Post on 04-Mar-2020
transcript
Colec{ia: SECOLUT XX - 20 DE MISTERE ESENTIALECoperta: Stelian BIGAN
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romd,nieiVAN ERIKSSON, JAKOB
Biografiile secrete ale marilor lideri mondiali : docu-dramegi mituri istorice inso{ite de consemniri din presi - Bucureqti :
Integral,2019
Confine bibliografie
ISBN 978-606-992-264-4
L I. $tefbnescu, Florin (trad.)
II. Boian, Lucia (doc.)
94
@ INTEGRAL,2OI9
Editor: Costel POSTOLACHE
Tehnoredactor: Stelian BIGAN
Tipirit la EuroBusiness
Orice reproducere, totali sau parfiali, a acestei lucriri,firi acordul scris al editorului, este strict interzisigi se pedepsegte conform Legii dreptului de autor.
ISBN 978-606- 992-264-4
&/DL/)an, 8rt#ssor"
Biogrofiile secrete qlemorilot lideri mondiqliChurchill, fitstiiilG Mqo,
Tito, De Goulle
Versiune in limba romAni:Prof. FlonrN $rrriNnscu
Documentare suplimentari, bibliografie selectiviqi analiza comparativi a surselor:
Lucu, BorRN
aU
INTEGRAL
Sumqr
$omponie crl chenar de doliu:controvcrsotnl tlOmn Chorchill,,,bcldogol"
cs tulbarare bipolcr6 $ pwestectrobucqrilor de contrabondil / 7
J'lostofo Kemol ,,f,totiirk" sqo dromslde lq ogonio lmperiolui Otoman
lo o ncfione eutopeanG modern€.Oltimul Sttltonl / 27
llco sog Cltrticics Ro$eimpotfivc vttbiilor ht6p6refe | 4tOn pozzle erotic iogorlw cs Tito,
concorental loi Stalin in Balcona I nCharles de Goulle, generolol de 1,95 metri,
de lo in6lfimeo cGruis Ftonto s'o vGzotcrl totsl oltfel / I
Bibliogrofie selectiv( / 123
$qmpqnie co chenqrde dolig: controversatgl
domn Chgtchill,,,buldogol" cq tulbalote
bipolqrG fi povestestrsbscsrilor
de controbondG
ln iunie 1950, siptimanalul american Time Magazinel-a
numit pe Winston Churchill ,,Omul jumategi de secof'; in iunie
2000, revista francezd Historia a considerat cuvAntul,jumita-
tea" superfluu gi l-a botezat ,,Omul de stat al secolului". Mai
mult de atit, alituri de Biblie qi Shakespeare, Churchill este cea
mai frecvent folositi sursi de citate de azi...
Tatil, Randolph Churchill, se trage din fohn Churchill, pri-
mul Duce de Marlborough, care a invins trupele lui Ludovic
al IV-lea Ia Blenheim, Malplaquet, Ramillies, Oudenarde gi, in
general, cam peste tot pe unde le-a intAlnit. Mama, |ennie ferome,
era fiica mijlocie a Clarei gi a lui Leonard ferome. Acesta din
urmi, descendent al unei familii hughenote care a emigrat inAmerica la inceputul secolului al XVIII-lea, este un self-made
man tipic. Finanlist, magnat al presei, agent de bursi, impresar,
proprietar de hipodrom, fondator al unui jockey club, filantrop,
proprietar de iahturi qi iubitor de navigalie - aceasta ar fi odescriere incompleti a acestui yankeu vesel gi energic care era
Leonard |erome. Sotia sa, Clara, avea printre strimogii sii oindiancd gi un locotenent al lui George Washington. Data nag-
terii lui Winston Churchill a fost 30 noiembrie 1874, iar locul
nagterii Palatul Blenheim, din Oxfordshire, pe care primul Duce
de Marlborough l-a primit drept recompensd de la Regina
Anne gi care ar putea rivaliza oricdnd cu Palatul de la Versailles
(turnuri impozante, trei hectare de acoperiguri, 300 de camere,
un parc de 1.400 de hectare).
