Post on 22-Dec-2015
description
transcript
CUPRINS
Echipa de lucru …………………………………………………..3 Introducere …………………………………………………..4 1 Situaţia IMM-urilor …………………………………………………..6 1.1 Aspecte privind lichiditatea …………………………………………………..6 1.2 Mijloace fixe …………………………………………………..8 1.3 Accesul la finanţare şi Investiţiile ………………………………………………….11 1.4 Tehnologia informaţiei şi Comunicare (TIC) ………………………………………………….17 2 Nevoile IMM-urilor ………………………………………………….21 2.1 Impozitarea IMM-urilor ………………………………………………….21 2.2 Achiziţii publice ………………………………………………….25 3 Percepţia asupra mediului de afaceri ………………………………………………… 28 3.1 Aspecte legate de sistemul fiscal ………………………………………………….28 3.2 Cadrul instituţional de sprjin pentru IMM şi
rolul Guvernului ………………………………………………….35
3.3 Spiritul de asociere ………………………………………………….44 3.4 Impactul integrării europene ………………………………………………….49 Anexa A Tabele ………………………………………………….55 Anexa B Nota metodologică ………………………………………………….79
2
Editor: Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie
(ANIMMC)
Coordonatori
José CERVERA-FERRI (Expert Statistician, PHARE Technical Assistance)
Despina PASCAL (Analiză, PHARE Technical Assistance)
Echipa de lucru
José PENALVA (Instruire şi implementare în sistemul CATI, PHARE Technical Assistance)
Silvia GAVRILOAIA (Intervievator, ANIMMC)
Raluca MARTIN (Intervievator, ANIMMC)
Andrei NIŢULESCU (Intervievator, ANIMMC)
Diana TACHE (Intervievator, ANIMMC)
Echipa editorială
Elisa ENCIU (PHARE Technical Assistance)
3
Introducere
Elaborarea politicilor pentru sprijinirea dezvoltării durabile a IMM-urilor impune colectarea de
informaţii cantitative şi calitative despre sector. Agenţia Naţională pentru Intreprinderi Mici
şi Mijlocii şi Cooperaţie (ANIMMC), în calitate de instituţie guvernamentală responsabilă
pentru elaborarea politicilor publice privind întreprinderile mici şi mijlocii şi cooperaţie,
deţine o bază de date care cuprinde informaţii cantitative produse de o serie de alte
instituţii, precum: Institutul Naţional de Statistică, Ministerul Finanţelor Publice şi Direcţia
Generală a Vămilor din subordinea Autorităţii Naţionale de Control. Această valoroasă
informaţie este completată cu informaţie calitativă colectată direct de la companii.
Publicarea prezentei broşuri se încadrează în politica ANIMMC de transparenţă a procesului de
luare a deciziilor care vizează sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii, de asemenea,
ilustrează interesul ANIMMC de a interacţiona cu comunitatea de afaceri.
In cadrul programului de asistenţă technică pentru ANIMMC (Phare 2001 – componenta de
Coeziune Economică şi Socială) s-a realizat primul sondaj cu privire la situaţia şi nevoile IMM-
urilor din România. Sondajul s-a desfăşurat în perioada aprilie-iunie 2004. In vederea
realizării acestui sondaj a fost alcătuit un ambiţios program de cercetare cu consultarea unor
experţi din sector, consultare care s-a finalizat prin alcătuirea unui chestionar cuprinzător, în
măsură să acopere diferite problematici de investigare, precum: situaţia financiară a IMM-
urilor, gradul de utilizare a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), participarea la
achiziţii publice şi percepţia despre sistemul instituţional de promovare şi susţinere a IMM-
urilor. De asemenea, chestionarul a vizat şi evaluarea opiniei întreprinzătorilor asupra
mediului de afaceri în ansamblul său. Rezultatele sondajului sunt prezentate în această
broşură.
Colectarea datelor de la IMM-uri de către personalul desemnat al Agenţiei a fost realizată prin
sistemul de Intervievare Telefonică Asistată de Calculator (Computer Assisted Telephone
Interview - CATI system) - aplicaţie electronică specializată aflată în dotarea Agenţiei, care a
contribuit la creşterea eficienţei şi corectitudinii operaţiunilor de colectare a informaţiilor.
Sondajul a avut acoperire naţională şi a inclus toate sectoarele de activitate.
ANIMMC doreşte şi pe această cale să mulţumească Institutului Naţional de Statistică pentru
excelenta colaborare care a permis utilizarea unui eşation statistic de firme, astfel încât să
se asigure reprezentativitatea pe categorii de mărime a IMM-urilor (luând în considerare
numărul mediu scriptic de angajaţi) şi, respectiv, pe domenii de activitate aşa cum este
4
detaliat în notele metodologice din Anexa B. Eşantionul a cuprins un număr de 993 de firme,
număr mai mare faţă de cel ce se obişnuieşte în desfăşurarea anchetelor de opinie.
Obiectivul principal al sondajului a fost obţinerea de informaţie calitativă, din surse de bază,
cu privire la ariile tematice evidenţiate mai sus, astfel încât ANIMMC să-şi fundamenteze într-
o manieră ştiinţifică măsurile şi politicile viitoare privind susţinerea şi dezvoltarea sectorului
IMM. Efectuarea acestui prim sondaj la scară naţională de către ANIMMC a prilejuit şi
instruirea adecvată a personalului de specialitate din Agenţie în realizarea acestor cercetări
calitative de care, în ultima instanţă, poate beneficia întreaga comunitate de afaceri din
România.
In sfârşit, dar nu în cele din urmă, colaborarea cu întreprinzătorii şi managerii din IMM-urile
intervievate a fost esenţială pentru implementarea cu succes a sondajului. Obţinerea
importantelor rezultate ale sondajului nu ar fi fost posibilă fără colaborarea şi
disponibilitatea lor de a răspunde întrebărilor din chestionar.
Bucureşti, Octombrie 2004
5
1. Situaţia IMM-urilor
1.1. Aspecte privind lichiditatea
Frecvenţa problemelor de lichiditate
Din cauza blocajului financiar şi a
problemei acumulării cronice de
arierate în economie, aspectele
privind lichiditatea şi modul în care
IMM-urile gestionează situaţiile de
criză de lichiditate sunt direct legate
de diagnoza sectorului. Informaţiile
evidenţiate de rezultatele sondajului
sunt din acest punct de vedere destul
de îmbucurătoare, în sensul că,
aproximativ 60% din IMM-uri nu au
avut probleme cu lichiditatea, în
timp ce 31,2 % au fost confruntate
doar uneori cu absenţa disponibilităţilor băneşti. Cert este că doar 4% s-au confruntat
continuu cu crize de lichiditate.
60,1
30,5
3,0
2,2
4,0
0,2
48,7
35,9
8
3,2
2,8
1,3
39,9
36,4
8,2
5,4
8
2,5
0 20 40 60 80
niciodata
uneori
periodic
adeseori
continuu
NS
%
Micro Mici Mijlocii
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Alte servicii
Comerţ
Agricultură şi pescuit
Industrie şi energie
Transport şi comunicaţii
Construcţii
Hoteluri şi restaurante
niciodată uneori periodic
adeseori în mod continuu nu ştiu
IMM-urile din sectorul „alte
servicii” şi cele din comerţ au
fost cel mai puţin afectate de
lipsa lichidităţii - 78,8%,
respectiv 58,3% dintre ele nu au
avut niciodată probleme de acest
gen. Agricultura şi industria
urmează în această ierarhie, de
remarcat că aceste sectoare sunt
şi cele în care ponderile celor ce
se confruntă în mod continuu cu
6
probleme de cashflow sunt mai mari decât în celelalte sectoare.
De asemenea, 66% de IMM-uri din sectorul hoteluri şi restaurante şi 45% din cele din
construcţii s-au confruntat cel puţin o dată cu lipsa de lichidităţi.
Situaţia este cumva diferită dacă analizăm IMM-urile pe clase de mărime. Astfel, se
evidenţiază că datorită dimensiunii lor, micro-întreprinderile au reuşit să scape de angrenarea
în blocajul financiar şi au avut şansa, în general, să nu fie victimile debitorilor lor. In schimb,
pe măsura creşterii dimensiunii întreprinderii, confruntarea cu aspecte legate de absenţa
disponibilităţilor băneşti se accentuează, explicabil prin antrenarea în tranzacţii şi circuite
financiare mai complicate şi mai lungi. Astfel, IMM-urile care au raportat cele mai frecvente
aspecte legate de absenţa disponibilităţilor băneşti au fost cele din categoria mijlocie.
Datoriile amânate în cazul lipsei de lichidităţi
Sondajul a urmărit să ilustreze şi modul în care IMM-urile au gestionat situaţiile de criză de
disponibilităţi băneşti în conturi din cauza neonorării la termen a obligaţiilor financiare de
către debitorii lor. Din acest punct de vedere se relevă faptul că, în situaţia lipsei de
lichidităţi, cele mai frecvente amânări la plată au fost în defavoarea furnizorilor (40,6% din
cazuri) urmate de întârzieri la plata contribuţiilor la asigurările sociale de stat (23.3% din
cazuri). Întârzierea achitării obligaţiilor faţă de salariaţi se află pe locul trei, chiar şi în
situaţia în care includem ambele obligaţii, reţinerea la sursă şi virarea impozitului pe venituri
către bugetul de stat, precum şi obligaţiile salariale propriu-zise (recunoscute doar în 8.3%
din cazuri ca înregistrând întârzieri). Prin urmare, IMM-urile se arată mai responsabile faţă de
angajaţii lor, dar şi ele au replicat în esenţă, acelaşi comportament financiar a cărui victimă
au fost, şi anume au procedat la amânări ale plăţilor către cei care au cea mai puţină putere
de negociere, respectiv furnizorii.
7
40,6
23,3
11,08,3
6,2 4,4
0
25
50
Furnizorii Contribuţiilesociale
Impozitul pevenit
Salariile Taxele locale Nu ştiu
%
1.2. Mijloace fixe
Influenţa reglementărilor referitoare la amortizarea mijloacelor fixe
În timp ce 1/3 dintre respondenţi apreciază că influenţa exercitată de legislaţia în vigoare are
efecte favorabile asupra întreprinderii, 41% dintre aceştia susţin că legislaţia cu privire la
regimul de amortizare nu are nici o influenţă. Acest tablou este completat de faptul că în
timp ce 11,6% reclamau influenţa nefavorabilă, alţi 14% dintre ei nu au fost în măsură să
evalueze impactul reglementărilor asupra propriilor afaceri.
30,7
45,7
46,6
32,6
11,3
14,2
10,8
11,6
42,3
31,3
33,8
41
15,7
8,8
8,7
14,9
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Micro
Mic i
Mijloc ii
Total
Favorabilă Nefavorabilă
Nici una Nu ştiu
52,2
38
36,6
35,5
30,9
30,6
25
1,9
1,0
0,0
11,3
15,1
12,8
15,0
25,3
42
4,6
39,4
41,9
44,9
45,2
20,6
19
58,8
13,8
12,1
11,7
14,9
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Construc ţii
Agricultură şi pescuit
Hoteluri şi restaurante
Alte servic ii
Industrie şi energie
Comerţ
Transport şi comunicaţii
Favorabilă Nefavorabilă Nici una Nu ştiu
Punctele de vedere sunt mai nuanţate dacă privim modul cum se distribuie opiniile după
categoria de mărime a întreprinderii. Rezultă astfel că, pe măsură ce întreprinderea este mai
mare, ponderea influenţelor favorabile ale regimului actual de amortizare creşte în
importanţă. 46,6% dintre întreprinderile mijlocii, şi respectiv 45,7% dintre cele mici au
raportat influenţe favorabile ale regimului de amortizare în vigoare comparativ cu doar 30,7%
dintre micro-întreprinderi.
Pe sectoare de activitate, sectorul construcţiilor evidenţiază cele mai ridicate influenţe
pozitive ale regimului de amortizare a mijloacelor fixe, şi anume 52,2% dintre întreprinderi au
raportat la momentul sondajului influenţe favorabile. În sectorul transporturi aceste influenţe
se apreciază într-o mai mică măsură ca fiind de natură pozitivă, respectiv numai 25% dintre
întreprinderi. Celelalte sectoare se situau în jurul valorii medii înregistrate pe ansamblu.
8
Un aspect foarte interesant şi pozitiv este scos în evidenţă de modul în care se distribuie
opiniile referitoare la influenţa reglementărilor în vigoare cu privire la regimul amortizării în
funcţie de dimensiunea investiţiilor avute în vedere de către firme. Astfel, influenţele
favorabile sunt mai intens percepute de
firmele care urmează să deruleze
investiţii mari, decât cele care au
planificat investiţii de mică anvergură.
Astfel: pentru investiţii mari,
influenţele favorabile apar în 45,7% din
cazuri, în timp ce influenţele
nefavorabile sunt reprezentate numai la
6,8% din cazuri.
15,9
37,2
45,7
5,9
15,9
6,8
58,9
33,2
36,1
19,3
13,6
11,3
0 20 40 60 80 100
Nici una
Mici investiţii
Investiţiimari
%
Favorabile Nefavorabile Nici una Nu ştiu
Sisteme de achiziţie a mijloacelor fixe preferate de întreprinzători
În ceea ce priveşte sistemul de achiziţie a viitoarelor mijloace fixe, puţin peste o treime din
IMM-uri (34%) au afirmat că vor apela la cumpărarea în leasing în timp ce majoritatea lor,
respectiv 58% au fost de părere că vor recurge tot la cumpărare cu plata integrală. Doar un
procent de 8 % nu au putut preciza modalitatea de achiziţie la care vor apela.
Dacă investigăm acest aspect din punct de vedere al clasei de mărime, se poate observa că nu
există diferenţe majore între categoriile de întreprinderi, ci doar o uşoară creştere în funcţie
de dimensiunea întreprinderii. Cu alte cuvinte, ponderea leasingului ca modalitate de
finanţare este direct influenţată de categoria de mărime a întreprinderii, în sensul că cele
mijlocii vor apela la leasing într-o mai mare măsură decât cele mici sau micro.
9
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Micro
Mic i
Mijloc ii
Total
Cumpărare cu plata integralăLeasingFără preferinţe
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Hoteluri şi restaurante
Construc ţii
Agricultură şi pescuit
Transport şi comunicaţii
Alte servic ii
Industrie şi energie
Comerţ
Cumpărare cu plata integralăLeasingFără preferinţe
Din perspectiva sectorului de activitate, se evidenţiază faptul că ponderea leasing-ului este
puţin mai mare în cazul IMM-urilor din industrie şi energie (37,1%) comparativ cu cele din
comerţ (39%), şi mult mai mică în construcţii (8,8%) şi în sectorul hoteluri şi restaurante
(3,9%). Aceste diferenţe marcante între sectoarele de activitate se pot explica prin faptul că
leasing-ul este mult mai pretabil pentru achiziţia de echipamente, mijloace de transport şi
hardware şi mai puţin pentru know-how sau transfer de tehnologie, inclusiv software.
9,3 17,533,4
48,5 26,7
63,8
42,255,8
2,80%
20%
40%
60%
80%
100%
Mici investiţii Investiţii mari Nici una
Cumpărare cu plata integralăLeasingFără preferinţe
10
De asemenea, este de remarcat faptul că atunci când sunt planificate investiţii importante,
leasing-ul, ca sistem de achiziţie, este preferat de aproape jumătate din întreprinzători, aşa
cum se ilustrează în graficul de mai jos.
1.3. Accesul la finanţare şi investiţiile
Investiţii planificate
După cum se poate observa din graficul de mai jos, în absolut toate sectoarele de activitate
ponderea investiţiilor planificate de către IMM –uri sunt cu preponderenţă de mică anvergură.
Astfel, procentul investiţiilor mici variază între 51,6% pentru „alte servicii” şi, respectiv,
72,8% în sectorul transporturi şi comunicaţii;
34
26
25
28
33,3
23,2
33,3
28,4
64
53,7
68,9
51,5
66,7
72,8
51,6
54,9
2
20,3
6
20,4
0
3,9
15,1
16,6
Agricultura si Pescuit
Industrie si Energie
Constructii
Comert
Hoteluri si Restaurante
Transport si comunicatii
Alte servicii
Toate IMM
%
nici una mici mari
Investiţiile preconizate sunt mari în industrie şi energie, dar şi în comerţ. In ambele sectoare
de activitate proporţia investiţiilor mari este de peste 20%. Volumul preconizat al investiţiilor
mari în sectorul industrie şi energie se explică prin natura mult mai complexă a acestora, iar
în comerţ poate fi explicat prin nevoia IMM-urilor de a face faţă concurenţei din partea
lanţurilor de magazine a căror dezvoltare a fost extrem de spectaculoasă în ultimii ani.
11
Analiza investiţiilor planificate de către
IMM-uri corespunzătoare claselor de
mărime arată că mai mult de jumătate
dintre investiţiile planificate de acestea
sunt de volum mic, indiferent de
categorie, fapt ce ilustrează accesul
limitat la finanţare al acestora. Mai
îngrijorător poate apărea faptul că 30%
din micro-întreprinderi nu-şi propun nici
o investiţie în perioada ce urmează. Dar,
pe măsură ce avansăm cu analiza către
categoria mijlocie a IMM-urilor,
dimensiunea investiţiilor planificate creşte demonstrând tendinţa de consolidarea a acestei
categorii.
