NATO: alianNATO: alianţţă a ă a valorilor valorilor şşi stabilităi stabilităţţiiii

Autor:

GROSU Vitalie

CUPRINS: CUPRINS:

�� Ce este NATO? Ce este NATO?

�� Itinerariul creării NATOItinerariul creării NATO

�� Sarcinile fundamentale ale NATOSarcinile fundamentale ale NATO

�� Adaptarea la schimbarea mediului de securitateAdaptarea la schimbarea mediului de securitate

CE ESTE NATO ? CE ESTE NATO ?

Ce este NATO?Ce este NATO?�� OrganizaOrganizaţţie politică ie politică şşi militarăi militară�� OrganizaOrganizaţţie a Apărăriiie a Apărării ColectiveColective�� Abordare extinsăAbordare extinsă a securită a securităţţiiii�� ComunitateComunitate de valoride valori�� Parteneriat transatlantic extinsParteneriat transatlantic extins

Statele membre NATO( 28 state)Statele membre NATO( 28 state)

�� 1949 1949 -- Belgia, Marea Belgia, Marea BritanieBritanie, SUA, Canada, , SUA, Canada, Danemarca, Islanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Danemarca, Islanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, FranNorvegia, Portugalia, Franţţaa

�� 1952 1952 –– Grecia, TurciaGrecia, Turcia�� 1955 1955 -- GermaniaGermania�� 1982 1982 –– Spania Spania �� 1999 1999 –– Cehia, Ungaria, PoloniaCehia, Ungaria, Polonia�� 2004 2004 –– Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România,

Slovacia, SloveniaSlovacia, Slovenia�� 2008 2008 –– Albania, CroaAlbania, Croaţţiaia

ITINERARIUL CREĂRII ITINERARIUL CREĂRII NATONATO

SfârSfârşşitul războiului II mondialitul războiului II mondial: dezarmarea : dezarmarea Vestului Vestului vsvs militarizarea Estuluimilitarizarea Estului

�� 26 iunie 194526 iunie 1945 –– reprezentanreprezentanţţii a cinci naii a cinci naţţiuni semnaseră iuni semnaseră la la SanSan--FranciscoFrancisco Carta ONUCarta ONU

�� Dezarmarea Vestului Dezarmarea Vestului vsvs militarizarea Estului: militarizarea Estului: 1945 1945 –– 1946: for1946: forţţele militare ale Vestului ele militare ale Vestului îîn Europa n Europa -- de de la 3,1 la 3,1 mlnmln. la 391 mii militari/ URSS . la 391 mii militari/ URSS –– strategia strategia maximei mobilizări militare maximei mobilizări militare

�� ChurchillChurchill îîngrijorat: ngrijorat: ““SituaSituaţţia europeană mă ia europeană mă îîngrijorează profundngrijorează profund. .

Jumătate din aviaJumătate din aviaţţia ia şşi armatele americane părăsesc Europai armatele americane părăsesc Europa. Armatele noastre sunt retrase . Armatele noastre sunt retrase conform acordurilor anterioare. Francezii sunt slabi. Ce fac totconform acordurilor anterioare. Francezii sunt slabi. Ce fac totuuşşi rui ruşşii? Sunt ii? Sunt îîngrijorat de ngrijorat de interpretarea eronată de către aceinterpretarea eronată de către aceşştia a acordurilor de la tia a acordurilor de la IaltaIalta şşi atitudinea lor fai atitudinea lor faţţă de ă de PoloniaPolonia…”…”

�� EEşşuarea concilierii.uarea concilierii. PaulPaul--HenriHenri SpaakSpaak..““O singură mare putere a O singură mare putere a

ieieşşit din război cu cuceriri teritoriale it din război cu cuceriri teritoriale şşi această i această ţţară este URSSară este URSS””

Sporirea pericolului comunistSporirea pericolului comunist

�� Partidele comuniste Partidele comuniste –– ““caiicaii troienitroieni”” ai ai sovieticilor.sovieticilor.

