transcript
Contextul leciei:
Biblia sau Sfânta Scriptur este cea mai citit carte din lume.
Pentru unii ea este carte de p!e"ti# pentru al$ii este un %ndrumar
%n !ia$# iar pentru al$ii e scrisare din partea lui &umne'eu#
a!ând autritate abslut %n materie de credin$.
e este Biblia sau Sfânta Scriptur# cine "i când a scris-
Biblia este clec$ie de cr$i# %mpr$ite %n du sec$iuni principale:
*ec+iul ,estament "i ul ,estament.
*ec+iul ,estament cuprinde 9 de cr$i scrise# de autri diferi$i#
%ntr-un inter!al de apr/imati! 1100 de ani %nainte de &mnul sus
rists. 2nele sunt cr$i istrice# altele sunt prfetice# iar altele
sunt petice. 3ste imprtant de men$inat c aceste cr$i# %ndesebi cele
prfetice# cn$in numerase prfe$ii despre !enirea# !ia$a# lucrarea#
martea "i %n!ierea &mnului.
4 dua sec$iune a Bibliei este ul ,estament# care este clec$ie de 6
de cr$i speci7ce credin$ei cre"tine: cele patru 3!an+elii# serie de
epistle scrise "i adresate de apstlii &mnului unr biserici
lcale din primul secl dup rists# "i cartea 4pcalipsei.
u!ântul testament din denumirea celr du sec$iuni ale Scripturii are
%n$elesul de lemânt# %n sensul c# %n periada *ec+iului
,estament# &umne'eu a fcut un lemânt cu pprul srael# pprul ales
pentru a repre'enta lria di!in %n lume "i %n care s !in ;ântuitrul#
iar dup !enirea <ui# &umne'eu a fcut un nul lemânt# de data
aceasta cu t$i cei ce cred %n sus rists# pentru primirea
binecu!ântrilr dumne'eie"ti "i a !ie$ii !e"nice.
Întrebri exegetice:
are este sensul faptului c Scriptura este numit <eea &mnului
(!.1)
are este mdul fericit de raprtare a amenilr fa$ de <eea
&mnului (!.-18)
are sunt binecu!ântrile cuna"terii "i %nsu"irii ade!rului
Scripturii (!.1##>#9)
e ar trebui s- cerem lui &umne'eu %n ruciune pentru a a!ea
atitudine crect fa$ de u!ântul Su (!.8# 1)
Întrebri aplicative:
ât de familiari'at e"ti cu Sfânta Scriptur P$i rspunde altra cu
pasa?e din Biblie
un"ti tate cr$ile Bibliei <e p$i reprduce din memrie
ite"ti 'ilnic Biblia ;edite'i asupra ade!rului din Scriptur
13. Ianuarie - Formarea Bibliei Ps.119:1==-15
(Ps.119:1>0)
Contextul leciei:
Dac dorim s ne punem încrederea i s ascultm de Dumnezeu în mod
absolut, avem nevoie de o colecie de cuvinte de care s fim siguri c
sunt însi cuvintele lui Dumnezeu date nou. Lista tuturor crilor
recunoscute oficial ca aparinând Scripturii constituie Canonul
ibliei.
Cuvântul !canon" #de la gr. $anon % msur, cu sensul figurat de
!norm", !îndreptar"&, aplicat Scripturii, înseamn colecia
crilor pe care iserica le'a recunoscut ca fiind inspirate de Du(ul
Sfânt i reprezentând izvoare ale )evelaiei divine. *rin urmare
iblia devine normativ pentru credina i viaa cretin.
Întrebri exegetice:
Ce importan are faptul c +nvturile Domnului din Scriptur au o
autenticitate etern #!sunt drepte pe vecie", !sunt adevrul"&
#v.-, -/-&
Cum poate deveni normativ iblia pentru viaa noastr
#v.-/'-0&
Ce aciuni zilnice pot demonstra faptul c iblia este practic un
îndreptar al vieii noastre #v.-0&
Întrebri aplicative:
Cum reflect viaa ta adevrul Scripturii
!. Ianuarie - In"piraia #i autoritatea Bibliei
@al.1:11-1A ,im. :1=-16 (Petru 1:1)
,ate cu!intele din Scriptur sunt cu!intele lui &umne'eu.
3/presia 4"a !rbe"te &mnul (flsit frec!ent %n *ec+iul
,estament) arat c lucrurile spuse au riine di!in. Scrierile
apstlilr cu pri!ire la *ec+iul ,estament sus$in de asemenea
inspira$ia di!in a S7ntei Scripturi ( ,im. :1>A Pet. 1:1).
47rma$iile "i atitudinea &mnului sus cu pri!ire la scrierile
*ec+iului ,estament sus$in acela"i lucru (;arcu 6:9# 1A
<uca =:=# 8# 1).
Scrierile ului ,estament sunt pri!ite de asemenea ca 7ind
Scriptur insuCat de &umne'eu. 4stfel# %n Pet. :1># Petru
demnstrea' nu numai c "tie de e/isten$a unr epistle scrise de
Pa!el# dar %"i manifest drin$a clar de a clasi7ca tate epistlele
lui %mpreun cu celelalte Scripturi. 4ceasta este indica$ie clar c#
farte de!reme %n istria bisericii# tate epistlele lui Pa!el au fst
cnsiderate a 7 cu!intele scrise ale lui &umne'eu %n
aceea"i msur ca "i te/tele *ec+iului ,estament. Dn md asemntr# %n 1
,im. 5:18# Pa!el citea' cu!intele lui sus a"a cum sunt ele %n
<uca 10:6 "i le nume"te Scriptur (@rudem# p. 6>).
nspira$ia Scripturii nu implic dictare mecanic din partea lui
&umne'eu ci cmunicare prin care se $ine cnt "i de factrul uman.