30
18,3
14,7
54,8
56,7
54,2
15,2
24,9
31,1
Micro
Mici
Mijlocii
%
nici una mici
Surse pentru investiţii
De altfel, concluzia anterioară a accesului limitat la finanţare se confirmă şi prin faptul că
investiţiile planificate atât cele de mare anvergură (87,5%), cât şi cele de mică anvergură
(77,4 %), sunt susţinute, în proporţie covârşitoare din fonduri proprii. Pe locul al doilea, dar
la mare distanţă, sunt împrumuturile din surse bancare, în special în cazul investiţiilor mici
(56,9%) in timp ce finanţarea din surse guvernamentale, cum este şi normal, rămâne doar o
sursă de completare. Ponderea surselor de finanţare din programele guvernamentale de
susţinere a dezvoltării IMM-urilor este de 16,5% în cazul investiţilor mari, şi respectiv 11,1% în
situaţia investiţiilor de mică dimensiune.
12
87,5
32,9
16,5
77,4
56,9
11,1
0
20
40
60
80
100
Fonduri proprii Imprumuturi bancare / credite Programe guvernamentale
Investitii mici
Investitii mari
4,9
16,3
6,6
59,7
4,3
7,4
0,7
0,1
1,1
38,9
5,9
33,9
2,2
14,7
4,2
1,4
0 20 40 60 8
Fonduri proprii, împrumuturibancare / credite şi programe
guvernamentale
Fonduri proprii şi împrumuturibancare / credite
Fonduri proprii şi programeguvernamentale
Numai fonduri proprii
Împrumuturi bancare / credite şiprograme guvernamentale
Numai împrumuturi bancare /credite
Numai programe guvernamentale
Nici una
Investitii mici Investitii mari
0
In ceea ce priveşte
portofoliul (combinaţia
mai multor surse) de
finanţare pentru investiţii
se observă că pe măsură
ce investiţiile sunt mai
mari combinaţia dintre
fondurile proprii şi
împrumuturile bancare
creşte în importanţă
(38,9%). Cu toate acestea,
capacitatea IMM-urilor de
a antrena portofolii de
finanţare mai diversificate
(mai mult de două surse)
este încă foarte scăzută
(4,9%). Sondajul reflectă şi faptul că nu există investiţii finanţate de pe piaţa de capital
(emiterea de obligaţiuni, majorare de capital prin emiterea ulterioară de acţiuni etc.)
Pe sectoare de activitate, se folosesc în general aceleaşi surse ca şi pe ansamblul sectorului
(numai fonduri proprii, urmate de fonduri proprii combinate cu împrumuturi bancare). Cu
toate acestea, o excepţie se poate observa imediat în sectorul hoteluri şi restaurante, unde
13
aproape jumătate din IMM-uri (49,1%) folosesc un portofoliu diversificat de surse pentru a-şi
finanţa investiţiile: fonduri proprii, împrumuturi sau credite bancare şi programe
guvernamentale. De asemenea, întreprinderile din sectoarele agricultură, industrie şi alte
servicii beneficiază de fonduri guvernamentale mai mult decât firmele din alte sectoare
0% 25% 50% 75% 100%
Agricultură şi pescuit
Industrie şi energie
Construcţii
Comerţ
Transport şi comunicaţii
Hoteluri şi restaurante
Alte servicii
Fonduri proprii, împrumuturi bancare / credite şi programe guvernamentaleFonduri proprii şi împrumuturi bancare / crediteFonduri proprii şi programe guvernamentaleNumai fonduri propriiÎmprumuturi bancare / credite şi programe guvernamentaleNumai împrumuturi bancare / crediteNumai programe guvernamentaleNici una
Crearea de locuri de muncă
Marea majoritate a IMM-urilor (76,7%) estimează că vor crea, prin investiţiile planificate,
până la 9 locuri de muncă, în timp ce doar 10% preconizează că vor crea între 10 - 34 de
locuri de muncă şi numai 2,8% peste 35 de locuri de muncă.
14
0% 25% 50% 75% 100%
Agricultură şi pescuit
Industrie şi energie
Construcţii
Comerţ
Transport şi comunicaţii
Hoteluri şi restaurante
Alte servicii
Toate IMM
între 1-9 între 10-34 mai mult de 35 Nu ştiu
Cum era şi de aşteptat, industria şi comerţul – sectoare în care sunt planificate mai multe
investiţii de anvergură - sunt şi sectoarele în care ponderea IMM-urilor ce vor crea peste 35 de
locuri de muncă este cea mai mare (deşi ating doar 4,2%, respectiv 3,8%). Un alt sector
generator de locuri de muncă este şi cel al construcţiilor, în care 29,9% din firme estimează
că vor crea între 10-34 locuri de muncă pe o firmă.
Între volumul investiţiilor si crearea de
noi locuri de muncă în general este o
legătură directă: în cazul investiţiilor
mari, ponderea firmelor care crează
peste 35 de noi locuri de muncă ajunge
la 10,8% (faţă de 2,8% pe total IMM).
77,1
75,3
9,8
10,9 10,8
12,7
3
0% 25% 50% 75% 100%
Mic
i inv
estiţi
i In
vest
iţii
mar
i
între 1-9 între 10-34 mai mult de 35 Nu ştiu
15
Ca urmare a dimensiunii mici a investiţiilor
planificate, şi numărul de locuri de muncă
preconizat a fi creat este mic, cu
preponderenţă între 1 şi 9 noi locuri de
muncă la categoria micro-întreprinderi şi
întreprinderi mici. În cazul întreprinderilor
din clasa mijlocie se vizează crearea unui
număr substanţial mai mare de locuri de
muncă pe o firmă (între 10-34 persoane).
Ponderea IMM-urilor care la momentul
planificării investiţiilor nu ştiau câte noi
locuri de muncă pot genera varia între 9,7% în
cazul micro-întreprinderilor, până la 18,1% în
cazul celor din categoria mijlocie de mărime.
80,1
60,8
39,4
7,8
20,3
33,4
0% 25% 50% 75% 100%
Mic
roM
ici
Mij
loci
i
între 1-9 între 10-34 mai mult de 35 Nu ştiu
Criterii de selecţie a surselor de finanţare
In continuare, sondajul aprofundează problematica investiţiilor prin analiza surselor de
finanţare şi a factorilor care determină alegerea uneia sau alteia din sursele disponibile la
momentul planificării investiţiilor. Rezultatele sondajului ilustrează faptul că în alegerea
sursei de finanţare, IMM-urile se orientează, în primul rând, în funcţie de nivelul dobânzilor,
precum şi în funcţie de procedurile şi normele impuse de instituţiile financiare. Cu alte
cuvinte, costul banilor, înţelegând aici atât dobânda cât şi costurile de tranzacţionare, sunt
primordiale în alegerea sursei. Totuşi, criteriul garanţiilor cerute de către instituţiile bancare
pentru securizarea împrumuturilor se află listat pe locul trei în ierarhia factorilor de
influenţă, fiind perceput ca o barieră în calea lărgirii accesului la credite. Din acest
considerent, dezvoltarea fondurilor de garantare a creditelor pentru IMM-uri, atât la nivel
central cât şi teritorial, se impune ca o direcţie de acţiune în efortul de susţinerea a
accesului IMM-urilor la credite. Această direcţie de acţiune este şi mai importantă dacă se ia
în calcul şi conjunctura favorabilă de pe piaţa creditului, concretizată în disponibilitatea şi
interesul crescând al băncilor comerciale de a intra în raporturi de creditare cu IMM-urile.
16
51,1
39,8
22,2
19,9
11
12,1
0 20 40
Dobânda mică
Procedura simplă şi rapidă de aplicare
Garanţii mic i
Păstrarea independenţei
Prestigiul
Nic i un criteriu
60
Produse bancare utilizate
Indiferent de sectorul de activitate în raporturile lor cu băncile întreprinderile mici şi mijlocii
utilizează, în proporţie covârşitoare doar produsele bancare tradiţionale. Utilizarea
produselor bancare moderne este foarte slab răspândită. De altfel, nici creditul pentru
capital de lucru sau cel pentru investiţii nu reprezintă un produs comun, reflectând odată în
plus accesul limitat la finanţare. Cu toate acestea, pe măsura ce ne îndreptăm către
categoria de mărime mijlocie a IMM-urilor se observă o creştere a ponderii cu care sunt
utilizate produsele bancare respective.
94
13,7
7,8
7,8
3,6
95,1
20,9
12,4
18,2
7,1
95,2
32,7
19
24,5
9,3
0 20 40 60 80 100
Conturi curente
Depozite la termen
Cărţi de credit
Credite comerciale
Credite de investiţii
Micro Mici Mijlocii
Accesul la finanţare din surse bancare fiind încă foarte scăzut, IMM-urile pot apela la
finanţarea din surse non-bancare, respectiv participând la competiţie de proiecte pentru
solicitarea de granturi de la instituţii de sprijin pentru dezvoltarea întreprinderilor private,
incluzând aici surse ale Uniunii Europene şi ale Guvernului României. In schimb, răspunsurile
17
la această întrebare evidenţiază că doar 11,4% din IMM sunt hotărâte să trimită proiecte şi să
solicite finanţare, în timp ce, marea majoritate (82,6%) fie că nu ştiu, fie că nu pot să
răspundă. Indirect, se poate trage concluzia că schemele de finanţare nerambursabilă nu sunt
cunoscute sau atractive pentru IMM.
% Firme care intentioneaza sa foloseasca surse de
finantare non bancare
82,9
11,4
6
Nu intentioneaza
Intentioneaza
N.S./N.R.
1.4. Tehnologia informaţiei şi comunicaţii (TIC)
În ceea ce priveşte gradul de dotare cu
tehnică de calcul şi tehnologie de
comunicare, rezultatele sondajului
evidenţiază că 3 din 4 firme utilizează
calculatoare. Gradul de dotare scoate
în evidenţă importante diferenţieri pe
sectoare de activitate, şi anume
hotelurile şi restaurantele au cel mai
scăzut grad de dotare (41%), în timp ce
cel mai ridicat grad de dotare se
înregistrează în construcţii (98,3%).
Proporţia firmelor care utilizează calculatoare creşte odată cu dimensiunea întreprinderilor
(74, 1% la micro-întreprinderi, şi până la 93,9% în întreprinderile mici şi, respectiv 97,1% în
cele mijlocii).
0 50
Agricultura
Industria si Energie
Constructii
Comertul
Hoteluri si rest.
Transport si com.
Alte servicii
Conectare la Internet Calculatoare
100
Oricum, IMM-urile se poziţionează cel mai bine la dotarea cu calculatoare în comparaţie cu
gradul de conectarea la Internet sau reţele interne de calculatoare, deschiderea de conturi
de e-mail sau construirea de pagini web. Conectarea calculatorelor în reţele locale şi la
18
Internet, care ar spori
productivitatea şi le-ar permite
accesul la baze de date şi informaţii
utile, este încă scăzută. Astfel,
numai 41,4% dintre IMM-uri sunt
conectate la Internet. Se impune
evidenţierea unei proporţii
crescânde în funcţie de categoria
de mărime: 38,1% la micro-
intreprinderi, la 61,9% în
întreprinderile mici şi 72% în cele
mijlocii. Din nou, se remarcă
diferenţe sectoriale foarte mari, cu
o foarte mică pondere în industria hotelieră şi restaurante (sector de activitate care ar putea
beneficia de avantajele TIC în diseminarea ofertei de servicii) şi o pondere mult mai ridicată
în industrie şi energie, comerţ şi transporturi (în jur de 40%). Sectorul ”alte servicii”, care
cuprinde serviciile financiare, activităţi imobiliare şi altele, înregistrează cel mai ridicat nivel
de conectare la Internet (58,2%).
0 20 40 60 80 100
Micro
Mici
Mijlocii
Calculatoare Conectare la Internet
Referitor la domeniile de utilizare a Internetului, folosirea corespondenţei electronice (e-
mail) şi crearea de pagini de web este şi mai scăzută. Numai o treime din firme utilizează
corespondenţa electronică, dar proporţia utilizării creşte odată cu încadrarea într-o altă
categorie de mărime (de la 30% la micro, la 47,9% la cele mici şi 62,1% la întreprinderile
mijlocii), în timp ce numai 1(una) din 10 firme au pagini de web.
Indiferent de sectorul de activitate, Internetul este utilizat cu preponderenţă pentru
efectuarea documentării interne (56%) sau pentru descărcarea unor documente, formulare
(68,8%). Intr-o proporţie mai scăzută este utilizat Internetul pentru efectuarea de cercetări
de piaţă, iar într-o proporţie şi mai mică pentru accesarea de servicii bancare. Numai sectorul
transporturi şi comunicaţii utilizează Internetul pentru efectuarea de studii de piaţă (58%) şi
accesarea de servicii bancare (20,7%).
Privit prin prisma clasei de mărime, se poate sublinia aceeaşi corelaţie directă şi pozitivă
între clasa de mărime şi intensitatea cu care este folosit Internetul pentru toate domeniile de
utilizare investigate. Astfel, documentarea internă, efectuarea de cercetări de piaţă cu
ajutorul Internetului, descărcarea de software, precum şi serviciile bancare sunt într-un grad
mai mare utilizate de întreprinderile mijlocii în comparaţie cu cele mici. Şi în acest caz,
micro-întreprinderile au cel mai redus grad de utilizare.
19
0%
20%
40%
60%
80%
100%
Documentare
interna
Cercetari de
piata
Descarcare
de software
Servici
bancare
Altele
Micro Mici Mijlocii
Firmele care utilizează Internetul în relaţia lor cu Administraţia Publică îl folosesc, în
principal, pentru descărcarea de documente şi formulare (72,5%). Utilizarea Internetului în
acest domeniu după cum ne artă rezultatele sondajului este mai intensivă în comerţ,
industria hotelieră şi resturante, precum şi în transporturi şi comunicaţii, sectoare de
activitate care se dovedesc, prin utilizare, promotoare ale soluţiilor e-government. Oricum,
interacţiunea este numai uni-dimensională în cele mai multe cazuri, având în vedere că
numai 20,7% expediază formularele completate tot prin intermediul Internetului.
43,9%
78,3%
22,6%
61,6%
4,4%
19,8%
3,9%
56,4%
77,7%
24,3%
80,9%
0%
20%
40%
60%
80%
100%
Obtinerea deinformatii
Descarcaformulare
Trimiteformulare
Altele
Micro Mici M ijlocii
20
2. Nevoile IMM-urile
2.1. Impozitarea IMM-urilor
Marea majoritate a întreprinzătorilor (77,9%) au opinat că toţi cei ce crează noi locuri de
muncă ar trebui să beneficieze de prevederi fiscale mai avantajoase. Pe locul doi în ierarhia
propunerilor se află întreprinderile nou înfiinţate, cu 63,6% din opţiunile respondenţilor,
urmate de micro-întreprinderi.
77,9
63,6
50
51,7
1,3
0 20 40 60 80 100
Angajatorii care crează noi locuri de muncă
Persoanele care demarează o afacere
Persoanele cu handicap care iniţiază afaceri
Microîntreprinderile
Nimeni
%
Ponderea scăzută a faptului că nimeni nu ar trebui să beneficieze de prevederi fiscale
avantajoase reflectă odată în plus nevoia de susţinere, inclusiv prin facilităţi fiscale care să
opereze nediscriminatoriu.
De remarcat faptul că procentul celor ce consideră că firmele care crează noi de locuri de
muncă ar trebui să beneficieze de facilităţi fiscale creşte odată cu mărimea întreprinderii,
ajungând să depăşească 85% în cazul întreprinderilor mijlocii, ceea ce sugerează că acestea
sunt principalele generatoare de locuri de muncă. Părerea că generatorii de locuri de muncă
ar trebui să beneficieze de prevederi fiscale mai avantajoase este împărtăşită aproape în
unanimitate de firmele din sectoarele „hoteluri şi restaurante”, şi construcţii, dar mult mai
puţin de IMM-urile din agricultură sau din sectorul „alte servicii”.
Întreprinzătorii din comerţ, cei din construcţii ca şi cei ce operează în transporturi şi
comunicaţii consideră, în proporţie mai ridicată decât în celelalte sectoare, că toţi iniţiatorii
de afaceri ar trebui să beneficieze de anumite facilităţi fiscale.
Construcţiile, hotelurile şi restaurantele, şi comerţul sunt sectoarele cu cele mai mari ponderi
ale celor ce consideră că micro-întreprinderile trebuie să beneficieze de prevederi fiscale
mai avantajoase.
21
Tipuri de investiţii care ar trebui încurajate
Majoritatea întreprinzătorilor (71,2%) consideră că principalele tipuri de investiţii ce trebuie
avute în vedere sunt cele de achiziţionare a tehnologiilor moderne, şi doar 19,5% vizează
investiţiile în protecţia mediului. Ponderea celor preocupaţi de facilităţi la achiziţionarea de
tehnologii moderne creşte odată cu clasa de mărime a întreprinderii, şi se păstrează în
general şi pe celelalte sectoare tot pe primul loc. Întreprinzătorii din sectoarele transport şi
comunicaţii (83,1%), construcţii (79,9%) şi industrie (79,6%) deţin cele mai mari procente în
formularea opiniei că investiţiile în tehnologii moderne trebuie susţinute printr-o serie de
facilităţi fiscale. Cele mai preocupate de susţinerea investiţiilor în protecţia mediului sunt
IMM-uri din sectorul „hoteluri şi restaurante” (36,2%) şi tot aici sunt vizate în cea mai mare
proporţie şi alte tipuri de investiţii specifice sectorului.
