Stiri 11 octombrie 2020, a treia parte

MAREA BRITANIE

Pub-urile din Marea Britanie încep să îşi transforme locaţiile în birouri pentru cei care s-au săturat să muncească de acasă: „Sperăm că iniţiativa le va permite oamenilor să nu înnebunească privind în fiecare zi aceeaşi patru pereţi”Eduard Ivanovici 12.10.2020, Pub-urile britanice încep să îşi transforme locaţiile în birouri pentru persoanele care s-au săturat să lucreze la domiciliu, pe măsură ce industria continuă să se confrunte cu efectele economice ale pandemiei.

Ofertele au început să apară deja pe reţelele de socializare din Regatul Unit. Astfel, clienţii plătesc în fiecare zi circa 12 lire pentru un spaţiu de lucru, conexiune la internet, mâncare şi băuturi calde, potrivit Business Insider.

„Sperăm că iniţiativa le va permite oamenilor să nu înnebunească privind în fiecare zi aceeaşi patru pereţi”, a declarat Jenny Hutchinson, proprietara unui pub din oraşul Warrington. Hutchinson spune că oamenii au lucrat în pub şi în perioada pre-COVID, însă iniţiativa pare mai importantă ca niciodată. Managerii cred că situaţia actuală oferă câştiguri de ambele părţi, de vreme ce oamenii care au lucrat de acasă se pot „reîntoarce în comunitate”, în timp ce veniturile pub-urilor continuă să circule într-o perioadă extrem de dificilă pentru industrie.

„Afacerile au mers bine. Ne-am adaptat restricţiilor şi am reuşit să ne menţinem pe linia de plutire. Totuşi, ora obligatorie de închidere ne-a afectat serios cifra de afaceri şi, dacă măsurile vor continua, industria ospitalieră va avea şi mai mult de suferit”, a adăugat Hutchinson.

Iniţiativa vine la două săptămâni după ce prim-ministrul Boris Johnson a anunţat că pub-urile, restaurantele şi barurile trebuie să se închidă la ora 22:00, într-un efort de controlare a infecţiilor cu coronavirus.

„Ne aflăm într-un moment în care suntem obligaţi să acţionăm”, a declarat Johnson pe 22 septembrie, anunţând o serie de măsuri adiţionale asupra industriei, inclusiv o amendă de 200 de lire pentru ospătarii care nu poartă masca de protecţie.

Potrivit Universităţii Johns Hopkins, Marea Britanie numără peste jumătate de milion de cazuri cu COVID-19 şi aproximativ 43.000 de decese.

Modelul francez: încă un exemplu că se poate! Ferma 10 octombrie 2020 un articol de GABRIEL GHERGHESCU

Franţa, „sora noastră mai mare”, este un reper în consultanţa agricolă. A fost chiar sursă de inspiraţie pentru Legea Camerelor Agricole de la noi, în fazele ei de început din 2012. Continuăm serialul nostru despre formele de organizare în sectorul consultanţei agricole şi vă prezentăm structura eficientă din Franţa, extrasă din lucrarea „Organizarea Activităţii de Consultanţă Agricolă pe Plan European şi Mondial”.

 TREI FACTORI AI PRODUCTIVITĂŢII

Din cele 55 milioane de hectare ale teritoriului francez, circa 60% este destinat agriculturii. Această suprafaţă agricolă s-a micşorat încet, dar continuu, în favoarea împăduririi şi urbanizării. În ciuda acestei diminuări a ariei cultivate, producţia a crescut puternic şi câştigurile de productivitate sunt considerabile, datorită efectului combinat al trei factori:

1. Diminuarea populaţiei implicate în agricultură;

2. Progresul tehnic şi tehnologic de excepţie;

3. Creşterea ponderii mijloacelor de producţie şi a capitalului utilizat în exploatare.

 STRUCTURI DE SPRIJIN LOCAL Structurile organizatorice de sprijin şi de coordonare a fermierilor francezi funcţionează pe două nivele: local și naţional.La nivel local există o reţea cu responsabilitate profesională pentru sprijinul agricultorilor, cu parteneri numeroşi. Este organizată pe bază departamentală, în jurul Camerelor de Agricultură, care coordonează acţiunile de dezvoltare puse în practică în cadrul unui program plurianual.

La acest nivel funcţionează următoarele structuri:

1. Camerele de Agricultură

Specialiştii de aici oferă sfaturi de orientare şi consultanţă specializată, cu prioritate pentru grupurile de dezvoltare. Aici se elaborează cerinţele principale în legătură cu planurile de cercetare aplicată ale Institutelor Tehnice şi se realizează acţiuni de formare şi de informare colective. În afara serviciului de dezvoltare propriu-zis, Camerele Agricole dispun şi de servicii funciare, de construcţii, mecanizare, turism, economie, formare profesională. Camerele Departamentale de Agricultură ale aceleiaşi regiuni sunt grupate în cadrul unei Camere Regionale. Aceasta are în special misiunea de a coordona acţiunile din Programele Plurianuale de Dezvoltare Agricolă, elaborate cu participarea unor parteneri din cercetare şi dezvoltare.

2. Organismele tehnice de acţiune colectivă

Sunt cooperative sau sindicate ale căror activităţi colective sunt indispensabile dezvoltării sectorului zootehnic:• cooperativele sau centrele de însămânţare artificială; • sindicatele de control al performanţelor din sectorul creşterii animalelor (controlul laptelui, identificarea animalelor etc.);• grupurile de protecţie sanitară (sănătate animală, profilaxie).În afara funcţiilor principale economice şi comerciale, cooperativele pun la dispoziţia producătorilor servicii de îndrumare şi formare. Agricultorii aderă în majoritate la două formaţiuni sindicale: Federaţia Naţională a Sindicatelor Exploataţiilor Agricole (FNSEA) şi Centrul Naţional al Tinerilor Agricultori (CNJA).

REŢEA NAŢIONALĂ DE CERCETARE

În Franţa există o reţea naţională de cercetare aplicată, informare şi perfecţionare, din care fac parte următoarele structuri:

1. Institutele şi Centrele Tehnice Agricole sunt create şi gestionate de către agricultori. Cu un personal de circa o mie de ingineri şi tehnicieni, acestea sunt organisme de cercetare aplicată, de sprijin tehnic şi de informare. Unele au un caracter interprofesional. Ele exercită funcţia de legătură între cercetare şi popularizare, jucând astfel un rol esenţial în crearea şi extinderea progresului în agricultură. Specializate pe domenii de producţie şi regrupate în interiorul Asociaţiei de Coordonare Tehnică Agricolă (ACTA), ele îndeplinesc următoarele trei obiective:• Orientarea tehnică în funcţie de mediul economic cu toţi partenerii filierei. Pentru aceasta ele asociază cercetătorii, agricultorii, industria de procesare, comercianţii și cooperativele.• Realizarea cercetărilor aplicate şi a experimentărilor care să permită adaptarea rezultatelor din laboratoarele de cercetare fundamentală la producţia agro-alimentară şi mediu. • Sprijinirea dezvoltării prin informare şi formare profesinală.

