Post on 11-Mar-2021
transcript
GAUDEAMUS. Alma Mater Crisiensis
____________________________________
Volumul cuprinde lucrările Sesiunii Naționale de Comunicări Științifice
Studențești „Știință. Cultură. Civilizație”, ediția a XVIII-la
2
Coordonator Gaudeamus – Alma Mater Crisiensis: Roland OLAH
Redactor șef: Sorin FURDUI, Universitatea din Oradea
Colectiv de redacție:
Ștefan – Marius DEACONU, Universitatea din București
Robert RUSU, Universitatea din Oradea
Traian OSTAHIE, Universitatea din Oradea
Cosmin PATCA, Universitatea din Oradea
Responsabilitatea asupra textului și conținutului articolelor revin în
exclusivitatea autorilor.
Editura Universității din Oradea este recunoscută de către Consiliul Național
al Cercetării Științifice din Învătământul Superior, cod CNCSIS 149.
3
Universitatea din Oradea
Asociația „Gheorghe Șincai” a studenților în Istorie
Asociația Geografică „Simion Mehedinți”
GAUDEAMUS. Alma Mater Crisiensis
numărul IV
Editura Universităţii din Oradea
Oradea – 2017
4
CUPRINS
Istorie și viață cotidiană
Irina Briceag: Practici funerare în așezările primei epoci a fierului
din spațiul nord-vest pontic
8
Alin-Georgian Gheorghe: Depuneri rituale în așezări de tip
Babadag (sec. XI-VII a.Chr)
18
Traian Dumitru Ostahie: Școala capitulară din Oradea în Evul
Mediu
28
Adrian Stănilă: Vizite şi rezidenţe domneşti la Argeş, în secolele
XV-XVI
46
Ioana-Sorina Apetrei: Regimentul al II-lea de graniță în cadrul
sistemului de apărare a frontierelor Imperiului Austriac
61
Gheorghe Benzar: Imaginea dușmanului în Transilvania între
Revoluția de la 1848 și Primul Război Mondial
77
Andreea Neofotis: Imaginea U.R.S.S.-ului în presa centrală
comunistă: ziarul „Scânteia” (1945-1965)
90
Marinela Ioana Baciu: Mărturii ale unor oameni care au trăit
epoca colectivizării (secvențe de istorie orală)
107
Cristian Culiciu: Oradea anilor ´50 – aspecte demografice,
economice și edilitare
115
Iulius-Marius Morariu: Aspecte de autobiografie spirituală în
volumele memorialistice ale părintelui Gheorghe Calciu
Dumitreasa şi Ioan Ianolide
130
Roland Olah: Migrația ilegală a românilor în perioada 1980-1989 143
5
Mihai Răzvan Dobai: Immigration to Romania in the period 2004-
2014
153
Maria Roxana Tataru: Education Policies for Immigrant Students
in EU- Measures taken by Spanish and Dutch governments in order
to ensure the right to education
165
Raluca Parfentie: Digerându-l pe a fost odată. O porție de identitate
și gust în poveștile românești
178
Geografia locală în contextul amenejării teritoriului
Robert George Rusu: Promovare turistică prin modelare 3D.
Studiu de caz sectorul Șuncuiuș-Vadu Crișului
193
Călin Bogdan Albu: Managementul Cetății Oradea asistat de GIS 206
Sorin Furdui: Parcul Natural Cefa.potenţialul cadrului natural 219
6
Promovare turistică prin modelare 3D. Studiu de caz sectorul
Șuncuiuș-Vadu Crișului
Robert George RUSU*
Absract: The technological development impose a continue update in touristic
promotion. This study tries to propose a way of touristic promotion through 3D models made
with GIS software. Building the 3D models needed a DTM (digital terrain model) which then
was upload in each of VTP (Virtual Terrain Project), Global Mapper and SpaceEye 3D
software. Also, ArcMap was the fourth software that was used to edit some details. The purpose
of this study is to show the differences between three software that were used in building the
models of the same area.
