IGIENA MUNCII...2007/04/20  · IGIENA MUNCII Aliona Tihon G ú P FRQIHUHQ LDU universitar. 2 3 PL...

Post on 27-Feb-2021

10 views 0 download

transcript

1

IGIENA MUNCII

Aliona Tihon

d.ş.m. conferenţiar universitar.

2

3

PLANUL CURSULUI

1-Igiena muncii, scopul, sarcinile, obiectivele de studiu;

2-Clasificarea noxelor profesionale;

3-Boli profesionale;

4-Clasificarea bolilor profesionale;

5- Diagnosticarea bolii profesionale;

4

6-Direcţiile asistenţei medicale înfăptuite de medicul de întreprindere.

7- Fiziologia muncii.

8- Oboseala.

9- Concluzii.

5

IGIENA MUNCII –

ESTE O RAMUR A IGIENEI, CARE CERCETEAZ CONDI IILE DE MUNC , FACTORII DIN MEDIUL DE MUNC ŞI INFLUEN A ACESTORA ASUPRA ORGANISMULUI MUNCITORILOR.

6

Scopul

STABILIREA UNOR INDICI, NORME FIZIOLOGICE COMPLEXE DE M SURIă CARE S ăăASIGUREă COMFORTUL LA LOCULăăDEăăMUNC ,ăPREVENIREA OBOSELII ŞIăăăÎNBOLN VIRILOR PROFESIONALE.

7

SARCINILE

1- S ă PROMOVEZE ŞIă S MEN IN ăGRADULăMAXIMăăDEăăBUN STAREă FIZIC , MINTAL ŞIă SOCIAL ă A MUNCITORILOR DIN TOATE PROFESIILE.

2- S PREVIN APARI IAă DEVIERILOR DE LA STAREA OPTIM ă DE S N TATEă A MUNCITORILOR DIN CAUZA CONDI IILORăNEFAVORABILEă DE MUNC .

8

3- S ă PROTEJEZE MUNCITORII ÎN EXERCITAREA PROFESIEI ÎMPOTRIVAăAGEN ILORă NOCIVI PENTRUăS N TATE.

4- S ă ELABOREZE CERIN Eă ŞI NORMATIVE IGIENICE CAăăBAZ ăA LEGIT ILORăăDEăăASANARE AăCONDI IILORăDEăMUNC . 5- PROFILAXIA TRAUMATISMULUI DE PRODUC IE.

9

6- DETERMINAREAăMODIFIC RILORăFIZIOLOGICE, CARE AU LOC ÎN PROCESUL DE MUNC .

7- ELABORAREA M SURILOR PENTRU ORGANIZAREA RA IONAL ă A REGIMULUI DE MUNC ă ŞIă ODIHN .

8-DE A IDENTIFICA ŞIă ELIMINA DIN ZONELE DE PRODUC IEă AGEN IIăăăNOCIVI.

10

9 DE A ASIGURA ASTFEL DEăCONDI II, ÎNCÂT EFORTURILE FIZICEăŞI MINTALE IMPUSE MUNCITORILORăS CORESPUND ă STRUCTURILOR LOR ANATOMICE, FIZIOLOGICE ŞIăST RIIăPSIHOLOGICE.

10 DE A APLICA ÎN ÎNTREPRINDERI PROGRAME LARGI SANITARE,ăCAREăS ACOPERE TOATE ASPECTELEăS N T II.

11

OBIECTIVELE DE

STUDIU CONDI IILEă DE MUNC ăŞIăINFLUEN Aă

ACESTORA ASUPRA ORGANISMULUI.

PROCESUL DE MUNC ă DIN PUNCT DE VEDERE ALăăINFLUEN EIăăLUIă ASUPRA ORGANISMULUI.

S N TATEA MUNCITORILOR,

MORBIDITATEA, CARACTERUL BOLILOR AP RUTEă SUB INFLUEN AăFACTORILORă NOCIVI DE PRODUC IE.

12

DOMENIILE COMPONENTE ALE MEDICINII MUNCII

Ergonomieămedical ă(fiziologiaămunciiăaplicat ).

Bolileăprofesionaleăşiăbolileălegateădeăprofesiune.

Evaluarea riscului profesional, aprecierea condi iilorădeămunc .

13

Prin condi ii de munc –

înţelegem ansamblul factorilor fizici,

chimici sau biologici, care ţin de

sistemul de muncă, spaţiul şi organizarea muncii în cadrul unui

anumit sistem, suprasolicitarea

diferitelor organe şi sisteme în

îndeplinirea sarcinilor de muncă.

14

Din punct de vedere al medicinii

muncii şi ergonomiei, condiţiile de muncă pot avea asupra organismului uman efecte,

pozitive sau negative.

