, inci't întrînd
cinevaş mtr acele loci.ri unde sa ni.ime.se sate nu va vedca
nici biserici, nici casa, nici gard împrejurul casit, r.icl
car, nici bou, nici vaca, nici oaie, nset pasare, nici natul
cu .semănăturile omului pentru hrana familii! lui, şt în scurt
: nimic;»., ci numai nişte odăi în pămînt, ce ie zic bordeie,
unde întrînd cmcvaş nu are a vedea alt decît o gaura numai în
pămînt, „meii: poate încăpea cu nevasta şi cu copiii
împrejurul vct.ru, şi un coş de nuiele scos afară din faţa
pămîntului şi lipit cu balegă. Şi după sobă, încă o altă
gaură, prin care trebuie e! să scape fugînd cum va simţi că au
venit cinevaş !.i "• > i ; căci ştie că nu poate fi alt decît
un trimis spre împlin. (! bani. Şi el neavtnd să dea, ori o să-
l bată, ori o să I le;r<„ şi
o să-l ducă să-l vînză, pentru un an, doi şi mai mulţi, .
.<» la un boierenaş sau la un arendaş, sau la oricine s'.l va
° i >. ca el să-i slujească acei ani, şi banii ce să dau
pentru <
acelor ani să să ia pentru birul lui (iarăş zic ev \
milostivul Dumnezeu este foarte răbdător). Ce era dator
făptură dumnezeiască sa şi robească ca să dea şi ce eu > ■■
domnului ?
Şi apoi întrînd cincvaş între acele bordeie ale lor, ■
putinţă era de a găsi pe trupurile lor şi în casă lucru dc ■-
lei ; căci şi căldarea cu care o să-şi facă mămăliga nu ° a >■
fieşcine, ci sînt 5—6 tovarăşi pe una. Şt cînd -acestea <‟
!'* ă
norocirc prindea tIo veste find vuiea in satul lor MIICHI *,
po[! Jfovmcu 2 căpitanii, mumbaşir
:i isprăvniccsc, mumbaşir
domnesc, fugea aut ei cît şi muierile lor, şi cop ni care
putea fugi, prin păduri şi pe munţi, întocmai ca dobitoacele
cele salbauce cînd le gonesc vînătorii cu curm. ('aci ştiia că
prin- /iiiiiu i nu mai este altă vorba decît cercrc de bani,
şi ei ueavmd bani vor lua girbaciun pe spinare. Nu crez că cel
mai rău tiran stăpjimor, văzînd chiar cu ochii lui pe această
taptuia dumnezeiască, pe acest deopotrivă cu el om, tugînd |.e
munţi şi prin păduri cu picioarele goale pînă în genunche şi
cu miunlc pînă in cot, negre şi pîrlue, şi haina care o au l>o
ii numai dm bucăţele, iar copiii de tot dcspoieţi, — nu crez
că nu 1 să va nuna mima, cît de sălbatic şi rău va ii, şi va
mai cere baiu de la o aşa stare de oameni. ( j pricina este
căci domnii şi noi boierii nu-i vedem pe accşica niciodată, ci
îi văd numai aceia care merg sa-i siluiască, să-i pedepsească
şi să împlinească, care au suflete otrăvite şi fără nici o
con- ştiiiră de datoriile către omenire.
Pe acest feli de oameni trimitea stapinirile spre împlinirea
rămăşiţurilor (acest feli ile numiri obicinuicsc cînd vor să
strîngă din ţară bani iar‟ de nici o dreptate) ; căci mai
nainte trimit pe alţii, care preiăeîndu-se ta sînt trimişi
pentru dreptate, adecă ca să ccrccte;ce pe ispravnici *,
sameşi 5, zapcii de au urmai drept la împlinirile dăjdnlor.
string de pe la lă- cuitori răvaşele zapcnlor, de doao- trei
daturi de bani. Apoi peste o lună de /11c sa 1 rimele
mumbaşiiul după ramăşiţun, care implniesc toi ,u ci baiu ce au
dat lacuitoru o dată. Şi
I v io I f.o 11 tic asemenea invaţaiuri smt aceia cart m
puţini
* /ii/uni eel <:e , 11 -1 - i i -1 i i; - ; r i îo i. ,u: dc
i>t'piaiâ '/mdt-a avutul ui> ului : îi.uipii.nitior, e:
coutur, 1
1 l„olt o-ri/ic — colonel (rus.';.
* AIiiiiibaşir — agont fiscal ik urwiă.rire $i exixuţic.
-1 Ispravnic — în rrecut, prefect tic judeţ, adniini-su .11
or, vr.taf.
» Hameş — administrator 'financiar, ca« ier .il jm<-l.i-i
iii u «Ic judeţ.
8f>
.im ,m I. uinp.u .ii iiin .ii, ,;u /idit palaiuii, lăr‟ dc a
moşteni avuţii părinteşti şi Iar‟ dc a !i cunoscute
neguţătoriile prin care au putut cîştiga doao-trei milioane.
Şi carele din compatrioţi cunoscând numai pre cei despre bălţi
lăcuitori, care au oareşce stare, va zice că nu am bună-
ştiinţă a ţării, acelui i îi voi răspunde : ca nu ne face
cinste să înşiruim pricmilt pemru tare unile sate şi unii dm
seutelmci 1 şi poslujn'i i oareşce bălăbănesc in lume. Şi mai
vîrtos că cum îu.iii- smt lăr‟ de orinduialâ, şi aceasta eslc
asemene.i : i .ici am, cunoscut sat cu o sută de case pe o
jumătate lucii' :l. I >ar ace u.l.i nu au fost Iacere de bine a
stăpîmrii, după cuviinţa analiiiţluii a tuturor satelor, ci şi
aceasta este o destulă tiedrcpiaie, căci ludele cîte s-ar li
cuvenit să ţie aceste 100 case s-au presărat pe alte sate, ale
boierilor celor neputincioşi şi ale boierinaşilor., ca să fie
foarte uşoare acele sate ale proiesorilor, care învăţa pe
domni cum să-şi Iacă aceste meşteşugiri.
Dar ce m-ara întins întru zadar? Toate aceste rele urmăn ale
lor ş-au luat îndemnare din cele făr‟ de cuvînt iraturi s ale
boieriilor noastre, căci au văzut că un boier ce lua spătă-
riia 5 băga în casă-i o mare sumă, vînzîncl po[ 1 Jcovmcu, că
pitănii şi alte asemenea iraturi, care ca nişte speculanţi ne-
guţători ce ş-au numărat banii căuta să ia de la norod îndoit. 1 Scutelnic — scutit de toate dările către stăpmire.
2 Poslujnic — cuvînt de origine bulgară : slujitor boieresc
(ti hm năstiresc) scutit de dări. 3 Lude (liude) — unităţi fiscale. în anul 1820 erau II1).
V:. i u binnici (moşneni şi clăcaşi), grupaţi în 19.022 liude
contribuabil,.-
circa 300 taleri anual de liude, ceea ce în medie ar fi cam nO
i.ii.-i , familie. 4 Irat — veni.t din dări şi impozite, realizat pe baza
du.;.,: cumpărate. 5 Spătărie — înalt rang boieresc ; spătarul ţinea spada don
,i,i!,i
jar marele-spătar era comandantul oştirii (în Ţara
Românească). 1 I ' ' I ' < ' I I I I ' I ' I ' I I ' I I ‟ 1 I
1 ' t ' I
' I . i • . I I I I I , I 1 I I I I I I ■ I I I 1 c • . I I
I *111-1 I ' . I I " I I I' I I I I , I I ■ ■' ■ I • I
I'll I I I I . I I . I > I 11.1 -,. I It I' .»'111'
II r .1 .11111 - I
'.Il . < ■ I, i < >) f 111 > I I'll if 11 I.ill II 1*111 I
,ilc I ill 111 < > I I • I > I < I 111 < < I , VI
u rt a l-i i * I u i 11 . u I ,i ■. 11111 .t j»t • I . - 11 i
>ii' 111' I • 1. 11 < „, . u < *■ I ii*' I o, I
-111 I OS 1. I la I, {) I I III' d r. t o .1 till I i i . I ,
I 1 I 11,1
0 . Ce .11 n .1 ri I ,i v i.i if, ( .1 .11 (.I u I 111»11 r.
I, I r I. n 11 u;'. ic pi' . I ( I I bogat pa l iu 111 ! O ! (
c ,i i.‟oi 11 sea I .i 11 < ■ < 11 < ■. 11 > i .i mi iiiimii c
dr iraturi ale boieriilor. Nelegiuita şi vrednica estr (.Ir
blesteme, caci aceasta ne-au învrăjbit, aceasta Ma mipoiuv.i
mm n, împotriva frasin, împotriva tuturor celor bune cugete ;
aceasta ne-au şi sărăcit, vi uzarea zic a tuturor iraiu rilor,
tie la cea dinţii treaptă piua la cea mai clin urma‟, .i
cărora iraiuri vmzarca să urcă la o destulă sumă, apoi
cumpărătorii, sau îndoit, sau întreit împlinesc, după cum il
vor lăsa cugetul. Această împreunată sumă, de va socoti o unul
care au umblat pnn ţara şi îi suit cunoscute toate urm.mic
slujbaşilor, o va găsi-o că apropie birul cel drept de peste
lot. anul al tuturor lăcuitoruor jării Romaneşti ; căci
cumpărătorii, polcovnicii Craiovii, armaţii polcovnicii
Ccrneţului :l, tretii di vanului
4 Craiovii, izbăşia divanului,
toţi vătaşii 5 de plaiuri
(i, toţi condicarii
7, toate
judecătoriile, toţi po[lJcovnicii şi căpitanii, toţi calemgiii 8 şi sameşul vistierii!, isprăvniciile, sa
1 Vistier — cel care avea în păstrare vistieria, tezaurul
ţării (un fel de. ministru de finanţe).
- Arma} — rang boicrcsc : executorul sentinţelor capitale. ;i Cernefi — pe wemun, ni;; d
1 frunte ,il judeţului
Mehedinţi, capitală a judeţului pinii l.i IX.'O. 4 7 reţii dii'jnn 1 u.► - luxerc de i.me.ul .îl irrilea. 5 Văhij (t‟iitLtj) aci cu .en'.id de ■■ ui >pi clVi t. s Piui — vecile împărţire adunnr.irat i'■ a, un lei de
Milidi vi/inne a jude. ţelor dc ia munte.
' Condicar — arhivar. Ä Calemgiu — scrih, copist.
I î 1 ‟ ■ I ' ' 1 I , 1
1 . I
5 , I (‟ ,II I , I . I ' , j
U »J 1 I • ' (I I III'
I , ' „ . 1 ' . I .' I „ 1 I, I I I ■ \ III I 1 >• i I I , I I
I II- I 11 M I I* , I (* . t , I I I I 1J I ,» I I t „ 1 I 1 I
I 111 1,111 <1111 lo.il.i 111 l |>- Ini .Hill! (I Mini.I I I
>. I I I, * ! n .1 ir V' l.ir‟ (!c in,: ii (lrc| 11.111- ; uni
in lo.il.i lume.» ioţi u‟l 1.i: dinesc I >. < I r 111 l.ui
num.it le.d.i, şi tel to I.ice v;eo i lev* >i I' 11 i slujbă -
„hi vreo j.tillâ pentru palne I s.i da deo.ibu.i enisle, cum
sin! c avalanile ce lo.it,i i-.vropa ie împarte.
Şi aceste slujbi pe la locuri.ic cele luminare să urmează cu
orînduială foarte bună, căci loţi după ce ies de pe la şcoale
îi orînduiesc întîi în cele mai mici slujbe, şi aco lo, după
ce slujeşte trei ani şi practicesc destul, îi urcă la alta, şi
de acolo după trei ani iaraş !a alta, şi aşa, cînd să află la
cea mai naltă treaptă, ştie toate orînduielile şi prăvilile şi
îi este capul îndestulat de toate ştiinţele. Iar rui ca la
noi, unde neştiind nici cît ştiu acei mai mici şi proşti
logofeţei ai Di- vanului şi ai Vistieri ii. Şi unii dc loc nu
ştiu nici cartea românească, şi numai căci sîntem fii din
nobleţe, domnii fiindcă au trebuinţă de părinţii noştri, după
o boierie sau doao, ne fac boieri ai Divanului, ureîndu-ne ia
cea diiuîi treaptă.
Aceşti boieri mulţi ani iscălesc orice anaforale 4 le vor da
calemgiii ale boieriilor cu care sînt însărcinaţi, căci de vor
lua anaforalele în mînă să le cetească şi să le îndrepteze, li
să vor părea că sînt scrise în limba armenească ; şi patria
este datoare să plătească la asemenea oameni leafă şi irat
deosibit, căci slujeşte norodului. (O! Aceasta este de rîs.)
Din care pricină, cîte lucruri să întîmplă ce nu ne aduc
cinste îmi este ruşine să şi le povestesc ; destul să zic că
mulţi feciori de boieri din treapta de al doilea şi al treilea
sînt mu- 1 Dot obanţie — jandarmerie. 2 Ceaufie — funcţia ceauşului, grad militar inferior, din
trecut. 3 Cavalarie — decoraţie. 4 Anaforj — raport către domnul ţării, în genere, rapoarte,
cereri
către autorităţi.
89
ilioii ^\c (o.line, i .li I ill if .ill , I p Ui , 11 o «.i.i
I . i ..I illhr in .nil
bele condicănilor, suineşnlor, calemgiilor Divanului i a Vis
i:cxiii, aceia sînl pînă mor ; şi aceasta nu să urmează, căci
aşa ne este obiceiul sau pravila, fiindcă toate dregătoriile.
de ia cea mai mare şi pînă la cea mai mică, să schimbă pe toi
anui. Nici nu este această urmare ca o cinste, ca o răsplătire
pentru căci să poartă acel calemgiu cu dreptate, şt de aceia i
să cuvine a li 40 de ani intr-o slujbă, ci pricina cmc căci
unii din vistieri şi logoleţi, dintru a cărora hotăriri şi
urmări spinzură toate pricinile al tot norodului principatului
V.dahiii, nu ştiu de a închipui 1 o analora. Apoi, cum va m
tiimha pe calemgiul cel vechi şi cum va orîndui un alt lin.ii'
ml ni aceasta slujba ? Şi poate la alţii nu sa va fi tn-
limpiai aşa, poate vor ti întrat în boierii adăpaţi de toate
V11i11*<•)<■ ; iar mie întocmai mi s-au întîmplat : cînd m-am
oi 11ii luii iutiiaş dală ispravnic şi am văzut pe sameş şi pe
condienri viind cu .vinurile pline de hîrtii, pe care toate
eram dator să le văz, să le judec şi să le întăresc cu
iscălitura mea, rn-au apucat cutremurul. Iar cînd a doua zi am
văzut 20 de moşneni 2 cu sînurile pline de hrisoave, de cîte
doao şi trei sute de ani, şi am fost silit să caut pe cel
dintîi moş, apoi să cercetez dmtr-însul cîte părţi s-au făcut
şi fieşcare jeluitor din care să trage şi să hotărăsc
fieşcăruia cît i să cuvine să stăpîncască.
Pentru aceste gîndiri am rămas înlemnit, blcstemîndu-tnt
ceasul în care am primit această du-gătoi i", Iimdră am cu
r.oscut că ispravnicul trebuie să aibă mulie •,iiinţi, neavmd
nici o deosibite de un domn, căci cum donum arc pe vi ii,-; în
toata ţara, aşa şi ispravnicul are pe ' .nn |• > t • tot iu
cleţui lui ; cum are pe ispravnici, i-.pr i vnn ni .o o- .i;.
ii : cum pe logoi ătul-cel-mare, i <pi i \ .urni ar • p. .
."i<ii. ar, -,i 1 A închipui — aci cu îo1<•.111 «Ir .i >1 ,011
* AJoşnean — în rrccut, ţ:ir.m 111 r, nn' | > i <• i u ,1,
, i
îolosiit j il Ţara RomâixMM..:, clIiiv linii ■ u "ul I, I.
m‟ r r i c , <■ lAfc;).
v ii.ii , I . ,ii iiiciti arc pe judecător ; şi iÎI
locui spa ia rul ui, pe poj ! jcuvmc şi căpitani ; cum şi în
locul vornicilor, pc vătaşii cie plaiuri — orînduială sfîntă
şi foarte frumoasa cînd s-ar urma toate cu dreptate şi cînd
noi, lăr1 de deosibire. cei mici şi liii nobleţii, am lua
dregătoi iile de li cea mai de jos treaptă, şi fieşcare după a
sa învăţătură ş>. cunoştinţă s-ar sui pînă ia cea mai ciut
sus, atunci adevărat ue-am mîndn pentru darurile cele cu
sudoarea noastră cî tigate, iar nu pentru metalul pămimului
din rare ne laccm anterie de fir, nici pentru părul camilii cu
care ne încingem, nici pentru pielea samurului şi a rîsului,
pentru care şi de î'îs am rămas.
0 ! Cum îm[i] aduc aminte şi cum sînt silit să mă spovedesc
că sînt foarte greşit! Căci eu nu numai nu am lacui nici un
bine cît de mic patriîi spre mulţumire căci au hrănit, au
îmbogăţit, au cinstit pe părinţii miei, moşi şi strămoşi, ci
de la cea dintîi dregătorie şi pînă la cea din urmă n-am con-
tenit luînd luări neprăvilnicite 1 de la acest norod, care nu-
ş[ij are nici hrana din toate zilele.
Aceste toate văzînd că nu să mai urmează într-aită lume, mă
împunge cugetul şi zic că fericit va fi acel compatriot care
să va simţi că nu au urmat ca mine, căci nu-1 va împunge
cugetul.
Am zis pentru nedreptele dări ale norodului cu cuvînt de
iraturi că să urcă îa o mare sumă. Acum iarăş mai y.\c iă mai
este şi altul asemenea condei năpăstuitoi norodului cc să urcă
la o asemenea sumă : vînzarea, zic, a husmeturilor?, iu
împlinirea cumpărătorilor, cea cu felurimi de mijloace
năpăstuîtoai c : zic vînzarea dijmăritului, oieritului,
vinariciu- lui, ocnilor, vorniciilor, tutunăritului,
trecătoarea vitelor ;;i a 1 Luare tieprăvilnicită — bir ilegal. ‟ J[ 2 Husmeluri — veniturile principale ale ţării (proyen^te
djn exploatarea ocnelor, din oierit, dijmărit etc.), care erau
acaparate de domn şi
de înalţii dregători, fiind vîndute la mezat., ,
'. I! I r I . ■ 1:1 fiiii I I * > I iii-‟ I I ■ i I n 111 .i r
11 ( -1 j
11111 I 11 * -11 I ^ sm I ■ . 1111'. 11 I I. I , 11 \
(111 I, - w .1 11 r, ‟ i\ 111
‟1 1 „
1 •
1 •
1 1 1' ' I "
ii' . I
11 ■ I ( 1 11, j >' < ,i j, - I ! 11.11 r I iu I Ini 111 m j
I ( ,i, o t i < r , i mu v i I i si i >! mi I si .1 pî 1111 H
..I \ili ' .1 I i- I '.I I 1 v 111 i s ' I Til' i I < I»I I
'i|i l-ii va voi si ',,i traga ,u im negoţ . 11 I oi noi o< Ii
11 hi imin.ii p<„ seama sa şi pe seama inolor.i t c v,i voi
?).
Oar eu gmde-c că toţi I raţii compat noţi, sail asemenea c!c
vor fi urmat rău ca mine, sau linie, vremea este ea toţi de
obşte, de la cei mai marc şi pînă la cel mai mie, să hotărî m
ca să ne desbrăcăm de această streină haină şi să ne îmbrăcăm
cu haina milostivirii, a uniru şi a virtuţii, hotărind
fieşcare să slujească palriii, după cum slujesc în toată
hvropa. Şi în locul lipsirii acestor cîştiguri, puie-să goni
rea lenevirii, strădanîia prin acareturile fieşcăruia,
depărtarea tie lux şi îmbrăţişarea iconomiii. Şi atunci, şi
noi, (ieşcine, vom cîştiga adevărată cinste şi fericire, şt
norodul peste puţini ani negreşit va ajunge întru acea stare
întru care să afla noroadele a ceilanţi Evropii. Cum şi în
lumina cea cuviincioasă va ajunge cînd vom lua pildă de la
alte neamuri şi vom înmulţi veniturile şcoaleîor. Şi cînd sa
va hotart sa sa faca din fiii nobleţii ce cunosc limbi streine
o cît de mică soţietâ !, spre a face tălmăciri din cărţi
streine folositoare, in limba naţionala, AI acestui lucru mare
folos şi de nu ne vom învrednici chiar noi ad simţi, a-1 vedea
tndever.n, negreşit îl vor cunoaşte următorii noştri ; căci
săvîrştre va lua, şi buna, după cum zic, căci începerea a
fieşcaruia lucru este înjumătăţi rea isprăvitului. Nu cumva si
n t puţini aceia care ştiu limbi streine? Din care fieşcme în
soroc de un an, cînd va hotărî, nu va putea tălmăci o
cărticică, o istorie cit de mica ? Nu ar putea, împărţindu se
între dumnealor cîte o slovă, doao, să ne aducă Ies.icoane,
adunlndu s.i des şt spnind unu! altuia socoteala sa, şi
cliip/uindu să toţi dinptc-mă, şi făcînd cu-'
* Srtticti — snuictatr, asncuiu*.
.1 ' Iii ( I ■ I , ' " I I ., I .1 iii I , I ! ‟ ' I 111 I I .1
I I' I I 111 v I Mi I I I I n:iill ' .1 \. iir nu I ;: 1111 !
i • i i. i I ■ 11 ■ ■ 'i i i I « *' ‟ i .'i |ii|it> I.i m I ir
111 H 11) 'I 111.11 I . I I > M m .iirl.i 111' 11 I I 11 .1 '1
I > I H 111.1 I 1111 \ I .
‟ ! I 1.1 I .1 ! ! I 1 I I'd'.! I If '.! .nil!, I j I I I II I
II H 11 I ! nil \‟.l I .l'.pl.« I I IIII III ,1 I i.:ii!t.i
Minima, ii *i ' 111 i < i nin(.i iiima (in'/ laic, if va avia
heşcare clup.i a '..i pmcrc s.i \injfa\di pairni. " aVi şi fd
f(' va aduce folos ci im bulgăre de aur, şi id cc va aduce
numai cît un grăunţ dc mei, iot frei mic să fie cinstiţi, mai
mult decît cei cc în urmă vor scrie, ca nişte începători ai.
acestui sfînt lucru şi ca. nişte înlesnitori la cei din urma.