19,6
18,8
16,9
70,2
77,9
78,2
10,2
3,3
4,9
0 50 100
Micro
Mici
Mijlocii
Cei ce investesc în protecţia mediuluiCei ce investesc în tehnologii moderneAltele
16,2
21,5
13,8
19,3
20,1
36,2
22
83,1
72,6
79,6
69,2
79,9
34,5
77,5
0,7
5,9
6,6
11,6
0
29,4
0,5
0 50 100
Transport şi comunicaţii
Alte servicii
Industrie şi energie
Comerţ
Construcţii
Hoteluri şi restaurante
Agricultură şi pescuit
Cei ce investesc în protecţia mediuluiCei ce investesc în tehnologii moderneAltele
Taxe locale
Cvasi-totalitatea (94,9%) firmelor intervievate sunt plătitoare de taxe locale; procentul IMM-
urilor ce plătesc taxe locale creşte cu mărimea firmei. Cel mai puţin împovărate din acest
punct de vedere fiind întreprinderile din sectoarele: alte servicii, transport şi comunicaţii şi
22
industrie. Toate firmele care operează în sectorul „hoteluri şi restaurante” au precizat că
plătesc cel puţin o taxă locală.
100
99,7
95,3
98,5
93,2
92,8
91,5
0 50 100
Hoteluri şi restaurante
Construcţii
Comerţ
Agricultură şi pescuit
Industrie şi energie
Transport şi comunicaţii
Alte servicii
% Firme plătitoare de taxe locale
82,5% din firme plătesc impozite pe clădiri, procentul fiind mult mai mare în cazul
întreprinderilor mijlocii (93,9%) şi existând diferenţe semnificative pe sectoare: firmele care
operează în transporturi şi comunicaţii şi cele din sectorul „hoteluri şi restaurante” plătesc în
impozite pe clădiri în cele mai mari procente (98,6% respectiv 96,6%), în timp ce în
construcţii acest procent este de doar 60,7%.
O bună parte din firme (45,9%) plătesc taxe de drum. Cele mai importante procente ale
plătitoarelor de taxe de drum se regăsesc în construcţii şi agricultură, la polul opus situându-
se firmele din sectoarele „transporturi şi comunicaţii” şi „hoteluri şi restaurante”.
23
82,2%
85,4%
60,7%
82,7%
76,3%
98,6%
96,6%
60% 80% 100%
Agricultură
şi pescuitIndustrie şi
energie
Construcţii
Comerţ
Hoteluri şi
restauranteTransport şi
comunicaţii
Alte servicii
Impozite pe clădiri
55,8%
50,7%
56,6%
49,0%
30,1%
21,0%
36,3%
20% 40% 60%
Agricultură
şi pescuitIndustrie şi
energie
Construcţii
Comerţ
Hoteluri şi
restauranteTransport şi
comunicaţii
Alte servicii
Taxe de drum
Şi impozitele pe terenuri sunt suportate de un procent semnificativ de întreprinderi (44,3%),
evident cu cât firma este mai mare cu atât mai mult există şansa ca ea să deţină un teren şi
deci să plătească impozit pentru el. Cele mai importante ponderi ale întreprinderilor
plătitoare de impozite pe terenuri se înregistrează în sectoarele „hoteluri şi restaurante” şi
„industrie şi energie” (66,7%, şi respectiv 55%), în timp ce în transporturi şi comunicaţii
această pondere abia depăşeşte 20% (diferenţe explicabile de altfel prin specificul
activităţilor desfăşurate în cele trei sectoare).
24
29%
55%
35%
49%
67%
20%
22%
10% 30% 50% 70%
Agricultură
şi pescuitIndustrie şi
energie
Construcţii
Comerţ
Hoteluri şi
restauranteTransport şi
comunicaţii
Alte servicii
Impozite pe terenuri
5%
7%
21%
11%
59%
17%
16%
0% 20% 40% 60%
Agricultură
şi pescuitIndustrie şi
energie
Construcţii
Comerţ
Hoteluri şi
restauranteTransport şi
comunicaţii
Alte servicii
Taxe de piata
In concluzie, taxele locale tind să greveze din ce în ce mai apăsător IMM-urile , având în
vedere şi faptul că acestea se adaugă impozitelor şi taxelor care se virează la bugetul de stat,
precum şi contribuţiilor la diferitele fonduri speciale instituite prin lege.
2.2. Achiziţii publice
Participarea firmelor la procese de licitaţii
In primul rând, trebuie semnalat că un procent foarte mic de IMM-uri, doar 19,6%, au
participat în ultimii trei ani de zile la un proces de licitaţie cu scop de achiziţii publice sau
contractarea unei comenzi guvernamentale.
Întreprinderile mijlocii sunt cele care au participat la achiziţii publice în cel mai mare
procent (33,1%), urmate îndeaproape de întreprinderile micii (31,8%), în timp ce accesul
micro-întreprinderilor la procesul de licitaţie cu scop de achiziţii publice sau contractarea
unei comenzi guvernamentale este considerabil mai scăzut (17,7%).
Cele mai experimentate în domeniul proceselor de achiziţii publice sunt firmele din sectorul
hoteluri şi restaurante (32,8%), urmate de cele din comerţ (22,7%) şi industrie (18,6%).
Întreprinzătorii din transport şi comunicaţii au participat la procese de achiziţii publice doar
25
în procent de 17,4%, cei din sectorul alte servicii 10%, iar pe cei din agricultură îi întâlnim
reprezentaţi doar într-un procent de 5.
17,7
33,1
31,8
-10 10 30 50
Micro
Mici
Mijlocii
% Firme care au participat
32,8
22,7
18,6
17,4
15,1
10
5
0 20 40 60 80 10
Hoteluri şi
restaurante
ComerţIndustrie şi
energieTransport şi
comunicaţii
Construcţii
Alte servicii
Agricultură
şi pescuit
0
% Firme care au participat
Percepţia asupra sistemului de achiziţii publice
În privinţa sistemului de achiziţii publice, părerile sunt destul de împărţite: peste o treime
dintre cei ce au participat la achiziţii publice consideră că sistemul este corupt, aproape o
treime au perceput o competiţie loială, în timp ce pentru un sfert prevederile sistemului sunt
neclare.
Cu excepţia sectoarelor „alte servicii” şi „hoteluri şi restaurante”, procentele celor care
consideră că sistemul de achiziţii publice este caracterizat de o competiţie loială este mai
mare decât a celor care îl consideră corupt; de fapt, nici o firmă din sectorul hoteluri şi
restaurante – sector cu cea mai mare participare la achiziţii publice - nu au descris competiţia
din sistem ca fiind loială, dar nici nu au criticat sistemului (doar 10,3%), marea majoritate
(89,3% ) însă au reclamat neclaritatea prevederilor şi procedurilor.
Agricultura (70,1%), transporturi şi comunicaţii (47,4%) şi industria (41,9%) sunt sectoarele cu
cele mai mari ponderi a celor ce consideră competiţia din achiziţii publice ca fiind loială.
Totuşi, în sectorul transporturi şi comunicaţii este destul de ridicată şi ponderea celor ce
consideră că sistemul de achiziţii publice este corupt (43,8%), în timp ce doar 6,6% din
întreprinzătorii acestui sector găsesc că prevederile sunt neclare. Cea mai mare pondere a
participanţilor la achiziţii publice care critică sistemul ca fiind corupt se înregistrează în
26
sectorul alte servicii (82,9%), urmat de sectoarele transporturi şi comunicaţii (43,8%) şi
comerţ (33%).
Pe de altă parte, graficul de mai jos arată că se poate vorbi despre o corelare negativă în
sensul că sectoarele cu participare mai mică la licitaţii publice sunt în general şi cele la care
percepţia că sistemul este corupt este cea mai răspândită, fapt care înfrânează participarea
la licitaţie.
.
5
3328,5
43,8
27,2
82,9
0
32,8
1015,1 17,4 18,6 22,7
10,3
0
20
40
60
80
100
Hoteluri şi
restaurante
ComerţIndustrie şi
energie
Transport şi
comunicaţii
Construc ţiiAlte servic iiAgricultură şi
pescuit
% Firme care au participat % Firme care consideră că sistemul este corupt
O mai mare atenţie se va acorda instruirii IMM cu privire la participare la sistemul de achiziţii
publice în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, prevăzute de Legea nr.346/2004
privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii.
27
3. Percepţia asupra mediului de afaceri
3.1. Aspecte legate de sistemul fiscal
Condiţiile actuale pentru IMM-uri
Marea majoritate a întreprinzătorilor intervievaţi (68%) consideră condiţiile actuale ca fiind
nefavorabile pentru IMM (68%) sau chiar foarte nefavorabile (15%). 14,2% consideră actualele
condiţii favorabile pentru sectorul IMM, şi doar 2,9% sunt foarte optimişti. De remarcat că
optimismul întreprinzătorilor creşte direct proporţional cu mărimea întreprinderii.
Pe sectoare de activitate, cei mai pesimişti sunt întreprinzătorii din transport şi comunicaţii
urmaţi de cei din sectorul alte servicii: 98,3% şi respectiv 90,2% dintre aceştia percep
actualele condiţii pentru IMM ca fiind nefavorabile sau foarte nefavorabile. Lucrurile par să
stea cel mai bine în agricultură şi în domeniul hoteluri şi restaurante, unde situaţia IMM-urilor
este percepută ca fiind favorabilă sau foarte favorabilă de 37,5%, respectiv 29,9% dintre
întreprinzători.
0 20 40 60 80 10
Micro
Mici
Mijlocii
0
Foarte favorabile Favorabile
Nefavorabile Foarte nefavorabile
0%2000
%4000
%6000
%8000
%10000
%
Transport şi
comunicaţii
Alte servicii
Industrie şi
energie
Comerţ
Construcţii
Hoteluri şi
restauranteAgricultură
şi pescuit
Favorabile şi Foarte favorabile
Nefavorabile şi Foarte nefavorabile
28
Deşi prin politica fiscală a Guvernului s-au redus contribuţiile pentru asigurările sociale de
stat, acestea rămân - în opinia a aproape o treime din respondenţi (33,2%) - cele mai
împovărătoare obligaţii fiscale; de asemenea, nu puţini dintre aceştia (31,8%) consideră că
sistemul fiscal din România este foarte împovărător în ansamblul său. În acestă ierarhie
urmează TVA (cu 19,8%) şi impozitele pe veniturile salariale semnalate de 11% dintre
respondenţi ca fiind execesive. În cazul TVA-ului, deşi este un impozit indirect, nivelul său
ridicat afectează afacerile prin îngustarea bazei de clienţi care şi aşa au o putere de
cumpărare redusă.
Comparativ cu obligaţiile anterior menţionate, presiunea exercitată de impozitele şi taxele
locale, taxele vamale şi contribuţiile la fondurile speciale instituite apare ca fiind
nesemnificativă.
Pe clase de mărime, se poate observă că întreprinderile mici şi cele mijloci urmează aceeaşi
ierarhie ca şi per ansamblu, chiar dacă în procente diferite; doar în cazul micro-
întreprinderilor, contribuţiile la asigurările sociale sunt considerate ca fiind foarte
împovărătoare într-un procent mai mic decât al celor ce consideră că toate obligaţiile fiscale
sunt împovărătoare. Situaţie explicabilă de altfel prin numărul mic de angajaţi al unei micro-
întreprinderi şi deci printr-un fond de salarii considerabil redus comparativ cu cele din
întreprinderile mici sau mijlocii. În mod corespunzător, celelalte tipuri de obligaţii fiscale
sunt suportate mai greu de micro-întreprinderi decât de către întreprinderile mici şi mijlocii.
Micro
31,8
11,3
20,0 2,1 1,01,4
32,4
-
25,0
50,01
2
3
4 5
6
7
Mici
43,2
8,4
20,0 0,8 0,50,6
26,5
-
25,0
50,01
2
3
4 5
6
7
Mij
10,7
13,9 1,-
25
50
2
3
4
29
1= contribuţiile la asigurarile sociale; 2= impozitele pe veniturile sa
4= impozite şi taxe locale; 5= taxe vamale; 6= contribuţiile la fondurile spe
Şi în cadrul sectoarelor de activitate, contribuţiile la asigurările sociale de stat sunt în
general considerate foarte împovărătoare, cele mai afectate fiind „agricultura” (72%),
sectorul „alte servicii” (48,2%) şi sectorul „transporturilor şi comunicaţiilor” (46,4%), şi cel
mai puţin afectat fiind sectorul „construcţii” (15,1%). Un procent covârşitor (91,8%) respectiv
al celor care operează în domeniul „hoteluri şi restaurante” consideră că toate obligaţiile
fiscale sunt împovărătoare. Taxa pe valoarea adăugată şi impozitele pe venituri salariale sunt
percepute ca fiind mai excesive în sectoarele construcţii şi în industrie şi energie electrică.
Dacă pe total întreprinderi, impozitele şi taxele locale abia întruneau 1,9%, situaţia se
schimbă radical în sectoarele „construcţii” şi „transporturi şi comunicaţii” unde 18,7%,
respectiv 6,8% din respondenţi le găsesc mai apăsătoare decât toate celelalte obligaţii
fiscale.
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Agricultură şi pescuit
Alte servicii
Transport şi comunicaţii
Industrie şi energie
Comerţ
Construcţii
Hoteluri şi restaurante
1234567
1= contribuţiile la asigurarile sociale; 2= impozitele pe veniturile salariale; 3= TVA;
4= impozite şi taxe locale; 5= taxe vamale; 6= contribuţiile la fondurile speciale instituite; 7 = toate
30
Aprecierile întreprinzătorilor cu privire la diverse aspecte ale sistemului fiscal
3,9
3,3
3,3
3,8
3,4
3,8
3,2
3,6
3,5
3,3
3,5
3,3
1 2 3 4 5
Claritatea
reglementărilor
Nivelul de
impozitare
Procedurile de
raportare
Frecvenţa de plată
a impozitelor
Micro Mici Mijlocii
In atenţia întreprinzătorilor, cel mai mult se plasează nivelul de impozitare la o medie per
total întreprinzători intervievaţi de 3,9 apreciere - fiind investigată pe o scală de la 1 la 5,
unde 1 = „Foarte dezavantajos”; 2 = „Dezavantajos”; 3 = „Neutru”; 4 = „Avantajos”; 5 =
„Foarte avantajos” -. În aprecierea întreprinzătorilor urmează apoi, cu o medie de 3,5%,
claritatea reglementărilor, procedurile de raportare şi frecvenţa de plată a impozitelor care
au fost mai puţin apreciate. De remarcat că pentru toate aspectele considerate a descrie
sistemul fiscal s-au obţinut din partea întreprinzătorilor, aprecieri ce le situează, în medie,
ca având impact între „Neutru” şi „Avantajos” asupra companiilor.
Ierarhia aprecierilor se păstrează pe clase de mărime a întreprinderilor, şi în general şi pe
sectoare. Ca observaţie, micro-întreprinderile au apreciat în general mai favorabil sistemul
fiscal, poate şi datorită facilităţilor fiscale de care se bucură.
Pe sectoare, aprecierile variază destul de puţin în jurul mediei întregului eşantion, cu
excepţia sectorului „Hoteluri şi restaurante”, care apreciază cel mai puţin sistemul fiscal
actual, rămânând consecvent ideii că este împovărător.
31
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Micro
Mici
Mijlocii
Total
Prea ridicat Adecvat
Prea scăzut Altă opinie
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Hoteluri şi restaurante
Agricultură şi pescuit
Transport şi comunicaţii
Alte servicii
Industrie şi energie
Comerţ
Construcţii
În privinţa impozitului pe profit, marea majoritate a întreprinzătorilor (78,1%) îl consideră ca
fiind prea ridicat şi doar 15,2% adecvat, 6,7% au o altă opinie şi aproape nimeni nu crede că
este prea scăzut.
32
Pe clase de mărime se păstrează
aceeaşi ordine, dar diferă destul de
mult ponderile: micro-
întreprinderile beneficiază desigur
de un tratament mai privilegiat –
pentru că, deşi 76,2% înseamnă tot
marea majoritate, acest procent
este mult mai mic decât în cazul
întreprinderilor mici (91,9%) şi a
celor mijlocii (88,8%). Această
situaţie ar putea fi explicată prin
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Micro
Mici
Mijlocii
Total
Prea ridicat Adecvat
Prea scăzut Altă opinie
faptul că, evoluând de la micro-ăntreprindere la mică întreprindere, se pierd facilităţile
fiscale privind impozitul pe venit, iar efectele se resimt foarte puternic, cel puţin până la
stadiul imediat următor de dezvoltare.
Sectoarele cele mai afectate de cote de impozitare existente sunt hoteluri şi restaurante (toţi
respondenţii din aceşti sector consideră impozitul pe profit ca fiind prea ridicat), urmat de
agricultură, transport şi comunicaţii şi alte servicii. Cele mai puţin afectate sectoare sunt
construcţiile şi comerţul.
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Hoteluri şi restaurante
Agricultură şi pescuit
Transport şi comunicaţii
Alte servicii
Industrie şi energie
Comerţ
Construcţii
Prea ridicat Adecvat Prea scăzut Altă opinie
33
Surse de informaţii sau asistenţă pentru clarificarea unor nelămuriri din
domeniul fiscal
Pentru clarificarea unor nelămuriri din domeniul fiscal cei mai mulţi respondenţi (48,2%)
caută informaţii şi/sau asistenţă la funcţionarii administraţiilor financiare, 46,2% în publicaţii
de specialitate şi mai puţin de o treime (27%) la firme de contabilitate. Doar 14,6% solicită
asistenţa unor centre de consultanţă în afaceri, asociaţii profesionale sau camere de comerţ
şi industrie – cam tot atâţia apelează la cunoştinţele şi experienţa unor manageri pe care îi
cunosc.
