Dani Johanna- Maria

Tot ceea ce vedem, auzim, invatam; toate lucrurile, persoanele cu care interactionam ne raman in memoria de lunga sau scurta durata.

Toate informatiile sunt sistematizate in cadrul unor clase, categorii de obicte, fenomene, a unor concepte, notiuni vehiculate cu ajutorul judecatilor si rationamentelor.

Este un atribut important al gandirii care opereaza cu cuvinte. Cu ajutorul ei obiectele sunt organizate in clase si ne este facilitat accesul la informatiile semnificative.

M. Miclea (2003) a formulat trei functii importante ale categorizarii:

Similaritatea Codarea experientei Generarea de inferente

Functia de similaritate grupeaza obiectele asemanatoare in aceeasi categorie. Similaritatea este de doua feluri: - fizica - functionala In general, oamenii folosesc categorizarea

dupa criteriul similaritatii fizice. Cea de tip functionala este folosita in rezolvarea problemelor.

Miclea: “caracteristicile functionale pot genera categorii diferite in interiorul aceleiasi categorii bazate pe similaritate fizica”.

Se refera la codarea, simplificarea

informatiilor. Pentru o intelegere, exprimare rapida si

pentru a spori eficienta sistemului cognitiv, tindem sa grupam informatia in categorii cu grad mare de generalitate – E. Rosch (1976) “nivelul categoriilor de baza”.

1- reprezentate printr-un singur cuvant 2- cea mai mare frecventa in limbajul vorbit 3- sunt dobandite mai devreme decat alte

categorii (sub- sau supraordonate) 4- pot fi identificate extensiv, prin indicarea

directa a obiectului 5- cele mai abstracte categorii care pot fi

asociate cu o forma fizica specifica

Se refera la rationamentul inductiv si deductiv.

Ex. Toti oamenii gandesc. Eu gandesc, deci sunt om.

“Conceptul este unitatea de baza cu care opereaza gandirea umana.”

Reprezinta clase de obiecte, insumeaza un set de proprietati care sunt atribuite acelei categorii.

Faciliteaza generalizarea, predictiile cu privire la actiunea unui om si cu ajutorul lor se fac conexiuni intre experiente.

Nu sunt de sine statatoare, sunt in relatii de interdependenta; se reorganizeaza in timp in functie de experiente si cunostintele acumulate.

Concepte generale (vehicul) Concepte particulare (masina) Concepte individuale (autobus)

Concepte concrete (exista in realitate, sunt palpabile) Concepte abstracte (vacanta, romantism)

Concepte empirice (acumulate odata cu trecerea

timpului si sunt restructurate in timp) Concepte stiintifice (achizitionate prin invatare,

educare)

Intruneste trasaturile comune, cele mai

evidente ale unei categorii. Prototipul se intruneste intr-un mod empiric.

In general, reprezentare mentala a unei categorii se face prin cateva exemplare reprezentative ale unei categorii, prin prototipuri ale clasei respective.

Insa, prototipul poate aduna la un loc caracteristicele mai multor menbrii ai aceleiasi categorii.

Astfel, a fost formulata teoria prototipului: Prototipul reprezinta cel ami bun exemplu

pentru un concept Categoriile se omogenizeaza, un “membru”

al unei categorii poate trece cu usurinta la alta

Determinarea apartenentei membrilor la o clasa definita printr-un anumit concept este influentata de compararea atributelor membrilor cu cele ale prototipului categoriei respective.

Aniţei, M. (2010). Fundamentele psihologiei. Bucureşti: Editura Universitară.