�� ““PerioadaPerioada frontistăfrontistă”” îîn n ŢŢările Europei Centrale ările Europei Centrale şşi de i de Est(TECE) Est(TECE) -- entuziasm entuziasm şşi i fricăfrică îîn Europan Europa

�� 1945 1945 –– 1949 instaurarea regimurilor practic 1949 instaurarea regimurilor practic îîn n toate toate ŢŢECEECE

ÎÎngrijorarea Vestului ngrijorarea Vestului --““Lunga telegramăLunga telegramă”” a lui George a lui George KennanKennan

(1946)(1946)�� ““Personalitatea politică a puterii sovietice după cum Personalitatea politică a puterii sovietice după cum şştim este tim este

productul ideologiei productul ideologiei şşi circumstani circumstanţţelorelor……�� Primul din acest concepte este cel al antagonismului inevitabil Primul din acest concepte este cel al antagonismului inevitabil

îîntre capitalism ntre capitalism şşi socialismi socialism…… Aceasta semnifică că nu am putea Aceasta semnifică că nu am putea nicicum să fim de partea Moscoveinicicum să fim de partea Moscovei…… Trebuie de Trebuie de îînnţţeles clar că eles clar că obiectivele Moscovei obiectivele Moscovei şşi lumii capitaliste sunt contrarei lumii capitaliste sunt contrare……

�� Principala sa preocupare este de a se asigura că a suplinit toatPrincipala sa preocupare este de a se asigura că a suplinit toate e colcolţţurile lumii unde este absentă puterea urile lumii unde este absentă puterea şşi recunoai recunoaşşterea terea dreptului său de putere mondialădreptului său de putere mondială......

�� Este evident că principalul element al oricărei politici externeEste evident că principalul element al oricărei politici externe a a SUA SUA îîn privinn privinţţa URSS trebuie să fie una de a URSS trebuie să fie una de îîndiguire pe termen ndiguire pe termen lung a tendinlung a tendinţţelor expansioniste ruse, perseverent, dar elor expansioniste ruse, perseverent, dar şşi i vigilentvigilent…”…”

ÎÎngrijorarea Vestului ngrijorarea Vestului --Discursul Discursul ““Cortinei de fierCortinei de fier”” / W. / W. ChurchillChurchill

(5 martie 1946)(5 martie 1946)�� “…“…o umbră a căzut asupra Victoriei Aliao umbră a căzut asupra Victoriei Aliaţţilor ilor îîn urma războiuluin urma războiului. .

Nimeni nu Nimeni nu şştie ce anume intentie ce anume intenţţionează Rusia Sovietică sau ionează Rusia Sovietică sau OrganizaOrganizaţţia Internaia Internaţţională Comunistăională Comunistă(COMINTERN) (COMINTERN) să să îîntreprindă ntreprindă îîn viitorul apropiat, sau care sunt limitele expansiunii n viitorul apropiat, sau care sunt limitele expansiunii şşi infiltrării lori infiltrării lor......

�� Dacă Guvernul Sovietic Dacă Guvernul Sovietic îîncearcă prin acncearcă prin acţţiuni separate să iuni separate să construiască o Germanie proconstruiască o Germanie pro--comunistă comunistă îîn zona lor de n zona lor de responsabilitate, aceasta cu siguranresponsabilitate, aceasta cu siguranţţă va fi cauza unor noi ă va fi cauza unor noi dificultădificultăţţi serioase i serioase îîn zona Americană n zona Americană şşi Britanică de i Britanică de responsabilitate.....responsabilitate.....

�� ÎÎn fan faţţa Cortinei de Fier care traversează Europa sunt a Cortinei de Fier care traversează Europa sunt şşi alte i alte cauze ale anxietăcauze ale anxietăţţii. ii. ÎÎn Italia, Partidul Comunist este puternic n Italia, Partidul Comunist este puternic sussusţţinut de miinut de mişşcarea lui carea lui TitoTito......