2. Asociaţia Naţională pentru Dezvoltarea Agricolă (ANDA) este, de asemenea, o organizaţie la nivel naţional, înfiinţată în 1966.Structură paritară între organizaţiile profesionale agricole şi autorităţile publice, ANDA este locul unde se elaborează politica dezvoltării agricole. Este totodată o instanţă de co-gestiune a Fondului Naţional de Dezvoltare Agricolă (FNDA), ce participă la finanţarea programelor de dezvoltare.Resursele ANDA provin din taxe para-fiscale plătite de către agricultori. Acestea sunt apoi repartizate ţinând cont de o anume solidaritate cu sectoarele de producţie şi regiunile mai puţin favorizate. Actualmente este căutat un nou echilibru, mai just. Sectoarele hameiului şi cartofului contribuie la această finanţare din 1992, iar cele ale fructelor şi legumelor din 1993.ANDA, ca instanţă de orientare şi coordonare, acompaniază tehnic şi financiar acţiuni din categoria celor specificate, dar nu realizează ea însăşi aplicarea programelor de dezvoltare teritorială. Ea se sprijină pentru acest fapt pe reţeaua de operatori descrisă anterior (Camere Agricole, cooperative, structuri asociative), respectiv organismele de cercetare (Institutele Tehnice, staţiunile experimentale) şi instituţiile de învăţământ.

FERMIERII AU PUTERE ȘI CONTROLÎn concluzie, se poate spune că agricultorul francez se găseşte în centrul unei reţele „Cercetare, Formare, Dezvoltare”. El participă la propria orientare, la aplicarea şi finanţarea ei. El găseşte, după nevoile sale, asistenţa şi instruirea care îi permit să-şi controleze opţiunile, să scoată cele mai bune rezultate din resursele sale şi să prevadă evoluţiile viitoare ale sectorului.

TREI FACTORI AI SUCCESULUI

Franţa este o putere agricolă de prim plan datorită:

· • calităţii şi diversităţii resurselor agricole;

· • priceperii şi formării profesionale a agricultorilor;

· • cercetării şi unui sistem performant de dezvoltare.

FERMY SHOW: EXPERIENŢA FRANCEZĂ A CAMERELOR AGRICOLEEpisodul 8 al emisiunii „Fermy Show”, un produs FMG Ferma Media Grup, a avut ca subiect organizarea Camerelor Agricole din Franţa. Robotul Fermy tocmai a aterizat de la Paris, unde a participat la reuniunea Camerelor Agricole.Cătălin Roba l-a „descusut” pe Fermy pentru a afla de ce în Franţa aceste structuri sunt o forţă, în timp ce pe meleagurile noastre sunt un eșec!

Click AICI și urmărește dialogul video!

SANATATE si GASTRONOMIE

Usturoiul de Râmnicelu, condimentul ideal pentru preparatele de sărbători. Ce veşti au producătorii 11 octombrie 2020, Iulian Bunila Usturoiul de Râmnicelu, condimentul ideal pentru preparatele de sărbători. Ce veşti au producătorii Foto Iulian Bunilă Sărbătorile de iarnă se apropie, iar gândul ne fuge deja la bunătăţile specifice Crăciunului. Cum majoritatea preparatelor din carne conţin usturoi, producătorii aromatei legume ne dau veşti bune. Chiar dacă anul a fost păgubos pentru toate culturile agricole, depozitele au destul usturoi românesc, aromat, gustos şi iute, cât să ajungă până după Crăciun.

Râmniceanul Valentin Jecu produce usturoi din seminţe locale, foarte gustos şi cel aromat dintre sortimentele de pe piaţă. Pentru sfârşitul acestui an, fermierul a pus la uscat peste 30 de tone în depozitele din Râmnicelu. ”Acest soi de usturoi provine dintr-o populaţie locală, cultivată de generaţii, iar de doi ani de zile, împreună cu Staţiunea de cercetare Legumicolă de la Buzău este în proces de certificare. De ce? Pentru că are un gust unic, dulce acrişor iute, ceea ce nu găsiţi la alte soiuri de usturoi”, spune Valentin Jecu, producător de usturoi.

Usturoiul din noua recoltă a ajuns deja în pieţe din Vrancea, Brăila, Galaţi şi chiar Timiş. Este ambalat în plase de rafie, unde poate rezista multe luni în condiţii minime de păstrare. ”Avem la 250 de grame şi respectiv 500 de grame. O calitate este aceea că poate fi păstrat chiar şi pe balcon, nu neapărat în spaţii special amenajate cum ar fi beciuri sau altceva. Cine îl cumpără acum, îl poate avea în perfectă stare până la Crăciun”, spune fermierul buzoian. Valentin Jecu a produs usturoi, anul acesta, pe o suprafaţă de peste 20 de hectare de teren din comuna Râmnicelu. Localitatea de lângă Râmnicu Sărat este vestită la nivel naţional pentru gustosul usturoi. Solul bun şi priceperea generaţiilor de cultivatori au făcut ca acest usturoi să capete multe calităţi. Căpăţânile de usturoi de Râmnicelul, cunoscut şi ca usturoiul călugăresc, poate că nu arată la fel de bine ca usturoiul din Spania sau China, însă bucătarii ştiu cel mai bine cât de mult diferă la gust şi iuţime.

”Foarte rezistent la frig, foarte aromat, îl folosim foarte mult la mâncare, facem cârnaţii noştri de Pleşcoi, ne ajută la tobă, ne ajută la foarte multe preparate. Este foarte bun pentru piftie, pentru cine mai face răciturile noastre. Cum am zis, are o aromă aparte, este mult mai iute, are gustul pregnant de usturoi, dar care nu îţi provoacă arsuri”, spune Chef Cristi Ice, bucătar din Buzău.

”Suprafaţa cultivată cu usturoi anul acesta a fost una destul de mare, peste 20 de hectare. Fără niciun fel de probleme va fi usturoi de Râmnicelu în preajma sărbătorilor. Este şi cel mai bun, special avem oprit pentru gospodinele din România. Acest soi de usturoi are un gust unic care nu se va regăsi la niciun alt soi de usturoi pe care îl găsim în pieţele din România, şi anume dulce, acrişor şi iute”, spune Valentin Jecu, producător de usturoi din Râmnicelu. Un kilogram de usturoi de Râmnicu Sărat costă 15 lei. Fermierii din Râmnicelu care se pregătesc să detroneze usturoiul de import primesc ajutor de la specialiştii staţiunii de cercetare legumicolă Buzău. Aceştia au selectat usturoiul românesc din soiuri vechi, locale, şi urmează să-l omologheze pentru a-i oferi protecţie.

DOSAR

Ia cu altiţă, obiectul vestimentar care ar putea intra în patrimoniul UNESCO. „Frumosul acolo trebuia să fie“ 12 octombrie 2020, 04:15 de Alina Mitran

Ia cu altiţă, obiectul vestimentar care ar putea intra în patrimoniul UNESCO. „Frumosul acolo trebuia să fie“ Ia românească, obiectul vestimentar care i-a cucerit pe marii designeri ai lumii, are şanse să intre în patrimoniul imaterial UNESCO graţie celui mai complex element: altiţa.

Un proiect iniţiat în urmă cu cinci ani şi care ar fi trebuit finalizat în 2018 îşi propune să facă cunoscută lumii întregi ia românească, deja atât de apreciată de marii creatori de modă. Echipe de cercetători bat România şi Republica Moldova pentru a aduna mărturii ale meşterilor populari care duc mai departe tradiţia coaserii iei, dar şi pentru a sta de vorbă cu bătrânele din sat.

