Post on 24-Jul-2015
transcript
t)
:l
pu'4qq!q$lUlq!-i.g9g!l!4-s-lsi-to*lryryeg$?lCynthia Carmen Curt
Puterea legislativa este tradilional acordatd Parlatnentului,prin intermecliul sau realizdndu-se funclia legislativi a statului. Dinpunctnl de vedere al organizdrii, structurdrii puterii legislative,
Parlainentul poate fi bicameral, unicameral sau multicameral.Pornind de la semnifica{ia etimologic[ a termenului,
bicarncralismulr este definit ca fiind sistemul parlamentar in care
doua C'amere sau adundri, desemnate distinct, exercitd func{iileparlamentare in condiflile determinate prin Constituiie;
rrnicat1eralisnrul desemneazd acel sistem parlamentar in care organul
legislativ este unitar, frrncliondnd prin intermediul unei singure
Camere.Constituiia Rom6niei din 1991 a consacrat modelul teoretic
al bicameraiismului, in ceea ce priveqte structurarea puterii
legislativc. Adunarea constituantl a prefbrat bicameralisrnulpomind, in primul rind, de la considerettte de ordin istoric, al5turi de
care au fosi invocate avantajele pe care le oferi acest mod de
organizare a puteni legiuitoare, la care s-a adiugat 9i reaclia cie
respingere a modeluiui unicameral, datoritd experienlei sistemului
totalitar anterior anului 1989, care organizase Parlamentul intr-o
singurd Camer[2. Un argument in plus in favoarea bicameralismului
l-a constituit t-aptul cd, practic, el era deja consacrat prin Decretul -
Lege 9211990, Parlamentul fiind deja organizat in dou[ Camere:
Senatul qi Camera DePutalilor.Mai interesanti decdt dezbaterea rnotivelor caro au
determinat op{iunea pentru un model sau altul, considerbm a fi
toliuicr. Duharncl, Yvcs MenY - I)ictionnaire constitutionncl, Paris, PUF, 1992, p'
't4? Cnstian lonescu - Drept constitugional qi institulii politice, vol.Il, Editura Lumtna-
Lex, Bucuregti, 1997, P.178355
analiza tipului clepromoveazd Constitutia din 1991,
bicameralism pc cirrc: tl Evolutia tehnicilor democratice a condus laconsiderarea acestora ca unice legitime in desemnarea organelorreprezentative qi, in consccin!6, fostele *,Camere tnalt6,, cl-eveniteactual "camere Secundc", desemnate pe criterii elitiste, nu qi-ar rnaigdsi motivafia ceea ce ar trebui si determine opliunea pentruunicamera-lism a statelor unitare. in acest context, in peiioadaactuali s-a afirmat cd asistam la un declin al bicameralisrnului, ingenerai6. in ceea ce privegte evolufia bicameralismului in stateleunitare, B. chantebout' distinge dour tendinle clare:.'disparigiacamerelor secunde, respectiv dirninuarea prerogaTitdloi]br in unelestate unitare; Camera Secundd se indreapti spre disparilie; iar inaltele Camerele Secunde au reugit sd se i"salveze,' cu prefuldemocrafizdrii lor.
Tendin{a de a suprima Camerele inalte s-a manifestat, inprincipal, in ldrile nordice, -.f.{mera secundi a dispdrut in Finlancla(1906),,in Danemarca (1953):qi in Suedia (1969). in Norvegia,bicameralismul a supravieluit ?ntr-o form[ originala, cea abicameralismului "unicarneral" sau',temperat. Aici, Stortingul(Parlamenful) alege o pitrirne din membri sdi care vor compunecamera Superioard - Lagting, celelalte dou6 treimi formand cameraInferioard - odelsting. Dciiberdrile separate ale celor doui camerenu privesc, insX, decdt aproximativ 20% din activiiateaParlamentului. O ascnrenea modalitate de _func{ionare aParlamenftrlui a existat gi in Islanda pand iry 1991, cAnd a fostintrodus un sistem unicameral (Althing). .".' \'- ----.'
