Cimitirul animalelor domesticedspace.bcucluj.ro/.../64915/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1990_002_0226… ·...

Post on 27-Oct-2020

10 views 0 download

transcript

ZIAR INDEPENDENT - EXPRESIE A OPINIEI PUBLICE DIN JUDEŢUL CLUJ

ANUL II. NR. 220 M A RŢI 16 OCTOMBRIE 1990 4 PA G IN I 1 LEU

Cu domnul IONEL ROMAN, vicc preşedinte al Adunării Peputaţ ilor:

DESPRE T R A N S ILV A N A Şl ACŢIUNILE DESTABILIZATOARE ţl)— C arc credcţl că este m otivul

p e n tru 'c a re nu se d iscu tă • în P arlam en t şi \ nu este făcu t p u ­blic rapo rtu l Com isiei do inves­tigare a evenim entelor d in m artie, din T îrgu-M uroş?

C hiar în iu lia , în a in te de ' aşa-zisa viicanţă p a r la m e n ta ră , . s-a pus problem a d iscu tă rii în noua sesiune, a două rapoarte : raportu l de : la Tg. M ureş şl r a ­portu l p riv ind even im en te le d in ■ 13—15 iunie. C om isia ju rid ică a fost însărcinată să ia în d iscu ţia aceste două ' a sp ec te ; a ex is ta t p ropunerea ca în p rim a sesiune * a lun ii septem brie, rap o r tu l de la Tg. M ureş să fie p u s în d iscuţia A dunării D eputaţilor. . A nalizat însă m a l ' îndeaproape, la n ivelu l B iroului ■ A dunării D eputaţilor, acest, raport’, nu este consistent, . a d ică -n u toate ̂ e lem ente le legate de evenim entele d in m artie sin t cuprinse în el, sau une le d in tre fele >sîn t chiar con trad ic to rii sau ■

, îri nepotrivire. D in această cauză■ .s'-a lu a t ho tărîrea ca, în a doua sesiune în tr-o şed in ţă de Birou, m em bri din P a rla m e n t să revadă

dosarul de Ia Tg. M ureş şi, în lim ita posib ilită ţilo r, să î l com­pleteze cu da ta ex is ten te ş l cu d a te rea le .

— D in cite ştiu , au făcu t in ­vestigaţii şl d l. G elu V oican Voi- culescu, şî dl. Ion M în za tu . . . .

— D upă c îte am în ţe les d in ana liza dosaru lu i, s-a lu c ra t p u -: ţin sec ta r în am bele l’aze a le in ­vestigărilo r, a tî t în tim pu l c ît a anch e ta t sau a fost în m isiune de in fo rm are dl. G elu Voican Voi- , culescu, c ît şl a tunci cînd a fost d l. Ion M înzatu. U nii' m em bri localnici din. comisie au a firm a t,’ că, în une le situaţii, n u au 'f o s t , consu lta ţi sau n -au lu a t p a rte la* investigaţii. P rob lem a este de . o e x trem ă grav ita te , p en tru că

. treb u ie ' e lucidate cauzele şi m a l ■! ales desfăşu ra rea acestui m om ent deosebit de dram atic , din" p rim ă- : v ară . în p resă au a p ă ru t cîteva, m ă rtu ris ir i a le dom nului Ion M în­zatu şi a le dom nului colonel în , r e \e rv ă Scrieciu ,. d a r acestea n u ; s în t d ec ît piese în tr-u n dosar vo­lum inos. E u am văzu t dosaru l, este destu l de m are, d a r p ă re rea

m ea pTfir&onală este că nu cu­p rin d e to t ce-ar treb u i să cuprin ­d ă , p en tru că d in unele decla­ra ţii deducem că a r trebu i cer­ce ta tă şi cu tare fap tă sau cu tare

' persoană. P e de a ltă parte , nici activ ita tea p ro cu ra tu rii şi a ju s­tiţie i n u este încheiată , or, la n ivelu l P arlam en tu lu i, no i nu facem o anchetă jud ic ia ră , ci una politică. L a ora ac tua lă , cu ceea co avem Ia dosar, n u p u tem să spunem cu certitud ine care sîn t cauzele care au provocat aceste incidente. Se po t fo rm ula doar c îteva d in tre cauze, şi acestea sln t evidente şi în a lte inc iden te care s-au petrecu t în T ransilvan ia d in 23 decem brie în c o a c e .: .U n scenariu l-a decelat C om isia p a r­lam en tară de inves tigare a even i­m entelor diri 13—13 iunie, şi aces­ta a r fi, de fapt, un scenariu de fond. E xistă apoi n iş te im plicaţii do m om ent, im plicaţii de persoane asup ra căro ra ex is tă în că unele dubii, există- in fo rm aţii incom ple­te. D esigur, o a lţă com isie p a r la ­m en tară noi nu m ai pu tem să creăm , d a r se im pune ca vechea

com isie să se reaşeze p u ţin asu­p ra docum entelor.

— T im pu l trece , oam enii nil m ai a u ră b d a re , nu p rea cred că v o r a lia v reo d a tă to t adevăru l despre ce s-a p e trccu t îa m artie la T îrgu M ureş. D in cllo ştiu. la ad resa jud ecă to rilo r şi p rocuro­rilo r caro f a c anche ta jud ic iară sc p ro ferează am en in ţă ri, ancliela n u p a re u şo r de d u s . . .

— Nici ch ia r o anchetă p a rla ­m en ta ră n il es te uşo r de dus. Noi, d ep u ta ţii şi senatorii, p rin regu lam en t n e bucu răm de im u­n itate , d a r , la o ra actuală , situ ­aţia n o astră este uneori ch iar foarte d ificilă. M ă gîndesc la co­legii ca re au an ch e ta t evenim en­tele din. 13—15 iun ie , n u doar la M iercurea C iuc sau la Tg. M ureş, cl ch ia r aici, în C apita lă . Şi aici ex is tă telefoane' şi scriso ri de am e­n in ţa re , ex is tă ch ia r .persoane care, cind tre c pe lîngă d e p u ta ţii.

(C on tinuare în p a g .. III)

: ' Ni TOM A

Starea si evoluţia economîco-sociaîă

a judeţului Cluj la 30 septembrie 1990în luna sep tem brie s -a ob ţinu t,

pe' ansa ihb lu l ju d e ţu lu i, cel m ai• m ic volum de p ro d u c ţie in d u s tri­a lă d in acest an — şi anum e, în valoare 'de 2,2 m ilia rd e lei, cu 9,8- la su tă sub p rev ed eri, în re- gistrîndu-se o descreştere de 25,3 la su tă fa ţă de aceeaşi lu n ă diri anu l t r e c u t P ro d u c ţia rea liza tă pe. nouă luni a le an u lu i cu ren t este cu 18,6 la su tă m ai m ică de­cît în 'perioada co respunzătoare d in 1939, un n u m ă r de 52 în tre ­p rinderi în reg istrînd descreşteri ale producţiei. N erea liza rea p ro-

; g ram elo r de fab rica ţie avu te în vedere, îndeosebi la unele .produ­se fizice d e bază, a condus laneonorarea a 1311 con trac te eco­nom ice, în valoare de 2120,2 m i­lioane lei, d in ca re 18 con trac te în v a loare de 194 m ilioane lei, înche ia te cu p a rten e ri do peste ho tare . De a ltfe l şi ex po rtu l a scăzu t ’ con tinuu , rep rezen tînd pe nouă lu n i 51,6 m ilioane ru b le şi 56,7. m ilioane dolari, vo lum ul acestu ia fiind m ai m ic fa ţă de

acecaşi perioadă d in a n u l tre c u t cu 46> la su tă. .

In p riv in ţa ind ica to rilo r d e e fi­cienţă, a ră tăm că n iv e lu l p ro ­duc tiv ită ţii m uncii re a liz a t pe ansam blu l în tre rp r in d e r ilo r in ­d u stria le d in ju d e ţ, p e no u ă ; lu n i a le acestu i an, es te ele 150294 le i/ sa la ria t, fiind thai m ic cu 21,4 la su tă fa ţă de aceeaşi p e rio ad ă d in ’ an u l p recedent. A u în reg is­tr a t p ie rderi 15 în tre p r in d e r i , ’ ia r p rogram ul de beneficii în in ­d u strie s-a rea liza t în p ro p o rţie de 72,5 la sută. -- D e la în c e p u tu ra n u lu i s-a re ­

a liza t un volum de in v es tiţii în va loare de 3 m ilia rd e le i, d in ca- re 1,6 m iliarde le i la ac tiv ita tea d e ' construcţii-m on ta j, p rog ram u l s tab ilit fiind rea liz a t în p ro p o r­ţie de 83,9 la su tă , respec tiv de98,4 la su tă. S -au d a t în fo losin­

ţa p o p u la ţie i 1.478 apartam en te ,' d in 2600 ap a rtam en te prevăzute a se co n stru i pe în treg u l an 1990. • . ; \ •

P rin com erţu l d e . s ta t şi coo­p e ra tis t s - a Y Îhdut că tre popu­la ţie u n vo lum de m ă rfu ri în va­loare d e 8,8 m ilia rd e le i, cu 23,7 lâ su tă m a i m u lt co m p ara tiv , cu nouă lu n i d in an u l trecu t, creş­te r i m a i m a r i fiind la m ărfu rile a lim en ta re (34,3 la sută); L a pres­tă r ile de se rv ic ii p e n tru popula­ţie e fec tu a te do c ă tre un ită ţile de s t a t : ş i coopera tis te s-a în re ­g is tra t o desc reşte re d e 8 la sa - tă fa ţă d e nouă lu n i d in anul1989.

D IRECŢIA JUDEŢEAN Ă DE STA TISTIC A

, C LU J- ' (C ontihuaro în pag. III)

iNTÎLNIREA PREŞEDINTELUI! ROMÂNIEI CU DELEGAŢIA

FEDERAŢIEI ORGANIZAŢIILOR 1

ECONOM ICE DIN JAPONIAP reşed in te le Rom âniei, dom ­

nul Ion Iliescu s-a în tîln it, lun i, Ia P a la tu l C otroceni, cu delega­ţia F edera ţie i organ izaţiilo r e- conom ice . d in ' Japon ia (K eidan- ren), condus/i de M asaya M i- yoshi, d irec to ru l general a l Fe­d era ţie i, şi Shoichi T anaka , vi­cep reşed in te la C onsiliului eco­nom ic japono-rom ân.

LUCRĂRILE SENATULUI■ S enatu l şi-a re luat, luni, .la o ra 13,00, lucrările în plen.

tn deschiderea şedinţei, dom ­n u l A lexandru B îrl.idcanu, p re ­şed in tele S en a tu lu i,' a a n u n ţa t o rd inea de zi a dezbaterilo r pen­tr u această săptăm înă, ca re are pa p u n c t p rinc ipal con tinuarea d iscu ţiilo r asupra P roiectului do lege «privind societăţile com ercia­le. în legă tu ră . cu proiectu l a* m in tit, dom nul B îrlădeanu a a- d re sa t în două in te rv en ţii u n a- p e l g ru p ă rii U.D.M.R. d e a-şi re ­exam ina atitud inea , precizîrid că a rtico lu l 93 d in legea socie tă ţi­lo r com erciale nu conţine n im ic jig n ito r la ad resa g rupării res­pective ..şi a a tra ş a ten ţia că n u au fost epu iza te toa te m odalită ţile conferite de regulam ent. A şa du­p ă , cum . esto cunoscut, în cu rsu l d ezb a te rilo r de săp tăm înă trecu ­tă — pe m arg inea art. 93 — se­n a to rii d iri g ruparea U.D.M.R. au p ă ră s it sala de şedinţe.

T otodată , dl. B îrlădeanu a ; fă ­cu t cunoscu t'că jo i, 28 octom brie , va avea loc o şedinţă în p len a am belo r cam ere ale P a rlam en tu ­lu i R om âniei în cadru l căre ia p rim u l m in istru a l G uvernu lu i va p rezen ta o in form are ce va fi. u rm a tă de dezbateri.

ADUNAREA DEPUTAŢILORLim i d u p ă-am iază /a u . fost re­

lu a te lu c ră rile tn p len a le sesiu­n ii A dunării D epu ta ţilo r la ca ra au fost prezenţi 315 m e m b ri ai acestu i fo r legislativ .