În general, întreprinderile mici şi cele mijlocii apelează la sursele sus-menţionate în procente
mai mari decât micro-întreprinderile, excepţie făcând doar firmele de contabilitate: 27,9%
dintre micro-întreprinderi apelează la această consultanţă de specialitate plătită, comparativ
cu 20,6% întreprinderi mici şi 19,2% dintre cele mijlocii pentru acelaşi tip informaţii.
27,923,5 25,7
13,6
45,5
13,7
46,5 47,8
20,220,620,5
60,2
19,2
64,959,8
27,0
46,2
14,514,6
48,2
0
10
20
30
40
50
60
70
La funcţionariiadministraţiilor
financiare
La centre deconsultanţă în
afaceri / camerede comerţ
La firme decontabilitate
În publicaţii despecialitate
Discutând cumanageri pe
care îi cunosc
%
Micro Mici Mijlocii Total
34
Întreprinzătorii care reclamau cel mai mult nivelul ridicat al impozitării, respectiv cei din
sectoarele: „hoteluri şi restaurante”, „agricultură”, „transport şi comunicaţii” sunt cei care
apelează la funcţionarii administraţiilor financiare în ponderile cele mai mari. Întreprinzătorii
din sectorul construcţii înclină către sursele cel mai puţin costisitoare (publicaţii de
apecialitate, manageri pe care îi cunosc, evitând firmele de contabilitate sau centrele de
afaceri).
3.2. Cadrul instituţional de sprjin pentru IMM şi rolul Guvernului
Doar 17,1% dintre IMM-uri au cunoştinţă de existenţa şi funcţionarea instituţiilor de sprijin
pentru dezvoltarea IMM, ceea ce, pe ansamblu, denotă o vizibilitate şi notorietate scăzută a
acestora în comunitatea IMM. Procentul acesta este uşor peste medie (19,1%) la IMM-urile din
comerţ şi respectiv 17, 9% în cazul celor active în alte servicii, în timp ce în celelalte
sectoare, cum arată şi graficul se înregistrează valori sub media pe total.
Cunoaşteţi vreo instituţie de
sprijin pentru IMM?
82,9
17,1
Da Nu
0,2
5
15
15,1
17,9
19,1
0 10
Hoteluri şi
restauranteAgricultură
şi pescuitIndustrie şi
energieTransport şi
comunicaţii
Alte servicii
Comerţ
20
% Firme care cunosc cel puţin o instituţie de sprijin
În opinia a 50% dintre respondenţii la sondaj, Ministerul Finanţelor Publice este principalul
responsabil pentru iniţierea şi punerea în aplicare a politicilor de dezvoltare a afacerilor, în
timp ce ANIMMC este recunoscută ca principal promotor al politicilor publice pentru
susţinerea IMM de către 20,7% dintre cei intervievaţi. Procente mult mai mici de respondenţi
recunosc Agenţiile Regionale de Dezvoltare ca factori instituţionali responsabili cu politicile
pentru IMM, iar un procent de 3,8% sunt de părere că în actualul context Ministerul Integrării
Europene joacă acest rol.
35
50,9
20,7
8,83,8
15,8
0
10
20
30
40
50
60
MFP ANIMMC ARD MIE Alte
Instituţie responsabilă pentru IMM
2
10
16,5
19,6
19,5
23,7
30,1
0 10 20 30
Agricultură
şi pescuitTransport şi
comunicaţiiIndustrie şi
energie
Alte servicii
Construcţii
Comerţ
Hoteluri şi
restaurante
40
Notorietatea ANIMMC
Notorietatea ANIMMC este mai evidentă în sectorul industriei hoteliere şi în comerţ şi mai
scăzută în transporturi şi comunicaţii, precum şi în agricultură.
Constatările anterioare se susţin şi
prin faptul că 90,7% dintre IMM-uri
apreciază că Guvernul trebuie să
joace un rol activ în favoare IMM-
urilor. Paradoxal este că aproape
toate IMM-urile din sectoarele:
hoteluri şi restaurante (99,8%),
transporturi şi comunicaţii (99%),
precum şi din comerţ (94,7%) au fost
de această părere. Acestea sunt
tocmai sectoarele care evidenţiau
anterior o implicare mai ridicată a
autorităţilor locale. Aspect care ar trebui să se coreleze în perioada imediat următoare cu
aplicarea Strategiei Guvernamentale de susţinerea dezvoltării IMM pe perioada 2004-2008, în
plan local şi regional prin oficiile ANIMMC.
70,8 72,8 77,5
8,4 7,1 4,320,8 20,1 18,2
0
20
40
60
80
100
Micro Mici Mijlocii
Autorităţile localeAutorităţile judeţeneGuvernul
36
95,5
83,9
71,3
71,2
71,9
69
63,1
1,5
1,2
5,1
5,8
3,3
11,5
3,4
3
14,9
23,6
23
24,8
19,5
33,5
0 20 40 60 80
Agricultură şi pescuit
Transport şi comunicaţii
Industrie şi energie
Alte servicii
Construcţii
Comerţ
Hoteluri şi restaurante
Guvernul Autorităţile judeţene Autorităţile locale
100
Credeţi că Guvernul trebuie să
joace un rol activ în favoarea
IMM-urilor?3,95,4
90,7
Da Nu Nu ştiu
79,9
80,6
81
94,7
99
99,8
50 60 70 80 90 100
Construcţii
Alte servicii
Agricultură şi pescuit
Comerţ
Transport şi comunicaţii
Hoteluri şi restaurante
% Firme care cred că Guvernul trebuie să joaceun rol activ
37
Rolul pe care trebuie să-l joace Guvernul prin instituţiile sale specializate este multiplu, după
cum se poate vedea din graficul anterior. In schimb, dacă nuanţăm, majoritatea IMM-urilor
(56,3%) apreciază că Guvernul trebuie să se implice mai activ în asigurarea premiselor
generale pentru un mediu de afaceri sănătos. O pondere apreciabilă (51,8%) susţin că
Guvernul trebuie să se implice şi în acordarea finanţărilor pentru împrumuturi cu dobânzi
subvenţionate. Într-o proporţie mai mică IMM-urile opinează că Guvernul trebuie să joace un
rol în furnizarea de diferite servicii (instruire şi consultanţă, facilitarea contactelor de
afaceri, acordarea de garanţii pentru împrumuturile bancare ale IMM, şi altele).
56,351,6
21 18,8 17,2 11,2 7,1
0
20
40
60
Asigurarea
premiselor
generale ale
mediului de
afaceri
Împrumuturi
cu dobândă
subvenţionată
Instruire şi
consultanţă
Facilitarea
contactelor de
afaceri
Garanţii
privind
împrumuturile
bancare
Informaţii
legate de
evoluţia
pieţelor
Altele
Problemele de care ar trebui să se ocupe Guvernul
Pe o scală semantică
diferenţială de la 1 (foarte bine)
la 5 (foarte slab), pe ansamblu,
cei intervievaţi sunt de părere
că Guvernul întelege problemele
cu care se confruntă IMM destul
de bine (media fiind 3,6 pe scala
menţionată). De remarcat că,
nu există diferenţieri majore între opţiunile IMM-urilor din diferitele sectoare de activitate în
ceea ce priveşte această caracterizare.
Guvernul inţelege problemele IMM-urilor
3,05
3,52
3,59
3,613,65
3,7
3,71
1 2 3 4
Agricultură şi pescuit
Industrie şi energie
Comerţ
Alte servicii
Hoteluri şi restaurante
Construcţii
Transport şi comunicaţii
1=Foarte bine...5=Foarte slab
5
38
Modificări ale mediului de afaceri sugerate de IMM-uri
60% dintre IMM-uri afirmă ca accesul
mai uşor la capital ar fi în măsură să
ofere motivaţie sporită pentru a
investi mai mult sau mai curând,
44,4% susţin că politicile adecvate
din partea Guvernului ar putea
susţine dezvoltarea activităţii IMM.
O altă motivaţie prezentă la
aproximativ 20% dintre respondenţi
se referă la posibilitatea de a găsi
pe piaţa muncii, forţă de muncă mai
bine calificată. Tabloul motivaţional
este mult diferenţiat pe sectoare de
activitate aşa cum se poata observa
din suita de grafice alăturate.
9,5
19,2
44,4
60
0
20
40
60
80
Nici una Forţă de
muncă mai
bine
calificată
Politici de
sprijin din
partea
Guvernului
Acces mai
uşor la
finanţare
%
Modificări ale mediului de afaceri care ar oferi motivaţiapentru a dezvolta activitatea şi a investi mai mult sau maicurând
45,0%
0,0% 63,5%
36,0%
0%
50%
100%
Forţă de muncă mai
bine calificată
Politici de sprijin
din partea
Guvernului
Acces mai uşor la
finanţare
Nici una
Agricultură şi pescuit
66,7%
29,2%6,3% 46,3%0%
50%
100%
Forţă de muncă mai
bine calificată
Politici de sprijin
din partea
Guvernului
Acces mai uşor la
finanţare
Nici una
Industrie şi energie
39
26,1%
72,8%
4,2% 28,5%0%
50%
100%
Forţă de muncă mai
bine calificată
Politici de spr ijin
din partea
Guvernului
Acces mai uşor la
finanţare
Nici una
Construc ţii
11,7%
56,6%
13,9% 40,6%0%
50%
100%
Forţă de muncă mai
bine calificată
Politici de sprijin
din partea
Guvernului
Acces mai uşor la
finanţare
Nici una
Comerţ
9,1%
49,2%
68,7%0,3%0%
50%
100%
Forţă de muncă mai
bine calificată
Politici de spr ijin
din partea
Guvernului
Acces mai uşor la
finanţare
Nici una
Transport şi comunicaţii
62,6%
92,8%
0,0% 69,9%0%
50%
100%
Forţă de muncă mai
bine calificată
Politici de sprijin
din partea
Guvernului
Acces mai uşor la
finanţare
Nici una
Hoteluri şi restaurante
23,3%
59,4%
5,9% 41,7%0%
50%
100%
Forţă de muncă mai
bine calificată
Politici de spr ijin
din partea
Guvernului
Acces mai uşor la
finanţare
Nici una
Alte servic ii
40
Referitor la modificări ale
actelor normative cu impact
pozitiv asupra extinderii
activităţii şi a investiţiilor, pe
primul plan în opinia
respondenţilor se află întărirea
disciplinei contractuale în
economie (factor listat de
42,4% dintre IMM-uri), urmat de
modificări pozitive în legislaţia
privind raporturile de muncă
(34%) şi de dereglementare în
ceea ce priveşte regimul
licenţelor şi autorizaţiilor de tot felul (29,6%). Şi, din acest punct de vedere, opiniile
participanţilor la sondaj sunt extrem de împărţite pe sectoare de activitate, după cum se
poate urmări în diagramele alăturate, ceea ce poate conduce la concluzia că dezvolatrea
activităţii investiţionale depinde de o multitudine de factori dintre care cei mai importanti au
fost listaţi anterior. Specificul fiecarui sector de activitate face ca situatia sa se
particularizeze.
17,6
29,634,8
42,4
0
25
50
Nici una Regulamente
mai puţin
stricte privind
licenţele şi
autorizaţiile
Modificări
pozitive ale
legislaţiei
privind relaţiile
de muncă
Întărirea
disciplinei
contractuale
în economie
%
Modificări ale actelor normative care ar determina extindereaactivităţii şi/sau investiţii mai mari
56,0%
27,5%
0,0% 39,5%0%
50%
100%
Regulamente mai
puţin str icte pr ivind
licenţele şi
autor izaţiile
Modificăr i pozitive
ale legislaţiei pr ivind
relaţiile de muncă
Întăr irea disciplinei
contractuale în
economie
Nici una
Agricultură şi pescuit
54,3%
9,0%
36,0%
41,8%0%
50%
100%
Regulamente mai
puţin str icte privind
licenţele şi
autor izaţiile
Modificăr i pozitive
ale legislaţiei pr ivind
relaţiile de muncă
Întăr irea disciplinei
contractuale în
economie
Nici una
Industrie şi energie
41
36,1%
27,4%25,3% 34,4%
0%
50%
100%
Regulamente mai
puţin str icte privind
licenţele şi
autorizaţiile
Modificăr i pozitive
ale legislaţiei pr ivind
relaţiile de muncă
Întăr irea disciplinei
contractuale în
economie
Nici una
Comerţ
10.9%7.1% 25.0%0%
50%
100%
Regulamente mai
puţin stricte privind
licenţele şi
autorizaţiile
Modificări pozitive
ale legislaţiei privindNici una
48.4%
relaţiile de muncă
Întărirea disciplinei
contractuale în
economie
Transport şi comunicaţii
59,7%
66,5%
33,5%0%
50%
100%
Regulamente mai
puţin str icte pr ivind
licenţele şi
autor izaţiile
Modificăr i pozitive
ale legislaţiei pr ivind
relaţiile de muncă
Întăr irea disciplinei
contractuale în
economie
Nici una
Hoteluri şi restaurante
9,1%
50,3%
19,8% 28,9%0%
50%
100%
Regulamente mai
puţin str icte
pr ivind licenţele şi
autor izaţiile
Modificăr i pozitive
ale legislaţiei
pr ivind relaţiile de
muncă
Întăr irea disciplinei
contractuale în
economie
Nici una
Construc ţii
42
46,1%
8,6% 34,3%
31,6%
0%
50%
100%
Regulamente mai
puţin str icte pr ivind
licenţele şi
autorizaţiile
Modificăr i pozitive
ale legislaţiei pr ivind
relaţiile de muncă
Întăr irea disciplinei
contractuale în
economie
Nici una
Alte servic ii
43
3.3. Spiritul de asociere
Apartenenţa la asociaţii de afaceri este destul de scăzută, doar 25,3% dintre respondenţi
sunt membrii unei de asociaţii (patronală, cameră de comerţ sau asociaţii profesionale,
etc.).
Participarea IMM la asociaţiile de afaceri este mai puternică în sectoarele hoteluri şi
restaurante (62,6%) şi în construcţii (dublu faţă de media pe ansamblu). În schimb,
IMMurile din transporturi şi comunicaţii şi din comerţ sunt membrii unei asociaţii de
afaceri în proporţii mult mai scăzute, de doar 12,4% respectiv 18,7%.
Cu cât dimensiunea firmelor este mai mare, se observă că devin mai interesate de
apartenenţa la asociaţii de afaceri, astfel doar 22,8% dintre microîntreprinderi se declară
membre în asociaţii, în timp ce peste 54% dintre întreprinderile mijlocii au această calitate.
22,8
40
54,3
0 20 40 60 80 10
Micro
Mic i
Mijloc ii
% Firme pentru care respondenţii sunmembri ai unei asociaţii
26,5
31,7
50
18,7
62,6
12,4
29,7
0 20 40 60 8
Agricultură şi pescuit
Industrie şi energie
Construcţii
Comerţ
Hoteluri şi restaurante
Transport şi comunicaţii
Alte servicii
0
44
Urmărind interesul faţă de
asociere pe sexe ale
respondenţilor, se constată
diferenţe vizibile în sensul
unui interes mai mare în cazul
persoanelor de sex masculin.
Diferenţieri importante se
semnalează şi pe categorii de
vârstă, astfel, categoria de
vârstă 36-45 ani având cea
mai scăzută participare în
asociaţii de afaceri (17,4%), în
timp ce categoriile mai
vârstnice au o participare
care depăşeşte media pe total
IMM.
29,3
20,3
26,4
28,9
28,5
17,4
0 20
Bărbaţi
Femei
<=35 ani
36-45 ani
46-55 ani
>55 ani
40
Dintre firmele care sunt membre în asociaţii, cvasi totalitatea (95,7%) fac parte din asociaţii
oficiale înregistrate ca persoane juridice
independente. Participarea în asociaţii
informale de tipul cluburilor de afaceri sau
reţelelor este mult mai scăzută. În cazul
din urmă, un interes mai mare se observă
la IMMurile care activează în industrie
(15%). Calitatea de membru într-o asociaţie
formală nu variază semnificativ pe
categorii de mărime.
Tipuri de asociaţii
97,4
89,2
89,6
2,6
10,3
6,6
0 20 40 60 80 10
Micro
Mici
Mijlocii
Formale Informale Formale şi informale
0
De altfel, investigarea opţiunii de
apartenenţă la o asociaţie formală nu
prezintă diferenţieri majore nici pe
categorii de vârstă şi sexe ale respondenţilor.
45
Avantajele afilierii
IMM-urile care sunt membre în asociaţii de afaceri au aşteptări multiple din partea
acestora. În topul ierarhic al aşteptărilor se plasează dorinţa lor de a obţine informaţii
despre pieţe, cadru legislativ şi tehnologii (58,9%), urmată de dorinţa de a beneficia de
contacte de afaceri şi facilitarea schimbului de opinii (40,6%). La distanţă mult mai mare,
dar pe un palier apropiat, cei intervievaţi îşi manifestă interesul de a primi servicii
profesionale, de a li se uşura accesul la finanţări, precum şi de a fi reprezentaţi în
raportul cu autorităţile publice.
58,9
40,6
17,4 14,8 14,2 13,55,5
0
20
40
60
80
Informaţii
despre pieţe,
tehnologii,
etc.