Anii de gcoali ai lui Winston Spencer Churchill nu vor in-semna decdt o foarte lungd betilie. in anul 1881, pirinfii lui se
hotirlsc si il trimiti la internatul Saint Georges, o gcoali' par-
ticulari, foarte costisitoare 9i foarte severe, care trebuia s[ ilpregiteasci pentru Colegiul Eton. Acest lucru va reprezenta un
dezastru pentru copil: ,,N-aveam, totugi, decdt qapte ani 9i fu-
sesem atit de fericit in camera mea, cu juciriile mele (...).
Acum, nu mai aveam parte decdt de leclii, vreme de gapte sau
opt ore pe zi (...) qi pe deasupra, crichetul gi fotbalul..." Win-ston se va dovedi a fi un qcolar refractar la materii precum
greaca, latina qi matematica, de-a dreptul alergic la examene.
in ceea ce priveqte conduita micului elev - capitol la care ocupa
B
locul2g din32 -, acesta ia parte la toate bitdile, furi zahlr de
la cantini gi face bucili piliria de pai a directorului. Toate aces-
tea par si fie din acelagi registru cu comportamentul marelui
politician de peste cAteva decenii. Winston igi gisegte, insi,
multe alte preocupS,ri pe care le cultivd congtiincios: coleclio-
neazi timbre, ciliregte, se ocupi de fluturi gi de pegtigorii rogii,
de cei doi cdini ai sii, este pasionat de pantomimd qi teatru, face
scrimi gi devine pasionat de cursele de cai" in 1888, Winston
intri la colegiu, la Harrow in apropiere de Londra. Nici aici nu
va avea parte prea mult de vizitele pirinfilor sdi, pe care ii va
vedea doar in vacanle (nu in toate!). Lecturile lui Winston nu
au prea mult de-a face cu programa gcolari, iar atunci cAnd un
profesor va line la Harrow o conferinli despre bdtdlia de la
Waterloo acesta va fi stupefiat si audd un rogcat obraznic cri-
ticdndu-i expunerea, ba, mai mult, citAnd surse necunoscute
conferenliarului insugi. Deci, ar fi fost lucruri mari de privit in
spatele aparenlelor. Politica gi armele sunt cele doui lucruri
care il fascineazi pe Winston, degi la colegiul Harrow acestea
nu sunt la mare pre!. Este membru al unui club de tir, participi
la competilii de tras la linti si manevre militare gi, dupi primul
an de studii, se inscrie intr-o clasd speciali, care ii pregitea pe
elevi pentru examenele militare. Istoria si limba englezd erau
materiile lui preferate. Iar acest lucru se va oglindi gi in activi-
tilile lui ulterioare. in parcursul lui educalional, urmitorul
punct este Academia Sandhurst, unde erau pregitili locotenenfii
de cavalerie gi infanterie. Winston a fost admis in vara anului
1893. Au urmat felicitirile de rigoare. Nu gi din partea pirin-
lilor, chiar dimpotrivl tatdl sdu ii scrie astfel: ,,Prin mdreala ta
realizare de a intra in cavalerie mi-ai impus o cheltuiali supli-
mentari de 200 de lire pe an (...). Daci nu vei fi capabil sirenunfi la existenta indolenti gi inutili pe care ai dus-o in tim-pul colegiului gi in ultimele luni, ai si ajungi un rebut al socie-
ti{ii, unul dintre nenumiratii ratati, care ies din gcolile publice
9i ai s[ te abrntizezi intr-o existenli jainici, nefericitd gi f[r[rost". TAnirul ii rlspunde tatllui s[u: ,,imi pare riu ci v-am
dezamd,gitl MI voi stridui si vi schimb pdrerea pe care o aveli
despre mine, prin munca gi purtarea mea la Sandhurst'l
Anul 1895 este unul marcant pentru universul emofional al
tAnirului Churchill: mor tatil lui,lordul Randolph Churchill,
Ei doica lui, Everest. Mirturia lui referitoare la primul eveniment,
pune in lurnini modul lui Winston de a se raporta la tatil s[u:
,,Astfel, au luat sfArgit toate visele mele de a deveni camaradul
lui, de a intra, alituri de el in Parlament, pentru a-l susfine. Nu-mi
mai rlm1nea decAt si urmez aceeagi cale ca gi el gi si-i apiramintirea" . Pe de alti parte, relalia Everest-Winston Churchill
a fost unul dintre cele mai frumoase episoade din viafa lui,
astfel ci vestea morlii bonei l-a mdhnit profund. Aceasta a fost
confidenta lui, cea care l-a incurajat si 1-a consolat in timpulgcolii, cea care a remarcat natura lui umani buni gi geniul lui,
intr-o manierd in care mama sa nu putea sau nu dorea sd o faci.
