Post on 22-Oct-2015
description
transcript
Structură Curs :
I. Fonetică şi morfosintaxă
1. 05.08-Alfabetul german. Diftongii. Consoanele.
2. 12.08-Accentul. Intonaţia. Ordinea cuvintelor în propoziţie.
II. Părţi de vorbire: Verbul
3. 19.08-Verbele haben, sein, werden. Verbele können, dürfen, müssen, wollen, sollen,
mögen. Verbe reflexive. Verbe cu particulă separabilă.
4. 26.08-Indicativul (prezent,imperfect,perfect,viitor). Imperativul. Infinitivul. Pasivul.
III. Părţi de vorbire: Substantivul
5. 02.09-Determinarea genului unui substantiv. Pronume relativ. Articol nehotărât.
6. 09.09-Substantive compuse. Substantive cu prefix si sufix. Declinarea substantivelor.
IV. Părţi de vorbire : Pronumele
7. 16.09-Pronumele personal. Pronumele reflexiv. Pronumele reciproc. Pronumele
posesiv.
8. 23.09-Pronumele demonstrativ. Pronumele interogativ. Pronumele nehotărât.
Pronumele de politeţe.
V. Părţi de vorbire : Adjectivul. Numeralul. Prepoziţiile.
9. 30.09-Adjectivul: Declinarea adjectivelor şi comparaţia adjectivelor.
Numeralul: ordinal, fracţionar, adverbial, distributiv, de repetiţie, multiplicativ.
10. 07.10-Prepoziţii: în Acuzativ, în Dativ,în Genitiv, în Dativ+Acuzativ.
I. Fonetică şi morfosintaxă
Alfabetul german.Diftongii.Consoanele
Pronunţia cuvintelor se regăseşte în paranteze drepte [].Cuvintele care nu sunt
urmate de aceste paranteze, se pronunţă exact cum sunt scrise.Vocalele ce se
pronunţă lung sunt urmate de două puncte, de ex: e lung [e:], i lung [i:], o lung [o:]
sau a lung [a:].
ALFABETUL GERMAN
Das Deutsche Alphabet
* Litera ß(es ţet) există numai ca literă mică. Poţi face referire la această literă
spunând es zett sau scharfes S.
A a (a) J J (iot) S s (es)
B b (be) K k (ca) ß * (es ţet)
C c (ţe) L 1 (el) T t (te)
D d (de) M m (em) U u (u)
E e (e) N n (en) V v (fau)
F f (ef) 0 o (o) W w (ve)
G g (ghe) P p (pe) X x (ics)
H h (ha) Q q (cu) Y y (iepsilon)
I i (i) R r (er)
Z z (ţet)
Vocale cu Umlaut
Ä ä (e) Ö ö (o lung) Ü ü (iu)
VOCALELE
(die Vokale — die Selbstlaute)
VOCALELE:
a, e, i, o, u
Vocale cu Umlaut:
ä, ö, ü
In limba germană,vocalele se pronunţă fie mai lung, fie mai scurt decât în limba romănă.
IMPĂRŢIREA VOCALELOR
1.După durată(cantitate) :
-vocale lungi
-vocale scurte
2.După gradul de deschidere a buzelor (la pronunţie):
-vocale închise
-vocale deschise
Vocala initială a unui cuvânt sau a unei silabe nu se leagă în vorbire de sunetul
precedent (consoană sau vocală): Wo/ist/er? (Unde/este/el?);
Vocalele Exemplu [Pronunţia]
[a:] – a lung (posterior) Bahn [ba:n] = drum,cale
[a] – a scurt (anterior) Gast [gast] = oaspete
[e] – e scurt – se pronunţă ca e din limba română kennen [chenăn] = a cunoaşte
[e:] – e lung zehn [ţe:n] = zece
[ä] – e deschis – se notează în scris prin litera „ä” Mädchen [methiăn] = fetiţă
[i] – i scurt links [lincs = la stânga
[i:] – i lung – nepronunţarea lui h produce Ihnen [i:năn] = dumneavoastră
lungirea vocalei
[o] – o scurt – are corespondent similar în limba română Hotel [Hotel]
In general : Vocalele lungi sunt închise.