ReacReacţţia Vestului la pericolul comunismului ia Vestului la pericolul comunismului --Doctrina Doctrina TrumanTruman (12 martie 1947)(12 martie 1947)

�� „„....Gravitatea situa....Gravitatea situaţţiei care confruntă lumea astăzi necesită apariiei care confruntă lumea astăzi necesită apariţţia mea ia mea urgentă urgentă îîn fan faţţa Congresului.a Congresului. Este implicată politica externă Este implicată politica externă şşi securitatea i securitatea nanaţţională a ională a ţţărilor lumiiărilor lumii. Un aspect al acestei situa. Un aspect al acestei situaţţii, care aii, care aşş dori dori--o să o prezint o să o prezint la discrela discreţţia ia şşi decizia i decizia dd--rără, v, vizează Grecia izează Grecia şşi Turcia. SUA a primit din partea i Turcia. SUA a primit din partea Guvernului Greciei o cerere de asistenGuvernului Greciei o cerere de asistenţţă economică ă economică şşi financiară i financiară urgentăurgentă…….. ..

�� Vecinul Greciei, TurciVecinul Greciei, Turcia, a, de asemenea merită atende asemenea merită atenţţia noastrăia noastră. Viitorul Turciei, . Viitorul Turciei, ca stat independent ca stat independent şşi economic stabil, este cu sigurani economic stabil, este cu siguranţţă nu mai puă nu mai puţţin in important pentru popoarele dornice de libertate decât viitorul Gimportant pentru popoarele dornice de libertate decât viitorul Greciei. reciei. CircumstanCircumstanţţele ele îîn care se află Turcia astăzi sunt considerabil diferite de cele n care se află Turcia astăzi sunt considerabil diferite de cele ale Greciei. Tale Greciei. Turcia a fost ocolită de dezastrul care a copleurcia a fost ocolită de dezastrul care a copleşşit Grecia. it Grecia. ŞŞi i îîn n decursul războiuluidecursul războiului, SUA , SUA şşi Marea i Marea BritanieBritanie au furnizat Turciei ajutor au furnizat Turciei ajutor materialmaterial…….. ..

�� Eu cred că noi trebuie să susEu cred că noi trebuie să susţţinem popoarele libere săinem popoarele libere să--şşi atingă destinul lor i atingă destinul lor prin propria cale....prin propria cale....

�� Trebuie să adoptăm o decizie imediată Trebuie să adoptăm o decizie imediată şşi hotărâtăi hotărâtă. . ÎÎn acest sens,n acest sens, solicit solicit Congresului să prevadă autoritate pentru acordarea asistenCongresului să prevadă autoritate pentru acordarea asistenţţei Greciei ei Greciei şşi i Turciei Turciei îîn volum de 400 n volum de 400 mlnmln. . îîncepând cu 30 iunincepând cu 30 iunie 1e 1948..... 948.....

�� Sunt convins că Congresul va face faSunt convins că Congresul va face faţţă acestor responsabilităă acestor responsabilităţţi deschis... i deschis... ””

ReacReacţţia Vestului la pericolul comunismului ia Vestului la pericolul comunismului --Adresarea George Adresarea George MarshallMarshall (5 iunie 1947), (5 iunie 1947),

HarvardHarvard UniversityUniversity�� „„Nu cred că ar trebui să atrag atenNu cred că ar trebui să atrag atenţţia, dia, domnilor, omnilor, că situacă situaţţia ia îîn lume este foarte serioasăn lume este foarte serioasă. .

Ceea ce trebuie să fie clar fiecărui om inteligentCeea ce trebuie să fie clar fiecărui om inteligent......�� ……..oamenii d..oamenii din această in această ţţară sunt ară sunt îîndepărtandepărtaţţi de zonele cu probleme i de zonele cu probleme şşi este greu pentru i este greu pentru

ei să ei să îînnţţeleagă situaeleagă situaţţia precară ia precară şşi reaci reacţţiile ce urmaseră iile ce urmaseră îîndelungilor suferinndelungilor suferinţţe a acestor e a acestor popoare, precum popoare, precum şşi efectul acestor reaci efectul acestor reacţţii asupra guvernelor lor ii asupra guvernelor lor îîn legătură cu eforturile n legătură cu eforturile noastre noastre pentrupentru a a promovapromova paceapacea in in lumelume……

�� AAdevăruldevărul esteeste căcă cerincerinţţeleele EuropeiEuropei îînn următoriiurmătorii treitrei sau sau patrupatru aniani îîn n produseproduselelealimentarealimentare străinestrăine şşii altealte produseproduse esenesenţţialeiale –– preponderentpreponderent din America din America –– suntsunt cu cu multmultmai mai marimari decâtdecât capaciteacapacitea lor de a lor de a plătiplăti pentrupentru acesteaceste ajutoareajutoare suplimentaresuplimentaresubstansubstanţţialeiale... ...