Ş ed in ţa condusă de dl. D an . M arţian , p reşed in te le A dunării D eputaţilo r, a adoptat, la o rd i­n ea de zi, cu u n an im ita te .de vo­tu ri, d iscu ta rea şi va lidarea p ro ­iec tu lu i de Lege p riv in d a ju to ru l, de- şom aj şi re in teg ra rea p ro fe­sională a şom erilo r P în ă ia în ­ch iderea lucrărilo r, au fost a - do p ta te cu am endam ente p ro p u ­se de com isiile perm anen te , ori cu a lte le in iţia te de dep u ta ţi, \ p rim ele 9 artico le d in cap ito lu l care se re fe ră la defin irea n o ţi­u n ii do şom er ş i cuan tum urile . a ju to ru lu i în funcţie de vechi­m ea în m uncă.

VIITORUL ROMÂNIEI DE ELECTORATUL ARDELEAN DEPINDE (111)CU CINE VA FA CE A LIAN ŢA U .D.M JÎ.?

tn am b ian ţa ac tua lă , a t î t o m a re xp a rte d in m a­ghiari în general, c it ş l d in ch ia r m em brii U.D.M.R. a înţeles, cu în g rijo ra re , că nu calea co n fru n tă rii

v iolente este de u rm at, ci d ialogul şi în ţe legerea cu . rom ân ii; că exace rb a rea sen tim en te lo r n a ţio n a lis­te m aghiare conduce la s lăb irea leg ă tu rilo r — şl aşa firave, p rin in te rm ed iu l a două p a rtid e con­valescen te _ i- cu rom ân ii. P robab il m a rea m ajo ­r i ta te a m agh iarilo r a în ţe les p o z iţ ia .c iu d a tă a . U .D .M R .: ea nu este un p a rtid politic, ci o fo t- m aţju rie etnică, d a r cu vo t în p a rlam en t ca şi- partide le politice .rom âneşti; ea ap ă ră in te rese le e tn ic ilo r m aghiari — d a r in p lan u l deciz iilo r glo­bale _ce culoare po litică a re? in terese le c ă ro r ca- - tegorii sociale şi ce p rinc ip ii ideologico va prom o­va în P arlam en t? P en tru că, în u ltim ă in s tan ţă , rornân sau m aghiar, om ul a re nevoie de „o p îin e“— de u n serviciu bănos, d e un loc de m uncă c iv ili­zat, de o casă confo rtab ilă , d e . bunu ri, de şosele etc., d e toate acele lu c ru ri ce depăşesc cond iţia e tn ică şi se po t o b ţin e p rin ad o p ta rea an u m ito r decizii în P arlam en t şi în guvern . Ş l p e n tru că, p în ă Ia urm ă, cconoinla de p ia ţă n u va p u tea crea enclave economice pe c rite rii c tn ice — ad e v ă r ca ­rc m ulto ra li s-a a ră ta t n iţe l cam tîrziu . .

C hestiunea e p resan tă : se ap rop ie a lege rile p en ­tru ad m in is tra ţia locală, în care m ag h ia rii vo r să-şi a ib ă rep rezen tan ţii lor, ia r o com petiţie se­p ara tă a com ponentelor U.D.M.R. nu Ie o fe ră nici o şansă. La alegerile d in 20 m al m agh iarii s-au p rezen ta t un iţi po c r ite r ii e tn ice, ia r rom ân ii dez­binaţi pe criterii politice. D acă Ia v iitoare le a le ­geri locale ' rom ânii d in T ransilvan ia se v o r u n i în posibilul carte l al p rin c ip a le lo r două p a rtid e —F.S.N. şi P.U.N.R. — A.U.R. şl vor ob ţine o m a ­jo rita te zdrob itoare? Şi, oric îte locuri v o r ocupa, m aghiarii d in , ad m in is tra ţie v o r treb u i să conlu­creze cu sta tu l rom ân, rcspectiv cu p a rtid u l de guvcrnăm tn ţ — adică să facă politică econom ică, sociala, san itară , c u ltu ra lă , tc lm ieo -ţtu n ţifică etc.

şi doar în u ltim ă in s tan ţă etn ică ; ad ică vor tr e ­bu i să a ju n g ă la o op ţiune politică, să ţin ă seam ă d e . s tru c tu rile sociale a le m in o rită ţii m aghiare, ca şi de in terese le care-1 d esp a rt în tre , ei, respec­tiv îi ap rop ie de aceleaşi categorii sociale a le ro ­m ânilor. , '

A cestea fiind d a te le prob lem ei, U.D.M.R. ar£ de ales în tre a co labora cu p u te rea de guvernăm în t,

; a se a lia cu a lte p a rtid e pu te rn ice o ri â se auto- m arg inaliza d e fin itiv . A lian ţa cu cele două p artide istorice n îl-i es te fo lositoare, p en tru că n u a trage

• m asele de m agh iari. P e de a ltă p a rte , nici cele două p a rtid e n u se m al po t înghesui fă ţiş că tre această a lian ţă , p e n tru că, trecînd p rin criza de refacere, au nevoia de vo tu rile ro m ân ilo r şl se tem să nu fie acuzate că pactizează cu „a ten ta- to rii“ Ia in teg rita te a R om âniei. A re n u n ţa la . cola­borarea în dom eniu l deciz iilor po litico-adm in is- tra tiv e a r fi o g reşeală d e n e ie r ta t fa ţă de In te­resele p ro p riilo r conaţionali. P en tru U.D.M.R. ar' m ai îi po sib ilita tea să se alieze cu, să z ic e m ,'P a r­tidu l D em ocrat A g r a r ' ori cu g ru p ările ecologis- to — m aria j fă ră ţk 'rspectivă deosebită, cel pu ţin deocam dată. Este,' deci, d e p revăzu t - o aprop ie re de F.S N., s in g u ra ca le efic ien tă de a p a rtic ip a Ia ex e rc iţiu l p u te r ii. D bsigur, a r m al fi u n a , la caro m ă b îlb îi de em oţie s-o spun : u n p a c t în tro U.D.M.R. şi P.U.N.R. (A.U.R. — A lian ţa p en tru U n ita tea R om âniei), A ceasta a r conduce la o ve­r i ta b ilă s ta re do secu rita te şi p ro sp e rita te în T ran ­silvan ia , im p lic it în în treag a R om ânie. P în ă a tunci m al este. d a r perspec tiva nu trebu ie scăp a tă d in vedere. V ă im ag in a ţi u n P a rlam en t şi u n guvern în ca re In te rese le econom ice şi u m an ita re a le p ro ­v inciei n o astre a r fi a p ă ra te de un c a r te r A.U.R.— U.D.M.R.? E cam greu. D ar, rea liş ti fiind , cel p u ţino în ce ta re a o s tilită ţilo r esto j iu num ai necesară, d a r şi posib ilă . Ia r dacă F.S.N. o p o a te m ijloci, treb u ie s-o facă . —

________ _ CAL1AN/ T CiDUOTEC I! r.ENTRAlJ' !

Cimitirul animalelor domesticeP ro sp erita tea ţă ra n u lu i a fost

în to td eau n a legată de ex is ten ţa , în gospodăria sa, a u n u i n u m ăr d e an im a le ca re să-l asigure for­ţa 'de m u n c ă ' necesară p en tru cu ltiv a rea în bune condiţii a pă- m în tu lu i, p recum şi produsele sp ec ific e ' necesare consum ului p ro p riu sau com ercializării. De aceea ţă r a n u l ş i-a în g r ij it an i­m alele cu o a te n ţie ce o în tre ­cea, în destu le cazuri, pe aceea ad resa tă sieşi sau copiilor. A ni­m alele ţă ra n ilo r au ten tic i a ră ta u în to td eau n a fo a rte b ine. E ra şi un m od d e a-ş i d em onstra h ă r­nicia. P rim ăv a ra , m al ales, la anum ite o re a le d im ine ţii, u liţe le sa te lo r , e ra u p line de v ite scoase la p lim b ă ri zilnice. E v iden t că toa te s tră lu ce au de cu ră ţen ie . Ia tă în să că s itu a ţia parad o x a lă în care se a flă acum satele , deci şl ţă ran ii, se m an ifestă şi In a- ceastă n ep ăsa re cu m p lită fa ţă de anim ale. E ste rea lm en te cu tre ­m u ră to r să vezi zeci d e an im ale m oarte în tr -u n C.A.P., p en tru că n im eni n -a re g r ija lo r. Ţ ă ran ii şi-au îm p ă rţit p ăm în tu l, an im a­lele au răm as în să acolo unde flăm înz ise ră an i Ia r înd , In cu rţile C .A .P .-urilo r şi, d u p ă cum am v ăzu t s îm b ă tă sea ra la te le ­vizor, m or dc foam e. A cum , cînd încă se m a l găsesc re s tu r i fu ra ­jere , c h ia r şi ia rb ă pe cîm p, nu în p lin ă ia rn ă sau sp re p rim ăva­ră cînd, de regu lă , f în u rile d is­p a r d in fostele şl încă actualele u n ită ţi socialiste. A cum m or de foam e, c înd dacă a r fi lăsato

p e cîm p, v ite le a r m ai găsi ceva de m încare. D ar pe ca re c îm p să fie e le lă sa ­te, d in m om ent ce cîm - p u l a fost îm p ă rţit în tre ţă ra n i? ' Ce fe l de ţă ra n i sîn t aceia care asistă^ pasiv i la asem enea în lîm - p lă r i neob işnu ite? C um plită tre - bu ie să fie u ră lo r p en tru C .A.P.- u r i d acă ea se în tinde, la fel de n e în d u ră to a re , a su p ra u n o r an i­m a le care , la u rm a u rm elo r, au fo s t cu m p ă ra te ş i h ră n ite p rin m unca lo r, ban ii lu a ţi p e , lap te sau po ca rn e au fost îm p ă rţiţi (p robab il) In tre ei. Ce u ră ex ­tra o rd in a ră , ca re poate să în tu ­nece m in ţile u n o r oam eni p en tru ca re an im ale le e ra u p ă rţi a le gos­p o dărie i fă ră de. care nu se p u ­te a tr ă it E ste do în ţeles u ra lo r p e n tru C.A.P., d a r nu poate fi a ccep ta t acest sen tim en t covîrşi- to r fa ţă de an im ale le acelu iaşi C .A.P. S ă le îm p artă , d acă n -au g ăsit a l tă so lu ţie, să le v în d ă sau s ă lo ta ie şi să lo m ănînce. D^r să laş i an im ale le să m oară do foam e dev ine do neîn ţeles. C um să p o rn eşti la o nouă a lcă tu ire a gospodăriei p roprii, cînd an i­m a lu l ad u că to r p rinc ipa l de ve­n itu r i a l accleiaşi gospodării es­te astfe l în lă tu ra t? Nu num ai d in cu rte a ţă ran u lu i, d a r şi din con­ş tiin ţa lui. în a in te ţă ran u l, în ­g ropa an im ale le m oarto din cine ş tie ce p ric in i. Acum lo Iasă să m o ară de foam e îri spaţii îng ră­d ite . In p lină toamnă.

V. CIIIOUEANU.

ADEVĂRUL - IN LIBERTATE PAGINA 2

Divizia „B“ de fotbal

SCHIMBARE DE LIDERI IN SERIILE I Şl IIICea de a X -a e tapă a eşalonu­

lu i secund, d ispu tată dum inică 14 octom brie, a fost incom pletă, partide le C.S.M. Borzeşti — Ceah­lău l 1’. N eam ţ (seria I) şi A.S.A. E lectrom ureş Tg. M u re ş — S tru n ­gii! A rad (seria a III-a ) ,f iin d a- m înate pen tru jo i 18 octom brie. In cele 25 d e -p a rtid e disputate , gazdele au obţinut victoria în 18 în tîln iri, oaspeţii în 4, ia r 3 s-au încheia t la egalitate. Ia tă rezu lta ­te le com plete în partide le d ispu ­ta te . , /

• SERIA I: F ortus Iaşi — Prahova Ploieşti 3—1, U nirea Focşani — Poiana C îm pina 5—0, G loria CFR G alaţi — C allatis M angalia 4—2, Ş iretu l Paşcani — A rip ile B acău 2—3, C.S.M. Sucea­va — „Poli“ Iaşi 0—0, S teaua Mi- zil — G loria Buzău 1—2 (d e rb y u l. seriei), F oresta Fălticeni .— O lim ­p ia Rm. S ăra t 3—0, U nirea Slo­bozia — O ţelul G alaţi 1—0. Pe prim ul loc a trecu t G loria B u­zău (golaveraj 22—5), u rm ată de O ţelu l G alaţi (golaveraj 20— 10) — am bele cu cîte 15- puncte. Pe

locul tre i C eahlăul cu 14 puncte (un joc m ai puţin).