Eli, plecînd din Braşov, am început să scriu edea cc vedem
în limba naţională, şi nu după zile multe, ci după puţine, am
fost silit să scriu în iimba grecească ; căci foarte des în
timp in am vederi de lucruri ce nu le avem numite în limba
naţională, cum : şadîrvanul, statue, cascade şi altele, pentru
care ar fi trebuit sa zăbovesc ceasuri, socotindu-mă de unde
s-ar cuveni să le întrebuinţez, şi aşa am fost silit, să las
iimba naţională şi să încep greceşte. Şi aceasta nu far‟ de a
încerca ruşine, căci toţi tovarăşii drumaşi scriia fieşcare în
iimba sa cea naţională ; şi scriind şi eu, m-am întrebat de
esfe ace v a scrisoare în limba naţională ? Şi de nevoie am
spus că cmc grecească, mai poftorind 1 că în patriia noastră
toţi fiii no bieţii obicinuesc mai mult în limba grecească să
scrie.
Dar întru acest veac, cînd stăpînirea s-au încredinţa* '
domn pămîntean, cătră carcle cu îndrăsneală toţi p'i'ei"
alerga ca cătră un pătinte, arătînd fieşcine orice bine avi r
. im cbibzui, şi cînd toţi sîntem siliţi de a îmbrăţişa tont-:
urmările spre folosul şi luminarea patriii, nu mai trebuie
zăbavă, ci numaidecît îmbrăţişarea luminii bine e să se piue
în urmare — pentru care sînt mulţi foarte destoinici, ca se 1 A pojtori — a adăuga. i '
fsH
lucre,'!' Iicşiccai'e dupa v, sa pminţ.i penl i u i ulosul
patriit ,i cinstea lamihilor dumnealor, cum : dumnealui
Nicolae Obe- deanu, fraţii Cîmpineni, Nicolae Filipescul,
Iancu Văcarcscu, iordache Golescul, fraţii Mihalache şi Alecu
Ghiculeştii, [raţii Mihalache şi Costache Corneştii,
Mariolache Ilorescu, Alecacha Vilară, i raţii Ştefan, Costache
şi Jancu Bălaceanii, fraţii Coii- standin, Şerban şi Grigorie
Grădiştenii, Nestor, Alexandru Nicolau Filipescul, Alecu
Filipescul, S raţii liăleni, fraţii Bi- lu-şti, Grigorie
Obedeanu, I ord ac he Creţcanu şi cîţi mulţi sînt cur nu
înijij voi li venit în gîntl.
1 >imi ii atîţi mulţi lraţi compatrioţi, cum poci zice ca nu
-.a va puica aduna vio soţietare, din care cei mai cu putere
i.ilmaiind şi alţii prescriind să împlinească lipsa cea mare
cc avem de cărţi ? Şi bez aceasta soţietâ mai este trebuinţă
■a de alta, care să se chipzuiascä cum să gonească pre vrăş-
maşul pairi ii noastre şi isvoditoriu! sărăci ii şi stîngern
noastre, <arele este luxul, şi cunn în locu-i să se întemeiaze
iconomia, vrednicia şi munca pămîntului, cu deschiderea
negoţului, care îmbogăţeşte toate împărăţiile. De vorbesc,
fraţilor, rău, do- jeniţi-mă ; de vorbesc bine, puneţi în
lucrare, aruncaţi, trîn- tîţi pizmuirile şi împreunaţi-vă ;
cădeţi la picioarele otcîrmui- toriului, cereţi toate
feliurimile de ajutoare, spre scotocire şi săvîrşire de bune
lucruri şi folositoare patriii, căci negreşit să va veseli şi
măriia-sa de asemenea urmări, vă va ajuta şi vă va cinsti
pentru virtuale dumneavoastră, socotind că, sa vîrşindu-se
asemenea hierin i în zilele măi ui sale, va ciştiga vecmică
laudă şi pomenire.
Apoi laiaş nu puţină pricină de mu. cheltuieli, şi mas v ii u
> s si ni)',ere esie ne. i m I cu 11 cl e prijţomri pentru
hotarele .m.şiilm, (.uc ü. . < I ic p.i.ţi am v.i.uii o intr-o
Ioarte bună .) 111 ii li i ii li. ii i m I he.i.uc om i
ondic., de toate moşule ho- H ii. f.lionuc 11 ierşi. şi nuănic
de stăpîmre ; şi bez condicile
miii l.i iiliimle licşeărma stăpin, toate sînt trecute şi în
. ui id 11 .1 I >i vanului, i-i cînd vreunul din orice
nenorocoasă
: i r iul pagubă au poate încerca,
nici clici iui.ii u m.i cil a-ş[i| prescrie clin condica a
Divanului. Adevărul u acest lucru să va socoti de iieşcuie că
este cu anevoie şi pru muitor de mari cheltuieli ; dar socotea
scă-să şi cheltuielile ce prin necontenitele judecăţi să
urmează în toate veacurile, necurmate, şi năpăstuirîie ce să
unîmplă, şi să vor alege înzecite ; iar prin acea bună orîn
dmală nu mai rămîne mijloc de a să amesteca îu 11-aa-ste
pricini totdeauna şi necontenit zapciii, judecătorii duprin ju
deţe, hotărnicii, deperiamentani, vorniceii, portarii, din
c.irc poci zice ca cei mai mulţi, căci nu au mei o ştiinţa, în
loc sa iaca alegere şi îndreptare jeluitorilor, iac mai rea
nedreptate, şi cu amestecăturile loi pricinuiesc Divanului şi
stăpînini
o zadarnică împiedicare la adevăratele hoiărîri cc sînt datori
să facă, pricinuind şi prigonitorilor înzecite cheltuieli,
alergînd din judecător şi judecător. Iar orînduindu-se trei
boieri din treapta cea dintîi, 6 de al doilea, şi alţi 6 de al
treilea treaptă care pot avea oareşce ştiinţă de învăţătură,
aceştea în soroc numai de un an pot a să face buni gheometri
şi gheografi, cărora hotărîndu-li-se bun venit şi bună plată,
de la doao- trei mănăstiri (ale cărora prisoasele veniturilor
le mistuiesc călugării, care au lăsat lumea şi nu mai au
trebuînţă de bani, decît numai de o haină proastă şi pîinea
cea de toate vilele, pe care trebuie singur cu strădania
trupului iui sa ş-o do bîndească), vor face bună orînduială.
Aşijderea un deosibit şi mare folos c.te şi şco.d ■! sînt
spre învăţătura preoţilor, căci aceştea nu învaţă mima ccle ce
trebuie a şti pe seama clirului bisericesc, ci în a na învaţă
că întîi ei trebuie să aibă năravuri foarte lume, ;a fi blînzi
în cuvîntare şi în urmare şi smeriţi la. vede iv i iă faptă,
căci a lor datorie este de a da bună pildă în sat < să ni lă
aşăzaţi. 1 Sinet — poliţă, aot, document.
' . I i I I I I I I I 1 1 I I'iMi I I VI I ' •' ' ‟ .1 II I I
.1 I •' .HI t il. I I ‟ " I.I .'II* 1 .
• * I ■ • 11». I I, I ilc pii'nţi ill' pr I i S.sfdc i 1111 p
I r 1111 III f I i . t ... < \ 111111 .nil!
( ip v>.'. .iiiunii in ii' l( li ilc o.imcm .pi - i I > 11 ;
uiloii cp v.i nrlm 1 I I.i prcol.u niv.iri i i'll r.linaţi,
ln'l.iriml < .1 m.ll blllc (Air ;»«■<• lc- v 1*11,11111 mmasii
reşi i s.i sc întrebuinţeze chi li spre invăţâi ura preoţilor,
■ m I > r i 111 i'11 < 1 adevărata virtute, facerea de him.‟,
liihireri către turmele cc h să Iiu'ri‟diuţe.izj, intru adevăr
pătimind, întocmai ca o maica pentru copiii ci. Căci toţi
aceşti preoţi, după cum am mai cuvîntat, sînt siliţi sa cuvin-
teze către toţi copiii satului, din mica nevîrstmcie şi pînă
ia 7ioa eăsătorm : cum ii r,ă cuvine să-ş[ i ] poarte
datoriile cele către împărat, cum şi către părinţi, cu mare
supunere şi ascultare şi cu grijă, îneît. niciodată să nu le
pricinuiască cea mai puţină mîhnire ; să fie plecaţi către
toţi sătenii cei mai bătrîni şi făr‟ de deosibire ; să aducă
închinăciune fieşcăruia ce înttl- neşte .şi să fie foarte
muncitori, gonind lenevirea, căci viaţa trîndavă este
scîrboasă şi lui Dumnezeu, şi oamenilor.
Acestea sînt datori preoţii în toată săptămîna într-o zi să
cuvintele către toţi copiii satului, bez slujba preoţească,
iar nu ca aceia care aşa cuvintează în biserică, îneît nici ei
nu pricep ce zic, nici norodul care ascultă. Căci din
cuvântarea lui, fieşcare îînăr, ascult.înd-o aproape ele 15
ani, cîştigă mare folos, fiindcă cel din fire rău nărăvit şi
leneş tot trebuie să să pre- l.nă în bine cît de puţin ; iar
cel bun mai mult să împodo- 1 11„ I.nă dir că cel tlintîi şi
mai temeinic folos a! omenirii îl lăv.ii .1 pr.-Miii. < ) ! f
.ii aş li voit aceste folositoare urmări, cc
"In. 1. II i IrriMir norodului, să !e povestesc nu ele 2—3
■ 1! |. i ■ I o
1 • 11 • l i 11 i w 11 i n l ,i •. i dc o 11 ă.
' m • I. 1.11< >1111 c i 11111!111 bisericesc, aceste I ulm
noi 'lei îi, ce caută şi
i in i' i.i 11 m i jl o.i cele în -
• 11111 ,i „li i iiiih i d‟\ şi feri-
■ i i I in i i p11 i om, m au
'MV
nu ,|... I
i I .
I. i o. I
' I II ! < ,1 \ i 1 " ' ' I M I I . I I I I I . ' ! I ■ ■
, I
S.I t ! li 111 I .1 I I ■ i l I......... ■ ,i . ■ I I ,int,
ii I . I
< I M I'I'' . I • „ ■ j'. I I. I ii I i: I.I . I 1 > 111 I,
; I I i I I 11 I
ill! «.art I. Si .I.I, II; |.iii,in.i ... ■ I.I inj> .i |..n
u
I»neur.*, c;in cc ! .it l<: v.i i .iţi I i I 11; ..'I \ i.I
I:h ci ii■ ...i .i .i. ,i i ■ , , 3ii vIrtute şi ca an r 11
nosc 111 da 11) i u Ir [or r,t i rr im. ( .mm » »,i ii ir ii i
i mărturisesc şi zic c.i patrua e.sic uii p.i mint p:: i; arc
li: toţi I. > i n itorii sc interisarisesc 1 a-1 paxi şi nimeni
nu va :..i-| pară ,<. <»sc'i. pentru caci nimenea nu-v[ ■ J
lasă norocirea, şi mai vii tos acele pămînturi în care
streinii îş[i | cauu ioc de scanare. Acest pămînt este o maica
care îş[iJ iubeşte pre toţi fiii ; carea nu-i deosibeşte, iară
numai într-atîta îneît ei vor să să deosibească. Aceasta este
o hrănitoare, care îşfi] dă laptele cu atîta bucurie cu cît ci
este primit. Aceasta este o maică care binevoieşte să să afle
între tori copiii săi, din care unii pot fi mai bogaţi, şi
alţii de mijloc, clar pe nici unul fiu pofteşte să fie sărac ;
fie măcar mari, măcar mici, nici că voieşte sa he vreunul
împilat cu necazuri. De aceia şi întru împărţirea sa cea
nepotrivită, tot păzeşte un feli de potrivire, de.şchixînd
uitulm- calea către bogăţie şi cătră cinste, la care pot i
chemaţi pui tru ale lor bune năravuri ; nici că sufere
bucuroasă vreun rm în familiia sa, fără numai pre acelea pe
care nu poate s i 1 poprească, adecă boala bătrîneţelor şi
moartea.
Pentru aceasta, dar, patrie trebuie să ne sirguim, căci nv:
norocirea şi toată slava cea adevărată a unui bun pa* re
aceasta este. Pre această patrie, Licurgu 2, Solon
8, Mihu
' Se interesează. 2 Licttrg — om ilustru din antichitatea greacă (sec. IX
î.e.n.), derat legislatorul Spartei. 3 Solon — legislatorul Atenei antice (639—559 î.e.n.). 4 Miltiad — general atenian, învingătorul perşilor la Mar.
(489 î.e.n.).
7 — tnspmnarps rSlătnrîH nipte
Tlicmisioclis *, Aristid- o avea mal presus decu tuaie im > <:
lumii.
Unul diutr-aceştea3, într-un sfat adunat ca sa gînclească
pentru un război al patriii, văzind toiagul a lui Evriad 4
rădicat asupra lut, au v.ts numai aceste cuvinte : „l.oveşte-
ma, dai şi asculta-ină“. Aristidis, în vreme ce avea supt
ocîrmuirea lui loan- puterile şi banii atineilor, nu au lăsat
avere nici pentru 1nj;n'parea lui.
Acc-asiă patrie au lacul pe o muiere spartiată să zică cutie
111111 '..ni : ,,Mi-i')',i, luile, intrarmează-le pentru
patrie, şi te în- i * i. i,! i ■ ,.ni . 11H | > re 111 i .1 iu
pa vaza ta, sau asuprii e i !
\, i• i',i j patiie .m lăcut pe Brutul cel Mare-‟ sa laie
capul Inulin .iu < ... 11 -1 i 11 I ‟nblicola 11 numai au numit
numele patriu
i | ,|| ilt /.ili.iv.i .ui întors numele 1 matului către norod.
(. ii numele p.iiriu, iVIemiiius Agnppa 4 au făcut pie norod
de a sa 1111 o.i 11 e d c I. i f\ 111111 el e ee 1 S11 n t ni
b i aţi ic republicii* 1 TIu-nuMot Irs ■ IV “-I.il a ui ii.ui, contemporan tu
Mikiade, vestit
prin victoriile sale împottiva perşilor (oca 527—461 î.e.n.). 2 Aristide — general şi om de stat atenian,
contemporan cu ceilalţi
doi citaţi mai înainte. 3 E vorba de Themistocles.
4 Evriad general spartan, comandantul suprem al
forţelor spar- v lane aliate cu forţele atenicnilor împotriva perşilor.
5 Brutul (Brutus Lucius liinius) — personaj
seniilegendar din istoria iVinei antice. Se spune că,
descoperind un complot împotriva republicii M.maiie, pe c-‟i'c
o instaurase ol, n-a jovăit să-i condamne la moarte (H.
propriii lui Iii, care erau implicaţi în complot. 11 Ualiciius l'ubhoii — lost consul (509 î.e.n.).
I Airmuius .\y.in-pu (M.iu-nius A;>rij>/,*) — om de
stat din Roma antica cam pe la 503 î.e.n. Isii.-ricul Tims
I.ivius vorbeşte de el în legătura” cu una clintie primele
ciocniri dintre patricieni şi plebei. Nemulţumiţi de asuprirea
patricienilor, plebeii val uzaseră să meargă intr-un război.
Atunci ar ii venit în mijlocul plebeilor, adunaţi pe Muntele
Sacru, patricianul AgrLppa, care, invocîml unitatea întregului
popor, i-ar fi convins pe plebei să se împace cu patricienii.
08
ic, Veturia 1 au desarmat pre
u 3 au biruit pre vrăjmaşi numai
cu nu nielt: rom? nr -
„Dar în care colţ de pnmint să află astăz[t] această patriei
şi unde îi ;.îni lacuitoru : ajuns tie rîvuă, au zis acel
numii părinte Cone. Am făcut în multe locuri cercări asupra
supuşilor de toată brazda. Oroşenilor am zis: „.Dar cunoaşteţi
pa inia ?“ Omul din norod au plîns ; boieriţi! judecător au ;-
|>îr- cn sptîncenele, păzind o tăcere iiutinecaia ; ostaşul au
blestem al ; cur leza nu mi-au I Iui era t, şi pruni Loriul
vei ii i tu ilor ol ci r- tnuitonului m-au întrebai : „Arendă
osie aceasta numire dc pairie, sau ce este ?“ Iar cît pentru
cei bisericeşti, care, precum Anaxagora 4, arată ceriul cu
vîrful degetului, cînd îi întreabă cinevaş de patrie nu este
nici o mirare daca ei nu slăvesc nici t) patrie. Şi aşa
neavînd cinevaş patrie, adevărat că să şi împuţinează numărul
datoriilor. Şi atunci vom avea vreme tie a aştepta să
călătorim pre mare în voia noastră, după ce să va linişti,
urmîncl împotriva faptei marelui Pombie 5, carele fiind silit
să călătorească pe mare pentru trebuincioasa slujbă a patriii
şi întîmplîndu-să vreme foarte împotrivă, prietenii îl sfătuia
să nu călătorească în vreme de un aşa mare vifor, 1 Veturia — mama lui Coriolan, personaj scinilcgoadar din
iitoria Romei antice. 2 Manlius Camilu — se pare că este vorba de M.miius C.vpi.;.
lünns. căruia i se datoreşte scăparea Capitoliului asediat d
.• (sec. IV , ). 3 Schipionu — Scipione (Scipio) — familie romană care dc
nerali vestiţi. Nu ştim la cine face aluzie Golescu ; Scipioj
Publiii'; (.,u. lius Africa nus îl învinge pe Hanibal la Zama
(202 i.e.ü.). l i .iu.-Ie > m, Scipio Lucius Asiaticus, îl
zdrobeşte pe Antioh lîngă Maf-iiL-.‟.h. S. i|<i I blius
Cornelius Aemilianus ocupă şi distruge Cartagina (1.4f> î.e.n
) , n supranumit „Africanus Minor“. 4 Anaxagara (cca 500—428 î.e.n.) — filozof grec, profi ;orul
lui Pericle. 6 Pombie (Pompeius) — consul roman (107—48 î.e.n.).
i yj
i*
, I ! MI , > ii, * I ■ I I
( . I r ■, I I ' I I n. I I I 'I I ' 11111 ^ I ! it t I ■ • -I
I>II 11 u 111.11 »■ ‟ I I >i
.ill 111 I) i I I ;i .mi ''til‟ll .i.i I » I I I ii I « »1111
11 I I 1 •
11 I I I I I I '' ■
1 ,ilr <• ii • .| I ni 1111' . I I
'|‟ir, 111111 r . III I I.i I IM I 11 M ill' 1 1 1'
11
iMniüir'.i', pr (.ii. line V.I voi 11- \ I I I I 1 1 ii 11 ii I
11 '
vaza cinevaş că st.ipimi pe dobiio.t " din ii i '\i I'" • ■ i
i• ■ 1 îngrijire le caută rum s'! le înveţe ,i umbla y .i ■■1 >
I >1 ‟'
1 '• şi de a avea la vreme ninicatoa şi ad ip.ire.i, şi
io n ■' (>• 1 d111.* iar pe oamenii ce Dumnezeu i au lărui, şi
< u . Iu.o i< <>ai:.» 1 • n sătrmindu i i-au cinstit, şi
pentru ei pătimind, din moarte i .ia scăpat, să-i vază, zic,
că-i lasă rătaciţi, în i.iile ne>mnţii, ni petrecanie mai rea
decît dobitoacele cele necuvîniăioaiv, m olitari şi în lat
râmi, făr‟ de a avea nici o îngrijire peiiini ei. Milostivul
Dumnezeu întoarcă-şi vederea cea lama dm ion re către acest
norod, prefăcînd inimile cele rele în milostivire, pe ceîc
nesăţioase de cîştigul banilor — în darnice, şi pe cele
stăpînite de rele năravuri în virtute.
Dc la Viena şi pînă la Trieşti sînt aceste mai la vale
însemnate staţii, la carc nu am putut face mai multă băgare de
seamă, căci şi cînd m-am dus, şi cînd m-am întors am călătorit
tot cu aii va gen ', carc zioa, noaptea, necontenit umbla,
stînd mimai la locurile botărîte pentru prînz şi cină. 1 Aceasta est»
3 o ca.rîtă de poştă, îndoit mai lungă decît
cele obicinuite, cu 4 uşi, îi la miiloc despărţită, întru care
întră 8 călători. în lacul vi/.iti'uiui, supt uj'i deosibit
acoperiş, întocmai ca coşul caleşcii, şade con- doctorul
(adecă îngrijitorul), întovărăşit încă. dc un călători ;
dinapoiul ca.rit.ii — aici doi călători, avînd şădere foarte
odihnit.'... Cei ce şad in ca.rîtă şi cel ce şade cu
condoctorul (unde vădeam mai bucuros) plăteşte tot omul doi
hui in; tn hit iic petitiu lieşcate jaoşte ; iar cei dinapoi,
naa; puţin ; şi tot omui poate a avea greutate ele haine sau
marfă de 30 funţi far‟ de a plăti deOMbit. Tar dc va avea mai
multă greutate, pentru acel prisos să plăteşte deosibit. Şi
aceste lucruri ale tuturor călătorilor ;ă pornesc cu o vi mai
nainte, prin deosibit car, dindu-sn neşcărui.i ţidulă
pentru lada sa, lipindu-se şi pe ladă altă asemenea însemnare.
Şi care voieşte, poate i i-Ş[■ 1 preţuiască toate hainele sale
sau marfa, şi suma dc
100
. v ■ I i i in • .• ..... ‟ 11MI a, !'
I . I I < • I 11 11; ■ iii .‟ * • 11 u I, (>
M • " 1.11 ‟ ■, 11 ..........
I I til.It, (u.i'i (Ic.In! ill' iii.‟iiv şi mipo- di'liil
iii li'i 11 norisc /.iiliri, p.
I .'cl ■ • i -v I .111», ]>.
Iui, I'.....................
Graţ, cd (liniîi or.iş al Snmi, rarele iu otcîrr gubernator,
cu lo.ue cele spre lerictrc bime orînc!
bani să coprinde în ţidula, ca pîerzîndw-sS lucrările, îi
răspunde posta accl preţ. Şi cum vor .linns;« la acel hotărît
loc unde cSlntorcsc, fieşcine, cu acea ţidulă, îş[iJ i.i
amanetul de la pofta, care ajunge mai nainte cti
6 ceasuri. Fieşcăruia cîiui pleacă i să mai dă o lurtie
tipărită, întru care să coprinde pravila cum trebuie să
vieţuiască, în cită vreme să nfl" în aiivagen cu acea
tovărăşie, cum am zice, de arc vreunul nărav ian, maia jrioa
şi toată noaptea să nu lase ciubucul din gură, şi dacă
toväräjii > ■■■> supără pentru aceasta, este silit să-l mai
rărească. Aşijdcrea şi la -pd.-r.- trebuie să se schimbe; cei
ce şăd înainte să şaza din dă răpi, şi cei dm dărăpt isă şază
dinainte, ca toţi de o potrivă să să tnuli nmeasi ă sau i
pătimească. Şi alte multe porunci asemenea pentru învoirea
imur )•< care trebuie să le urmeze, fie înlăuntru, măcar om de
ti capiă măcar prost, căci plata este totuna. Şi de multe ori
să îmîmpiă în < ' i gen şi dame deosibite, care ar putea să ia
deosibit mic .'ih-agen, d , merg cu acest mare, ca să încerce
şi acest feli de călătorii‟, şi to; 1 mi sa să schimbe la
şădere, fie iarăş măcar dama de neam si tovarăşii i de proşti.