�� ÎÎn n afarăafară de de efectulefectul demoralizantdemoralizant asupraasupra lumiilumii îîn general n general şşii posibilităposibilităţţileile sporite sporite de de tulburăritulburări socialesociale care care aparapar ca ca urmareurmare a a disperdisperăriiării persoanelorpersoanelor implicate, implicate, consecinconsecinţţeleelepentrupentru economiaeconomia StatelorStatelor Unite ale Unite ale AmericiiAmericii arar trebuitrebui săsă fie evident fie evident pentrupentru toatătoată lumealumea. . EsteEste logic logic căcă StateleStatele Unite Unite arar trebuitrebui săsă facăfacă tot tot de de cece esteeste îîn stare n stare săsă facăfacă pentrupentru a a garanta garanta îîntoarcereantoarcerea la la stareastarea normalănormală sănătoasăsănătoasă a a economieieconomiei mondialemondiale, , fărăfără de care de care nunupoatepoate existaexista stabilitatestabilitate politicăpolitică şşii nunu poatepoate fifi asiguratăasigurată paceapacea. . PoliticaPolitica noastrănoastră nunu esteesteîîndreptatăndreptată îîmpotrivampotriva oricăreioricărei ţţăriări sau doctrine, sau doctrine, cici îîmpotrivampotriva foameteifoametei, , sărăcieisărăciei, , disperăriidisperăriişşii haosuluihaosului……

�� RolulRolul acestei acestei ţţăriări arar trebuitrebui săsă consteaconstea îîn n ajutorulajutorul prietenescprietenesc îîn n procesulprocesul de de elaborareelaborare a a unui program unui program europeaneuropean de de sprijinsprijin…… ProgramulProgramul arar trebuitrebui săsă fie fie unulunul comuncomun, , convenitconvenitde un de un numărnumăr de de ţţăriări, , dacădacă nunu toatetoate nanaţţiunileiunile europeneeuropene..””

�� 7 7 mlrdmlrd .dolari..dolari.

Blocada Berlinului Blocada Berlinului şşi grăbirea alierii i grăbirea alierii 24 IUNIE 1948 24 IUNIE 1948 –– 11 MAI 1949 11 MAI 1949

�� PretenPretenţţii sporite a Uniunii Sovietice de despăgubireii sporite a Uniunii Sovietice de despăgubire

�� 18 iunie 18 iunie –– introducerea mărcii germane introducerea mărcii germane îînn treitrei sectoare sectoare occidentale occidentale

�� 24 iu24 iunie URSS blochează accesul la cele trei sectoare ale nie URSS blochează accesul la cele trei sectoare ale Berlinului aflate Berlinului aflate îîn interiorul zonei de ocupan interiorul zonei de ocupaţţie sovieticăie sovietică

�� 25 iunie 25 iunie –– podul aerian care a durat 462 zile folosit podul aerian care a durat 462 zile folosit pentru aprovizionarea cu resursepentru aprovizionarea cu resurse

�� 11 mai 1949 11 mai 1949 –– URSS ridică blocada URSS ridică blocada, dar , dar ““podul aerianpodul aerian”” este folosit tocmai până este folosit tocmai până îîn septembrien septembrie

Tratatul de la Bruxelles(1948) Tratatul de la Bruxelles(1948) –– Uniunea Uniunea Europei OccidentaleEuropei Occidentale

�� 17 Martie 1948 17 Martie 1948 –– semnarea Tratatului de la semnarea Tratatului de la Bruxelles de către FranBruxelles de către Franţţa, Marea a, Marea BritanieBritanie, Olanda, , Olanda, LuxemburgLuxemburg