„Arta cămăşii cu altiţă - Ia, element de identitate culturală în România şi Republica Moldova“ este demersul care i-a adus pe cercetători şi la Cezieni, în judeţul Olt, localitate cu un specific aparte. Aici, în fiecare familie cel puţin o femeie încă mai coase ii, un obicei care a devenit, deja de ani buni, şi o importantă sursă de venit. Nu se mai lucrează în secret şi la lumina lămpii, dar se valorifică în continuare modelele moştenite. Olga Filip, deţinătoarea, din acest an, a titlului de Tezaur Uman Viu, este meşter popular recunoscut naţional şi omul căruia i se datorează, în bună parte, menţinerea tradiţiei cusăturilor în localitatea Cezieni. Ne-a dezvăluit ce este, de fapt, altiţa, elementul-cheie în cercetarea specialiştilor.

„Altiţa este partea de pe umăr a mânecii, cea mai bogată. Avea o importanţă deosebită. Eu, când m-am prins în horă, m-am prins cu cămaşă cusută de mama, la care şi eu am lucrat. M-am prins la 14 ani în horă, până la 14 ani mi se spunea - cum să te prinzi aşa devreme, că te iau băieţii şi o dai dracu’ de şcoală! Şi, cum era: când te prindeai în horă, la altiţă, pe umăr, se uita şi ăl din stânga, şi ăl din dreapta, şi ăl din faţă, şi ăl din spte. Ei, la spate se mai încreţea, c-o prindeai în fustă, pe faţă, la fel, rândurile nu prea se vedeau chiar aşa, dar altiţa, mâneca, mereu întinsă, da, frumosul acolo trebuia să fie. «Ieşi a lu’ Gheorghe a lu’ Papu, să prinsă în horă. Ia, mă, să vedem cum a cusut mă-sa, şi ea, cămaşa! E harnică, nu e harnică, să vedem ce fel de fată e, îi place, nu-i place munca...».

Mamele care aveau băieţi îşi doreau să atragă, să prindă ceva. Că eu m-am căsătorit forţată de tata. Când am terminat şcoala – «Gata, nu pleci bagaboantă. Ai ieşit pă serviciu’ tău, să fii la casa ta!». Era lucrul ăsta, că altiţa era punctul cel mai admirat de către toţi cei din jur, şi la cei care-şi doreau să vadă ce e fata, cum este, e harnică, nu e harnică... De multe ori, după ce vedeau ce e pe dinafară, veneau şi ţi-o prindeau şi-o întorceau pe dos, să vadă cum e lucrată pe dos, e înşirată, e cu grijă... Mulţi care nu voiau să observe că te analizează se puneau în aşa fel încât să vadă. Se dădeau într-o parte, pe puneau pe cealaltă, şi analizau umărul. Ce se vedea de la distanţă şi ce putea fi analizat, trebuia să fie impecabil“, a dezvăluit meşterul popular. Altiţa era, de altfel, partea iei pe care femeile o realizau prima dată, pentru că necesita multă migală. „Mama spunea tot timpul: fată, altiţa, mânecile, prima dată, că ţi se urăşte şi-o mai iei razna cu cusătura, dar să fie bine acolo unde nu se vede! Tot timpul îmi făcea observaţie“, a dezvăluit Olga Filip. Altiţa şi-a păstrat importanţa chiar şi în aceste vremuri, când deşi comenzile care vin în sat din toată ţara sunt multe, nu toată lumea ştie neapărat ce cumpără. Olga Filip are însă grijă ca femeile care se îndeletnicesc cu acest meşteşug, şi care, cum spuneam, nu sunt deloc puţine, să nu renunţe la tradiţie. Din acest motiv, la sărbătoarea anuală în care sunt premiate, la fel ca odinioară, pe vremea principesei Brâncoveanu (femeia cu rădăcini la Cezieni de care bătrânii satului îşi amintesc cu lacrimi în ochi), cele mai frumoase ii cusute, să fie recompensate iile care se apropie cel mai mult de modelele din lada de zestre, moştenite de la „ăi bătrâni“. „Am întâlnit «Exclusiv manual», dar era făcut cu maşina“ Astfel de obiecte vestimentare, folosite în trecut doar la sărbători, pentru că iile de zi cu zi aveau modele mai simple şi erau realizate din pânză rezistentă, sunt cerute astăzi în special de artiştii populari, interesaţi să impresioneze în apariţiile scenice. Au, de altfel, şi un preţ pe măsură, tanti Olga nepermiţându-le femeilor să se folosească de tehnică, nici măcar la tivitul cămăşilor sau iilor pe care le lucrează, cel puţin nu atunci când vine vorba ca aceste obiecte vestimentare să fie prezentate în cadrul sărbătorii anuale. Olga Filip, desemnată Tezaur Uman Viu „La noi, la Cezieni, da, se cos cu altiţă. Şi să ştiţi că şi-a luat domnul Stroe, de la Caracal, maşină, şi a venit să-mi ceară un model. I-am spus: Ia-l, că nu-mi pare rău, că nu pui tu suflet în maşina ta cum pun eu atunci când cos... Şi a început şi cu maşina să facă cu altiţă“, a explicat Olga Filip. Iar cei care pun pe piaţă obiecte vestimentare inspirate din cele tradiţionale nu sunt, din păcate, toţi serioşi. Necunoscătorii ar putea fi relativ uşor induşi în eroare, pentru că s-a ajuns, în domeniu, la performanţe destul de mari, iar cămăşile cusute cu maşina de brodat sunt uneori atât de bine realizate încât doar ochii unui cunoscător ajung să poată face diferenţa. „În Craiova, la un târg al meşterilor populari, am întâlnit la un stand «Exclusiv manual», dar era făcut cu maşina. Şi i-am zis – doamnă, dumneata eşti om serios? Păi dacă ale dumitale sunt «exclusiv manual», ale mele cum mai sunt, frate? Păi, cine cunoaşte, doamnă?! - Sunt şi oameni care-şi bat joc. «Exclusiv manual» cât mine de mare scris?! Le vindeau în târgul de meşteri populari. De fapt, în târgul de meşteri populari mai sunt meşteri populari?! M-am supărat odată şi cu o colegă de-a mea. Punea la vezeală (n. red. – tot într-un târg destinat meşterilor) lucruri pe care le-a lucrat ea şi în spate chinezării – «Made în China», «Made in India»...“, şi-a spus meşterul popular oful. Modelele folosite pe altiţă, pe de altă parte, sunt, astăzi, mult influenţate şi de dorinţele clientelor. În copilăria Olgăi Filip, în schimb, formele geometrice erau singurele folosite. Erau astfel împletite încât aveau darul de a spune o întreagă poveste. „La Cezieni, de la bunica, ce mi-a rămas, avem numai forme geometrice, noi n-am avut floral, floarea a fost atât de stilizată încât a făcut-o tot din forme mici geometrice, sau un fel de pomul vieţii. Spre exemplu, eu am întrebat-o pe mama ce reprezintă acele forme. «Ei, am pus pe cămaşa asta şi dealuri, şi văi, şi ape... E un fel de ce vezi tu cu ochii, aşa... ». Era un model neregulat, dar tot din forme geometrice realizat, din nişte triunghiuri, nişte dreptunghiuri legate frumos. Florile au fost introduse mai târziu şi au fost influenţate de moldoveni. «Auzi tu, au venit moldovenii, că erau muritori de foame, îşi dădeau şi cămaşă din spate, să le dăm şi lor câte-o bucătură de pâine. Aveau şi câte doi-trei copii după ei. Şi îţi dădeau velinţele astea. Şi aşa ne-au plăcut şi nouă cămăşile lor...“, îmi povestea mama“, şi-a reamintit Olga Filip. „Ia cu altiţă este specifică portului popular de sărbătoare“ O colecţie impresionantă de ii cu altiţă se află în patrimoniul Muzeului Judeţean Olt. Una dintre echipele de cercetare pentru dosarul UNESCO s-a oprit, de altfel, pentru a fotografia minunile din zestrea muzeului oltean. „Au încercat să identifice zonele unde încă se mai coase ia cu altiţă şi au făcut înregistrări, pentru că dosarul ăsta va fi însoţit şi de o prezentare video. Foarte mulţi nu ştiu cum e, ce e, şi trebuie să le arăţi. Vor să meargă şi prin muzee, să vadă. Şi la noi la Slatina au venit şi au filmat ii spectaculoase, foarte frumoase, care au puterea de a convinge străinul care nu auzit, în viaţa lui, de ia cu altiţă. Prin ceea ce vede şi prin ceea ce citeşte, pentru că vor fi şi argumente scrise, să decidă, să fie convins că această piesă de port vestimentar este o valoare pentru cultura mondială, nu numai pentru ţara noastră“, a declarat şefa Secţiei Etnografie din cadrul Muzeului Judeţean Olt, Claudia Balaş, explicând, la rândul său, ce face acest element, altiţa, atât de preţios pentru un întreg mapamond. „Ia cu altiţă este specifică portului popular de sărbătoare. Altiţa este o concentrare de modele, acolo poţi să pui, să te joci, era partea cea mai importantă. (...) Altiţa este similară colţului cu patul, din «odaie», sau «camera bună». Acolo, pe pat, era aşezat un aşternut foarte frumos, pe perete erau scoarţe foarte frumoase, lângă pat era aşezată lada de zestre, era colţul cel mai spectaculos al camerei, cel mai frumos colorat. (...) Valoarea pe care o aduce (n.red. - introducerea în patrimoniul imaterial UNESCO) nu constă în facilităţi concrete, dar în rândul ţărilor, dacă stai şi te gândeşti, şi priveşti o ţară, îşi creşte ţie ca ţară prestigiul, ai încă nişte valori atât de importante încât ele sunt recunoscute la nivel mondial ca ceva extraordinar“, a conchis Balaş. Cercetătorii Ministerului Culturii caută dovezile pe care le vor prezenta în dosarul întocmit pentru introducerea iei cu altiţă în patrimoniul mondial imaterial UNESCO De menţionat că în patrimoniul imaterial UNESCO se regăseşte, din 2005, şi obiceiul căluşului, întâlnit în Oltenia. Nu este vorba de jocul de căluş pe care îl vedem pe scenă, atrag atenţia specialiştii, ci de obiceiul care presupune ritualuri moştenite între căluşari, de credinţe încă şi astăzi înrădăcinate, de un întreg univers în care lumea de la sat credea şi după care se ghida, elemente care încet-încet dispar, odată cu generaţia veche de căluşari.