Această cântă are numai t.rei adăstări hotărî te : dimine > ■
.i jumătate de ceas pentru băutul cafelii, la prînz un ceas,
şi scara menea, pentru mâncare. Şi oînd călătoreşte drum de
trei zile, < n noapte stă patru ceasuri pentru somn. Aceste
locuri und", r.*'. it ştiute, hotărîte cu poşta, şi atîta ştiu
ceasul şi minutul cînd eşi" ‟ sosească aii vagon, înoît în
minutul ce călătorii să coboară şi întră în od >.'• i
birtului, cafeoa şi laptele trebuie să fie negreşit pus[e] pe
masă. . ii la vremea prînzului iarăş întrînd în odaie, să
găseşte castronu ou senă
1
j
1
miîeştc prin uieli şi pij-
văii- Oraş destul ck„ mure .1 uupiui-. •; mi .* • • : > 11
moaso, cu pieţe mari, drumuri largi, i rece prnttr .u es,. ■
.. gîrla Mur, asupra căriia au un poci, carele dc amîndoao
părţile este astupat, şi deasupra învalit, pe care sînt şi
prăvălii. Negustori şi domni într-însul sînt destui. Şi acest
neam, muncitor ; •>1 c înd m-am dus Jimd vremea secerişului,
iar cînd m-am întors al ogorului, am văzut cîmpurile pline de
muncitori, care era a:,.a dc Inimos îmbrăcaţi, îneît putea
zice cinevaş că sînt gata de bal, iar nu de muncă : căci leiţi
avea în cap pălării mari, Ier,.1 ir eu o panglică lata şi cu
coiţunle aiîrnate, îmbrăcaţi cu spciipin dr postav roşu, cu
pantaloni negri, numai pînă în j'.eiiiiiiclie, dm ingcnuncbc
pînă jos — ciorapi de bumbac şi <1 aur seurir, puţin mai sus
de glezne, legate ca cele soldăţeşti !
p UVlN'lARl 131 1 ii J
Cînd am văzut acele cîinpuri roşind şi negrind, şi căpătiil?
panglicilor făllăind în vînt, n-au fost cu putinţă să nu-m[i]
aduc aminte cînd am fost şi eu Î11 cîmp, la seceriş şi la
coasă, cu doao-trei sute oameni — zic, să nu-mfi] aduc aminte
ele ticăloşim lăcuitorilor Ţării Româneşti, de goliciunea şi
tren- ţeră tura hainelor, şi mai vîrtos, cum era de peste Olt,
tre-
pn masă.)ar .schimbam cailor pe la poşte este atît Je curmei,
îneît abia .sîm.pie cahitoriu c-an statut carîta, vi caii în
clipa sînt scoşi, şi alţii înham.iu. e.ici şi aceştea ştiu
‟/ion, ceasul şi minutul întru eire <> să să afle .111 \ . 1;
11 I.i I ieşea re poşte, şi ei sînt gata. Şi conductorul
c.'il.norejie cu ' e.r.'M nn ul In mîna, şi Je să va întîinpla
pentru oricare pricina să •ni.ea.- in di uni, m nună are să
gonească atît de laic, îneît la ii>»..".hm vn-nir irelniie s.i
să afle în poşte. Nu este mai frumos lucru oeeîl 1 eălăiuri
cinevaş cu acest mijloc, căci drumul ce-1 poate face 111
110.10 ziie calaioiinj cu chirigiu, sau cu fiacăr, sau cu caii
lui, cu acest ailvagen călătoreşte în doao zile şi trei nopţi
; şi be/ eiştigul cheltuielii de cele- lante 6 zile, apoi şi
pe !a birturi pentru mîncare plătesc cu mult. mai puţin decît
ciad vor întră în birturi cu alt mijloc de călătorie, căci
102
ii ca unile dobitoace ce ies
aturile iarăş să prefac, fiind ăl şi celelante. Suişuri şi
cobo-
IIS;.; Şl niiwiţî ( li p i îtule.
Din (iraţ am mors în :
Ka!ţdorl, oraş, p..................... |
l.embrili, p 1
1 icrenhauxcn, p...................... I
Marburg, oraş maic, prin care curge
gîrla Drau, p......................... i
Faistriţi, p...................... . l */u
Uanovici, p........................... 1
Sil, oraş prin care curge apa Son, p. l'/a
Santpeter, p................ 1
Franţa, p............................. I
Ozvad, sat în ţinutul Iliriii, p. . . 1
Podpest, p............................ 1
fiindcă prînzesc toc pe Ia acelea birturi, de aceia este şi
tocmit cu bir- t.aşii, denandins de a să plăti mai ieftin. Şi
de va voi cinevaş să ia deosebit ailvagen pe seama lui,
.carîtă numai de patru inşi cu doi cai (căci cea mare este cu
patru), poate lua, dar plăteşte pentru patru persoane şi
călătoreşte dimpreună cu carîca cea mare, căci în.tr-alt chip
nu are acele cîştiguri, fiindcă să numeşte că merge cu
obicinuita P";:ie, cu care merge cum va şi stă unde şi cît
voieşte; dar 1111 are area mulţumire a tovărăşiii şi a
cunoştinţă ce face cu mulţi voiajori, i-um nn s-au întîmplat
la întoarcerea de la Trieşti la Viena, să fim 7 ne.rum î în
carîta .cea mare: englezi, nemţi, franţozi, italieni, mol^o.
ni, ,1
eu românul, de la care multe află şi învaţă, tot dintr-do-l-v.
ce 1. care n-au ştiut, şi mai vîrtos cînd bagă cinevaş seam t
de obiceiurile n.M,I.I naliceşti ; căci pe unul aude vorbind
toată zioa, no.m.lidînd altuia IM,- de vorbă; pe altul vede
uitîndu-să la acela, şi făr‟ de a-i Ti^.inid- că să miră de el
; şi pe altul iarăş vorbind 4 cuvinte numai în tonta 1 . zi
Iii şi nopţii ; şi pe altul iarăş că este cu foarte bună voie
şi a
fieşcine cu destulă umilinţă; şi pe altul căutînd către toţi,
inîinlra nebăgare de seamă; şi altul toate aceste întîmplări
judecîndu-le .1 du -mi-le. Iar băgătorul de samă, ca un mai
neînvăţat decît iuţi, du-să. (N.a.)
,1 11 ,1 ■ I ' ' 11 1 I '. i I 111 IV "ill.'
1 '■
1
in ] vom mi .i .1 I I I II« >l ii' I " I ■ : I. « I' I ' ' ‟I
‟I n , 1 1' !
<)\i, < .n i .u I I.I '. .HI ltol.1, II 111„ 111 III
.......................... -I I <■ I n nil) I ,
11 II I I 0 II O l'( H I II I .1«. 11 I < ■ .1 I 1 \ I v 11 „.
V I U IA I'. I -1 .t I ' . '
1 "
Obcil ai bid I, [i........ . I 1 '
Loitsţe, p. . ........ I
Plamina, p ......... 1
Adelzberg, p. ........ . 1
Prevald, p. ......... I 1
Sessena, p. . ......... 1 •
Triesii, p. . . ................... '
Accste toate locuri sînt dealuri şi coborîşurî, Şi toaie o
lespede de piatră ca marmura alba ; şi tot acest loc este
sădit cu copaci şi ivii, şi bez că a lieşcaruia stăpîmre este,
în loc dc gard, ocolit cu pietre strînse şi făcu le ca un /id,
numai grămădite lăr‟ de var, apoi au şi multe movile de pietre
strînse, licşcare din locul său. Pe acest leii de locuri
lăcuiesc şi să hrănesc oameni care nu numai sini îmbrăcaţi şi
au orice trebuie unui casnic, ci au şi averi de bani.
IfT-l
Accsta este acel numit oraş, în golful Marii Adnalîce,
schela vestită, a căruia frumuseţe este pomenită. Casele Mni
mai toate foarte frumoase, lucrate cu arhitectură, şi toate în
linie. Pardoseala uliţilor nu crez că va mai ii în aha parte.
Frumuseţea lor şi temeiniciia sînt. vrednicc de vedere, căci
sînt foarte late, drepte, şi cele mai multe să taie cruciş,
pardoă‟e cu lespezi de piatră mari, din care unile sînt şi dc
cîte un stînjin. Pe amîndoo părţile casilor — loc osibit cu
stîlpi d,.- piatră, lat ca de un stînjin, pentru cei ce umblă
pe jos, şi toată pardoseala cu săpături foarte mărunte, ca să
nu alunec nici vitele, nici oamenii. La alte părţi, după
ploaie nu să ir, cleamna omul să iasă afară, iar aciia nu e
mai frumos lucru decît a umbla cinevaş pe acele drumuri, şi
această podoabă nu e numai la 5 sau 10 uliţe, ci în toate cîte
să coprind iu oraş.
Streinii, cele mai multe ceasuri le petrec într-.acele în-
crucişate ultţi, căci pe acolo stînd, vede în 4 părţi
frumuseţea uhţilor, liniile caselor, marginile mării pline de
corăbii, dea-
iunie cu grădini şi tu vii.
rare, nu foloseşte auzi rea descriem, este u ci
Pe aceste luate drumuri vede omu un norod
alergînd şi bez pămîntenn sînt şi mulţi streini,
părţile, fiind mart* schela cu porto franco ÎNlcLţuţnorn. uu
doao mari /fitilri de case, ce Ie numesc Locanta şi Borsa-,
unde ele doao ori pa zi, înaintea prînzului şi după prtnvr, sa
st rîng nu numai toţi neguţătorii, ci şi cîţi au treabă cu
dumnealor, căci oricare, ori cu cine, orice treabă are, aciia
:;5
'■miiuest. Şi pă lingă aceştea care au trebi, să string şi
ab.u
îndoiţi şi întreiţi, pentru petrecerea de vreme prin citire de
gazeturi, jocuri de cărţi, băuturi de cafele şi ciubuce.
Iar la zidirea ce o numesc Locanta, care are şt o podoaba de
palat împărătesc, fac deosibite adunări în chip tie baluri sau
chipuri ; dar la aceste adunări 1111 merg sionod oricine, ti
numai acelea familii ce sînt scrise pentru această adunare, ce
plătesc pe toi anul un cc liolărît ; unde nu primesc numai
ovrei şi turc, cu toate că acolo sînt ovrei care au doo şi
trei milioane. Pe tot streinul d primesc 111 soroc de tloo
luni, insă făcîndu să cunoscut îmr acea adunare de unul dmtr-
acei pa- mînteni tocarăşi, şi după doo hun nu c poprit de a nu
mai meifj,.-, ii irebuie să plate.r.iă. Toate mărgmi'c mării,
cc sînt j 111 • ui iv. .1 > .111.1111 i i I(■ cc 11111 a îii
or.r; sn11 j 11n dc corăbii, c.ii! .iu mu nr.il mări uri. şi
stau pîna le tind unii cil i n I,i i ,i, i .ii.ii cu
mărunţişul; numarui ai ".im 1 orabu sa
111 ( i 11111.i i,i o'> a.'. i ) coi .i 1 mdin ccie ce sa n u,
11. .' v m i i' ,
IH- iw.ii.i ,io.i picta dm i i ieşti la Veneţia, şi dc ai olo
i.iraş \• 11:e alta iu i rieşii, cu oameni şi cu niärlun ; iar
dm >11e părţi mai depărtate, pe toată săptămînă vin doao
corăbii, ,i 1 .Slobodă vîir/.ari‟, dc toate foii urî iulie m.irl im
iloi-, din toate p?n,i!e. (N.a.). z Bor sa — Bursa.
IOC
. Vaporul® intr-o săptă- ;i să întoarce iară cu oa- un vapor,
bez marfă ţi 60 călători, iar mai rar să socotească-să ce
neconienită
i.................. i- - - . - .. r I Poşta pleacă în loaie
zilele în ţinutul Austriii, iar 111 toate Zilele alia vine;
iar la 1 Vaporul e.ste o corabie care merge pe marc cu un na ,:-
c',:ue, dc foi , ci cstic în ca.mara corabiii, iar a Iară sa
vode numai un coş ele li.i, Iun-, ca dc -î slîajcm, prin caic
ic,c Imnul, >,j duo hi.uc nun dc lici, mn . m.ii ca roatele de
la mori, ce umbla în apă; una dc o pane, al,na din corabie, îi
alea dc ceil antă pa.ru-, într-i» osie dc licr, carc este mai
nalr.i decît faţa aj)u de ş.ise palme ; roatele intra în apă o
parte >i ţ părţi rănim afară. Această osie cu roatele
îmoreîndu-să ioane iute, goneşte corabiia atît de tare, îneît
simpte trupul omului cum corabiia sparge marca, ţi roatele
lasă în urmă doo coa.de de spumă lungi. Şi cum or pune în
cuptor un lemm mai mult, să duduie toată corabiia. înăuntru,
unde este acel meşteşug, nu lasă pe nimeni să bage seama, dar
după oareşce băgare cia seamă ce am putut lace, este un cuptor
zidit în cămara corâbiii, care ara un coş de fier drept în
sus, prin oare iase fumul ; Ia spatele cuptorului în potriva
gurii — un alt coş de fier, care este scos din cuptor înspre
me- hanica ce au, prin care iese căldură cu abureală, întocmai
ca la cazanul care scoate rachiul, la care la fund îi arde
focul, şi capacul strîtige la- cramă de abureală. Aşa acel
abur al coşului mişcă cea dintâi roată, nud,1 sînt poate
întreite decît la un ceasornic, şi cea din u-mă roată, prin
dinţii ei şi prin dinţii ce sînt pe osie de fier, suceşte osia
dimpreună cu roarele Şi căci aburul este care face cea dintîi
mişcare a roatii, de ieeia cînd dan foc mai mult, prisosindu-
să aburul, sileşte toate roatele şi să i ; -m i toată corabia.
Şi bez acest meşteşug, are şi catarturi cu ; 1 '.ml
e'te vîntul spre locul unde va să meargă, întinde pîn clc ;i
mai ■ 1 .'11 ,1 ■ iuţeala roatelor, împuţinînd focul. De la
Trieşti şi pînă Ia Veriei.ia .a SC miluri, pe care le ia în 10
mituri adecă 20 de ceasuri ; şi pleacă ■ deauna, sau de la un
loc sau de la altul, după ce să aprind luminările.
Când am mers de la Trieşti la Veneţia, călătorind cu
vapi.ml. nu mers 8 miluri ; iar cînd m-am întors, vrînd să
aflu şi drumul cc fac cili l inte corăbii, aim intrat în
corabie ; dar mi-am blestemat ceasul nie a care am hotSrît să
am acea băgare de seamă, căci am călătorii pînă în Trieşti 40
de ceasuri, şi într-această toată vreme, nici am mîncat, un i
,i.u dormit, ci numai am vărsat şi am plîns ca un copil mic.
(N.a.)
I* >7
\ 1 r > 111 I r. 11 II i 11 II 11 II 11 i . i t i .
1 i i ,: -
'. >0'J O■ I I II l' ] I 1 . ' 1 IM I I ! 1 I I I I j ) 1 ,1 I
v‟-il ■■ ' lllil 1 ! ! I'i.l ii
2 C00, şi i II I îl, i ... M IM ' .III I I I I .11 îl I I 1' '
.HIM" " ■ ■ . ‟ 1 ■ ■ „ ■
100 oameni aceia pe care nu i .un v,i/ni a. i gi n- !H şi la.
i •* mile.
Aşijderea şi şcoala, cu toate oiîuduichlc ide I O|OM toa i
c. Şi doao biserici pravoslavnice, cu omului.d.i eiiuş de
puţin neschimbată, îneît tot pravoslavnicul răruîne mulţumit.
ioatc cele spre hrana vieţii trebuincioase sini. cu
îndestulare şi ieftine, iar carnea şi punea scumpă. I oale
Irlnirunilc dc verdeţuri .şi de legumi sînt cn îndestulare ;
aşnderca şi poamele, cum mere, pere, cireşe, vişine, prune,
nuci, alune, gutui, pepeni vcr>:i i galbeni, struguri,
smochine, caise, zarzăre, piersici, scoruşe, moşnfule 2, lămîi,
rodii, iar porlocalile 20 de un slanţih ; şi toate celelantc
ieftine, căci .şi cîte nu le I ace locul, ci sä aduc din alte
părţi, prin mare, să aduc leltinc. < and dcscarca lămîile şi
portocalele din corăbii, parcă descarcă cară cu lin într-o
şîvă ; cum şi feliurimea şi mulţimea peştelui este nesocotită,
din carc: sardele, peşte roşu, şclulopsar, licurim, beli,
ntidii, stridii, raci, căricle, scoici, ahivade, ctcnii,
supii, cra- catiţă, scatarii, mahmurii, rufi, mumgrii,
palamide, gulari, pe- ţude, chefali, xitii, barbuni,
scorpidii, scumbrii, zmaridti, salabii, calamaruri, pagti
romane, pagurii. ţaganii, petalide, zvurducle, pine, stacoji.
Ca să intre cinevaş în oraşul "I riesti trebuie s.i pogoare
un deal în vreme ca de un ceas, şi cînd urc t, peste doao.
Din- tr-acest deal este o vedere nespusă de I rumoasa, căci du
pa ce vede dmrr-o aşa nălţune ncispr i' i > a i ivma i i*.im •
.i mare, luciu pentru care cu dreptate să cilii, mura .unul
c<*l iieobici- 1 rrpre'TUI itir.
* pi‟fi./idi.Pa I Iruri 'i-nii',. in îmi i .Iul '•
'.11 " 1
1 il il imî
3 I ! .1 I I .tin I 1 Jil 11 i 1 Iii." I ■ <* - * 11»I .
HIM
I
,.1.1
. I, (II '> • • >
pnmie vei |ci'c.i oc! 111 n r, y>1111 > > Ir |im.;r i ,111• I•
■ a11 |>r I.i 11.1' • > ' 111. ■r|. mn n "j I cele min, rr
iiivrinlt ml iirir, vm, dupe I.i .iimi" |ur;i Ieic sale, şi
allele pest Airin'! ; şi n.-u viricv. m nr • -> r.t, cînd
toate uliţilc oralului sini bimm.tic pnn lebnarc mari, şi vede
omul toi oraşul şi toaui marc.' pai că este apt ••»'.a. şi, in
scurt, sînr. loate podoabele, toaie lucrurile cele despre
niîncare şi vieţuire. slobodă şi cu buna orînduiala. Oameni,
din toate părţile lumii. Loc de negoţ. Loc unde iot omul,
carele din orice pricină nu mai găseşte mulţumire să trăiască
unde va fi trăit, acolo meargă ca să-ş[i] găsască mulţumire.
De aciia nu e departe nici. raiul cel pămînt.esc, adecă
Italia, nici Viena, unde trebuie să trăiască tot omul care are
avere, căci liniştita vieţuire şi de obşte bune năravuri,
anevoie le va găsi cinevaş în multe locuri.
I I I
Oraş marc, vechi, iudn dc ani o nuc şi trei sute ; şi lot
oraşul în mare, avînd în loc de uliţe 530 canaluri, şi în loc
de cara ,.i caleşci — mulţime de luntri, a cărora lungimea
este
5 stînjini, şi lăţimea la mijloc de un stînjin, tinde au şi un
acoperiş întocmai ca coşul de carîtă, pe care cînd vor îl
rîdică. Aceste luntrii, cînd au să meargă afară din oraş,
rîdică şi pînze, carele, iiirici foarte multe, stau pe la
multe locuri, şi care unde voieşte să meargă, tocmeşte şi
îş[ij împlineşte trebuinţa, în- to.mai cmn sînt pe la alte
oraşe fiacările. Asupra acestor canaluri sînt 360 poduri de
piatră boltite, pe supt care trec slobod luntrile.
Casele pe ai.ua nu sînt Inimos împodobite, după obiciul ari
nici toiiu c .. 11< a'iiina, ti m Iriuuin; de l.ipuri din
vecluine, care 1 rumir.eţ'M , an pi.idni >> ; d.u mmele -â
cunosc. Să eunoaşi<• i .t au Io a a« r a > ■ i i, un
«leosibii, sa cunoaşte că au lăcuit nni iu.nl o,mum m.ui i •.
a odaia au dat pravilă in luata I ‟ v i (>| > i \ . i ■ . I .
in.-va,. I' 11 m i ine de îs voacle de xidin, vr*Ic iiinIiim 1
i1 ■ i iii 11 • m- k e omul că hcşcare casa c.te o bu.aia d.
................. . p uimi < m- aleargă oamenii prin
i.! •>
i.i I ; clar toate acestea ai. oate sămiu acest oraş cu un
după ce l-au lăsat toate ■ta stare, stă lîngă el şi tir
.iveşte cum, clin /.\ în zi, sa ;r cu toate acestca, cum am
mat zis, cim cele ce vecie lieşcme, poale judeca că au Insi
odată vreme cînd n-au mai lost alt oraş mai I ruinös, mai m
putere şi mai luminos. Căci la I ieşea re pas ce I ace omul,
ved- lucruri ce au lost săvirşite cu mari cheltuieli eum Piaţa
Sfîntului Marcu, care este destul de mare, a cari ia trei
părţi sînt tot zidiri de case, unde pe acea vreme lacuta toţi
duel iii care era cei mai mari ai Sinatului. Aceste trei părţi
de zidii i iş[i] au feţile despre piaţă pe stîlpi, în rtndul
cel de jos ; într - odăi şi între stîlpi sînt uliţe slobode de
picior, late de doi stînjini, pardosite cu lespezi de piatră.