ând a7rmm c tate cu!intele din Biblie sunt cu!intele lui
&umne'eu# !rbim despre rezultatul acelui prces prin care a
luat 7in$ Scriptura. &e fapt# se indic o larg varietate de
procese pe care &umne'eu le-a flsit ca s b$in re'ultatul drit
(@rudem# p. 80-81).
Întrebri exegetice:
are este i'!rul de inspira$ie al Bibliei (@al. 1:11-1)
e rl manifest sus rists %n prcesul inspira$ei Scripturii (@al.
1:1)
um a inspirat &umne'eu Sfânta Scriptur ( ,im. :1>)
are este flsul Scripturii pentru !ia$a nastr ( ,im.
:1>-16)
Întrebri aplicative:
are este "i care ar trebui s 7e rspunsul nstru fa$ de u!ântul
%ntrupat# scris "i predicat
$. Ianuarie - Su%ciena Bibliei ;arcu 6:1-1A1r.15:1-5
(4pc.:18)
Contextul leciei:
Su7cien$a Scripturii se refer la faptul c Scriptura cn$ine tate
cu!intele pe care &umne'eu a !rut ca pprul <ui s le aib %n
7ecare stadiu al istriei rscumprrii# iar %n pre'ent Scriptura
cn$ine tt ce este necesar ca &umne'eu s ne spun pentru a 7
mântui$i# pentru a ne putea %ncrede %n 3l %n md des!âr"it "i
pentru a putea asculta de 3l %n md des!âr"it (@rudem# p.10).
u alte cu!inte# Biblia cn$ine tt ceea ce &umne'eu a cnsiderat c
ne este necesar s ne cmunice pentru mântuire# credin$ "i trire %n
ascultare de 3l.
Întrebri exegetice:
e autritate %n materie de credin$ respectau liderii relii"i (;c.
6:1-5)
um a apreciat sus %ncrederea pe care liderii relii"i a!eau %n
datina btrânilr (;c. 6:>-9)
e imprtan$ acrd sus u!ântului lui &umne'eu (ce a 'is ;ise) (;c.
6:10-1)
e cnsidera$ie ar trebui s a!em fa$ de 3!an+elie (1r. 15:1-)
Dn ce md s-a raprtat rists Scripturii (1 r. 15:-5)
Întrebri aplicative:
Dn ce sens cnsider bapti"tii c Enu a!em ne!ie de ,radi$ieF
0. Februarie - Înelegerea #i aplicarea Bibliei <uca =:5-6#
==-=> (Ps.119:18)
Contextul leciei:
ine pate %n$elee Biblia Gricine cite"te Biblia %"i d seama c unele
pr$i pt 7 %n$elese mai u"r iar altele mai reu ( Pet. :15-1>). Dn
eneral# %ns# Biblia a fst scris a"a %ncât %n!$turile sale s pat 7
%n$elese de credinci"ii de rând "i nu numai de ctre speciali"ti:
pân "i cei ne"tiutri pt s %n$elea dac studia' %n md sincer (Ps.
19:6). &mnul sus arta c !ina pentru %n$eleerea re"it a
Scripturii nu este a ei ci a celr ce %n$ele re"it sau nu !r s
accepte cele scrise (<uc. =:5-6A ;at. 1:# 5A 19:1=A :1).
;a?ritatea epistlelr sunt scrise nu dar pentru cnductrii bisericii
ci pentru t$i credinci"ii.
Biblia a7rm c %n$eleerea sa crect depinde mai mult de calit$ile
mrale decât de capacitatea intelectual (1 r. :1=). 3a pate 7
%n$eleas de ctre t$i credinci"ii care caut %n md sincer ade!rul lui
&umne'eu# dar "i de ctre necredinci"ii care %n md sincer Dl
caut pe &umne'eu "i mântuirea. &e'acrdurile
dctrinare %n rândul credinci"ilr au de reul du cau'e: (a) Biblia nu
se adresea' speci7c prblemei respecti!e sau (b) amenii interpretea'
re"it datrit limitrii lr (nu au a!ut destule infrma$ii# au fst
neli?en$i# au a!ut mti!a$ii re"ite etc.). 3/isten$a unr de'acrduri
pe anumite dctrine nu trebuie %ns s descura?e'e pe nimeni de la a
cuta ade!rul pentru sine# cu a?utrul lui &umne'eu.
&imptri!# 7ecare credincis ar trebui s citeasc Biblia 'ilnic "i
cu interes. Hlul speciali"tilr %n telie este acela de a
slu?i ca %n!$tri ai altra (1 r. 1:8A 3f. =:11) "i de a apra
%n!$turile Scripturii %n fa$a celr necredinci"i sau %n fa$a
%n!$turilr re"ite (,it 1:9A :6-8A ,im. :5).
luminarea este lucrarea prin care &umne'eu %i a?ut pe
credinci"i s %n$elea ade!rurile Scripturii (<uca =:=5A an
1>:1-15A 1 r. :9-1>).
Întrebri exegetice:
Întrebri aplicative:
are ar trebui s 7e atitudinea nastr atunci când a?unem la
%nterpretri diferite e mduri crecte sau re"ite de a crecta pe al$ii
cuna"tem
e mduri re"ite de %nterpretare a Bibliei cuna"tem "i cum ar putea 7
ele e!itate
um ne dm seama dac nu %n$eleem un te/t biblic sau nu place 7rii
nastre ceea ce el spune e este de fcut %n astfel de situa$ii
e am putea sc+imba %n mdul nstru de studiere a Scripturii a"a %ncât
s a?unem s %n$eleem mai bine
II. *e"pre *umne+eu
Contextul leciei:
Strduin$ele reliiase ale menirii mrturisesc despre drin$a de a-<
cuna"te pe &umne'eu. &ar este are psibil aceast cuna"tere
Pentru c &umne'eu este in7nit# iar ni suntem 7ni$i sau
limita$i# nu-< putem nicidat %n$elee pe &umne'eu pe deplin.