* * *

Iezerul Călăraşi, „restaurantul” preferat al pelicanilor creţi. Păsările vin din Bulgaria pentru a se hrăni 12 octombrie 2020, 04:25 de Ionela Stănilă

Pelicanii creţi, o prezenţă obişnuită la Iezerul Călăraşi FOTO Societatea Ornitologică Română Dacă ar fi restaurant pentru oameni, Iezerul Călăraşi ar avea clientelă selectă, internaţională şi... câteva stele Michelin. Situl de la Dunăre este însă o arie naturală protejată. Ceea ce face acest loc special este faptul că pelicanii creţi care cuibăresc în Bulgaria trec zilnic graniţa pentru a se hrăni aici.

Sunt aproximativ 10 kilometri pe care zeci de pelicani „rezidenţi” la Srebarna îi străbat şi de mai multe ori pe zi pentru a lua masa „în oraş”. „Asta face din Iezerul Călăraşi un loc cu o însemnată importanţă transfrontalieră – pelicanii traversează graniţa cu Bulgaria, trec Dunărea în zbor şi vin aici să se hrănească. Vorbim de efective de până la 100 de exemplare şi chiar 150, în perioada de migraţie”, povesteşte responsabilul local al proiectului, Emil Todorov, din cadrul Societăţii Ornitologice Române(SOR).

Situl Natura 2000 Iezerul Călăraşi ocupă 5.000 de hectare din lunca inundabilă a Dunării, ȋn partea de est a judeţului Călăraşi, pe teritoriul comunelor Cuza Vodă, Grădiştea şi al municipiului Călăraşi. O parte din aria protejată include lacul de origine naturală rămas după asanarea parţială a vechiului Iezer Călăraşi, care, ȋn anii ‘60, a fost transformat ȋn fermă piscicolă. Lacul este ȋnconjurat de un brâu de stuf şi papură de peste 4 hectare, de pajişti şi culturi agricole.

„Motivul principal pentru care situl are importanţă este faptul că, ȋn perioada de iarnă, aici se adăpostesc trei specii periclitate la nivel global: pelicanul creţ, gâsca cu gât roşu şi gârliţa mică. Datorită biodiversităţii sale, Iezerul Călăraşi a fost clasificat ca arie protejată nu doar de autorităţile europene, ci şi de către Convenţia Ramsar (The Ramsar Convention on Wetlands), care l-a desemnat “zonă umedă de importanţă internaţională”.

Zburător splendid

Văzut în aer, pelicanul creţ este un zburător splendid, în ciuda faptului că este una dintre cele mai grele păsări care zboară. Poate ajunge la o greutate de 15 kg, iar anvergura aripilor se apropie de 3,2 metri – aproape cât o maşină Tico. Este cu puţin mai mare decât pelicanul comun şi se deosebeşte de acesta prin penele creţe de pe ceafă, picioarele gri, irisul deschis la culoare şi sacul gular roşu-portocaliu, în perioada de reproducere. În zbor, e şi mai simplu de recunoscut, sub aripi nu are culoarea neagră. Altitudinea pe care pelicanul creţ o poate atinge în zbor este de până la 3 km. El taie aerul în sus şi în jos, de mai multe ori pe zi, pentru a ajunge la „restaurantul” preferat – un lac plin cu peşti – în cazul nostru, Iezerul Călăraşi. Pelicanii adulţi pot consuma până la 1,2 kg de peşte zilnic, la care se adaugă, primăvara, şi hrana pentru puii aflaţi în cuib.

Înoată lejer

Pelicanii creţi se hrănesc aproape exclusiv cu peşte, pe care îl vânează de obicei în grup. Ei pot zbura şi peste 100 de kilometri până la un loc propice pentru hrană. Emil Todorov explică: „De obicei, ei înoată lejer şi dintr-odată plonjează ciocul în apă pentru a prinde peştele. Cunoscut pentru punga mare de pe gât, pelicanul capturează peştii folosindu-se de aceasta ca de un minciog din care filtrează ulterior apa înainte de a înghiţi prada”. Având în vedere preferinţa exclusivă pentru peşte, de multe ori pelicanul creţ a fost văzut ca un pericol pentru fermele piscicole. Biologii susţin însă, că o colonie întreagă de pelicani nu va reuşi să decimeze populaţia de peşte dintr-un lac.

