Post on 14-Apr-2016
description
transcript
INTRODUCERE ÎN ARHITECTURA PALEOCREŞTINĂC1
ISTORIA ARHITECTURII UNIVERSALE
Villa Fallet, La
Chaux-des
fonds, 1905
Le
Corbusier
SintezăInterpretare
ANTICHITATEA CLASICA
CIVILIZATIILE PREHELENICE CIVILIZATIA ETRUSCA
CIVILIZATIA GRECIEI ANTICE CIVILIZATIA ROMEI ANTICE
• PERIOADA HOMERICA
Sec. X – sec. VIII i.e.n.
CIVILIZATIILE PREHELENICE
GRECIA
• PERIOADA ARHAICA
Sec. VII – 480 i.e.n.
• PERIOADA CLASICA
480 – 323 i.e.n.
• PERIOADA ELENISTICA
323 - 146 i.e.n.
CIVILIZATIA ETRUSCA
Sec. VIII – sec. V i.e.n.• PERIOADA MONARHICA
753 - 509 i.e.n.
• PERIOADA IMPERIALA
31 i.e.n. - 476 e.n.
• PERIOADA
REPUBLICANA
509 – 31 i.e.n.
ROMA
CIVILIZATIA ROMANA ANTICA
DEBUTURILE PLASATE LA
INTEMEIEREA ROMEI
(cca. 753 I.E.N., cf. traditiei)
CIVILIZATIA ROMANA ANTICA
DEBUTURILE PLASATE LA
INTEMEIEREA ROMEI
(cca. 753 I.E.N., cf. traditiei)
ORAŞUL ROMAN- INSPIRAT DIN CEL ETRUSC
• RELIGIA POLITEISTA ANTROPOMORFA GREACA
• RELIGIA POLITEISTA ANTROPOMORFA
ESTRUSCA
• RELIGIA POLITEISTA ANTROPOMORFA
ROMANA
• ANIMISMUL ROMAN TIMPURIU
(spiritele domestice numina)
RELIGIA ROMANA
DIRECTIA CONSERVATOARE – PONTIFI
DIRECTIA NOVATOARE - QUINDECEMVIRI
TRIADA DIVINA CAPITOLINA (JUPITER, JUNONA SI MINERVA)
CIVILIZATIA ETRUSCA
TEMPLUL (RECONSTITUIRE DUPA DESCRIEREA LUI VITRUVIUS)
CIVILIZATIA ETRUSCA
TEMPLUL
• Reprezentare votiva
• Ara della Regina (Tarquinia)
• Templul etrusc din Orvieto (sec. V i.e.n.)
Templul
ORDINUL DE ARHITECTURA
DORICUL GRECESC / DORICUL ROMAN
ORDINUL DE ARHITECTURA
IONICUL GRECESC / IONICUL ROMAN
ORDINUL DE ARHITECTURA
CORINTICUL GRECESC / CORINTICUL ROMAN
ROMA – ORDINUL DE ARHITECTURA
ORDINUL TOSCAN
RECONSTITUIRE DUPA VIGNOLA (SEC. XVI)
UTILIZAREA ORDINULUI DE ARHITECTURA
COLOSSEUM, ROMA PALATL LUI DIOCLETIAN, SPLIT VILLA LUI HADRIAN, TIVOLI
Apeduct – Pont
du Gard
EUROPA RASARITEANA
CIVILIZATIA BIZANTINA(330) c.500 - 1453
EUROPA APUSEANA
CIVILIZATIA OCCIDENTALAc.500 - c.1550
PERIOADA PREROMANICAcca. 500 - 1000
PERIOADA ROMANICAcca. 1000-1150
PERIOADA GOTICAcca. 1150-1500
PERIOADA TIMPURIE c. 500 – 843
PERIOADA MEDIE / MATURA 843 – 1204
PERIOADA TARZIE 1261 – 1453
ARHITECTURA PALEOCRESTINA(SEC. I – 313 / 313 – c. 500)
ARHITECTURA PALEOCRESTINA(SEC. I – 313 / 313 – c. 500)
ARHITECTURA PALEOCRESTINAETAPA I (Sec. I – Sec. IV e.n.)
CASA DE RUGACIUNE CRESTINĂ,DURA EUROPOS, SIRIA (231/232)
CATACOMBE
• combinând influenţele provenite de la popoarele din zonă, în special de la etrusci, creştinii au trecut la ritualul de înhumare a morţilor (spre deosebire de romanii care practicau incinerarea)
• primele morminte utilizate sunt cele săpate înrocă vulcanică moale, aşa numitele catacombeîn care aveau loc şi întâlniri în lipsa lăcaşelorde cult propriu-zise
• înhumarea se făcea în nişele din pereţi
• aceste nişe puteau fi: rectangulare (numiteloculus) sau arcuite la partea superioară(numite arcosolium)
• camerele mormintelor poartă denumirea de cubicule
• interiorul acestora era decorat într-o manierăasemănătoare tradiţiei romane cu mozaic şifrescă
ETAPA I (Sec. I – Sec. IV e.n.)