Biblia !rbe"te despre du ade!ruri:
Întrebri exegetice:
1. ncmpre+ensibilitatea lui &umne'eu# adic mintea uman nu-<
pate cuprinde# ! 11:6A saia =0:18.
. nscibilitatea lui &umne'eu# adic aceasta %nseamn a a7rma c
cuna"terea <ui este psibil# an 1=:6A 16:A 1 an 5:0.
Dn ce md &umne'eu este pre'ent "i acti! %n !ia$a nastr uman
(1Dmp. 8:8-0)
Dn ce md &umne'eu este 7inI independent de restul uni!ersului
Ji superiar acestuia (! =:1-8).
Întrebri aplicative:
2neri amenii spun c a !rbi despre di!initate e plictisitr. um cre'i
c p$i rspunde acestei biec$ii "tiind c# de"i incmpre+ensibil#
&umne'eu pate 7 ttu"i cunscut
um putem 7 siuri c# atunci când !m a?une %n cer# &umne'eu nu ne
!a spune c cele mai multe dintre cun"tin$ele nastre despre 3l sunt
increcte "i c !a trebui s uitm ce am %n!$at "i s %ncepem s %n!$m cu
ttul altce!a despre 3l
*rei s cntinui s-< cun"ti pe &umne'eu din ce %n ce mai mult
"i tt mai prfund tt timpul !e"niciei &e ce da sau de ce nu 4i
!rea uneri s-< p$i cuna"te pe &umne'eu %n md e/+austi!
&e ce da sau de ce nu
&e ce cre'i c &umne'eu a +trât s ni Se re!ele'e Dn!e$i mai
mult despre &umne'eu din re!ela$ia Sa %n natur sau din
re!ela$ia Sa %n Scriptur &e ce cre'i c ândurile lui
&umne'eu sunt neptrunse (Psalmul 19:16). P$i spune c rela$ia pe
care ai %n pre'ent cu &umne'eu este rela$ie persnal um se
aseamn ea cu rela$iile pe care le ai cu al$i ameni si cum se
desebe"te
e cre'i c ar face mai bun rela$ia ta cu &umne'eu
1$. Februarie - 'olul milocirii n raportarea la *umne+eu
1 ,im.:1-5A 3!r.5:1-10 (1,im. :5)
Contextul leciei:
Biblia ne d psibilitatea de a descperi c &umne'eu a !enit %n
%ntâmpinarea drin$ei "i ne!ii mului de a-< cuna"te. În
/ec0iul e"tament aprpierea de &umne'eu se fcea pentru
ma?ritatea pprului %n md indirect# prin intermediul pre$ilr.
3i intrau %ntr-un md repre'entati! %naintea lui &umne'eu
"i aduceau ruciuni "i ?ertfe %n numele pprului.
<ui &umne'eu# ne7ind ne!ie de nici un intermediar. 4ccesul
credinci"ilr %naintea <ui &umne'eu este psibil ricând#
dar nu ricum (3!r.10:19-).
Întrebri exegetice:
um %n$eleem mi?lcirea celr credinci"i %n cnte/tul %n care se a7rm
clar c rists este sinurul mi?lcitr (1,im.:1-5)
are sunt limitrile mi?lcirii umane %n raprtarea la &umne'eu
(3!rei 5:1-=)
Dn ce cnst caracterul unic al mi?lcirii lui rists pentru ni# ca
;are Pret (3!rei 5:5-10)
Întrebri aplicative: e implica$ii pri!ind !ia$a de ruciune
are faptul c &u+ul Sfânt se ra %mpreun cu ni "i nu %n
lcul nstru
a pre$i ai ului <emânt ce ?ertfe trebuie s aducem
&e ce nu ne rum la s7n$ii canni'a$i are ar trebui s 7e
atitudinea nastr fa$ de credinci"ii remarcabili din stria
Bisericii
e putem %n!$a cu pri!ire la ruciunea de mi?lcire din urmtrul pasa?
biblic: ;arcu 5:1-=
Pentru care "i pentru câte persane te ri cnstant
. Februarie - (nitatea #i rinitatea lui *umne+eu
an 1=:15-1 (1an 5:6)
Contextul leciei:
%nc+inarea nastr s 7e %n fa$a unui sinur &umne'eu care
e/ist ca ,at# Kiu "i &u+ Sfânt.
u!ântul Trinitate sau Treime are %n$elesul de trei în
unul "i re'um %n!$tura biblic care ade!ere"te c &umne'eu
e/ist %n trei Persane# dar c# ttu"i# 3l este un sinur
&umne'eu.
Întrebri exegetice:
e raprt e/ist %ntre cele trei Persane di!ine (!.15-16)
Dn ce md e/prim Kiul unitatea Sa cu ,atl (!. 0-5)
Dn ce md pre'en$a Kiului este manifestat prin pre'en$a &u+ului
Sfânt (!.