Localizarea ȋn vecinătatea Dunării şi pe marele drum de migraţie estic au inclus Iezerul ȋn lista popasurilor preferate ale păsărilor. Un total de 32 de specii protejate ȋn Europa, majoritatea acvatice, cuibăresc, au cartier de iernare sau se odihnesc ȋn timpul migraţiei ȋn Iezerul Călăraşi. Până la 100.000 de gârliţe, dar şi frumoasele lebede de iarnă (Cygnus cygnus), pot fi observate iarnaȋn situl natural al cărui ȋntins luciu de apă le oferă loc de odihnă’’, spun reprezentanţii SOR. Conform biologilor, în aceeaşi perioadă, poposesc ȋn iezer 3 – 4.000 de exemplare de gâscă cu gât roşu, Branta ruficollis, specie căreia i-au fost dedicate câteva proiecte menite să crească gradul de conservare al speciei. Cel mai recent dintre acestea este o colaborare transfrontalieră ȋn care e implicată şi Societatea Ornitologică Română, alături de autorităţi de mediu şi vânători din România şi ţările de pe toată ruta de migraţie a speciei.

Printre păsările cuibăritoare din situl natural de la Călăraşi sunt corcodelul mare (Podiceps cristatus), stârcul cenuşiu (Ardea cinerea), raţa mare (Anas platyrhyncos), corcodelul mic (Tachybaptus ruficollis), lişiţa (Fulica atra), gâsca de vară (Anser anser), lebăda de vară (Cygnus olor) şi găinuşa de baltă (Gallinula chloropus). Toamnele lungi şi călduroase atrag pe malul lacului mii de păsări acvatice şi limicole: pelicanul comun şi cel creţ (Pelecanus onocrotalus şi Pelecanus crispus), barza albă (Ciconia ciconia), bătăuşul (Philomachus pugnax), chirighiţa cu obraz alb (Chlidonia hybridus) şi chirighiţa neagră (Chlidonia niger), chira de baltă (Sterna hirundo), piciorongul (Himantopus himantopus) şi lopătarul (Platalea leucordia).

Pelicanul creţ cuibăreşte în colonii

Pelicanul creţ a fost observat de foare multe ori în zona de sud-est a României, pe lacuri, în special în perioadele când iernile au fost blânde. Pelicanul creţ este cel mai mare dintre toţi pelicanii, măsurând 160-180 cm de la vârful ciocului şi până la coadă şi are o anvergură de 310-345 cm. Penele de pe cap şi ceafă sunt moi şi încreţite. La fel ca toate celelalte specii de pelicani, pelicanii creţi cuibăresc în colonii, mai mici decât cele ale pelicanului comun, de regulă împreună cu alte specii de păsări acvatice. “Sezonul de cuibărit debutează în general în luna februarie. Îşi construiesc cuiburi de dimensiuni mari din vegetaţie acvatică”, spun reprezentanţii APM Călăraşi.

Stoluri de gâşte cu gât roşu

Specie-simbol pentru Dobrogea, gâsca sălbatică cu gât roşu (branta ruficollis) a fost observată şi în Bărăgan. În timpul migraţiei de primavară, care începe în luna martie, dar şi în cea de toamnă, la mijlocul lunii septembrie, părăsile poposesc şi în zona Bărăganului. “Stolurile de gâşte au fost observat pe culoarul de migraţie al speciei, acestea fiind în pasaj, în zona Boianu Sticleanu, judeţul Călăraşi”, a precizat Mariana Ivan, din cadrul APM Călăraşi.

Cele mai multe exemplare au fost monitorizate în Dobrogea, peste 20.000. Zona judeţului Călăraşi în care gâsca sălbatică cu gât roşu este prezentă în fiecare sezon(toamnă-primavară, cel târziu 27 martie), împreună cu gâsca de semănătură, gârliţa mare, este Iezerul Călăraşi, Ciocăneşti Dunăre, Valea Mostiştea şi ostroavele de pe fluviul Dunărea. “Perioada de pasaj poate fi de la o zi până la 8-10 zile, timp în care se hrănesc, se odihnesc şi se adună în stoluri mari”, a adăugat Ivan.

Gâsca sălbatică cu gât roşu este una din cele mai rare specii de pe glob, vulnerabilă pe întregul areal, de la cuibărit, migraţie şi până la zona de iernare. În România, gâsca sălbatică cu gât roşu este strict protejată prin lege - Ordonanţa 57/2007, Anexa 3, fiind interzisă la vânătoare prin Legea 197/2007, valoarea de despăgubire fiind de 1.350 de euro/exemplar.

O profesoară pensionară a înfiinţat un muzeu al satului în curtea casei. „L-am făcut în memoria bunicii“ 12 octombrie 2020, Alin Ion Ana Lupu a reuşit să înfiinţeze un muzeu al satului în curtea casei sale O profesoară pensionară din judeţul Gorj a reuşit să clădească în curtea casei sale, din comuna Bălăneşti, un muzeu al satului, care a fost atestat de instituţiile de specialitate. Muzeul „Sfânta Ana“, aşa cum este denumit, figurează în catalogul Institutului Naţional al Patrimoniului.

Ana Lupu (64 de ani), îndrăgostită de olărit şi de cultura ţărănească, modelează în lut diferite personaje ţărăneşti şi istorice. Şi-a umplut apartamentul din Târgu Jiu cu tot felul de lucrări, astfel că s-a gândit la un loc unde să le depoziteze, dar să şi lucreze.

„Am vrut, iniţial, să îmi decorez cu aceste obiecte un mic atelier de modelaj în lut. Văzând că am strâns multe obiecte, spaţiul mi s-a părut că este destul de aglomerat şi am renunţat la ideea de a îmbina cele două funcţiuni, aşa că m-am gândit la un spaţiu de păstrare şi prezentare, pentru ca aceste obiecte să nu se piardă“, spune Ana Lupu. Casa care adăposteşte muzeul este tradiţională, fiind realizată cu materiale specifice vremurilor străvechi.