CATACOMBELE ROMANE (sec. II – III)
Catacomba lui Calixtus
ETAPA I (Sec. I – Sec. IV e.n.)
CATACOMBELE ROMANE (sec. II – III)
Catacomba Priscilla si Catacomba Commodilla
BAZILICA
• templul roman - casă dedicatăzeilor
• nu se potrivea nevoilor cultuluicreştin, care presupuneaadunarea unui număr mare de oameni
• modelul găsit e basilica romană, o clădire cu rolurimultiple în societatea romană: tribunal, loc de tranzacţiicomerciale etc.
• acest model a fost modificatconform interesului cultuluicreştin
BAZILICA ULPIA, FORUL LUI TRAIAN, ROMA
(inceputul sec. II e.n.)
CARACTERISTICI
BAZILICĂ ROMANĂ:
• plan rectangular
alcătuit din mai multe
nave: una principală
şi două sau mai multe
colaterale
• exedră pe latura
lungă (spaţiu ieşit din
planul unui perete şi
dezvoltat după o
formă semicirculară)
• intrare pe latura
lungă
• coloane pe toate
laturile
Bazilica Ulpia Traiana din Roma
ARHITECTURA PALEOCREŞTINĂ
CASA DE RUGĂCIUNE
BAZILICA
TEMPLUL
Caracteristici bazilică paleocreştină:
• plan rectangular alcătuit din mai multe
nave: una principală şi două sau mai
multe colaterale
• absida de formă semicirculară se
mută pe latura scurtă
• planul se axează est-vest
• la intrare se interpune un spaţiu numit
nartex sau pronaos uneori împărţit
printr-un şir de coloane - transversal
faţă de axul longitudinal al bazilicii în
exonartex spre exterior şi endonartex
spre interior
• deasupra colateralelor, se găseşte un
spaţiu denumit tribună, matroneu sau
gineceu
• deasupra altarului apare deseori un
baldachin denumit ciborium
ARHITECTURA PALEOCRESTINA
ETAPA II (Sec. IV – Sec. VI d.Hr)
ARHITECTURA ROMANA
TIPURI COMPOZITIONALE – FORMULE SPATIALE
- TIPUL LONGITUDINAL – FORMULA BAZILICALA (FUNCTIE LAICA)
- TIPUL CENTRALIZAT – FORMULA “THOLOS” (FUNCTIE RELIGIOASA/FUNERARA)
ARHITECTURA PALEOCRESTINA
TIPURI COMPOZITIONALE – FORMULE SPATIALE SPATIALE:
- TIPUL LONGITUDINAL – FORMULA BAZILICALA (F. RELIGIOASA / FUNERARA)
- TIPUL CENTRALIZAT – FORMULA “THOLOS” (F. RELIGIOASA / FUNERARA)
TIPUL LONGITUDINAL – FORMULA BAZILICALASAN GIOVANNI IN LATERANO (cca. 313 - 324)
SPATIUL DE TIP BAZILICAL
BAZILICA ST. PIETRO, ROMA (cca. 320-330 E.N.)
BAZILICA ST. PIETRO, ROMA (cca. 320-330 E.N.)
• 5 nave: nava principală mai
lată şi patru 4 colaterale
• nava centrală este supraînaltă
pentru a asigura lumină
• transept: spaţiu transversal
faţă de nave, situat la capătul
dinspre răsărit al bisericii, la
terminarea şirului de coloane,
dincolo de care este amplasată
obsida altarului
• transeptul poate să fie mai
extins , mai redus sau poate
chiar să dispară
• lungime: 112 m
• bazilica paleocreştină prezintă
un plan în forma literei T
SPATIUL DE TIP BAZILICAL
SAN GIOVANNI EVANGELISTA, RAVENNA (424-434)
SPATIUL DE TIP BAZILICAL
BAZILICA CIMITERIALA ST. AGNESE, ROMA (SEC. IV)
BAZILICA SAN PAOLO FUORI LE MURA, ROMA 385d.Hr
• refăcută în mare
măsură în secolul
al XIX-lea după un
incendiu, în forma
sa originală
• primele bazilici
asociau coloana
cu grinda
(arhitrava)
• la San Paolo
Fuori le Mura apare
pentru prima dată
asocierea
coloanelor cu
arcele pentru
separarea
colateralelor
BISERICA SAN GIOVANNI IN LATERANO, ROMA 313
d.Hr.
BAZILICA SANTA MARIA MAGGIORE, Roma 432-440 d. Hr.
BAZILICA SAN LORENZO FUORI LE MURA, ROMA, SEC. IV
BISERICA NATIVITĂŢII, BETLEEM 326- 333 D.HR.
SANTA SABINA, ROMA, 422-423
BISERICA SAN APOLLINARE
NUOVO, RAVENA, SEC. VI
BISERICA SAN APOLLINARE IN CLASSE, RAVENNA, SEC. VI