Obiectivul lui de a deveni cel mai important om politic din
Westminster este proiecfia masculini a dorinlei mamei sale de
a fi cea mai doriti doamni din Mayfair. in 1895, a devenit lo-
cotenent in Regimul4 de Husari din garda Reginei, tot in i895
a plecat ca observator in Cuba, urmdnd ca in 1896 s[ plece inIndia qi, ulterior, la sfirgitul anului 189B, si se stabileasci in
10
cantonamentul din Bangaiore. intre tirnp, in 1897, ia parte la
luptele purtate la granifa de nord-vest a Indiei, iar in 1898 este
avansat in grad, pleaci in Campania din Sudan, unde participd
la atacul de la Omdurman. in 1899, dupd ce candideazdla Par-
lament din partea conservatorilor si este im'ins, pleaci in Africa
de Sud, in calita-te de corespondent de r|zbai pentru ziar:ul.
Morning Post. Dcrind sd vadl blteliile mai indeaproape, ilconvinge pe un cdpitan ca, impreuni cu 150 de soldali imbarca{i
in trei vagoane atasate unei locornotive, s[ o ia din nord spre
sud in teritoriul burilor. Trenul blindat in care se aflau a fost
insi descoperit de inamici. Dupi o luptd in care au cizut o suti
de militari britanici, el impreund cu cincizeci de soldali, cei mai
mulli rdnili, s-au predat. Burii au avut doar patru rinili. inchis
intr-o inchisoare din Pretoria, Churchill reuseste si evadeze.
Ceea ce rneriti rernarcat in tot acest parcurs este aviditatea
cu care citeqte cirli deloc alese la intAmplare, de istorie, de po-
htice, de economie, de drept constitutional, precum si materi-
ale din arhivele Parlamentului - toate acestea ii vor permite
cAndva si intre bine pregiiit in arena politici. La fel de remar-
cabild este gi pld'cerea gi priceperea cu care scrie; de altfel,
gisegte in aceasti activitate gi o surs6 important[ de venituri.
Publicalii precum Morning Post, Daily Pioneer sau Daily Tele-
graph il contacteazd pentru ale furniza materiale jurnalistice.
Acestea, alituri de lucrlri mai ample, precum Expedilia din
Malakand, il pozif ionea zi pe tdniral scriitor Winston Churchill
la loc de cinste in societatea britanici. Toate cilltoriile lui sunt
insofite de povegti care il infrliqeazi aflat mereu in ciutarea gloriei.