« SERIA A II-A : ICIM B ra ­şov — Şoim ii IPA Sibiu 4—2, FCM C aracal.- — C.S. T Îrgov işte 1— 1, E lectroputere C raiova — Progresu l Şoim ii B ucureşti 3—0, M etalurgistu l S la tina — M onta­

na S inaia 4—1, G az M etan Me­diaş — Sportu l „30 D ecem brie" 1—0, C him ia R. V îlcea — T rac­toru l Braşov 4—1, F la c ă ra M oreni— M inerul M otru 1—1, A utobu­zul B ucureşti — C.F. D robotă Tr. Severin 1—0, M ecanică F in ă Bu­cureşti — G loria P a n d u r ii Tg. J iu 4—0. In clasam ent, pe p rim u l loc E lectropu tere cu 15 puncte, u rm ată de C.S. T Îrgovişte cu 14 şi C.F. D robeta cu 12 puncte ., • SERIA A III-A : A u ru l B rad— CIL S ighet 5—0, M eta lu rg istu l C ugir — C.F.R. T im işo ara 0—4, C.S.M. R eşiţa — A rm ă tu ra Za-

. lău 3—1, A.S.A. P ro g resu l T im i­şoara — V ultu rii L ugoj 1—0, Chim ica T îrnăverii — O lim pia

. S atu M are 2—0, U.T. A rad — U- n irea A lba Iu lia 3—0, F.G. M ara ­m ureş B aia M are — G lo ria R eşiţa 1—0, M etalu l B ocşa — CSM V a­gonul A rad 1—2. In cu rsu l săp- tăm înii trecu te s-a d isp u ta t p a r­tida re s tan tă A.S.A. E lec trom ureş Tg. M ureş — M eta lu rg is tu l C u- g ir 4—2. P e p rim u l loc în c lasa­m ent, cu un joc m ai p u ţin , ÂSA Electrom ureş 14 p u n c te (golave­ra j 14—5). P e locul secund to t cu 14 puncte V agonul A rad golave­ra j 18—11) ia r p e lo cu rile 3—4, cu cîte 13 puncte, C FR T im işoara

. (golaveraj 22—10) ş i O lim pia Sa­tu M are (golaveraj 11—4).

B aschet

„U “ METALUL ROŞU - DINAMO BUCUREŞTI 9 8 -7 1 !

O m ie şi ceva de iub ito ri ai baschetulu i au ven it-s îm bătă di­m ineaţa în Sala spo rtu rilo r pen ­tru a-i vedea pe studen ţi evolu- Snd în co m p an ia . unei fo rm aţii ce reprezen ta p înă n u dem ult, u n : m it a lă tu ri de Steaua, în sportu l rom ânesc cu m ingea la coş. D u­pă p a tru victorii consecutive, e ra un m om ent a l .adevărului, vis-a- vj.s de valoarea noii echipe a c lu ­ju lu i, testab ilă c u 'a d e v ă ra t n u ­m ai în fa ţa unu i ad v ersar de ta ­lie (la. p rop riu şi la figu ra t) şi cu vele ită ţi pe care le cunoaştem c a to ţii. Şi, incredibil d a r adevă- > ra t, ei n u num ai^că au cîştigat. d a r au făcu t-o de o m an ie ră ca­re a en tuziasm at asisten ţa la 27 de puncte d iferen ţă (!!), um ilin - du-şi efectiv adversaru l. A fost o p a rtid ă de o ra ră frum useţe, în oare clu jen ii, cu u n lo t m ai va- lnros în acest m om ent, cu u n stil em inam ente - ofensiv, a lim en ta t de fan tez ia debo rdan tă a un o r ' tin e r i de m are ta len t, .e libera ţi d in co rse tu l unei tactici rigide, au a v u t în fa ţă un p a rten e r de în trece re cu orgoliul răn it (în­vinşi recen t la T im işoara), care de această d a tă cu V inereanu Jn fo rm aţie (absent la T im işoara) au d o rit şi a u lu p ta t im ens pen­tru reab ilita re . N -a fost să fie aşa. s tuden ţii m obilizaţi în acest sezon la m axim um , im punîndu-şi de la bun începu t punctu l de ve-' d e re (min. 6 :18—8), om ogenita­te a şi p roductiv ita tea în tregu lu i

„cinci" d in te ren (am a s is ta t în p rem ieră la sch im buri ca la ho­chei) âvînd cîştig de cauză fa ţă de realizările in d iv idua le a le lu i V inereanu şi, sporad ic , a le lui îvanov şi Stoian. A cest' ra p o r t s-a m en ţinu t p înă în f ina l, m a r­ca t fiind de c reşterea pe rm an en ­tă a d iferenţei, p înă la sco ru l fi­n a l de 98—71 (52—37). D acă în prim ele p a tru e tap e ech ipa a scos la ram pă, pe r înd , pe M ircea Cristescu, H oria R o ta ru , G heor­ghe M ureşan, e tap a a 5 -a a fost a lu i B runo R oşnafschi, excelen t în to t ce a făcut, fiin d p rim -so- listu l unei fo rm aţii re m arca tă în bloc, a lă tu ri de a n tre n o rii G heor- ghe Rom an şi L iv iu M oraru , cu m erite deosebite în d ir ija re a a- cestei spectaculoasc ş i rod ito are (pînă acum ) p a rtitu r i, în ca re frum useţea şi fan tez ia fazelo r de atac culeg ap lauzele reze rv a te a- cutelor. Pe m ai departe , însă (vine Steaua!), a ten ţie la a p ă ra re ! .-Ş i acum m arcato rii: R oşnafsch i 35, M ureşan 14, C ristescu 11, Sebes- tyen 10, H nat şi O lp re tean 6 (am bii în rea l progres). P u lb e re 5, R otaru 4, C ercel 3, C onstan- tinescu 2, S inevici 1, P in tea 1. p en tru „U“, respectiv V inereanu 29, îvanov 16, S to ian 13, Ispas 7, P teancu 3, A lecu 3. A rb itrii D. O prea (Oradea) şi N. C onstanti- nescu (Bucureşti), u ltim u l cu greşeli.

■ M ircca Ion RADU

UN M ECI EXTREM DE TENSIONAT

UNIREA DEJ - C.F.R. CLUJ-NAPOCA 1 - 1 ( 1 - 0 )

M eciul de dum inică, de la Dej, d in tre U n irea şi C.F.R., care se an u n ţa un ve ritab il derby al se­riei şi a l ju d e ţu lu i nostru (vai, c ît de dep a rte a fost de aşa ceva sau de ceea ce a r trebu i să nu­mim fotbal!), p rezen ta nu num ai un in teres firesc, .c i şi o im por­tan ţă deosebită p en tru configura­ţia celor două echipe în clasa­m ent. C lu jen ii doreau să-şi m en­ţină p o z iţia de lider, dejenii să m ai u rce cîleva trepte, lucru ce n i se p ărea foarte firesc. De aici,

, însă, şi p în ă la cc- ne-a fost dat să vedem este, cum se; spune, o cale foarte lungă şi greu de im a­ginat. M ai ales pen tru două echipe în care evoluează jucători care se cunosc de m u ltă vrem e şi care a u fost, c îndva, coechipieri.

In m eciu rile de p regătire di­n a in tea re lu ării cam pionatului, dejen ii au înv ins de două ori, la C luj-N apoca şi. la ei acasă. Ş i trebu ie făcu tă o precizare: vic­toriile lo r a u . fost absolut m erita ­te, re zu lta tu l datorîndu-se unui fo tbal cu ra t, spectaculos. D ar me­ciu rile am icale seam ănă foarte p u ţin cu ccle oficiale, aşa îneît dum in ică — şi sîntem s ig u ri, că n u g reşiră în afirm a ţia noastră — am belo r ech ipe le-a fost frică uneia de ceala ltă . Poate mai m ult U nirei d in D ej, care a abordat p a rtid a şi a continuat-o to t tim ­pu l astfe l în tr-o notă de o d u ri­ta te r a r în tîln ită , de in tim idare a ad versa ru lu i, p en tru a încheia rap id co n tu rile cu partenera ei de în trecere . N um ai că echipa ' c lu jeană — 0 p lăcu tă surpriză In acest sens — nu s-a angaja t în tr-u n asem enea .,stit“, încercînd să riposteze p rin fotbal. Şi, mai ales în rep riza a doua, ea. a reu ­ş it acest lucru . P en tru a fi cît

m ai convingători în cele afirm ate m ai sus, este cazul Să vă re la tăm

* că d in m in. 10 a l p artid e i Feşnic a ju ca t cu capul spart, ca de a lt­fel şi T ruşcă în rep riza a doua, doctoru l R ăcăşan oprindu-se cu ei, la întoarcere-, la sp ita lu l din Dej p en tru a li se pune copcile de r ig o a re . . .

P rim a repriză a fost ex trem de fragm en ta tă da to rită fau ltu ri­lor, nervozităţii, d a r şi in terven ­ţiilo r „centralului* D an Mihuţ.T,_ d in A rad, care a încercat şi a reuşit să ţină jocul în m înă, să nu-1 lase să degenereze to ta l (în min- 12, jucăto rii d e jen i l-au al- tercat foarte serios!). P rim a fază m ai periculoasă au realizat-o gaz­dele in min.9, cînd C. O lariu a trim is în corner o m inge de gol. C lu jen ii ripostează şi ei, reuşind o fază m ai consisten tă-In min. 15, d a r ea s-a so ldat doar cu un corner. în . schim b, în m in, 20 sînt ni la un pas de desch idere^ sco­ru lu i: V. Iepure şutează ex trem

■ dc pu tern ic de pe p a rtea dreap tă , C îm peanu n u poate re ţine, respin-

■ ge în fa ţă d a r P iroşka şi C. O la­riu ezită şi gazdele scapă cu faţa cu ra tă . . . N imic deosebit de sem ­n a la t p înă în m in. 42, cind T ruşcă este fa u lta t la m ijlocul te renulu i,, dejen ii in tră în pose­sia mingii, d a r con traa tacu l lo r este stopat cu un fau lt la 30 de m de b u tu rile c lu jene; fr\uH clar, lovitura liberă execu ta tă de pe p artea stîngă fiind re lu a tă de P e trean cu capul în gol (Cîrlan n-a sch iţa t nici un g e s t . . . ) . U n m inut m ai tîrz iu , P iroşka şu tea- . ză pu tern ic , C îm peanu iarăşi nu poate reţine,- d a r nici un clujean nu e ra acolo p en tru a îndeplin i fo rm a li ta te a ...

în rep riza a doua, ceferiştii au

fost m ai lucizi, s-au a n g a ja t cU aceeaşi ten ac ita te şi în m in. 49 pu teau re s tab ili egalita tea : fază identică cu cea d in care au des­chis scorul dejen ii, num ai că lo­v itu ra de cap a lu i M an D orin a fost resp in să în ex trem is d e C îm peanu. A devăru l se va re s ta ­bili în m in. 57, eînd la u n nou a tac clu jean , cu Fcşnic în p rim plan, gazdele se b îlb îie în a p ă ra re şi R adu G heorghe înscrie în p ro ­pria p o artă : 1—L. Pază fie rb in te pen tru dejen i în m in. 80 d a r M an Dorin a d eg a ja t în u ltim a in s ta n ţă

•d in tr-un careu sup raag lom era t.' p en tru ca în m in. 38 clu jenii să înscrie un gol perfec t v a lab il: cen tra re im pecabilă dc pe d reap ­ta a lui V. Iep u re si re luare spec­taculoasă cu capu l a lu i L ază r în gol. T uşieru l G h.M unt.eann a indicat c en tru l terenulu i, f iind pe fază, d a r cen tra lu l D an M ihu- ţa a an u la t go lu l pe m otiv d e . . . fault!?. Se afla Ia m ijlocul te re - nului(?!) şi îi e ra frică de ce s-ar fi p u tu t în tîm p lă în cazu l că rez ilia tu l de 2—1 p en tru C.F.R. a r f i .ră m a s p în ă la u rm ă pe ta ­bela de m a r c a j . . . Să-l m a i ' n u -

■ m im şi pe ce lă la lt tuşier. M arcel C rişan (în treaga b rigadă a fost din A rad), ca re to t tim p u l a obstrucţionat ech ipa din C lu j- Napoca. ‘ ■ - .