15

Iarădinăpunctădeăvedereăalăst riiădeăăs n tateăeleăpotăfi:

indiferente, sanogene, patogene

16

Rela iile aplicate în igiena muncii

Rela iaăfiziologic ădintreăomăşiămunc . Rela iaăpatologic ădintreăomăşiămunc . Rela iaăactivitateăprofesional - s n tate. Rela iaăs n tate- activitateăprofesional .

17

Rela ia fiziologic dintre om şi munc .

Munca este unul dintre cei mai importan i factori de sanogenez ,

de generare şi men inere a s n t ii la nivelul calitativ superior,

de alimenta ie fiziologic , de regim de via fiziologic.

18

Munca este prima necesitate a omului s n tos.ăAceast ăafirmareăesteăvalabil ăcuăcondi iaăcaămunc ăs ăcorespund ăparticularit ilor:

1. anatomice

2. fiziologice

3. psihice ale angajatului.

19

Rela ia patologic dintre om şi munc .

Munca,ăînăanumiteăcondi ii,ăpoateădeveniă factor etiologic principal deăîmboln vireă

(provocândăboalaăprofesional ), factor etiologic favorizant al multor

îmbolnîviriăcuăetiologieămultefactorial ă(Boliălegate de profesiune),

factor etiologic agravant al multor îmboln viri.

20

Relaţia activitate profesională- sănătate.

Presupuneăoăactivitateăprofesional ădesf şurat ăînăcondi iiădeămunc ăbuneăsauăfoarteăbuneăareăoăstareădeăs n tateăbun ăsauăfoarteăbun ,ădarăşiăinvers,ăoăactivitateăprofesional ădesf şurat ăînăcondi iiădeămunc ănefavorabileăareădreptărezultatăoăstareădeăs n tateăproast .

21

Relaţia sănătate- activitate profesională.

Presupuneăcaăoăstareădeăs n tateăbun ăşiăfoarteăbun ,ăinfluen eaz ,ăal turiădeăcompeten aăşiăexperien aăprofesional ,ăoăactivitateăbun ,ăcuărezultateăbuneăeconomiceăşiădeăeficien ăaătuturorăcomponen ilorăîntreprinderii

22

ţe ac iuni sunt caracteristice medicinii muncii:

1- Examenulămedicalălaăîncadrareaăînămunc

care are ca scop încadrareaăfiec reiăăpersoaneăăînăraportăcuăcapacit ileăăfizice,ăsenzorialeăşiăneuropsihice,

sunt supuse acestui examen, toate personaleăcareăseăîncadreaz ăînămunc .

23

2- Examenul medical periodic

- c ruiăsuntăsupuseătoateăpersoaneleăcareădesf şoar ăactivit ileăprofesionale,

- se efectueaz ăăînăfunc ieădeăfactoriiădeăriscăşiăstareaădeăs n tate.

24

Examenul medical periodic are ca scop de a determina

1 – stareaădeăs n tateăînărela iiăcuăcondi iileădeămunc ăşiănoxeleăprofesionaleă,

2 – depistarea bolilor profesionale,

3 – reevaluareaăaptitudinilorăpentruămunc .

25

4 - Profilaxiaăbolilorăprofesionaleăşiăă aăbolilorăînărela ieăcuăprofesia.

5 - Educa iaăsanitar .

6 - Promovarea factorilor sanogeni.

26

Prin noxa profesional în elegem

- factorulăcareăapar ineăcondi iilorădeămunc , - care are asupra organismului uman efecte

negative,

- determinândăsauăfavorizândăstareaădeăboal sauăsc dereaăcapacit iiădeămunc .

27

CLASIFICAREA NOXELOR PROFESIONALE

Noxeleăprofesionaleăseăpotăclasificaădup ădou ăcriterii:

al apartenen ei la condi iile de munc , al specificit ii factorilor de risc profesional

28

ţRITERIUL APARTENEN EI Includeăurm toriiăfacori:

Noxeăprofesionaleăceăapar inăorganiz riiămuncii,ăorganiz riiănera ionale,ănefiziologice,

Noxeăprofesionaleăceăapar inămediuluiădeămunc ,

Noxeăprofesionaleăceăapar inărela ieiăom-maşin

Noxeăprofesionaleăceăapar inărela iilorăpsiho-sociale dintr-unăcolectivădeămunc ă(rela iaăom-om)

29

Noxe profesionale ce aparţin organizării muncii, organizării neraţionale, nefiziologice

♦ intensitatea mare a efortului predominant musculo-osteo-articular (efort fizic) sau neuropsihosenzorial;

♦ durataăexagerat ăaămuncii; ♦ ritmădeămunc ănefiziologică(preaărapidăşiăoă

perioad ămareădeătimp; ♦ regimădeămunc ănecorespunz toră(raportulădintreă

perioadeleădeămunc ăşiăceleădeărepausănecorespunz toareădinăpunctădeăvedereăfiziologic);

30

♦ efort static prelungit a anumitor grupe musculare;

♦ pozi iiăvicioaseăsauăfor ate,ăprelungite; ♦ alternan aănecorespunz toareăfiziologică

pentru anumite persoane-a celoe trei schimburiădeămunc ;

♦ muncaămonoton ăcuăsubsolicit ri; ♦ munca mecanizată sau automatizată cu

suprasolicitări;

31

Noxe profesionale ce aparţin mediului de muncă,

FIZICI.