Reţele şi
contacte,
schimb de
opiniii
Altele Servicii
profesionale
Facilitarea
accesului la
capital
Reprezentare
interese
publice
Educaţie /
Instruire
Cea mai semnificativă diferenţiere pe categorii de mărime se manifestă între întreprinderile
mijlocii şi microîntreprinderi referitor la nevoia lor de reprezentare a intereselor în
raporturile cu autorităţile publice. Astfel, întreprinderile mijlocii se declară într-un procent
aproape triplu faţă de medie, interesate ca prin apartenenţa la asociaţiile de afaceri să-şi
reprezinte interesele prin activităţi comune de advocacy şi lobby.
Fără ca ierarhia aşteptărilor membrilor să se schimbe semnificativ la analiza pe sexe, cu
toate acestea, întreprinzătorii de sex masculin membrii în asociaţiile de afaceri sunt mai
interesaţi de facilitarea schimbului de opinii şi contactelor de afaceri, în timp ce femeile
de afaceri îşi manifestă un interes mai accentuat pe linia schimbului de informaţii despre
pieţe, tehnologii, ş.a. De asemenea, aşteptările întreprinzătorilor de sex masculuin sunt
mai ridicate decât media în ceea ce priveşte reprezentarea intereselor publice şi
facilitarea accesului la capital.
46
51,1 48,4
23,8
12,120,8 17,7
6,1
73,4
26,2
5,8
19,8
2,1 5,7 4,5
0
20
40
60
80
Informaţii
despre pieţe,
tehnologii,
etc.
Reţele şi
contacte,
schimb de
opiniii
Altele Servicii
profesionale
Facilitarea
accesului la
capital
Reprezentare
interese
publice
Educaţie /
Instruire
Bărbaţi Femei
În ceea ce priveşte IMMurile
care la momentul efectuării
sondajului nu erau membre
ale unei asociaţii de afaceri,
doar 30,7% se declară
interesate de a deveni
membre într-un viitor
apropiat. Sondajul nu
reliefează diferenţe
semnificative pe categorii
de mărime. În schimb, pe
sectoare de activitate, se
observă un interes uşor mai ridicat în categoria alte servicii (34,1%) şi mult mai scăzut în
industria hotelieră şi restaurante (4,1%).
30,1
36,1
33,3
0 20 40 60 80 10
Micro
Mici
Mijlocii
% Firme pentru care raspundentii intentioneaza sadevin membri
0
Pe categorii de vârstă şi pe sexe ale respondenţilor diferenţierile nu variază în intervale
foarte mari.
47
Motivaţia pentru afiliere
Referitor la motivaţia care stă la baza opţiunii lor de a deveni membre într-o asociaţie de
afaceri, pe primul loc se află schimbul de informaţii (65,9%). Motivaţia de afiliere a
IMMurilor ne-membre este foarte diferenţiată pe categorii de mărime, după cum se poate
observa din grafic. Cu cât dimensiunea întreprinderilor este mai mare, cu atât sunt mai
interesate de a găsi în asociere oportunitatea construirii de reţele de comunicare,
prestigiu precum şi posibilitatea de a lua parte la decizii.
22,5 20,2
65,1
24,9
7,9 4,7
41
22
2,2 1,3
34,1 35,9 32,1
0,4 2,4
69,4
27,1
73,3
0
50
100
Prestigiu şi
posibilitatea
de a lua parte
la decizii
Construire de
reţele
Schimbul de
informaţii
Perspectiva
unui access
mai uşor la
capital
Nici una Altele
Micro Mici Mijlocii
Motivaţia anterioară este mai puternică în situaţia întreprinzătorilor bărbaţi decât în cazul
femeilor. Bărbaţii se declară mult mai interesaţi de schimbul de informaţii, de construirea de
reţele, de prestigiu şi posibilitatea de a lua parte la decizii precum şi de perspectiva unui
acces mai facil la capital.
48
33,823,4
77
29,5
1,1 0,311,4
18,4 17,5 16,310,3
48,7
0
50
100
Prestigiu şi
posibilitatea
de a lua parte
la decizii
Construire de
reţele
Schimbul de
informaţii
Perspectiva
unui access
mai uşor la
capital
Nici una Altele
Bărbaţi Femei
3.4. Impactul integrării europene
O secţiune a sondajului a fost dedicată obţinerii de informaţii privind percepţia procesului de
integrare europeană de către IMM. In continuare sunt prezentate câteva dintre rezultatele
sondajului pe această temă.
Majoritatea IMM intervievate sunt
conştiente că integrarea europeană
va avea un impact asupra afacerilor
lor. Se observă că firmele care
derulează operaţiuni internaţionale
sunt în mai mare proporţie
conştiente de acest impact (peste
90%)
Nivelul de informare a IMM cu
privire la principalele domenii de
impact ale integrării europene este
în general scăzut. Există unele variaţii de la sector la sector de activitate, precum şi în
funcţie de dimensiunea firmei:
92,0
66,5
0%
20%
40%
60%
80%
100%
Firme care auvandut in UE
Firme care nu auvandut in UE
Nu stiuLargirea nu va a avea impactLargirea va avea impact
o firmele din industrie, energie şi comerţ au apărut ca cele mai informate în
legătură cu aspectele puse în discuţie (ponderi apropiate şi peste media
generală);
49
o firmele din sectorul „hoteluri şi restaurante” au fost cele mai optimiste în
legătură cu îmbunătăţirea accesului la capitalul european;
o firmele din transporturi şi comunicaţii sunt cele mai preocupate faţă de
creşterea concurenţei (84% faţă de media de 48,9%);
o tot firmele din transporturi şi comunicaţii sunt cele mai preocupate de
efectele integrării sub aspectul protecţiei consumatorului şi siguranţei
produselor (43,5%, faţă de media de 29,9%);
o firmele din construcţii sunt cele mai optimiste în legătură cu accesul pe piaţa
unică;
o interesul pentru aspectele privind protecţia mediului este relativ redus, cele
mai preocupate fiind IMM din sectorul „hoteluri şi restaurante”;
o din punct de vedere al mărimii, firmele mici şi mijlocii par mai informate
despre impactul integrării europene decât micro-întreprinderile, în special
sub aspectul certificării şi aplicării standardelor, precum şi în privinţa
creşterii concurenţei.
0,0
0,2
0,4
0,6
0,8
1,0
Certificarea produsului si
standarde
Etichete, brevete si ma
Concurenta spori
Acces ma bun la capitalul
european
Protectia consumatorului
si garantia
i fac il pe pietele
UE
Protectia mediului
Agricultura
50
0,00,20,40,60,81,0
si standarde
Etichete, brevete si
marci
Concurenta sporita
Acces ma bun la
capitalul european
Protectia
consumatorului si
garantia
Acces mai facil pe
pietele UE
Protectia mediului
Industria si Energie
0,00,20,40,60,81,0
Certificarea produsului si
standarde
Etichete, brevete si marc i
Concurenta sporita
Acces ma bun la capitalul
european
Protectia consumatorului si
garantia
cces mai fac il pe pietele
UE
Protectia mediului
Constructii
51
0,0
0,2
0,4
0,6
0,8
1,0
Certificarea produsului
si standarde
Etichete, brevete si
marc i
Concurenta spor
Acces ma bun la
capitalul european
Protectia
consumatorului si
garantia
ces mai fac il pe
pietele UE
Protectia mediului
Comertul
0,00,20,40,60,81,0
produsului sistandarde
Etichete, brevete simarci
Concurenta spori
Acces ma bun lacapitalul european
Protectiaconsumatorului si
garantia
cces mai facil pepietele UE
Protectia mediului
Hoteluri si Rest.
0,0
0,2
0,4
0,6
0,8
1,0
produsului sistandarde
Etichete, brevete simarci
Concurenta spori
Acces ma bun lacapitalul european
Protectiaconsumatorului si
garantia
cces mai facil pepietele UE
Protectia mediului
Transport si com.
52
Demersurile IMM-urilor intervievate în sensul pregătirii pentru integrarea europeană sunt în
general modeste. Alinierea la standardele de calitate europene este aspectul care se bucură
de cel mai mare interes din partea IMM (49%), iar cel mai scăzut interes este acordat
adoptării tehnologiilor de vârf, fapt ce se poate corobora cu accesul scăzut la finanţare. In
funcţie de sectorul de activitate şi mărime se pot observa o serie de particularităţi:
o cea mai ridicată preocupare pentru marcajul european o are sectorul
„hoteluri şi restaurante”, aflat în poziţia de utilizator/beneficiar al
produselor supuse marcajului european;
o pe fondul interesului relativ ridicat pentru alinierea la standardele de calitate
europene se remarcă totuşi sectoarele „transporturi şi comunicaţii”, „hoteluri
şi restaurante”;
o sub aspectul implementării sistemelor de calitate cele mai active sunt IMM-
urile din construcţii;
o tehnologiile de vârf preocupă mai mult IMM-urile din industrie şi energie,
construcţii, dar şi pe cele din sectorul „hoteluri şi restaurante”;
o interes pentru cercetare-dezvoltare au arătat mai ales IMM-urile din
agricultură;
o din punct de vedere al mărimii IMM, toate aspectele puse în discuţie cu
excepţia cercetării-dezvoltării preocupă în mai mare măsură micro-
întreprinderile;
o din încrucişarea datelor obţinute la două întrebări au rezultat informaţii
interesante. De exemplu, preocuparea pentru marcajul CE, standardele de
calitate şi implementarea sistemelor de calitate este mai semnificativă în
rândul IMM-urilor care au derulat deja operaţiuni pe piaţa UE.
0%20%40%60%80%
100%
Aliniera la
standardele de
calitate din CE
Implementaria
sistemelor de
calitate din CE
Marcarea in
conformitate
cu CE
Tehnologii de
varf
Cercetare si
Dezvoltare
Micro Mici Mijlocii
53
0
20
40
60
80
100
Aliniera la
standardele de
calitate din CE
Implementaria
sistemelor de
calitate din CE
Marcarea in
conformitate cu
CE
Tehnologii de
varf
Cercetare si
Dezvoltare
Firmele care au vandut in UE Firmele care nu au vandut in UE
Un rezultat puţin încurajator s-a obţinut la întrebarea privind dorinţa IMM-urilor de a obţine
informaţii privind unele aspecte practice ale integrării europene. In timp ce 61,8% dintre IMM
–urile intervievate sunt interesate de problematica integrării în general, numai 27,2% doresc
informaţii despre marcajul CE, 34,9% doresc informaţii despre standardele europene şi cca.
33,7% despre sistemele de calitate.
o preferinţele pentru ghiduri/broşuri ca instrumente de informare în privinţa
integrării sunt preponderente (71,1%);
o dintre cei care doresc informaţii despre aspectele puse în discuţie ale
integrării europene, majoritatea preferă tot ghidurile/broşurile (79,7%);
o se remarcă lipsa de interes pentru serviciile de consultanţă şi prezentări
(seminarii), atât în general, cât şi în rândul celor interesaţi să se informeze.
54
Anexa A. Tabele
1.1. Aspectele privind lichiditatea
56,0 6,0 19,5 2,5 16,0 ,0 100,0
54,0 30,7 3,5 4,2 5,9 1,8 100,0
44,8 45,5 7,5 ,3 1,7 ,3 100,0
58,3 32,1 2,5 2,4 4,6 ,1 100,0
33,7 66,0 ,2 ,0 ,0 ,0 100,0
53,2 31,5 7,3 7,4 ,3 ,4 100,0
78,8 17,9 2,7 ,2 ,2 ,1 100,0
60,1 30,5 3,0 2,2 4,0 ,2 100,0
48,7 35,9 8,0 3,2 2,8 1,3 100,0
39,6 36,4 8,2 5,4 8,0 2,5 100,0
58,4 31,2 3,7 2,4 4,0 ,4 100,0
Agricultura si Pescuitul
Industria si Energie
Constructii
Comertul
Hoteluri si Restaurante
Transport si comunicatii
Alte servicii
Sectoare
Micro
Mici
Mijlocii
Clasa deMarime
Total
niciodata uneori periodic adeseoriin mod
continuu nu stiu
A avut compania dvs. probleme cu lichiditate?
Total
In cazul lipsei de lichidităţi, care datorii sunt amânate?
9,6% 6,6% 4,5% 21,8% 37,4% 4,9%
3,7% 11,4% 6,8% 21,2% 29,1% ,2%
55,8% 2,7% 62,5% 72,0% 68,6% ,2%
2,9% 1,8% 7,3% 8,1% 61,7% ,7%
2,0% 8,7% 16,8% 69,7%
11,0% 6,2% 8,3% 23,3% 40,6% 4,4%
uneori
periodic
adeseori
in mod continuu
nu stiu
A avut companiadvs. probleme culichiditate?
Total
Impozitulpe venit
Taxelelocale Salarii
sociale
Contributiilela asigurarile Furnizori
Da
Nustiu/Nu
1.2. Mijloacele fixe
Influenta reglementarilor referitoare la amortizarea mijloacelor fixe
38,0% 1,0% 42,0% 19,0%
30,9% 15,1% 41,9% 12,1%
52,2% 1,9% 25,3% 20,6%
30,6% 12,8% 44,9% 11,7%
36,6% 4,6% 58,8%
25,0% 15,0% 45,2% 14,9%
35,5% 11,3% 39,4% 13,8%
30,7% 11,3% 42,3% 15,7%
45,7% 14,2% 31,3% 8,8%
46,6% 10,8% 33,8% 8,7%
32,6% 11,6% 41,0% 14,9%
Agricultura si Pescuitul
Industria si Energie
Constructii
Hoteluri si Restaurante
Transport si comunicatii
Alte servicii
Sectoare
Micro
Mici
Mijlocii
Clasa deMarime
Total
favorabila nefavorabila nici una nu stiu
Ce influenta au asupra companieireglementarile referitoare la amortizarea
mijloacelor fixe?
55
Influenta reglementarilor referitoare la amortizarea mijloacelor fixe
37,2% 15,9% 33,2% 13,6%
45,7% 6,8% 36,1% 11,3%
15,9% 5,9% 58,9% 19,3%
32,6% 11,6% 41,0% 14,9%
mici investitii
sunt planificateinvestitii mari
nici una
Va face companiadvs. investitii inanii urmatori?
Total
favorabila nefavorabila nici una nu stiu
Ce influenta au asupra companieireglementarile referitoare la amortizarea
mijloacelor fixe?
Sistem preferat de achizitie a mijloacelor fixe
69,5% 27,0% 3,5%
53,9% 37,1% 9,0%
87,4% 8,8% 3,8%
53,3% 39,2% 7,5%
92,5% 3,9% 3,6%
61,5% 24,5% 14,1%
54,6% 34,3% 11,1%
59,1% 33,2% 7,7%
48,8% 40,0% 11,2%
51,0% 40,0% 9,0%
57,9% 34,0% 8,1%
Agricultura si Pescuitul
Industria si Energie
Constructii
Comertul
Hoteluri si Restaurante
Transport si comunicatii
Alte servicii
Sectoare
Micro
Mici
Mijlocii
Clasa deMarime
Total
cumpararecu plataintegrala leasing
e greu despus
Ce sistem de achizitie a mijloacelorfixe preferati?
56
Sistem preferat de achizitie a mijloacelor fixe
63,8% 33,4% 2,8%
42,2% 48,5% 9,3%
55,8% 26,7% 17,5%
57,9% 34,0% 8,1%
mici investitii
sunt planificateinvestitii mari
nici una
Va face companiadvs. investitii inanii urmatori?
Total
cumpararecu plataintegrala leasing
e greu despus
Ce sistem de achizitie a mijloacelorfixe preferati?
1.3. Accesul la finanţare şi investiţiile
64,0 2,0 34,0 100,0
53,7 20,3 26,0 100,0
68,9 6,0 25,0 100,0
51,5 20,4 28,0 100,0
66,7 ,0 33,3 100,0
72,8 3,9 23,2 100,0
51,6 15,1 33,3 100,0
54,8 15,2 30,0 100,0
56,7 24,9 18,3 100,0
54,2 31,1 14,7 100,0
54,9 16,6 28,4 100,0
Agricultura si Pescuitul
Industria si Energie
Constructii
Comertul
Hoteluri si Restaurante
Transport si comunicatii
Alte servicii
Sectoare
Micro
Mici
Mijlocii
Clasa deMarime
Total
miciinvestitii
investitiimari nici una
Va face compania dvs. investitii inanii urmatori?
Total
77,1% 9,8% ,1% ,1% ,1% 12,7% 100,0%
75,3% 10,9% 1,3% 1,7% 7,8% 3,0% 100,0%
76,7% 10,0% ,4% ,5% 1,9% 10,5% 100,0%
mici investitii
sunt planificateinvestitii mari
Va face companiadvs. investitii inanii urmatori?
Total
intre 1-9 intre 10-34 intre 35-49 intre 50-99mai multde 100 nu stiu
Cate noi locuri de munca vor fi create datorita investitiilor ?