F orm aţiile : U N IR EA : C îm pea­nu — M înzat (Jim-an, m in. oO), Pop, Miklos, M aftarios — F ărcaş , Raskai (Iosif M ureşari, m in. 70), Bodea — M atei, R adu G heonîhe, P etrean ; C.F.R'.: C îrlan — V. Ie­pure, Jucan , M an Dorin, S. O la r — Şiim lea, Feşnic. T ruşcă, C. O -

Jarlu — Lazăr. P i oşka (Albu, m in . 07). ; . ;

T ra ian BARA

„ELECTROMETAL" - „INDUSTRIA SÎRMEI" CÎMPIA TURZII 0 - 1 (0 -0 )

Un m eci ab o rd a t de că tre cele două com petitoare de pe poziţii cu to tu l d ife rite :; G azdele una d in tre „surorile sărace" în tre i e- chipele ju d e ţu lu i, fă ră un teren p ro p riu (m eciul s-a ju ca t la So­m eşeni) ■ fă ră susţinători, fă ră fonduri, fă ră puncte — pe de o

j ja r te , oaspeţii — o echipă de trad iţie , cu . un sponsor puternic, cu o g alerie ca re a însoţit-o şi la Som eşeni, sosită la stadion cu un au toca r luxos (chiar dacă a fost o b ţin u t sub form a unui fel de „aju tor"!) şi, m ai ales, cu puncte m ai m ulte , cu am biţii de a prom ova acolo unde an i de-a r în d u l a , ju c a t u n ro l im portant, in d iv izia „B“. „

Jocu l a debu ta t, cum / e ra de aştep ta t: do rn ic i să-şi treacă în . con t puncte le dc „acasă“ ju că ­torii „E lectrom etalu lu i" s-au nă­pu stit d in s ta r t asup ra adversa­ru lu i, do rind să-l pună, c ît m ai repede, la respect! B ara lui Sim - -Vor boan d in m in u tu l 23, la o lovi­tu ră liberă, d in p rea jm a careu ­lui de 16 m etri, i-a „trezit însă pe „sîrm ari", ca re răspund cu calfti jo cu lu i nervos, to t mai p rec ip ita t, a l gazdelor.■ Şi rep riza a doua începe „în trom bă?. „E lectrom etalu l“ fo rţînd d in ^primele m inute , deschiderea scorului. V ine în să acel m inut 60, în care Ş and ru , după ce „îl

p ie rde11 pe e x tr e m a /d re a p tă pe B uduşan, cen trează lu i M oldovan care înscrie,: 1—0 p en tru „Indus­tr ia S îrm ei“. P u tea fi 2—0 în m i­n u tu l 69, cînd, acelaşi Şandru , „croşetează" ap ă ra rea „Electro- m eta lu lu i1*, v rea un gol „de zile m ari", d a r . . . ra tează!.

. . . Ş i aşa, ech ipa m ai m atu ră :— „Sîrm a", cîştigă un meci, ca­re, orice s-ar spune, s-a d ispu ta t pe te ren . . . neu tru! Cu un cuplu de fundaşi centrali, siguri şi cons­tan ţi în evoluţie, p recum S îrb şi L uduşan, cu un m ijlocaş c larvă­ză to r de ta lia lui M ărg inean şi a uno r a tac an ţi pe c ît. de şire ţi pe a tî t de am biţioşi, p recum M ihă- şan, şi Ş andru , I.S.C.T. a re m ari

- şanse/ a lă tu ri de ce le la lte două fav o rite a le seriei, CFR C lu j-N a­poca şi C.U.G., în lup ta pen tru

• p rom ovare: U n ro l im p o rtan t îl ju ca însă şi sponsorii care

s tau „în spatele" celor trei e- ch ipe . . .

. Em il LUCA

C .U .G . - MECANICA ALBA IULIA 1 - 0 ( 0 - 0 )

Joc foarte greu p en tru m eta- lurgişţi, g reu n u num ai d a to r ită adversaru lu i ca re s-a „agăţat" de fiecare m inge c i m ai ales d a to ­rită p ro p riilo r slăbiciuni. -

E chipa c lu jean ă a p ă ru t obo­sită, fă ră v lagă de unde m u lte nesincron izări !a pasa decisivă şi . . . ratările^,.:. D acă a p ă ra rea şi-a făcu t d a to ria , m ijlocul r a ­reori a reu ş it pasa c la ră şi d e - \ cisivă la m om entu l oportun . L a ' r îndu l lor, v îr f u rile ori ău în tî r - ziat şu tu l şi au fost deposedaţi, ori au ra ta t. „Cam pion" a fest- Feşnic. care în două situa ţii, s in ­gur cu p o rta ru l, a şu ta t în • • acesta. N ăstru ţ s-a rem arca t m ai ales p rin fau ltu rile dure. G olul a căzut în m in. 72, cînd Baci a tran sfo rm at, la v inclu , pe lingă zid, superb, o lov itu ră liberă de la 20 de m. Deci ia răşi Baci!

S upără to r m odul jig n ito r de exprim are a l u n o r spectato ri. >

Form aţia C .U .G .-ului: A ndrei — Baci, B laga, P iroş, A vasicei — -

.M oldovan, S ă lă jan , B ra ta (Feş­nic) — O ancea, N ăstru ţ, Zoldi..

I. I.KSI’UP

REZULTATELE DIVIZIEI „ C “, SERIA A Xl-A, ETAPA DIN 14 OCTOMBRIE 1990:

HANDBAIj

„U "C U G - MINAUR BAIÂ MARE: 2 8 - 2 7 (1 5 -1 1 )O sim plă recep tare a scorului cu care s-a în ­

ch e ia t p a rtid a „U“-CUG — M inaur Baia M are poa­te sugera concluzia unei v ictorii ob ţinu tă dc .către s tu d en ţi în extrem is, g raţie a tu u rilo r pe care le p rez in tă „terenul propriu". In rea lita te lucrurile n -au s ta t deloc aşa, gazdele conducînd de-a lu n ­gul în treg ii partide (în prim a rep riză la 2—3 go­lu ri d iferen ţă , după re lu area jocului avanta ju l m ărindu-se la 5—6 goluri) astfe l victoria lor este u n a de juste ţe . Şi foarte m erituoasă, fiind ob ţinu ­tă In fa ţa unu i adversa r pu tern ic , p rin asta în ţe- leg înd tenac ita te şi ştiin ţă a jocu lu i pe scmiccrc. C alită ţi pe care M inaur le-a p robat cu deosebire Sn rep riza a doua a Jocului rîn d n ajuns să am e­n in ţe (egalînd în două rîn d u ri: m in. 51: 23—23. m in. 54: 24—24 şi npropiindu-so in m inutul final), elevii experim en ta tu lu i L ascăr P a n i spcculind şi scăderea d e -to n u s a gazdelor, legitim ă după ris i­pa de energ ie de p înă atunci (lucru evident a tît in p roduc tiv ita tea echipelor: 13— 16 scorul rep ri­zei secunde, ca şi în poten ţia lu l o fensiv — evident, mai scăzut — al unora d in tre jucătorii de bnză oi lu i BU“). Dar, ch ia r sub „ofensivă1* băim ărca-

nă, stu d en ţii (bine acoperiţi de po rtaru l M arc ca­re are , acum , cîleva in te rv en ţii sa lvatoare) găsesc resu rse le unei u ltim e de ta şă ri la 3 goluri (min.58: 28—25), u ltim ul fiind înscris cînd „U“ nu avea în te ren decît 4 jucători.

A şadar, o v ictorie a voinţei. D ar,, riu num ai n voinţei de a învinge, ci şi a v o in ţe i.d e a dem on­s tra că „U“ a depăşit in certitu d in ile debutu lu i şi că şi-a co n tu ra t o form ulă de echipă capab ilă să în fru n te , onorant, rigorile p rim ei divizii. Un m e­ri t în care prim ul cuv în t ÎI au tehn icien ii echipei, prof. G heorghe Z am fir şi D an A lboaica.

M arcatorii celor 55 de punc te : K iss (3, C rainic f>, S îm boan 4, M oldovan 4, C ris tea 4, A ldica 3, N ăstase 1 — pen tru „U“ — CUG, respectiv Popo- viei 7. K apornyai 7. Rudulescit 6, lonu ţă 3, Po­rum b 2 ,.B ontaş şi Viman cîte unu l — pen tru băi- m ire n i. -

N usa DF.MIAN

H andbal, d ivizia „H" fem in in : „U“—FARMEC A.J3.M. T im işoara: 2 9 -2 7 (14—13).

E lectrom etal C luj-N apoca — Irtd. S îrm ei C îm pia T urzii 0—1, U n irea Dej — C.F.R. C luj-N apo­ca 1—1, C arpa ţi A gnita — M ine­ru l L upen i 3—2, M ureşul Deva — M ineru l Ş tiin ţa V ulcan 2—2, C.U.G. Gluj — M ecanica Alba Iu lia 1—0, R etezatu l H aţeg — M etalu l A iud 1—0, C.F.R. Sim e- ria —' C.S.U. M ecanica Sibiu 2—0, A.S. Paroşen i — Soda Ocna M ureş 4—0.

CLASAM ENTUL1. C.U.G. C luj2. C.F.R. C luj

9 6 1 2 13-5 13 9 5 2 2 21-11 12

3. I.S.C.T. 9 5 1 3 19-10 114. C.F.R. Sim . 9 5 1 3 14-15 115. M in. L upen i 9 5 0. 4 21-14 106. M etalu l A iud 9 4 2 3 13-10 107. C arpaţi 9 5 0 4 16-16 108. U nirea Dej 9 4 1 4 13-15 99. M ureş. D eva 9 2 4 3 10-11

10. C.S.U. M.S. 9 .4 0 5 9-1.211. R etezatu l 9 3 2 4 7-1012. Mec. A. Iu lia 9 3 2 4 8-1313. M. Şt. V ulcan 9 2 3 4 14-1514. A.S. Paroş. 9 2 3 4 11-1315. E lectrom et. 9 2 2 5 4-1216. Soda O. M. !) 3 0 6 9-20

L up te : A.S.A. CLUJ.

- ÎN VINGĂTOARED um inică în sula A rm atei s-au

d e sfă şu ra t în trece rile d in cadru l e tap e i a V ll-a a C am pionatulu i n a ţio n a l de lup te greco-rom ar.e la c a re au partic ip a t echipele STEA G U L ROŞU BRAŞOV. A.S. SOMESANA SATU M ARE şi A.S. ARM ATA CLU J-NA POCA. D em onstrînd o bună p regătire sportivă , m ilita rii au dom inat

triungh iu laru l, înv ing înd cu 18—13.5 pe S teagu l Roşu şi cu 18 —11.5 pe A.S. Som eşana. O im pre­sie deosebită a u lă sa t dc la c lu­jeni C ornel Rug (categ. 48 ' kg.). F lorin Buceag (52 .kg.) şi V asile P ătraşcu (100 kg). In m eciul d in­tre Steagul Roşu şi A.S. Som eşa­na, cîştig d e cauză au av u t b ra ­şovenii cu 14— 13. Să mai rem ar­căm organ izarea deoseM tă reu ­şită de gazde.

(m .L r J

PAGINA 3 ADEVĂRUL - -IN LIBERT*1

TOAMNA MUZICALĂ CLUJEANĂ

CONCERTUL DE ÎNCHIDERED ebutînd cu M issa în do m irior

de M ozart, „Toam na m uzicală" din acest an s-a în ch e ia t vineri, 12 octom brie, to t cu o m issă, de astă dată ap a rţin în d T itan u lu i de la Bonn: Missa în Do m ajo r, op. 86 de L. van Beethoven. P rim a o- peră am plă cil ca rac te r religios (.Christos pe M untele M ăslin ilor" apărea ca o lucrare de începător), missa beethoveniană p ă rea în 1807, anu l prim ei sa le audiţii, rel pu ţin b izară p en tru un. public obişnuit, cu lucrări s im ila re de Haydn, Mozart- sau H asse. Cele 5 p ă rţi a le Missei aduceau pe alocuri m om ente ca re frapau : modulaţii aspre, sub lin ie rea am ă­nuntului textu lu i, accen te neave­nite etc. O muzică ce tin d e spre monum ental,' d a r care se desfă­şoară firesc, fără exag e ră ri, cu multe elem ente contrapunctice.

