Post on 01-Feb-2017
transcript
UNIUNEA BANCARĂ EUROPEANĂ
Consideraţii în contextul actual şi posibile implicaţii în
activitatea bancară
15 octombrie 2014 Dr Petre Bunescu
|
I. CONSIDERAŢII GENERALE
P.2
Criza Financiară în cifre
Bail-out (fonduri publice):
592 mld.€ între oct 2008 – dec 2012 (4.6% din PIB UE 2012) - măsuri de susţinere a
capitalizării băncilor cu probleme
nivel maxim în 2009 – 906 mld.€ (7.8% din PIB UE 2012) - măsuri de garantare şi
alte forme de sprijinire pentru asigurarea lichidităţii
România – sistemul bancar nu a necesitat sprijin din fonduri publice
Răspunsul UE la criza financiară
din 2008 - construirea etapizată a unui sistem financiar sănătos și mai eficient, prin:
Îmbunătățirea supravegherii sistemului financiar
(autorităţi de supraveghere – EBA, ESMA, EIOPA, CERS)
Un singur set de reglementări.
|
Necesitatea Uniunii Bancare
îmbunătăţirea funcţionalităţii pieţei financiare
unice prin reducerea fragmentării acesteia
asigurarea stabilităţii financiare
consolidarea încrederii în sistemul bancar
european şi în moneda comună
reducerea riscului de contagiune în cazul unor
turbulenţe financiare
ruperea cercului vicios dintre guverne şi băncile
cu probleme
P.3
prevenirea retragerilor masive de depozite (“bank run”)
UE: 53% din activele bancare globale => responsabilitate în corectarea deficiențelor
din trecut şi în asigurarea stabilității financiare la nivel mondial
|
Single Rulebook
P.4
Obiectivele Uniunii Bancare
asigurarea stabilităţii financiare
menţinerea potenţialului sistemului financiar de a genera creştere economică
Pilonii Uniunii Bancare
Single
Supervisory
Mechanism
Single
Resolution
Mechanism
Single
Deposit
Guarantee
Scheme
|
I. Mecanismul unic de supraveghere (MUS)
transferul principalelor responsabilităţi privind supravegherea bancară de la nivel
naţional la nivel European
BCE – supraveghere directă: bănci semnificative, bănci care au solicitat sau primit
asistenţă financiară publică directă, bănci mai puțin semnificative când este necesar
pentru a asigura aplicarea consecventă a unor standarde înalte de supraveghere, cele
mai importante trei bănci din fiecare stat membru participant
ANS - supraveghere directă: bănci mai puţin semnificative
P.5
4 septembrie 2014 BCE a publicat lista finală a celor 120 de instituții de
credit semnificative
26 octombrie 2014
Se vor face publice rezultatele exercițiului de
evaluare a calității activelor și testelor de stres
04 noiembrie 2014 Asumarea integrala de
către BCE a prerogativelor de supraveghere
|
Exercitiul de evaluare cuprinzătoare
130 banci considerate semnificative
aproximativ 85% din activele bancare din zona euro
P.6
Creşterea transparenței prin
creșterea calității informațiilor cu
privire la situația băncilor
Luarea de măsuri corective după
identificare
Creșterea încrederii tuturor celor
afectați de activitatea sectorului
bancar în sănătatea și onestitatea
băncilor
Etape:
Evaluarea riscurilor
Evaluarea calității activelor (AQR)
Executarea unei testări la stres
|
II. Mecanismul unic de rezoluţie (MUR)
P.7
Comitetul Unic de
Rezoluţie
Autorităţile Naţionale de
Rezoluţie
Fondul Unic de Rezoluţie Bancară
Comisia Europeană
BCE
|
Directiva privind redresarea şi rezoluţia bancară
Banking Recovery and Resolution Directive
cadrul legal comunitar unitar, integrat și coerent, în scopul:
asigurării continuităţii funcţiilor critice ale instituţiilor financiare
minimizării riscurilor de contaminare
reducerii hazardului moral
protecţiei finanţelor publice
protecţiei deponenţilor
ieşirii ordonate de pe piaţă a instituţiilor în dificultate, fără afectarea stabilităţii
financiare
P.8
|
Directiva privind redresarea şi rezoluţia bancară
Banking Recovery and Resolution Directive
Instituie coordonarea mecanismelor de rezoluţie:
P.9
Vânzarea activităţii
Banca-punte
Separarea activelor good-bank/bad bank (AVAB)
Recapitalizarea internă (bail-in) - suportarea pierderilor de către
acţionari/creditori (categoria depozitelor garantate este exceptată)
până recent bail-out → buget de stat + împrumuturi FMI, UE, BM
un răspuns la problema “too big to fail”
se evită apelul la banii publici
|
Fondul unic de rezoluţie bancară (FUR)
21 mai 2014 - a fost semnat, la Bruxelles, Acordul Interguvernamental pentru
transferul şi mutualizarea contribuţiilor la FUR (semnat de către reprezentanți ai 26 de
state membre, cu excepția Marii Britanii și Suediei)