Keywords: 3D model, DTM, touristic promotion, GIS
Dezvoltarea tehnologică este la un nivel la care realitatea geografică se
poate reprezenta tri-dimensional. Asfel, prin modelarea tri-dimensională a unui
areal, informația se transmite într-un timp scurt. Turistul analizarează nivelul
de dificultate al unui traseu, alături de localizarea obiectivelor pe care le are în
vedere fără a avea nevoie de anumite cunoștințe. Chiar dacă hărțile sunt create
astfel încât să fie citite cât mai ușor, nu toți turiștii au cunoștințele necesare
pentru a face asta.
Modelul 3D se referă la reprezentarea oricărui obiect tri-dimensional,
stocat ca o colecție digitală de caracteristici și reguli care pot fi transpuse prin
interpretare ca o imagine bi-dimensională (ESRI)1. Modelele 3D se utilizează
în mai multe domenii, printre care medicină, construcții, geografie, chimie, ș.a.
*masterand, Facultatea de Geografie, Turism și Sport, Universitatea din Oradea 1 ArcGIS Desktop Help, http://www.esri.com
7
Diferența dintre o hartă și un model 3D constă în introducerea
coordonatei Z, adică a valorii altitudinale. Obținerea valorilor de altitudine se
poate face direct sau indirect. Prelevarea cotelor din teren cu ajutorul
instrumentelor de profil (GPS, nivelă, altimetru, teodolit, stație spațială)
reprezintă metoda directă. În prezent, datorită tehnologiei avansate a SIG,
obținerea valorilor de altitudine se face prin metode indirecte, pe baza hărților
topografice și a modelelor numerice altimetrice ale terenului (MNAT, DEM-
model digital de elevație, MDT- model digital al terenului, MDA- model
digital altimetric)2.
Utilitatea hărților, a imaginilor sau altor tipuri de strate (retea de
comunicație, rețea hidrogrfică ș.a) nu este de neglijat. În funcție de scopul și
obiectivul urmărit, stratele (bi-dimensionale) se suprapun peste modelul digital
3D conturându-se o imagine mai expresivă asupra spațiului analizat sau
promovat.
Un alt aspect important se referă la suprafața pretabilă modelării
tridimensionale. Aceasta se alege în funcție de informația care se dorește să fie
receptată de către utilizator. În cazul unui model pe care sunt reprezentate
obiective turistice (deci de detaliu), ca informația transmisă să fie cât mai
apropiată de realitate, suprafața reprezentată trebuie sa fie la scară mică. Astfel,
factorul Z va ieși în evidență. Pe lângă dimensiunea suprafeței, un alt aspect
imporant este unchiul din care se face vizualizarea. Cu cât unghiul este mai
perpendicular, cu atât elevația va ieși mai puțin în evidență, rezultând un 2.5D.
Evoluția tehnologică impune o updatare continuă a metodelor de
promovare în turism. În aceast studiu am ales ca areal de studiu sectorul
Șuncuiuș – Vadu Crișului, datorită faptului că dispune de o serie de obiective
cu potential ridicat – Rezervația Defileului Crișului Repede, peștera Vântului
(cea mai lungă peșteră din România), peștera Unguru Mare și Vadu Crișului
fiind printre cele mai cunoscute obliective. Cadrul natural oferă posibilitatea
observării peisajului din diferite puncte de belvedere, totodată fiind suport
pentru practicarea unor sporturi precum escalada. Prin multitudinea de
obiective, se impune o promovare adecvată a arealului astfel încât activitatea
turistică sa aducă beneficii comunității locale.
2 Blaga L, Ilieș Dorina, Josan N. (2014), Relieful și amenajarea teritoriului, p. 169
8
Sectorul Șuncuiuș – Vadu Crișului se află în nord-vestul României,
respectiv în estul județului Bihor. Din punct de vedere fizico-geografic, arealul
este localizat pe cursul mijlociu al Crișului Repede, în nordul munților Padurea
Craiului. Deși din punct de vedere geografic, defileul Crișului Repede are o
desfășurare de 48 de km începând din localitatea Bologa și până în Vadu
Crișului, în literatura turistică, defileul Crișului Repede s-a restrâns la acest
sector dintre Vadu Crișului și Șuncuiuș datorită gradului ridicat de atractivitate
și spectaculozitate3.