�� Tratatul de la Bruxelles:Tratatul de la Bruxelles:�� constituireaconstituirea, , îînn EuropaEuropa OccidentalaOccidentala, a , a uneiunei bazebaze solidesolide

îînn vedereavederea reconstructieireconstructiei economieieconomiei europeneeuropene;;�� ajutorulajutorul reciprocreciproc pentrupentru a a sese opuneopune oricareioricarei politicipolitici dede

agresiuneagresiune;;�� promovareapromovarea unitatiiunitatii sisi îîncurajareancurajarea integrariiintegrarii progresiveprogresive a a

EuropeiEuropei..

�� 11 iunie 1948 11 iunie 1948 -- RezoluRezoluţţiaia (Nr. 239)Vandenberg(Nr. 239)Vandenberg.. P. P. 2: 2: Realizarea rapidă a măsurilor regionale sau colective de apărareRealizarea rapidă a măsurilor regionale sau colective de apărare individuală individuală şşi colectivăi colectivă, ,

conform scopurilor, principiilor conform scopurilor, principiilor şşi clauzelor Cartei ONUi clauzelor Cartei ONU

�� Negocierile paraleleNegocierile paralele îîntre SUA, Marea ntre SUA, Marea BritanieBritanie, , Canada. Raportul preliminar(9.09.1948): a favoriza Canada. Raportul preliminar(9.09.1948): a favoriza pacea pacea şşi securitatea;i securitatea; a rezista oricărei agresiuni a rezista oricărei agresiuni; a; apărare părare individuală individuală şşi ajutor mutual; a prezerva stabilitatea i ajutor mutual; a prezerva stabilitatea şşi i bunăstarea popoarelorbunăstarea popoarelor; a crea organismele necesare; a crea organismele necesare

�� 4 aprilie 1949(24 august 1949) 4 aprilie 1949(24 august 1949) –– Tratatul AlianTratatul Alianţţei ei NordNord--AtlanticeAtlantice de creare a sistemului comun de de creare a sistemului comun de apărareapărare, , îîn care erau incluse 12 state: Belgia, Marea n care erau incluse 12 state: Belgia, Marea BritanieBritanie, SUA, Canada, Danemarca, Islanda, Italia, , SUA, Canada, Danemarca, Islanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, FranLuxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Franţţa. a.

Ultimii paşi spre crearea NATO

SARCINILE FUNDAMENTALE DE SARCINILE FUNDAMENTALE DE SECURITATE AL NATOSECURITATE AL NATO

1. 1. CREAREA UNUI MEDIU STABIL DE CREAREA UNUI MEDIU STABIL DE SECURITATESECURITATE

�� Stimularea consultărilor Stimularea consultărilor îîntre Aliantre Aliaţţi i şşi i ParteneriParteneri

�� Promovarea dialogului Promovarea dialogului şşi cooperăriii cooperării�� Prevenirea conflictelor prin DiplomaPrevenirea conflictelor prin Diplomaţţieie�� Promovarea SecurităPromovarea Securităţţii ii îîn zonele postn zonele post--

conflictualeconflictuale

2. PRIMIREA NOILOR MEMBRI2. PRIMIREA NOILOR MEMBRI

�� Art. 10 al Tratatului de la Washington Art. 10 al Tratatului de la Washington

““PrintrPrintr--un acord unanim părun acord unanim părţţile pot invita oricare ile pot invita oricare alt stat European să urmărească principiile alt stat European să urmărească principiile acestui Tratat acestui Tratat şşi să contribuie la Securitatea i să contribuie la Securitatea spaspaţţiului Nordiului Nord--Atlantic prin aderarea la acest Atlantic prin aderarea la acest TratatTratat””

�� Politica uPolitica uşşilor deschiseilor deschise

�� MambershipMambership ActionAction Plan(MAP)Plan(MAP)

3. 3. ÎÎNTĂRIREA PARTENERIATULUINTĂRIREA PARTENERIATULUI

�� Consiliul Parteneriatului EuroConsiliul Parteneriatului Euro--AtlanticAtlantic