Vocalele scurte sunt deschise.
[o:] – o deschis lung oben [o:băn] = deasupra
[ö:] – ö se pronunţă ca un o lung, însă sunetul se schön [şo:n] = frumos
formează în cavitatea bucală
[Ö] – aceeaşi vocală ö este scurtă când se afl ă la începutul cuvântului örtlich [ortlih]= local
[u] – u scurt – din limba română und [unt] = şi
[u:] – u lung gut [gu:t] = bine
[ü:] – ü german este un sunet care nu există în limba drüben [dru:băn] = dincolo
română. Se pronunţă cu buzele rotunjite ca pentru u, dar se
articulează în gât şi nu în cavitatea bucală.
[ü] – varianta scurtă a lui ü Büro [biuro:] = birou
CANTITATEA VOCALELOR
Vocale lungi :
a. Inaintea unei consoane simple(de obicei) şi la sfârsitul cuvântului,în silabă
accentuată:
haben [habăn] = a avea
geben [ghebăn] = a da
wir [vir] = noi
vor [for] = înainte
gut [gut] = bine
ja [ia] = da
wo [vo] = unde
zu [ţu] = la
Excepţii (se pronunţă scurt ! ) : am, an, das, was [vas], es, des, bis, im, in, vom
[fom], von [fon], zum [ţum]. Numai fiind neaccentuate : es, der, dem, den.
b. Inaintea unui h ortografic (nepronunţat) :
Bahnhof [ba:nhof] = gară,
Lehrer [le:răr] = profesor
sehen [ze:ăn] = a vedea
gehen [ge:ăn] = a merge
ihm [i:m] = lui, îi
ihr [i:r] = ei, îi
Sohn [zo:n] = fiu
Bühne [biu:ne] = scenă
c. i urmat de e ortografic(nepronunţat):
sie [zi:] = ea, ei/ele
vier [fi:r] = patru
vierte [fi:rte] = a patra, al patrulea
lieb [li:b] = drag, scump, amabil
Excepţii: ie pronunţat i scurt :
die(articol)
vielleicht [fi:laiht] = poate,eventual
vierzehn [fi:rţe:n] = paisprezece
vierzig [ fi:rţih] = patruzeci
Viertel [fi:rtăl] = sfert
d. Vocalele duble :
Saal [za:l] = sală,salon
See [ze:] = mare, ocean
Moor [mo:r] = mlaştină
( Vocalele i şi u, precum şi vocalele cu Umlaut nu se dublează niciodată ! )
e. Inaintea lui ß : grüßen [griu:săn] = a saluta
Fuß [fus] = picior
Vocale scurte :
a. In general,dacă urmează două sau mai multe consoane diferite :
hast = grabă
bald [balt] = curând
fertig [fertih] = gata
rechts [rehts] = la dreapta
sind [zint] = a fi
dort = acolo
Wort [vort] = cuvânt
und [unt] = şi
rund [runt] = rotund
Excepţii (se pronunţă lung ! ) :
Mädchen [me:thiăn] = fetiţă
Städte [şte:te] = oraş
Februar [fe:bruar] = februarie
Erdgeschoß [e:rdgheşeos] = parter
werden [ve:rdăn] = a deveni, a se face
erste [e:rste] = primul, prima
größte [greo:ste] = mai mare
b. Intotdeauna înaintea unei consoane duble :
Halle = hală, magazie
Bett = pat
besser [besăr] = mai bun, mai bine
bitte = te rog
kommen [comăn] = a veni
Mutter [mutăr] = mamă
c. Intotdeauna înainte de ck ( ţe ka) :
Decke [deche] = pătură
Ecke [eche] = colţ, unghi
Rock [roc] = rochie, fustă
Socke [zoche] = şosetă
d. Intotdeauna înainte de tz ( te ţet) :
jetzt [ieţt] = acum
setzen [zeţăn] = a aşeza, a pune
sitzen [ziţăn] = a sta, a se aşeza
e. i neaccentuat urmat de e slab (derivat din limba latină): Familie [famili:]
CALITATEA VOCALELOR
[e]
1.Inchis –lung : Erde = pământ
Erst = numai, abia
wer [ver] = cine
wem [vem] = cui
wen [ven] = pe cine
-scurt : es, der, dem, den
2.Deschis –lung : Mädchen [medhiăn], Städte [ştete], Väter [fe:tăr] = tată,
Sekretär [secrete:r] = secretară
Sunetul [e] deschis –lung se redă intotdeauna prin ä; sunetul [e] deschis –scurt se
redă prin e sau ä.