l1
intors in Anglia in 1900, deja celebru datoriti articolelor sale
qi faptelor de arme, i se propune si candideze din nou la Par-
lament, din partea Partidului Conservator. De data aceasta, cu
succes: la I octombrie 1900,ladoar 26 de ani, Winston Churchill
este ales deputat, in circumscriplia Oldham. A urmat o ascen-
siune politicd fulminantd, deloc scutiti insi de episoade con-
troversate. Din august 1911 9i pAni in 25 mai 1915, Churchill
ocupi pozilia de Prim Lord al Amiralitelii. in 1914, in primele
zlle aLe ri'zboiului, mAnat de un exces de zeI care l-a surprins
pAni;i pe primul-ministru al Angliei, Henry Asquith, instituie
blocada impotriva Germaniei, clasificdnd trimiterea de ajutoare
alimentare ca fiind contrabandi. in aceastl perioadi, peste
750.000 de germani au murit de foame gi boli cavzate de mal-
nutrifie. in octombri e'1914, in incercarea de a apira Anvers-ul
de trupele germane, trimite doui brigizi navale fbri experien{d
s[ lupte alituri de rezistenfa belgianl. 2.500 de oameni si-au
pierdut viala, ambele brigitzifiind decimate. A urmat dezastrul
din Dardanele. CAnd turcii otomani i-au atacat pe rugi in Mun-
liiCaucaz, in decembrie 19L4, Rusia a cerut ajutor din partea
alialilor. Winston Churchill a clutat si ajute Rusia printr-un
atac asupra Peninsulei Gallipoli, prin care urmirea obtinerea
controlului asupra strAmtorii Dardanele. Astfel, campania tre-
buia sd scoati practic din joc un aliat al Germaniei qi si des,
chidd ruta maritimi citre Marea Neagri pentru a putea trimiteajutoare Rusiei. Rezultatul: 34.000 de oameni din forfele aliate
au murit sau au fost dali dispirufi. incercAnd si-gi justifice ac!i-
unea in Camera Comunelor, este criticat cu asprime de viitorulprim-ministru David Lloyd George: ,,Vei descoperi intr-o zicit
t2
stirile mentale care reies din scrisoril e tale reprezinti motivul
pentru care nu avem incredere in tine nici micar cdnd co-
manzi armata".
Onoarea este un pilon esenlial pe care Winston Churchill
gi-a clidit intreaga existenfl intr-o vizitd\a qcoala Harrow, in
l94l,le va spune astfel elevilor: ,,Niciodati, niciodati, nicio-
dati... niciodati si nu cedafi decdt in fafa dictatului onoarei Ei
al bunului-sim!". Este relevantd o secvenfi din episodul cele-
brului Acord de procentaj, pe care l-a incheiat cu Stalin in oc-
tombrie 1944,la Moscova. Dupi ce cei doi lideri au semnat
hdrtia pe care erau impirlite sferele de influenfi in Europa de
Sud-Est, Churchill i-a cerut lui Stalin si ardi documentul, de
teamd cd acesta ar fi putut fi gisit cAndva. Evident ci acest lucru
nu s-a intdmplat, lui Stalin neplsdndu-i de acest aspect, dar
cererea lui Churchill face evidenti preocuparea lui pentru pistra-
rea unei imagini incununate de onoare. CAt despre corectitu-
dinea moral[ a secvenlei, aceasta este mai mult decdt discutabili
Ei demonstre azd., incd, o dat[, pragmatismul specifi c personajului.
Pragmatism pe care insuqi Churchill il rezumd astfel: ,€onqti-
infa mea e fati buni. Pot sd cad la in{elegere cu ea".
Degi sindtatea lui nu a fost niciodat[ una de invidiat, mai
cu seami spre sfArgitul viefii, nu a l6sat niciodati acest aspect
si-i afecteze in vreun fel activitifile. Ficea eforturi iegite din
comun pentru a-gi onora obligafiile. Doctorul siu personal,
Lordul Moran, nota astfel, in decembrie 1943, cdnd Churchill
se ducea la generalul Eisenhower, care il agtepta in Tirnisia: ,,in
timp ce prim-ministrul se indrepta cu pagi inceli spre avion,
remarcarn cum chipul lui cipita o culoare cenugie care nu mi-a
13
plicut. CAnd a ajuns in sfArgit in casa aceea, s-a prdbugit pur gi
simplu in primul fotoliu la indernAnfi Si pitrundem, insd, mai
profund in universal personal al lui lVinston Churchill.