C vartetu l' vocal solist, • p înd it integraţ în partida corală, u rm ă­reşte a lă tu ri de aceasta, îndea­proape, desenul m elodic în funcţie de sem nificaţia tex tu lu i (legătura indestructibilă teX t-m uzică fiind sesizabilă, de pildă, in „G loria").' Întreagă această concepţie beetho­veniană, si m fonizanta aproape asupra lucrării vocâl-sim fonice,

jl apăru t c lară şi în v iziunea d i­rijorului  lexis I lau sc r (A ustria), aflat la pup itru l O rchestre i sim­fonice a Filarm onicii în concertu l de închidere a „Toam nei m uzicale clujene". Şi, d in nou, p rin c ip a lu l sprijin în „m odelarea sonoră l-a constituit acest deosebit ap a ra t coral a l Filarm onicii, condus de Cornel Groza. F razele constru ite cu m igală; g rija ex trem ă p en tru sem nificaţia cstetico-nmizicnlă a mom entelor, fie că e rau de ev la­vie, fie de im plorare, fie de re ­sem nare, fie de revoltă , au fost posibile graţie, în p rim u l rînd , corului. Perfecţiunea a tacurilo r, acurateţea intonaţiei, g rad a rea in -, tensităţii, „ ro tun jirea" expresiei au fost „datul" cu care acest a n ­samblu a ven it în a ju to ru l şe­fului de o rchestră şi, im plicit, a intregii in terp re tări. O rchestra a partic ipat Şi ea în , m od creatoiy dar au m ai fost încă prob lem e nerezolvate: în p rim u l r în d acor­

d a ju l, apo i p recizia a tacu rilo r. M inusurile o rchestrei au in fluen­ţa t în m od negativ şi cvarte tu l -vocal solist, d in păcate. Cei p a -

, tru m ari c în tă re ţi a i scenei noas­tre lirice (Felicia F ilip, C arm en O prişanu , Ionel V oineag şi G h. Roşu), d a to r ită şi am plasării în scenă m ai p u ţin obişnuite, au fost u şo r d e ru ta ţi în c îteva m o­m ente, în p riv in ţa aco rda ju lu i (de p ildă în „B enedictus qu i ven it

. in nom ine D o m in i. . . “). Şi aceas­ta , în c iuda sp lend idelor voci de care d ispun , a elegan ţei şi in te li-

■genţei m uzicale de care dau do­vadă a t î t ca m uzicieni, în p arte , cît şi ca fo rm aţie solistă.

C oncertul a m ai inclus în p ro­gram , în p rim a parte , to t o lu ­c ra re beethoveniană, prim m om ent de a firm a re a geniului său crea­to r îri dom eniu l sim fonic: g iţn - fonia I în Do m ajor, opus 21. D irijo ru l au s tria c ne-a o fe rit o viziune p rop rie asupra partitu rii. Astfel, d a te fiind in fluen ţele de ord in stilistic , pe care sim fonia le posedă, am putu t-o aud ia în cel m ai p u r stil m ozartian in­te rp re ta tă (cel al uvertu rilo r în stil ita lian , dacă vreţi). A cest lucru s-a trad u s, în p r im u l; r în d , . p rin tr-o accelerare în general a

iem p o -u lu i (andantele p ă r ţ i i a l l -a devenind, şocant, aproape allegretto), d a r şi p rin tr-p tran s­paren ţă , o vioiciune a in te rp re ­tării. C h iar d acă gestica a fost,

.poate, p rea agitată, prea obosi­toare, rezu lta tu l sonor (si aici a - pare m are le m erit al valorosului a p a ra t o rchestra l) a fost deosebit.

P rin această in te rp re ta re a S im ­foniei I în Do ma jor de Beetho­ven, c ît şi p rin Missa îrf Do op. 86 cu a l său fina l a tît de lum inos, de cu ra t, de op tim ist chiar, A le-

’xis- H auser şi protagoniştii con­certu lu i au reuşit să încheie „Toam na m uzicală clujeană*1 la m odul în ă lţă to r, ap rop ia t de su-

. b lim ul cuv in telor T itanu lu i, ex- . p rim ate pe fro n tisp ic iu l, „Missei

solem nis":. „izvorînd din inim ă, să curgă că tre inim ă".

;, C ris tina M onica DAMIAN

. ; SPECTACOL UM ORISTICT eatru l _de S ta t d in T u rd a a pus in scenă spectacolul «Cu

m ânuşi, fară m ânuşi", ring po litic um oristic , de Viorel Caco- veanu. Spectacolul este p re z e n ta t azi, la o ra 18, la sediu, si

m ane, o ra 19. la T ea tru l N a ţio n a l d in C luj — la cererea pu-

■DESPRE TRANSILVANIA...(U rm are din p ag .-I)

noştri, lo. şoptesc am en in ţă ri. D ar asta nu îm piedică ducerea anche­tei m ai departe,

— D upă p ărerea dum neavoas­tră, ex istă o legătură în tre even i­m entele d in m artie de la Tg. Mureş şi ccea ce s-a în tîm p la t în iunie la M iercurea Ciue si B ucu­reşti?

— Ceea. ce s-a în tîm p la t în timpul revolu ţie i şi d u p ă revo- lupe la n o i‘este o p a rte eviden tă ?i co cren tă d in tr-un am p lu sce­nariu p re g ă tit în ţa ra noastră Şi în a fa r a ţă rii de c lem en te ire ­dentiste. Am docum ente dovedi­toare nenum ăra te . U n g rup p a r­lam entar d in cadrul F.S.N. este pregătit să prezin te la T elevi­ziune u n dosar cu docum ente cn rnracter propagandistic destab i­lizator, rea liza te de Ired en tiş tii maghiari, p en tru a reuşi să cre­eze o s ta re de tensiune n u num ai •a noi Tn ţa ră , ci şi la n iv e l in­ternaţional. Ei urm ăresc cu foarte multă a b ilita te şi cu fo a rte m ul­ţi tem einicie — şi nu de astăzi. rie ieri, ci de ani buni! — să n-eeze aşa-num ita p ro b lem ! in ­ternaţională a Rom âniei. In tre Hemenctcle scenariilor pe care pu !o cunosc,' so află şi ace la de a aşeza s itu a ţia Rom âniei tn dis­cuţia O.N.U., a Consiliului E uro­pei, ia r acestea eventu;il să se Pronunţe ia ră şi cu un d ik ta t asu- Pr.l situaţiei, d in ţa ră şi asup ra •"lementelor te rito ria le a le ţării. P 'ci, o legătu ră există in tre toa­te evenim entele destab ilizatoare din ţară. D acă ne ducem p e -f iru l

lor şi le u rm ărim foarte îndea­proape, n u e vorba de m om ente ca re a p a r în tr-o anum ită lună, sau la o an u m ită dată. E ste un ş i r , de even im en te zilnice. Este un şir de even im en te care, s în t sigu r că un d ev a sîn t foarte bine contro late şi ca re sîn t b ifate p en tru da ta cutare, ora cutare, localita tea cu tare . Noi am avut, cu personal am .v ă z u t, docum ent te în acest sens unele d in tre ele c h ia r c if ra te , 'c u carac te r m ilitar, care nu au p u tu t fi rea lizate de n iş te am ato ri, ci sîn t realizate dc specialişti foarte b ine in fil­tr a ţi în sistem ele de inform aţii, cu coduri num erice p en tru d ife­r i te obiective, p en tru d ife rite 1 elem ente, cu o foarte am ănun ţită de ta lie re a obiectivelor. P rocesul de d estab iliza re este p regătit, după in fo rm aţiile m ele, la acest n ivel, şi p ro b ab il că va cunoaşte

TOAMNA, TOAMNA ACEASTA DULCE..,„Omul este asem enea unei a-

dieri, iar zile le lu i ca o um bră care trece“ (Psalm ul ' 144,4). Cum trece şi toam na, toam na aceasta dulce p recum rotundul poam elor pîrguite.

La Bedeciu* in c im itiru l ani­nat 'pe-o culnpe de deal, in ca- re-şi dorm som nul de vec i m o­şii şi străm oşii c e lo r . de' a zi — puţini ciţi au mai - răm as în sat —sSintul lăcaş cu hram ul

„ înălţarea Domnului“ reverbe­rează intre, zidurile sale vechi ruga credincioşilor' astfel: „Să fie belşug de grîu în fa ră , p înă pe creştetul m unţilor; spicele lui să se legene ca arborii (...) şi oamenii să înflorească din cetate ca plantele păm întu lu i“! Istoricul bisericii, lipsit de ele­m entul spectaculos şi pendu- liiid mai degrabă în tre legendă şi puţinele docum ente, scrise şi acelea de străini, aşteaptă o cercetare mai ' aprofundată, o re-lectură a izvoarelor d e ja cu­noscute, care să conducă la des­coperirea altora noi.

Se spune că în urm ă cu cî- teva sute de ani, sa tu l era• a- şezat m ai aproape de şoseaua care leagă astăzi O radea de Cluj. Din cauza năvălitorilor şi persecuţiilor de io t fe lu l lo­cuitorii s-au văzu t ob liga ţi să se retragă în actuala va tră a

satului, care, la vrem ea aceea, ■ era un loc îm pădu rit ce le ofe­rea un adăpost m a i ' bun. Stau mărturie şi astăzi în acea par­te de hotar unde a fost satu! num iri ca „bisericuţă“ — sem n că acolo ar f i fost aşezată bisericuţa lor m ică din lem n— sau „la căuaci“, unde s-ar fi

i aflat fierăria satului. Data con-. struirii b isericii actuale nu este cunoscută şi nu există docu­m ente sau in scrip ţii în acest sens. Doar tra d iţia orală men-

: ţionează că ar f i de pe la 151?, cînd a funcţionat ca m ănăstire rom ano-catolică de reeducare pentru călugări sau călugăriţe. N u este cunoscut nici numele m eşterilor care au rid ica t a c e s t ' frum os m onum ent de artă m e­dievală rom ânească, construit In s til gotic . în în tregim e dlh piatră. B iserica e pom enită în­să in „Istoria Hunipzilor“ ca fi­ind „singura biserică rom âneas­că fn posesiunea BihorenskV, adică d in B ihor ş i pînă în Vla­ha de astăzi, ca ş i in „H istoria“ de la 1711 a m em orialistului maghiar transilvănean Cserei M ihâly (1668—1756). In tre odoa- rele bisericii se află două icoa-

. ne pe sticlă da tîn d din 1792 şi cărţi bisericeşti d in 1766, 1791 şi 1898, pictura interioară fiind executată de m eşterii zugravi

A lexandru Botez şi Iulian Bor- daş. F e lu l . cum arată biserica astăzi se datorează în mare parte credincioşilor şi părinte­lui Ioan Bodea, care a să v îr ş it , un gest de p ieta te ocupîndu-se de renovarea din tem elii a mo­num entului,. astfBl încît „să mai stea în picioare încă două mii de ani de aici înainte", după propria-i mărturisire.. In fa ţa bisericuţei din Bede­ciu, in faţa acestui altar al per­m anenţei rom âneşti pe aceste m eleaguri, ■ aici, unde în faţa lui Dumenezeu sîntem cu toţii egali şl fraţi, frîn tttri de gîn­duri ne inundă* copleşindu-ne ca în tr-un ritual esoteric: „Să-l laşi să se apropie de tine, sau să te apropii tu de el. Să-i ici in m ină sufletu l şi să i-l joci, ca pe un pum n de grîu: are greutate? e bun dc săm înţă? Şi să fii, dacă poţi, nu cel care încearcă să m ai culeagă ceva; ci ploaia, ploaia aceea de toam ­nă, care nu ştie n im ic despre cu lesu ri. S ă fii v ia ţă , aşa­dar. Să sorbi din izvorul cel lim pede şi să fii tu în su ti iz­vor, aşa cum eşti păm înt şi te în torci îh. p ăm în tu l binecutnu- ta t care este ŢARA.