[i]
1.Inchis
– lung:
wir [vir] = noi
Musik [muzi:c] = muzică
Republik [republi:c] = republică
Mathematik [mathemati:c] = matematică
wie [vi:] = cum
vier [fi:r] = patru
viel [fi:l] = mult
- scurt:
die(articol)
vielleicht [filaiht] = poate, eventual
2.Deschis – scurt:
ich [ih] = eu
bin, bist, ist, sind [zind] = a fi (conjugat)
bis = până la
Hilfe = ajutor
vierzehn [firţe:n] = paisprezece
vierzig [firţih] = patruzeci
Viertel [firtăl] = sfert
[o]
1.Inchis- lung:
wo [vo:] = unde
so [zo:] = aşa
groß [gro:s] = mare
schon [şo:n] = deja
froh [fro:] = vesel, voios
Sohn [zo:n] = fiu
vor [fo:r] = înaintea, în faţa
Montag [mo:ntag] = Luni
2.Deschis- scurt:
von [fon], vom [fom] = de la, din
dort = acolo
oft = des
noch [noh] = încă
Sonne [zone] = soare
Genosse [ghenose] = coleg, tovarăş
kommen [comăn] = a veni, a ajunge
[ö]
1.Inchis- lung:
Höfe [heo:fe] = curţi
schön [şeo:n] = frumos
hören [heo:răn] = a auzi, a asculta
Söhne [zo:ne] = fii
Hörer [heo:răr] = receptor, auditor
2.Deschis- scurt:
Dörfer [deorfăr] = sătean
können [cheonăn] = a şti, a cunoaşte
möchte [meoşte] = a dori
Wörter [veortăr] = vocabular de cuvinte
[u]
1.Inchis- lung:
du [du:] = tu
zu [ţu:] = la
Buch [bu:h] = carte
nur [nu:r] = numai
Blume [blu:me] = floare
Fuß [fu:s] = picior
Gruß [gru:s] = salut
2.Deschis- scurt:
und [unt] = şi
Stunde [ştunde] = oră, ceas
durch [durhi] = prin, printre
rund [runt] = rotund
[ü]
1.Inchis- lung:
Schüler [şu:lăr] = elev
Bücher [beu:şăr] = cărţi
über [(e)u:băr] = deasupra, pe
grüßen [gru:săn] = a saluta
führen [fu:răn] = a conduce, a călăuzi
2.Deschis- scurt:
Mütter [mutăr] = mamă
Füller [f(e)ulăr] = stilou
DIFTONGII
(Die Diphthonge – Die Zwielaute)
1. au = se pronunţă ,,au'' spre ,,ao''.
Ex. : Haus = casă
auch [aoh] ( ca în română ,,flaut') = şi, de asemenea
2. äu = se pronunţă - ,,oi''.
Ex. : äußern [oisărn] = a arăta, a exprima
Fräulein [froilein] = domnişoară
3. ei = se pronunţă - ,,ai''-ca în : ,,tu ai ''.