�� Parteneriatul pentru PaceParteneriatul pentru Pace

�� RelaRelaţţiile Rusiaiile Rusia--NATONATO

�� RelaRelaţţiile Rusiaiile Rusia--UcrainaUcraina

�� Dialogul Dialogul MediteranianMediteranian

�� IniIniţţiativa de Cooperare de la iativa de Cooperare de la IstanbulIstanbul

�� Cooperarea cu OrganizaCooperarea cu Organizaţţiile Internaiile Internaţţionaleionale

�� Dezvoltarea contactelor cu Dezvoltarea contactelor cu ţţările lumiiările lumii

4. REALIZAREA OPERA4. REALIZAREA OPERAŢŢIUNILOR DE IUNILOR DE GESTIONARE A CRIZELORGESTIONARE A CRIZELOR

A. OperaA. Operaţţiunile iunile şşi misiunile de gestionare a crizelor i misiunile de gestionare a crizelor �� Afganistan;Afganistan;�� Kosovo, Kosovo, �� Irak, Irak, �� DarfurDarfur, , �� OperaOperaţţiunile din iunile din BalkaniBalkaniB. Planificarea situaB. Planificarea situaţţiilor de urgeniilor de urgenţţă civileă civile�� Crizele Crizele refugiarefugiaţţialorialor�� Incendiile de păduriIncendiile de păduri�� InundaInundaţţiileiile�� Alunecările de terenAlunecările de teren

5. COMBATEREA TERORISMULUI 5. COMBATEREA TERORISMULUI ŞŞI I ARMELOR DE DISTRUGERE ARMELOR DE DISTRUGERE ÎÎN MASĂN MASĂ

A. ConcepA. Concepţţii ii şşi Documente: Conceptul Strategic 1999; i Documente: Conceptul Strategic 1999; IniIniţţiativa Armelor de Distrugere iativa Armelor de Distrugere îîn Masă n Masă 1999; 1999; Conceptul Militar de Apărare contra Terorismului Conceptul Militar de Apărare contra Terorismului 2002; 2002; Ghidul Politic Comprehensiv 2006Ghidul Politic Comprehensiv 2006

B. OperaB. Operaţţiuni iuni şşi Misiuni: ISAF; Active i Misiuni: ISAF; Active EndeavourEndeavour; NATO ; NATO PeacekeepingPeacekeeping in in thethe BalkansBalkans; ; EagleEagle AssisteAssiste; ;

C. Parteneriatul cu alte OrganizaC. Parteneriatul cu alte Organizaţţii Internaii Internaţţionaleionale

D. ConsultaD. Consultaţţii ii şşi Dialogi Dialog

E. E. Dezvoltarea propriilor capabilităDezvoltarea propriilor capabilităţţii

6. 6. DEZVOLTAREA CAPABILITĂDEZVOLTAREA CAPABILITĂŢŢILOR ILOR MILITAREMILITARE

�� Comitetul Comitetul CapabilităCapabilităţţilorilor de la de la PragaPraga (2002)(2002)

�� NATO NATO ResponceResponce ForceForce (NRF)(NRF)

�� Reformarea structurii Comandamentului MilitarReformarea structurii Comandamentului Militar

�� Reformarea PARPReformarea PARP

�� Scutul antiScutul anti--rachetărachetă

ADAPTAREA LA SCHIMBAREA ADAPTAREA LA SCHIMBAREA MEDIULUI DE SECURITATEMEDIULUI DE SECURITATE

�� Transformarea Mediului de SecuritateTransformarea Mediului de Securitate –– prăbu prăbuşşirea irea regimurilor comuniste regimurilor comuniste îîn Europa Centrală n Europa Centrală şşi de Esti de Est