in Jirile de Jos, dacd "Prima-Camerd a Stateior generale,' asupraviefuit, ea nu mai pistreazd, decdt un rol formal, pentru c6 nuare drept de iniliativd legislativd, nici de amendament, qi doar rareoriuzeazd de dreptui de a i-efuza ?n bloc texte legislative care i-au fostincrcdintate
Constitutia din 1978 a Spaniei nu menfine dec6t o aparenlide bicarneralism: chiar daci majoritatea membriior Senatuiui estc
o Bernard Chantebout - op.cit., p.251-253' Bernard Chantebout - op.cit., p. 258
357
AvAnd ca premise analiza evolulici isl.oricc il
ilTfi::"HTlj3"".|;3r,"u^ .offirur t"o,.ii., i,r"niiri.,,,,.,,
pe care re orbra ;:::ft,%JTJ#;:Tji.',n:l#?;):[lJ:imodelului dezvoltat, de iir.t..-1 n".famentar romdnesc ir(.trrirt,
l,T::l#:eionarea de posibite sotulii care sd inldture unclc can.rr1,,
Bicameralismul se rnanifestS distinct in funclie de slrucrrrrrrstatald precum qi tie tnodaritatea a* drrur. a camerei Sccrrrrrrr.Rdspunsul pe care bicameralismul ir-oJ"onrtructiei federarc 'r,. ,rlfundament modern, fi ind practicat'ae- m-aloritatea statelor ,bacr r r rr.Aici' una dintre camere reprezintd interesele statului federal, iirr r.t.rr' de a doua interesere statelor iJ;;; Implicali'e exercirrrrrrrrbicameral in statele unitare run, itrn .Jritroversate. Aici, altcrrrrrrrr,;reste urmdtoarea: monocameralism sau bica m'r.iil Bl;;"-',,,, i, r,,,,,,britanic, modcrul de organizare ar bicamerarismului nrorcrn, ir rir:.1rezultatul int'mprdtor.,al unei.evotrugi pariam"ntare, insd in lrcri.rrr riractuald asisrim ia "inrerminuoita aio,ie
" c"."."i fuiritof,lj,',,,,.,agreaptd o refonnd concreti a instTtuiiiror britanice in'.ri.ut' ,,,,..,nronarhii care ..pare concianrnatd f,
""iir1ir,,u. Se poatc obscrvrr ..,raceastd Cameri " t":1:j,",r:31g'q ry@,,,,,,dj n$-ie moqarh ia a bso_l u ta rpr" ronritii?un, r,tup ooutd, in p rczc r r r .institufia monalhJca"lind' inr..iJta*
",, prerogative for'rirrr..simbolice' tradilionale, ceea ce. a dgF_ruinarca,q!.came ra Lorz,rlor.rosra "ina r td,.. sd,1 ispu J d; **# ffi il=;ff,Iir;rri,,1,'1i,1,,,,,,,actuald dintrc carnera L,rzilolf-#"m ('ornunelor cchivult.;rz;r"aproape cu abancionarea sistemurui bicu;j::"""";.: eunrv.t(
' Bemard (--hantebout - Drolt constit'tionnel et sclence poritique, r5c r.trrrr,,rr,iylld Colin, paris, 1e9B, p. 252_2s3- .roci Mej<hanrar _ Droir puiiriqu. et consritutionnej.
. *HiJfffi ,, ;j !'J*'t"r*J ii *,ii*r'' ;3llt, l'"'* J,:Xl;I,fi ,,' 1,, r r
3s6
desemnatd prin intermediul
*"#'#: j*,,,;T:,il-!i..i"'.*',,"ii"tlt'J*;,:"JJi:'iJ'il;;:l:cu malorirate r,n,,iiuft
care le propune pot fi contra";; l"e ccp,,r,,1,
In tselgia, . de, asemenea, se inregistreaza o dimlrrurrrt.sensibild a prerogariveior senaiui;i: ;;ordur s'u este cerut doar irrceea ce privegte legislafia referitoare laA douu . tendinrd ,"," -r:*"illliniJT"""l:1ff,,
bicamerarismurui . in stateie ";;;;.
'o reprezintd democratizar.ircamereror secunde in state precuilituriu gi unele ldri din Amerir:irLatind' in ltaria, senahri
"rt"'J"r"rr ut"p"-uurusufragiurui crirect, rirrprerogativere ceror doui camer" runi-"iur" ;; i;;;;l'rJii.rutiuicat gi din perspcctiua "ont.oiri;l';:"r.rtat asupra executivurLri.Institulia ,senatului sc justificd J.i'aregionare, inse moaar,i,." a. 0"."-''i. T;l"::T:riJff""t'il: ;
fl,f,ff# i-a pcrrnis sd devind repr.r""""" veritabild a instiruliir,r
introducerea. sufragiului universal direct, ca modalitate dcdesemnare a camerelor se,iunoe i"^ili*r unui bicamerarism egaritarse manifestl, de asemenea, qi-n unele stale din America Latini.," ."0"3.';:'.ffit i:11 yi;alerali'-'ou
.u;'umer"lis,n-trJbuie s,i
strucruri. armente la pvaltgj.qlg ;-i _d91avaa.1g.L9* i.ra."i
in pledoariapentru bicamerarism, dincoro de argumbntere dcfilfrJ"ffi ,l'i'".Xl"
pentru " r.eiii# bicameralism-ui''ii" r,u,"r"
:yi:_.":_;;"i,',r:.r"il"1*[ j:il:ll:*1f*l.in.:*iL;,_t,lJ
ff ffiif ":#ifi .|;:lno:,:' i "r""""" 6""fi,;;ilil* u"",
h,naon"ntut!;;Fr;Tl,:: jJiJiJT'&ffi ;,""",X",ffj1;j
'g-ai luni sepa-rare a, puter'or in ,ic, e'it6n<! conflictere -dintr"Guvern qi parrament, tocmai prin ruptui'.d Guvemur se poate sprijini
t';;flT;;t-t - nroit constituticnnel et institurions poritiques, Economica, pans.
pe una dintre Camere pentru contracararea celeilalte).factorul politic decisiv pe care se sprijini sistemul bicameral estetocmai crearca unci contramdsuri, a unci forte de echilibru chiar ininteriorul Parlamenfirlui pentru a preveni abuzul eventual al uneimajoritdli tiranice. Aceasta incercare a e$uat, insd, adeseori, dincauza existentei aceleiagi cunrpozi!ii politice a Camereloi..