în toate odăile de jos ce să coprind întru acestea trei părţi
ale pieţii sînt prăvălii care vînd mărfurile cele mai scumpe,
şi mulţime de lostării — de nu va fi minciună, cum mi-au spus,
că sînt peste sută — unde dau toate feliurimile de băuturi,
avînd înainte[a] uşilor mescioare şi scaune. Acea piaţă şi
acele trei uliţe sînt pline de oameni de şăzători şi
trecători, unde citesc gazeturi, dau şi primesc scrisori, şi
oricare îş[i] săvîrşeşte ojice treabă, ţi mai vîrtos seara,
cînd sînt toate acestea locuri luminoase, avînd, bez
felinarele oraşului, şi fieşcare prăvălie şi lostări - cîte
doao-trei luminări. La cea de a patrulea parte şi cap pieţii
este biserica Sfîntului Marcu ; şi înaintea uşilor bisericii
sîn trei stîlpi foarte nalţi, care mărturisesc biruinţa cînd
au stă pînit veneţiianii Cbipru, Criti şi Moreia. La stingă,
într-o :d dire naltă, un ceasornic; deasupra ceasornicului
este a scobitură în zid, întru care este Maica Precesta
întrupată şi poleita cu aur. La dreapta şi la stî-nga — doao
uşi, iarăş poleite, -i de la una pînă la alta — balcon de
fier. în zioa sărbătorii înălţării, după ce bate ceasul
dintîi, să deşchide uşa cea din
111
■■><» ( 1 M «li!! ' I ! ' 'J j I I .1 . I .1, , I |ii. i I
; :
p«'! '11.1, t ! I d.inn ill- re ;i < In«- IMIII' (VI.'h.I
IVir.I.i. i-.iM- I II.I ■stind şi piecintin s;i, urmează
dtip.i inj• i, şi miriml inm u , i de-a stingă, sâ i închid
aminelo:i<>. Arcs» liw iu s.i iirmi-.i/.i din zioa sărbătorii,
15 zlie, dc cîte on hai ceasurile ; şi apoi, la viitorii am,
iar la acea sărbătoare urmează aşijderea, iar in cei a lama
vreme ramme numai cea so rn icni în lucrare. Şt tocmai in
vîrful aceştu zidiri far‟ de învăhş esie clopotul cea-
sornicului, unde, de amîndoao părţile, slavi doi draci mari de
arama, care ţin ciocane în rnînă şi bai ceasurile. Iar la
dreapta este o clopotniţă mai naltă de 25 stîn|ini. Cum şi ale
bisericii, de mirare luminoase lucruri, le sfîrşesc numai cu o
descriere, adecă : că toţi simţii şi toate cîie să obictnmesc
de a să. zugrăvi intru o biserica', în loc de a fi zugrăvite,
sînt lucrate toate mozaic, cum şi locul ce ramme de Ia un
sfînt şi pînă la altul, iarăş mozaic poleit în aur. Şi
pardoseala bisericii, cu bucăţi de pietri mari şi mărunte
făcute flori, ca un chip de mozaic. Şi pe afară biserica,
numai turnul iarăşi lucrat mozaic. Şi deasupra uşii cei de la
mijloc sînt patru cai tornaţi dintr-o amestecătură rle
metaluri, ce pînă în zioa de astăzi nu pot. a f I a oamenii
acele materiahiri din care s-au făcut. Faţa le este foarte
puţin verde, împătrită decît verdele albastru, şi înzeciră ca
aurul. Dar aceste feţe nu deosibite, ci amestecate, cum să
vede i aţa linelor bucăţi fie maldehi, cc sînt în doao feţe. !
,a cănatiml aceşiu mari pieţi, !.i mina dreapta, să împreună
un cap dc alia' piaţă, al r.miu ccl.ilani cap să isprăveşte in
marginea mării, i ,i dreapta a ceştii pieţi, iar sini mari
zidiri cu stil pi şt cu uliţe între odăi, t arde să ţin tot
una de zidirile pieţii cei mari. Iar la stîuea esie o mare
zidire, unde
.112
III II ' ' I I ■ I'll . I I 1 I I I I I 111 1 '
1 »' 111 u ‟ ; I 1. 1
1 > ■ I 11 ■ «I 11:. I I : 1111 I . I
■, I ,r.i , 11 I ; ; i Mi1, 1111 I I M v iile I c • *
11 1 ' I
1
I « ■ 1 'I 1 -. I ‟ . I . I SI I I '. I I (' , I r (' 11 ‟. I
'.<<>'.1111 s 1111 I . 11 C III . t!! I
ii'! i'll " sal.I m.I re, )')(■ mi pal, pus I <' t l i i
(lupi, şi împrejurul a toam sail ltd tuuluri clc jeţuri,
pentru acci duchi, şi pentru oamenii cei streini ce sa
trimeiea de I.) alte împărăţii, să vorbească pentru pricinile
ce avea intre ci. Părerii aceşti! săli, împodobiţi cu cadre
mari de trei şi patru stînjini, intru care să coprindea acele
trimise persoane şi toata i iimon ii a cc să coprindea de
persoanele cele pămînteşti. Altă sala, cu multe lucruri din
vechime foarte scumpe, cum multe statue de marmură 4 dc
deosibite persoane, din care cele ce am însemnat sînt : statua
lui Odiseiu, a Chiveliii, a Athanaliii, a Artemidii, a
Afroditii, hrăpirea lui Ganimid, împreunarea lui 2els cu Lida,
înjunghiere de vită spre jărtfă şi alte multe tot de marmură.
Cadre întru care să arată mii de oameni : cum războiul ce s-au
făcut la Nafpactu, unde s-au socotit împotriva unui om 35, cum
am zice Ia 1 000 : 35 000 ; şi căci cci puţini s-au hotărît ca
negreşit sau să cîştige bătaia, sau nici unul să nu scape cu
viaţă, de aceia cei puţini au cîştiţpu ; iar cei mulţi s-au
biruit, ca nişte oameni trimişi în silă. ( Mm şi o icoană
întru care să coprinde raiul ; şi întru aba, robirea 1 Dojn — doge, titlul primului-magistrat în vechile ref'.i!
!\ i alo Veneţiei şi Genovei.
- ilocatară — podoabă arhitectonică, făcuta din stuc, ghips
caro imita marmura. 3 Scos — basorelief.
4 Ioatc statuile numerate aci de Golescu reprezintă
personaje şi întâmplări din mitologie.
S — însemnarea cälät.oriii mele
jeţul împărătesc. şi .■ l •
«o ci a i c ii c ă r ti, cJ i n c 3 r i: ■ 1 c 11 ■ •. • • — -
■
Dintru aceasta dc ai ci oi ic a. {'.»ia Ţa lung ca de un
ceas, ^1 ioarte lat, pe ia uime iuciui ^»i uu iw stînjini,
pardosit tot cu lespezi ele piatră, avînd la mîna stîngă
împreunate zidiri de case, iar la mîna dreaptă marginea mării,
cu multe corăbii şi luntrii. La si îr şi tul acestui drum este
o gradină ioarte inimoasă, slobodă pentru toată obştea
oraşului, unde zic că au lost o mînăstire cu mulţi călugări,
pe care vâ- zîndu-i Bonaparte i-au întrebat ce lucru muncesc
spre folosul obştii. -„;>i simţna lor răspunzmd că nici o
mesane nu au, ci numai sînt rugători cătră Dumnezeu, au
poruncit de a-i goni pe toţi, să meargă spre muncă, şi acel
loc să rămîie pe seama oraşului, ca să-ş[i] răverse bunătatea
la toată obştea. S-au mtîmplat zi cînd am văzut tot acest
drum, cu amîndoao pie- 1,ele ce să împreună, plin de oameni,
lanţ ţiindu-se unui după altul ; şi la întoarcere, Fiind
noapte, şi mai lrumos, fiind tot drumul luminat, şi toate
acele prăvălii, în lungimea acelui drum, deschise şi luminate.
Iar întru acea mare piaţă nu mai mergea nimeni unde vrea, ci
unde norodul îl îmbrîncea, unde (înia şi muzica cea
ostăşeasca, şi toi acel lanţ de oameni aciia \.i i n ib111 zr
,i -
\ 11• i w i.ii ..iii.i ' lu.nl' nul'-, nud -..i lucrează
corăbii, I 111111, d111 11ui i, i .111 de \ ' i 111 '..i |>ii
I i ■ , 11111 li■ zu: ea sa alia im lih mi, ii ii I, ii-ir •
*. i'.1 u.muiii. ,\i i l.uiiie'ic şi mulţi oas- i i ' 11 ii i ■
i mul ic ui l.i i, iu ,i i Iu u,i re i ie arme ş> de multe
alle ! i ii i M i i 1111: i n liimr, rum ',.1 in \ ie i ia,
unde sa a I lă şi cluar ni ni .uehii nuiiiii /Vuia. i\ce'.i
ora:., lunci lot zidit în mare, mi ,ue mei un loc de a da cele
trebuincioase spre hrana oro- 1 i'atsuuA — şantier naval.
iiiiic din cde ce sînt >i mai cu prisos decît mire de prin
prejuratele i‟umi, poame, păsări, care târîte umblă şi mulţi
oa- uă şî cu găini, raţe, gîşte, mate jumulite, si rigintlu-le
pe dinaintea tereştrilor. Neiipsind ,nici una din cîle am
numit Ja trierii, şi mai vîrtos şi cu prisos, căci norodul
esie mai mult decît Ia Trieşti, aiungînd tu număr de o smă mu.
Ue Ia Veneţiia şi pînă la Fuzina, marginea pan untului spre
Italia, este cale pe mare de un ceas.
8*
Acesta este oraş a! lombardo-veneticii lialu, lăcuit de mai
puţini oameni decît ar coprinde oraşul, can pnn pieţe este
iarbă crescută. Tar drumul din I'uxina şi pînă acna şt spre
toate satele Italiii este lucru vrednic de vedere, şi atît
îneît nu poate cinevaş crede pînă a nu vedea. Căci după ce
este aşazată piatra pe drum întocmai ca masa, apoi şi de
amîndoao părţile sînt şanţuri cu apă curgătoare, pe lîngă care
sînt alee dc copaci mari, şi la une locuri îndoite şi cu
spaler 1, lucru ce abia poate cinevaş a-1 vedea prin grădini
făcute cu multe cheltuieli. Apoi, bez frumuseţea drumurilor,
pe amîndoao părţile de drum sînt locurile de semănături, şi
fieşcare muncilor Îş| 11 are locul închipui! întocmai ca o
grădină, hotărît in I colturi ,-i împrejurai cu şanţ prin carc
curge apa şi cinci iiiiMi.e ie ( ,enei11.111111li ui i i i I
>iiiiii,.i de ud.mira, nu aşteaptă in 11111| 11 .i ii i,i i. i
111. mi , i i 1111 I u i le ,,u i {111 (le l,i vale, prin
stavila
ii Iu ,i 11 .ie i . i [ ■. i 1111111111111 I ,,i r ,i v a i
,.i peste to a t e se- 1 nu LI it 11.1 iii- I mu, I .nr ,r 11
.Ii.-I f I.i susţinerea
I I H
> I , II I I I ,1 Mill I M '
.1 ., .................................. . Im ■ I•I Ml
I I , I • ' * I I I' I I I
M
j I I I'. I I" , I 1 I II I I I I, I „ I M I I ,
t ,i< I n re s 11 ■ in ilc l< x 111 11 r mm , - i . i • i-nL1 i
11 • i i I j ■ I. u 11111 < n .ka'iI'.' ilcc şi 11 n I > rc I
lira I <u v.hi\iiii, şi aide man jţirlc (im care trag apa pe
şanţiui, şi apropnndu se dc salcie lor au a vedea, bez toate
celdante poamic, şi rodii, smochini, lanui, portocali. Iar
pentru închipuirea sauna na tun lor ce fieşcare are întru acel
ochi de Ioc, mai nainte voi cuvînta. Apoi va vedea călătorul
şi case mari de zid, cu statue şi cu balcoane de uer şi alte
multe podoabe.
Acest oraş l-'adua este zidit dc ani I 700, şi pînă a nu să
zidi Yeneţiia, aciia era scaunul otcîiinuirii. .Şi căci să
asuprea prea mult de craiul Atilla, s-au zidit Vcncţiia şi s-
au tras stăpînirea acolo.
Semănăturile cele mai multe este porumbul, carele să seamănă
de doao ori într-un an. Cînd m-am aflat în Ttalna în luna lui
avgust, cel dintîi era cules, iar cel de al doilea ince puse a
face ştulete. Apoi grîul, ovăsul, orezul şi toate celelann ,
cum şi toate feliurimile de poame ce am cuvîntat la Tricşii,
dar cu mare deosibire la dulceaţa şi mirosul lor.
117
Oraş iot in acea 1 ornbardo-veneticeas c«i Italic, cu zidiri
iară vechi şi cu trei teatre. Şi după ce sînt cîte treie în
lucrare, de multe ori dau cîte o bucată 1 şi de 10 ori ; şi
aceasta nu să urmează, căci este oraşul prea mult lăcuit, ci
mai vîrtos împotriva ; ci căci acest neam este foarte iubitori
de muzica şi vor prea mult să auxă faptele cele virtuoase şi
iroiceşti ale acelor mari şi vrednici ele laudă oameni din
vechime. Şi cel mai sărac oroşan trebuie să meargă cu nevasta
şi cu copiii —* cum am văzut şi la salcie Auştrm, lnnnci cu
nevasta şi cu copm la teatru ; căci mir ac.cs'e locuri
socotesc teatnls (ie i olusi l o.i re, I urii 11 a ne ario i
pililele aiclui \ rcdii a i de poli Il I 11 c1 .
I ■ 1 . I l.l Wlii' H‟.li; I
\ ‘ c, i i.i < > i mii ii 11 i u 11 '..i ii 1111 ■. I ,i ca
pe la noi, unde este
III, l ea I i n iii loal i | a i i H .r,i ,1 , 111
oraşul ii ucu reşti, în
I , , , . I. I. . a . I,
;>CStC O sulă clc pil, iru abiia sînt 100 Ba- căci în
naţionalul ro- ască, parca ar li silit -ască. Şi pentru
această .im \J i ii ; iiiii . u*iia, ca ci iiitinipbnclu-
ma
Li o adunare, uncie era şi un englez, carele, clin Ţaiigracl
viind» au trecut prin Bucureşti, şi văzîndu-mă cu îmbrăcăminte
tur ceaşcă au cerceiai de unde sînt. Şi după ce au allai ca
sini din Bucureşti, au începui să spuie că, cînd au lost în
Bucureşti, cu mare rîvnă au alergat la teatru, ca să au>:ă
arătarea - în limba naţională ; unele auzind că vorbesc în
lunba nemţească, au întrebat pe aceia cu care venise (care
ştiia rîvna iui, ilar denadins nu i-au spus că la teatru
vorbesc în limba nemţească) de ştie acest iot neam limba
nemţească. Apoi, allîiid ca din cîţi să albă în teatru numai a
zecea parte pot pricepe, au zis că acest lucru nu numai nu l-
au văzut în cîtă lume au umblat, ci nici că crede că într-altă
parte vor vorbi în teatru întru altă limbă, ci nu întru acea
naţională. Căci a fieşcăriia ţară teatru este întemeiat întâi
pentru naţionul lui, apoi să întîmplă de vin şi alte trupuri 3
streine. După aceasta au început să întrebe de nu are acest
naţion limbă şi scrisoare naţionaliceaseă. Care aceste vorbe
negreşit toate le făcuse în Bucureşti, cu aceia de care au
fost întovărăşit ; ci aciia au deşchis această vorbă numai ca
să mă bucur eu auzind cum vorbeşte frumos pentru naţiia mea.
Judece acum fieşcine cît am fost de strîmtorat de a-i
răspunde, şi ce? Adevărul ? >\r li fost spre defăimarea naţiii
mele. O minciună pre fact ::ă ? N-am putut, căci era mulţi
care nu numai ştiu cele ce \ă urmează,ci parcă au condice şi
de vieţuirea fieşcăruia. Şi J au zis altul că în Ţara
Românească mulţi ştiu limba nemţeasi ă,
1 Numai — aici : singur.
Arătare — reprezentaţie. 8 Tiapuri — trupe (teatrale).
1 iU
A alerga — aci ru înţeleşi«? de .1
î
120
Şi pînă la acest oraş, drumul tot aşa înfrumuseţat este,
îneît streinul călător trebuie să vorbească întîi pentru
drumuri, apoi pentru oraşe. Acest oraş este destul de frumos
şi atît de mare îneît are trebuinţă de lăcuitori, iar nu
lacuitoiu de noao zidiri. Tot omul pe drumuri trebuie să se
bucure, iar m oraşe întrînd, să să întristeze ; căci din cele
ce vede, judec-» mărimea întru care să afla întru acei vechi
ani. Are trei teatre, dar cel mai vrednic de însemnare este
cel cc să numeşte Amfiteatru 1. Căci deşi au fost în alte
locuri amfiteatre mai mari decît acesta, dar s-au stricat,
nemairămîind altul în fimtă ca acesta, peste toată lumea. Nici
că este acuma în lucrare, : aci acele din vechime jocuri nu le
mai fac ; şi mai vîrtos că, c.i să să umple acest amfiteatru
dc oameni, trebuie să vie amina privitori clin alte trei-patru
oraşe. Şi dintru această numai m rime, să cunoaşte că pînă a
nu ajunge acest oraş în scădera va fi avut populaţie peste o
sută de mii sufl. 2, şi acum poate nu
1 O zidire rătundă cu Iăviţi, de pe care să poată vedea tot
omu! la mijloc. (N.a.).
® Suflete.
• Ic ,il dedica a!ta, şi tot asemenea urniînci, lărgiadu-sâ
iuda iă pi şi utcniilii-sc, pînă s;\ împlinesc 44 ele lăviţi
de jur im- j 111■ 1111 toate dc Ic.,de piatra mari, cum am
zis, Iar ocolişul
iii rim ui ma, a mai nail, este de siînjim 400. Pe aceste
toate
I a v n,, 1111 a|> iii'i/ci i (!■:■ mii oameni, a cărora
urcuşul este prin io m.iii. I ii ) iii I-i.i iri ir I acea
jocurile suit doao porţi man holme, |u Mipi .ii cj'.ia /nine,
una în potriva altua, la capetele a in 111 (Mi i ii 11 ti
(iaci am ; is ca arc loriua oului). Jocurile era aces- Ua :
saiitmi, a In )■ a t u 11 i i te dm împreună, arunca tun de pi
et n, hă tăi cu pumnii, şi luptăn ; şi care clin jucători
cişttga, avea ioc hotărît tie cinste în vileag unde să şi
urca. Iar care sa biruia, ca un ruşinat lugea supi bolta
acelor porţi. Acna şi cînd avea vreun om hotărît de moarte,
aducea întru acel mijloc ai amfiteatrului o jiganie, pe care o
împrejura cu un mare balcon de fier, unde băga şi pe acel om
şi să lupta ; şi de putea să o omoare, îşi dobîndea
slobozeniia ; iar de nu, sa {acea jărtta îi ac ci j n» a i j
11.
< Airgc prinrr-accst oraş gîrla I adis. Nu ni arul oroşannor
ajunge pînă la 20 000. De aciia, doao ceasuri înainte, este un
ura, mic, cc sa numeşte Gastelnuovo, şi de acna îaraş inainL1 ,
i doao ceasuri este o cetate, prin care curge un nu cc vine
iiiiiii ii baba I oarie mare, anume Garda, a caria m.w gr ,ca
un ■ ,.i vedea de nu ar ii munţi de piatra foarte n.dţt.
i i .i drumul de la această cetate, înspre bresţna,. mere _•
pe nia i .' ii ic.t ai es 1 u băl ţi. 1 ht i’i.Wg — aci cu înţelesul de în fără.
Ii '> O
Şi , netica statue 25 000,
acest oraş este destul de mare, şi tot în îombardo-ve-
Italiia. Are cişmele foarte frumoase, cu^ feliurirni dc şi
zgheaburi mari de marmură, unde curge apa. Popul %
Acest inimos oraş, ce au luai numire dc Parisul cel nou,
poate :,a sa stadcasca cu loatc oraşele cc pînă acuma am numit
pentru întîirea 1 I rumuseţăi ii, atît pentru cbma lui cea
dulce şi potrivita, cit şi pentru I rumtiseţare a cea de
oameni alcătuita. A căriia cetăţi încunjurarea este aproape de
zece mii stînjini. Este capetenua a tuturor oraşelor dm
lombardo-vcnctica Italia şi scaunul dudui, unde lăcuieşte
otcîrmmroriuî Renial, carele întemeiata cojite cele spre
podoabă. Gîrla Ada curge pe aproape. Aci[i]a au faăuit episcop
sfîntul Amvrosic, arhiepiscopii! Mediolanului. Este o
biserică, a căruia mărimea, podoaba, meşteşugi!!
arhitectonicesc, statuele ce sînt împrejurul a toaiii 2'idii!,
tmnunie şi florile, şi toate acestea de marmura, sînt lucruri
vrednice de mirare. Cînd începe cinevaş să cuvinte/c pentru
tatuatele Y‟icnii ce sa coprind in. zuliit trebuie sa numească
mtîi biserica Siintuîui Ştefan ; dar aceasta a Mila- nuiut
esie mat presus — şi la mărime, şi ia m 'şieşuguî lucru- iui,
şi toate acelea turnuri de marmură mai cu deosebire săpate,
, , ■ I , I ! ; ; I I . ■ , I I I 1 Milt I I;‟ I I'
»II, -,.l :
put in api'optctc ilc >' i < 111 c • ;.i ,i>.i < •. • r.e
alara ţi .(imune,
J licit SOI fine* V .1 > 1,1 li'ehuif Cil/a. ',J', HI
SCUl't, Ul.lt a
aceasta mărime dr zidire, a cama împrejurarea este ca de 240
stînjini, este uvt‟ă de marmură
Are 5 teatre, din c:are unui nu numai este cel dimii în tot
ţinutul Austnn, ci să socoteşte cu cele dintu şi din alte
ţari. Are o plimbare ca la Prater, pe zidul cetăţii, mai nalt
decît ceai antă faţă a pămînt ului, pe la une locuri şi de doi
simţim, şi toată aceasta năiţime şi lăţime să coprinde în doao
zidiri. Şi cu toate că la vremea cînd am fost lipsea cei mat
mulţi din nobleţe şi din neguţătorii cei mari, pe la moşii, pe
la bai, pe la sate, căci aceasta în toate părţile să urmează,
cum şi la Viena cînd mă aflam, bez poliţiia şi neguţătorii
prăvabaşi, puţini era din ceilanţi, lipsind mai toţi cei mari
: mmearu, boierii, neguţătorii şi chiar împăratul şi
împărăteasa, toţi pe afară, şi din cei ce rămăsesără în Viena,
cei mai mul'd pi ■» sîmbătă seara şi să întorcea luni de
dimine[ajţa.