oferă baza legală pentru transferul de resurse financiare către FUR şi mutualizarea
contribuţiilor prelevate la nivel naţional
constituit din contribuțiile tuturor băncilor din statele membre participante
nivel-țintă: 55 de miliarde € în 8 ani
P.10
|
III. Reţeaua schemelor armonizate de garantare a depozitelor bancare
armonizarea sferei de cuprindere a depozitelor garantate → 100.000 de euro în toate
ţările UE
plata mai rapidă a compensaţiilor în caz de faliment bancar → reducerea termenului de
despăgubire de la 20 de zile la 7 zile
existenţa unor scheme de garantare credibile şi bine capitalizate
finanţare ex-ante
0,8% din depozitele garantate - nivelul minim impus de legislația UE
armonizarea informaţiilor furnizate deponenţilor
instituirea de cerinţe de supraveghere a schemelor de garantare a depozitelor
P.11
|
II. IMPLICAŢIILE ASUPRA SECTORULUI BANCAR ROMÂNESC
Aderarea României la Uniunea Bancară - argumente
Prevalenţa capitalului din zona euro – peste 70% din activele nete şi din capitalul
sistemului bancar din România – bănci din zona euro
Participarea din interior la construcţia mecanismului - first-hand knowledge
Înlăturarea unui stimulent pentru dezintermediere din partea băncilor străine -
reducerea cu aproximativ 35% a finanţării externe de la băncile-mamă (2013 - jumătate
din reducere)
Eliminarea posibilităţii arbitrajului jurisdicţional
Costurile considerabile generate de neparticipare
Vulnerabilitate la efectele de contagiune
Lipsa coordonării transfrontaliere, eficace şi imparţiale, a procesului de soluţionare a
unor crize bancare
P.12
|
Provocări ale procesului
Asigurarea că toți jucătorii industriei bancare, dar şi toate sistemele bancare naționale
ale uniunii sunt la fel de bine supravegheate şi reglementate după aceleași exigenţe
(single supervision mechanism and a single roole book)
Evoluția actuală - împărţirea responsabilităților pe bănci în cele cu impact sistemic şi
celelalte, între BCE şi băncile naționale => ar putea duce exact la efectul opus celui
propus - single supervision mechanism and a single roole book
2013 - experții au avertizat în ceea ce privește flexibilitatea care ar putea apărea în
aplicarea regulilor ce vizează capitalul bancar – posibilitatea aparitiei unui efect de
uneven playing field
Costul indus industriei şi consumatorului de act bancar - taxele pentru supravegherea
de către BCE, contribuția la Fondul unic de rezoluție (FUR) și la schemele de garantare
a depozitelor naționale; + testele pe care trebuie să le treacă băncile din zona euro -
pot implica majorări de capital
P.13
|
Întrebări. Incertitudini:
Cât va dura procesul de implementare a acestui proiect în toată Uniunea
Europeană?
Cât de bine va răspunde BCE la reducerea birocraţiei în asigurarea supravegherii
unice şi cât de rapidă va fi reacţia sa la posibilele dificultăţi din activitatea bancară?
Întărirea cadrului de reglementare a activităţii bancare şi această supercentralizare a
supravegherii bancare vor limita, oarecum, intermedierea financiară – care este deja în
declin – ori se va asigura suficient câmp de actiune pentru instituţiile de credit în
revigorarea activităţii bancare ?
Costurile suplimentare pentru instituţiile de credit impuse de implementarea Uniunii
Bancare vor mai asigura o rentabilitate normală a activităţii băncilor şi interesul
acţionarilor acestora ?
P.14
|
2019 – România care va adera la Zona Euro
va putea asigura menţinerea unui sistem bancar sănătos, de la care se
aşteaptă continuarea implicării sale în susţinerea activităţii de intermediere
financiară
prin ameliorarea mediului economic încă neprietenos
prin împiedicarea arbitrariului prin tot felul de ingerinţe la nivel
legislativ sau administrativ.
eliminarea tendinţelor de superbirocratizare şi ingerinţelor de ordin politic sau
administrativ din activitatea bancară => reaşezarea activitatii financiar-bancară pe
fundamentele sănătoase ale economiei de piaţă performante.
P.15
|
Surse:
România, adoptarea euro şi Uniunea Bancară Guvernator - Mugur Isărescu - Guvernatorul BNR
Aderarea României la Uniunea Bancara şi ajustarea sectorului bancar – Florin Georgescu – Prim-
viceguvernator BNR
Viziunea și acțiunea impuse de construcția Uniunii Bancare - Prof. Univ. Dr. Nicolae Dănilă
Ministerul Finanțelor Publice
Banca Centrală Europeană
Comisia Europeană
Federaţia Bancară Europeană
P.16