M ichaeia BOCU

T *. ; *V *

Biserica d in B edeciuFoto: S. R adu

o recrudescenţă şi m a i /m a re în lun ile care vor u rm a. E u am lu a t cunoştin ţă de el cam d e 4 ani. A po rn it de la n iş te a c tiv ită ţi tu ­ristice „nevinovate", c a re în rea ­lita te au av u t obiective foarte , foarte precise. C oncursu rile de v înătoare de vulpi, concursu rile d e o rien ta re tu ris tică , p reg ă tirea tin e re tu lu i p en tru a p ă ra re a p a ­trie i, fo rm aţiile de alp in ism , spe­ologie sau an tren am en te le p en tru lu p te m arţia le sîn t, ia tă , num ai c îteva d in tre aceste a c tiv ită ţi a le c ă ro r obiective (pen tru m agh iari) au fost culegerea de d a te , p re­g ă tirea uno r e lem en te necesare p e n tru a a ra n ja u n scenariu şi o regie p e n tru ceea ce se în tîm ­p lă acum . N u în tîm p lâ to r, de exem plu , unele tab e re de p re ­g ă tire p rem ilita ră d in T ran silv a ­n ia au fost populate la un m o­m e n t d a t (eu am văzu t c îteva liste) cu tineri num ai din • rîn d u l m in o rită ţii m aghiare.

— va u rm a —

STAŢIU NEA PEN TR U MECANIZAREA . A G R IC U LTU R II MOCIU

organ izeazăla A TELIER U L M ECANIC d in com una C ăm ăraşu , m iercu ri 17 octom brie, o ra 10, lic ita ţie pen tru v înzarea u rm ă to a re lo r u tila je :

• REM ORCI TRA CTO A RE• M A ŞIN I DE ÎM PR Ă ŞT IA T GUNOI MIG-S R ela ţii sup lim en ta re la te le fonu l 952/3-16-36. .(1555) ■

U N IU N E * JU DEŢEANĂ A C O O PERA ŢIEI A GRICOLEP ia ţa V ictoriei nr. 15

organizează concurs p en tru ocuparea unu i post de:

• SECRETAR D A CTILO G RA F ■ .C oncursul va avea loc în ziua dc 17 octom brie 1390.

o ra 9, la sciliul un ită ţii. (35259)

; A N U N Ţ .' în . z i le le 'd e 17—18 octom brie 1990. o rele 9,00— 12,00 şi 16,00—19,00 va avea loc, la In s titu tu l

de Istorie, str. N apoca nr. I i i In cad ru l „ZILELOR ACADEMICE C LU JEN E" sim pozionul „Religie şi societate". (35389) . / ^

Vom avea suficiente legume şi fructe ?Din d iscu ţia avu tă cu conduce­

rea I.L.F. am în ţe les că nu vor fi p ro b le m e 'c u m erele, deoarece p roduc ţia p rinc ipalu lu i fu rn izo r — I.A.S. — este bună. -în r e s t . . .

P en tru perioada u rm ătoare n e in teresează să avem în p rim u l rînd cartofi, fasole boabe, ceapă uscată, rădăcinoase, varză. S igur, din categoria produselor, c a re .fa c obiectul acestei însem nări.- R esursele pe care poate - con ta

I.L.F. s în t reduse. ̂ Este un ad ev ă r pe ca re nu trebu ie să-l ascun­dem , p en tru ca oam enii să cau te a lte soluţii. S în t speran ţe în p r i­v in ţa carto filo r să-i avem în can­tită ţile necesare consum ului a li­m e n ta t; sp e ra n ţe le ' se bazează pe un substan ţia l contract de im ­port, aşa ctim am m ai p rocedat şi în a lţi an i. .

1990 n u a fost un an bun p e n tru ag ricu ltu ră , d in care cau­ză producţiile la m ajo rita tea cul­tu r ilo r a u fost m a i m ici decît în condiţiile n o rm a le de p recip ita ţii şi că ldu ră . C onsecinţele acestei situ a ţii le -am puti]ţ_ consta ta şi pe‘ p iaţă , le vedem in căm ările noastre . -

Dfir cum v o r a ră ta căm ările în tre p rin d e rii de legum e şi fructe p rinc ipa lu l d ep o z ita r p en tru p e ri­oada to am nă-ia rnă , la unele p ro ­duse ch ia r şi p în ă la noua recoltă? P re a bine n u vor a ră ta , a tît d in m otivul p rin c ip a l m enţionat,

: c ît şi d a to r ită fap tu lu i că o seam ă de fu rn izori — în special coope­ra tiv e agricole ş i p roducăto ri p a r­ticu la ri — nu s-au „înghesuit" să livreze ^produse la fondul de sta t, p re fe rin d p ia ţa liberă unde p re tu rile , fireşte , e rau şi s în t m ai m ari. Ion GOI A

DIN NOU GREVĂ LA ÎNTREPRINDEREA DE BERELunea trecu tă sa la ria ţii d in .sec­

to ru l desfacere au d ec la ra t o grevă pen tru a d e te rm in a consi­liu l de adm in is tra ţie să îm bună- ţească anum ite no rm e şi, în con­secinţă, p en tru a cîştiga m ai b ine; de asem enea, a u co n tes ta t o hotă* rîre de im pu tare . In u rm a dis­cu ţiilo r )a ca re a a p a rtic ip a t re ­prezen tan ţi a i c en tra le i şi ai consiliului de a d m in is tra ţie m ier­curi la p r în z ' g rev a a înceta t.

Dar,' ia tă că ie ri d im ineaţă , la o ra 6, S in d ica tu l L iber, care nu cuprinde sa la ria ţii de la ppro- vizionare-desfacere (ei făc înd p a r­te d in a lt sind ica t) a dec lanşa t o a ltă grevă. A cum în în trep rin d e re

nim eni n u lucrează. M otivul: sin­d ic a tu l respectiv n u acceptă o ho - .tă r îre ad o p ta tă în 10 octom brie, de C onsiliu l de adm in istra ţie . D espre aceasta a fost in fo rm ată c en tra la şi s-a d iscu ta t v ineri cu d irec to ru l general. Cum a c e s ta - n u a p u tu t ven i la în trep rin d e re p în ă ie ri d im inea ţă . (a s o s i t ' Sn ju ru l p rînzu lu i) g reva a fost de­c lanşa tă . . '

A cestea s în t cauzelc vizibile, g en era te de a lte le foarte p ro fu n ­de, a su p ra căro ra vom reven i în u rm a d iscu ţiei d in tre conducerea cen tra le i, consiliul de ad m in is tra ­ţie şi sind ica t. ■

Starea şi evoluţia economico-socială(Urmar<> d in p a g I)

In dom eniul a g ricu ltu rii m en­ţionăm că în lu n a sep tem brie s-au p reda t la fofidul d e s ta t 5.293 tone de carn e , 77.355 hl lap te de vacă, 1.458 tone d e g rîu şi secară, 314 tone orz şi o rzoai­că şi 3.727 tone carto fi de toam ­nă. C om pafativ cu nouă lun i d in anu l trecu t, in tră r i le la fondul de s ta t s în t m ai m ari cu 53.2 !a su tă la carne , cu 17,3 la su tă !a lap te de vacă şi m ai m ici cu 51,7 la su tă la g rîu şi secară şi 58,5 la su tă la orz şi orzoaică. Faţă de începu tu l anu lu i, e fec ti­vele de an im ale la cooperativele

agrico le au scăzu t cu 35.531 la bov ine ş i cu 90,182 la ovine, In- reg is tr în d u -sc c re ş te ri de efecti­ve la gospodăriile populaţiei.. A spectele p rezen ta te ilu strează că în m u lte u n ită ţi nu s-a rea li- ,zat red resa rea m u lt a ş tep ta tă a a c tiv ită ţii p roductive , d im potrivă, s-a accen tu a t ten d in ţa dc scădere a ritm u lu i d e fab rica ţie . A pare, as tfe l, necesita tea strin g en tă de aşeza re pe princip iile economiei de p ia ţă a a c tiv ită ţii în trep rin ­d e rilo r, In scopul ren tab ilizării p roduc ţie i, cu efecte favorabile asu p ra fiecăru i agent economic şi ’a econom iei rom âneşti în an ­sam blu .

ADEVĂRUL - ÎN LIBERTATE PAGINA 4

ANIVERSARI• A vinii deosebitul p rile j, cu

ocazia îm plin irii a 60 dc anî. u răm lui MARIA CAl ATEAN. d in Honţidn, sănătate, fericire^ şi un călduros „La 'm rilţi an i“. So­ţu l, copiii şi nepoatele. (35319)

O Cu ocazia îm plin irii fru m o a­sei virste do 50 dc an i dorim scum pului nostru" soţ, ta tă , bunic DUMITRU MOLDOVAN, m u ltă sănăta te şi un călduros „La m u lţi oni“. Soţia, copiii, nepoţii. • (3538S) ' . • - •

MATRIMONIALE• D oam nă serioasă, 53 an i, 1,60/

60, fă ră obligaţii, cau t un p rie ­te n în tre 53—60 ani. C ăsu ţa poş­ta lă 409, O ficiul 1. (35899) ,

VINZA Itl — CUM PĂRĂRI• V înd: Telecolor 4106, fab ri­

cat 1989, rad io „B ucur“, C um păr. am plituner „Delia". Telefon

1-13-24, (36815) ', • C um păr ap artam en t confort sporit; p a tru cam ere' (şi cu p la ta în valută), zona Pata , M usccl. îTelefon 5-42-55. (36806)

• C um păr u n pat, . recam ier, dorm eză. Telefon 8-05-63. (36761): • ' C um păr generator carac te re

p e n tru videocam eră M 7, v ideo m ixer, şi lam pă cu acum ulato r p e n tru M 7. Telefon 2-30-25, sea­ra . (36783) .

• V înd ruble,' Telefon 3-98-86. (36848) - ' -

• V înd CEC cîştigător D acia Î300, scadent, rid icare noiem brie 1990. Telefon ' 954/2-41-46, în tre

- orele 17—21. (35321)• V înd TV color „Metz", nou,

cu telecom andă, d iagonala 58 cm. Telefon 6-20-9C. "(35303)

• C um păr: forin ţi, a ragaz cu p a tru ochiuri m obilă (p refer să. fie nouă). Telefon 5-59-61, dupa- o ra 19. (35315) .

• C um păr vilă, casă în C luj- N apoca, m obilă stil. Ţelefon 1-36-92, după o ra 17. (35336)

• V ind dorm itor lem n m asiv. S tr. Gh. -Lazăr n r. 7, D 3, ap. 44. (36827) , , .

• C um păr valu tă vest. Telefon ' 8-50-94. (35404) ̂ -

DIVERSE• Nou — confccţionez ja luze le

d in m ateria l p la s tiţ, d ife rite cu ­lori. Telefon 6-39-34. (35878/B), • M ultip lic (xeroxez), acte, cu rsu ri, cărţi, p a rtitu ri. T e le foa­n e : 7-34-25; 6-59-59. (35969/A)

• G aut loc p en tru cabană, zo­n ă frum oasă, sub 50 km de C lu j- Bîăpoca. Telefon 6-02-96. (36835) •

SCUIMB de LOCUINŢA• O fer au to tu rism nou (n e ri­

d icat, depunere 1982) p e n tru a- p a r ta m e n t 2 cam ere sau garso ­n ie ra . P re fe r Zorilor, zona d in s­p re oraş. In fo rm aţii: ■■ telefon6-52-86 sau 243 — C rasna de Z a ­lău . (35881) .

- • Schim b apartam en t, u n a ca ­m eră , M ăruşti, cu ■ s im ila r (gar­son ieră) în G rigorescu. Telefon B-38-79. (36496)

• Schim b garsonieră "proprie- - ta te de sta t, ca rtie ru l G heorgheni (D etunata), cu o garsonieră în c a r tie ru l Zorilor (în aprop ierea s trăz ii T atra). In form aţii la te le ­fo n 4-41%54, dlipă masă, (35297)

• Schim b ap artam en t 3 cam e­re , confort, IC lîAL, M icro I G he­orgheni, cu 2—3 cam ere, confort-, cen tra l. Telefon 4-48-86, după o- r a 18. (35300)

• Schim b CEC Dacia 1300 (mai '1989) cu garsonieră, apartam en t. T elefon 4-30'-17, după ora 18. (36854) -

• Schim b apartam en t ICRAI,, 12 cam ere, Gheorgheni; cu a p a r­tam en t 4 cam ere. Telefon 4-72-25. (35014) .