Se impun cdteva referiri la distincfiile intre bicameralismulegaiitar, perfect, justificat gg.lln1""llelej-e__qq_-qgnrtnfotie federald, insirigid gi jqutil pentry q,_"Je unitare, qi bicameralismul inegalitar,imperfect. In cadrul bicarneralismului egalitar celc doud Camere sunralese deodatd, in aceeaqi manierS, fbrd vieo diferentiere a moduluf derecrutare, pe aceeagi dtlatF- a-- mandatului gi liindu-le conferiteaceleagi"atribuiii. Bicameralismul inegalitar poate fi explicaf prinpreeminenfa uneia dintre Camere asupra celeilalte. de reguld, ceacare are .legltimitatea sufragiului direct. Inegalitatea sematerializeazd, pe ldirg6- _desemryaq_anJife6irli_qtA a celor doudCamere" qi in prerogativele liuritate de care dispune o Camerh faiaGceal{ta. Peninr
- a- pur*r ie=punde ?ezidcr#t,-riGtatelor -uniiFc.-
ibntru a fi (util, bicamcralismul trebuie sb imbrace o- fon-ir-ainegaiitard, ;;i, dfenual, sd imbine principir:l reprezentdrii la nir,6lrralional cu principir-ii reprez€iitEi'ii ia nit;i Giitonai BicAmeiatisfiTotegali ldr in sta te-lei
-unitare nu TCalizeazd pln- cea-ae:a' tioua f amcrddec6t o replicd identicd a celei dintdi, ceea ce poatc conduid lablocaj€ institu{ionale, gi, mai mnli, dctermind ca bicameralisnrul s6fie nefunclional.' Suslindtorii sistemului monocameral nu au int6rzial sdcombati sus{inerilc bicarneraligtilor: divizarea activitdiiiparlamentare poate conduce la o segregare a unit[lii de concep{ie,unitate care trebuie sd predomine in procesul elaborlrii legilor;interdependenfa Ciamerelor in desfEgurarea procesului legislativpoa1.e duce la ternporizarea acestuia; ilca_2t !n qare Camerele suntdiferite ca mod de desernnare ;i compozilie, intre ele se va crea orivalitate care poate avea drept rczultat blocarea procesului legislativ;descmnarea Camerelor prin tehnici dilerite pune in cauzi insuqiprincipiul iegitimiidtii democratice egale.
358359
Dacd au invins avantajele bicameralisrnulursau ale unicameralisrnului, s-ar putea ,Jeduce din optiunea, irrperioada acfuald, a statelor unitare pentru unul din cele doud modclc.
in peric'a{a _19,45-1980, din 21 de f6ri, tlei au trecut dc lirbicameralisrn ia unicameralism (r.{oua zeerandd, Danemarca yrSrieclia)e. Finlanda, Norvegia qi Islanda au
'efuzat atroptarcrr
sistemului bicameral, pentru a mentine omogenitatea reprezentantcrnafionale. Israelul s-a aldturat acelorasi opliuni. peru, Afganistan sarrZimbabwe au evoluat tot spre unicameralism, insd alte-I5 statc arrpreferat bicameralismulr0. Totugi, monocameralismul predomina inEuropa de |'lordrr. Puline state din Asia au adoptat ulcarneratis*utir,el fiind aproape absent in Africa gi Orientul Apropiat.
?rin urmare nu se poate spune cd monocameralismul saubicameralismul este predominant in sistemele legislativt:contemporaner3; nu se poate detecta o preferinli clai:i: pentrrlmonocameralism sau bicameralism a unei rnajoritSli parlamentarcrmoderne.
o'Parlamentttl este
al poporului romSn 9i unica autorttate
este alcdtuit din Cartlera Deputalilor
Rom6niei)
organul rePrezentattv suprcllllegiuitoare a llrii. Parlamcnttrlgi Senat. " (art. 58 Constitu{ta
tn ceea ce priveqte modalitatea de desemnare a celor doua
S-a afirmat cd, in perioada actuaid, asistdm incentrald la o restaurare a camerelor secunde sub influental]berlle - in Croafia, Polonia, Rom6nia, Slovenia, Republicaconsiderdm interesant.i incercarca prefigurdrii sensul'i inrealizeazd aceasta restaurare a camerei secunde in Rcmdnia.