În construcția modelului, datele utilizate sunt gratuite. Vom avea
nevoie de un MNAT (Model numeric altimetric al terenului) ca bază de lucru,
iar pentru textură vom folosi date satelitare și textură realizate prin scară de
culori derivată din elevație. Prin metode simple de suprapunere și editare,
modelele vor fi prezentate într-un mod cât mai estetic. Pentru editarea
semnelor convenționale, precum și a detaliilor, vom folosi și alte aplicații care
au funcții de acest gen mai bine puse la punct.
În continuare vor fi prezentate modul în care se construiește și se
editează un astfel de model prin patru softuri GIS: VTP, Global Mapper,
ArcGis și VTP. Pentru obținerea Modelului Digital al Terenului am optat
pentru descărcarea unui SRTM (abreviat de la Shutle Radar Topography
Mission) cu o rezoluție de 90 de m (trei secunde de arc)4 din baza de date a
celor de la www.webgis.com5. După descărcarea STRM-ului acesta a fost
introdus în Global Mapper, iar cu ajutorul unei măști vectoriale acesta a fost
decupat prin unealta Crop. Prin selectarea Export Elevation Grid format din
meniul File/Export datele decupate au fost salvate în format Arc ASCII Grid.
Mai departe acest MDT a fost folosit în crearea modelelor tri-dimensionale.
VTP (Virtual Terrain Project)
Dupa obținerea DEM-ului, pentru a putea fi vizualizat în Enviro, acesta
trebuie transformat într-un format (bt.) compatibil cu aplicația amintită.
Manipularea și transformarea se face în VTBuilder.
După deschiderea aplicației VTBuilder, se încarcă modelul digital (fig.
1) de elevație prin comanda ”Import File/Elevation”. Următorul pas este de a
3 Cocean P. (1988), Chei și defilee în Munții Apuseni, p. 53-54 4 http://www.cgiar-csi.org/data/srtm-90m-digital-elevation-database-v4-1#download 5 http://www.webgis.com/srtm3.html
9
stabili cat din suprafața DEM-ului se dorește să fie reprezentată, resprectiv
transformată. Dacă se dorește modelarea întregului DEM prin butonul ”Area
Tool/Set to Full Extents” se realizează extinderea maximă a suprafeței care
urmează sa fie transformată. Totodată, cu ajutorul mouse-ului se pot ajuta
manual laturile patrulaterului care definește suprafața care urmează a fi
transformată într-un fișier bt.
Fig. 1. Vizualizarea DEM-ului în VTBuilder
Pentru a transformarea fișierului se accesează butonul “Area Tool” de
unde se deschide fereastra “Sample Elevation”. Aici trebuie selectată opțiunea
”To File” pentru a salva fișierul în formatul și locația dorită. Pentru a putea fi
recunoscut și rulat în aplicația Enviro, fișierul trebuie salvat în sub-folderul
“Elevation” din folderul în care a fost instalat programul (C:\Program
Files\VTP\Data). Tot în fereastra “Sample Elevation” se bifează opțiunea
“Size constraint”. După această operațiune se apasă OK, după care se poate
părăsi aplicația.
10
Înainte sau după construcția propriu-zisă a modelului în Enviro, în
aplicația ArcMap urmează să fie digitizate traseele care vor fi suprapuse peste
modelul terenului (fig. 2).
După deschiderea aplicației, prin comanda “Add Data” se importă o
hartă topogafică, cu scara de 1:25000, în format jpeg. pusă în sistem de
coordonate Stereo70, la fel ca și MDT-ul. Mai departe este nevoie de un
shapefile, un fișier în care se vor salva datele vectoriale ale traseelor. Eu am
ales să creez câte un shapefile pentru fiecare traseu astfel încât să pot selecta
culori diferite la încărcarea în Enviro.
Shapefile-ul se creează în aplicația ArcCatalog. La fel ca în cazul
MDT-ului, înainte de creerea shapefile-urilor trebuie aleasă locația specifică –
subfolderul RoadData din folderul VTP, în care se va salva. Apoi prin comanda
”New/ShapeFile” se deschide fereastra de creere a fișierului în care se alege sa
fie de tip polyline iar prin butonul ”Edit” se selectează sistemul de coordonate
la care se raportează, în cazul de față Stereo70. Fișierele au fost denumite după
numele fiecărui traseu.
