Calitatea Vietii-nstrumente Specifice Si Nespecifice

Post on 16-Feb-2015

62 views 0 download

transcript

EVALUAREA CALITATII VIETII

Prof.dr. Doina Azoicai

Definitie - calitatea vieţii

reprezinta evaluarea în ansamblu a individului, luând în considerare starea de bine asociata cu evenimentele sau conditiile influentate in urma aplicarii unei tratament, strategii preventionale, strategii manageriale………..

sunt luate în considerare 3 dimensiuni ale conceptului de „calitate a vieţii”

fizică;

psihologică

socială.

nu trebuie redus acest concept de calitatea vietii numai la cel de “starea de sănătate”

Definitie: scala de evaluare

reuneşte un ansamblu de parametri într-un domeniu particular, iar fiecare parametru cuantificat va permite definirea unui scor global.

METODE DE CERCETARE A

CALITATII VIETII

Modele generale – descriu resursele disponibile pentru intreaga populatie

Modele individualizate – studiaza indivizi sau populatii mici

Modele specifice bolii – evaluarea persoanelor cu anumite boli sau interventii medicale

CALITATEA VIETII LA NIVEL

POPULATIONAL

Studiul calitatii vietii la nivel populational = oportunitatea schimbarilor introduse de reforma servicilor de santate + evaluarea impactului acestor schimbari asupra starii de sanatate a populatiei

CALITATEA VIETII LA NIVEL

INDIVIDUAL

Masurarea calitatii vietii la nivel de indivizi = date suplimentarea asupra starii de bine a acestora si asupra beneficiilor sau daunelor produse de ingrijirea medicala

Instrumente de masurare a calitatii

vietii la nivel individual Care se adreseaza unei singure dimensiuni :

WHO 5 Well Being Questionnaire

Index of Independence in Activities of Daly Living;

Rand Functional Status Index;

Beck depression Inventory;

Mental Health Inventory

Care masoara sanatatea multidimensional:

a) specificic unei boli : Shelby Questionnaire (cancer); Arthritis Impact Measurement Scale (boli reumatice)

b) nespecifice :

- furnizeaza informatii despre nivelul fiecarei dimensiuni fara a le combina.

Se compara rezultatele intre populatii sau grupe de boli diferite si se pot identifica nevoile specifice: SF (Short Form) 36; Sickness Impact Profile, Nottingham Health Profile

Imbina dimensiunile starii de sanatate obtinand un scor. Scorul descrie starea generala de santate: Rosser Index; EuroQol; Quality of Wellbeing Scale

c) care sunt destinate unor populatii specifice (ex. varsnici)

Nottingham Helath Profile (NHP-ISPN) : 6

dimensiuni Vitalitate Durere Reacţii emoţionale Izolare socială Somn Mobilitate fizică SF-36 : 8 dimensiuni Activitate fizică Viaţa şi relaţia cu alţii Durere fizică Perceperea sănătăţii Vitalitate Limitări date de starea psihică Limitări date de starea fizică Sănătatea psihică

CONCEPTE MĂSURATE

Sickness Impact Profile (SIP) : 12 dimensiuni Somn şi repaus Alimentaţie Muncă Activităţi menajere Locuinţa şi divertismente Deplasare Mobilitate Îngrijiri personale şi acţiuni cotidiene Viaţa socială Gradul de conştienţă Comportament emoţional Comunicare

QWB – Index : 1 scor al simptomelor în 3 dimensiuni

Mobilitate

Activitate fizică

Activitate socială

EQ-5D

Mobilitate

Autonomia persoanei

Activităţi curente

Dureri/jenă

Anxietate/depresie

TIPURI DE SCALE ŞI MODALITĂŢI DE

NOTARE A ITEM-URILOR

Tipuri de scale : 1. Scale de autoevaluare: Avantaje: - nu necesită un evaluator calificat; - este simplu şi uşor de repetat; - nu există riscul interpretărilor eronate - evitarea riscului distorsiunilor prin interpunerea unei alte persoane Dezavantaje: - complianţă din partea pacientului; - cunoaşterea de către pacient a limbii în care este conceput chestionarul; - dificultăţi în înţelegerea şi interpretarea întrebărilor fără posibilitatea efectuării unor corecţii - distorsiuni prin a părea „diferit” prin a masca realitatea (tendinţa

sistematică);distorsiuni prin stilul de răspuns

2. Scale de evaluare prin intermediul unui evaluator extern - sunt reprezentate de chestionare completate de o persoană experimentată - evaluatorul trebuie să fie antrenat - dacă există mai mulţi evaluatori = testarea uniformizării scalei (coeficientul kappa de concordanţă măsoară variabilitatea inter-evaluatori = permite testarea acordului dintre mai mulţi evaluatori) - după obţinerea acordului se vor stabili calităţile metodei de completare a chestionarului:

•standardizare, •uniformitate, •comparabilitate (în raport cu interviul clasic)

Gradarea răspunsurilor Răspunsurile în chestionarele menţionate pot fi: 1. răspunsuri dihotomice (da / nu; prezent / absent); se pot asocia răspunsuri ce exprimă îndoiala („este posibil”) 2. răspunsuri ordinale de mai multe grade prin: adverbe de frecvenţă, de intensitate pe care le putem cuantifica (nu este o

simplă codificare, ci este o ponderare) nivelele trebuie să reprezinte intensităţi egal spaţiate Ex: membrii familiei dumneavoastră se simt foarte aproape unii de alţii: aproape niciodată din când în când câteodată frecvent aproape totdeauna item-uri UNIPOLARE (unul din nivelurile externe trebuie să reprezinte starea

normală) item-uri BIPOLARE (starea normală este situată în centru) 3. răspunsuri reprezentate printr-o scală grafică = scale analoge vizuale

TRADUCEREA UNEI SCALE DEJA EXISTENTE

- vechime < 2 ani, - sa existe standarde recunoscute la nivel international METODE: 1. TRADUCEREA item-urilor de un traducător bilingv; 2. RETRADUCEREA în limba în care a fost concepută scala (2-3

persoane independente, avand ca limba materna cea în care a fost concepută forma originala, fara sa cunoasca in prealabil scala);

3. COMPARAREA cu versiunea originala si repetarea procedeului de 3

ori consecutiv; 4. CONSENS asupra traducerii; 5. STUDIU PILOT pe 50 de pacienti pentru verificarea fezabilitatii; VALIDAREA scalei pentru un numar mai mare de subiecti (>200 prin

care se va verifica validitatea si fezabilitatea)