Constitulia Romdniei prevede urmdtoarele:
Camere, in continuare, se arat6:.,camera Deputagilor gi Senatul srrnt alese prin vo1 universal, egal,
direct, secrei Ei liber exprimat, potrivit legii electorale. Numirul
Jeputalilor gi al scnatorii.r se stabileqte prin legea electoral6' in
raport cu PoPulafia !arii-"' fieCare alegdtor are drephrl la un vot pentru alegerea
Camerei Deputalilor qi un vot pentru alegerea Senatului' Nonna de
."p."rrntur" este de un deputat la 70 000 de locuitori' iar penlnl
ur"g"'ta_sCIaroruiestedeunsenatoria160000delocuitori.Nrrilla*t deputalilor gi senatorilor alegi se determina prin raportarea
numdrului de locuitori ai fieclrei circumscriplii electorale la cele
doud norme de reprezcntare menlionate q;i se adaugd un loc de
deputat sau senator pcntru ceea ce deplgeqte jumEtatea normei de
reprezentare.Deputalii 9i senatorii sc aleg in circumscripfii electorale pe
baza de sirutin ttre list[ r;i de candidaturi independente, potrivit
reprezenteriipropo4ionale.Nusefacsniciodiferenliereintremodulde deseonnarc u Curn.tci Dcputa{ilor 9i a Senatului' Constituanta
acceptase,launntomentdat,caSenatulsdsedistingSdeClameraDeputalilor fie prin alegerea indirectS a senatorilor, de cdtre consiliile
colectivitalilor iocale, fie prin alegerea lor directS, dar prin scrutin
uninominai, sau prin alegeiea indirectd a unora 9i numirea de drept a
altora. Nici una din aceste sugestii nu a fost acceptatd'
Candidaturile pentru Camera Deputalilor i;i Senat se propun
dec6trepartidelep"tlti.'giaitefonnaliunipolitice.constituitepotrivitlegii'Candida{iiiqipot.dcpunecandidaturadoarintr-oiingura ciiurnscripfie electorali gi trebuie s6 candideze doar pentru
o slngure Carncr6, nefiind permis[ candidatura concornitentd pentru
ambJe camere. candidalii independen{i trebuie s6 fie suslinuJi de
cei pulin 0,5 th din nuridrul total al alegdtoriior inscriqi pe listelc
Eunrl.rlideikrr'
Cehira.care sc
'Arend Li-iphart - Democracies: pattems of Majoritarian and consersusG-overnmment in Twenty - one countries, New Haven: yaie u'iversity press,1984, p. 92'" Bosnia-He(egovina, Republica Central_African,, llaiti, Congo, Croa{rir,Kazahstan, Kirghistan, Lesoto, Madagascar, Mauritania, Nepoi, wige.Ia, slo,,,,"niu.Africa de Sud 5i Romdnia" Portugaiia, Grecia, ungaria, Bulgaria, siovacia, Moidova, Estonia, Letrnrrr,I,ituania, lJcraina, etc." hrdia, Pakistan, Thailanda, Malaczia, etc." Fmil Boc * separafia puteril.r in stat, Edihrra presa [Jniversitard cjlujeani, c-rrrjNapoca, 2000, p. 226''Bernard Chantcbour - op. cit. , p.260
360 361
electorale permanente alecircumscriplia etcctoratd in care ,""o,ojljilitalilor siftrate irr
Au existat 9i propuneri ca Senatrl sr fie ales pe o perioada tlc
;#:..ff, :: f::P, ." r"ruri" -d,Jrd,
durara "guia
u .niandater.,r
Din aceste-scurte incursiuni in materia Legii fundamentarc 1ia texteror Legii electorare reies cdreva concluzii clare in ceea cepnve$te bicamerarismur rom'nesc, u.nb"r. c;;;. ;;t'ur"r" pr,,,vot universal. eeal,
.ttTrt r""t"t er
-iiu.. .il;;;,"ir,n'*,,ror",,srstemului reprezentdrii proporfionai. in ca,Jrul unui scrutirrplrrnnominar' ambere nnd oJr"miuil. a*a.uta qi F.rncfione aza pcaceeagi duratd a mandateror (4 ani). il;,gura diferenfd rerevatd consri.lin sripurarea unei condilii q*
"ris1il'i,"*i.o+-rite pentru Senar: pragulde vdrstd prevdzut pentru srnui".i" J. ga. ani, in timp ce penrrucamera Deputal'or,este a{z:-a" uni. s-a motivat cd introducerciracestei conditii are drept ,.}.-^igg.u..1Tlgrit1gi qi ...spiritului ctcprudentd" are Senatuiui.
"u.; 'F'*a sa temperezc elanuiilc"tinerilor,' deputa{i, or, ul simplu p.og,t"_uar.fi mai ridicat nu putcnrconsidera cd va asigura atingeiea aceJeiiinalita;i.
Aceste c,teva caractcristici ale bicamerarismului rom'nescincep deja ,u "unli:.:e natura *goii*.a a acestuia, carc va fi
liry,x:rT,1;;.in conrinua.e, ,te pre.ue"ii*r" ei modut cte funcfit.rnarc
C6t priveEte modul de organizare a Camerelor, aceasta serealizeazd pe baza ^uy
reSllamJnte fropr;l prin care ccle doui )camere igi constitLrie organs directoare'similarc, Iucreazd.in sesiuni
;#1ff";,0:ffJfft p"'.t",', ;i'b*j reguri privind "uo*.ur,
11,ti.qad;t"'e,,r:"#*:i:L,,.,1'i.,'l;,,!r,lii?::1,i**illtlcomund asupra Ot*rq::r:,or nerezolvat" p..,n pror"dura de mediere. IClele doud Camere nou alese *" int*n"r" ia convocarea
il:::1il:;":.ft1;ilu"'*' in cer *'i;- ;0;. zire de r"-"[e".i',.p.i"
Mandatur deputafilor gi ar senatoriror incet eazd ra dataintrunirii legare a nJurui' partament:";;;;r" 'randaturui expiri raimplinirea celor 4 ani, insr ..r;;."hdlou"u ra intrunirea iegari a
362
Camerelor nou alese, aga curn prevedc art. 60 al. 4 dirrConslitulie ("Nlanclatul Carncrclor se prelungeqte pdnd la intrunirculegala a noului Parlanrcnt...").inainte de expirare, rnandalulparlamentar poatc inceta datoritd dizolvirii Parlamentului de cdtrePreqedintele Rom0nici, in condiliile art. 89 din Constitutie. gi inacaasta sihratie, cu toate cd legislatura este ?ncheiat"S prin dizolvareaParlamentului, mandatul acestuia se va prelungi pdnd intrunirealegald a celor doud noi Camerer5. Spre deosebire de Senatul francez,care nu poate fi dizolvat, pentru a se asigura o continuitate areprezentdrii nafionale atunci c6nd Adunarea Nalionald estedizolvat[, Constitufia RomAniei prevede dizolvarea ambelor Camere,Preqedintele Rom6niei neputiind dizolva numai una dintrc ele;aqadar, gi in acesta situalie Camcrele se afia pe pozi{ii similare.