[CUVÎNTARE DEOSEBITA]
Iar noi numai ne naştem şi putrezim în oraş, aştept;. - 1
stăpînirii, cîte cinci şi zece ani, sau pînă ne va veni r,
ia., sau pînă cînd să va milostivi stăpînirea, sau pînă vom .
întru acea vîrstă la care ni se cuvine să dobîndim ace > ;
1
< v . u }.‟iiKiii I cum sa iidimiu sau împuu i va siapim rii,
sju liiloMi I (i.tr iu'iiiii, întru o ameţeala cie gînduri,
cum toţi să 11' ii ImIiu) ; şi dohmdind aerul cel curat» am fi
mai sănătoşi, nu .ivim |»iiifie ,i singe mat curat, am gîndt
mai bine, şi trăind 111111 nunul nr .un obicmm de al iubi şi a
ni să lace nulă de 1 | •
11 ‟' ‟ i • « '"ii mu li chemaţi de slăpîmre ca să
ne orînduiască in 1 I u)l ui, i.u ii, i ic gieşi i vum vorbi
pentru norod mai des bm şi. ui m mi, iu uni imul mi să va
întîmpla ceia ce acum m in11 u»j *I.i, de muşiemm muşii
părinteşti şi peste puţini am le şi vmdcm l.ii (Ic ,i şii in
carc parlc dc loc au [ost. Şi 1,1111
h' picid Iar (ie a li sa
înlimpla pagube în neguţătorii, lai de a imnulţi vemiun|icj la
alic muşii pi intr-acele datorii, tar‟ de a bate măcar un cm
la ulucă a casu, lăr‟ de a trai in bi(l|şugare dc argmtani,
mese mari şi slobode, giuvaeruri şi alte deosibite podoabe ale
casii, iar‟ de a face la scăpătaţi deosibite milostenii, ci
numai împodohmdu-ne ca nici un barbat din toata hvropa.
Aceasta tencire cîştn‟ăm noi trăind tot în oraş.
.Şi cum >:ic că, cu toate că lipsea cei mai mulţi şi mai
mari p' la muşii, iul era peste doa.i mu caleşci şi carîte, şi
cele mai m ibe i u in iii î oameni deschise deasupra şi
aproape dc mu pe |u .. a ( ala i el, i. Şi o sulă soldaţi
olani ,' călări, ""rupţi III i'iaia a, e.i I un: ime a plimbăm,
spre a să pă::i "i" i i'111II I ii 11,i
1: i
' Imos împodobita,
,i I între dumnealor, la număr de doao :i 1 preaînălţatului
îm- iVIilan. Dintru această itieinul, bez grădina . ..re,
asupra căruia smi 1 ior, rîpe, scorbon, peş- ti , , u,i
iiir.i.i , ui:, ;! | * i de piatră la s 1 î jşi t
n'
i■,v.■ nlc111i, asupra lărora este j-.aici ie spre plimbare.
Aceasta ^ fieşcare, îş|i| si leşie pa-.unie, ca sa înceapă a
să sui
pe acea frumoasa galerie şi p.- munte ; >i cînd să apropie ca
de doi stînjim, atunci cunoaşte ca nu este munte m Imita, ci
im zid foarte nalt zugrăvit, în fiinţă numai linul peşteră,
cînd nu mai rămîne alt decît a vorbi pentru acel mare
meşteşui; al zugravului. IJbţile oraşului sînt foarte late, $e
care le udă şi le mătură în toate zilele înaintea vremn
plimbării. La o biserică au 6 clopoie, pe care trăgîndu-le,
lac o armonie mai dulce decît auzul unii muzici. Populaţiia
norodului să urcă peste una sută doaozeci şi cinci mii, bez
streinii, care sînt peste cincisprezece mii.
Mulţi din voiajori ce să întîmplă să vie o dată în Milan
rămîn pentru mulţi ani. Unii împuţinează zilele ce au hotarîc
pentru alte locuri şi zăbovesc aci mai mult. Alţii merg de
îş[i] ridică familiile şi vin aciia, unde vieţuiesc ani. De
aceia, în toată vremea să află oameni mari de prin alte
împărăţii, Cum mi-au spus, sînt şi primprejurul oraşului, cu
depărtare de un ceas şi doao, foarte frumoase plimbări.
întoreîndu-mă la Trieşti, unde făceam băi în mare, între
alţii ce să scălda s-au întîmplat şi un neamţ, carele întrebă.
- du-mă de unde sînt şi pe unde am umblat, şi spuindu-i, cînd
au auzit că numesc şi numele Milanului, ca un nebun au sărit,
127
Accst oraş au fost scaun Jucatului Lombard iii. Aciia sînt
ccic mai bune şcoale-universiiaie dm toate cîte sint m Italia
cea lombardo-veneticească, unde vin tinerii şi dintru alte
ţar? spre învăţătură. Şi aciia, cum mai în toate oraşele, este
o apa mică curgătoare, pe care cu meşteşug prin închidere de
porţi ca cu o stavilă o măresc şi o micşoresc, unde şi cîncl
au trebuinţă. Şi cu acest mijloc umblă pre acea apşoară, ce nu
este nici cît a patra parte din Dîmboviţa, luntrii
neguţetoreşti încărcate ca un munte. Acest meşteşug foarte
mult este înmulţit în ţinut ui Austriii ; şi nu căci au avut
fireşte ajutoriul apelor, multe şi mari fiind, ci căci pe cele
mici de tot cu acest meşteşug le-au întrebuinţat, şi pe cele
mari cu canaluri le-au împreunat. Si după ce să fac cele mai
multe transporturi în ţinutul ei prin luntrii, apoi şi tocmai
de la Trieşti înccpînd, mulţime de maluri rărîndu-le cu cară
puţin drum numai, pînă în gîrla Sava. De aciia le
transportariscsc, tot cu luntrii, pînă în Vicna, Peşta,
Beligrad, Roşava, Vidin, Nicopoli, Şistov, Silistra, Hîrşova
şi Galaţi, făcîndu-să socoteală că cu accst mijloc este o
înlesnire foarte mare, căci o marfă ce s-ar cuveni să o
încarce cine-
129
— însemnarea calatoriii mele
I
Acest oraş este pe gir la ce să numeşte Po, care sa sămu
ieşte cu un adevărat scăpătat neguţetor şi ca un nearn pierdui
pentru care zic oamenii că odată au fost mare şi tare. h
drumurile şi semănăturile, peste toate locurile, suit lucru;
atît de mirare, îneît de nu ar fi făr‟ de orînduială, de muh
ori aş fi cuvîntat tot pentru ele.
Accst oraş este cd nun vecin nu numai din toate oraşele
Ilaliii, ci şi de multe alte oraşe ale altora împărăţii ; mai
vechi iiind decît Roma cu 430 de am, decit Veneţia cu I 708 şi
mai nai nie de întruparea milostivului nostru domn J s. I Is.
t u am 1 182. Kste oraş marc ; populaţiia are puţina. Şi aciia
sini şcoalc, dar nu ca cele de la Pavia. Oraş în cetate, şi
cea mai ţeapann de cîte am văzut avînd trei părţi ale ceiăţii
ocoim* tie
o baltă curgătoare, şi a patra parte, cea lăr‟ de a|sa, este
foarte întemeiată.
Peste tot locul al lombardo- venei icn f i a 111 ce am nviM
:i, locurile de semănături toate sun, cum am ;us, c■ <. 11
acleca in •( colţuri, despărţite unul de a!ml eu ■, mim i n ■
> !••• curg ape, şi i li le.lmrlmi de alee. îuiru i < I • * ■
*• Imn i < le |... cei ce au vii nu vila saduă pui* r<■ am n
nm 'tu i -:a> eliip : fieşcine, în locul lui, ar. lîndmi d . ■
‟j.i■ ■ i uerodilori, 'întocmai alee, pe sfoară puşi, sădui
mml < l • dini depune de doi stînjmi in lungime, iar m lit
1111■ ■ de unu, intru care Iş'i] au semănăturile ; iar în
nudul i .»pa. il. u-, în I ieşea re mijloc, cile o viţă
sădită, groasa ca mine nali.i ( a un stat de om, de
132
I ■ I I I I I I I I M t < I M.'
' 111 i \ r < 11 • ( .11.11' ' I I u I i,! I rcl ni ir '..I
ş| i | .ill >a ■, şi a poi Till r i nsele ; - nie rămase locuri
între
- prim:, I 1 - .-I iu rile sămănătunlor !
./Vcia^ia vedere de ,.mniuiu<Hi i,r j
OK cirumuliu, t.M coprinde
och?!., aduce pe călători ia o mirare, băgare de seamă şj
niul- yunîire atîta, îneît cînd aleargă poşta să sîmpte ca să
află întru
o nemulţumire, întocmai parcă ar pierde un lucru ce-1 are în
mîna pierzînd băgare de scamă. Carăle ce cară mărfuri nu sînt
cu patru roate, mei c u oişte la mijloc, unde să înhame doi
cai, ci numai cu doao roate, şi un cal între doi craci,
întocmai ca sacaoa de apă ; numai atît de mari, ţeapăn-,' şi
gros in lemne lucrate, îneît încarcă peste doao mii de oca ;
şi caii ii uişiiă cite unul înaintea altuia, dar mari şi
frumoşi, far canve <\* umblă prinprejurul satelor sînt cu cîte
4 roate şi cu boi, mari, frumoşi, bă Iţa ţi. Preţul mîinii cei
clintii de doi boi es ie 700 sfanţihi. Şi la cele mai multe
cară, boii nu trag în grume:-, ci în coarne, cu ham de piele.
Italienii cei nobili şi iv-mh,moi :i sînt vrednici de iubire,
căci sînt oameni slobozi şi g ••(.
i Împodobiţi cu adevărate daruri de nobleţe; iar cei i rn,n
s:nt rau nărăviţi, cam cerşi tori şi nemulţumitori, căror,: a
• iile va da cinevaş 3 sfanţibi pentru ce au tocmit, muie mur
nu va auzi, ci tot va mai cere.
Pînă întru acest oraş al Italiii mi-au lost călători ,t <!:■
eM m : iar călătoriia ce am tăcut iar în 1 ransilvaniia, ■ i
ş; Banat să coprind[e] mai la vale. 1 "
: 1 I ■ I i> ii 'Ic !.| Koma. i' ■: u i i, aciia t I ai .
nu., . v ■' ; .1 iii in -\ i.i»l. i .in' c-itc oraş măricel,
c li o n-aţa K.*u re
»' ■ ui , mu! • *••.!•.• şi \ a I II ui li ia, iukv.i
ispravmcat pe liuga care
• 111 ml.I 1\ I .i i I >e auia in iaHi .Batani, de unde
ubăiînd
m.n 11 11111 > •. I ■ 111111 1.1 111111 a dreaptă, este satul
Îvlezo-Hegeş. I * *1 *
: 1 * .»ii- .nu / I * 11 ri I n a ).i
raU-şi i, cu grajduri ioane man, avînd a* *>l*i I * hi 11 < *
I • I. i * ill ilc * I s ■, 11 * • 11 i - /\ I) o l în satul
Aroşhaxa, Senteş. 13c au i a iiiai 111. * 1111 * - î j i ■ t
a* vjt'la i tsa, întru care întră pîrla Maroş ; apoi iii
s.uiiI C .iom:>, rad, A [ilar, {iglet, Ida rom roza, Piles.
Ama este mo .na a grai nlui Kastei licieynat, pe carele l-au
omorit hui sau, iragîml de doao ori cu puşca în taică-său, cu
cuvint că să purta cu ramate către supuşii lui. Şi dumnealui,
ca un om ce nu-i lipsea mu un dar, au hotărît să îndrepteze pe
taica-sau omorîndu-1 ; pe carele pnnzîndu 1 supînirea, l-au
ridicat la închisoare, de unde scăpîud, nu au iugit într-ahe
părţi, u s-au dus iar la acea moşie unde au omorît pe taică
său ; de uude iarăşi prinzîndu-î şi judecîiufu-I, l-au hotărît
pravila de moarte, şi aşa, la i'eşta, în vileagul obştii, i au
tăiat capul. J >e aciia în satul Uhu, ţ.i apoi în I‟eşta. L>e
la Arad şi pînă la Peşia locul este asemenea nisipos cum este
pe drumul Clujului, lie ia Orachia-Mare pînă în Peşta. Şi
sărnănăturile asemenea, tot acelea ; cum şi oamenii cei proşti
tot cu acea îmbrăcăminte. 1 Vin de primă cniit.u«.*.
- Isprăvilu at — reşedinţa ju ci cvi ui ii. s Alaroş — Mureş.
134
.'iui cel mare al , unde să trece ho-
■■:ova, l'ăged, Bo- _meş. Apoi în satul
■ 111 oraş mic în ce-
: i iMiiUseţca caselor, uli
ii mai deopotiivă, iar urîciLine
ia vedete ; ie şi înrrunşaie, untie vede isprăvitul uli^ii şi
a unui .1. Cum si o marc im.ii.i
_. I. „ . . ‟ ..
intru care la ;:nc tio Lan te, de cfoao ori pe sapCammn, ciuta
muzica ostăşească, ce este în număr de 60 persoane, vi multe
alte podoabe. Curge pe aproape gîrla Bega, din care esie si
tis şi canal, ce ocoleşte toată cetatea, şi căci pricinuia
stricare acrului celui curat, au proprit, apa şi au făcut
acele şanţuri, frumoase grădini. Aci lăcuieşte gheneral
ostăşăsc, exelcnţii-sa Şne- Ier, care este foarte iubit de
toţi, căci este un om blind şi cuminte. Numărul oroşanilor să
urcă pînă ia 10. 000. Să împarte acest ţinut al Ban-atului în
patru judeţe : lliriii, Seghedinului, Crasna şi în
Milităreasca Graniţă, ce cade în potriva prinţipatu- lui
Valahiii şi Serviii. Semănăturile cele mai multe, şi mai peste
toate locurile, este porumbul, celelante mai puţine. Aşişderea
şi din pometuri, cele mai multe prunele întocmai ca şi pe la
noi.
[CUVÎNTARE DEOSEBITA]
Iar lăcuitorii neaoşi rumâni — far‟ de nici o deosibiie şi
în vorbă, şi în port ; atîta numai, căci să socotesc tu ai
noştri, care sînt în cea mai bună stare, şi căci, după
călărimca Ungarin, cea mai bună şi credincioasă oaste
româniii, şi mai vîrtos 1 Temeşvar — Timişoara.
1.1 M. I!
sa pă/as( a pe noi romanii
copnns ! Bucurie ca ci am v a / u t dm nc.uuu
osinşi, hun- îmbrăcaţi, bine învaţaţi i im
fericirii şi n cinstii. Şi întristare iară, : .1, 1 văvin-i
î<*ri-.*?rt-r» ncesiorn, mmdrua naţionaliccască, neam adus
aminte şi de vrednicii de milă ai noştri fraţi români, ce
odaia au fost vestiţi.
1 )e aci11 ja am mers m Bccichcrec, Komlos, Mocnn, ( ani/a
unde sa trece gîrla Tisa, Orgaci şi Segliedin, fie lînga care
curge gîrla Segliedin, unde este hotarul banatului dopn. Ungn
na.
Acest oraş este mare, avînd şi otcîrmuire ostăşească supt
gheneral ; şi lîngă şcoala copiilor soldaţăşti au o zidire
inie mciaia, intru care este tin chip ele temniţă, avmd odăi
multe, zidite şi deosihiie intr-un mal, întocmai ca nişte
peşte re, şi f ieşea re gaura, toarte întunecoasa >1 umeda, cu
deosibite uşi şi cu paza de soldaţi pentru oamenii cei ele
neam ce fac răutăţi. Pentru cârc Trehuie sa vieţuiască intre
acele peşteri 5, 10 şi 20 de ani, după vina, şi care va avea
noroc să trăiască acei
hot.iriţi am, h sa dă slobozenie.
l)ar crez,că toarte puţini \ or putea scăpa cu viaţă, căci
cînd am lost a."0(1 o s-au mtitnpl it dumitma, şt am văzut: pe
toţi scoţmdu-i la biserică, ce este in copnnsul zidirii
temniţii, şi pc îoţi i-am vă/iu cu aşa feţe, îneît nu ar ti
putut ci nev aş sä hotărască ca ar putea avea vreunul viaţa
ele un an sau doi, în vreme ce fieşcarc avea să mai şa za cîtc
8 şi 10 ani
130
' 1 :
1 I 1 I 111 .1
II .1111 I . I I . I < „
I 1 III (Ill'll, .11 I
I 1 III J* I I I KM ! 1 I,11111,
ni;.mu, şi ungureşte ! .In l. (ln mm I ceî mai
'ihi!, S.iv Sebeş, I leva, Dobra şi pînă în Lugoş. Apoi de
aciia emneşte la mina stinsa către satul Sacol, Caransebeş,
Slatina, Gheregova, Corniţa şi Mehadiia, ce este în ţinutul
Banatului, în Milităriccasca Graniţă.
Aciia sînt feliurimi de ape mctaliceşti, fireşte fierbinte,
cu deosibită fierbinţală una de către alta, din care una este
atîr dc fierbinte, îneît peste putinţă este omul de a-ş[i]
ţinea trupul supt cursul apii, măcar pînă a număra cît de
curînd de la una pîn‟ la cinci. De aceia şi au un maţ de
piele, pe can? ţiindu-1 neputinciosul în mînă îl trece foarte
repede peste acea parte de trup ce pătimeşte. Sînt zidiri
destule pentru întrebuinţarea celor ce vin spre cîştigarea
sănătăţii ; mai vîrtos
o zidire foarte mare şi frumoasă, ce s-au săvîrşit în anul
1824 cu cheltuiala împărătească, care, bez celclante
trebuincioase, are mimai odăi peste una sută patruzeci. Aciia
sînt şi toate cele trebuincioase, cum dohtori, spiţărie,
gerahi, birt, unde poate mînca cei ce nu vor să-ş[i] gătească
cleosibit, căci şi la aeeasta este înlesnire, fiindcă aduc
toate cele trebuincioase spre hrana de prin satele ce sînt
împrejur. Este şi oteînnuitor ostăşesc. Acifija am văzut
ofiţier atît de prăpădit, îneît în pătură l-au luat din
caleaşcă şi l-au dus în odaie, avîndu-ş[i] mîinile şi
picioarele zgîrcite de tot ; şi în 16 zile l-am văzut drept şi
pe picioare, cu o nespusă bucurie în faţa obrazului.
137
I il. K 1111', : I! HK ii - I .
\ \ Vili iii.ii iîlUil ISlOi--' i«.M *- *'• •- - - " v *•••••
- A -- . 1 ... V.. V.- T : 1 T- S ! V ‟ 1 * -
;i| >C Mill şt ;!!
palrua ! f. >;î s i î ,i. u.ii ... -
tului ; cuci clii.u noi piua ocinii nu ik.-^iîi h.i...i
Iu lumină asemenea lucruri folositoare obştii, prin caic sa sa
folosească şi cei scăpătaţi pătimaşi ce nu au mijloace de a
calatori în ţări streine spre dobîndirea sănătăţii, ranniud
accst cîştig de folos numai pe seama bogaţilor, care sînt
toarte puţini pă lingă pătimaşii săraci.
De la Mehaclia, drum ca de 3 ceasuri, este un oraş mic ce să
numeşte Orşova, în marginea Dunării, unde este hotarul
Austrii! de către prinţipatui Val ah iu şi al Serviţi.
Şi în satul Slatina, ce mai sus am numit, este apă metali-
cească, din care beau şi fac şi băi.
Din Braşov iarăş călătorind tot întru acel an spre Maroş-
vaşarhcli 1 şi pe la alte nu .ii de domni unguri, am trecut
prin Marinul.dv.1, 11 " în imului
<->ibci ibi i ;',en, în
judeţul Şekler, Oladil.iln ,. 11 i I. •, . r. '"'in : ' : 11 -
1 r şi isl ai o .vaşai heb, oraş
U),lt, | .■ Im i ■ -I i • m iv .»!■.» din a Ş U1 i 11.
-v, ; , |, | ,| ,| i , . ,i t i ,i i i .1 .;, ,i i. a i u '.
i>' i ; mi ui i or mi este pre-
... „ na I." 111 ■ ■■• < vi mt.Iu domni tl. nea ni mare.
Accst
(1| ,..,u. 11, 1.111111111 1 liberi I.. i j ■, > 11, in 111< Ic
tui unguresc. Lăcuitorii (Vi in.ii mulţi sini iiniuin, şi
romani puţintei. lie aciia, in satul Radnot, Şexburg,
Scgliişoara, oraş mare in judeţul Saxen, Ehsa- betştadi, oraş
măricel, unde sînt lăcuitorii toţi armeni, trăind 1 AJaroşvaşaihcli — Tu'^ul -Mureş.
»iiiemeietc de
i în Mediaş,
i <len adm ;u! luiin!
■ c v aLim la toate . ,1 Ivi
obştea iioiii cum sä poate tut
intr-o vreme să tic toţi bogaţi, unii «nai mult, şi alţii mai
puţin. Şi pricina pentru care nu mă puteam a ma dumeri au lost
căci eu, fiind rău obicinuit şi coprins de ştiinţe care sîni
împotriva pravilelor omeneşti, judecam că de a xri bogaţi cei
ce poartă papuci, trebuie să fie săraci cei ce poartă opinci.