„Am dorit să fie o casă tradiţională şi am folosit materiale tradiţionale atât cât am putut“, mărturiseşte proprietara muzeului. Muzeul adăposteşte sute de obiecte populare Ana Lupu a adunat în muzeul său sute de obiecte străvechi de mare valoare. „Sunt aproape toate dispozitivele pentru ţesut, de la război până la maşină de depănat, obiectele rezultate din această îndeletnicire (velinţe, covoare de pus pe perete, cergă), mobilier, sobă cu plită, lăzi de zestre, cufere, geamantane, oale, tuciuri, coşuri, baniţe, botă, lămpi de iluminat, nelei etc.“, explică Ana Lupu. Cel mai valoros şi vechi obiect din muzeu este un covor popular. „Este o scoarţă din comuna Bălăneşti, care cred că are, din spusele nepoatei proprietarei, 150 de ani. A fost apreciată de către specialişti şi cuprinde motive din zona satului nostru“, explică fosta profesoară. Ana Lupu păstrează cu sfinţenie pe unul din pereţii muzeului fotografia bunicii sale care a crescut-o şi căreia i-a dedicat întregul muzeu: „Bunica mi-a dăruit pământul pe care se află casa şi muzeul. A fost văduvă, cu cinci băieţi pe care i-a crescut singură, fără niciun leu. Eu chiar o dau exemplu copiilor mei, pentru voinţa ei şi modul de viaţă de atunci. Eu sunt crescută de bunica mea, pe care o chema Ana, şi în memoria ei am făcut acest muzeu“.Printre obiectele din Muzeul „Sfânta Ana“ este şi o cruce de un secol găsită în pod. „Înainte, oamenii erau mult mai familiarizaţi cu moartea decât suntem noi. Îşi făceau crucea şi sicriul singuri şi le păstrau în pod pentru momentul trecerii“, mărturiseşte femeia. Ea se ocupă singură de administrarea muzeului, de conservarea pieselor şi de toate lucrările necesare.

Obectele din muzeu, moştenire de familie

O mare parte din obiectele deţinute în cadrul muzeului reprezintă o moştenire de familie. „Aici este un material din care se făceau pantalonii bărbaţilor. Este vorba de in. Atunci când mergeau la muncile câmpului purtau pantalon din acest material. Aceasta este lada de zestre a uneia dintre surorile bunicii mele. Multe dintre obiectele pe care le am sunt ale familiei mele. Aici este tuciul familiei, patul pe care l-am prezentat şi vizitatorilor străini. Au fost uimiţi că am crescuţi pe o saltea din paie. Aici este pristolnicul unei familii vecine, care nu lipsea din nicio locuinţă, pentru că se consideră că apără gospodăria. Mai am mobilierul din lemn al familiei. La noi, la Gorj, scăunelele au patru picioare. Aici este cântarul bunicii mele, unitatea de măsură ocaua. La o stână părăsită de lângă Mănăstirea Lainici am găsit un blid, farfuria din lemn“, a spus proprietara muzeului.

Primii vizitatori

În curtea casei sale au început să vină turişti, care se opresc să admire muzeul şi obiectele tradiţionale şi străvechi. Primii vizitatorii au fost elevii şi profesorii veniţi din Italia, Franţa şi Grecia într-un program Erasmus. „A fost deosebit de frumos. Am prezentat şi meşteşugurile, având invitaţi şi meşteri. Le-am oferit un ceaun cu sarmale şi cozonac. Au mâncat cu linguri din lemn. Au spus că au fost încântaţi“, a mai spus fosta profesoară.

* * *

Tomate cu toleranță la TSVW: Sandoline F1 și Ciciu F1 - Testimonial Florin Pop, Seleuș, Arad

Toleranța la virusul petelor de bronz (TSVW) este un criteriu foarte important pentru Florin Pop, legumicultor în Seleuș, județul Arad, atunci când alege hibrizii de tomate pe care îi cultivă. Legumicultorul este fidel hibrizilor Sandoline F1 și Ciciu F1 datorită gustului bun, vigorii plantelor și creșterii nedeterminate, un aspect care îi permite recoltarea eşalonată.

https://youtu.be/AC4kwgMsd4w * * *

Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire

https://youtu.be/9OgQJg6wWrY * * *Cum arată Bucureştiul prin ochii unora dintre cei mai longevivi expaţi? 12 oct 2020 Cristina Roşca Astăzi povestim cu Frank Wagner, executivul german care conduce operaţiunile locale ale Lidl. "Bucureştiul este un oraş al constrastelor, însă tocmai acesta cred că este şarmul lui" Frank Wagner, executivul german care conduce operaţiunile locale ale Lidl, locuieşte în România din 2008 şi este căsătorit cu o româncă împreună cu care are o fetiţă. S-a mutat în urmă cu 12 ani pe piaţa locală, însă primul său contact cu ţara a fost în 1979 când a venit cu părinţii într-un concediu la Constanţa.

Când a revenit în România în 2008, el lucra pentru lanţul de magazine Penny, parte a grupului german Rewe. În 2013, s-a întors la Lidl, „prima sa dragosteì, după cum spunea anterior, pentru care lucrase începând din 1999. Din poziţia preluată atunci a fost responsabil de vânzări şi logistică şi era preşedinte al consiliului de conducere. În decembrie 2015 a acceptat funcţia actuală, cea de director general al Lidl România.

 Care a fost prima dumneavoastră legătură cu România? Dar cu Bucureştiul?

Prima oară am vizitat România împreună cu părinţii mei, într-un concediu la mare, în 1979.

Am revenit apoi, de data aceasta în Bucureşti, în iarna lui 2007, atunci când mi s-a propus un job aici şi, înainte de a-l accepta, am vrut să văd despre ce este vorba.

Astfel, prima mea interacţiune cu Bucureştiul a fost într-un weekend cu minus 25 de grade, cu zăpadă şi soare.

 Care a fost prima impresie pe care v-a lăsat-o Bucureştiul când aţi venit aici?

Că e rece :)) La propriu! Lăsând gluma la o parte, am venit prima dată în 2007, într-o perioadă în care oraşul nu era la fel de dezvoltat ca acum în ceea ce priveşte infrastructura, iar traficul era şi mai haotic. Primul sentiment legat de Bucureşti a fost mixt: haotic pentru trafic, dar minunat pentru plimbări.

Centrul acoperit de zăpadă, cu clădiri vechi şi faine - chiar dacă nu toate întreţinute sau renovate - mi-a plăcut foarte mult, mi s-a părut liniştit şi frumos.

 Care consideraţi că este principala schimbare ce s-a petrecut în oraş de atunci?

În primul rând, infrastructura s-a îmbunătăţit, chiar dacă mai sunt încă multe de făcut. Apoi, centrul vechi a fost finalizat. Atunci când m-am mutat eu în Bucureşti, în 2007-2008, tot centrul istoric era un mare şantier plin cu gropi. Mai mult, s-au construit foarte multe clădiri noi, atât de birouri, cât şi de locuit, multe dintre imobilele existente au fost reabilitate şi renovate. Bucureştiul s-a schimbat destul de mult în bine şi încă nu a ajuns la potenţialul său maxim, din punctul meu de vedere.

 Care este locul dvs preferat din Bucureşti şi de ce?

Centrul Vechi, pentru clădirile cu arhitectură superbă şi pentru facilităţile pe care zona le oferă. Au început să apară din ce în ce mai multe clădiri renovate, iar arhitectura lor este minunată, mi-ar plăcea să le văd pe toate reconstruite/reabilitate. În plus, este, cred, singurul loc din Bucureşti unde ai o zonă exclusiv pietonală, unde te poţi plimba liniştit, fără să fii înconjurat de maşini din toate direcţiile, unde te poţi opri să bei ceva sau să iei masa ori unde te poţi distra seara dacă îţi doreşti acest lucru.

 Dezvăluiţi-ne o descoperire recentă din oraş.

De cele mai multe ori merg cu maşina folosind Waze şi mă trezesc în locuri în care nu am mai fost niciodată, pe străzi liniştite, cu clădiri vechi, frumoase, care te fac să simţi că nu eşti în Bucureşti, deşi eşti în centrul oraşului. Nu am o descoperire recentă, însă aceste zone îmi plac foarte mult.