Bicarneralismul propriu-zis presupune cd cele doud Cameres5 lucreie ih gedinle separate. Cu toate acestea, m6detut romdniic'intrunegte deseori, gi pentru exercitarea celor mai irnportanteprerogative, Camercle in r;edinfe comune. Constitulia Romdniei gi
Regulamenful qedin{elor comune al Camerei Dcputaf ilorregienrenteaz/a caztnilc in care acestea se intrunesc in gedin{e comunepentru exercitarea umriitoarelor atributii:
i. primirca rncsajului Pregedintelui Romdniei (art.62 al. 2 lit.a, Constitutia Rominiei);
l-r aprobarea bugetului de stat gi bugetului asigurdrilorsociale de stat \art. 62 al. 2lit. b, Constifu{ia RomAniei);
f: declararea mobilizirii generale sau parliale (art. 62 al.2lit. c, Constitulia Romdniei);
I declararea stdrii de rdzboi (art. 62 aL 2 lit. d, ConstitutiaRomdnici);
lJsuspendarea sau incetarea ostilit5tilor militare (art. 62 aI. 2lit. e, Consiituiia RcrniAniei);
t'Mihai Constantincscu, loanBucuregti, 1994.p.167
Muraru - Drept
363
Parlamentar, Editura (iramar,
!- examlnarga
:,:il:il,ff fi*frL1i'rii ei are c"4rt?Jl*;1"'i,"* r,:;:l1?]IL, numirea, la propunerea preqedintelui Romdniei, adirectorului serviciurui 'n.i*i" "ie
Informalii qi exercitarciri:Hl||]j:
as*pra acestui serviciu r^n. sz at. 2- rit."'r,iinstituriaLldezbater
;ffi:l i,: ?l Hfl :t1 T;'",];' .l'"t' ll36*f #,#;::;"::, ":
cdtre una dintre cfl-t: ll1t' a raportului tu*iri"i^iJ?"oi"r, a.;ffi #11'Hl*,x1.iil;i;"::T,s,"lliff il'i#l,5ir"i*i,'uinasiguririror .o"iui.tTlu^regii
bugetului de stat ql "
iJgii bugeturuiqedinsa.".;,t-;,:'il'fi :'",H:il::"i?illf f"-#,?*:llf:ililfflfil:l,,
rispunderii ci'*-riri-'?"". it --^i."i,'" clii.tturin
rr tlepunerea jur'm'nrurui de c'tre preSecrintere Rom,nici(art.88 al. 2, Constitulia Rorn6nl"ij, *- -
i r punerea sub acuzare a presinalta tradJr. i".i a+
"r 3, constitul," -;i$li!]ui Romaniei pentru
l*incu.',iinlerea starii Oe areOiu -sau
a starii de urgenfa, inrnreasa iard ori in r1n{e rocarirdfi, i^titu,te or-iio""r::ii1,"r","Romdniei (art. 93 al. l, .Constffi norni.r,.,r,^ itsuspendarea <iin g1.ti" u f..9"Olnt"lui Romdnie i in cazulln care a sdvdrgir fapte grave prin caconsriruliei r"n. q! al. t,.consti,ugiu no*aT,.lr",
tn.r,"u prevederitc
lsuspendarea *din nrnciie a persoanei care asigurarnrenmatur func{iei de preqedinte ar Roman iei dacdurJ#u .?uarqit
H:,'ili:?ffi#: "'inJ"e"o'"i"0""'-';;i;r*. o,,
dezbaiereavorurui d" il.;;;;?{iff-f:i' :: E; jlifi ,$uu""u'u'
q i aco rdarca
L: retragerea increderii u.o.out*^cuvernurui prin adoptarc,uner motiuni de cenzurd {art. I12 C"rr,*i"i" Romdniei):
LJ desfE;urarca procedurii privitoare laangajarca rdspundcrii ( irrvcrntrlui asupra unui program, a uncideclaralii de politicir gcncralir sau a unui proiect dc lege (art. 113Constitu[ia RornAnici );
f,l numirea rncmbrilor Cu(ii de Conturi (art. 139 al. 4Constitu;ia Rorndniei);
il adoptarea proiectelor sau propunerilor do revizuire a
Constituliei, in cazul in care, prin procedura de mediere, Camerele nuajung la un acord (arl. 147 al. 4 Constitulia RomAniei);
lr numirea membrilor Cu(ii Supreme de Justilie (art. 151 al.2 Corrstitulia Romdniei);
l-l alegerea magistrafilor ce compun Consiliul Superior alMagistraturii (art. l.l2 Constifufia Romdniei);
l'l efectuarea altor numiri care, potrivit legii, intrd incompetenta Parlamentului;
Li adoptarea unor declaralii, mesaje sau a altor acte cucaracter e:<clusiv pol itic:
,-, proclamarca rezultatelor referendumultri national ;