>-6)
Dn ce md e/plic Kiul distinc$ia Sa de ,atl (!. 8-1)
Întrebri aplicative:
are este mdul de adresare crect atunci când ne rum (;t. >:9A an
1=:1=A 3f. >:18)
um se aplic bisericii cnceptul trinitar de unitate în
diversitate (3f. =:1- 1>A 1 r. 1:=-11)
are sunt mdalit$ile prin care membrii unei familii reCect unitatea
"i di!ersitatea e/istent %n Sfânta ,reime
Gmul a fst creat dup c+ipul "i asemnarea lui &umne'eu ca 7in$
scial care s triasc %n rela$ii. um ar trebui s 7e rela$iile nastre
"tiind c &umne'eu e/ist ca cmuniune perfect de trei
Persane
&earece cnceptul de persan uman este deri!at din acela de
Persan di!in# %nseamn c persan este acea 7in$ creat dup c+ipul "i
asemnarea lui &umne'eu "i se aC %n rela$ie cu &umne'eu "i
cu al$i ameni. e implica$ii are aceasta asupra perspecti!ei nastre
pri!ind a!rtul "i eutanasierea
4)'I&
Ps. 9:1-5A 96:1-9 (3/. :1=)
Contextul leciei:
4tributele lui &umne'eu sunt acele calit$i ale <ui care
cnstituie ceea ce este 3l. 4tributele sunt calit$i ale %ntreii
&umne'eiri# deci se refer la tate persanele ,rinit$ii. Pentru
a-< %n$elee mai bine pe &umne'eu# telii au in!entat di!erse
sisteme de clasi7care a atributelr <ui. i !m urma sistemul de
clasi7care care %mparte atributele %n atribute naturale "i atribute
mrale. 4tributele naturale sunt caracteristicile nn-mrale ale lui
&umne'eu# cum ar 7 cuna"terea "i puterea <ui.
Întrebri exegetice:
are sunt atributele naturale ale lui &umne'eu ce sunt
e!iden$iate %n aceste pasa?e (Ps. 9:1-5A 96:1-9)
e cmunic aceste atribute despre natura "i planurile di!ine
Întrebri aplicative:
are este rele!an$a practic a atributelr lui &umne'eu
Dn ce md atributele naturale ale lui &umne'eu ne in!it s ne
aprpiem de 3l cu %ncredere sau ne $in la distan$
1!. 4artie -)tributele morale ale lui *umne+eu
Ps. 8>:=-15 (3/. =:>-6)
Contextul leciei:
Care sunt atributele morale ale lui Dumnezeu ce sunt evideniate în
acest pasa2 #*s. 034'-/&
Ce comunic aceste atribute despre natura i planurile divine
Care este conte5tul cuvintelor din 65. 743'8 +n ce fel se
manifest atributele morale ale lui Dumnezeu în acest conte5t
Întrebri aplicative:
9umii câteva implicaii practice care decurg din atributele
morale ale lui Dumnezeu.
:mintii'v #i mrturisii i altora& situaii specifice în care ai
putut observa manifestarea practic a atributelor morale ale
lui Dumnezeu.
)ostii câteva rugciuni de laud focalizându'v specific pe atributele
lui Dumnezeu identificate în aceste pasa2e sau în e5periena
personal. :locai un timp de mi2locire pentru situaii
cunoscute în viaa altora, bazându'v pe atributele morale ale lui
Dumnezeu.
16. *umne+eu atl L 3fes.:1=-1 (<uca 11:)
Contextul leciei:
&ctrina despre &umne'eu ,atl (paterlie) este inclus de
bicei %n cadrul dctrinei despre &umne'eu (telie). Dn *ec+iul
,estament# &umne'eu este numit ,4,M de numai 15 ri# %n ul
,estament referin$a apare de =5 de ri. ,atl este de natur
di!in# 3l este numit &umne'eu (Hmani 1:6# 1 rinteni 1:# 3feseni
=:># Kilipeni :11). &i!initatea Sa este este demnstrat de
faptul c 3l mani5e"t atribute ivine (an >:56# 5:>#
10:9# 1=:# 16:11# 16:5# Hmani 8:6# 1>:6# 1 rinteni 1:9)# 5ace
lucrrile lui *umne+eu 7ind Sursa att ce este creat (1 rinteni
8:># 4pcalipsa =:9- 11)# dmne"te cu suprema$ie peste tate
lucrurile "i ?udec ttul (3feseni =:># 1 Petru 1:16) "i prime#te
nc0inare #i aorare (3feseni :1=-1).
*umne+eu atl e"te o ,er"oan. 4de!rul c ,atl este persana reiese din
faptul c 3l psed caracteristici ale esen$ei persanei "i de
asemenea# se manifest ca persan (an =:# >:8-9# =:9-10A ;atei
:16#>:>#>:1=).
4entul creatr# ,atl este Sursa creatare %n care %"i au riinea tate
lucrurile# afar de pcat. ) 8uvernarea univer"ului (<uca
10:1). 3l este &mn peste tate lucrurile. ,ate creaturile
(inclusi! Satan "i %nerii c'u$i) "i lucrurile se aC sub autritatea
<ui (! 1:1# ;atei 11:5). Prin &mnia Sa suprem "i bine!itare#
3l %"i duce la %ndeplinire planurile Sale (Kaptele 4pstlilr 16:=-8#
3feseni 1:11). 3l !a 7 &mn suprem pentru !e"nicie(1 rinteni
15:=-8). ) 49ntuirea ( ,esalniceni :1-1=# 3feseni 1:5# Hmani 8:9# 1
an =:10# an >:==). &e"i tate Persanele S7ntei ,reimi sunt
implicate %n aceast lucrare mrea$# ini$iati!a pentru mântuirea
nastr %i apar$ine %n primul rând ,atlui.
Întrebri exegetice:
ui %i este adus %nc+inarea# ptri!it cu ce a7rm apstlul Pa!el
(3feseni
:1=)
are este Sursa e/isten$ei tuturr lucrurilr (!. :15)
um este descris manifestarea lriei ,atlui "i care sunt lucrrile pe
care le
face 3l %n !ia$a nastr (!.1>-1)
Întrebri aplicative:
e caracteristici arat c ,atl are esenIa persanei
Contextul leciei:
3ste rists &umne'eu# %mprt%"ind astfel aceea"i natur cu ,atl
Scriptura cn$ine di!erse a7rma$ii din care putem deduce ade!rul
leat de di!initatea lui sus:
1) Prin Dntruparea lui rists ni putem a!ea cuna"tere real a lui
&umne'eu. sus a spus : ##ine ;-a !'ut pe ;ine <-a !'ut pe
,atl (an 1=:9). Pri!ind la rists# putem "ti cum este drastea#
s7n$enia sau puterea lui &umne'eu.