Intr-asemenea, zic, judecăţi aflîndu-mă şi văzînd pe iuţi
sfetnicii, neguţitorii şi prăvăliiaşii bogaţi, aşteptam să văd
pa norod sărac ; din care pricină am şi fost silit să cercetez
felurimi de oameni ca să aflu acest mie necunoscut mijloc. Şi
de la toţi am luat răspuns că aceasta este cea de acuma mai
mare politicească chibzuire a otcîrmuitorilor Evropii, de a
îndemna şi a îndrepta pe tot lăcuitoriul spre drumul
fericirilor, hotărînd că : în oricare parte de loc va fi
bogăţia numai la cîleva persoane numărate, acel loc este
hotărît sărac, dimpreună . Iii ii şi cu acei bogaţi, şi că
atunci este bogăţiia statornică, and toţi de obşte sînt
fericiţi. Şi că a celui prea bogat bogăţie să în-
statornicează cu cea puţină a acelui mai mic. Aşadar, dim
aceste auziri, destul m-arn dumerit la această pricină. Dar
folos ? Căci m-au ameţit iară alte strîmbe judecăţi, fiindcă
vedeam mulţime domni mari şi mici aflîndu-să nu numai toţi în
slujbă, ci cei ce nu s-au abătut din datoriile lor fiind in
slujbă şi cîte 40 ani, şi mai vîrtos : după 3 şi 4 ani ureîndu
fieşcarc în mai naltă treaptă. Şi ştiind că pe la noi, cu
toate
13')
slujiriiI .fiu tii,,,:
mal te 11 -, > l. .i : ; i ■ • * : •.* *
să urca, ,i in Im u! ,u •. i< •• i, ;!!•: i
nii.ii multă mt rciiincwt-, i * ■ .tu .m.-
tesc cunosc cu ca au ajuns în cea m.n iii ilt.i in apta lar:
cic: a sluji întîi la cea mai nuca. Şi că ponto mie mi mi si-
parc această urmare că este cuviincioasa, liind ohu înmi sa
\\\y oameni far‟ cie nici o ştiinţa, învăţătură si dar şi tar‟
de nici o slujbă cătră patrie, într-o clipă urcaţi la cea mai
înaltă treaptă, ci numai prin clare de bani, cum şi pro cei
mai slăviţi îu nalte trepte, şi bogaţi, ca un trăsnet aruncaţi
)os şi sărai i. Iar‟ de nici o grcşala şi judecată, ci mimat
căci au con icnit darea de bani, şi că de aciia nu este nici
slava, nici bogăţia temeinică. După accste auriri aclucînclu-
mi aminte si chiar cu pe cîţi am cunoscut nalţi şi bogaţi şi
în puţină vreme «scăpătaţi, n-am mai făcut nici o întrebare,
ci am început a tace o băgare de seamă in vreme de 30 de ani,
de cînd am putut ţinea minte, la această nenumărata sudoare şi
tiare de bani al acestui norod rutnanesc. că doar voi găsi
unde s-au cufundat. Şi caninul întîi la mulţimea domnilor ce
nu fost întru aceşii ani şi uiundu-mă în toate părţile,
introbind şi erreetind pte mulţi prieteni, nu gă~ sase nici un
leh de lericiro la mo o tarnihe, nemaitrebumcl să o caut., la
nepoţi sau tii, şi cheluii'c ne namesi.ii ', moşii sau alte
averii, căci toţi să alia în nepomcniiă sărăcie, despărţiţi şi
răspîndiţi toţi în toate părţile, făr‟ de nici o judecată şi
învecle- 1 — ac.irct, dependinţă.
140
I
. I I, I I I 11 I I II I 11 ■ I I \ : 11 m I I'M'
■ I < • pr I,i 11 n»v. I
•,
O >,• I p<„ U).U .1 ZII'.I
S« <! -.'t „. ! uniln ce !e I‟I a
! uşi»; ceară Tiiilv răboj -. Altiiv. i
casele boiereşti, celor mari, era pline ele boieri ele al
doilea şi al treilea treaptă, aşteptînd mţi ajutoare prin
tcliurimi de. mijloace, şi mai vîrtos prin busmeturi, căci
toate liusmeUirile sa cumpăra de boieri, şi mai vîrtos de
multe ori li să da în credinţă, lucru cc pe vremea aceasta nu
să pomeneşte ; şi aşa toţi aceşti mici, ajutîndu-să de cei
mari, îi iubea şi ii cinstea, şi boierii printr-acestea să
împuternicea şi să înmărca.
Tar acum, acei mici nu ne mai iubesc, ci numai ne linguşesc,
căci de la o vreme încoace, adevărat, îşi fac irneresunb tot
prin noi, dar prin dare de bani ; şi aşa noi rămîind singuri,
întocmai ca o pasere făr‟ de aripe, îşi bat joc şi copiii de
noi. Familiile sînt tot acelea, dar cel bogat — sărac, şi cel
CMÎ ■ tit — ocărît. Cum şi din cei mici, deşi şi-au făcut unii
st‟-n. amesteeîndu-şi interesurile dumnealor cu ale
domnilor,dar a • ! tot acel temei al nedreptăţii şi al
necinstii, nu au nici o c‟a- tomicie, pentru care pricină sînt
mulţi cinstiţi, vrednici, ■ r muritori de foame, căci prin
aceste daruri nu pot a să r^
Aşadar, negăsind strădania norodului întemeiată n; averea
domnilor, nici într-a noastră, am fost silit să o aur 1 Mcrtic — baniţă mică de 20 oca.
* Răboj — tlaicric.
Ml
. . i ' C Cai'L" ii Li pUCi iLC CU i Li Lâ bîi i -iC i i ti i
» L v S - ,
luxul ş> ne buna orînduială, ce curge între noi toţi. Şi iuînd
seama bine la toţi cei ce cu neguţiul sä speculansesc, unul şi
nuuiui să vecie statornic în averile sale. Şi, negreşit,
cuvîntul nu poate li ai tul dccît că nu s-au stăpînit ele nici
un lux, clin început şi pînă acuma, carele este dumnealui
vistierul Hagi- moseul. (Sa nu socotească cinevaş că laud
această persoană ca pe un prieten, căci singur poate mărturisi
că, de etnd cunosc lumea şi pînă acuma, n-am avut între noi
cîtuş de puţin prieteşug. fii îl numesc căci mă făgăduiesc să
scriu adevărul. Şi căci nu scriu numai pentru îndreptarea
noastră, ci şi a elimini 1 ii ...-i ii esc şi a sistemii
negustoreşti, cum şi a tot noro- liiibv. fiiudi ă :n este 4
sisteme de oameni sînt înclinate, şi cînd n,i i ii .ii' i iei
. ! va îndi ]Ma a mi si v i ajuta, peste putinţa , i , . i i i
■. i 11 a 1 dv ■ i »ie.l e 1' „1 w', st a I'' ii 11 ■. .)
,. i ,, i : 11 11, i ' i x i 11, | a i ä. Inuia le c a ui norod
ia nici
II mi , 11 ,iia. i i II <!; ia unul pînă la altul
. i,., >,. | ,i ii, .1 in ,i ii.nii am a|!iiige cel bogat
I,I !! 11 . , ie a . i undea
toate
ii iie, 111 j'!aie şi mi
neorînduiala
i........................ i .1.1.
' i , i , .i. i 11,.i, in
I i .
ntai pedepseşte adere de cinste 1 astăzi veselie,
o ne aflăm, t re
■ 111 datoriile unui :' i de !ii namile, i,
teme‟nu ile cavlor
■ ‟a roate Ieri ,i ih ia noi
iele rele a eel dimii pas este
li in rea spre obştescul folos), să ridicam inimi ruga toa re
căi re milostivul părintele ceresc, să ne îndrepteze spre
drumul ferici- nior, şi să cerem iot chipul de ajutor de la
preaiuălţatul nostru domn, ca de la un părinte şi ea de la un
mădular neamului rumănesc, ca să putem urma cele mai nainte
zisă foloase căi re naţie, căci, cum am mai zis : în fericirea
obştii ne vom găsi fieşcare în parte şi pre a sa.
Iar în anul 1826 călătorind iarăşi din Braşov spre Bavaria
şt Elveţia, am mers tot pe drumul Timişvarului, Peşin ^
Vier,a, pe care drum cele ce am văzut s-au şi descris. Iar din
V"u na călătorind spre Minhen, care este scaunul crăiil
Bavariei, nu văzut toate lucrurile mai deosibite. Căci după ce
vede cala loriul un loc ce firea l-au împodobit cu multe
chipuri ce aom ochilor mulţumire, apoi şi cu a lăcuitorilor
strădanie, im j>;iim s-au prisosit frumuseţa cu felurimi de
mijloace. A i vede oneil adese dealuri, din care unele sînt cu
păduri, şi al iele ochi ui limpede sămănate ; şi întocmirea
pădurilor iaraş nu sîni ; >..• cum lirea numai le-au odrăslit,
ci le au curăţate, bine îngrijii şi cu drumuri curate, pe care
nu greşaşte cinevaş de le va «i numi grădini. Precum şi
locurile de sămănătură sînt cu o
i.i iv.it: .ic. I blagoslovit pămînr, ca sa prictnuinşie din
sti cina.
11' ' 11' 111 < >i vr.pmăşasca otcîrnnure ? Şi pre tonte
acestea sate ilt ]'i(- .ii: i i le !c va şi nunii cinevaş
oraşe, nu greşeşte ; căci ' .i .i-l '.mi . mu in.n ii mite voi
ctivîmn, şi la rare sat vor fi 1 niii I u net e ;i i . i < < 1
< mii! miormai ia înşir palat uri împărăteşti. I .i • Hiioi ii
' i ii i t 11 v i .11 - I >: i ti. i, Io ii ii‟ h h i ii i 11
< > r (, cu pur 1 ară
1 i H II .1 şl I ( ; 1 i I , I I l
Sa i ii a ii a ! u i 111 ■ mhI ; i; 11 n 1, o v avu I, .i-
e.ira, o r: u 1, pe ea re iui î i dau la vile, ci i! lac l>ei
e ; i i , ■ a, poriiml) pupii, ca r t o 11 ;
brnsbe 1 şt rădiclu multe, var/a, g:1111, slctlc, moi , nvi şi
alte verdeţuri i legumi îndestule, cum şi loaie lelurimile de
poa me.
Vitele sînt mari şi de o grăsime necreemă - - şi aceasta
curge iaraş; din buna onnduială, după cum mai nainie să va
cunoaşte.
Calate,na mc-au fost prin Burkersdorf, ce este sepie, poşte
— p oraş, Siga rt skir!ieri p.i. oraş. Perşiing p. '/■>, oraş,
.Şuii Pel ten p.1, oraş mare, are o biserica, a . inia mărime
şi eugrnvoaki dinăuntru este un lucru loarte deosebit ; rană a
nu imr.i în oraş, sa i rece gîrla iYasin pe pod stătător.
.Merk ! >'ţ „' ■ „' „ -.S'
;'sş 7 -— n.ip.
1 -14
— însemnarea călătorii! mele
A cest or.r,, l.inţ este unu! dinlr-accle mai frumoase ce am
văzui, peniru multe daruri ce are, fund şi pe marginea
Dunării, care puţin mai nainte de oraş nu curge pe ioc şeţ, ci
pintră
2 munţi, ce sînt împodobiţi din fire cu felurimi de păduri ce
să coboară pînă în marginea Dunării, unde sînt şi drumurile de
amîndoao părţile, pe care este cea mai frumoasă plimbare a
oroşamlor. (dăci acei munţi cu păduri şi cu curgerea Dunam
pintră ei aduc ochilor atîta mulţumire, îneît să întristează
omul cînd să depărtează de Linţ. Aciia sînt şi fabrici
împărăteşti, unde să lucrează pinzale ce sa numesc de Linţ.
Licrdln:', p 1'/.;, oraş. Iniierbach p. lVa, oraş.
Sighardin, ,, l, ora ,. Ş.ndiug |>. ! , or..ş mare, în
marginea gîrlii Inn, ce , 11 (, ( j,(. | m , ■ I . i. i ,i i' >
i 111.1 d ‟ (. i ac 11 o î a ruf <\ us t ri ii de ca ti di
1. i v • H i a
I >v | ( || ,, 11111111.1 in 11 ■ i . 11 5 • • I.IIII i ■ i •
„fii- şi puţin caia-
eibrăcaţi curat ; măcar nevasta, r şi îudrăsneaht ui, sau de
treapiă
. I, ,, j
Minvu/nme cu j, >,i I.i
i 1111 n'l'.t re, 11 ui
.
■ >.i (I'.: pi>lllel >l l 1 şi 111111,111ni i J »i iui' i ..( i
tu loaşte l .1 siiit ;:ciu-şi lieşcare < i. 11 - ^ -
riia sa, şi de aceia de bunăvoie sa poartă bine cu lieşcme.
Iar la noi, lăcuitorii, din multa juguire ce au avut şi
nehnui- îiarc, nu-şi cunoaşte nici datoria căiră altul ;
aducînd încbi năciune numai aceluia de care să teme, cum
stăpîmi[ln|i său, zapciului, ispravnicului, de-1 va cunoaşte;
iar cătră oricare om nu-ş[i] scoate căciula, fie măcar de cea
mai mare treaptă. Cum mi s-au întîmplat chiar mie să mă
întilncsc cu mulţi lăcuitori cu căruţe pe drumuri, şi nici
unul nici căciula ş-au scos, nici drumul jumătate me-au lăsat,
în vreme ce vă- zîndu-mă cu barbă m-au cunoscut că sînt de
treapta Divanului. Iar mai tînăr fiind, dar ispravnic şi
împrejurat de slug;- tori, atunci întîlnindu-mă au căzut la
pămînt cu capetele ••oaiv ca nişte vinovaţi de moarte ce ar fi
aşteptat scăparea de ia mine. Cum şi chiar supuşii miei, mie
îmi dau închinăciun . iar altuia, fie şi mai mare, şi mai
bătrîn, căci nu are irebuiia i de acela, nu-i dă închinăciune.
Din care să adună că nein lătura şi înjuguirea prosteşte pre
om, făcîndu-1 şi rău, Şi i aceia cu dreptate să uită asupra
fieşcăruia cu vrăjmăşie, si. . tind că poate şi acesta va veni
vreme să-i facă vreun , i nime — căci bine n-au văzut de la
nime — sau că şi acela îi v. 1 rolitefsit — politicos, amabil.
10*
ş: curatul clin pre lacul. („.iro .n iMi' to.ito pro I aceri
sa s. jttlcs. cînd vreunul ce este in nalta treapta scade dm
putere •, ;:wulia atunci acea mincinoasa plecăciuni' şi
prelacut prieteşug •«. m scurt, linguşirea ce să arata catra
cel mat mare sau !M :,ti. şi numai în vremea ce avea trebuinţă
de acela, sa' proi.toc ni răutate, obrăsnicte şi necunoştmţă.
Acestea toate nu lac mărturie de om slobod, luminat st
cinstit., căci aceia ce să poartă cu acea firească slobozenie,
ce mai sus ani cuvîmat, sa arată în toată vremea tot cu un
mijloc cătră toţi, cinstind pe I . . are pe cît să cuvine.
Om Şarding am mers la Minhcn, prin cele mai do ia «alo
staţii : Mallung p. t oraş. 1 .endorl p. i, oraş. IMalkt!,- >.
!, oraş. Alt entmg p. I >'•>, oraş. Mtldorl, orăşel, undo să :
-oce gîrla Ins. Am! mg p. I t/«, oraş. t faag p. 11 '•>, oraş.
T I.«!: s i - singen p. i, oraş. l-'asdorl p. 1, oraş, şi
Minben r>. S.
Acesta este scaunul a! crăîii Bavariei, întru care sînt
multe lucruri, vrednice de vedere şi cîe însemnare, dar eu am
îndemnat numai cele de la vale, căci am luat seama mai mult ia
mijlocul cei blind şi părintesc al otcîrmuuonlor si la ne-
curmata grijă cum sa-şi fericească noroadele ce sinpinesc.
Acest crai de acum al Bavariii, anume Ludovic, mult să
sileşte spre faceri de bine ; are mare hun cuget pentru noroa-
dele creştineşti ce să află în nedreptăţi. Şi cu toate ca nu
are nici o înclinare şi este foarte depărtat, dar după cît
poate, tor ajuta. Nu este mai mare bucurie decît de a-1 vedea
cineva: cum : mbla prin norodul său, prin oraş, prin grădini
ş‟ It teatre. întocmai ca fieşcare oroşan, şi îmbrăcat cu nici
un i !<ip de fux. ci cu toarte obicinuite haine, ca să dea
bună pilc!.' !.. ce;.,‟., iţi. în cîte adunări obşteşti l-am
văzut, n-au avut nie; ° ' \aueă de semn sau formă
împărătească, unde era alţi mu!- 'e.imp îmbrăcaţi şi
împodobiţi. Mai vîrtos la o litanie, ce - ; „ace pe tot anul o
dată, cînd să duce mai tot oraşul d îl ui. de la palat şi merg
la biserică, de unde săvîrşindu-să slujba. îl preumblă pre
multe uliţe, pînă îl duce iarăş la palat,
149
-mi trebuie sa ireaca pc ia aa-i iwc um«. K.> .hm. j.»
tiu s.ii ',.i iau cl .i i ii ti de la săpîmtor pentru caei s-
au silit sa si o.i ia soi de vite lume sau căci le-au
îngrijit., cum şi cei ce izvodii un ce spre folosul obştii.
După aceştiia vin sumă de oameni călăreţi, ce aleargă cu o
fugă grozavnică, şi care întrece pe alţii, iarăş iau dar de la
crai. Şi cel ce estimp au întrecut pc toţi au fost un copil ca
de 14 am. Dupa aceasta urmare şi săvîrşire, sa tace aeea
litanie, ca un chip de mulţumire a norodului cătra crai.
Aceste sînt, fraţilor, mijloacele cu care zic că oblăduitorn
îndemnează pe norod spre îmbunătăţiri ale tuturor lucrurilor
ce aduc fericire şi podoabă. Care va fi accla ce nu va lăcrăma
lăcrăma de bucurie la o aşa vedere, pentru o aşa împreunare a
ob i ,'idui lori ului cu norodul său ? Craiul pe norod
nulmaşte şi cm-.leşic |>ii11 iii o a lui buna urmare. Noiodul
pe crai iubeşte şi i ii a .a bunăvoie i s.i ;.npuite. * .lami,
cu aceste imet tiaruti ■ta ' iii,ii, 11ii li ini iea a j ie
norod sa şi iiin |easca vitele şi toate In, im ile .a I ■
inieuieie.e i a le nil i umusei.cze. Norodul, su- ; > 11111'
111 ‟.a 1,1 III ll IO ,a I e şl e pallia, priCIIIUIIIel Şl
Craiului Ia ii du
! I I II ,1 • II (
I'm .iie .un văzut întru acest oraş, cel mai vrednic de
vedere şi aut de dcosibu lucru incit poci zice că în puţine
1 Li)
i I o.i re tie .a de cărţi
0 de lomuri, ivea ce încă
00 sînt j'rr-
ii Ai isioici 2 csl r
liras'la ! 1 12 0X\ miii
■. I '.i .1, I II I ( IMS' .1 in 111.11.1 a I I a . I ,i
Jilţul »>111 ‟* si n I
Iliad,i Jui Omir 4, . ■ , , iari, şi în fieşre-
care toaie la începerea istorm este şi ca» li a a con istorii,
care este prescrisă după orighinaiul cel mai vechi ce se alia
intr-acel frumos oraş Milan, pentru care am cuvîntat în
călătoria de al doilea an.
Cartea lui Theocrit 5, ce să numeşte Idilien
Si, rna nu scrip
ta de la anul 1395.
Lexicon latinesc, manuscript pre memvrană 7 de la anui 1158.
Cartea care s-au găsit din vremea ce s-au descoperit Iradia
şi Pombia 8, întru care cîte slove s-au putut bine cuncaşu s-au
tipărit cu slove negre, iar cîte nu s-au putut desluşi şi 1 A se izvodi — a se înfiinţa. 2 Aristotel — filozof grec. 3 Orînduitul om — bibliotecarul, custodele. 4 Homer. 8 Theocrit — poet grec (sec. IV î.e.n.). 3 Idilien — titlul manuscrisului e dat de autor în germană
IdiU, 1 Memvrană — pergament.
8 Iraclia }i Pombia — Hcrculanum şi Pompei, oraşe romane,
acoperite de lava unor mari erupţii vulcanice şi descoperite
abia în secolu! ai XVIII-lea al erei noastre.
151 v-“' * ?« * t.L ciL!|>i L„ i.i .iiic iKM!nun si tie iwmcm i
1
nnţi, şi alte mul Ic lucruri .temenea, prccum >-,iu mai '/]•>
pentru cabinetul firesc ai \'icnii.
O mare * ich re, intru tare este adunare file] peste
10 CCC icoane şt cadre, dm care unele sini uoao. ;.i altele
Io,wie \ c< hi, zugrăvite de cei mai vestiţi la meşteşugul
/ugi aviii. din carc cclc ce mi s-au părut mai deosebiic in a^
amare ,im însemnat : Icoana simţului losil. ce ţine iu braţe
trupul nulostivu- lui nostru, domn I ! Îs.
rs‟artis 1 cel irumos, ce singur s-au drăgostiţ Lb■ sine7!.
Dux C <3rol al Havanei, călare ?i oteirmumcl 1 eghimonţ::?
său.
rhiset, carele, iăsind singura pe Ariadna în ostrovul Naxu, c.!.i g.Ma de a ple. a.
/\puni-re.t soarelui, ce să \ ade după 11.1 rimat u 1 de
p.tl.i'c'ui impă rii 1 c,, 1 !,• I. I\ 1 inia.
I I
' I I < • I : I ; I
I i i11 u! u i
i‟>‟! ninţa lui ii !'.des! riii,
ratesii ama/oaneloi . sa - 11 :iniLi u j ,u. iui de neste idrl;
lnocJon.
Don I'crciinancl, fr.uc-lc lui i-'ilip a! idea, crai a! Tsj
Avraam, >und gaia să jertfească pre liul său Isaac, gerul il
popreşte.
Rafail cel vestit. •1
Iccioara Maica, ţiind în braţe pre Is. Hs.
.Moartea pruncilor celor nevinovaţi şi împotrivirea ni a ce
s-au urmat in vremea lui Irod.
Ts. I Is. primind cu blîndcţe pc pocăita păcătoasa.
Toate aceste icoane şi cadre au o aşa asemănai.-, m bucurie,
altele in tristare, cum şi în minie i în haiai-, cum am zis
pentru maicile ce s-au împotrivit trăgîn.! pe lor din mîinile
vrăşmaşilor, şi mai vîrtos accia cu lumi să munceşte copilu să
o stingă, atît le este asămuire.i.
— filosof roman. educatorul împăratului Nero. <• urma
unui ct>:iî! ct, i-a poruncit să sc sinucidă.
\»hiZ'MH,r populaţie legendară, compusă numai din 1-n
noscute prin vi-:uţi!c lor războinice.
Raj ai! — h-thtel (1483—152C) — celebrul pictor italian din
Renaşterii.
im; a I--.
pan
• T
(. 1 ! <
1
tapi-.crii clo CJuna,
Gradina Curţii, cârc despre o parte are palatul oă;csc,
despre alia o caserna 1 mare, înaintea cari ia în toate bilele
s.; face mustra soldaţilor, cîştigînd plimbarea grădinii şi
aceasta vedere ; .şi la celelante două părţi sînt namcst.ii
mari pe stîipi, unde sînt cadrele ce am numit mai sus. Această
toată plimbare are numai copaci mulţi şi mari, prmir inşii
aşternut nisip, şi pe la locuri cu brazdă — şi lăviţi de
şedere. La mijloc — un loişor rănind, unde dau băuturi ; la I
colţuri — 4 havuzuri. Dintr-această grădina trec iuti- alta,
ce <> numesc gradina cn- gle; cască. Ai casta c>,ic ,iin dc
marc, bicîi mărar cel mai obi- ( 1111; i; .im li . 111 d 11 <
-1 i.ii \ a | • i ■ I -a iiii ni ii y\ ca o împrejure.