Total
57
62,1% 3,8% ,0% ,0% ,0% 34,1% 100,0%
63,1% 17,1% 1,4% 2,3% ,5% 15,6% 100,0%
64,9% 29,9% ,0% ,7% ,0% 4,4% 100,0%
80,7% 5,2% ,3% ,2% 3,3% 10,3% 100,0%
98,9% 1,1% ,0% ,0% ,0% ,0% 100,0%
86,1% 3,0% ,3% ,3% ,0% 10,2% 100,0%
72,0% 22,0% ,2% ,0% ,1% 5,6% 100,0%
80,1% 7,8% ,0% ,3% 2,0% 9,7% 100,0%
60,8% 20,3% 2,1% 1,4% 1,4% 13,9% 100,0%
39,4% 33,4% 5,1% 3,1% ,9% 18,1% 100,0%
76,7% 10,0% ,4% ,5% 1,9% 10,5% 100,0%
Agricultura si Pescuitul
Industria si Energie
Constructii
Comertul
Hoteluri si Restaurante
Transport si comunicatii
Alte servicii
Sectoare
Micro
Mici
Mijlocii
Clasa deMarime
Total
intre 1-9 intre 10-34 intre 35-49 intre 50-99mai multde 100 nu stiu
Cate noi locuri de munca vor fi create datorita investitiilor ?
Total
87,5% 32,9% 16,5%
77,4% 56,9% 11,1%
85,2% 38,5% 15,2%
mici investitii
investitii mari
Va face companiadvs. investitii inanii urmatori?
Total
Fonduriproprii
Imprumuturibancare/credite
Programeguvernamentale
4,9% 16,3% 6,6% 59,7% 4,3% 7,4% ,7% ,1%
1,1% 38,9% 3,6% 33,9% 2,2% 14,7% 4,2% 1,4%
4,0% 21,5% 5,9% 53,7% 3,8% 9,1% 1,5% ,4%
miciinvestitii
investitiimari
Va facecompania dvs.investitii inanii urmatori?
Total
Fonduriproprii,imprumu
-turibancare/credite
si programeguve
Fonduri propriisi imprumuturi
bancare /credite
Fonduriproprii siprogrameguverna-mentale
Numaifonduriproprii
Imprumuturibancare/credite si programe
guvernamentale
Numaiimprumuturi
bancare /credite
Numaiprogrameguvernam
entaleNiciuna
Surse de finantare
58
,0% 5,4% 2,3% 87,8% ,0% ,0% 4,5% ,0%
1,4% 20,1% 3,8% 54,7% 3,5% 9,6% 4,5% 2,4%
,4% 36,3% ,4% 58,5% ,4% 4,1% ,0% ,0%
3,4% 24,9% 6,5% 50,8% 3,2% 10,7% ,4% ,0%
49,1% 6,5% ,0% 44,4% ,0% ,0% ,0% ,0%
,5% 21,8% 18,5% 48,5% ,0% 10,1% ,3% ,3%
,1% 10,6% 4,5% 60,7% 11,8% 8,2% 4,0% ,1%
4,0% 19,9% 6,1% 55,3% 4,3% 8,9% 1,1% ,3%
3,4% 31,3% 4,5% 43,5% ,4% 11,1% 4,7% 1,0%
6,6% 30,4% 4,7% 47,6% 1,5% 7,2% 1,0% 1,1%
4,0% 21,5% 5,9% 53,7% 3,8% 9,1% 1,5% ,4%
Agricultura si Pescuitul
Industria si Energie
Constructii
Comertul
Hoteluri si Restaurante
Transport si comunicati
Alte servicii
Sectoare
Micro
Mici
Mijlocii
Clasa deMarime
Total
Fonduriproprii,imprum
uturibancare/credite si programe
guve
Fonduri propriisi imprumuturi
bancare /credite
Fonduriproprii siprogrameguvernam
entale
Numaifonduriproprii
Imprumuturibancare/credite si programe
guvernamentale
Numaiimprumuturi
bancare /credite
Numaiprogrameguvernam
entaleNiciuna
Surse de finantare
59
Criteriul de selecţie a surselor de finanţare
42,4% 58,1% 24,9% 13,8% 22,2% 9,1%
52,8% 55,3% 32,9% 16,8% 8,8% 8,5%
27,2% 34,9% 10,7% 2,3% 21,9% 19,9%
39,8% 51,1% 22,2% 11,0% 19,9% 12,1%
mici investitii
investitii mari
nici una
Va face companiadvs. investitii inanii urmatori?
Total
Procedurasimpla si
Dobandamica
Garantiimici Prestigiul
Pastrareaindepende
Nu am niciun criteriu
42,5% 56,0% 3,5% ,5% 19,0% 5,5%
48,4% 57,8% 15,3% 9,6% 12,8% 8,2%
30,2% 34,8% 30,0% 23,0% 4,0% 37,1%
39,9% 49,7% 24,7% 12,5% 23,7% 11,9%
33,7% 67,0% 58,8% ,2% ,2%
32,6% 59,6% 16,2% 15,4% 10,1% 21,6%
38,4% 45,9% 11,7% 6,1% 28,0% 8,7%
38,6% 50,2% 22,0% 10,5% 20,3% 12,6%
48,3% 55,4% 23,9% 13,3% 14,2% 8,5%
47,2% 64,8% 21,9% 19,4% 27,2% 6,2%
39,8% 51,1% 22,2% 11,0% 19,9% 12,1%
Agricultura si Pescuitul
Industria si Energie
Constructii
Comertul
Hoteluri si Restaurante
Transport si comunicatii
Alte servicii
Sectoare
Micro
Mici
Mijlocii
Clasa deMarime
Total
rapida deaplicare
Procedurasimpla si
Dobandamica
Garantiimici Prestigiul
Pastrareaindependentei
nici uncriteriu
Nu am
100,0% 4,5% ,0% ,5% ,0%
94,9% 16,3% 10,6% 7,5% 5,4%
99,2% 8,0% 5,2% 6,6% 1,4%
95,0% 17,5% 9,7% 13,2% 5,2%
70,6% 1,0% 3,9% ,5% ,2%
92,8% 8,5% 1,2% 2,2% ,8%
94,2% 14,9% 9,4% 4,1% 3,0%
94,0% 13,7% 7,8% 7,8% 3,6%
95,1% 20,9% 12,4% 18,2% 7,1%
95,2% 32,7% 19,0% 24,5% 9,3%
94,1% 14,9% 8,6% 9,3% 4,1%
Agricultura si Pescuitul
Industria si Energie
Constructii
Comertul
Hoteluri si Restaurante
Transport si comunicatii
Alte servicii
Sectoare
Micro
Mici
Mijlocii
Clasa deMarime
Total
Conturi
la termen
Depozite
credit
Carti de
comerciale
Credite
deinvestitii
Credite
60
1.4. Tehnologia informaţiei şi comunicaţii (TIC)
Tehnologii disponibile la firma
82,0% 28,0% 27,5% 7,0% 21,0% 18,0%
77,1% 32,3% 42,9% 36,6% 12,2% 22,6%
98,3% 18,1% 36,2% 15,1% 6,2% 1,4%
74,9% 24,7% 40,8% 35,3% 8,5% 25,0%
41,0% 1,0% 4,1% 4,1% ,2% 59,0%
72,3% 41,7% 42,5% 34,2% 17,1% 27,7%
86,5% 34,8% 58,2% 38,4% 13,3% 13,5%
74,1% 22,2% 38,1% 30,0% 8,3% 25,9%
93,9% 56,3% 61,9% 47,9% 19,5% 5,4%
97,1% 71,3% 72,0% 62,1% 34,1% 2,1%
76,6% 26,9% 41,4% 32,6% 10,1% 23,3%
Agricultura si Pescuitul
Industria si Energie
Constructii
Comertul
Hoteluri si Restaurante
Transport si comunicatii
Alte servicii
Sectoare
Micro
Mici
Mijlocii
Clasa deMarime
Total
Calculatoare Retea interna
Internet
Conectare la e-mail
web
Pagina
tehnologie
Nu exista
Firma foloseste Internet pentru...
89,1% 30,9% 81,8% 5,4%
66,4% 46,3% 78,7% 12,6% 21,8%
89,6% 24,2% 40,2% 11,4% 3,6%
47,6% 33,6% 69,9% 13,3% 12,8%
94,1% 5,9% 5,9%
65,5% 58,0% 80,3% 20,7% 18,8%
56,8% 28,0% 61,3% 6,7% 10,5%
51,4% 31,8% 67,6% 10,6% 13,2%
75,1% 47,4% 73,3% 16,4% 13,3%
76,1% 56,5% 74,8% 23,2% 15,3%
56,0% 35,2% 68,8% 12,0% 13,3%
Agricultura si Pescuitul
Industria si Energie
Constructii
Comertul
Hoteluri si Restaurante
Transport si comunicatii
Alte servicii
Sectoare
Micro
Mici
Mijlocii
Clasa deMarime
Total
Documentareinterna
de piata
Realizare decercertari de
Descarcarede software
Servicibancare Altele
Baza: firmele cu conectare la Internet
61
Firma foloseste Internet pentru interactia cu Administratia Publica
100,0%
73,1% 69,6% 14,2% 3,4%
81,9% 62,1% 50,0%
21,2% 87,7% 7,3% 1,9%
100,0%
55,8% 92,8% 46,4%
68,2% 65,9% 31,5% ,1%
43,9% 78,3% 19,8%
77,7% 56,4% 22,6% 3,9%
80,9% 61,6% 24,3% 4,4%
53,7% 72,5% 20,7% 1,1%
Agricultura si Pescuitul
Industria si Energie
Constructii
Comertul
Hoteluri si Restaurante
Transport si comunicatii
Alte servicii
Sectoare
Micro
Mici
Mijlocii
Clasa deMarime
Total
Pentruobtinerea de
informatii
Pentru adescarcaformulare
administrativecompletate
Pentru atrimite
formulare Altele
Baza: firmele care interactioneaza la Internet cu Administratia Publica
2.1. Impozitarea IMM-urilor
72,0% 3,0% 7,0% 1,5% 16,5%
31,2% 12,5% 23,5% 1,5% 1,5% ,2% 29,6%
15,1% 20,3% 23,6% 18,7% 22,2%
30,3% 12,0% 21,7% ,0% 2,3% 33,7%
4,3% ,2% 3,6% 91,8%
46,4% ,6% 21,8% 6,8% 24,3%
48,2% 11,2% 14,3% 2,7% 5,3% ,1% 18,1%
31,8% 11,3% 20,0% 2,1% 1,0% 1,4% 32,4%
43,2% 8,4% 20,0% ,8% ,5% ,6% 26,5%
41,7% 10,7% 13,9% 1,1% ,2% ,3% 32,2%
33,2% 11,0% 19,8% 1,9% ,9% 1,3% 31,8%
Agricultura si Pescuitul
Industria si Energie
Constructii
Comertul
Hoteluri si Restaurante
Transport si comunicatii
Alte servicii
Sectoare
Micro
Mici
Mijlocii
Clasa deMarime
Total
contributiilela asigurarile
sociale
impozitele peveniturilesalariale TVA
impozite sitaxe locale taxe vamale
contributiilela fondurile
specialeinstituite toate
Care dintre obligatiile fiscale este cea mai impovaratoare, din punct de vedere financiar?
62
3,7 4,2 3,8 4,3
3,7 3,8 3,5 3,3
3,3 3,8 3,1 3,2
3,5 3,9 3,3 3,2
3,3 3,6 3,0 3,0
3,6 3,7 3,6 3,4
3,8 3,9 3,5 3,4
3,6 3,9 3,3 3,3
3,5 3,8 3,4 3,3
3,5 3,8 3,3 3,2
3,6 3,9 3,4 3,3
Agricultura si Pescuitul
Industria si Energie
Constructii
Comertul
Hoteluri si Restaurante
Transport si comunicatii
Alte servicii
Sectoare
Micro
Mici
Mijlocii
Clasa deMarime
Total IMM
Cumapreciaticlaritateareglementarilor?
Cumapreciatinivelul de
impozitare?
Cumapreciati
procedurilede
raportare?
Cumapreciati
frecventa deplata a
impozitelor?
1=Foarte dezavantajos, 2= Dezavantajos, 3=Neutru, 4=Avantajos, 5=Foarte avantajos (media)
2,5% 97,5%
13,2% 82,1% ,1% 4,6%
,5% 60,8% ,5% 38,2%
20,7% 72,4% ,1% 6,8%
100,0%
6,8% 93,0% ,1%
11,4% 85,7% ,1% 2,7%
16,5% 76,2% 7,3%
5,8% 91,9% ,5% 1,9%
7,4% 88,3% 1,3% 2,9%
15,2% 78,1% ,1% 6,7%
Agricultura si Pescuitul
Industria si Energie
Constructii
Comertul
Hoteluri si Restaurante
Transport si comunicatii
Alte servicii
Sectoare
Micro
Mici
Mijlocii
Clasa deMarime
Total
adecvat prea ridicat prea scazutaltele,
specificati
Ce parere aveti despre impozitul pe profit inRomania?
63
Unde cautati informatii/aistenta pentru clarificarea unor nelamuriri din domeniul fiscal?
21,0% 79,0% 62,0% 38,0% 82,5% 17,5% 73,0% 27,0% 96,5% 3,5%
42,4% 57,6% 88,1% 11,9% 81,0% 19,0% 53,5% 46,5% 83,6% 16,4%
63,4% 36,6% 95,9% 4,1% 97,0% 3,0% 29,4% 70,6% 75,6% 24,4%
57,3% 42,7% 84,9% 15,1% 68,9% 31,1% 51,4% 48,6% 87,3% 12,7%
30,4% 69,6% 99,8% ,2% 70,4% 29,6% 92,5% 7,5% 67,2% 32,8%
39,8% 60,2% 83,4% 16,6% 83,8% 16,2% 52,5% 47,5% 76,1% 23,9%
53,5% 46,5% 82,5% 17,5% 66,6% 33,4% 56,9% 43,1% 90,3% 9,7%
53,5% 46,5% 86,3% 13,7% 72,1% 27,9% 54,5% 45,5% 86,4% 13,6%
39,8% 60,2% 79,5% 20,5% 79,4% 20,6% 52,2% 47,8% 79,8% 20,2%
40,2% 59,8% 76,5% 23,5% 80,8% 19,2% 35,1% 64,9% 74,3% 25,7%
51,8% 48,2% 85,4% 14,6% 73,0% 27,0% 53,8% 46,2% 85,5% 14,5%
Agricultura si Pescuitul
Industria si Energie
Constructii
Comertul
Hoteluri si Restaurante
Transport si comunicati
Alte servicii
Sectoare
Micro
Mici
Mijlocii
Clasa deMarime
Total
Nu Da
La functionariiadministratiilor
financiare
Nu Da
La centre deconsultanta in
afaceri / asociatii /camere de comert
Nu Da
La firme decontabilitate
Nu Da
In publicatii despecialitate
Nu Da
Discutand cumanageri pe care i
cunosc
(Multe variante de raspuns)
In opinia dvs., cine are trebui sa beneficiaze de prevederi fiscale mai avantajoase?
72,0% 46,5% 47,5% 23,5% ,0%
46,4% 59,8% 73,5% 42,0% 1,9%
33,3% 67,3% 94,5% 69,3% ,0%
53,2% 68,0% 80,7% 59,4% ,0%
65,8% 40,5% 99,5% 65,5% ,0%
66,9% 67,3% 83,6% 32,2% ,0%
30,1% 58,2% 63,7% 34,4% 7,9%
50,4% 64,0% 77,5% 53,6% 1,4%
48,1% 60,3% 79,7% 40,2% ,8%
45,3% 63,3% 85,6% 31,0% 1,1%
50,0% 63,6% 77,9% 51,7% 1,3%
Agricultura si Pescuitul
Industria si Energie
Constructii
Comertul
Hoteluri si Restaurante
Transport si comunicatii
Alte servicii
Sectoare
Micro
Mici
Mijlocii
Clasa deMarime
Total
Persoanele cu
handicap
o afacere
Persoanelecare
demareaza
de munca
Angajatoriicare creazanoi locuri
Microintreprinderile Nimeni
64
22,0% 77,5% ,5%
13,8% 79,6% 6,6%
20,1% 79,9% ,0%
19,3% 69,2% 11,6%
36,2% 34,5% 29,4%
16,2% 83,1% ,7%
21,5% 72,6% 5,9%
19,6% 70,2% 10,2%
18,8% 77,9% 3,3%
16,9% 78,2% 4,9%
19,5% 71,2% 9,3%
Agricultura si Pescuitul
Industria si Energie
Constructii
Comertul
Hoteluri si Restaurante
Transport si comunicatii
Alte servicii
Sectoare
Micro
Mici
Mijlocii
Clasa deMarime
Total
Cei ceinvestesc in
protectiamediului
Cei ceinestesc intehnologiemoderne Altele
Ce tipuri de investitii ar trebui avutein vedere?
98,5% 1,5%
93,2% 6,8%
99,7% ,3%
95,3% 4,7%
100,0%
92,8% 7,2%
91,5% 8,5%
94,6% 5,4%
96,8% 3,2%
98,4% 1,6%
94,9% 5,1%
Agricultura si Pescuitul
Industria si Energie
Constructii
Comertul
Hoteluri si Restaurante
Transport si comunicatii
Alte servicii
Sectoare
Micro
Mici
Mijlocii
Clasa deMarime
Total
Da Nu
Este firma dvs.platitoare de taxelocale (cel putin o
taxa locala)?
65
Firma dvs. este platitoare de...