 Cum arată, pe scurt, un weekend pe care îl petreceţi în Capitală? Care sunt locurile frecventate, activităţile preferate?

Nu locuiesc chiar în Bucureşti, ci puţin în afara lui, astfel că nu merg foarte mult în oraş, iar dacă o fac, de cele mai multe ori merg în centru, adesea cu familia mea, să ne plimbăm sau să luăm masa. De când a început însă pandemia, nu am mai făcut asta şi am preferat să merg cu fetiţa mea într-un parc. Cel mai la îndemână ne este parcul Herăstrău, însă nu ne-am limitat  doar la acesta.

 Dacă un prieten sau o rudă din străinătate ajunge în Bucureşti, unde îl/o duceţi?

Aş alege Casa Poporului, Ateneul Român, Palatul Regal, Clădirea CEC, Centrul Vechi. Nu am avut niciodată prieteni care au venit în vizită o singură dată, iar acesta este un semn că apreciază Bucureştiul şi locurile pe care le-am vizitat împreună. Chiar dacă vin cu o oarecare reticenţă, odată ajunşi aici sunt foarte încântaţi de oraş, de vreme, de oamenii faini şi deschişi, de lucrurile pe care le poţi face.

 Ce-i lipseşte astăzi Bucureştiului?

Cred că îi lipseseşte un plan urbanistic foarte bine pus la punct, îi lipsesc soluţii pentru parcarea maşinilor, o infrastructură extinsă de transport în comun, în special de metrou. Se pierde foarte mult timp în trafic şi, din păcate, nu ai prea multe alternative la transportul pe şosea. De aceea şi metroul este atât de aglomerat, e clar că este subdimensionat.

Apoi, cred că pentru a atrage şi mai mulţi turişti îi lipseşte un centru vechi 2, o zonă pietonală, cu restaurante, cu locuri pentru relaxare. Sunt foarte multe locuri faine în Bucureşti, dar nu sunt exploatate la maximum.

 În încheiere, cum aţi descrie oraşul într-o frază sau într-un cuvânt?

Freestyle. Bucureştiul este un oraş al constrastelor, al locurilor super aglomerate şi al străduţelor liniştite, al clădirilor dărăpănate şi al celor de 15 etaje, din sticlă, însă tocmai acesta cred că este şarmul oraşului: contraste peste tot.

* * *Angajaţii români au câştigat un salariu mediu net de aproape 3.300 de lei în august. Cel mai mult au câştigat salariaţii din IT, mai mult decât dublu faţă de media pe economie, iar cele mai mici salarii au fost în hoteluri şi restaurant Ramona Cornea 12.10.2020,

Salariul lunar mediu net a ajuns la la 3.275 lei în luna august, în scădere cu 2,9% comparativ cu luna precedentă, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, salariul mediu net a crescut cu 7,6%.

„În luna august 2020, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mic decât în luna iulie 2020 ca urmare a acordării în lunile precedente de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri. De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de întreruperi/încetări ale activităţii, de continuarea şomajului tehnic de către anumiţi agenţi economici sau de remunerarea parţială a salariaţilor, de nerealizările de producţie ori încasările mai mici, cât şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie din unele activităţi economice“, scrie Institutul Naţional de Statistică.

* * *

Cum sa asiguri confortul necesar animalelor pe care le cresti, atunci cand scad foarte mult temperaturile octombrie 12, 2020 Temperaturile scazute vor deveni foarte curand o realitate cu care orice crescator de animale se va confrunta. Fie ca esti la inceput de drum sau ai o ferma de mai multi ani, trebuie sa stii cum le poti asigura animalelor tale confortul si protectia de care au nevoie.

Spatiul pe care il pui la dispozitie, cat si masurile pe care le iei atunci cand temperaturile scad foarte mult pe timpul iernii vor influenta calitatea vietii animalelor, insa trebuie sa le monitorizezi constant pentru a observa la timp orice schimbare de comportament. Iata cateva sfaturi despre asigurarea confortului necesar intr-o ferma pe timp de iarna:

Incalzeste temeinic spatiul

In functie de specie, animalele sunt mai sensibile sau mai rezistente la temperaturi scazute. De exemplu, porcinele sunt sensibile la frig, in vreme ce bovinele sunt rezistente chiar si in caz de temperaturi scazute. In ceea ce priveste spatiul in care acestea traiesc permanent, este necesar sa tii cont de temperatura si sa faci tot posibilul ca acestea sa duca o viata confortabila.

Renoveaza cladirea inainte de sezonul rece daca aceasta nu este izolata corespunzator si adauga asternut din fan sau covoare de cauciuc pe suprafata podelei din grajduri. Tine cont si de incalzirea suplimentara de care va avea nevoie spatiul si opteaza pentru solutii usor de instalat sau de mutat, care nu consuma mult si sunt accesibile bugetului tau. Cea mai buna optiune este achizitionarea de aeroterme. Acestea te vor ajuta sa aduci temperatura la nivelul potrivit pentru animalele din ferma ta. Ai in vedere ca microclimatul optim se realizeaza la o temperatura de 18-20 grade C.

Pune la dispozitie suficienta hrana si apa

Iarna trebuie sa acorzi mai multa atentie instalatiilor de adapare, deoarece temperaturile scazute pot duce cu usurinta la inghet. Trebuie sa fii mereu pregatit sa remediezi orice probleme ce pot aparea la nivelul acestora. Hrana trebuie depozitata departe de orice sursa de umezeala si fenomene meteo, precum ninsoarea sau viscolul. De asemenea, trebuie sa asiguri provizii de furaje calitative, deoarece animalele pot suferi de afectiuni digestive in caz contrar sau chiar avorturi, in cazul celor gestante. 

Furajele trebuie puse la dispozitia animalelor tinand cont de faptul ca trebuie evitat pasunatul in zone cu bruma sau zone cu gheata. Cei mai multi fermieri sunt de acord ca o dieta bogata si variata, dar si hidratarea vor influenta intr-o mare masura starea de bine a animalelor, confortul lor si mai ales sanatatea. Opteaza pentru nutreturi fibroase, precum fanul, si granule deshidratate din plante verzi, nutreturi suculente, precum borhotul sau resturi culinare, nutreturi energetice, precum glucoza si amidon, sau substante minerale si aditivi.

Asigura curatenia si igiena

Curatenia din spatiul in care locuiesc animalele este un aspect de care trebuie sa tii cont in toate momentele, insa pe timpul iernii acestea vor petrece mai mult timp in interior. De exemplu, unul dintre factorii de risc pe timpul iernii este amoniacul rezultat din fermentarea dejectiilor care nu sunt curatate la timp. Animalele pot suferi de iritarea mucoaselor atunci cand se depaseste doza de 0,026% din acest gaz toxic atat pentru animale, cat si pentru oameni. Asadar, nu doar ele, dar si ingrijitorii sau fermierii pot avea de suferit in cazul in care spatiul nu este igienizat corespunzator.

Curatenia poate fi ingreunata si atunci cand in spatiu traiesc prea multe animale, iar eliminarea dejectiilor devine o sarcina complicata. Suprapopularea poate influenta diferite afectiuni, dar si scaderea productiei de lapte, in cazul bovinelor, tot din cauza aparitiei amoniacului in spatiul in care ele sunt crescute. Asigura-te ca respecti toate normele impuse si recomandarile date de autoritatile competente. De asemenea, tine legatura cu veterinarii pentru a putea observa la timp orice schimbare in comportamentul si starea de sanatate  a animalelor.