■ i 11 ii , 1111111 m ], i 1111 i 111 \. i ,ii , .i i 11
c h ■ şi i al a i i a v i n 11 d r li iu 11 r l . 1. 11 , ,,
I, i | > i -111 i ii , .im , ,• mai < lei 1 rc|' i vm *..i l
rraca la alte , .1, 11 ,. 11., .ii . .1 .i.i . 11,1 n , mic,
nu ■ ■ i, o gradina dm cele iIuiim 1 iii", piiiiii 111,1 iiiiii
cnrgaroarc, peste care sînt ie~ liiiiun ,1,- | m < d 111 i a
linşuaic. Arc aice m multe lelurnm, cum a ,|i.ili icii, |
iaduri . i a I li' multe podoabe, unde este şi pala I ti 1 111
ii i \ ii 1 u i ( a rol, 1 ra Lele era i ului. 1 iSm'i/iii —- ca/.,uiiv“i.
iD'i
i\'îm-
■ oraşul •;i il ru ui
odoabe !■, spre o . mare şi pe sie -100
i ne uni de
H 1 1 I 111. I I
cur' i : ■ i! (.u iu.1 csie
O mov! : u ;; c y : J î l K„ S.i ; i J U 111 *
drept apă ii.-. • a pe nîuă.
Dintr-aceasta apă umplîi .cleşteul, sa > .te e o gîrlu.ă,
ce este pe marginea drui i căriia lunr ţine ca o ju
mătate de ccas, şi lăţimea de 10 stînjini. . .ceasta curte ră-
tunclă, cu heleşteul la mijloc şi şadrivanu, cu palat şi
celelauie
10 case, aduc o mare plăcere la ochii privitorilor şi poci zice
că o asemenea curte nu am mai văzut. Iar grădina are tot cam o
formă cu cea de la Şeenbrun, avînd înaintea palatului un mare
ochi ele grădină, făr‟ de copaci, ci numai aşternut cu brasdă
şi felurimi de flori ; şi la mijlocul acestui loc — un havuz
mare cu şadrivan, avînd iară o aruncătură de apă asemenea
naltă şi groasă cu cea din curte. De ainîndoao părţile acei
grădini cu flori numai, sînt vreo cîteva postament uri,
desupra cărora au statue de marmură; apoi, de cîte irelc părţi
să întind grădini cu copaci întru o mărime nespusă şi iarăş cu
felurimi de alee, unile întunecoase, altele luminoase, cum şi
spaleruri şi alte multe figuri prin copaci formalisms i pe
alocurea felurimi de foişoare, cum şi case întregi, pe a in
curea mobilate cu mare gust, i orangerie 1 cu sumă de flori şi
copaci deosibiţi streini ; şi prin toată această mărime de
grădină sînt şi multe canaluri cu apă curgătoare, lată de 1 Orangerie — seră.
1513
ii' ş iu I.ii ui I m h macumca caira mi lost i 111 I hiiiim/cH
,..!i 11111111 1111 ■. I; I înai (ieşi epta 1. ( 'ladiu.i icd'dor, unde poale li pesic I^O tapele de viic
sa III i i ! I ■ < ■ şi dr m ii 11 e I ei u n.
< 11; I < 11 n. t in toaie buruienile tile sini 1 rebu
mcioase la meşteşugul doi tonilor, şi .die multe grădini, pe
rare nevăzindu-!e nu am putut le sei ie.
C.abinet. tie iinni.min, unde au leluritni şi minunate miei
chipuri lucrate pe lildeş şi pe alte met alun. O alia zidire,
întru care au adunare de multe lucruri tie mare preţ, cum mul-
ţime de antici, mau bucăţi de măr?>eanun şi toate felurimile
tie motalun. Şi alic multe dulapuri, pline cu asemenea
lucruri.
Aba zidire, iar cu adunare de multe monede, medal uri * şi
alte măruntaie, iot din vechime.
1 altă zidire, întru care au obşti ască aduu.uc de in.iir
luu-i lele a tutulor mc.teşujuinlnr.
1 pat 1 alta, mini eare >•,11- i'i'ji,i-.ea adunare de cadre
lucrate tai nuna Iar" tic I ei ■■. i 'im şi miniaturi pe zmali
i în
1 1 ll leş S.i ] l,l I . 1 , ,| II li > ■ .11 < till.
M I ■ . .1 . I 1 .11.
1/ ' nil l.iln
î
; 1 (Ic I KM hl i:C, peil! I'll
Şi l.i cc să mum Şc tl a unde să în'.
Şcoala de cădeţi.
Şcoala ce î zic n ' mc ' : :s.n 2 Iu, pe
Radul şi Alexandru.
Şcoala a practiceştii învăţături ele doltori.
Şcoala de gerahi.
Şcoala de moaşe.
Şcoală crăiască pentru buna creştere a tinerilor.
Şcoală pentru copiii garnisomior şi ai invaliţilor, aoec.t n
bătrînilor şi ai răniţilor, şi pentru cei. ce nu mai pot l-
.ict.i pentru vericare pricină.
Şcoală obştească, ce este de o mărime nespusă.
Şcoale de învăţături în parte.
Şcoală !ilosoficească.
Şi boz acestea mai sînt şi ale şcoale, dar eu nici vreme .-m
mai avut a le afla, nici am putut a mai alerga, aflîndu-mă
bolnav clin Geneva şi pînă m-am întors acasă.
Ai ademia ştiinţelor.
Academia crăiască a meşteşugului zograficesc 1 Săpatul picrrüor — sculptura. 2 Meşteşug zograficesc — pictură.
! .77
\t ‘M*\-ii, iii.ii c.*, it.: ;-i 1111. u ! , -
cure pentru marimea şi podoaba ce a11 .a n
iii şi numite duprin aceste ţări. Bez toate aceste ce
am însemnat mai sînt şi alte multe lucruri folositoare obştii
şi spre podoaba oraşului, pe care ncvăzîndu-le nu le-am scris.
Iar din oraşul Minben călătorind spre blveţia, am trecut
prin staţiile cele mai de la vale : Pfaifenofen p. 1, oraş ;
Ining p. 1, sat mare ; Landberg p. ll/2, oraş mare în cetate,
din care ieşind să trece gîrla Leb pe pod stătător, foarte
ţeapăn şi frumos. înlr-aceste două staţii ajunge capu! bălţii
ce să numeşte Ammerzee. Iitibloe p. i, oraş. Kanl bereu p. 11
/^, oraş. Obergingbiirg p. 1, s.u mare. Kemplen p. I, oraş
mare in cetate, unde ■, i \i im ,■ ;;u jj 11 lei , iliu i nre
au I acut un cataract toarte 1111' i u 11.11 , lini!; i i il<L
10 .111111111 c ti ■ M'IIIII, pai'dosite t ti i mi 1111e i
lii.ui' d11• j 11 ( 11111pa1111 e, 11 u 11 s.i arui ii ă apa
peste io.,i.i i11II;• 111Hm i• ■ i I i ‟ ni.i.ui.i ilin si'i ui
sei, can: vedere
11 ii r j > 11 ţ 111 1111111111.11 ■ * \j"'i in I .ui, I •! a
,.■ • I , I». 111 g e i p. I ■ /•>, oraş ; K ri ei ib. 111 I >
I ' , . ...I I I 111 p ‟ I I I . I 11 I ci a 11- in ostrovul
ii ,•. 11- in 11 a 11 I I ii 1 iu,,' I ,i In >i .11 ul
11.1 v. 11 III de ea n ă
1 i \ 'ţi I
I /!,(11 I /•.,/,>' I • * I 1 11 11 .. 11 (
I (.>b
it cele ce
■ ţi mo- itiI ii
tufe,
- :>i cel mai cşte. I oale lucru iaste 1111, cai (Ici 11 la
I raiispor , '.a ii >1 : 11111. .a zic i a accsl . '<vîi o.-
lel mie.
<■'! (Iunie, ce au ,dc vedotv,
căc. sini: pardosiţi ,|c a putea să
fie ut curate, av „ curgatoarc. las
Jele sînt şi de piatr ■'i i .wuiile_________ , să to-iă vita
-
deosebită cu stîlpi şi cu şebiduri.
intr-aceste grajclui'i au vacile legate cu lanţuri de 2
părţi Clima acestui loc nu este mai călduroasă decît a noastră
dar fiindcă lucrează pămîntul bine şi îl ajută cu multe chi-
puri, mai nu rămîne loc pe care nu îl samănă de 2 ori îtirr un
an, şi pe cele mai multe le samănă cu sămînţă de trifoi şi de
alte felurimi fîn bun, carele crescînd numai ca de 2 palme, d
cosesc. Şi aceasta negreşit o lac, căci lăcuitorii sînt mulţi,
şi locul strimt. Dintr-aceasta a lor strîmtorare şi pe un loc
pietros să face dovadă că au dreaptă oblăduire.
Portul naţionalicesc este pălărie mică, cămaşă curată, vc.-m
sau spenţer 1, pantaloni pînă în genunche, ciorapi lungi — alb
sau albaştri, lucraţi preste tot cu găurele şi flori, pantofi
ci. cătăramă desupra. Iar cum nu este plugar, ci oroşăn.
dogai. cismar, fierar, aceştea toţi poartă ca tot nobl 2, adnd
deosebire numai preţul materiilor ; iar într-alţ chip, sînt
împreună 1 Spenţer — surtuc. 2 Nobl — nobil.
j
a I a,
.1 !• !,;■>!' ■- mas
■ 111111 m , 11 ic* bn 'K‟-ic înir acea
111 mi I ■ I *i.i .in: ,n mi ,.mi 11. I n na i si m-am . Mill
I Mini- 111 I I M I ] m ; 1: 1I. I pc jţ.izd.l i-JITl
11 i I. . 11 .1 I I . I .Mil ■ . 1 I. I I. > I , I M ■ 111 I
' .. I I 11M I M i , ■. I s 1 curăţenia * .t'.ii iii .iii 111 <
I <' 11111.11 \.i m 1.1 mm i.i ,.i \ .1 m i " I (' < li ii.i
ii ii t ni ;
■ i î 11 ii i I s. ■ i c. 111 • 11 im mi. ii m Im; hi I,' mi
,im iimIi j'(.ii min in doao odai. lind;1 ,i\c.i nil n.ii p.
iImii iii .1 ;l ( I 11 m I 11 ii. ..mill', mcse, c.ulr- şi
liaria patriii Ini ; ,inot mi im ifi. Ii î.i .ill;' \
od.il,
unde erau soi poliţe, deasupra i .imn ,i vc.i tonic I elm
i.11i 11■ tie v.im‟. (im beşcare mai muhe den't ar li putu: I.
t1 ebui neionse -nu hune şi bogate ga;-:de ; şi ilin soaie
,u.i; numai un ieli, că avea peste 50 nasîrapi - de apa, dm
cari- , a \ reo 30 ci a de sticla, d celelante de pamîns alh,
şi soaie eu Iundurile şi capacele de cuMiori, după cum pe
acolo sa obu imneşte. A şunci l-am întrebat pentru ce dm I
ieşea re leii a re o a ia mulţime, hi me-.ui răspuns că :
,,(.a nişte lucruri totdeauna trebuincioase ca mi. le-au
cumpărat la vreme de tirg. căci să vinci
' A -.; in,,}
100
mea .sic ca ele 20 ' nu tre
‟
această baltă în lă b m-am
lăsat tocmai la caps onst/n „ balta mai
îngustă. Şi trecînd urca cran* :rr8 ?* Bachen
şi mergînd tot pre v : a * i b ii, am văzui, < nespusă ftumu-
seţă ; căci pe tot acest drum să ţin lanţ casele, avînd despre
o parte de drum vii, şi despre alta grădini, pînă m marginea
apii. Şi viile, în toate aceste ţinuturi, au o foarte bună
orîn- duială la sădirea lor, fiind în toate părţile pe linie
foarte dreaptă pusă, şi închisoarea fieşcăriia vii, atît de
cătră vecini, cît şi de cătră drum, este tot cu spaleruri.
Această vedere de vii, case, grădini, şi peste toată balta
mulţime de luntrii ui pînze este o frumseţă deosebită.
Din Lindau călătorind prin cele mai de la vale sare oraşe
ale Crăiii Virtemberg şi marelui dux de Baden, c.tiv! nefiind
pe drumul poştii cel mare nu însemnai, staţii si poşte, ci
numai numele satelor şi ale oraşelor, care sînt a , ,‟e Esa,
Enzcsyailer, Cresbor, Nollenbark, Beznau, Gizcnvai br,
Oberdorf, Eriskirben şi Fridrihşafen, oraş frumos în margin,e
bălţii, avînd şi o linie de case noao, foarte frumoase, afară
din oraş, pc malul bălţii, a cărora podoaba şi frumuseţa este
cko-
1 fi l
■ţ 1 — însemnarea călătoriii mele
1 i
j ‟ I I .1 '-.111' III . I I I ii I i n i*.c ţ I .1 id v ( (I.
re a 1< ill III 111 Ş1 .1 i ■ il 111. i > J
11 ii.i I n. 11 11.111111 :,.i 1111 * I >c 11( „ 1. 11 I i I I.
I v cl 111, in car c ii i l n l lU ,.i ; I ic I111! < I ri ■
111 • j' 11 < 11 -1 ic v I .(111 114*1' it i j I (i i i ')
cantoane, cl in 22 ci* .in*. < .mi I (> 11111 ,.i (m.iic
N4)coii c.i un iiulcv, cu atîta numai deosebire : i.i lieşcare
caniuu r,.j i | arc obiceiurile şi prävilile ini, care sa
polrive.se cu loloasele locului, Iar‟ de a avea purere de a sa
amesteca un canton la siapînirea aluna ; cu toate ca în
canionul Bern lăcuicsc toţi eleii 1 cei sireini, şi poate a sa
numi cel dintîi oraş.
Fieşcare canton îş[i] taie moneda, avînd deosebirc marca
unuia de a altuia.
in toata Elveţia, nobl şi prost nu este, ci toţi sînt fraţi
compatrioţi. Pe următorii orînduuelor slujbe ale lieşcărui.i
canton d orînduiesc deputaţii ai i ieşea rura sat, care suit
datori a sluji iu soroc de trei ani. Toţi lăcuitorii suit
ostaşi, şi la vreme cie trebuinţa lieşcare trebuie sä
slujească, iar în vreme de pace numai pentru buna onndiualâ
slujesc pe nud. 1 Ele — ministru pî en i[X>i on 1,1/ir, .imU.isddor.
1 02
şedea cine\ nu să va de iccîura cea i cliii toate, cu Căci cum
să .
icstulă sa ale casele
:'uia laciii- icld p. 11/2, .tul daţi ia t poşta es te
u.e ci este
ire om în
oralului .iu i a iiiua, ;»ri n Ic mu î locuri ura sini sădite
■ ir-acestea, cula cârc poate Vi tot bucuro.i ! rate eu
arbi- podoabe ; dar
.răvite şi ci
s, este de nv. >i grădina puştii:
alătoriul de on5.. ; .1 casta o vede mai mtii, mare şi
împodobită, şi cu deosebite lucruri în gnulinâ, pentiu care şi
socoteşte ca este a vreunui prinţ şi foarte bogat. Apoi viind
în potriva porţii şi cetind cele scrisă, aflu că este poşta.
[CUVÎNTĂRl DEOSEBITE]
Atunci, ce rămîne să facă unul ca mine decît aducm iu-m
aminte că in patria mea, din pricina nestatorniciii, nj.c?i un
f:! de podoabă nu poate sta în fiinţă, zic, ce rămîne să facă
al decît a ofta ? Căci cele ce lucrăm muncind în 10 ani, numai
intr-o zi le perdem, lăsîndu-ne patria şi fugind prin ţari
streine. împăraţii Evropii să bucură cînd văd acest feb ci
casa şi cînd supuşii lor zidesc, sădesc şi înfrumuseţează ora
şele şi satele, iar ai noştri să bucură cînd 1111 ne rămîne
cară
11*
ci Yintenu.ir p. i'/2i oraş iii.ir. şi iai iü 1 >• ;V. ii.c
.. ,-t
im ne şi grädmi 1 rumoase. îi: i esj, tue :i riria iess, din
care iarăş fac im cataract ca cele ce am mai numit,
Prinir-acestc numai puţine oraşe călătorind, mcredinţaz pe
cititori cä nu am putut răbda de a merge pîna la Geneva, sau
Lozana, sau Bern, ce sînt oraşe mari, şi apoi să iac
descriere. Căci într-aceasta scurtă călătorie mi s-au făcut
destula desluşire de toate chipurile fericirilor ale aceştn
natu.
Negreşit, acel Gulichn Tel ', carele a dcsrnbit pe acest
neam şi i-au dat o aşa începere de buna otcirnniire, simt nu
va li, iar intr-acei mai mari făcători de bine din lume
trebuie .1 sa mim ăia. ! a cel mai de nimic sat, anume
Grihdorf, în- nopiiml, am ravlnii Ia bir!, unde mtrind un
sătean in odaia c eiam ne au iuiichai 'le este primii să Mea
cu noi de vorbă pc1111 ii pe 1 i e» i e i > Ie ■ i cmc ' . 11
e! c , (lupa multe vorbe Şl 111- i reban ce i ani lat ui
pcniiu o! >i cei 11 nh‟ şi pravibtle lor, ciupa ce ne-au dat
\a prin pvm că vorbeşte franto/cşte, nemţeşte
' Gulichn Tel — Wilhelm Te!!, erou legendar, căruia i se .1
tribute eliberarea Elveţiei 1 o sula jugul austriac (începutul
sei.olului al AtV-lea).
164
> I I
l LI c can, Dar îni' căci în , în Flveţ 1 aii ici. Şi
I iar la nu rcă şi fire i anevoie ale lelnrile, ile, pe la ce
n iii I I. i urli
.1 i i' i ■ i v .1 mi, şi ne-au n iot chipul
'■ecle cinevaş,
: i ru acest sa micşorarea im.
■ acestii naţii, ■!?(ii brazi, iar pămînt al \ a-
i, an un nşeză-
mint foarte inimos, funcl întocmai ca aU>ia, nnclc in sus ele
amîndoao părţile au viile, mai la vale au livezi cu pomeniri,
şi la mijloc sămănăturile, între care este şi drumul. Cum şi
unde s-au întîmplat cîte o rîpă sau cea mai mica nep^i, i v;i.
a locului, ei pe tot: anul cîte puţin au săpat de sus şi au
amu cat în groapă, pînă au oblit 4 şi au înfrumuseţai locul
1
<■ "■ fost urît şi nefolositor. Asemenea lucruri am văzui
<!i'.ir in călătoriia mea, şi întrebînd pre muncitori pentru
ce să iese la acel colţ fără de folos, me-au răspuns c<i a< \ :
o fac întru această vreme, cînd nu au lucru rrebmnc-iu ■,
acest loc oblindu-să îi va folosi, şi că sînt datori im 1 • să-
l iacă frumos, cînd va fi prin putinţă. Acum jude c cit acest
loc şi neam sînt în cele mai nalte fericiri, MI
1 1. Unica — 4 Xenofon 3 A odihni 4 A obli -
istoric, filozof şi penei
greaca.
— (427—355 î.e.n.)
— a distra.
dc la a da cu oblu (a da la rindea) : a n .
1
'Şi
1
.ih-.u'Mi)',, i .ui esu- niicmcj.u mimai ia capaiite Iar' ele
a mai .tvra \ i <1111 s 1111 > in apa, in luata lungimea. Şt
tu Auriii p. 2, oraş n ia re in cn.iie şi lu.irii' Inimos,
căruia it măreşte frumuseţea curgerea prmtr insul de trei
i‟irle, din care cea clmtîi este gîrla Limat, ce sa trece pe
un puci stătător toarce minunat. Apoi la mijlocul oraşului
curji,c halta /.unit, a cama lungimea ti este ca ele 12
ceasuri ţi lăţimea ca ele 2. Această baltă, mgustindu-să la
capul despre oraş, curge prin mp ioc ui oraşului şi sa trece
pe un pod atic de lung, lai şi ţeapăn, meat
pliată a oraşiiim. uncie şed mu de ăiori de toate telu runde,
cum : K'e.tmu, poame, păsări, ruine, toate verdetunle,
pescarii ş:s
<i. na c .tc cea mai inai. oameni, cumpărători şj vin
P
urce lucim i obic.muesc dc aduc tu pieţe spre vinzare. Şi be;
.-ceasta mulţime de oameni şi lucruri, sînt şi vreo a ie va
prăvălii cu mărimi, tot asupra acestui pod. Şi la cetalantă
măr
ime dc oraş curge gîrla Ceele, ce să trece larăş pc
un
nad
j t o
1
1
'. 1 I .1 ■/ 111 , .1
'1(11(1 I.1 I M I I
"rr. /.: i 1 111 i i . i <
Ii1 t ,<
I imii M I V .1111a,
ce sa hui areste cu \ . .i.u \ i m Kiw.i
V trcbuni v.i a lac cico . nnia i>!icop r.i
■
ticeasca, am înt rebat aic-au raSJ'Î'.VJJS
o este ţa run plugar i este zum ga/e-
Urilor, şi ea sa siring , ea ele vrem sî Ic
cnnn, să întrăm în (• --, ■■■■-■ - -anei am găsit
a!\,
„eei-patru ca acela, cu loi tic gazeturi în rnîini. Atunci rn-
au coprins gîndurile văzînd că teranii Elveţiii, vrînd să ştie
ce (urge în lume, să strîng şi cetesc gazeturî. Şi cel ce m-au
întrebat de unde viu me-au făcut destulă dovadă că sau au ce-
tit gheografie, sau că de multe ori s-au uitat pe harta. O !
Ce întristată aducere-aimnte ! Căci 111 anul 1824, mergind la
< im. Peşta şi Mehania, cu dumnealui fratele logofătul
Manoltche Băleanul, au primit o scrisoare de la cinstita
canudaria ! oeo-- feţiii cei mari, asupra căriia adresul era :
„Cătra dumnealui, la Mehadia, în ţinutul Transilvaniii“... Din
care să cunoa-.ee că nici unul din canţelarişti nu au ştiut că
Mehadia nu ea; în ţinutul Transilvaniii, cu toate că este şi
aproape de Im:,. rele Valahiei, iar elvetul plugar şi peste
patru hună aţii ■ parte au ştiut care unde este şi cu care loc
să hotărăşte
Apoi am mers în satul Dieticon, unde să isprăveşte la tarul
canton[ului] Zurih, şi începe al C. Argau, care coprîi ■
Dc aciia şi pînă 'rn, cale c. 'cas, sa începi
drum frumos, cu deosebite spaleruri ţi aice, unde e.-n
plimbarea oroşanilor, avînd la nuna stingă un deal fc nalt şi
lung, drept oblit şi brezduit. Şi la dreapta ele drum alcaoa
pentru plimbare, care alea şi deal ţine pînă a rntr oraş.