Ex. : leise [laize] = uşor, încet
mein [main] = al meu/ a mea
klein [clain] = mic
4. ai = ,,ai''- a scurt urmat de e închis, foarte scurt.
Ex.: Mai = luna mai
5. eu = se pronunţă ,,oi'' ca în ,,ploi'' .
Ex.: heute [hoite] = azi
Deutsch [doici] = germană
neu [noi] = nou
CONSOANELE
(die Konsonanten — die Mitlaute)
- b, d, g : la sfârşitul cuvântului şi înaintea unei consoane surde se pronunţă p,
t , k :
schreib [şraip] = a scrie (conjugat)
sind [zint] = a fi (conjugat)
seid [zait] = a fi (conjugat)
und [unt] = şi
Tag [ta:c] = zi
liegt [li:ct] = situat/ culcat
- ch : se pronunţă ca în şah dacă este precedat de a, o, u, au:
lachen [lahăn] = a râde
macht [maht] = a face (conjugat)
noch [no:h] = încă, mai
Buch [buh] = carte
auch [auh] = de asemenea
- ch : se pronunţă ca în Mihnea dacă este precedat de ä, äu, eu, ei, i, ö, ü, o
consoană şi în sufixul –chen :
lächeln [lehiăln] = a zâmbi, a surâde
leicht [laiht] = uşor, facil
euch [oih] = vouă, pe voi, vă
ich [ih] = eu
Bücher [beu:hiăr] = cărţi
welcher [velhiăr] = care? ce?
durch [durhi] = prin, printre
Mädchen [methiăn] = fetiţă
- chs : se pronunţă cs: sechs [zecs] = şase
- ig : final sau înaintea unei consoane se pronunţă –ich :
zwanzig [ţvanţih] = douăzeci
fertig [fertih] = gata
richtig [rihtih] = corect
- g + e/i : se pronunţă ca g în gară,gură:
gern [ghern] = bucuros, cu plăcere
geben [ghebăn] = a da
gibt [ghibt] = a da (conjugat)
- h : la începutul cuvantului şi în cuvintele compuse în a căror compunere
intră un cuvânt cu h iniţial se pronunţă ca în ham :
haben [habăn] = a avea
hundert [hundărt] = sută
wohin [vohin] = unde, încotro
- h : între vocale, precum şi între vocală şi consoană este un semn ortografic
(h ortografic) care nu se pronunţă , dar arată lungimea vocalei precedente:
Lehrer [le:răr] = profesor
sehen [ze:ăn] = a vedea
gehen [ge:ăn] = a merge, a se duce
stehen [şte:ăn] = a sta, a fi plasat
fahren [fa:răn] = a merge cu maşina
- j (iot) : se pronunţă ca i în iarbă :
ja [ia] = da
Jahr [ia:r] = an
jetzt [ieţt] = acum
In cuvintele de origine negermană, se pronunţă ca j în jurnal : Journalist
- k : se pronunţă c :
kalt [calt] = rece
Kind [chint] = copil
Park [parc] = parc
- ck (ţe ca) : se scrie în loc de kk ; vocala precedentă este întotdeauna scurtă :
Ecke [eche] = colţ
stecken [ştecăn] = a băga, a înfinge
- p, t, k : se rostesc în general aspirat, auzindu-se după ele un uşor h :
Peter [phe:tăr] = Petre
Tor [tho:r] = poartă/ nebun
kein [kain] = nici un, nici o
- ph : se pronunţă f : Physik [fizi:c] = fizică
- s : înainte de vocală şi intre vocale se pronunţă z :
sechs [zecs] = şase
sieben [zi:băn] = şapte
sagen [zagăn] = a spune
sehen [ze:ăn] = a vedea
- s : final sau înainte de consoană surdă se pronunţă surd ( ca în casă, masă) :
das = articol
was [vas] = ce
aus = pe
des = articol
Haus = casa
bist, ist = a fi (conjugat)
- r : se pronunță foarte voalat şi uneori nici nu se distinge acustic
- v : în cuvintele germane şi în cele asimilate se pronunţă f:
vier [fi:r] = patru
Vater [fatăr] = tată
viel [fi:l] = mult
von [fon] = de, de la
vor [for] = înaintea, în faţa
In cuvintele de origine negermană , v se pronunţă ca în limba română :
November [novembăr] = noiembrie
Universität [universite:t] = universitate
- w : se pronunţă ca v :
was = ce
zwanzig = douăzeci
- z : se pronunţă ca ţ :
zwei = doi
zehn = zece
dreizehn = treizeci
zwanzig = douăzeci
zählen = a număra, a socoti
Consoanele duble se pronunţă ca şi cum ar fi simple, rostul lor este de a
marca scurtimea vocalei premergătoare.