Astfel, se revine la aplicația ArcMap, unde tot prin comanda ”Add”
data se importă și aceste fișiere, după care se începe vectorizarea prin comanda
”Editor/Start Editing”.
Fig. 2. Trasele digitizate pe harta topo 1:2500 în ArcMap
Pentru construcția modelului tri-dimensional este nevoie de aplicația
Enviro din cadrul softului VTP. Aplicația se deschide printr-o fereastra de
lansare (Enviro Startup). Prin butonul “Terrain Manager”, trebuie făcută
11
legătura către directorul “Elevation”, în cadrul căruia este salvat DEM-ul în
format bt. După aceea, prin butonul “Edit Properties” se deschide o nouă
fereastră în care se pot schimba diferite proprietăți ale modelului. În tabul
“Primary Elevation” se selectează ca format al structurii de date, Grid, iar în
căsuța respectivă se selectează DEM-ul. Tot în acest tab prin butonul “Primary
Texture” se selectează textura pe care o va avea modelul 3D. Se poate alege
una din texturile pe care le oferă aplicația sau se poate genera o scară proprie
de culori pe trepte hipsometrice. Totodată se poate alege ca modelul să aibă o
textură singulară, preluată dintr-o imagine satelitară. Eu am ales pentru început
să creez o scară proprie de culori pe șapte trepte hipsometrice (fig. 3). Prin
bifarea opțiunii “Blend color smoothly” am ales o trecere graduală de la o
treaptă la alta, rezultând o îmbinare a culorilor la schimbarea treptelor. Această
opțiune este mai potrivită decât lăsarea unor limite clare între trepte datorită
faptului ca modelul este creat în scop turistic iar factorul estetic este primordial.
Un factor de care trebuie să se țină cont este exagerarea verticală:
pentru acest model am folosit o exagerare de 2x, astfel încât să nu rezulte o
imagine eronată comparativ cu realitatea din teren.
Fig. 3. Viualizarea Modelului 3D în Enviro, având o textură formată dintr-o scară proprie de culori
derivată din elevație (sursă date: SRTM 4.1)
Pentru redarea unei imagini cât mai apropiate de realitate, voi prezenta
modelul cu textura preluată dintr-o imgine satelitară. Odată stabilită textura,
urmează să fie încărcate straturile de hartă ale traseelor. Prin butonul “Load
Layer” se deschide o fereastra de unde sunt încărcate pe rând fișierele, din
folderul corespunzător (VTP/Data/RoadData). Prin următoarea operațiune, cea
de suprapunere (overlay), straturile de hartă reprezentând traseele turistice vor
fi aduse peste MDT (fig. 4). Pentru ultima operațiune de editare a obiectivelor
12
turistice și a altor detalii, imaginea din fig. 4 a fost transferată în Arc unde s-
au efectuat operațiunile necesare (fig. 7).
Fig. 4. Traseele turistice suprapuse pe MDT-ul cu textura derivată din imagine aeriană
(sursă date: SRTM 4.1, Geoportal ANCPI)
SpaceEye 3D
Acest soft este o suită formată din două aplicații. Pentru construcția
acestui model a fost folosită aplicația Viewer, o aplicație cu caracter open
source. Aplicația se deschide cu o interfață ușor de folosit, în care mediul
funcțiilor și uneltelor se află în subsolul paginii. Prin comanda Open a new
project se deschide o fereastră în care se adaugă MDT-ul și imaginea satelitară
pentru textură. Prin comanda Create project cele două seturi de date se încarcă
în aplicație. Dacă se dorește o textură pe o paletă de culori derivată din elevație,
se poate opta doar pentru adăugarea DEM-ului, urmâd ca din meniul Tools and
Settings/Relief toolbox/Color Relief să se realizeze setările dorite.
Datorită reprezentării de calitate a texturii derivate din imaginea
saltelitară, acesta va fi modul în care modelul va fi exportat. Prin comanda
Tools and Settings/Snapshot se deschide fereastra în care se alege locul în care
va fi salvată imaginea în format jpeg.