întru care întrînd, să trece gîrla Aar pe un pod ele pi foarte
temeinic şi frumos, avînd pe amîndoao părţile-, ;n de
parmaclîc, balcoane de her, a căruia lungimea esic < 30 st.
Accst oraş Bern, pentru vreo cîtcva lucruri deosdv are, poate
a să socoti ca un scaun al Elveţii;. Aciia la. toţi eleii
curţilor streine. Este zidit pe o movilă foarte şi naltă, care
movilă puţin Soc rămîne de nu să ocnh - gîrla Aar, rămîind
movila cu oraşul întocmai ca un ■ avînd nălţime peste ISO st.,
socotindu-să din lumina în cel mai nalt loc al oraşului, însă
linie dreaptă în sus, :\i strîmbă, căci aşa poate fi şi 150. La
acest mai nalt loc al or lui este un turn cu ceasornic, ce are
o mehanică \ prin cai? 1 Mehanică — mecanism, maşinărie.
:* im e s • »arte este a \! 1
It JM
">in t
aşu- ba ce
\G9
eţea plimbăn Sui. Şi toată ră ; şi poate plimbare, ca U>54,
mai 25,.
ciiid 'invr-accst loc mi era plimbare, ci loc unde tinerimea
învăţa călărită, au cazat tocmai jos cu calul dimpreună cu i-
:ropovcchn*or, anume Tcobob! Yabidepfen, şi nu au murit, ci
numai s>-au liant un oiciov, şî <clcit toi indu~l, au mai
trăit inca 6 ani, iot propovăduind. Aceasta îmimplare stă
scrisă întru.
0 pe.vrA cc cs-îc >‟ i ci i' a lotni.v ;n 'ncui întîmplării.
O pp^dAi catedrală, a i/b. că 'o'ior, ce are o lucrare
deose- | I. .; • ;,1 t U şi pc .dAră. inrraic.! este prin
trei uşi,
... î.i .in: •■!iijb>c, ■,i m.;‟ i,.,u-v, c-.U' împrcjimi-i
sumă de
1 i i ■' i i , . ( C i!.; 1111;.); /C' c a i a !\i d i i i
mia 7. îdulu a şa
.... , ■ 1.1. •,'!,• Pi'.:-) est s. i; erate cu marc meşteşug.
Turnul
,, . . i.... • ‟ •. A . im m nâanini multe lă-
t . • , , ■ •. ai. .' a ,,i ■ . .1 .-'.MC, pc (.arc. u
.aşinciu-ie cu ^ (.u .'I a ii M. ! (i'C clopote mari sau mici,
ct j , . , ,,, • iPi .■ ■ ■.; a ;■ i mior., dimpreună
jalnică şi
i 7 G
r i ITiC ' k>a.
: : S A t.,
. i i u i : I :■ în
h moj o : f PI. şi îih' csn*
l |U„ (OS,
>ururca ci iuniinal.
dc tot iei inipuri
ni acele ha , , :.v unui 1 ■ I . mala
i II
ts d ai V-lc
au aşul Bern,
- ■■ , -zit, iar nume: .1(p, ;,j
'1 ;eui,t ei:.- :: i! ajuns I
; \ vi: i i t
j , M IM '11
lui Gulieim Tel, cel ce au fosi întru această mare fericire.
Minţi mip.'uv.ţi ,i
preună cu numele măriii lor, iai obşteşti, în veci le rămîn
numele nemuritoare.
Cum şi o mărime ele zidire ce poale osteni j ten tînăr, de
va voi să o preumble, unde au •. sîrmanij cu o orînduială
foarte bună. Acea i, i, ,p I •,, de la nici un oraş mare nu
lipseşte.
Altă zidire mare, unde au foarte adiu: m ; ,
şi deasupra magazia oraşului. Cînd zic znu: cotească cititorul
că este ocolişul zidirii clc IC t , . i > Dar birturile ce
sînt pe la sate şi oraşe ■ ic far‟ de a nu cuvînta pentru
mărimea zidirilor, p ..! ud.n şi curăţenia aşternutunlor, ce
smt toate m p n ■ • 1 ■ frumos, de lemn de mahon sau de nuc, pe
rea i ■ c > > acoperite cu felurimi de perdele, uniîe de mn „
.ili< !■
^ ................................ .ţj-
natate, şi cînd 110-am întors ani jj;asii lo.iic de-.liimai..
(ar
ceajrle al doilea este ca, a, c'îiul sa făcea chijigniri .şi
t.o, meii
a sa lucra vreun oe olvaesc, in socoteala cont racviilor 1 in -
1" 11 n s p o ii r 1'k 3 1 * * 1 Dii'iv j '*'-.111; j j •. ■ 11
I1 ■ ■ 1 . /
_ u • '.„O'i'MK. sa Uvxca cr uvbuu sa se
dea la domni, dar, ca să primească domnul sa se Iaca are! ,>,m
,M;ru*
in !of V tic la sine sa fi jertfit o mică sumă de ham şi
toate chipuri!,? de ajutoare, ca să poate a să slăvi, cacl 111
mcînmtirii niăriii-sale s-au întemeiat un ce folo
sitor. far în erăiir Havanii să străduiesc cum să facă
drumurile Tării de fer, cu tm aşa m.:>tesiisj, folositor, mcît
o oreuiate de încărcătură ce al.i.t o ar i.rai-e 16 eai să o
tr.iftă foarte n ;or Cl'- "iw'ejui; să lin>1 >ă11.1 ieşte chiar
in i-rădma impat ăt^as, ă de îa m>! enourt,, unde am şi mi j«.
at-i împreunate căruţe y încâi-uiie cu bolovani de piatră,
trăş-înd numai cu c 1 Conlracciu — cd o.- Iu* iu antrepriză di h si.it o lucrare
inJ.V.cÂ,
o furnitură.
172
această haltă, bez alte mukc ......... mari şi mit: .n pm:«,
sini şi 3 vaporuri, şi toate umblă «Im oraş in oraş, cu oameni
călători şi mărfuri. Şi într-acest oraş nu sînt puţine îucrun
spre buna orînduială, adevărată luminare şi, in scurt, obş-
teasca fericire. De aciia şi pîna la vestitul oraş Geneva, îo1
drumul e pe marginea bălţii cu alee, spaleruri, vii, gradm»,
cu felurimi de foişoare şi case domneşti, pentru care şi este
cel mai frumos drum, întocmai ca în Italia. Din Losanna am
mers prin Vadi, Prevcrege ; într-aceste doao sate să trece
r'vî Kenoe. Morges p. 1, oraş ; apoi pe lingă 3 cetăţui Duli,
ş- r Duli, şi P ran gins ; Nion p. 1-, oraş. Copct, oraş în
cetate, in ; crtr şi hotarul Cantonului Yod de cătră C.
Genevii, ce are cuitori 4 1 70C sf., Vergon p. 1, oraş, şi
Geneva p. 1.
173
! iun ce înr.ră, cea mai mare este gîrla Ron, care, ieşind din
italia, curge prin mijlocul oraşului în lăţime ca de 60 st.,
şi după ce intră în oraş, puţin mai la vale să împarte de un
ostrov, pe care sînt zidiri orăşeneşti ; şi la începerea
zidirilor, Ia capul di» susul anii, este o maşină vestită,
prin care urcă apa aproape de 30 st., împărţindu-o la toate
fîntînile oraşului. <. e.ci '.o iţe or.i>ele dm Bem şi pînă la
Geneva sînt tot pe locuri
11 a11 e, i .w ni! ,,i 11 ui văi.
inn ............ in a, ; ,T i. el tura ce s-au zidit chiar de
Iulie
' 1 •
1 '
1 ■' ,*i ■ a . i întru care s-au născut
loan lacov
Kuv.o ti, s|>i ■ u:r.ie i, ,iu o tablă mare, scrisă cu slove de
am. am nau liciupr.. uşo ce e;te în uliţă, şi spre ţinere-i de
fufiui < 'czar (îOt—44 î.e.n.), celebru general, consul
^1 11 U 1 J t < ,■! I ( >111 .IU .
- IIKUI !.;LOV RUSSO — jcan-Jacqucs Rousseau.
17 -A
:llUÜ C C10 V ,1 1 i ■ C .1ŞU*
i.liţeşt e
> Mi •. i îl 11 l
■ ) ,v i ,lln
. 1: \ i:i' i um in.».,
,u doi , um . ■
am şi lăsat pe >tcian i Nicol ae, lin mei, spre învăţătură. Şt
fiindcă într-acest an am umblat numai pentru această tre-
buinţă, de aceia am cercetat toate chipurile ce au pe la uni-
versităţi, instituturi şi pansioane, şi îndrăsnesc sa zic
cătră părinţii ce voiesc sa-şţi] trimiţi copiii în ţări «treme
spre învăţături ele carte şi bune năravuri să nu să mai
ixişale mnn- ţindu-i în vîrstă de 20—22 ani cu îngrijitori
tocmiţi, cum est-- -obiceiul Ia noi, căci pentru multe pricim
greşesc, ci se trimiţă în instituturile împărăteşti, era ieşti
sau naţionaheey e ce sînt mai în toate stăpînirelc, cînd sînt
în vîrstă de !5 as... far‟ de nici o sfială şi far‟ de nici o
gr.je (‟ăei la t.-cue i i stituturi sînt dascăli pentru toate
limbile cete mai tn bum h*.i . şi obicinuite, cum: franţoreee,
nemţeşte, eliueşie, i .mir şi italineşte ; aşijderea şi
dascăli de joc, tie zugrăvii, ■ nm.i. . şi de a-ş[i] învăţa
trupul, cu oareşce strădanie, i a c clintii : de a cîştiga
tinerimea bune năravuri, avînd un ulm I
î 1 ■“ ’’ be.-: învăţătorii rtascăhf, ce shu încercaţi Ia
învăţăturile «or ş* Imn:- na ra-'im, şi p^iiirn uri • toate
îngrijiţi sînt directori, K onomt, doctori, shijM încercate,
odăi foarte curate, aştei nntui i!e aşijderea, învăţătura,
hrana şt somnul cu orîn- duială, cum şi slobozenia prin
grădină spre jocuri Ia vreme hotărî ta. Şi nu ponte cmcvaş -
"ice că aceste îngrijiri şi hune orinduieli că sa păzesc mimat
!a Im acelor ele trepte nalte sau la a) părnîntcniior nnmai ;
căci Ia aceste instituturi, fin macar do prmţ, măcar de
no?>!eţe, macar de cei mai prost om, roţi în ir-un feli
învaţă, să hrănesc şi un f el î de îmi )raca minte au ,
deosebire c ‟e numai ia şederea mcsii, cai i pun pe cei mai
tilitori la invaialmvi ş> la viimti: mai sus, şi ■. >c ce i
împotrivă 1 11
hi vase. A şijderea şi profesorii care obicinutesc de
/ tii 1 jii j 11j! i: i. i'iit dc drţ‟jjM, He pravile. J rohinos — S uni ţion.iT în .idiomiM uijia civilă.
170
.1 ni tu do '])>(. I i.i i LI:. nu au a sc I ■ c a învâîai
părinţi bog ţî i'-ar put; cunoaşte că t^a .u.i găsit o
trimeaţă la Bavaiia, .şt H.; care ţinut la aluil, nun a;-
Pesta, şi din Braşov in Padua, şi dm Elveţia in Bavaria. Şi în
scurt, orcare părinte va voi să-ş[ij trimită copilul în alte
ţări, trimită-1 la aceste instituturi şi pansioanc cînd este
în vîrstă de 8 ani, ca cînd va fi în vîrstă de 20 ani să se
bucii rc atît părintele, cît şi chiar tinărul de dobîndirea a
bunei creşteri şi a învăţăturii. Eu de nu aş fi alergat atît
de mult şi ajutat şi de tovarăşii ce am avut în călătorie — şi
poci zio' şi oa reşca re noroc găsind pe un pămîntean 1 cu
dcosabitn rvnă de a sluji şi a folosi omenirea şi a-m[i] primi
copiii chiar in casa Iui, mărturisindu-mi alţi vechi preteni,
ce s-au întîm- piat să-i găsesc în Geneva, ale acelui oroşan
bune năravuri şi rîvnă — poate m-aş fi întors cu copiii cei
mari înapoi. O asemenea îndemnare nu aş fi îndrăsnit niciodată
să o fac, de ar fi fost numai cu a mea judecată ; ci căci s-au
întîmplat. 1 Pămîntean — localnic.
li
re
! II II- ! 11
177
12
ruşinat and am vazui in pansioane copn cic 6—y am sa şue ce n-
au şiuit ai mei cic 20 de ani sâ vorbeasca, 21c, trei limbi
slobod, şi Sei aii).i snmi,.'t tic caiehismui bisericesc atît,
cît peste pu im ţi ar li lost să crez tie mi aş li auzit ; cum
şi mare propăşire la foaia începerea 111 va raliirn.
1 ) 111 (ieneva ţ»»> r 11111 c I înapoi, nu am urmat iot
acel drum, ei, . ., \ ,1 mu I n 111 j 1 • Im mi in i, i u 11!
111 iilvcţiii, şi acel vestit , 1 ,1 r 1,111 a •.! ca -,a
mini mai iiuilt în ducatul Baden
,1 1 ■ f.ni.t . ii 11»1 >»■ 11 *_, am schimbai drumul din
staţia Ivlorat,
! 1 111 • I ; ■ I 111 \ 1 i 'i ■ 11; ] >. i
1 / j oraş, unde sa
i rece e, i r! i Aar;
I 11 p I 'ia . ui mai'.'.mea j>irlu Aar, unde este şi
hotarul , 111; 1111111111 l'a'ni dc i aira ! . Soiotur, a
caruia lacuitorn sine
• I ' ;, \ i Mii. ; Solul ur p. i, oraş mare, prin care
curge gir hi pi iu mijloc, avînd păduri poniru comunicaţia
oroşanilor : \ 1 di.ba, oraş în cetate; Dermihle, cetate ; Ol
ten p. 2, oraş in
'‟VH'-
lull l L* \:) I jh*i !
Mare le la i. io i triale-
Iul ncl vniziiui : - rost | >
ret,
apoi sa
.
ia râs cu ...ilt ! M.ti,
vuba esi tia in veci i le diipnil
e lari,
,
cumpăra ■ aiIMi din
aceasta e în 1 icăin,. a re . i re
11»
lung 2 hotare, unul despre meazăzi, şi altui despre me.iz.i
noapte, şi pe amîndoao în veci să exportariseşte monedă, neim-
portarisindu-să pe nici un hotar măcar un ban. Şi prin coi
despre tneazănoapte exportarisesc neguţitorii prin mărfurile
de la Lipsia şi Paris, iar prin cel despre meazăzi —
milostivii domni, prin arendele domniilor.
O! pre[a] puternice părinte al tuturor noroadelor! Nici
odată nu o să se ridice deasupra neamului romanesc ace i n> i
întunecos, plin de răutăţi şi de chinuri ? O ! preabunule
st.", pîne ! Nu o să fim izbăviţi odată de toate nevoile ? Nu
o ne învrednicim să vedem o rază de lumină care să se indiei>
teze spre obşteasca fericire ? Dar ce zic ? Rază ? lata. imn
i; lumină s-au arătat, de cătră preaîndurătoriul Dumnezeu n
misă. prin preaputernicul protector şi apărători al palmi ihm 1 Materialul nejabricarisit — materia primă.
12*
marginea Rinului, untie este hotarul 1 Ivcţiii de cătră
ducatul daden, treeîndu-să Rinul pe pod stătător, Ioane mare
şi ţeapăn, unde aproape de capul podului cei despre Baden este
un turn de cetaţuie zidit din vremea romanilor. h)e aciia în
Naesteten,: pentru vederea acelui vrednic de mirare cataract al
Rinului, pentru care aleargă oameni din roată părţile lumii,
şi mai vîrtos I ranţozi şi englezi. Am zis minunată, căci nici
cu condeiul, nici cu zugrăveală poate cineva şa -i facă
arătare şi descriere, incit cel ce îl va vedea zugrăvit sau îi
va citi descrierea să poală a l petrece cu simţirea, întocmai
cum cînd l-ar vedea cu ochii.
f ale ca de un ceas departe, începe a sa auzi ini zgomot cu
o oa reşca re dmima Ia, ce sa pneiiunaşte din repedea aruncă-
tura a R imiiiii • dar aceasi i esie nimic pe lîngă mirarea şi
■sinaia cu plăc< re ce coprinde jx' om cînd vine lîngă aruncă-
] HO
■ • de St., !CMin !!
. ;!U r.d J }>;
:t1 ii sä pri apu, netmm aibă spumă, ca
I i C C I
• :i şi necrc acel înir a curgere qada umflata, şt
lie.
n 1.1,
i) r* r
‟ill! I!)
' mule na apii îo locui apii, i a va;-:ut-o ;
căderea ădmra o a runcala
foarte departe. Şi dc jos, iară din pricina loviturii în apă
cu aţa iuţeală, să rădică un nor întrupat de acele mărunte
stropi tu ri peste toată acea lăţime, stind in veci acel nor m
văzduh, predidind totdeuna alte stropuri pe cele ce cad. Şi
această priveală iarăş îş[i] are vremea, caci este de 10 ori
mai presus de a o vedea cinevaş spre sară, cînd lovc:r ra/clc
soarelui în tot cataractul ; din care pricină să prevede şi
cunoaşte cît de mare şi nalt este acel nor pricinuit (!•' suo
pituri, şi acea spumă, ce este pe la locuri groasă şi pe h ah-
supţi re, petrecîndu-o iarăş razele soarelui, face o vedere pe
care eu n-am putere de o descrie. Cum şi frumuseţea si
p^.cere.i este nespusă cînd va vedea-o cinevaş noaptea, iarăş
cînd luna va fi luminoasă şi va lovi în potriva cataractului ;
atunc ere/ că nu să va găsi om care cu mulţumită sa să poată a
să clepăii.* de această vedere. La anul 1803, in vremea verii,
cînd :;îr. i
1 B1
mat
Accsic V canUMiit' pi in mac ,i i:. i i ; i ul au
suiicic , ...... I .e'JS.tOO
iar cekdante I •! . . . ‟00
Atlunnulu sa Slll'iClC pestr u>I . 1. v!> AXOO
Aceşiea lacmesc pe mi loc mai mult pici ri's şi mil<>ii
munţi sic; u cuii|>, şi ai.u mu' <dc prenatale ikvn ! in
Rumano.iwii. Acum iiuloce 1 lc.jeino : cînd neon sta naiic ce
lacineşte pe un aşa n»iaor pîumnt ar .ivea o dfc.tpsu
oic.irmuire, eit s-ar cuveni At -i Me popu ra a .J
A'veji am rncrs in la-... i:;rii, ! ).i ri m ;■ ci i K mdck,
Ootnatm- gen, ieiei.ii.aai. ;•>111ec11, ■ ■11 i
11 .
|; ‟ ‟
1 - an
p. I, eras J
Ibciam.en p. 1, mac :i. m.i ,n . 1 ... 1 1 i I' '
Mci‟liurg, Oraş
nia. , iii 111 a I e,i 11 • a I m 1111 " îi I a i d... I , > 1
1 • 1 'hah, Sta-
,.i. 1 11 , I . 11 mii I • . . I ■ ■ i 11 11
1 ' I h I ui I‟
ulen
. . . , . , I . , . a ,
11 11
111 IUI I >1 : i 'I!! I,i ; o 11, i;! I i ! n - ; ! a :
I nci > I r I
i.It I‟M , I da
Loa 1 .»'.I (I
,,,,,, : n v I' .
c I nu i aş in 11 npi; i i
oi (ii 11 cle ficfgt ' >' IE
dobm • meşteşugi: •
mulul. sora ce vo,
Poriui -tnai ca III ;
pînă la gciiiii!'ne), veste, canu
muierile in cap au ca un chip .le căiţa 1 cu per va soare,
cămaşa, rochie şi un spenţer negru, ce an şi o legătură de
gît, rămîind mînecile cămăşii şi j din spenţer, scrobită cu
scrobeală albastră, iar cele ce sun prin oraşe sînt îmbrăcate
ca fieşcare damă din nobleţe. Sco.ih nu au numai prin oraşe,
ci negreşit prin toate salcie P.umn tul din natură este sărac,
fiind iarăş cam piei ros şi ni ;ipn dar necontenita îngrijire
îl preface în roditor. Cum ş> în ■ r..11 Vitemberg întrînd,
asemenea am văzut toatf urnmuln | i fericire obştească şi
podoaba locului ; şi locul <aao a m.u : căci am văzut nu numai
brazi, ci şi alte ! ci un mi d , şi din toate să cunoştea că
pămîntul este mai Ji.m. i ne fiind şi dealuri necontenite.
imp re un i cptul al ai i 1 Căiţă — scufie.
s Dumestnic — cultivabil.
iluca- ;klin, irţah ! n t r --
i ani 1 ‟.*■ ■ '■ i” >■
1 i i k 11 i.^i! i
1 upgcn p. i, oraş
mare. Ungerausen, frkliaim, (. tberkamlah, ( M>erauerbah, Min-
delhaim p. 1, oraş mare, Kirlidorl, \ ulcrgetmgen şi Buhioe p.
î, oraş. Acna am dat în drumul cel mare, care s-au scris mai
nainte. Tar de ia Minhcn călătorind spre Viena, m-am abătut
numai la oraşul Passau, pentru frumuseţea ce am auzit ca are ;
căci este tocmai în colţul ce face gîrla Inn unde întră in
Dunăre, care, fiindcă este mai iute decît curgerea Dunării,
taie Dunarea decurmeziş pînă la malul cel din potrivă. De acna
intorcmdu-mă drept în şi nemaiavînd ce alta a scrie
despre călătorie, am >>,mdir că irebuie să mă socotesc ca un v
mo va! cîiul nu voi isprăvi ruviniiml şi de a! doilea oară
vieţuirea rea limşin.i a vicnezilor, Irumuseţea a multelor
plim- ban de pi mprrjui ui \ icnii şi cea de pururea
luminăţie, de cu sara pma în zio, ce este în loată grădina ce
împrejură cei a tea Viena.
184
K i, Lc-i "':V
A vru. ...
|.( — Sibiul l,.îV-— S.is-S'-i,:.v K n rl.'.b uvg — Beligtad
Torda .... Klauzenburg — Cluj Grosvardain — Oiadia- Peşta .
... Ofen — Buda Naidorf .... Ha ab ..... Viselburg
Ainburg ....