• Schim b garsonieră, confort spo rit, ICRAL, Zalău, cu sim ilar C luj-N apoca. Inform aţii: telefon .3-43-29. (3G827) ,

• Schim b 3 cam ere, ICRAL, Grigorescu, cu 4 cam ere, IGRAL, G rigorescu, Aicea T ineretu lu i, Pa-' vlov. P lopilor vechi, bloc sau casă Telefon 8-84-39. (367G0)

• Schim b a p a r ta m e n t 3 cam e­re, p rop rie ta te , d in A lba-Iu lia , cu s im ila r j n C lu j-N apoca. T e le ­fon 968/2-88-25. M ocanu. (36785)

• Schim b g a rso n ie ră con fo rt I, din Tg. M ureş, cu g a rso n ie ră sau ap a rtam en t în C lu j-N apoca. T e ­lefon 953/6-72-46. (35963)

Î N C H I R I E R I

■ • " G a u t gars 'onieră (preferab il zona G heorgheni). T elefon 3-80-34. (35311) - -

• D oresc să înch iriez ap a rta ­m en t pe str. lu l iu M an iu (fost G M a rtie ) , sau în aprop iere , pe te r-

- m en lung, cond iţii av an ta joase de p lată . T elefon 1-53-66. (35301)

• înch iriez cam eră m obilată, u ltracen tra l, p e n tru o studen tă .

. Telefon 1-19-99. (36491)• înch iriez, pe v a lu tă , a p a r­

tam en t 2 cam ere, m obilat, cu telefon, frig ider, c a r tie r G heor­gheni: T elefon 8-76-247 (35308)

• D au în ch irie (valu tă) casă fam ilială, zona M arinescu . In fo r­m a ţii : 'la telefon 2-01-82, după o- ra 15. (35304/C)

• D au în ch irie a p a rta m e n t 2 (3) cam ere, cu te lefon , în G rigo­re.seu, .p e valu tă . In fo rm aţii: te ­lefon 8-54-51. (36922) '

• 2 ingineri, c ău tă m a p a r ta ­m ent 2 cam ere, sem im obilat,

. G heorgheni, c en tru , M ărăşti. T e­lefon 4-67-25, d u pă ' o ra 17.(36805) -

• înch iriez pc va lu tă , - a p a r­tam en t 3 cam ere nem obila t, M ă- răşti-centţ-al. T elefon 8-42-25, d u ­pă ora 17.. (36554). ~

• C aut ga rso n ie ră p e n tru în*- chiria t. T elefon 4-43-23. (35322)

P IE R D E R I

• ' P ie rd u t c îine ra sa A iredale T errier, a fla t sub tra ta m e n t, cu­loarea negru cu m aron; p ă r creţ, G ăsito ru lu i recom pensă. A dresa: Grozăvescu 3 (PECO) G rigores­cu. (35288) .

• S uhan i R am ona, Said Y ou- sef Said Q w aider, O ros M arius A drian , D eak L uc ia C ris tina , Go- ţia M aria, C linei V o ich iţa M aria.

' P e te r A ndrea. C rişan Io an C sil- lag Ion, D anilic i Ioari, C hişu Ioa­na, C ibu S im ina p ie rd u t ca rn e­tele de s tuden t. Le d ecla răm nule.

• M untean D aniel, C hiorean Vasile, C oste Ioan , H ertog Ioan, B enki G heorghe,- R uncu Ildiko, R ostaş V aleria , M iclea Irina , p ie rd u t leg itim a ţiile de serviciu, Le decla răm nule.- • O ratovszky A nton , p ie rdu t

ca rn e t A lian ţa . ÎI d ec la r nul. (36770) , '

• B urcă L iana , p ie rd u t ce rti­fica t m edical e lib e ra t de Policli­nica. î l d ec la r n u l. (36810)

O E C E S E -C O M E M O R A R I

• L acrim i ş i (lo ri pe m orm iu- tu t celei carc a fost. scum pa no as­tră fiică, so ră şi m ă tu şă , fost în ­

văţătoare^ RAVECA POTlRNICIIE. C hipul ei b llnd va răm tne veşnic ln in im ile noastre . Vall, G eta şi fam iliile . (35333)

• A ducem u n u ltim om agiu co­lo ca ta re i n o as tre ELENA

CHIOREAN, la d isp a riţia sa fu l­geră to are , d u p ă o sc u rtă şl g rea suferinţă* A so cIa |la ' lo ca ta rilo r bloc E 10. (35329)

• Sincere- condo lean ţe fam iliei G heorghe M ercea în clipele de g rea în cercare . S in d ica tu l L iber d in în tre p rin d e re a „U n irea”.(3339J)

• C onducerea C ooperativei „C onstructo ru l" C luj şl co lectivul de oam eni ai m uncii işl ex p ri­m ă p ro fundu l re g re t la d isp a riţia din v la(ă a ce lu i c a re a fo st, tim p

dc 30 de an i, con tab il şe f, ec. NICOLAE SAS, ş l ex p rim ă s in ­cere condoleanţe fam ilie i îndo­liate. (3X131)

• S intem a lă tu r i 'do colegul n ostru K ovacsl M ihai la m area d u rere p ric in u ită d e m o artea ta ­tă lu i drag . Colegii de la I.M.M.It., C rupa C om presoare. (.13311)

• Cu ad incă d u rere aducem u n u ltim ' om agiu fostu lu i n o stru con tab il ţe l NICOLAE SAS. S în ­tem a lă tu r i de fam ilia îndo liată Şl-i tran sm item În treaga n o astră com pasiune . P erso n a lu l b irou lu i F Jnanc iar-C on tab llita te , coopera­tiva „ c n s tru c to ru l" C luj. (35312)

• Un m om ent dc p ioasă re c u ­legere ş i ca ldă am in tire p en tru d r. ALMA MOHORA POPOV1CIU, as tăz i la 3 lu n i de cind n u se m at a flă p r in tre noi. F am tlla. (36459)

t I n ÎS octom brie s-au îm pli­n it 7 a n i de cind scum pa noas t r ă MARIA ŢUCA COMŞA, so ţie b u n ă , m am ă excepţională şi m ă ­tu şă lo ia lă ă trecu t in e tern ita te , t i d ăru im toate am in tirile f ru m oaşe şi n e ru g im p en tru su fle ­tu l e l nob il. Soţul N elu, copiii D oru , şi H clen , şi nepoţii. (35920)

• M ulţu m iri şl recunoştin ţă tu ­tu ro r celo r ca re p rin prezen tă , flo ri ş i te leg ram e au fost a lă tu ri de no i In m om entele grele ale p ie rd e rii scum pei n oastre ANA DAMIAN, m am ă, soacră şl b u n i­că . F am . O liviu Crişan şi T ra ian B ica. (33361)

• M ul(um im tu tu ro r celor care a u fo st a lă tu r i de no i in m area d u re re la d esp ărţirea de scum ­p u l n o s tru PANY ARTUR ((SCSI). F am ilia în d u re ra tă . (35336)

9 S in cere condoleanţe fam iliei M ercea în m area d u rere a dece­su lu i ta tă lu i. Fam ilia Itoşca. (35337)

• S incere condoleanţe dom nului d irec to r G licorgho M ercea în m a­re a d u re re p ric in u ită dc m oartea ta tă lu i d rag . Colectivul a telieru ­lu i P . 4, în tre p rin d e re a „U nirea". (35327/A) ____ .

• A u tre c u t 12 a n i 'd e p ro fu n ­d ă d u re re , m u lte lacrim i, dor n es tin s ; de Ia trecerea ln e te rn i­ta te a n e u ita tu lu i m eu fiu ,-geo-

o lg DAN' POMPILIU ZAIIORANSKI, a l căru i chip d rag a ră m a s . n e şe rs în inim a m ea. M am a. (35980)

• N eputincioase in fata des ti­n u lu i, cu In im ile zdrobite dc d u re re , a n u n ţăm m oartea fu lge­ră to a re a iu b itu lu i nostru so ţ şi ta tă , GHEORGHE DALMOŞ, de <7 an i, ce l ca re a fost s tilpu l casei n o a s tre , lă s in d u -n e pe veci ne- m ln g iia te . Inm orm in ta rea arc loc az i, m a r ţi ÎS octom brie 1990, d in capela C ordoş, o ra 13. Nu te vom u ita n ic io d a tă . A m alia şi C ristina. (36307)

• A dresăm călduroase m u lţu ­m iri ş l p ro fu n d a n o astră recu ­n o ştin ţă tu tu ro r rudelo r, p rie ten i­lo r, co leg ilo r de serv iciu , cunos- cu ţilo r şi consăten ilo r n o ştri, ca­re , eu m u ltă - bunăvoin ţă şl gene­ro z ita te , au fost a lă tu ri de fiol p r in în ţe legere şi a ju to r n ep re ­cupeţit în z ile le grele a le tr e ­cerii ln n efiin ţă şi a le conduce­rii pe u ltim u l d rum a scum pului

n o s tru f ra te VALER GilEO RGIIIEŞ. Fam ilia p ro feso r Ioan G heorghieş şi fam ilia G he- orghieş V ictor. (36909)

• N ici lacrim ile , n ici tim pul şl n im ic d in frum useţile lum ii, n u n e v o r p u tea a lin a tr is ta d esp ărţire de iu b itu l n o stru fiu CĂTĂLIN IOBAJEL, ln v irstă de n um ai 4 lun i ju m ă ta te . în m o rm în ta rea a re loc azi, m a rţi 16 octom brie 1990, d in cap e la I c im itiru l M ănăş­tu r , la o ra 13. M orm intul ii va fl veşn ic p re să ra t cu flori de m a ­m a şi ta ta . (36548)

• Cu lacrim i ln ochi şi d u re ­re in su fle t anun ţăm Încetarea d in v ia ţă , in d a ta de 13 octom ­brie 1990, du p ă o lungă - şi g rea su fe rin ţă , a scum pului nostru sof, ta tă şi socru MOLDOVAN LA ZA it, in v irs tă de 49 de an i, d in sa tu l C lm pcneşti, ju d . C luj. În m o rm în ta rea a re loc azi, 16 octom brie .1990, o ra II , în c a rtie ­ru l Som eşeni, s tr . B ărc I n r . 1% N u va .p ie ri n iciodată d in su fle ­tu l şi am in tirea noastră . P e veci nem în g iia tl; so ţia Veronicn, fiica M arcela şi g inere le M ircea.(36565)

• N e exp rim ăm reg re tu l p ro ­fund Ia trece rea In e tern ita te ft lui IOAN MUREŞAN, fost con ta­bil şef la în tre p rin d e re a „Som e­şul" , C ondolean ţe fam iliei îndo­lia te . B iro u l C ontab ilita te , „S o­m eşu l" . (36577)

I Cu nem ărg in ită d u re re in su fle t ’ an u n ţă m decesul după o lungă ş l g rea su fe rin ţă a sc u m ­pei n o as tre fiice , so ţti, m am e, b u ­n ic i, su ro r i şt soacro GYORGV MARIA, n ăscu tă S zâsi. Inm or- m ln ta rc a va nvea loc în ziua de17 octom brie , o re le ÎS, d in cap e­la c im itiru lu i C entral. F am ilia în d o lia tă . (36575) - '

• Ne ală tu răm d u re rii colegu- lu i n o stru Suciu G rigo re la p ie r­derea a t î t de p re m a tu ră a f ra te ­lu i drag . T ransm item fam ilie i în ­d u re ra te sincerele n o astro condo­

lean ţe . Colectivul R e stau ran tu lu i18 „U ală", p ia fa M ihai V iteazu l C luj.

• T ransm item sinccre condole­anţe şl ne a lă tu răm d u re rii co­legului şl p rie tenu lu i Grigore Suciu Ia p ierderea f ra te lu i d rag . V iorica şl A lexandru Ş erban .

A Sincere condoleanţe şi în ­treag a n o astră com pasiune doam ­nei L enuţa M ureşan, la p ie rd erea so ţu lu i drag . Cornel ş i Rodica.