) ;artea lui rists este su7cient pentru t$i pct"ii. el care a murit
nu a fst dar un m ci un &umne'eu in7nit. umai un &umne'eu
in7nit putea lua asupra lui pedeapsa pentru tate pcatele.
) &umne'eu "i mul au fst reuni$i. &umne'eu %nsu"i a
tra!ersat prpastia creat de pcat. ;ântuirea !ine de la &mnul
(na :9) "i nu de la creatur. umai ine!a care este pe deplin
&umne'eu (1 ,imtei :5) putea s 7e sinurul ;i?lcitr %ntre
&umne'eu "i m.
=) 3ste crect s ne %nc+inm lui rists. 3l este &umne'eu %n
acela"i sens "i %n aceea"i msur cu ,atl. 3l merit lauda#
adrarea "i ascultarea nastr la fel de mult ca ,atl.
Întrebri exegetice:
e a7rm rists despre rela$ia Sa cu ,atl (an 10:0)
are a fst reac$ia iudeilr %n urma acestei a7rma$ii &e ce
crede$i c au
reac$inat astfel (!. 1-)
um a arumentat &mnul sus a7rma$ia Sa ptri!it creia 3l
%mprt"e"te aceea"i natur cu ,atl (!. =->)
e rl are credin$a %n cuna"terea di!init$ii lui rists (!.6-9)
Întrebri aplicative:
Dncerca$i s descrie$i starea suCeteasc a ucenicilr pe msur ce
cn"tienti'au tt mai mult cine este sus.
e impact are asupra !astr faptul c sus este &umne'eu
1. 4artie - (manitatea lui ri"to"
@al.=:1-5 (1an =:)
Contextul leciei:
sus rists# Kiul lui &umne'eu# este Persan di!in cu natur di!in
care prin Dntrupare s-a %mbrcat cu natur uman. rists este# astfel#
Persan di!in-uman (pe deplin &umne'eu si pe deplin m). sus
rists# a dua Persan a S7ntei ,reimi# st la dreapta ,atlui ca Persan
di!in-uman# 7ind sinurul ;i?lcitr %ntre ameni "i &umne'eu "i de
asemenea ;are Pret. &intre d!e'ile biblice care
e!iden$ia' umanitatea lui rists amintim aici: 1) na"terea "i
cre"terea Sa (<uca :5)A ) limitrile Sale 7'ice (sete - an 19:8#
bseal - an =:># fame - <uca =:)# etcA ) sus a a!ut un trup
uman (<uca :6)A =) em$iile Sale mene"ti (iubire - an 11:A 1:#
mil - ;at. 9:>A 1=:1=# %ntristare - ;at >:6A ;arcu :5A an
11:-5)A 5) suferin$a "i martea Sa (%n tate 3!an+eliile)A >)
e/perien$a "i mrturia cntempranilr Si (1 an 1:1A 1 ,im :1>A
an1:1=).
Întrebri exegetice:
are este mi?lcul prin care &umne'eu a trimis pe Kiul Su %n
lumea nastr e semni7ca$ie are acest fapt (!.=)
are este ra$iunea pentru care &umne'eu a ales acest mi?lc de
trimitere a Kiului Su %n lume (!.5)
ât de imprtant este dctrina despre umanitatea lui rists (1an
=:)
Întrebri aplicative:
&e ce este imprtant a7rmarea umanit$ii depline a &mnului
sus
sus ca m a trit !ia$ fr pcat. &e ce a fst psibil acest lucru um
am putea tri "i ni la fel
),'I7I&
Hm.:1-8 (1 an :)
Contextul leciei:
sp"irea pate 7 de7nit ca 7ind ##lucrarea pe care a fcut- rists prin
!ia$a "i martea <ui pentru a ne mântui. sp"irea pune %n lumin %n
primul rând caracterul lui &umne'eu "i %n md secundar faptul c
mul bene7cia' de ascultarea pân la marte a lui rists. sp"irea este
lucrare cmple/ care# a!ând %n centru martea "i %n!ierea lui rists#
pate 7 !'ut sub mai multe aspecte dintre care: martea lui rists ca
substituire sau %nlcuire a celr pct"i# rscumprare din rbia
pcatului# %mpcare dintre m "i &umne'eu# un sacri7ciu ferit
pentru câ"tiarea bun!in$ei lui &umne'eu.
4tât %n *ec+iul ,estament cât "i %n ul ,estament amenii au fst
mântui$i prin credin$# prin ?ertfa lui rists care era anticipat de
?ertfele aduse la rtul Dntâlnirii. Helementrile sistemului
sacri7cial includeau necesitatea ca cel care aducea ?ertfa s-"i pun
mâinile peste animalul ferit ca sacri7ciu. 4cest lucru simbli'a
delearea sau transmiterea pcatelr asupra animalului "i implicit
faptul c %n lcul pctsului# murea animalul adus ca
?ertf.
fst ##substituire prin faptul c a murit %n lcul nstru. a
repre'entant al nstru# 3l a luat pedeapsa pe care meritam ni.
!auza ispirii este drastea (an :1>) "i dreptatea (Hmani :5) lui
&umne'eu. "ecesitatea ispirii re'ult din faptul c &umne'eu#
ca s rmân drept "i %n acela"i timp s-i mântuie pe pct"i# a trebuit
s-< trimit pe rists s plteasc pedeapsa pentru pcate (Hmani :>
# 3!rei : 1># 9:5#>).
##Sinura cale de satisfacere a drastei s7nte a lui &umne'eu
este ca s7n$enia Sa s se %ndrepte spre Dnlcuitrul pe care 3l <-a
numit# ?udecându- <# cu scpul ca drastea <ui s se %ndrepte
spre ni# materiali'ându-se %n iertare. (N. Sttt# p. 15=). Putem
a7rma c substituirea repre'int fundamentul pentru lucrarea de
rscumprare# %ndrept$ire "i %mpcare dintre m "i &umne'eu.