Un aspect interesant este timiditatea aproape bolndvicioasi
de care dddea dovad[ in prezen{a femeilor, in contrast total cu
atitudinea curajoasi pe care o manifesta pe cAmpul de lupt[sau in Camera Comunelor. in 1908 s-a ciLsdtorit cu Clementine
Hozier, urmdnd ca in 1909 si se nascd prima lor fiici, Diana,
iar in 1911, primul lor fiu, Randolph. imediat dup[ incheierea
ceremoniei de nunti, Winston a inceput si discute politicd cu
Lloyd George, uitAnd complet ci trebuie si iasi din bisericd
impreuni cu mireasa" in ciuda multor episoade de acest fel, incare politica joac[ rolul principal, cei doi vor avea o cisnicie
f'ericiti. ,,La Blenheim, arn luat doui hotirAri foarte importante:
sd mi nasc gi si mi insor. Sunt mullumit de hotdrArile luate inambele caztri. N-am avut niciodati vreun motiv sd regret vre-
una dintre ele". Scrisorile lui Churchill cdtre sotia sa ne ajuti siindentificirn Ei o laturd sensibil5 - qi, desigur, talentul literar - a
omului care a condus Marea Britanie (singuri) in Al Doilea Riz-boi Mondial. in 1916, din transeele din Franla, in Primul RizboiMondial, ii scria Clementinei: ,,Te iubesc mai mult cu fiecare
luni care trece gi am nevoie de tine ;i de frumusetea ta... Sunt
atAt de devorat de egoism, incdt ag vrea si mai am un suflet,
intr-o alti lume, qi si te intAlnesc in alt cadru, ca si-fi ofer toatiiubirea si onoarea din marile povegti de dragoste". Pe ldngiDiana gi Randolph, Clementine gi Winston Churchill au mai
avut inci trei copii: Sarah, ndscuti in 1914, Marigold, niscutiin l9i8 si care, din picate, a murit in I92I, gi Mary, care s-a
14
niscut in anul 1922. Acesta a fbst gi anul in care Winston a cum-
pirat regedinfa de la Chartwell, in care a locuit pAni la moartea
sa, in 1965. Foarte interesantd este imaginea conacului Chartwell
prin anul 1954, atunci cAnd Churchill nu mai era in mijlocul
evenimentelor din politica britanicd. Vechiul conac gizduieste
pe rdnd copii, nepoti, verisori, asistenli si secretari, medici gi
istorici, jurnaligti gi notabilit[fi locale, precum gi pe fogtii co-
legi, prieteni 9i apropiafi din timpul rdzboiului gi de dinainte
de rizboi. Necuvintitoarele iqi gisesc gi ele loc in numir remar-
cabil. Bitrinul gentleman fermier line neapirat ca toli invitafii
lui si le admire qi s6-i viziteze domeniul. furnalistul Cyrus Leo
Sulzberger, un apropiat al lui Churchill, noteazd: ,,O lua inainte
cu un pas energic, dar goviitor. Ne-a aritat de departe lebede
negre pe un helegteu gi un vilel niscut cu o siptimAni inainte;
este mAndru de vacile sale alb cu negru gi foarte interesat de pegtii
din cele doui iazuri, de crapii bltrdni de douizeci de ani!". Nu
este nevoie de foarte multd expertizit psihologicd sau sociolo-
gicd pentru a ne da seama cd Winston Churchill gi-a creat acest
mic univers personal pentru a-l suplini pe cel politic, din care
chiar gi el trebuia si se retragi la un moment dat.
Churchill lucra de la opt dimineala p6ni la doui noaptea,
ingiduindu-gi doar un ceas de siestl dup6-amiazi. in fiecare
dimineald, uneori chiar in timp ce se afli in pat sau in baie,
Churchill dicta o duzini-doui de scrisori gi memorandumuri,
fumAnd firi incetare trabucuri din Cuba (pentru care, in timpul
rizboiului autoriza chiar unele operalii de contrabandi!); de
altfel, greu gdsim vreo pozd in care acesta si apard ftri trabuc.