CHIMICI.

BIOLOGICI.

PSIHOFIZIOLOGICI.

32

Factorii fizici

MICROCLIMATUL NEFAVORABIL,

RADIA IIăăIONIZANTE,ăăăă RADIA IIăNEIONIZANTE ,

ZGOMOT,

VIBRA IE, ULTRASUNET,

PRESIUNEăăATMOSFERIC .ă

33

Factorii chimici DUP ăăCARACTERULăăDEăăAC IUNE

SUBSTAN EăăTOXICE:

* excitante,

* cancerogene,

* mutagene,

*ăcareăăac ioneaz ăăasupraă reproduc iei.

34

DUP ăăC ILEăDEăăÎNCORPORAREăăÎNăăORGANISM:

* prinăăc ileăărespiratorii, * prin tubul digestiv,

* prin piele.

35

BIOLOGICI.

1- MICROORGANISME.

* AGEN IIă PATOGENI,

* PARAZITARI.

2- MACROORGANISME.

* ANIMALE,

* PLANTE.

36

PSIHOFIZIOLOGICI

SUPRAÎNCORDAREAăăFIZIC :

1- STATIC ,

2-DINAMIC ,

3- HIPODINAMIC .

37

SUPRAÎNCORDARE NEUROPSIHIC :

1- INTELECTUAL , 2- A ANALIZATORILOR,

3- EMO IONAL , 4- MONOTON

38

Noxe profesionale ce aparţin relaţiei om-maşină

Pot determina:

eforturiăintenseădeăscurt ădurat ; pozi iiăvicioase; suprasolicit riăneuropsihiceăşiăsenzorialeă

timp îndelungat;

apari iaăunorăfactooriădeămediuănociviă(zgomot,trepida ii,ătoxice).

39

Noxe profesionale ce aparţin relaţiilor psiho-

sociale dintr-un colectiv de muncă (relaţia om-om)

rela iiănecorespunz toareădintreună

conduc torăşiăcolaboratoriiăs iăsauărella iiănecorespunz toareăîntreămembriiăunuiăcolectivădeămunc ;

absen aămotiva ieiăînămunc ; lipsaăunorăsatisfac iiămorale; ac iuniădeăinechitateălaăloculădeămunc .

40

ţRITERIUL SPEţIFIţIT II

Noxe profesionale generale exclusiv la locurile de munc ,ădeăanumiteăproceseătehnologiceă(laser),

Noxeăprofesionaleăcareăsuntăprezenteăşiăînămediulăînconjur torăgeneralădarăconcentra iileăsauăintensit ileălorăsuntăinsuficientădeămariăpentruăaăputeaăproduceăînboln viriălaăpersoaneleăneexpuseăprofesional,

41

Noxeăprofesionaleăprezenteăşiălaălocurileădeămunc ăşiămediulăînconjur torăgeneral,

Noxe profesionale prezente predominantăînămediulăîncojur torăgeneral.

42

BOLI PROFESIONALE

Sunt procese patologice cauzate sauădeclanşateădeănocivit ileăprofesionale, caracteristice procesuluiădeămunc ,ăexercit riiăunei meserii sau profesiuni.

43

Bolile profesionale se pot manifesta subăform ă

- cronic

- acut

44

ŢOAL PROFISIONAL AţUT

apareăînăcazădac ăagen iiănociviădeălaăloculădeămunc ăac ioneaz ăasupraăorganismuluiămuncitorilorăînăconcentra iiămari, timp scurt, mai desăconsiderat ăcaăaccidentădeăproduc ie.

Exemplu - intoxica iiăacuteăcuăoxidădeă carbon, - clor, - hidrogen sulfurat.

45

ŢOAL PROFISIONAL ţRONIţ

apareăînăcazulădac ăagen iiănociviădeălaăloculădeămunc ăac ioneaz ăasupraăorganismului muncitorilor timp îndelungatăşiăcuăintensitateăredus .

Exemplu – pneumoconiozele.