Întrebri exegetice:
ine reali'ea' nepri+nirea mului# cine bene7cia' de ea "i cum
este
transmis pct"ilr (!.1-)
Pentru cine a fst ferit nepri+nirea "i prin ce mi?lc (->)
are este meritul celui ce prime"te isp"irea "i c%t de cuprin'tare
este ea
(!.6-0)
Întrebri aplicative:
um "i pe ce ba' au fst mântui$i amenii %n *ec+iul ,estament
Ptri!it te/tului de ba' al studiului# ce reali'ri imprtante a fcut
&umne'eu prin martea Kiului Su %n lcul nstru
um se e/plic faptul c sus a murit %n lcul tuturr amenilr dar nu t$i
sunt %mpca$i cu &umne'eu &ac rists ne-a rscumprat
din rbia pcatului# cum se e/plic faptul c se mai %ntâmpl s
pctuim
Kilip.:5-8A1Pet.:18-0 (Kilip.:>-6)
Contextul leciei:
2milin$a lui sus este !i'ibil %n %ntruparea# !ia$a# lucrarea#
suferin$ele "i martea <ui. &rastea lui &umne'eu nu este
aresi!# ci smerit. 3l rstarn !alrile lumii "i ne arat calea pe care
trebuie s merem "i ni# urmând pilda <ui.
=b"ervai n ace"te pa"ae:
a) 2milin$a lui rists %n ntrupare - sus era
&umne'eu# a!ea natura lui &umne'eu (Kilipeni :>). ,tu"i#
3l a renun$at la dreptul de a Se manifesta %n md !i'ibil ca
&umne'eu# %n lria Sa# luând c+ip de rb# de!enind fptur uman
real# dar fr pcat. 4 trit la fel ca ni: S-a nscut# a crescut# a
ascultat de prin$i (<uca :5# 3!rei 5:8)# S-a maturi'at.
3!an+eliile ne spun c 3l bsea# Cmân'ea# era %nsetat. 4 fst c+inuit
"i rstinit# iar %n urma suferin$ei a murit. 4 a!ut em$ii umane: a
fst mirat# %ntristat (;atei >:8)# tulburat (an 1:6)# a plâns (an
11:5)# a fst ispitit.
b) 2milin$ %n !ia$a "i lucrarea lui rists L (Kilipeni :8b). *ia$a
<ui perfect# fr pcat# %n ascultare deplin de ,atl# <-a fcut s
de!in Nertfa de isp"ire acceptat de ,atl. 3l a biruit acl unde
amenii au dat re" (ascultare repre'entati! - Hmani 5:18-19). 3l ne
pate a?uta %n slbiciunile nastre# iar ni ne putem bi'ui pe
ascultarea <ui# nu pe a nastr. Petru :18 - 3l# el drept# aprbat
de ,atl# a suferit pentru pcatele nastre. 3l nu a suferit dar la
cruce# ci %n %ntreaa <ui !ia$: %n ispitire (;atei =:1-11# 3!rei
5:8)# ca urmare a p'i$iei cnductrilr# la martea celr drai: (an
11:5).
c) 2milin$ %n patimile 7ui - 3l a suferit durerea 7'ic cumplit
la martea pe cruce# a fst %n anie# a murit. - 4 suferit durerea
pricinuit de pcatul nstru (saia 5:>#1)# a fst fcut 3l Dnsu"i
pcat ( r.5:1) "i blestem (@al.:1). - sus a suferit "i durerea
abandnrii: abandnat de cei aprpia$i # dar mai ales de ,atl# %n timp
ce 3l era %mp!rat cu pcatele nastre (;atei 6:=>). - 3l a suferit
mânia lui &umne'eu# ca ni s 7m i'b!i$i de ea (Hm.
:5->).
e) 2milin$ %n cobor9rea n ae" - sus spune# când mare: ,at# %n
mâinile ,ale %mi %ncredin$e' du+ul# iar tâl+arului %i spune: 4st'i
!ei 7 cu mine %n rai. ades %nseamn lcuin$a mr$ilr# dar "i mrmânt#
iar aceasta %nseamn c 3l a murit "i a fst pus %n mrmânt# dar du+ul
<ui a mers la ,atl. <a martea <ui# sus a e/perimentat
acelea"i lucruri ca t$i credinci"ii: trupul a rmas pe pmânt "i a
fst %nrpat# dar du+ul s-a dus %n pre'en$a lui &umne'eu %n cer.
Dn diminea$a de Pa"ti# trupul <ui a fst reunit cu du+ul "i a
%n!iat din mr$i# a"a cum !m %n!ia "i ni la re%ntarcerea
<ui.
Întrebri aplicative:
e fel de atitudine a manifestat rists e a caracteri'at cmprtamentul
<ui fa$ de &umne'eu "i fa$ de al$i ameni
e letur e/ist %ntre smerenie "i ascultare
are aspecte ale umilin$ei asumate de rists ne inspir %n !ia$a nastr
de cre"tini
&epinde lria nastr !iitare de smerenia nastr de acum
1 )prilie - &tapele lucrrii lui ri"to" ;II<: glori%carea
Sa
Kap.:-> (Kilip.:9-11)
Contextul leciei:
Studiind lucrarea lui ;sus descoperim c ea a fost fcut în dou etape
ma2ore4 prima numit starea de umilire #întruparea, moartea,
coborârea în <ades& i glorificarea #învierea, înlarea i
ederea la dreapta 1atlui&. =om analiza aici câteva aspecte ale
strii de glorificare a lui <ristos.
1. Învierea #>apt. ?47?'73& Dac moartea a fost ultima treapt
a umilirii Lui, biuina morii pin înviere a fost prima treapt a
glorificri Lui. Deoarece învierea este deosebit de semnificativ, a
determinat numeroase controverse.
