Post on 04-Nov-2021
transcript
Conf.univ.dr.OLTEANU Camelia Nicoleta
Expert calitate educaţie juridică
infolex.snsh.ro
Justiția este o funcție fundamentală și exclusivă a statuluiiar administrarea ei reprezintă unul dintre atribuțiileesențiale ale statului.
Cadrul intern de reglementare:
1. Constituția Românieiart. 124 – Înfăptuirea justiției
(1) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii.(2) Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi.(3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.art 126- Instanțele judecătorești(1) Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şiJustiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite delege.
2. Legea 304/2004 privindorganizarea judiciară
Organizarea judiciară se instituieavând ca finalitate asigurarearespectării drepturilor şi alibertăţilor fundamentale alepersoanei.
Principiul potrivit căruiaînfăptuirea justițieiconstituie monopol de statimplică obligația organelorjudiciare de a distribuijustiția atunci când acestlucru este solicitat
„Puterea judecătorească ocupă un loc distinct în sistemul organelor de stat şideţine o parte de putere, care nu poate fi nici limitată, nici înlocuită.
În mecanismul statal de apărare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale aleomului un factor de primă importanţă constituie buna funcţionare a autorităţiijudecătoreşti.”
PRINCIPIILE DE ORGANIZARE A JUSTIȚIEI:
• Principiul autonomiei :
� derivă în principal din principiul separației și colaborării puterilor în stat-principiu constituțional fundamental în funcționarea și garantarea statului de drept.
�Este garantată implicit prin inamovibilitatea, imparțialitatea și independența judecătorilor
Fundamentarea juridică: Legea 304/2004 , privind organizarea judiciară , republicată Art. 1 alin. (2) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţie
• Principiul independenței
Independența justitiției a fost una dintre provocările importante analizată în
diferite foruri internaționale de specialitate:
�Organizația Națiunilor Unite prin Rezoluțiile 40/32 din 29 noiembrie 1985 și
nr.40/146 din 13 decembrie 1945-
Precizări relevante:
� „Independența justiției este garantată de stat și enunțată în
Constituție și legislația națională
� Justiția se realizează la adăpostul oricăror intervenții
nejustificate sau ingerințe, iar deciziile Tribunalelor nu sunt
supuse revizuirii.( art.4)
� Fiecare stat membru are datoria de a furniza resursele necesare
pentru ca magistratura să poată achita în mod normal funcțiile
sale ( art.7)”
Principiul independența judecătorilor
Cadru normativ intern de reglementare:
� Constituția României art.124 – Înfăptuirea justiției
(3)” Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.”
� Legea 303/2004 art.2
(3) „Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.”
� „Judecătorii trebuie să fie imparţiali, având libertate deplină în soluţionarea cauzelor deduse judecăţii, în conformitate cu legea şi în mod imparţial, cu respectarea egalităţii
de arme şi a drepturilor procesuale ale părţilor.
� Judecătorii trebuie să ia decizii fără niciun fel de restricţii, influenţe, presiuni, ameninţări sau intervenţii, directe sau indirecte, din partea oricărei autorităţi, fie chiar autorităţi
judiciare
� Scopul independenţei judecătorilor constă inclusiv în a garanta fiecărei persoane dreptul fundamental de a fi examinat cazul său în mod echitabil, având la bază doar
aplicarea legii.”
(4) „Orice persoană, organizaţie, autoritate sau instituţie este datoare să respecte independenţa judecătorilor.”
Garanții pentru asigurarea independenței:
� Publicitatea dezbaterilor
� Secretul deliberării
� Inamovibilitatea judecătorilor
� Răspunderea disciplinară a judecătorilor
� Autonomia instanțelor judecătorești față de toate celelalte autorități statale
Principiul imparțialității
Imparțialitatea reprezintă o consecință a independenței judecătorilor
Cadrul normativ de reglementare:
� Legea de revizuire a Constituției a introdus în art.124 alineatul 2
potrivit căruia:
„Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi.”
� Carta europeană privind statutul judecătorilor:
„Judecătorul trebuie să se abțină de la orice comportament, act sau
manifestare de natură de a altera în mod efectiv încrederea în
imparțialitatea și independența lor.”
Principiul inamovibilității
Inamovibilitatea reprezintă una dintre garanțiile eficace ale organizării justiției
într-un stat de drept, un principi u important ce stă la baza organizării justiției
Cadrul normativ intern de reglementare:
�Constituția României, art.125 alin.1
1)„Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, în condiţiile
legii.”
Organizarea instanțelor
judecătorești
ACCESUL LIBER LA JUSTIȚIE-
principiu fundamental al organizării
unui sistem judiciar democratic
Cadrul normativ de reglementare
�Constituţia României - articolul 21
(1) „Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.(3) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.(4) Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite.”