46

CLASIFICAREA BOLILOR PROFESIONALE

specifice nespecifice

absolut specifice

relativ specifice

47

Bolile profesionale absolut specifice

suntăcauzateănumaiăşiănumaiădeăanumi iăfactoriănociviădeăproduc ie.

Exemplu – pneumoconiozele,

- boala de cheson.

48

Bolile profesionale relativ specifice

sunt bolile profesionale, care mai des se întâlnesc în condi ii de produc ie, dar pot fi şi in condi ii casnice.

Exemplu – intoxica ii cronice cu plumb.

49

Bolile profesionale nespecifice

suntăbolileăcareăpotăap reaăsubăinfluen aădiferitorăfactoriănocivi,ăîns ăevolu iaăboliiăseăagraveaz ăsubăac iuneaăfactorilorănociviăspecificiădeăproduc ie.

50

LISTA BOLILOR PROFESIONALE MAI R SPÂDITE

1- Intoxica iileăacuteăşiăcronice. 2- Pneumoconiozele.

3- Berilioza.

4- Bronşiteleăcroniceăcauzateădeăpraf. 5- Enfizemul pulmonar.

6- Boliăparazitareăşiăcontagioase. 7- Boala de cheson.

51

8.ăăDilat riăpronun ateăaleăvenelor. 9. Neuralgii, neurite, plexite etc.

10.ăAfec iuniădeăvibra ii. 11. Artrite cronice.

12.ăBoalaăactinic . 13. Cataracta

14. Miopia progresiva etc.

52

Alteăăclasific riăăaăăbolilorăăprofesionale

1- Dup ăetiologiaăbolii Exemplu: – bolile care apar sub

influen aăăprafului; – toxicele industriale etc.

53

2- După sistemele organismului afectate

Exemplu: – boli profesionale a

- sistemului cardiovascular,

- sistemului nervos central,

- a organelor respiratorii.

54

Pentru a hot rî diagnosticul unei boli profesionale medicul trebuie s cunoasc urm torii factori:

* condi iileădeămunc

* structuraăprocesuluiădeămunc ,ăaă profesiei

* rutaăprofesional ă– dup ăc rticicaădeămunc

* dateădespreăastfelădeăboal ălaăal iămuncitoriăde pe acest sector.

55

DIAGNOSTICAREA BOLII PROFESIONALE

In ordinul MinisteruluiăS n t iiăalăRM din 17.06.1996 nr. 132 in punctul 1 „Aăatribuiădreptulădeăconcludereăşiădeterminare a unei boli profesionale

numai Consiliului Medical creat pe baza

Centrului Republican de Patologii

Profesionale”.

56

Trecerea la alt lucru inofensiv – ComisiaăMedical ăăConsultativ

Gradulădeăincapacitateădeămunc ăseăstabileşteădeăComisiaăMedical ădeăexpertiz ăaăMuncii.

57

Direc iile asisten ei medicale înf ptuite de medicul de întreprindere

Activitateaăseădesf şoar ăin trei domenii:

1- curativ-profilactic,

2- igienico-sanitar,

3- inăeduca ieăsanitar .

58

În domeniul curativ-profilactic

Medicul de întreprindere are urm toareleăsarcini:

1- asigur ăasisten aămedical ăcurentaăşiădeăurgen ;

2- efectueaz ăcontrolulămedicalăperiodic; 3- dispanserizeaz ăbolnaviiădeăboliăcroniceă

sau profesionale;

59

4- efectueaz ăperiodicăanalizaămorbidit iiăgenerale,ăprofesionaleăşiăcuăincapacitateătemporar ădeămunc ;

5- elaboreaz ăplanulădeăm suriămedicaleăcurativo-profilactice,igienico-sanitare şiădeăprotec ieăaămunciiăpentruăprevenireaăşiăreducereaămorbidit ii.

60

În domeniul igienico-sanitar:

1- studiaz ăcondi iileădeămunc ăşiăproceseleătehnologiceăpentruădepistareaăcondi iilorădeămediuăşiădeălucru,ăcareăpotăac ionaăasupraăs n t iiămuncitorilor;

2-recomand ăm suriădeăprofilaxie; 3- supravegheaz ăşiăcontroleaz ămodulăcumă

sunt respectate normele igienice.

61

În domeniul educa iei sanitare

1- informeaz ămuncitoriiăreferitorălaămorbiditateaăgeneral ,ăprofesional ăşiăcuăincapacitateătemporar ădeămunc ;

62

2- petrece instruirea cu privire la factorii deămunc ,ăcareăreprezint ăriscăpentruăs n tateaămuncitorilor;

3- petrece instruirea cu privire la respectareaăregulilorădeăigien ăindividual ăşiăgeneral ,ăaănormelorădeăprotec ieăaămuncii.

63