' Externe' logice, istorice. De e5emplu, nu e5ist nici un alt mod
de a e5plica transformarea ucenicilor din persoane speriate i
învinse în nite propovduitori entuziati ai învierii.
9ot4 pentru mai multe argumente recomandm cartea lui os(
AcDoEel, Dovezi care cer un
verdict.
1.2. Natura învierii lui Hristos +nvierea Lui nu a fost o simpl
revenire la via #ca a lui Lazr&, ci a fost Fprimul rod" #- Cor.
-/4?B, ?7& al unui nou tip de via uman4 capabil s triasc venic.
La înviere ;sus a avut un trup fizic, material, în Fcarne i oase",
ce putea fi atins i recunoscut #Aatei ?04G, ;oan ?B4-G'?B&, a
purtat semnele cuielor, a mâncat cu ucenicii #Luca ?4-B,
-/'-0&, deci nu a fost un du(. 6l a fost prezent într'un singur
loc. *rin aceste artri <ristos tocmai a demonstrat c a înviat
fizic, nu spiritual. >aptul c a aprut i a disprut spontan din
mi2locul ucenicilor, nu 2ustific speculaii cum c trupul era
non'fizic, spiritual.
2. Înlarea #>ilipeni ?4G'--& +nlarea lui <ristos a avut
loc dup B de zile de la învierea Sa, timp în care 6l s'a artat în
mai multe forme i la diferite persoane sau grupuri de oameni.
6l S'a înlat ctre un loc anume4 la cer. >apte -4 G'--. 1reptat ,
în timp ce ucenicii +l priveau, apoi un nor l'a ascuns din oc(ii
lor. +ngerii, care au aprut imediat, confirm revenirea Lui în
acelai fel cum L'au vzut mergând la cer.
+nlarea Sa la cer prefigureaz înlarea noastr la cer, dup înviere,
împreun cu 6l #- 1es. 4-8 6vrei -?4-'?& ne asigur c destinaia
noastr este cerul #;oan-4?'7& putem împrti în prezent, în
parte, autoritatea lui <ristos asupra universului #6fes. ?43
6fes. 34-? i vers -B'-0 ?Cor. -B4, :poc. ?4?3'?8 74?-&
3. eerea la reapta !atlui 6ste un aspect specific al înlrii lui
<ristos la cer i al cinstirii Sale, profeit în =ec(iul 1estament
#*salm --B4-&, confirmat în 9oul 1estament #6vrei -47&.
:ceast Federe la dreapta 1atlui" este un semn c lucrarea de
rscumprare înfptuit de <ristos a fost terminat, c a primit
autoritate peste univers #6fes. -4?B'?-, - *etru 74??& i de a
revrsa Du(ul Sfânt peste biseric #>apte ?477&. 6l
domnete peste toate lucrurile i mi2locete pentru noi.
Întrebri aplicative:
@ândind la rists care s-a %nl$at la cer# cum ne a?ut acest lucru s
ne cncentrm aten$ia asupra lucrurilr care au semni7ca$ie
etern
Heda$i câte!a dmenii %n care suntem a"e'a$i %mpreun cu rists cnfrm
3feseni :>. um afectea' acest lucru !ia$a nastr de ruciune "i
lupt spiritual
>. )prilie - =%ciile lui ri"to": preot? rege? pro5et
3!r.1:1-A6:11-16 (;at. :11)
Contextul leciei:
Dn periada *ec+iului ,estament# &umne'eu a stabilit trei
slu?iri ma?re %n care cei rândui$i erau a"e'a$i prin unere: prfetul
( Sam. 6:)# pretul (1 Sam. 0:6) Ji reele ( Sam 5:). ici unul dintre
slu?itrii lui &umne'eu din *ec+iul ,estament nu a cupat tate
aceste trei 7cii simultan. &a!id a cupat dar du dintre ele
(prfet "i ree). 4ceste trei func$ii au pre7urat lucrarea lui rists.
&e-a lunul istriei Bisericii ("i mai ales %ncepând cu N.
al!in)# aceste trei 7cii au fst flsite pentru a sinteti'a lucrarea
lui rists.
rists %mpline"te aceste trei slu?be %n mdul urmtr: a prfet# ni-<
re!elea' pe &umne'eu Ji ne !este"te cu!intele <uiA ca pret#
3l Se aduce ?ertf lui &umne'eu %n lcul nstruA ca ree# 3l
dmne"te peste biseric "i 2ni!ers.
I. ri"to"? ,ro5etul a#teptat (&eut. 18:15# 18A an
>:1=)
1. rists ca Prrc a fst %mplinire a prfe$iilr din *ec+iul ,estament
(&eut. 18:15#18Q Kapte :). . 3l Dnsu"i s-a identi7cat ca 7ind
un prfet (;at. 1:56). . ei din !remea tririi <ui pe pmânt l-au
identi7cat ca prfet (;at. 1:11A 1:=>A <uca =:19). =.
<ucrarea de Prfet a &mnului sus a fst unic. rists nu a fst
dar un mesaer al re!ela$iei lui &umne'eu (ca t$i ceilal$i
prrci)# ci a fst 3l %nsu"i He!ela$ia !enit de la ,atl (;at.
5:aA an 1:1).
<ucrarea prfetic re!elatare a &mnului sus se desf"ar %n
câte!a mari etape:
- <ucrarea <ui prfetic %n timpul !ie$ii <ui pe Pmânt.