ex : statt [ştat] = în locul, în loc de
Bett [bet] = pat
Bitte [bite] = rugăminte
Butter [butăr] = unt
Litera c apare în cuvintele germane numai împreunã cu k, marcând faptul că
vocala premergătoare se pronunţă scurt.
ex : Sack [zac] = sac
Deck [dec] = punte
Bock [boc] = berbec, ţap
Litera h precedată de o vocală nu se pronunţă, funcţia ei fiind aceea de a
semnala că este vorba de o vocală lungă
ex : Bahn [ba:n] = drum/ cale ferată
sehr [ze:r] = foarte, tare
Huhn [hu:n] = găină
La începutul cuvintelor de origine străină grupul ch se pronunţă [k]
ex : Chor [cor] = cor
Charakter [caracter] = caracter
Litera e în terminaţiile –el, -em, -en se pronunţă ca un ă românesc, atunci
când vorbim foarte clar. Când vorbim repede, acest ă se omite, ceea ce duce la
vocalizarea sunetelor [l], [m], [n], [r]
ex: Mittel [mităl] = mijloc
fragen [fragăn] = a întreba
Foarte mulţi vorbitori pronunţă terminaţia –er ca un fel de ă românesc,
schiţând doar un r foarte scurt
ex: Mutter [mutăr] = mamă
Kinder [chindăr] = copii
PARTICULARITATI FONETICE
( Phonetische Merkmale)
äu se pronunţă [oi]
ei se pronunţă [ai]
ein [ain] = un, o
nein [nain] = nu
weiß [vais] = alb
ie se pronunţă lung [i]
ch se pronunţă ca în ah românesc, dacă este precedat de a,o, u ,au:
Buch [buh] = carte
machen [mahăn] = a face
Sau ca ih în cuvantul odihnă dacă este precedat de e, i, ü,ö, consoană,
precum şi în silaba –chen :
rechnen [rehnăn] = a număra, a socoti
ich [ih] = eu
Mädchen [medhiăn] = fetiţă
sch se pronunţă [ș] : schön [şeo:n] = frumos
eu se pronunţă [oi]
chs se pronunţă [ks] : sechs [zecs] = şase
ig final se citeşte [ih] : zwanzig [ţvanţih] = douăzeci
sp se pronunţă [şp] ca în şpagă – la începutul unui cuvânt sau al unui
element component dintr-un cuvânt compus : Spitzel [şpiţăl] = spion, agent
st se pronunţă ca în cuvântul ştergar :
Bleistift [blaiştift] = creion
stimmt [ştimt] = a fi de acord, a se potrivi
ß ( es zet, scharfes es) şi ss se pronunţă [s] surd :
heißt [haist] = a (se) numi (conjugat)
weiß [vais] = alb
Klasse [clase] = clasă
Ss se scrie numai după o vocală scurtă, dacă urmează o vocală.După vocală
lungă, după diftong, inainte de consoană şi la sfârşitul cuvântului se scrie ß în loc
de ss :
Genosse [ghenose] = camarad
lassen [lasăn] = a lăsa
müssen [miu:săn] = a trebui
Straße [ştrase] = stradă
fleißig [flaisih] = harnic
ißt [i:st] = a mânca (conjugat)
tz (te ţet) : se scrie dupa vocale scurte în loc de zz :
Platz [plaţ] = loc
sitzen [ziţăn] = a sta
jetzt [ieţt] = acum
DIE WOCHE
(Săptămâna)
ein Tag = o zi
ein Woche [ ain vohe] = o săptămână
Die Woche hat sieben Tage : Montag , Dienstag, Mittwoch, Donnerstag ,
Freitag , Samstag und Sonntag. [ Di vohe hat zi:băn taghe: Montag, Di:nstag,
Mitvoh, Donărstag , Fraitag, Zamstag unt Zontag]
Săptămâna are 7 zile : luni, marţi, miercuri, joi, vineri, sâmbătă şi duminică.