EGALITATEA ÎN FAŢA JUSTIŢIEI
Cadrul normativ de reglementare:
Constituţia României:
ARTICOLUL 16(1) „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şia autorităţilor publice, fără privilegii şifără discriminări.(2) Nimeni nu este mai presus de lege.”
�Declarația Universală a Drepturilor Omului
( art.7)
„Toţi oamenii sînt egali în faţa legii şi au, fără nici
o deosebire, dreptul la o egală protecţie a legii.
Toţi oamenii au dreptul la o protecţie egală
împotriva oricărei discriminări care ar viola
prezenta Declaraţie şi împotriva oricărei provocări
la o asemenea discriminare”.
� Rezoluţia ONU din 17 decembrie 1979 prin care a fost
adoptat Codul de Conduită al persoanelor responsabile
în procesul de aplicare al legilor
„Persoanele responsabile cu aplicarea legii trebuie să-şi
îndeplinească în permanenţă obligaţiile impuse de lege servind
colectivitatea şi protejând toate persoanele împotriva actelor
ilegale, în conformitate cu înaltul grad de responsabilitate pe
care-l reclamă profesiunea lor.”
Exigenţe procedurale în asigurarea principiului egalităţii:
• Judecarea proceselor pentru toţi justiţiabilii trebuie realizată de
aceleaşi organisme respectând aceleaşi reguli procedurale
• Asigurarea de drepturi procedurale identice în timpul
judecăţii
• Obligaţia instanţelor de a asigura un echilibru în ceea ce
priveşte situaţia procesuală a părţilor în timpul procesului:
termene de judecată, comunicare de acte procedurale, etc.
GRATUITATEA JUSTIŢIEI- GARANŢIE A ACCESULUI LA JUSTIŢIE
Asistenţa judiciară poate fi acordată oricând în timpul unui proces şi constă
în apărarea şi asistenţa gratuită a părţii de către un avocat delegat.
Condiţii de acordare a asistenţei
judiciare conform art.90 din N.C.P.
(1)” Cel care nu este în stare să facă
faţă cheltuielilor pe care le presupune
declanşarea şi susţinerea unui proces
civil, fără a primejdui propria sa
întreţinere sau a familiei sale, poate
beneficia de asistenţă judiciară, în
condiţiile legii speciale privind ajutorul
public judiciar”.
(2) Asistenţa judiciară cuprinde:
a) „acordarea de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata
taxelor judiciare prevăzute de lege;
b) apărarea şi asistenţa gratuită printr-un avocat desemnat de barou;
c) orice alte modalităţi prevăzute de lege.
(3) Asistenţa judiciară poate fi acordată oricând în cursul procesului,
în tot sau numai în parte.”
(4) Persoanele juridice pot beneficia de facilităţi sub formă de reduceri,eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datoratepentru acţiuni şi cereri introduse la instanţele judecătoreşti, încondiţiile legii speciale.
Art. 155. -
Asistența extrajudiciară nu se acordă în următoarele situații:a) atunci când beneficiul adus solicitantului prin acordareaasistenței nu este justificat;b) atunci când pretenția este vădit nejustificată,neîntemeiată sau inadmisibilă;c) în cazul cetățenilor străini sau al persoanelor juridicestrăine solicitante, atunci când legislația lor națională nuprevede un tratament similar pentru cetățenii români;d) atunci când solicitantul a fost decăzut din dreptul de abeneficia de asistență judiciară.
ORGANIZAREA ACTUALĂ A INSTANŢELOR JUDECĂTOREŞTI
Baua legală:
Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, republicată
Art. 2
(2)Justiţia se realizează prin următoarele instanţe judecătoreşti:
a)Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b)curţi de apel;
c)tribunale;
d)tribunale specializate;
e)instanţe militare;
f)judecătorii.
JUDECĂTORIILE
- sunt instanţe ce funcţionează în judeţe şi în
sectoarele Municipiulului Bucureşti
- localităţile care fac parte din circumscripţia
judecătoriilor din fiecare judeţ sunt stabilite în
Hotărârea Guvernului nr.337/1993 cu
modificările şi completările ulterioare.
Organizare:
� Fiecare instanţă judecătorească este condusă de un preşedinte care exercită
atribuţii manageriale.
� Secţiile instanţelor judecătoreşti sunt conduse de câte un preşedinte de secţie. De
asemenea, în cadrul fiecărei instanţe funcţionează un colegiu de conducere, care
hotărăşte cu privire la problemele generale de conducere ale instanţei.
TRIBUNALE:Tribunalele sunt organizate la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti şi au, de regulă, sediul în municipiul reşedinţă de judeţ. În circumscripţia fiecărui tribunal sunt cuprinse toate judecătoriile din judeţ sau, după caz, din municipiul Bucureşti .
În România funcţionează următoarele tribunale specializate:
- Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov;
- Tribunalul Comercial Cluj; -
-Tribunalul Comercial Mureş;
- Tribunalul Comercial Argeş.