Churchill spunea,,CAnd fimezi trabucuri e ca atunci cdnd te
15
indrdgostegti; mai intAi eEti ispitit de formi; il pistrezi pentru
aromi; gi intotdeauna trebuie si-!i amintegti ca niciodati, ni-
ciodati s[ nu lagi flacdra s[ se stingf] Nici mlcar necesitatea
de a purta masca de oxigen in timpul zborului la mare altitu-
dine intr-o cabini nepresurizati nu l-a putut line pe legendarul
om poiitic britanic departe de fumat. Mai mult decdt atAt, din
dorin{a de a rezolva aceasti problemi, premierul a cerut si fiecreati o masci speciald, care si-i permit[ sd fumeze chiar gi intimpului unui astfel de zbor. Cu o altd ocazie, Churchill l-a avut
invitat laprdnz pe Regele Ibn Sa'ud al Arabiei Saudite, care nu
permitea consumul de bluturi alcoolice gi fumatul in prezenla sa.
Departe de a se conforma exigenlelor invitatului siu, Churchill
a linut si-i sublinieze acestuia cd ,,in filosofia mea de viali este
prescris ca tabiet sacru qi absolut de a fuma trabuc si a consuma
alcool inainte, dupd qi, daci este necesar, in timpul meselor dar
gi in intervalele dintre acestea." Iar Regele... a cedat. Un pasi-
onat declarat al trabucurilor, Winston Churchil s-a indrdgostit
iremediabil de trabucurile Romeo y fulieta dupi vizita sa inHavana din1946, numele siu rdmAndnd in istorie omonim cu
trabucurile lungi de 178 mm gi diametrul de 47 mm.
Trabucurile nu au fost singurul ,,viciu" al marelui om politic.
Alcoolul se inscrie gi el, cu succes, pe listi. Coniacul preferat
de Churchill era Napoleon (personajul istoric pe care il considera
cel mai fascinant), in timp ce sampania preferati era Pol Roger.
in Franta, doamna Pol Roger - cu care se pare ci el avusese
cdndva o idild - a ascuns de nazigti doui lizi de ;ampanie,special pentru Churchill. Apoi, in fiecare an, i-a trimis acestuia
cAte alte dotrd ldzi, in amintirea acestui fapt. Dupi moartea
I6
omului politic, din dispozilia expresi a fostei sale iubite, timp
de un de zile toate sticlele de sampanie din marca sa favoriti
au avut eticheta inconjuratd de un chenar negru de doliu.
Whiskey-ul care ii plicea cel mai mult era fohny Walker Red
Label; Churchill a fost prieten cu Alexander Walker, primulproprietar al distileriei scotiene.
in ciuda programului de muncl extrem de incdrcat, perso-
najul nostru gisegte timp gi pentru a-gi cultiva pasiunile. $i le
cultivd cu rezultate, ca orice demers in care se implicd. Pictura
este un exemplu. Churchill a folosit o paleti intensi pentru a
crea tablouri in stil impresionist, tablourile sale gisindu-se la
Luvru sub semnitura Charles Morin. Picasso, care detesta po-
litica lui conservatoare, a spus cL dac|politicianul britanic s-ar
fi limitat la picturi ar fi ajuns printre cei mai de seami artigti.
Ca istoric, Churchill a scris multe volume in care povestegte
bitiliile din cele doui rizboaie mondiale, precum gi biografia
tatllui slu, Lordul Randolph, gi pe cea a strdmogului siu,
Ducele de Marlborough. A fost, de asemenea, un jucdtor re-
marcabil de polo, cotat in clasamentul oficial englez, un fintagde prima mdni gi un priceput ciliref; a ar,lt in grajduri chiar
gi un cal de curse campion, pe nume Colonist IL Meritd amin-
tit ci, pe lAngi faptul ci a cunoscut cei mai mulli conducltori
politici ai lumii, a fost apropiat gi de personaje-legendi precum
Charlie Chaplin sau Coco Chanel. Aceasta spunea despre el:
,,Seamin[ cu pipugile acelea mari care au lest in picioare. Cu
cit le faci si cadd mai jos, cu atdt se ridici mai sus". Imaginafia
lui vestimentari neobignuiti era una in deplind concordanli cu
imaginafia de care dddea dovadi in toate ipostazele viefii sale.
t7