- primirea unor reprezentan{i ai altor state sau ai unorcrgan isrnc in temationa lr':
il celebrarca unoi sii'bdtori nationale sari a unor coinemoriri;L.r constituirea unor comisii comune de anchetS sau a altor
comisii sneciaie.i; aceste cazuri Parlamenful funclioneazS ca unul
unicameral, adicd bicameralisrnul func{ioneazd in tapt ca
monocameralisml6.Nici mdcar in materie de legiferare, c6nd existen{a a doud
adunlri ar presupune ca delibcrdrile sd aibi loc separat,bicameralismul rgpanesc nu estc riguros; in cazul proceduriltpgislative ordinare, \dac6 se ajunge la un dezacord intre cele doudftmereETe ParTarient:lui sena forma o comisie paiilard, de medicre.Dacd aceastd comisie paritard ajunge la un acord, textul tranzaclionat
tu Tudor Driganu - Drept constitulional 9i institulii politice, tratat elementar, vol.ll,Editura Lumina-Lcx, Bucuregti, 2000. pg.90
355
364
se supune spre adoptare, mai intAi Carnerei Deputa{ilor giapoi Senaturui' cancl comisia nu ajunge ea ins'gi Ia un acord saucdnd una dintrc Ctextelerdmaseindil"T,:T,;"*Jr#lX;:fi H,i:H:::,r;"ilH",:;gi Senatului in qedinli y,r*"".1, i"." l" ,ro, pronun{a definitiv, cunrajoritare'simpti ,1, ,g*_L11S dupd cunr id;; ;;,; J*,"".u ,r"organicl. Art.76 al.Constituii#prevede: ,,Ln cazulin care comisia nuajunge la un acord sau daci una din Camere nu aprobl rapoflulcomisiei dc mediere, textele aflate in divergen![ se supun dezbateriiCamerei Deputalilor qi Senatului, in gedinga comund (...),,.
Adunarca Consti.tugnta."a rEspins idcca unu iiut,ln, cuv6nt,,din partealCamerei Deputqlilor, -bqu .u", se procedeaz' in altesisteme parlaffidilGie.-Spridl .guiiiu, a precumpu'it 9i de acestadata' Acordarea camerei Deputalilor a acestui .,urtim cuv6't,, nu ar fiavut motivare din persplltiva legiiimitdlii egale a Camerelor, singurajustificare ar fi putut fi componenta numericd mai ridicat[ a camereiDeputatilor.
Pornind de ra aceste premise, s-a afirmat cdr7, in cazurile incare Parlamentul ili exercitd atributiiie ?n gedinfe comlrne, elfirnctioneazd ca unicameraiisrn, iu, "anc
delibereazd in gedinfeseparate se manifesti ca bicameralism. in puginere ,ituof;i .ani nour"ca bicamcralism, acesta esre unui rigici, peif.ecr, ., o ,u*d;;;,'r14?{ii."i." ly:tJ gdsegre justificarea. S_a iuslinut, Ae a.e,nen"itafu**,"hibrid"'o al bicameralismului rnmen"sc, cu retbrire tot rafunclionarea parlanentului romdnesc cu inte'nitenfe monocameralegi bicarnerale.
Clonstitufia din 1991 pare sd fi conferit prerogative egalecelor doud camere, singurere diferenle .u.. tind se situezi s.*tur p.o pozi;ie-;tr:^supcrioritate sunt, in fond, lipsite de consistentd:. t. senatul numegte Avocaful poporului, insa rapoarteleAvocarului Poporului sunt prezentate ?n fafa celor doud Camere .
T.in cor. tlc vrtt:irtt(rt ,r firrrclicr prczidcntialc'
interimatui acestciit st' ltstll,tttli, itt orclitic, dc preqectiniele Senatului
sau de pteqetiintclc ('lttttt:tct l)cptrtitf ilor'Aceste douir rrtribrrtii irI pltrca si con{ere o anumitd intirietatc
Senatului. insd rcirlillrlclr cotttrazice aceasta aparcnla' Fondcrea..Camerei cle reflec{ic" r:slcr. tcoretic, diminuati in luarea cek:r mai
numeroese decizii.AnalizapunctualdacaracteristicilorcelordoudCarnereale
parlamentului, a tr6siturilor bicameralismului romanesc conduce la
serioase intrebiri asupra justificdrii opliunii Adundrii constiruante
pentru acest sistem de organizare a Parlamentului, asr-lpra utilitatii
celei de a doud Camere.
