Atestat Powerpoint Babeanu.pptx

Post on 14-Dec-2015

243 views 0 download

transcript

COMPETITIVITATEA ȘI EFICIENȚA FIRMEI ÎN MEDIUL DE AFACERI

Prof. Coord.: Elev:Zălog Florentina 2015 Băbeanu Ionuț Lucian

Cuprins Capitolul 1 - CORELAȚIA COMPETIVITĂȚII – MEDIUL DE AFACERI1.1 DEFINIREA COMPETIVITĂȚII1.2 FACTORII COMPETITIVITĂȚIICapitolul 2 - LEADERSHIP ŞI PROVOCĂRILE MEDIULUI INTERNAŢIONAL DE AFACERI2.1 CE SE AŞTEAPTĂ DE LA LIDERII VIITORULUI?Capitolul 3 – Studiul de caz despre Hotelul de Gheață

CAPITOLUL 1CORELAȚIA COMPETIVITĂȚII –

MEDIUL DE AFACERI

1.1 DEFINIREA COMPETIVITĂȚII

Fiind indisolubil legat de noţiunea de competiţie, el exprimă la un nivel general, capacitatea persoanelor, firmelor, economiilor, regiunilor de a se menţine în competiţia derulată la un nivel intern, sau mai ales internaţional şi de a obţine avantaje economice, în condiţiile unui anumit mediu de afaceri.

Competitivitatea este un concept complex, îndelung dezbătut de economiştii din întreaga lume.

O firmă este competitivă dacă produce bunuri şi servicii de o calitate superioară sau la un preţ mai scăzut decât competitorii săi interni sau externi.

1.2 FACTORII COMPETITIVITĂȚII

Primul factor pereche este format de elementele « atractivitate – agresivitate » este apreciat că determină diferenţierea naţiunilor prin modul în care administrează relaţiile lor cu comunitatea internaţională de afaceri.

În mod tradiţional, competitivitatea este percepută că “agresivitatea” internaţională a ţărilor, materializată prin exporturi şi investiţii străine directe. Ţări că Germania, Japonia, China, Coreea de Sud au urmat cu succes o asemenea strategie.Alte ţări (Irlanda, Singapore) administrează competitivitatea stimulând investiţiile şi devenind, astfel, mai atractive.

A doua pereche de factori interconectați are în vedere faptul că de obicei sistemul economic al unei țări nu este în general extrem de omogen. În multe cazuri, națiunile trebuie să se confrunte cu două tipuri de economii : -economia proximității (economy of proximity) și aceea a globalității (economy of globality).

Economia globalității este formată din companiile cu activitate la nivel mondial. Ea presupune ca “producția” nu este necesar sa fie neaparat adresată utilizatorului final. Beneficiile sale derivă din avantajul competitiv obținut la nivelul pieței mondiale, în special, în ceea ce privește costurile operaționale. Aceasta economie este, în general, competitivă și efcientă, prin prețurile bunurilor oferite.

Economia proximității cuprinde activități tradiționale: manufacturi, servicii sociale și personale (medicale, educationale), activități administrative (guvernamentale, justiție), și în final activități de sprijinire a consumatorilor (servicii post-vanzare). Economia proximității oferă valoarea adaugată utilizatorilor finali. Ea este în general protecționistă și costisitoare.

Liderii de astăzi se confruntă cu schimbări permanente, rapide şi imprevizibile şi, aflaţi în faţa unei decizii majore, nu se mai pot inspira din modul cum s-a adoptat ea în trecut într-o situaţie similară pentru a stabili direcţia de acţiune, întrucât un ansamblu întreg de condiţii se modifică foarte repede.

CAPITOLUL 2LEADERSHIP ŞI PROVOCĂRILE

MEDIULUI INTERNAŢIONAL

DE AFACERI

Leadership-ul nu este un dar natural şi nu va înflori de la sine într-o organizaţie, el trebuie cultivat şi “hrănit” pentru a se dezvolta. Timpul investit în dezvoltarea leadership-ului ar trebui să fie direct proporţional cu importanța care i se acordă.

2.1 CE SE AŞTEAPTĂ DE LA LIDERII VIITORULUI?

Rolul fundamental al oricărui lider este de a da oamenilor o direcţie, ceva anume spre care să tindă, ce anume să realizeze, ce să devină. Însă o bună viziune este ceea ce articulează toate acţiunile în contextul noului tablou competiţional european. Mai puţin contează ce este viziunea şi mai mult ce face viziunea. Ea trebuie să unească oamenii sub un scop comun (noua identitate europeană), de aceea cu cât viziunea este mai simplă şi mai concretă, cu atât este mai bine.

Viziunea trebuie să fie bine vândută. Doar a vorbi oamenilor despre viziune nu înseamnă şi a-i conferi comercialitate. Pentru a o vindee nevoie de toate tehnicile de promovare a vânzărilor. Simbolistica ajută, însă e nevoie de toate tehnicile de promovare a vânzărilor.

CAPITOLUL 3STUDIU DE CAZ DESPRE

HOTELUL DE GHEAŢĂ

Primul Hotel de Gheaţă din România, chiar şi din Europa de sud-est, a luat viaţă în iarna anului 2005/06. Acesta a avut o formă circulară şi a fost compus din opt camere cu paturi duble, un bar şi un restaurant. Fiind prima construcţie de acest fel din Europa de est, succesul a venit imediat, cca. 3.000 de turişti din ţară şi străinătate au vizitat inedita atracţie de pe vârful Carpaţilor.

Între timp, s-au mai alăturat hotelului: un Ice Restaurant

Ice Bar

Biserica de Gheaţă

Și un Winter Park pentru iubitorii de Schi şi Snowboard

• Un Brand pentru Munţii Făgăraş. Pe lângă turişti, Hotelul de Gheaţă a atras atenţia mass-mediei româneşti şi internaţionale, reportajele realizate despre acest obiectiv unic au facut înconjurul lumii. De asemenea, mai multe formaţii şi artişti din lumea muzicală românească, diverse vedete şi-au arătat interesul pentru Hotelul de Gheaţă, aici fiind susţinute recitaluri, videoclipuri, emisiuni şi şedinţe foto. Popularitatea Hotelului de Gheaţă a crescut progresiv, în ultimii ani ajungînd la un număr de 8.000 de vizitatori în fiecare sezon la Bâlea Lac.

Planul pentru Ice Hotel 2012