Heute Morgen Übermorgen
- Was ist heute? [vas ist hoite]/ Ce este azi?
- Heute ist Mittwoch. [hoite ist mitvoh]/ Azi este miercuri.
- Was ist morgen? [vas ist morgăn]/ Ce este mâine?
- Morgen ist Donnerstag. [morgăn ist donărstag ]/ Mâine este joi.
- Was ist übermorgen?[vas ist u:bărmorgăn ]/ Ce este poimâine?
- Übermorgen ist Freitag. [u:bărmorgăn ist fraitag]/ Poimâine este vineri.
Kommen die Kinder alle sieben Tage in die Schule?[comăn di chindăr ale
zi:băn taghe in di şule]/ Merg copiii toate cele 7 zile la şcoală?
Nein, am Samstag und am Sonntag bleiben sie zu Hause.[Nain, am zamstag
unt am zontag blaibăn zi: ţu hauze]/ Nu, sâmbata şi duminica ei rămân acasă.
Am Samstag und am Sonntag haben die Schüler frei. [Am zamstag unt am
zontag habăn di şiu:lăr frai] /Sambăta şi duminica elevii au liber.
Aber am Montag, am Dienstag , am Mittwoch und am Donnerstag lernen sie
fleißig. [abăr am Montag, am di:nstag, am mitvoh unt am donărstag lernăn zi
flaisih] / Dar luni, marţi, miercuri şi joi ei învaţă sârguincios.
Gabi geht nach Hause. Gabi ist zu Hause.
[Gabi ghe:t nah hauze] [Gabi ist ţu hauze]
Gabi merge acasă. Gabi este acasă
DIE 12 MONATE
(Cele 12 luni)
1.Januar [ ianuar] 7.Juli [iuli]
2.Februar [februar] 8.August [august]
3.März [me:rţ] 9.September [zeptembăr]
4.April [april] 10.Oktober [octobăr]
5. Mai [mai] 11.November [novembăr]
6. Juni [iuni] 12.Dezember [deţembăr]
DIE JAHRESZEITEN [di iarăsţaităn]
(Anotimpurile)
Frühling [fru:ling]/ Primavara
Sommer [zomăr]/ Vara
Herbst [herbst]/ Toamna
Winter [vintăr]/ Iarna
1.Zum Frühling gehören die Monate März, April und Mai.[ ţum friu:ling
geheo:răn di monate me:rţ, apri:l unt mai] /Primăverii îi aparţin lunile
martie,aprilie şi mai.
2.Die Sommermonate heißen Juni, Juli und August.[di zomărmonate
haisăn iuni, iuli unt august]/ Lunile de vară se numesc iunie,iulie şi august.
3. Die Monate September, Oktober und November sind die
Herbstmonate.[di monate zeptembăr, octobăr unt novembăr zint di
herbstmonate]/ Lunile septembrie,octombrie şi noiembrie sunt lunile
toamnei.
4.Zum Winter gehören die Monate Dezember, Januar und Februar.[ţum
vintăr geheo:răn di monate deţembăr,ianuar unt februar]/ Iernii îi aparţin
lunile decembrie,ianuarie şi februarie.