S-a argumentat cra s-a preferat moclelul bicameral in
consiclerarea faptului c5: "Existenfa a doud camere pariamentare are
rneritul de a tempera tendin{elc autoritare ale Parlamenfttlui, dc a
atenira eventualeie pozilii extremiste ale unei singure Camere in
upre"i"r"u unor stdri Oc tapt gi in alegerea variantei democratice"'''.
iira "u,r
va putea inclcplini a tloua Camera rolul sau de "adunare de
retlecfie" daca prin insigi cornpr>zi\ia ei, nu mai este decAt o simpld
rcpetare a celgilalteZ .:S'auexprimatmttltet}-qefi)eneaobservzrliicritice:in
comparalie ou Constitulia dl,l 1923, prsrogativele ac'tuale ale
Senatut,ri nu au nimic specific2u; bicameralismul ar putea fi util, dar
nusubformaadoudCamcrcparalcleincareunadubleazdparazitaractivi[ateaceleilalte.fiin0ntlproccsullegislativ,caretrebuiesdfieoperativ gi flexibil. ci sub ft:rrra unei Camere care sd corecteze
viciile de fond ale simplei reprezctrtdri teritoriale intr-o reprezentare
func9iona162t.
rn Mihai consmntinescu, ioan Deleanu, Antonie iorgovan, ioan V'ida - c_onstirulia
Romdniei-comentatl $i adnotata, Regia Autonoml "Monitorul oficial". Bucureqti'
I
I\.t
l
'? Tud,rr Drdganu - op. cit.,pg. 90'o Emil Boc * op. cit..pg. 22S
1992'P. 136-137tuovidiu Trdsnea - Principiul separaliei, echilibrului 5i conlucrdrii, in "St'era
Politicii" nr. 13, ran. 1994'P'9ttovidiu Trdsnea - oP. cit', Pg' 9
366 367
Camera -?.eputa{iioL qi Senatul sunt desernnarc
,:il;;,fit"0:o,,f n,u"rsai, dircct, r"rr."j,:1,
I,oer exprimat, pe baztr
c ons ritu i re *', *i,'l;.-:::: J,!,,,,t ::::nll, 'nlJ,l*H,X'
"; : #:acelagi corp electoral, cele Ooua ahrn_ .
poiitica ei 'o'iurx rarn,i"a, ;';;;: Jff,::"r,:.Jr:Tfiilil.1celei de a doud ci'mere' Agadar, prin iaptur ca senatur este constituitpe baza acerea'i regitimitSii o.n-,o*rutil!, er nu va putea asigura ..oreprezentcre mai adecvatd_ a_ op{iunilor populafiei,, aga cum scsus1ine22' pentru cd aceastd c"^"rJ
", imbind "o.r"nf
principiurgi::,T:*ti la nivcl na{ional cu principiur ,.p."r.#.ii"lu nt,,.r
Desemnarea celor doud Camere 1-e,
fage deodat6, in acelaqi /mornent, nerezultiind o triferenld semnificativ; r"o. -ir*rorrtatea
Jpariamenrard prezenratd de senat ei ;;; c;;."' ri"o","r,i#, "".", ,in fbnd, vor promova accleagi l"r.."rrli lonceptii. 1
Durata marrdarului uelor <Ioud'a;;;J;r, arot; /A-. t {
p3n1r nu mai esie po,iu,ra " *p;;;;:fffffi1;r"f"#,ffiJ,::,J;
frdmdnti socictatea, o oglindire "
,Orrri"r,, electoratului.In co'tinuare, sirnuitaneitatea sesiuniror, imposib,itateadizolvirii doar a uncia dintrc ;;;;;, prccum gi confbrirca dcprerogative identice ceior crou' cu*"r",-i"ute.acestea sunt premiselenafurii perfecte' egaiitare u oi.ut""ruri.tmutui rorn6nesc actuar; unbrcamerarism care nu.1i gd-segte rotiuui,u-ri care lindc sa transformeconfruntarca pariamen tari intr_o ..simple ugitulir;1'-*
os rr qr ^, I
Pc de alta partc, prerogativele simiolice airibuite in favoareaSenatului, care, fbnnal, it plaiaza p. "'p"rifi, preferenfiald fali ilecamera Deputa{ir'r p.t, fi'anurate, Li*n" teoretic, cle proceduraqedinlelor comune, atat de ii".u.nie.
f3icanteraiismll ,propriu-zis ar presupune ca cele doudCamere si lucreze in ;eclinle seporut*r;-"uloat* aeestea, s_a ardtat ca
mOdelUl fOmfrneSC illtttttrt':,,lt rlr 'r rrll .l llt llllll ('\( l( ll'llt"l
prerogativeior esclt{iltlt.' ('ltlttr'l( lr" rlr "r
rltlr[' | (tttrrlllr'
Pfactic, ac:tttltl:l ( lltttr l'l :i{( lllltl'l tlll tll'll l'o;ll(' l('illl/;l ()
contramasura pcntrrr itsll,ilr;rl(',1,',lttltl,tttlttt ltt lltlt'ttotttl
PaflamentUlUi, ii rculr.ll(' r, :,ttrtPl;t :,ltttt lttt;rt.' .ltt:tlli :t Pttlt'l tt
lpgiSJatiVC. CarC funC{irlt)eitzlt r,ttlr lt'tttt:l ttltttt "lll()ll(}(lllll('tltlisttt t'tr
doud Camcre"'*.T'oaIO acestc rcirlilirlr sttttt lttl',llllrr'lrl(' irt llrvoarclt silsllllL:lll
irleii c5 senatul nu poatc irrttclrlirri lirlrcIrlr irt cortsitleritrelt ciircirr rr
fost infiinlat, neputand constitui o "liarrrr" irr calc:a cxprirrrirrii ptrtcl ii
majoritare. in contextul bicamcralistltttltli rominesc' sc parc cll
Senatul nu face altceva decat sd sc mctamorfozeze din "canlcrir dc
reflec1ie" - intr-o "carncr6 de reflexie" a camerei Depuialilor, avand
in ,redere faptll cd, prin Senat, in aceste condilii nu se poate asigura
exprimarea unei poiilii clif.erite fald de Camer6 Deputalilor' Senatul
rontdnesc nu poatc rcaliz'a un caciru de infruntare in situa{iilc
conflictuale, un spafiu lirvorabil dezbaterii'
IjerttruaScpt|tci'iinldturaefectelenegativeinerentepecaroun astfel de sistem le-a ar,ut asupra vielii politice romdnegti ar exista
doud opliuni:c
" piit-na, sc icli:rir lil i:onsacrarea unui bicamcralismincgalitar
.ro, irnllcrrlcct, citrt: s[ asigtre, pe lAng[ reprcze,niarea
intcrescrlor nationale, interesele teritoriaie, locale .