�� Mesajul din Mesajul din TurnberryTurnberry (iunie 1990, Sco(iunie 1990, Scoţţia) ia) -- ““Noi, MiniNoi, Minişştrii de trii de Externe ai AlianExterne ai Alianţţei, nei, ne exprimăm determinarea noastră de a e exprimăm determinarea noastră de a sesiza oportunităsesiza oportunităţţile istorice ce rezultă din profundele schimbări ile istorice ce rezultă din profundele schimbări ale Europei pentru a ajuta la construirea unei noi ordini europeale Europei pentru a ajuta la construirea unei noi ordini europene ne papaşşnice, baznice, bazată pe libertateată pe libertate, justi, justiţţie ie şşi democrai democraţţie. ie. ÎÎn acest sens, n acest sens, noi noi îînaintăm URSS naintăm URSS şşi altor i altor ţţări europene o mână a prieteniei ări europene o mână a prieteniei şşi i cooperăriicooperării……..””

�� DeclaraDeclaraţţia de la Londra(iulie 1990)ia de la Londra(iulie 1990)�� Propune adoptarea Propune adoptarea îîn comun cu Organizan comun cu Organizaţţia Tratatului de la Varia Tratatului de la Varşşovia a ovia a

unei singure Declaraunei singure Declaraţţiiii

�� Invită la stabilirea relaInvită la stabilirea relaţţiilor diplomaticeiilor diplomatice

�� Angajamentul de dezvoltare a cooperării Angajamentul de dezvoltare a cooperării îîn cadrul CSCEn cadrul CSCE

�� Angajamentul de schimbare a conceptului de apărareAngajamentul de schimbare a conceptului de apărare

�� Angajamentul de iniAngajamentul de iniţţiere a unor noi negocieri privind reducerea arsenalului iere a unor noi negocieri privind reducerea arsenalului nuclearnuclear

�� RecunoaRecunoaşşterea rolului sporit al CSCE terea rolului sporit al CSCE îîn construcn construcţţia unei Noi Europeia unei Noi Europe

�� Decembrie 1991 Decembrie 1991 –– crearea Consiliului de crearea Consiliului de Cooperare Cooperare NordNord--AtlanticăAtlantică(NACC): (NACC):

NATO+9 TECE / 1992 NATO+9 TECE / 1992 –– NACC+CSINACC+CSI

�� 1994 1994 –– Parteneriatul pentru PaceParteneriatul pentru Pace

�� 1994 1994 –– Dialogul Dialogul MediteranianMediteranian

�� 1997 1997 –– Consiliul Parteneriatului EuroConsiliul Parteneriatului Euro--AtlanticAtlantic

�� 1999 1999 –– Conceptul StrategicConceptul Strategic

�� 2004 2004 –– IniIniţţiativa de la iativa de la IstanbulIstanbul

1994 1994 –– Parteneriatul pentru PaceParteneriatul pentru Pace�� 21 21 ţţări partenereări partenere�� DirecDirecţţii ale cooperăriiii ale cooperării: : �� Cooperarea Practică Cooperarea Practică –– reforma apărării reforma apărării; modernizarea FA; ; modernizarea FA;

Cooperare Cooperare şştiintiinţţificăifică; G; Gestionarea resurselor de apăestionarea resurselor de apă�� PlanningPlanning andand ReviewReview ProcessProcess –– antrenamente, exerciantrenamente, exerciţţii ii şşi operai operaţţiuni iuni

sub egida NATOsub egida NATO�� Programul de Parteneriat Individual Programul de Parteneriat Individual –– programul de lucru al programul de lucru al PfPPfP, ,

pentru 2 anipentru 2 ani�� IPAPIPAP�� Planul de AcPlanul de Acţţiuni iuni ÎÎmpotriva Terorismului(mpotriva Terorismului(PragaPraga 2002) 2002) ––

intelligenceintelligence; controlul frontierelor; antrenamente ; controlul frontierelor; antrenamente şşi exercii exerciţţii; ii; dezvoltarea dezvoltarea capabilităcapabilităţţilorilor

�� Trustul de Fonduri al Trustul de Fonduri al PfPPfP�� Planul de AcPlanul de Acţţiuni al Parteneriatului pentru Ingineria Instituiuni al Parteneriatului pentru Ingineria Instituţţiilor de iilor de

ApărareApărare((IstanbulIstanbul 2002)2002)�� EducaEducaţţie ie şşi Antrenament pentru Reforma Apărăriii Antrenament pentru Reforma Apărării