&umne'eu S-a re!elat %n md suprem prin rists (3!rei 1:1-)
- ntinuarea lucrrii <ui prin Biserica Sa (;at. 8:0). &u+ul
Sfânt trimis de 3l ne %n!a$# ne reaminte"te cu!intele <ui "i ne
clu'e"te %n tt ade!rul (an1=:>A 1>:1)
- <ucrarea re!elatare a &mnului sus rists se cntinu %n
!iitr. <a re!enirea <ui# ni !m putea !edea "i cuna"te pe
deplin (1 r1:1A 1 an :)
II. ri"to"? 4arele no"tru ,reot Dn *ec+iul ,estament# pre$ii au fst
stabili$i de &umne'eu pentru a aduce ?ertfe# ruciuni "i
laude &mnului %n numele pprului. Dn felul acesta pprul era
acceptat %n pre'en$a lui &umne'eu. &mnul sus de!ine ;arele
Pret dându-Se pe Sine ca ?ertf.
1. rists a adus ?ertf perfect pentru pcat (3!rei 10:=A 9:>).
Nertfa <ui a fst cmplet# 7nal "i nerepetabil (3!rei 6:6A 9:1#
=-8A 10:1-# 10# 1# 1=A 1:1). . a ;are Pret des!âr"it# rists ne
cnduce %n permanen$ %n pre'en$a lui &umne'eu astfel c nu mai
a!em ne!ie de un templu sau de pre$ie special ca s stea %ntre ni "i
&umne'eu (3!rei 9:=A 10:19-). . a ;are Pret# rists se ra pentru
ni necurmat (3!rei 6:5A Hm. 8:=).
III. ri"to"? 'egele no"tru 1. rists S-a nscut pentru a 7 ree (;at.
:) . 3l a respins rice %ncercare a amenilr de a-< face ree dup
mdelul lumii (an >:15A 18:>A ;c. 10:=-=>). . rists are
Dmpr$ie peste care este Hee (;at. =:16A <uca 19:8). =. &up
%n!iere# ,atl -a dat tat autritatea asupra Bisericii Ji 2ni!ersului
(3fes. 1:0-A ;at. 8:18A 1r. 15:5). 5. +iar dac acum nu t$i amenii
recunsc autritatea <ui# dup re%ntarcerea <ui !a 7 recunscut
de t$i ca Hee al reilr (4pc. 19:1>A Kilip. :10). 3l !a dmni cu
putere "i lrie (;at. >:>=A ,es. 1:6-10).
Întrebri aplicative:
Biserica trebuie s-"i %mplineasc rlul prfetic %n lume. um ne asumm
acest rl
e cndi$ii trebuie s %ndeplinim pentru a dmni %mpreun cu rists (4pc.
:5A :1A 1 r. >:#)
4)I
05. Învierea *omnului I"u" L 1r.15:1-> (Kapte.16:0-1) 1.
,er"oana *u0ului S59nt L an 1=:15->A 1>:5-15 (Hm.8:>)
19. 'oaa *u0ului S59nt L Hm.8:1-11(@al.5:-)
>. *arurile *u0ului S59nt - 1 r.1:1-1 (1 r.1:=->)
I(2I&
0. *umne+eu #i lumea "piritelor L 3f.>:1-16A 3!r.1:-1=
(Ps.=:6)
III. *e"pre om #i pcat
09. Crearea omului up c0ipul lui *umne+eu L @en. 1:>-8A:=-6
(@en.1:>) 1>. Crearea omului ca brbat #i 5emeie L
@en.1:18-=A5:1- (@en.5:) . Cerea omului L @en.:1-= (Hm.>:)
0. ,catul e neiertat L 3!r.>:=-10A10:>-9 (;at.1:1)
I"#IE
I/. *e"pre m9ntuire #i via cre#tin
06. ,ree"tinarea #i liberul arbitru L Hm.9:>-A 3f.1:=->
(,im.1:9) 1=. 2atura m9ntuirii L 3f.:1-9 (3f.:8)
1. 4ilocul #i coniiile m9ntuirii L Hm.5:1-11 (Hm.10:9)
8. Sigurana m9ntuirii L Hm.>:>-A8:-9 (Hm.>:8)
)(8(S
!. 2a#terea in nou @ an :1-8 (Hm.8:15) 11. S%nirea L 1Pet.1:1-
(1Pet.1:15) 1>. (nirea cu ri"to" L Hm.>:1-1= (Hm.>:5)
A. ,"trarea "%nilor n 0ar L Hm. >:-9A3!r. >:=-8 (Kilip.
:1-1)
S&,&4B'I&
08. 4iloacele 0arului ;II<: Stuiul Scripturii L
eem.8:1-8#1- 18Aac.1:-5 (an 5:9) 15. 4iloacele 0arului
;III<: ,o"tul #i i"ciplinele L sa. 58:1- 1=A<uca5:-9
(sa.58:>-6) . 7egea #i 0arul L ;at. 5:16-0A Hm.:1-8
(@al.:=) 9. iua *omnului L an 0:1AKap. :1-=A3!r.=:1-11
(Ps.118:=)
=C=4B'I&
0>. C"toria - 1r.6:1-1> (@en.:=) 1. *rnicia
cre#tin - 1r.8:1-15 (1r.9:6)
/.*e"pre Bi"eric
0. 2atura Bi"ericii L 1r.1:1-1A 3fes.5:5-6 (;at.18:0)
6.(nitatea Bi"ericii L an 16:9- (3fes.=:=)
G3;BH3
0. 'olul Bi"ericii L Kap.:=1-=6 (:=) 10. Sluitorii
Bi"ericii L 1 ,im. :1-1 (Kap. 0:8) 16. Simbolurile Bi"ericii:
bte'ul "i ina &mnului L Kap.8:5- 8A1r.11:-1 (1Pet.:1)
=. *i"ciplina n Bi"eric @ ;at.18:15-16A 1r. 5:1-1A
r.:5-11 (@al.>:1)
&33;BH3
01. Bi"erica #i "tatul L Hm.1:1-6A 1Pet.:1-1>
(Hm.1:1)
VI. Despre lucrrile vieii de apoi