Din pricina faptului ca această aplicație are funcții rudimentare în
privința editării, imaginea exportată va fi importată într-o aplicație. La fel ca
în cazul modelului precedent, imaginea va fi importată în ArcMap. Diferența
constă în unghiul din care a fost facută captura fotografică și de o abordare
diferită în ceea ce privește editarea traseelor și a semnelor convenționale.
După încărcarea imaginii în ArcMap, prin funcțiile de editare au fost
reprezentate pe suprafața proiectată obiectivele principale (fig. 8 ).
13
Global Mapper
Aplicația Global Mapper deține o interfață prietenoasă cu utilizatorul.
DEM-ul se încarcă prin comanda Open Your Own Data File, aflată pe pagina
de lansare a aplicației.
În comparație cu aplicațiile folosite anterior, aceasta deține funcții de
editare, vizualizator 2D și 3D, iar compatibilitatea cu majoritatea formatelor
digitale de date constituie un avantaj în timpul utilizării. Deși deține unealta de
digitizare, pentru reprezentarea traseelor vor fi importate formatele vectoriale
folosite și în cazul primului model.
Stratele de hartă se adaugă prin comanda Open Data Files. Următorul
pas după adăugarea stratelor pentru reprezentarea traseelor și obiectivelor, este
de editare a semnelor convenționale. Shapefile-ul obiectivelor fiind de tip
punct, softul generează automat în momentul încărcării puncte, care se pot
modifica ulterior astfel încât simbolistica să fie cât mai reprezentativă. După
activarea funcției de digitizare, Digitizer Tool, se selectează vertexul
obiectivului dorit după care se deschide o fereastră, Modify Feature Info, în
care se pot face modificări asupra formei, dimensiunii, modelului, numelui
vertexului în cauză.
Lucrul asupra modelului se realizează în vizualizare 2D (fig. 5).
Simplitatea prin care se trece de la reprezentarea bi-dimensională la cea tri-
dimensională (fig. 6) permite verificarea efectelor pe care le produc
modificările. Asfel, se reduce timpul de execuție a proiectului.
14
Fig. 5. Editarea datelor în vizualizatorul 2D. Butonul de activare a vizualizatorului 3D
Fig. 6. Vizualizarea 3D a MDT-ului împreună cu obiectivele, în vizualizatorul 3D Global Mapper
Rezultatul obținut prin încărcarea obiectivelor în această aplicație nu
au fost satisfăcătoare iar editarea finală a fost făcută intr-o altă aplicație.
Vizualizatorul 3D a Global Mapper oferă o bună calitate a texturii astfel că
suprafața exportată în vederea editării finale a fost mai mare decât în situațiile
precedente. Din vizualizatorul 3D, imaginea se exportă prin comanda simplă
Save image. Înainte de alegerea locului de salvare a imaginii, se deschide o
fereastră, 3D Screen Capture Options, în care se alege formatul imaginii
(JPEG, TIFF, BMP, PNG) și rezoluția. Pentru acest model a fost ales un format
JPEG la o rezoluție de 5440x 2680 pixeli. Apoi imaginea a fost încărcată în
15
ArcMap, unde în modul Layout view au fost editate semnele convenționale,
titlul modelului și legenda (fig. 9).
Rezultate și concluzii
În urma finalizării modelelor, este de remarcat faptul că în nici unul
dintre cazuri, nu s-a lucrat doar într-o singură aplicație, fiecare aplicație are
anumite puncte forte pe care dezvoltatorul a pus accent. Astfel, în cazul
SpaceEye 3D vizualizatorul este de înaltă calitate, însă nu deține funcții de
editare. De asemenea, imaginea a trebuit prelucrată în altă aplicație. În cazul
VTP și Global Mapper deși dețin funcții de editare, nu sunt la același nivel cu
ArcMap. Așadar, chiar dacă este nevoie de mai multe aplicații pentru a ajunge
la un produs final, acestea sunt construite în așa fel încât să aibă baze de date
compatibile. De menționat din nou faptul că toate modelele au o exagerare
verticală de 2.