17,8% 82,2% 44,2% 55,8% 94,9% 5,1% 71,0% 29,0%
14,6% 85,4% 49,3% 50,7% 92,8% 7,2% 45,0% 55,0%
39,3% 60,7% 43,4% 56,6% 79,4% 20,6% 65,0% 35,0%
17,3% 82,7% 51,0% 49,0% 89,0% 11,0% 50,6% 49,4%
3,4% 96,6% 69,9% 30,1% 41,0% 59,0% 33,3% 66,7%
1,4% 98,6% 79,0% 21,0% 83,0% 17,0% 79,6% 20,4%
23,7% 76,3% 63,7% 36,3% 84,5% 15,5% 78,5% 21,5%
18,6% 81,4% 55,1% 44,9% 86,5% 13,5% 57,9% 42,1%
11,0% 89,0% 47,1% 52,9% 83,9% 16,1% 42,9% 57,1%
6,1% 93,9% 48,7% 51,3% 84,6% 15,4% 30,1% 69,9%
17,5% 82,5% 54,1% 45,9% 86,2% 13,8% 55,7% 44,3%
Agricultura si Pescuitul
Industria si Energie
Constructii
Comertul
Hoteluri si Restaurante
Transport si comunicatii
Alte servicii
Sectoare
Micro
Mici
Mijlocii
Clasa deMarime
Total
Nu Da
Impozite pe cladiri
Nu Da
Taxe de drum
Nu Da
Taxe de piata
Nu Da
Impozite pe terenuri
(Multe variante de raspuns)
4,5 ,5 95,0
8,8 6,2 85,0
21,5 1,4 77,1
12,1 7,0 80,9
,2 ,0 99,8
7,9 7,2 84,9
14,4 5,7 79,9
11,3 6,2 82,4
11,3 3,8 84,9
15,7 4,4 79,9
11,4 6,0 82,6
Agricultura si Pescuitul
Industria si Energie
Constructii
Comertul
Hoteluri si Restaurante
Transport si comunicatii
Alte servicii
Sectoare
Micro
Mici
Mijlocii
Clasa deMarime
Total
Da NuNu stiu/Nuraspund
Intentionati sa folositi surse definantare non-bancare de la
institutii de sprijin pentru IMM?
66
2.2. Achiziţiile publice
5,0% 95,0%
18,6% 81,4%
15,1% 84,9%
22,7% 77,3%
32,8% 67,2%
17,4% 82,6%
10,0% 90,0%
17,7% 82,3%
33,1% 66,9%
31,8% 68,2%
19,6% 80,4%
Agricultura si Pescuitul
Industria si Energie
Constructii
Comertul
Hoteluri si Restaurante
Transport si comunicatii
Alte servicii
Sectoare
Micro
Mici
Mijlocii
Clasa deMarime
Total
Da Nu
A participat compania dvs. in ultimii 3 ani la unproces de licitatie cu scop de achizitii publice
sau contractarea unei comenzi guvernamentale?
70,1% 29,9%
41,9% 19,1% 28,5% 10,6%
32,4% 27,7% 27,2% 12,7%
34,7% 22,1% 33,0% 10,3%
89,7% 10,3%
47,4% 6,6% 43,8% 2,1%
9,5% 6,0% 82,9% 1,5%
29,6% 24,9% 36,5% 9,1%
40,6% 26,3% 26,8% 6,2%
49,7% 17,1% 23,7% 9,5%
32,3% 24,8% 34,3% 8,6%
Agricultura si Pescuitul
Industria si Energie
Constructii
Comertul
Hoteluri si Restaurante
Transport si comunicatii
Alte servicii
Sectoare
Micro
Mici
Mijlocii
Clasa deMarime
Total
Competitiaeste loiala
Prevederilesunt neclare Corupt
Nu stie / Nuraspunde
Cum ati caracteriza sistemul de achizitii publice ?
Baza: Firmele care au participat in licitatii
67
3.2. Cadrul instituţional de sprjin pentru IMM şi rolul Guvernului
95,0 5,0
85,0 15,0
77,1 22,9
80,9 19,1
99,8 ,2
84,9 15,1
82,1 17,9
82,8 17,2
84,9 15,1
79,9 20,1
82,9 17,1
Agricultura si Pescuitul
Industria si Energie
Constructii
Comertul
Hoteluri si Restaurante
Transport si comunicatii
Alte servicii
Sectoare
Micro
Mici
Mijlocii
Clasa deMarime
Total
Nu Da
Cunoasteti vreoinstitutie de sprijin
pentru IMM?
,0% 80,0% 2,0% 1,5% 16,5%
2,4% 51,5% 16,5% 12,3% 17,3%
19,8% 36,6% 19,5% ,5% 23,6%
2,4% 48,0% 23,7% 9,4% 16,5%
,0% 36,9% 30,1% 32,8% ,2%
7,6% 80,6% 10,0% 1,0% ,8%
5,7% 52,2% 19,6% 3,2% 19,3%
3,9% 49,0% 21,6% 9,0% 16,5%
3,3% 65,5% 14,0% 7,3% 9,9%
3,7% 55,9% 18,6% 7,2% 14,6%
3,8% 50,9% 20,7% 8,8% 15,8%
Agricultura si Pescuitul
Industria si Energie
Constructii
Comertul
Hoteluri si Restaurante
Transport si comunicatii
Alte servicii
Sectoare
Micro
Mici
Mijlocii
Clasa deMarime
Total
MinisterulIntegrariiEuropene
MinisterulFinantelor
Publice ANIMMC
AgentiileRegionale deDezvoltare
alta,specificati
Ce institutie guvernamentala este principal responsabila pentruinitierea si implementarea politicilor de dezvoltare afaceri?
68
95,5 1,5 3,0
71,3 5,1 23,6
71,9 3,3 24,8
69,0 11,5 19,5
63,1 3,4 33,5
83,9 1,2 14,9
71,2 5,8 23,0
70,8 8,4 20,8
72,8 7,1 20,1
77,5 4,3 18,2
71,2 8,2 20,6
Agricultura si Pescuitul
Industria si Energie
Constructii
Comertul
Hoteluri si Restaurante
Transport si comunicatii
Alte servicii
Sectoare
Micro
Mici
Mijlocii
Clasa deMarime
Total
GuvernulAutoritatilejudetene
Autoritatlelocale
Care nivel de decizie influenteaza incea mai mare masura politicile pentru
dezvoltarea IMM?
81,0% 17,5% 1,5%
85,1% 9,6% 5,3%
79,9% 20,1% ,0%
94,7% ,4% 4,8%
99,8% ,0% ,2%
99,0% ,4% ,6%
80,6% 16,1% 3,3%
90,9% 5,3% 3,8%
88,8% 6,6% 4,6%
91,5% 4,3% 4,2%
90,7% 5,4% 3,9%
Agricultura si Pescuitul
Industria si Energie
Constructii
Comertul
Hoteluri si Restaurante
Transport si comunicatii
Alte servicii
Sectoare
Micro
Mici
Mijlocii
Clasa deMarime
Total
Da Nu Nu stiu
Credeti ca Guvernul ar trebui sajoace un rol activ in asigurarea
de servicii in favoareaIMM-urilor?
69
Care sunt problemele cheie de care ar trebui să se preocupe Guvernul?
22,8% 50,0% 34,6%
26,1% 53,7% 43,3%
6,8% 38,1% 63,6%
16,3% 58,8% 57,8%
,0% 37,2% 62,5%
52,4% 61,1% 52,7%
34,6% 61,0% 26,0%
20,3% 55,9% 52,6%
24,6% 58,4% 45,5%
31,2% 63,8% 41,6%
21,0% 56,3% 51,6%
Agricultura si Pescuitul
Industria si Energie
Constructii
Comertul
Hoteluri si Restaurante
Transport si comunicatii
Alte servicii
Sectoare
Micro
Mici
Mijlocii
Clasa deMarime
Total
Instruire siconsultanta
mediului deafaceri
Asigurareapremiselor
generale ale
Imprumuturicu dobanda
subventionata
23,4% ,0% 25,9% 3,7%
22,0% 11,3% 27,3% 13,2%
49,7% ,3% 29,6% 2,1%
13,5% 10,9% 18,1% 7,5%
29,7% 29,5% ,0% ,2%
15,7% 14,8% 9,9% ,5%
11,3% 10,6% 18,3% 7,3%
16,7% 10,9% 18,4% 7,3%
20,0% 12,8% 20,7% 6,0%
22,2% 16,8% 24,2% 5,8%
17,2% 11,2% 18,8% 7,1%
Agricultura si Pescuitul
Industria si Energie
Constructii
Comertul
Hoteluri si Restaurante
Transport si comunicatii
Alte servicii
Sectoare
Micro
Mici
Mijlocii
Clasa deMarime
Total
bancare
Garantiiprivind
pietelor
Informatiilegate de
de afaceri
Facilitareacontractelor Altele
70
3,71
3,70
3,52
3,65
3,59
3,05
3,61
3,63
3,47
3,48
3,61
Agricultura si Pescuitul
Industria si Energie
Constructii
Comertul
Hoteluri si Restaurante
Transport si comunicatii
Alte servicii
Sectoare
Micro
Mici
Mijlocii
Clasa deMarime
Total
Cat de binecredeti caintelegeGuvernul
problemelecu care seconfrunta
IMM?
1=Foarte bine; 2=Bine; 3=Satisfacator; 4=Slab; 5=Foarte slab
Ati dori mai mult informatii despre...?
31,0% 69,0% 96,8% 3,2% 87,6% 12,4% 89,9% 10,1% 89,9% 10,1%
42,4% 57,6% 73,6% 26,4% 58,3% 41,7% 59,6% 40,4% 53,3% 46,7%
81,7% 18,3% 92,9% 7,1% 87,1% 12,9% 47,3% 52,7% 18,8% 81,2%
40,9% 59,1% 71,6% 28,4% 62,6% 37,4% 67,3% 32,7% 67,2% 32,8%
4,1% 95,9% 66,7% 33,3% 66,7% 33,3% 66,5% 33,5% 66,5% 33,5%
33,5% 66,5% 59,9% 40,1% 56,4% 43,6% 80,0% 20,0% 80,1% 19,9%
30,4% 69,6% 74,8% 25,2% 73,3% 26,7% 61,9% 38,1% 66,5% 33,5%
37,3% 62,7% 73,1% 26,9% 67,8% 32,2% 68,1% 31,9% 66,2% 33,8%
43,6% 56,4% 73,8% 26,2% 52,3% 47,7% 58,0% 42,0% 57,2% 42,8%
42,1% 57,9% 62,6% 37,4% 43,8% 56,2% 47,5% 52,5% 55,0% 45,0%
38,2% 61,8% 72,8% 27,2% 65,1% 34,9% 66,3% 33,7% 64,8% 35,2%
Agricultura si Pescuitul
Industria si Energie
Constructii
Comertul
Hoteluri si Restaurante
Transport si comunicatii
Alte servicii
Sectoare
Micro
Mici
Mijlocii
Clasa deMarime
Total
Nu Da
Impactul largirii UE
Nu Da
Marcarea conform CE
Nu Da
Standarde
Nu Da
Sisteme de calitate
Nu Da
Tehnologii de varf
(Intrebare cu multiple variante de raspuns)
Forma sau tipul de serviciu pentru fiecare puncte de interes
7,0% 93,0% 94,6% 5,4% 97,7% 2,3% 89,1% 10,9% 100,0% 100,0%
30,7% 69,3% 85,8% 14,2% 85,8% 14,2% 64,6% 35,4% 88,2% 11,8% 91,2% 8,8%
9,1% 90,9% 96,6% 3,4% 92,8% 7,2% 78,3% 21,7% 94,2% 5,8% 97,1% 2,9%
28,5% 71,5% 91,8% 8,2% 95,1% 4,9% 58,5% 41,5% 84,7% 15,3% 95,7% 4,3%
3,9% 96,1% 93,0% 7,0% 95,9% 4,1% 99,8% ,2% 100,0% 100,0%
26,8% 73,2% 76,3% 23,7% 67,9% 32,1% 79,8% 20,2% 91,7% 8,3% 98,5% 1,5%
52,1% 47,9% 91,2% 8,8% 82,6% 17,4% 58,1% 41,9% 91,8% 8,2% 91,3% 8,7%
28,1% 71,9% 91,2% 8,8% 91,4% 8,6% 67,6% 32,4% 88,2% 11,8% 95,7% 4,3%
33,1% 66,9% 83,5% 16,5% 83,2% 16,8% 54,2% 45,8% 91,1% 8,9% 92,3% 7,7%
34,8% 65,2% 86,4% 13,6% 80,1% 19,9% 46,4% 53,6% 89,1% 10,9% 92,4% 7,6%
28,9% 71,1% 90,1% 9,9% 90,1% 9,9% 65,3% 34,7% 88,5% 11,5% 95,1% 4,9%
Agricultura si Pescuitul
Industria si Energie
Constructii
Comertul
Hoteluri si Restaurante
Transport si comunicatii
Alte servicii
Sectoare
Micro
Mici
Mijlocii
Clasa deMarime
Total
Nu Da
Ghiduri/ brosuri
Nu Da
Publicatiispecializate ale UE
Nu Da
Publicatiiguvernamentale
Nu Da
Site-uri pe Internet
Nu Da
Servicii profesionalede consultanta
Nu Da
Scrute prezentaripentru personalul
(Intrebare cu multiple variante de raspuns)
71
Forma sau tipul de serviciu pentru fiecare puncte de interes
42,9% 57,1% 86,0% 14,0% 88,8% 11,2% 41,8% 58,2% 88,2% 11,8% 95,7% 4,3%
20,3% 79,7% 92,6% 7,4% 90,9% 9,1% 79,8% 20,2% 88,8% 11,2% 94,8% 5,2%
29,8% 70,2% 94,2% 5,8% 93,3% 6,7% 63,6% 36,4% 89,3% 10,7% 94,2% 5,8%
26,7% 73,3% 79,0% 21,0% 81,4% 18,6% 69,7% 30,3% 86,6% 13,4% 97,7% 2,3%
30,8% 69,2% 93,3% 6,7% 94,5% 5,5% 71,7% 28,3% 94,4% 5,6% 94,6% 5,4%
25,6% 74,4% 84,1% 15,9% 81,7% 18,3% 53,3% 46,7% 77,6% 22,4% 96,2% 3,8%
27,4% 72,6% 88,9% 11,1% 89,3% 10,7% 71,7% 28,3% 92,0% 8,0% 95,2% 4,8%
32,0% 68,0% 92,4% 7,6% 91,5% 8,5% 52,7% 47,3% 81,7% 18,3% 95,0% 5,0%
30,1% 69,9% 89,7% 10,3% 92,2% 7,8% 74,0% 26,0% 92,9% 7,1% 94,5% 5,5%
26,9% 73,1% 90,8% 9,2% 86,2% 13,8% 49,2% 50,8% 80,5% 19,5% 96,3% 3,7%
Nu
Da
Impactul largiriiUE
Nu
Da
Marcarea conformCE
Nu
Da
Standarde
Nu
Da
Sisteme decalitate
Nu
Da
Tehnologii de varf
Nu Da
Ghiduri/ brosuri
Nu Da
Publicatiispecializate ale UE
Nu Da
Publicatiiguvernamentale
Nu Da
Site-uri pe Internet
Nu Da
Servicii profesionalede consultanta
Nu Da
Scrute prezentaripentru personalul
(Intrebare cu multiple variante de raspuns)
Ce modificari ale mediului de afaceri v-ar oferimotivatia pentru a dezvota activitatea si a investi mai mult sau maicurind?
64,0% 36,0% 36,5% 63,5% 55,0% 45,0% 100,0%
70,8% 29,2% 53,7% 46,3% 33,3% 66,7% 93,7% 6,3%
73,9% 26,1% 71,5% 28,5% 27,2% 72,8% 95,8% 4,2%
88,3% 11,7% 59,4% 40,6% 43,4% 56,6% 86,1% 13,9%
37,4% 62,6% 30,1% 69,9% 7,2% 92,8% 100,0%
90,9% 9,1% 31,3% 68,7% 50,8% 49,2% 99,7% ,3%
76,7% 23,3% 58,3% 41,7% 40,6% 59,4% 94,1% 5,9%
82,5% 17,5% 57,4% 42,6% 40,3% 59,7% 90,0% 10,0%
68,8% 31,2% 42,4% 57,6% 39,7% 60,3% 93,7% 6,3%
67,5% 32,5% 43,6% 56,4% 31,3% 68,7% 96,7% 3,3%
80,8% 19,2% 55,6% 44,4% 40,0% 60,0% 90,5% 9,5%
Agricultura si Pescuitul
Industria si Energie
Constructii
Comertul
Hoteluri si Restaurante
Transport si comunicatii
Alte servicii
Sectoare
Micro
Mici
Mijlocii
Clasa deMarime
Total
Nu Da
Forta de munca maibine calificata
Nu Da
Politici de sprijin dinpartea Guvernului
Nu Da
Acces mai usor lafinantare
Nu Da
Nici una
(Multe variante de raspuns)
Ce modificari ale actelor normative v-ar determinasa va extindeti activitatea si/sau sa investiti mai mult?