�� 2002 2002 –– SummitSummit--ul de la ul de la PragaPraga: : �� InvitaInvitaţţia pentru a demara negocierile de aderare pentru 7 ia pentru a demara negocierile de aderare pentru 7

ţţăriări(Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia, (Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia, Slovenia) Slovenia)

�� Angajamentul de a transforma Angajamentul de a transforma şşi adapta NATO: i adapta NATO: 1. ra1. raţţionalizarea aranjamentului comandamentului militar; ionalizarea aranjamentului comandamentului militar;

2 2.ameliorarea .ameliorarea capacităcapacităţţilor militare ilor militare şşi dezvoltarea unor noi; i dezvoltarea unor noi;

3 3. a. adoptarea unui concept militar conform apărării contra terorismuldoptarea unui concept militar conform apărării contra terorismului; ui;

4. sus4. susţţinerea iniinerea iniţţiativelor de apărare contra riscurilor iativelor de apărare contra riscurilor şşi armelor nucleare, i armelor nucleare, biologice biologice şşi chimice;i chimice;

5 5. d. dezvoltarea noilor capacităezvoltarea noilor capacităţţi de luptă contra i de luptă contra cybercyber--atacuriloratacurilor; ;

6 6. e. examinarea noilor oportunităxaminarea noilor oportunităţţi de apărare contra atacurilor cu rachetei de apărare contra atacurilor cu rachete; ;

7. dezvoltarea 7. dezvoltarea capabilităcapabilităţţilorilor de combatere a terorismului; de combatere a terorismului;

8. crearea unei for8. crearea unei forţţe de reace de reacţţie al NATO(NRF); ie al NATO(NRF);

�� 2004 2004 –– SummitSummit--ul de la ul de la IstanbulIstanbul –– Securitatea Securitatea noastră noastră îîntrntr--o nouă erăo nouă eră..

�� Primirea noilor membriPrimirea noilor membri

�� Apărarea colectivă Apărarea colectivă -- vocavocaţţia esenia esenţţială a Alianială a Alianţţeiei

�� ReRe--îîntărirea angajamentelor de dezvoltare a ntărirea angajamentelor de dezvoltare a

capabilităcapabilităţţilorilor militaremilitare

�� ReRe--îîntărirea angajamentului de realizare a sarcinilor din ntărirea angajamentului de realizare a sarcinilor din

cadrul operacadrul operaţţiunilor de meniunilor de menţţinere a păciiinere a păcii

�� Aprofundarea cooperării Aprofundarea cooperării îîn vederea susn vederea susţţinerii partenerilor inerii partenerilor

îîn construcn construcţţia instituia instituţţiilor de apărareiilor de apărare

�� 2009 2009 –– iniiniţţierea procesului de ierea procesului de elaborareelaborare a unuia unui Nou Nou Concept Strategic Concept Strategic NATONATO

�� Anteriorul Concept Strategic a fost adoptat Anteriorul Concept Strategic a fost adoptat îîn condin condiţţiile iile îîn care n care

NATO avea numai 19 membriNATO avea numai 19 membri

�� Crearea grupului de lucruCrearea grupului de lucru

�� Reorientarea strategiilor NATO de la interiorul Europei spre Reorientarea strategiilor NATO de la interiorul Europei spre

periferiile sale periferiile sale

�� Adaptarea la noile provocări de securitateAdaptarea la noile provocări de securitate: 1. : 1. ameninameninţţăriărilele

nonproliferăriinonproliferării, , 2. 2. statelestatele eeşşuateuate, , 3. 3. pirateriapirateria, , 4. 4. aprovizionărileaprovizionările

cu cu energieenergie, , 5. 5. terorismulterorismul 6.6.schimbărileschimbările de de climăclimă, 7. adaptarea , 7. adaptarea

conceptului strategic la transformarea NATO, 8. De ceconceptului strategic la transformarea NATO, 8. De ce

NATO rămâne importantăNATO rămâne importantă? ?

VĂ MULVĂ MULŢŢUMESCUMESC