Modelul 3D realizat realizat în VTP
Pentru a nu încărca modelul prea mult, sunt reprezentate traseele,
obiectivele, localitatățile și unele forme de relief. Deși, la prima vedere pare că
nu este respectată cromatica standard din cartografie (unde albastru reprezintă
rețeaua hidrografică), culorile traseelor sunt alese în funcție de marcajul de
care este reprezentat în teren.
Fig. 7 – Modelul 3D rezalizat în VTP (sursă date: SRTM 4.1, Geoportal ANCPI)
16
Modelul realizat în SpaceEye
SpaceEye 3D Viewer oferă una din cele mai bune calități ale
vizualizatorului 3D de pe piața existentă în prezent. Suprafața modelată este
mai restrânsă decât în cazul precedent și acoperă defileul Crișului Repede,
respectiv platoul carstic. Pe acest model sunt reprezentate obiectivele și unele
forme de relief. Traseele turistice nu au putut fi digitizate în această aplicație
deoarece nu dispune de această unealtă. Rezultatul este unul modest în
comparație cu modelele realizate în VTP și în Global Mapper.
Fig. 8. Modelul 3D realizat în SpaceEye 3D Viewer (sursă date: SRTM 4.1, Geoportal ANCPI)
Modelul realizat în Global Mapper
Modelul tri-dimensional exportat din această aplicație acoperă cea mai
mare suprafață dintre cele trei. Chiar dacă semnele convenționale au avut
dimensiuni mai mici, s-a încercat o acoperire a mai multor obiective. De data
aceasta traseele au fost încărcate având aceeași formă și culoare, fiind
diferențiate doar de marcajele care le reprezintă.
17
Fig, 9. Modelul 3D realizat prin Global Mapper (sursă date:SRTM 4.1, Geoportal ANCPI)
În prezent există câteva aplicații web care oferă spre vizualizare modele
tri-dimensionale, inclusiv pentru tot Pământul (ex. Google Earth) dar acestea
nu au posibilitatea manipulării datelor în vederea realizării unor reprezentări
specifice, cu scopuri precise.
Pentru turism, aceste trasee turistice suprapuse pe modele tri-
dimensionale, s-ar putea constituii în aplicații web, în cadrul cărora potențialii
turiști să previzualizeze traseele pe care doresc să le parcurgă. Bineînțeles, prin
implicarea unor factori de decizie, acest tip de proiect s-ar putea aplica la nivel
de județ, de regiune sau chiar național.
Această lucrare a avut ca scop propunerea unei metode de promovare
turistică pentru sectorul Șuncuiuș – Vadu Crișului. Acest areal este localizat
între două orașe aflate în plină dezvoltare (Cluj Napoca și Oradea) dar și
aproape de granița de vest. Resursele turistice oferite în principal de cadrul
natural caracterizat de un relief carstic se compun în factori polarizatori.
Metoda pe care a propus-o această lucrarea este de promovare turistică prin
modelare 3D. Cu ajutorul a trei aplicații GIS care dispun de vizualizator 3D,
au fost realizate trei modele ale acestui areal. Prin utiizarea diferitelor aplicații
se pot observa diferențele dintre produsele finale. Diferețele au fost date de
caracteristicile aplicațiilor, fiecare având anumite puncte în care excelează.
În concluzie, promovarea turistică prin modelare 3D, cu avantaje
precum timpul scurt în care transmit informații turiștilor și cel mai important
avantaj, cel de ordin estetic, reprezintă o soluție viabilă, ce poate intra în
proiectele de dezvoltare turistică care vizează arealul luat în studiul nostru de
18
caz, precum și alte sectoare montane sau colinare similare din punctul de
vedere al potențialului turistic .
Bibliografie:
1. Blaga L, Ilieș Dorina, Josan N. (2014), Relieful și amenajarea teritoriului, Ed. Univ.
din Oradea.
2. Cocean P. (1988), Chei și defilee în Munții Apuseni, Editura Academiei Române,
București.
3. *** ArcGIS Desktop Help, http://www.esri.com.
4. *** Global Mapper User's Manual, http://www.globalmapper.com.
5. http://www.cgiar-csi.org/data/srtm-90m-digital-elevation-database-v4-1.
6. http://geoportal.ancpi.ro.
7. http://www.geo-spatial.org.
8. http://www.webgis.com/srtm3.html.
19