44,0% 56,0% 60,5% 39,5% 72,5% 27,5% 100,0%
64,0% 36,0% 58,2% 41,8% 45,7% 54,3% 91,0% 9,0%
90,9% 9,1% 71,1% 28,9% 49,7% 50,3% 80,2% 19,8%
72,6% 27,4% 65,6% 34,4% 63,9% 36,1% 74,7% 25,3%
40,3% 59,7% 66,5% 33,5% 33,5% 66,5% 100,0%
89,1% 10,9% 75,0% 25,0% 51,6% 48,4% 92,9% 7,1%
68,4% 31,6% 65,7% 34,3% 53,9% 46,1% 91,4% 8,6%
70,8% 29,2% 66,0% 34,0% 59,6% 40,4% 80,7% 19,3%
68,8% 31,2% 60,0% 40,0% 43,7% 56,3% 94,4% 5,6%
64,0% 36,0% 59,1% 40,9% 41,7% 58,3% 96,1% 3,9%
70,4% 29,6% 65,2% 34,8% 57,6% 42,4% 82,4% 17,6%
Agricultura si Pescuitul
Industria si Energie
Constructii
Comertul
Hoteluri si Restaurante
Transport si comunicatii
Alte servicii
Sectoare
Micro
Mici
Mijlocii
Clasa deMarime
Total
Nu Da
Regulamente maiputin stricte privind
licentele siautorizatiile
Nu Da
Modificare pozitiveale legislatiei privind
relatiile de munca
Nu Da
Intarirea disciplineicontractuale in
economie
Nu Da
Nici una
(Multe variante de raspuns)
72
3.3. Spiritul de asociere
26,5 73,5 100,0
31,7 68,3 100,0
50,0 50,0 100,0
18,7 81,3 100,0
62,6 37,4 100,0
12,4 87,6 100,0
29,7 70,3 100,0
22,8 77,2 100,0
40,0 60,0 100,0
54,3 45,7 100,0
25,3 74,7 100,0
Agricultura si Pescuitul
Industria si Energie
Constructii
Comertul
Hoteluri si Restaurante
Transport si comunicatii
Alte servicii
Sectoare
Micro
Mici
Mijlocii
Clasa deMarime
Total
Da Nu
Sunteti membru alvreunei asociatii?
Total
29,3 70,7 100,0
20,3 79,7 100,0
26,4 73,6 100,0
17,4 82,6 100,0
28,9 71,1 100,0
28,5 71,5 100,0
25,0 75,0 100,0
Barbati
Femei
Sex
<=35
36<-45
46-55
>55
Varsta
Total
Da Nu
Sunteti membru alvreunei asociatii?
Total
73
86,8% 13,2%
83,8% 15,0% 1,2%
99,5% ,5%
98,2% 1,7% ,1%
100,0%
97,9% 2,1%
98,8% 1,0% ,2%
97,4% 2,6%
89,2% 10,3% ,5%
89,6% 6,6% 3,8%
95,7% 4,0% ,3%
Agricultura si Pescuitul
Industria si Energie
Constructii
Comertul
Hoteluri si Restaurante
Transport si comunicatii
Alte servicii
Sectoare
Micro
Mici
Mijlocii
Clasa deMarime
Total
Formale(patronat,camera de
comert, etc.)
Informale(cluburi,
retele, etc.)Formale siinformale
Tipul de asociatii
95,6% 4,3% ,1%
95,8% 3,6% ,6%
94,7% 5,1% ,2%
95,7% 3,6% ,7%
96,1% 3,6% ,3%
95,9% 4,1%
95,7% 4,1% ,3%
Barbati
Femei
Sex
<=35
36<-45
46-55
>55
Varsta
Total
Formale(patronat,camera de
comert, etc.)
Informale(cluburi,
retele, etc.)Formale siinformale
Tipul de asociatii
15,1% 84,9% 86,8% 13,2% 92,4% 7,6% 94,4% 5,6% 83,1% 16,9% 79,2% 20,8% 100,0%
29,5% 70,5% 89,3% 10,7% 85,5% 14,5% 86,7% 13,3% 81,8% 18,2% 67,1% 32,9% 88,6% 11,4%
78,0% 22,0% 94,6% 5,4% 99,5% ,5% 96,7% 3,3% 96,2% 3,8% 52,9% 47,1% 62,7% 37,3%
28,6% 71,4% 83,6% 16,4% 98,2% 1,8% 85,9% 14,1% 85,7% 14,3% 45,6% 54,4% 86,6% 13,4%
94,6% 5,4% 99,6% ,4% 100,0% 47,7% 52,3% 100,0% 53,1% 46,9% 52,7% 47,3%
3,8% 96,2% 81,8% 18,2% 88,6% 11,4% 94,1% 5,9% 93,2% 6,8% 81,4% 18,6% 100,0%
39,4% 60,6% 77,8% 22,2% 89,8% 10,2% 99,1% ,9% 70,0% 30,0% 86,0% 14,0% 90,7% 9,3%
44,5% 55,5% 90,3% 9,7% 96,5% 3,5% 86,0% 14,0% 85,9% 14,1% 59,3% 40,7% 79,5% 20,5%
27,1% 72,9% 74,0% 26,0% 87,1% 12,9% 85,1% 14,9% 81,2% 18,8% 63,2% 36,8% 94,5% 5,5%
32,1% 67,9% 68,5% 31,5% 87,2% 12,8% 85,1% 14,9% 86,1% 13,9% 49,5% 50,5% 91,3% 8,7%
41,1% 58,9% 86,5% 13,5% 94,5% 5,5% 85,8% 14,2% 85,2% 14,8% 59,4% 40,6% 82,6% 17,4%
Agricultura si Pescuitul
Industria si Energie
Constructii
Comertul
Hoteluri si Restaurante
Transport si comunicat
Alte servicii
Sectoare
Micro
Mici
Mijlocii
Clasa deMarime
Total
Nu Da
Informatii desprepiete, tehnologii,
legi, etc.
Nu Da
Reprezentareinterese publice
Nu Da
Educatie/ Instruire
Nu Da
Facilitarea accesuluila capital
Nu Da
Servicii profesionale
Nu Da
Retele si contacte,schimb de opinii
Nu Da
Altele
74
48,9% 51,1% 82,3% 17,7% 93,9% 6,1% 79,2% 20,8% 87,9% 12,1% 51,6% 48,4% 76,2% 23,8%
26,6% 73,4% 94,3% 5,7% 95,5% 4,5% 97,9% 2,1% 80,2% 19,8% 73,8% 26,2% 94,2% 5,8%
25,4% 74,6% 76,3% 23,7% 97,7% 2,3% 98,7% 1,3% 76,5% 23,5% 52,9% 47,1% 98,9% 1,1%
30,5% 69,5% 89,8% 10,2% 85,6% 14,4% 90,3% 9,7% 93,9% 6,1% 60,4% 39,6% 94,0% 6,0%
55,6% 44,4% 87,3% 12,7% 96,2% 3,8% 83,7% 16,3% 81,2% 18,8% 60,1% 39,9% 63,4% 36,6%
38,9% 61,1% 94,8% 5,2% 96,0% 4,0% 66,6% 33,4% 94,8% 5,2% 62,0% 38,0% 95,0% 5,0%
40,3% 59,7% 86,5% 13,5% 94,5% 5,5% 85,6% 14,4% 85,0% 15,0% 58,8% 41,2% 83,7% 16,3%
Barbati
Femei
Sex
<=35
36<-45
46-55
>55
Varsta
Total
Nu Da
Informatii desprepiete, tehnologii,
legi, etc.
Nu Da
Reprezentareinterese publice
Nu Da
Educatie/ Instruire
Nu Da
Facilitarea accesuluila capital
Nu Da
Servicii profesionale
Nu Da
Retele si contacte,schimb de opinii
Nu Da
Altele
30,5% 69,5%
31,9% 68,1%
25,3% 74,7%
32,1% 67,9%
4,1% 95,9%
31,1% 68,9%
34,1% 65,9%
30,1% 69,9%
36,1% 63,9%
33,3% 66,7%
30,7% 69,3%
Agricultura si Pescuitul
Industria si Energie
Constructii
Comertul
Hoteluri si Restaurante
Transport si comunicatii
Alte servicii
Sectoare
Micro
Mici
Mijlocii
Clasa deMarime
Total
Da Nu
Intentionati sadevenit membru alvreunei asociatii?
33,3% 66,7%
27,5% 72,5%
32,0% 68,0%
26,4% 73,6%
33,3% 66,7%
31,5% 68,5%
30,8% 69,2%
Barbati
Femei
Sex
<=35
36<-45
46-55
>55
Varsta
Total
Da Nu
Intentionati sadevenit membru alvreunei asociatii?
75
78,7% 21,3% 86,9% 13,1% 65,6% 34,4% 83,6% 16,4% 47,6% 52,4% 100,0%
60,3% 39,7% 67,0% 33,0% 31,7% 68,3% 83,1% 16,9% 91,9% 8,1% 99,3% ,7%
20,7% 79,3% 94,5% 5,5% 85,8% 14,2% 17,6% 82,4% 100,0% 100,0%
89,8% 10,2% 83,4% 16,6% 29,5% 70,5% 77,0% 23,0% 92,8% 7,2% 92,9% 7,1%
17,7% 82,3% 94,1% 5,9% 88,2% 11,8% 94,1% 5,9% 100,0% 100,0%
27,2% 72,8% 53,6% 46,4% 5,1% 94,9% 95,3% 4,7% 99,2% ,8% 99,2% ,8%
67,0% 33,0% 73,9% 26,1% 41,8% 58,2% 67,0% 33,0% 99,6% ,4% 99,7% ,3%
77,5% 22,5% 79,8% 20,2% 34,9% 65,1% 75,1% 24,9% 92,1% 7,9% 95,3% 4,7%
59,0% 41,0% 72,9% 27,1% 30,6% 69,4% 78,0% 22,0% 97,8% 2,2% 98,7% 1,3%
65,9% 34,1% 64,1% 35,9% 26,4% 73,6% 67,9% 32,1% 99,6% ,4% 97,6% 2,4%
75,0% 25,0% 78,5% 21,5% 34,1% 65,9% 75,2% 24,8% 92,9% 7,1% 95,8% 4,2%
Agricultura si Pescuitul
Industria si Energie
Constructii
Comertul
Hoteluri si Restaurante
Transport si comunicatii
Alte servicii
Sectoare
Micro
Mici
Mijlocii
Clasa deMarime
Total
Nu Da
Prestigiu siposibilitatea de a lua
parte la decizii
Nu Da
Construire de retele
Nu Da
Schimbul deinformatii
Nu Da
Perspectiva unuiaccess mai usor la
capital
Nu Da
Nici una
Nu Da
Altele
66,2% 33,8% 76,6% 23,4% 23,0% 77,0% 70,5% 29,5% 98,9% 1,1% 99,7% ,3%
88,6% 11,4% 81,6% 18,4% 51,3% 48,7% 82,5% 17,5% 83,7% 16,3% 89,7% 10,3%
73,2% 26,8% 72,8% 27,2% 19,2% 80,8% 87,2% 12,8% 92,9% 7,1% 99,9% ,1%
56,6% 43,4% 84,7% 15,3% 59,7% 40,3% 64,6% 35,4% 100,0% 83,1% 16,9%
82,9% 17,1% 73,1% 26,9% 30,3% 69,7% 64,1% 35,9% 96,2% 3,8% 99,9% ,1%
89,1% 10,9% 90,3% 9,7% 27,3% 72,7% 97,8% 2,2% 75,0% 25,0% 99,3% ,7%
75,2% 24,8% 78,6% 21,4% 34,3% 65,7% 75,2% 24,8% 92,9% 7,1% 95,8% 4,2%
Barbati
Femei
Sex
<=35
36<-45
46-55
>55
Varsta
Total
Nu Da
Prestigiu siposibilitatea de a lua
parte la decizii
Nu Da
Construire de retele
Nu Da
Schimbul deinformatii
Nu Da
Perspectiva unuiaccess mai usor la
capital
Nu Da
Nici una
Nu Da
Altele
3.4. Impactul integrării europene
1,5% 36,0% 44,5% 18,0%
,9% 15,5% 68,5% 15,1%
1,7% 24,7% 69,8% 3,8%
4,7% 12,9% 66,2% 16,3%
29,9% 66,7% 3,4%
,3% 1,4% 83,2% 15,1%
,4% 9,4% 73,7% 16,5%
2,8% 13,6% 67,9% 15,7%
3,5% 17,6% 69,0% 9,9%
2,1% 19,4% 68,5% 10,1%
2,9% 14,2% 68,0% 15,0%
Agricultura si Pescuitul
Industria si Energie
Constructii
Comertul
Hoteluri si Restaurante
Transport si comunicatii
Alte servicii
Sectoare
Micro
Mici
Mijlocii
Clasa deMarime
Total
Foartefavorabile Favorabile Nefavorabile
Foartenefavorabile
Cum considerati conditiile actuale pentru IMM?
76
,4% 27,3% 61,9% 10,3%
3,1% 12,9% 68,6% 15,4%
2,3% 15,4% 69,7% 12,6%
8,4% 19,1% 52,8% 19,6%
,1% 4,3% 74,6% 20,9%
Da
Nu
A reusit compania safaca vanzari pe piataUE?
Da
Nu
Nu stiu
Va avea largirea UEvreun impact asupraafacerii dvs?
Foartefavorabile Favorabile Nefavorabile
Foartenefavorabile
Cum considerati conditiile actuale pentru IMM?
In afacerea dvs exista preocupari pentru...
21,5% 30,0% 6,0% 3,5% 52,0%
27,4% 54,2% 37,4% 31,9% 25,2%
25,2% 56,6% 69,8% 31,1% 18,7%
18,2% 45,0% 26,2% 13,8% 42,3%
36,6% 59,3% 30,1% 30,1% 33,5%
10,5% 59,8% 31,9% 17,2% 30,2%
25,5% 54,3% 37,1% 26,3% 33,5%
19,5% 47,3% 28,8% 17,2% 39,6%
31,8% 60,3% 46,5% 33,0% 17,8%
40,9% 65,9% 57,7% 44,5% 13,4%
21,3% 49,0% 31,3% 19,4% 36,8%
Agricultura si Pescuitul
Industria si Energie
Constructii
Comertul
Hoteluri si Restaurante
Transport si comunicatii
Alte servicii
Sectoare
Micro
Mici
Mijlocii
Clasa deMarime
Total
cu cerinteledin CE
Marcarea inconformitate
de calitatedin CE
Alinierea lastandardele
de calitate dinCE
Implementarea sistemelor
Tehnologiide varf
siDezvoltare
Cercetare
(Intrebare cu multiple variante de raspuns)
In afacerea dvs exista preocupari pentru...
63,5% 80,0% 69,8% 35,0% 10,8%
17,1% 45,9% 27,4% 17,9% 39,4%
25,8% 58,5% 39,9% 25,7% 25,9%
9,3% 40,7% 11,3% 4,7% 52,1%
13,3% 16,4% 13,1% 6,6% 69,2%
21,3% 49,0% 31,3% 19,4% 36,8%
Da
Nu
A reusit compania safaca vanzari pe piataUE?
Da
Nu
Nu stiu
Va avea largirea UEvreun impact asupraafacerii dvs?
Total
din CE
Marcarea inconformitatecu cerintele
din CE
Alinierea lastandardelede calitate
de calitate
Implementarea
sistemelorTehnologii
de varf
Cercetaresi
Dezvoltare
(Intrebare cu multiple variante de raspuns)
77
Impactul largirii UE va a fi in termeni de...
26,6% 23,4% 49,4% 29,2% 22,7% 52,6% 6,5%
50,0% 24,8% 57,5% 33,6% 35,1% 35,2% 32,1%
39,8% 4,6% 16,3% 32,7% 32,1% 61,3% 8,2%
43,5% 19,8% 47,2% 27,2% 34,7% 35,1% 20,2%
4,0% ,3% 34,3% 65,2% 4,0% 31,0% 37,5%
44,0% 11,9% 84,6% 34,9% 43,5% 33,9% 13,7%
47,3% 23,1% 51,5% 31,9% 13,5% 51,2% 17,3%
40,2% 18,2% 47,6% 31,7% 29,4% 38,7% 19,1%
51,9% 21,5% 57,3% 31,2% 33,7% 42,0% 32,5%
52,3% 21,4% 54,4% 36,1% 30,1% 42,9% 29,2%
41,9% 18,7% 48,9% 31,8% 29,9% 39,2% 20,9%
Agricultura si Pescuitul
Industria si Energie
Constructii
Comertul
Hoteluri si Restaurante
Transport si comunicatii
Alte servicii
Sectoare
Micro
Mici
Mijlocii
Clasa deMarime
Total
si standardetehnice
Certificareaprodusului,
si marci
Etichete,brevete
Concurentasporita
capitaluleuropean
Acces maibun la
si garantiapentru
produsul
Protectiaconsumatorul
pepietele
UE
Accesmai facil
Protectiamediului
(Intrebare cu multiple variante de raspuns)
78
Anexa B. Nota metodologică
Sondajul a fost realizat în perioada mai-iulie 2004 şi a acoperit toate activităţile economice
desfăşurate pe teritoriul României. În colaborare cu Institutul Naţional de Statistică, un
eşantion de 993 IMM-uri a fost selectat şi clasificat în funcţie de nomenclatorul activităţilor
economice CAEN, astfel:
Clasă de mărime
Secţiuni CAEN
0-9
salariaţi
10-49
salariaţi
50-249
salariaţi Total
A,B 5 11 7 23
C, D, E 57 157 177 391
F 4 14 26 44
G 41 116 131 288
H 3 3 7 13
I 13 33 22 68
J,K,L,M,N,O,P,Q 35 65 66 166
Total 158 399 436 N= 993
Eroarea statistică maximă este de 3,9% pentru un interval de confidenţă de 95%, fiind
estimată cu ajutorul formulelor aleatorii de eşantionare stratificată şi luând în consideraţie
21 de straturi definite după activitatea economică (7 categorii) şi după mărime (3 categorii).
Colectarea datelor a fost efectuată cu ajutorul CATI (Computer Assisted Telephone
Interview), reducând astfel costurile de implementare a sondajului.
Datele au fost procesate cu programul statistic SPSS de echipa PHARE în perioada august-
septembrie 2004.
79