Asemlnitor actLralului sistem patlarnentar francez' acesl
model ar pennitc atlit un proces legislativ din4rnic' cat qi
reprezentarea in l'arlament a problematicii specifice a
colectivitililor tcritoriale. atdt din perspectivii raporturilor
ointre ceialcai 9i cirtumscripliile electoralc, cdt qi diri punct
devederelegislativ.Unastl-eldesistemarfrfunc}ionalnumai <iaca este efectiv asigurat principiui reprezentdrii
teritortale,iaraplicareaprincipir-rluiin.eatrzdsef.aceincorela{ie cu 'structura statului qi cu modul de organizarc
I
--Ovidu l-'nca - Drept cr
vest, oradea, lggl,p.rrrrnsttiutionai 9i institu{ii politice, llditura Imprimeria de
;Yll:,,,':rHfTli?* Ioan Muraru - nrept parramentar, Edirura Gra,nar, 2ol. Delean., - Institulii Si proceduri constttttlionaie, ECitura Sen'rt-Sat, Arud, 1999.
pg.4l7369368
\
administrativ-o sotu{ie, cretJrm, penrru ca desemna.S'::",::T"lr"3*:'ls.d respecte rigorile tehnicilor democratice ar. fi aceea ca unadintre camere sd fie.aleasd pre ueq-lsrena"rur qrqioritgr, cuqcrutin uninominal. iar cea ae_a'Oouu sa fi"G;;ffi# ;;baza reprezen-frfii proporlionale, .u ,.r.,rin de lista;a doud opliune se refer' ra db-dndonarea sistemului bicameralgi consacrarea moderului unicamerar, p.ertominant de altt'er
:l T:f: ie Nord, pc consider.n,. i.'uiitrate, simplificarc
$r crrnamlsm a procesului legislativ, eficienfi, precurir gipentru motivul cd logica democraticd se adapteazi *ui g."'ubicameralismului ?n iatele unitare.
Bibliografie:1. B<fcrEmil -St:lllttirllrrl'rllrlllor llr'rlrrl "ltlrtt'tl'l''"rlltttttt'tl'tt't
Clujeand' 2000 t \" ''| ""' r'r"t"'tttt' I ' I ttt''lllllll.ll ' p'ltlttlttt""
2. Cadtat, Jacqucs' l)totl ' olr"lllrrll{tlllrr I
ed. Economica, Paris' l()(t{)
3.Chantebout,l}crnltt,tl.l)tr,t|.rltt.,ltIttItr,tttlr'It.l:i(.|('l|(.('1rtrIilitltrc,
"d. Arrrand Colin' l5t: crltltotr' l';tt t,'' l')'lN
4.Constantinescu,Mrlurr'Mrtt:tttt'lo:tttl)rt:lltplrt'latttcl'tlitt"otl'Gramar, Bucureqti, | 994
5. Constantinescu, Mihai' l)clcltrtt' lolttt' lorgovan' Anttlnic' Vida'
loan - Constitulia ltomlnici conrcntatd 9i adnotati' Itegia
n rio"o*a "Monitorul Ohcial"' BucurcAti' 1992
6. Deleanu, loan - "i;t*Fi
Ei proceduri constitulionale' vol' l['
Servo-Sat, Arad, 1999
T.Drdganu,Tudor-'n'"ptconstitulionalgiinstituliipolitice'tratat.ir*tiur, vol. ll, Lurnina Lex' Bucureqti' 2000
8. Duhamel' Olivrcr t''lcn; Y;t - Dictionnaire constitutionnel' PUF'
i-lt;iJ.?i, (.risriu. _ r)rept consrirulional Ei institu{ii politioc,
Bucure;ti, Lutrirta 10x' lt)(/7
10. Lijphart, n"tti--''u""-""'otit': Patterns of Majoritarian a'rd
Consensus (;ovcrnlntnclni in rnu"nty - One Countries' New Havcn:
Yale UniversitY Press, 19t14
1 L Mekhanta., Locl'- l)Loit politique et constitutionnel' ESKA'
1997' Paris' pg' 14 ' :i' echilibrului 9i conlucrdrii'12. TrSsnea, Ovidiu - Principiul scparaF€
in l'if.ru Poiiticii" nr' 13' ian' 1994' p' 9
. 13. Jinc6, Ovitliu - O"f' "on*itulional
qi instirufi politice' ed
t-pri*.riu de Vest' Oradea' 1994
370a- |)tr