CIVILIZAŢIA MEDIEVALĂ

transcript

• Civilizaţia medievală este o civilizaţie agrară, rurală.

• Satul este centrul de greutate al societăţii feudale.

• Populaţia rurală reprezintă aproximativ 90% din totalul populaţiei.

• Evoluţia demografică a populaţiei este lentă.

CAUZE:• Media de vârstă este de

35-40 de ani;• Rata mortalităţii este

ridicată;• Frecvenţa epidemiilor;• Frecvenţa conflictelor

militare.

vvvcvcvvcv

vvvvvvvvvc

……………………………………………

Începând din secolul X are loc o creştere importantă a populaţiei.

CAUZE: Progresele din agricultură,

ca urmare a ameliorării tehnicii agricole:

• Apariţia brăzdarului de fier;• Plugul cu roată şi cormană;• Folosirea potcoavelor;• Noul mod de înhămare,

respectiv de înjugare a animalelor de povară;

CAUZE:• Folosirea

asolamentului trienal;

Creşterea suprafeţelor agricole.

Diversificarea producţiei, a alimentaţiei.

ORGANIZAREA SOCIETĂŢII FEUDALE

• “Nobilii n-au nevoie să suporte constrângerea niciunei puteri. Ei sunt războinici, protectori ai bisericilor, ai celor mari şi, deopotrivă ai celor mici… Cealaltă clasă este aceea a slujitorilor. Aceasta nu dobândeşte nimic decât cu preţul trudei. Servitorii furnizează lumii întregi bani, haine şi mâncare. Casa lui Dumnezeu, pe care o credem una singură, este deci, împărţită în trei: unii se roagă, alţii se luptă iar ceilalţi muncesc. Aceste trei părţi coexistând, nu admit să fie despărţite.”

• ( Descriere a societăţii feudale, făcută de episcopul Adalberon)

• În funcţie de modul în care se raportează la aceste feude, membrii societăţii se impart în:

• Nobili (laici sau ecleziastici) care sunt proprietrii domeniilor feudale;

• Ţăranii care sunt producătorii bunurilor materiale.

• În funcţie de poziţia pe care o are fiecare în cadrul societăţii feudale, aceasta se împarte în trei stări:

• Starea întâi, alcătuită din cei care se roagă: clerul;

• Starea a doua, formată din războinicii care apărau societatea: nobilii;

• Starea a treia, care cuprinde lucrătorii: ţăranii şi orăşenii.

STRUCTURA SOCIETĂŢII FEUDALE

• Această organizare indică o ierarhie riguroasă şi discriminatorie.

DOMENIUL FEUDAL

Intr-o societate rurală domeniul feudal este celula vieţii economice şi sociale .

STRUCTURA DOMENIULUI FEUDAL

• REZERVA SENIORIALĂ (pars indominicata).

• LOTURILE ŢĂRANILOR DEPENDENŢI (pars dominicata).

Renta feudală reprezintă sistemul de obligaţii ce revin ţăranilor dependenţi ca urmare a primirii loturilor în folosinţă.

IDENTIFICAŢI ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE DOMENIULUI FEUDAL

DOMENIUL FEUDAL

• Valorificarea reurselor economice ale domeniului feudal se face prin folosirea forţei de muncă a ţărănimii dependente.

STRUCTURA ŢĂRĂNIMII FEUDALECATEGORIE STATUT JURIDIC OBLIGAŢII

Ţărani independenţi liberi dijma faţă de stat şi de

biserică

Ţărani dependenţi dijma faţă de biserică

1. Ţărani şerbi -libertate personală restrânsă ;

-dependenţă economică.

a)personale :

-legarea de glie ;

-taxa pentru căsătorie;

-taxa pentru şcolarizare;

-taxa de mână moartă.

b)reale:

-claca

-dijma

-censul

2. Ţărani semidependenţi -libertate personală;

-dependenţă economică reale:

-claca;

-dijma;

-censul

ŢĂRĂNIMEA FEUDALĂ

• Tendinţa de transformare a ţărănimii libere în ţărănime dependentă şi

creşterea obligaţiior ţărănimii au determinat puternice răscoale.

RĂSCOALE ŢĂRĂNEŞTI

JACQUERIA (Franţa – 1358)

RĂSCOALA CONDUSĂ DE WAT TYLER (Anglia – 1381)

AMPLASREA ORAŞULUI MEDIEVAL

De-a lungul sau la intersecţia drumurilor comerciale;

În apropierea castelelor sau mănăstirilor;

Pe structurile oraşelor antice.

LUMEA URBANĂ

Din secolul X are

loc o revigorare treptată a oraşului,adaptat însă la specificul civilizaţiei medievale.

LUMEA URBANĂ

• Termenul generic ce desemnează oraşul medieval apusean este cel de burg (aşezare întărită) iar locuitorii săi se numesc burghezi.

LUMEA URBANĂ

Din punct de vedere profesional locuitorii se împart în:

Meşteşugari, organizaţi în bresle;

Negustori, organizaţi în ghilde, hanse;

LUMEA URBANĂ

• Zarafi (cămătari);• Liber profesionişti:

medici, profesori, jurişti, actori.

LUMEA URBANĂ

Accentuarea diferenţierilor de avere impune împărţirea orăşenilor în:

Patriciatul orăşenesc;

Plebea orăşenească.

MIŞCAREA COMUNALĂ

• Constă în lupta oraşelor pentru independenţă în raport cu nobilii.

• Orăşenii se organizează în comune (asociaţii de luptă pentru emanciparea lor).

• Mişcarea comunală se încheie cu victoria orăşenilor, recunoscută prin emiterea de către autorităţi (rege sau seniori) a unor charte de emancipare.

MIŞCAREA COMUNALĂ

“Niciun om de la Lorris nu va plăti vamă şi nicio altă obligaţie pentru hrană;

el nu va da nici dijma din recolta pe care o va dobândi prin munca sa şi a animalelor sale

şi nu va plăti taxa pentru vinul pe care-l obţine din via sa.

Nimeni, nici regele, nici (alt slujitor regal) nu va impune locuitorilor din Lorris

nici tallia, nici alte obligaţii senioriale...”(Charta de libertăţi acordată oraşului Lorris

de către Filip al II-lea August în 1187)

MIŞCAREA COMUNALĂ

• Statutul jurdic al oraşelor este diferit:

• Autonomie limitată (Anglia şi nordulFranţei) PARIS

LONDRA

LUMEA URBANĂ

• Autonomie lărgită (Flandra şi sudul Franţei)

• Republicile orăşeneşti, oraşele libere (Germania şi Italia)

HAMBURG

CARCASSONNE

ORAŞUL MEDIEVAL, FACTOR DE

PROGRES SOCIAL

Asigură o dinamică mai accentuată a economiei;

ORAŞUL MEDIEVAL, FACTOR DE

PROGRES SOCIAL

Susţine lupta monarhilor pentru centralizarea statului;

ORAŞUL MEDIEVAL, FACTOR DE PROGRES SOCIAL

Este centru al vieţii culturale, jucând un rol major în schimbarea mentalităţii tipice evului mediu.

UNIVERSITATEA DIN PARIS

MATERIAL REALIZAT DE PROF. HRUŞCOVSCHI ELENA LICEUL PEDAGOGIC “SPIRU HARET” FOCŞANI

CIVILIZAŢIA MEDIEVALĂ

Documents