# Cind frunzele copacilo r s-au Uscat, CALINE, n c -a l lă sa t eu su fle tu l în d u rera t. L a 23 de an i a l tinere ţii s-au s tin s ca o lum i­n a re an ii vieţii. P c m o rm în t vom pun e flori, vom u d a cu. lacrim i

'ră d ă c in a lo r. Cu d u re re : F am i­liile M eseşan, Sabo, P eştean .

• Cu Inim ile zd ro b ite -d e d u re ­re anu n ţăm m o artea fu lg eră to a­re in da ta de 11 octom brie 1990 a m u lt iu b itu lu i n o s tru so ţ şi ta tă IOAN MUREŞAN în v îrs tă de Ş9 an i (fost con tab il şef Ia F ab rica dc trico ta je „Som eşul" C luj-N apoca). În m o rm în ta rea va avea loc în d a ta d e ’ 18 octom brie 1990, o ra 13 la cim itiru l M ănăştur. Vel răm îne veşnic în in im ile noastre . Sofia L enuţa ş l fiu l M a­riu s . (36915)

• Cu adîncă d u re re în suflet anu n ţăm Încetarea d in v ia ţă a scum pei n o astre so ţii, m am e şl bun ic i IULIANA FURDA în v îrs ­tă dc 71 an i. în m o rm în ta rea vâ

-avea loc m iercu ri 17 octom brie 1990, o ra 12 de Ia capela no u ă M ănăştur. F am ilia în d u re ra tă . (36943) .

• Cu durero în su fle t V iorel — fiu . şi V irginla — n o ră a n u n ţă în ce ta rea d in v ia ţă a d ragei lor GEORGETA DEAC (TICA). în ­m o rm în ta rea vă avea loc m ie r­cu ri, 17 octom brie , o ra 13 la c i­m itiru l M ănăştur. (36588)

• P ioasă aducere am in te azi, ÎS octom brie cînd se Îm plinesc 5 a n i de Ia m o artea iub itu lu i şl . n eu ita tu lu i n ostru fiu şi fra te VASILE ERCIIEDI. M am a şi su ro ­r ile . (3?453) , .

• Cu d u re re in su fle t anun ţăm în ce ta rea d in v ia ţă , dup ă o lungă şi g rea su fe rin ţă a scum pei noas­tre so ţii, m am e şi b u n ic i ANA MAŢEAŞ de 70 an i. în m o rm în ta ­re a m iercu ri 17 octom brie 1990, o ra 13 in sa tu l M iluanl, ju d e ţu l S ăla j. In veci n em lng îla ţl so ţu l Io an şl fiu l Vasile cu fam ilia. (S34S)

• Cu ad incă d u re re anun ţăm în c e ta re a fu lg eră to are d in v ia ţă a scum pulu i n o stru so ţ, ta tă , b u ­n ic , socru , cuscru , ru d ă şl p rie ten GAŞPAR . SANDOR, p ensionar „E lectrom eta l" , In v irs tă de 73 an i. în m o rm în ta rea v a avea loe jo i, 18 octom brie , o re le 13, d in capela m are a c im itiru lu i Cen­tra l. Fam ilia În d u rera tă . (36576)

• Cu in im ile zdrob ite dc d u re ­re an u n ţăm în ce ta rea d in v ia ţă d u p ă o lungă şi g rea su fe rin ţă a cehii m ai iub it so ţ IOSIF BlLC de 71 an i. Cit a tr ă i t l-am iub it, c ît vom tră i il vom plînge. în ­m o rm în ta rea ln d a ta de 17 oc­tom brie 1990, o ra 14 d in capela no u ă M ănăştur. P e -veci ncm in- g îla tă so ţia K ati cu nepoate le V iorica, R am onă şl L au ra . D um ­nezeu să -l od ihnească. (36589,

• N ici lacrim ile , n ici tim pul şl n im ic d in frum u se ţile lum ii nu v o r p u tea stinge d in su tle te le n o a s tre du re ro asa zl dc 13 octom ­b rie 1990, cind m o artea nem iloasă n e -a d esp ă rţit du p ă o sc u rtă d a r g rea su fe rin ţă de iu b itu l n o stru

fiu , f ra te , unch i şl cum nat CALIN ALBU, la fru m o asa v lrs- tâ d e 23 an i, s tu d e n t an u l V — P o litehn ică — M ecanică. Inm or- m in ta rc a a re loe azi, 16 octom ­b r ie 1990, o ra 15 d in capela v e ­che a c im itiru lu i M ănăştu r. F a ­m ilia ln veci nem îngiiatu . (3C5791

• Cu adincă d u re re aducem la cuno ştin ţa ru d e lo r p rie ten ilo r şl cu noscu ţilo r că d u p ă o cum pli­tă su fe rin ţă a in cc la t d in v ia tă iu b itu l n o stru ta tă , soc ru , bun ic şl s tră b u n ic DUMITRU IIOSU în v irs tă do 83 ani în m o rm în ta rea v a avea loc m iercu ri 17 octom ­b rie , orelo H In c im itiru l C en­tra l. Fam ilia . (35460)

• A u trecu t tre i an i dc lacrim i şl tr is te ţe , do cind a tre c u t In n efiin ţă scum pa n o as tră soţie, m am ă şl b u n ică MAIIIA TOLAN. Flc-1 ţă r in a u şoa ră . F am ilia T o- lan . (19366)

# Cu .ad în că d u re re în s u f le t a n u n ţă m În c e ta re a d iu v ia ţă , d u ­p ă o sc u rtă . şî g rea s u f e r in ţă * sc u m p u lu i n o s tru so t. t a t ă ş l b u n ic IO SIF SUQ1U, d in V ilşoara, n ă s c u t în V işinel>,ln v îr s tă d e *5 ani.- în m o rm în ta rea v a a v e a lo c în co m u n a V ilşoara, az i, m a r ţ i 16 o ctom brie , o ra 13. V ei r ă m în e veşn ic în Inim ile n o a s tre . . S o ţia M aria , f iii Lucian şl M a riu s , n o ­ra A u rica ş i nep o ţe lu l L u c ia n (36573) . .. /

• Cu n em ărg in ită d u re re ş i och ii p lin i de lacrim i n e d e s p ă r ­ţim d e fiu l n o stru d ra g , IO S IF SUCIU. In im ile n o as tre v o r r ă ­m în e veşn ic nem îng ila te . M a m a ş i ta ta . (36573/A)

9 Cu n e s tîrş ltă d u re re n e d e s ­p ă r ţim d e fra te le , cu m n a tu l şl u n ­ch iu l n o s tru d rag IO SIF SU C IU , diri V iişo a ra . S in tem a lă tu r i d e fam ilia g re u Încercată . F ra te le G rigo re cu fam ilia d in C lu j. (16373/B)

• Cu ad în că d u re re ne. d e s p ă r ­ţim de scu m p u l n o s tru f r a te , cu m n a t ş l unch i IO SIF SU C IU . N e vom g tn d l m ereu la tin e . F r a ­te le ş te fa n cu fam ilia . (36573/C)

• L a tre c e re a în e te rn i ta te a celui c a re a fost IO SIF SU C IU d in V iişo a ra , n e luăm u n u lt im răm as b u n . Sora N astasla c u f a ­m ilia d in C opăceni. (36573/D)

• Cu su fle te le ce rn ite d e d u r e ­re ş i re g re te n e d esp ărţim d o b u ­n u l n o s tru f ra te , cu m n at ş l u n c h i IO SIF SUCIU d in V iişoara, p le ­ca t p re m a tu r din m ijlocu l n o s t r u ş i a l ce lo r d rag i. S o ra S u sa n a cu făm ltia d in D eva. (36S73/E)

• D u p ă o sc u rtă d a r g re a s u ­fe rin ţă în tu n ericu l s -a a ş te r n u t p e n tru to td eau n a peste . c h ip u l d rag a l ce lu i care a fo s t IO S IF SUCIU, d in V iişoara. F ra te d r a g ă v e l . ră m în e veşnic în a m in t i r e a su fle te lo r n o as tre . Sora C o rn e lia cu fa m ilia d in T îrgu M u reş . (36573/F)

* • U n u ltim om agiu s c u m p u lu i n o s tru f ra te , cum nat ş i u n c h i IO SIF SUCIU, d in V iişo a ra p e c a re nu-1 vom u ita n ic io d a tă . S o ­ra V irg in la cu fam ilia d in c im p la T urz ii. (36573/G)

• d u n em ărg in ită tr is te ţe n e desp ă rţim de iub itu l n o s tru f r a ­

te , cu m n a t şi unch i IO S IF " •SUCIU, d in V iişoara, p e - c a r e n u - I vom u ita n iciodată . F ra te le B e- m us cu fam ilia d i n S i b i u . (36373/H) . -v . ,

• P re z e n t m ereu Ungă In im ile n o as tre , nim ic, n lciclnd n u v a şte rgo a m in tirea d rag u lu i n o s tru

f ra te , cu m n a t ş i u n c h i . IO S IF SUCIU, ca re p lcacă azi d in tre n o i. So ra L en a ş l fam ilia d in S ig h i­şo a ra . (3*373/1)

• In im a - îm i este c u p rin să d e tr is te ţe acum la d e sp ă rţirea de sc u m p u l m eu f ra te IOSIF SU C IU , d in V ilşoara . F ie-ţl ţă r in a u ş o a ­ră . S o ra R avcca din C luj. (36573/M)

• S o ra ta cea m ai m ică , Je n le a , cu fam ilia , d in Cluj cu a d in c ă tr is te ţe te conduce azi pe u l t i­m u l d ru m , scum pul m eu f ra te

IO SIF SUCIU.- (30573/N)

• S o a rta nem iloasă n e d e sp a r ­te p r ş a d e tim p'uriu de sc u m p u l n o s tru c u sc ru IOSIF SUCIU c a re a fo st u n m in u n a t om , su f le ţ n o - bil şl o inim ă, p lin ă de în ţe le p ­ciune ş l b lindeţe . Cuscri, fam ilia C ă lugăr io an , d in Iu rlu de C îm - p ie. (36573/H)

9 M ulţum esc tu tu ro r c e lo r c a ­re a u fo st a lă tu ri de m in e in d u re re a p ric in u ită : de p ie rd e re a p re m a tu ră a so ţu lu i m eu LIVIU BADIU. so ţ ia . (36910) .

• Cu to a te su fle te le n o a s tre p a r t i ­cipam , a lă tu r i do fam ilia do am n ei a s is ten tă şe fă M aria C ăpuşan , în a- ceste zile de doliu p rile ju ite d e m o ar­tea ta tă lu i d rag . Colectivul C linicii M edicale II . (3G36G)

• Se îm plinesc G lu n i de c în d » p lecat do la noi bun u l n o stru , so ţ şt ta tă LIVIU M A TIŞ.' M ărioara şi Ioa­na, f r a ţ i i - şt p ă rin ţii. (33310), • Colegii d e la L iceul in d u str ia l „A rm ătu ra " s în t a lă tu ri d e doam na in g in e r M onica Puşcă în g re a u a în ­cerca re p r ile ju ită de p ie rd ere a m a­mei. (30308)

• Cu adîncă durere tn suflete a- n u n tăn încetarea din v ia ţă a scum ­pu lu i n o s tru soţ, tată, bun ic şl so­cru IOAN LUCACIU in virstă d e 67 an i. Nu-1 vom u ita n iciodată . în ­m orm întarea m iercuri, 17 octombrie 1990, o ra 14 in Sinnleoara. Fam tlta îndurerată. (35176)

COLECIUL DE UEDAC'f'IE: Ilie Călian (rcdactor şei), Dan Iicbrcanu (rcdactor şef adjunct), Traian Bara (so- crctar uencral dc mlacţic), Vaier Chiorcanu, Emil Luca, Ion Rus. Maria Sângcorzan, Radu Vida .

REDACŢIA: S lu j, s tr. N apoca n r. 16. T EL E F O A N E : 1-10-32 (rcdactor şef); t-75-07 (rcdacto r şef • ad ju n c t şi sec re ta ria tu l do redacţie); 1-74-18 (sccţin cu ltu ra lă ); 1-73-07 (secţia p roblem e social- econom ice); 1-74-90 (secţia p roblem e celu ţen eşti); 1-73-04 (adm in istra ţia ziarului). M ica publl-

ci'tato so p rim eşte zilnic, în tre orele 10—16, s tr. N apoca n r. 16 (la p a rte r) . S îm bătă şi dum in ica închis.

T i r a j34.442