CURŢI DE APEL
• Curţile de apel sunt instanţe în circumscripţia
cărora funcţionează mai multe tribunale şi
tribunale specializate.
• În prezent curţile de apel sunt în număr de 15.
În cadrul curţilor de apel funcţionează secţii sau, după
caz, complete specializate pentru cauze:
� civile, penale, comerciale, cauze cu minori şi de familie,
� cauze de contencios administrativ şi fiscal,
� cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale,
precum şi , în raport cu natura şi numărul cauzelor, secţii
maritime şi fluviale sau pentru alte materii.
INALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este singura instanţă
supremă care funcţionează în România, cu sediul în
capitala ţării, fiind organizată în 4 secţii :
• secţia civilă şi de proprietate intelectuală,
• secţia penală,
• secţia comercială,
• secţia de contencios administrativ şi fiscal).
ORGANIZAREA INSTANŢELOR MILITARE
Conform dispoziţiilor legii 304/2004, în România există următoarele instanţe militare:• tribunalele militare;• Curtea Militară de Apel Bucureşti ce funcţionează în municipiul Bucureşti, ca instanţă unică, cu personalitate juridică,
Conducerea şi administrarea instanţelor judecătoreşti
� MINISTERUL JUSTIŢIEI
• Organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei este
reglementată prin HG.652/2009.
Art. 1
(1)Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, denumit în continuare Ministerul, este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului.
Ministerul are următoarele atribuţii principale conform dispoziţiilor legii:
I.în domeniul planificării strategice şi al funcţionării sistemului judiciar şi a justiţiei ca serviciu public:
1.formulează propuneri pentru programul legislativ al Guvernului în domeniul său de competenţă, în vederea îndeplinirii programului de guvernare;
2.elaborează, coordonează şi evaluează aplicarea strategiilor şi programelor şi asigură promovarea acestora;
3.negociază, implementează, monitorizează şi evaluează programele internaţionale de asistenţă tehnică şi financiarăpentru sistemul justiţiei şi pentru prevenirea criminalităţii şi a corupţiei, indiferent de instituţia beneficiară sau care le implementează;
4.exercită competenţele prevăzute de Constituţie şi de alte reglementări cu privire la organizarea sistemului judiciar şibuna funcţionare a justiţiei ca serviciu public;
5.exercită competenţele şi procedurile prevăzute de legi sau alte reglementări pentru asigurarea exercitării autorităţiiprevăzute la art. 132 alin. (1) din Constituţia României, republicată;
6.elaborează proiectele de reglementări în sfera sa de competenţă şi participă la susţinerea acestora în Parlament;
Cadrul normativ de reglementare:� Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al
Magistraturii, republicată
Art. 1
(1)Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.
(2)Consiliul Superior al Magistraturii este independent şi se supune în activitatea sa numai legii. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii răspund în faţajudecătorilor şi procurorilor pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului.� Constituţia României
ARTICOLUL 133(1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care:a) 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat; aceştia fac parte din două secţii, una pentru judecători şi una pentru procurori; prima secţie este compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori;b) 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şimorală, aleşi de Senat; aceştia participă numai la lucrările în plen;c) ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(3) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistraţii prevăzuţi la alineatul (2) litera a) .(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani.(5) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret.(6) Preşedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă.7) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive şi irevocabile, cu excepţia celor prevăzute la articolul 134 alineatul (2) .
• Atribuţii ARTICOLUL 134
(1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. În aceste situaţii, ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot.
(3) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară pot fi atacate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenţeijustiţiei.
MINISTERUL PUBLIC
Instituţia cunoaşte forme de organizare diferite în state democratice.
Rolul acestei instituţii este acela de îndeplini o funcţie socială foarte importantă:
� Apărarea intereselor generale ale societăţii, de stabilire a adevărului în activitatea de
înfăptuire a justiţiei şi de apărare a legii şi apărarea statului de drept
Organizarea Ministerului Public:
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii
Art. 89 legea 304/2004
(1)Pe lângă fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori şi familie şi judecătorie funcţionează un parchet.
(2)Parchetele au sediul în localităţile în care îşi au sediul instanţele pe lângă care funcţionează şi au aceeaşi circumscripţie cu acestea.
(3)Parchetele de pe lângă curţile de apel şi parchetele de pe lângă tribunale au personalitate juridică. Parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie şi parchetele de pe lângă judecătorii nu au personalitate juridică.
Bibliografie:
Cursuri:
� Ioan Leş, Instituţii judiciare contemporane, Ed.
CH.Beck, Bucureşti, 2007
Legislaţie:
� Constituţia României
� Declaraţia universală a drepturilor omului
� Rezoluţia ONU din 17 decembrie 1979
� Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al
Magistraturii, republicată
� HG.652/2009. Privind Organizarea şi funcţionarea
Ministerului Justiţiei
� Legea 304/2004 privind organizarea judiciară
� Noul Cod de procedură civilă