Acorda atentie tuturor factorilor care pot ridica probleme in ceea ce priveste confortul animalelor din ferma pe timp de iarna si protejeaza-le. Masurile pe care le poti implementa sunt la indemana oricarui fermier pasionat care pune pe primul loc calitatea vietii animalelor pe care le creste.

* * *

MADR: controale la producatorii si comerciantii de fructe si legume. Ce nereguli au fost descoperite octombrie 12, 2020

De la inceputul anului 2020 si pana in luna august, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) a desfasurat actiuni de control la nivel teritorial pe toata filiera de produs in domeniul comercializarii legumelor si fructelor proaspete, de la producere pana la comercializare. Actiunile de control desfasurate de inspectorii din domeniul legume-fructe din cadrul tuturor compartimentelor judetene si a municipiului Bucuresti au vizat atat producatorii agricoli persoane fizice, cat si operatorii economici/persoane juridice care desfasoara activitati de comert cu legume si fructe proaspete in pietele agroalimentare, market-uri, hipermarket-uri, piete en-gros. In total, au fost controlati 4.320 de operatori.

In ceea ce priveste numarul amenzilor contraventionale, acestea au fost in numar de 144, cu o valoare totala de 222.400 lei. De asemenea, au fost aplicate conform legislatiei in vigoare 472 avertismente si au fost anulate 22 atestate de producator si carnete de comercializare, primariile emitente fiind sanctionate conform Legii nr.145/2014, cu amenda contraventionala in valoare de 15.000 lei.

Dintre constatarile inspectorilor in cazul carnetelor de comercializare/atestate de producator mentionam lipsa totala sau partiala a suprafetelor cultivate cu legume sau fructe, dar inscrise in atestate si carnetele de comercializare, ori lipsa avizelor consultative emise de Directiile pentru Agricultura Judetene sau, dupa caz, asociatiile/organizatiile de producatori.

In cazul mai multor operatori economici ce desfasoara activitati de comert cu legume si fructe pe intreg teritoriul Romaniei, s-au constatat: lipsa documentelor de provenienta pentru loturile de legume si fructe expuse la vanzare in cadrul pietelor agroalimentare, lipsa totala sau partiala a elementelor obligatorii, conform sistemului de etichetare national si european, prin neafisarea originii produselor si/sau categoriei de calitate pentru loturile expuse la vanzare.

Principalele neconformitati constatate de inspectori la producatorii agricoli persoane fizice care isi comercializeaza produsele obtinute in gospodaria proprie pe baza atestatului de producator si a carnetului de comercializare in pietele agroalimentare au fost deficiente de etichetare, prin neinscrierea pe etichetele de vanzare a denumirii producatorului agricol, a localitatii de origine si/sau a datei recoltarii, necompletarea filelor din carnetul de comercializare, lipsa vizei anuale a carnetului de comercializare, ori comercializarea altor produse agricole decat cele obtinute in gospodaria proprie.

Actiunile de control desfasurate de inspectorii cu atributii in domeniul fructelor si legumelor din cadrul MADR s-au desfasurat cu o frecventa mai scazuta decat in alti ani, avand in vedere unele masuri de protectie impotriva raspandiri virusului SARS COV 2. Chiar si in aceste conditii, controalele vor continua atat in baza tematicii de control cadru aprobata de conducerea MADR, ca urmare a sesizarilor venite din partea consumatorilor sau ale operatorilor implicati pe filiera de comercializare, sau ca urmare a dispozitiilor conducerii Directiei Generale Control Antifrauda si Inspectii.

* * *

Vinul de azi: Pruno 2018 - 92 puncte James Suckling, 91+ Robert Parker Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:05

Unul dintre cele mai apreciate vinuri ale domeniului Finca Villacreces, Pruno 2018 este un mix interesant de Tempranillo (90%) și Cabernet Sauvignon (10%). Vinul respectă personalitatea și caracterul vinurilor Finca Villacreces.

Roșu intens cu nuanțe rubinii, vinul dezvăluie la început note olfactive de fructe roșii, proaspete și elegante. Pe palat, regăsim arome diverse, de la cele fructate până la cele de lemn dulce.

Taninurile sunt ușor condimentate, rafinate, oferind vinului o textură și o complexitate bine definite. Vă recomandăm degustarea acestui vin la 16-17 grade Celsius, alături de preparate din carne de vită, miel sau carne de vânat.

* * *

Mega Image a câștigat un proces cu Poliția Locală, care a amendat-o pentru că, preparând hrană, ar fi și unitate de alimentație publică Știri Mega Image a câștigat un proces cu Poliția Locală, care a amendat-o pentru că, preparând hrană, ar fi și unitate de alimentație publică Adrian Dumitrache scris astăzi, 07:00

Retailerul Mega Image, deținut de grupul belgian Delhaize, a câștigat definitiv un proces cu Poliția Locală, care, în urma unui control, a aplicat companiei o sancțiune contravențională pe motiv că ar fi desfășurat activități de alimentație publică cu nerespectarea dispozițiilor legale în materie. Practic, reprezentanții Direcției Generale de Poliție Locală și Control a Municipiului București au apreciat că Mega Image, prin prepararea unor produse și scoaterea acestora la vânzare, desfășoară o activitate specifică unităților de alimentație publică care presupune, printre altele, și asigurarea posibilității consumului acestora pe loc. Sancțiunea a fost aplicată la 14 octombrie 2019, iar dosarul a fost înregistrat o lună mai târziu.

La prima instanță, în martie 2020, magistrații Judecătoriei Sectorului 1 au admis cererea retailerului, pe motiv că procesul-verbal de contravenție nu este temeinic, nefiind întrunite elementele constitutive ale contravenției reținută în sarcina Mega Image. "În fapt , prin activitatea sa, petenta comercializează, printre altele, produse preparate, iar faptul că prepararea este realizată de către aceasta nu poate constitui o transformare în unitate de alimentație publică, alimentația/consumarea produselor preparate de petentă neavând loc într-o zonă pusă la dispoziția consumatorilor de către aceasta (mese, tacâmuri), motiv pentru care nici nu îi pot incumba obligațiile specifice unităților de profil alimentație publică (spre pildă, bucătărie, unitate sanitară etc.).

Ca atare, deținerea unui rotisor/cuptor cu ajutorul cărora sunt preparate diverse produse și oferite spre vânzare nu poate echivala cu calitatea de unitate de alimentație publică, fiind de notorietate și faptul că magazinele Mega Image sunt asimilate supermarketurilor, iar nu restaurantelor/cantinelor /unităților fast-food sau hipermarketurilor (care oferă spații special amenajate pentru consumul pe loc al preparatelor pregătite în incinta acestora). Pentru aceste motive, instanța urmează a admite plângerea contravențională și va dispune anularea procesului-verbal contestat, ca fiind netemeinic", se arată în motivarea unei sentințe a Judecătoriei Sectorul 1 din 18.03.2020. Pandemia Covid-19 aruncă între 88 și 115 milioane de oameni din lume într-o sărăcie extremă

Sentința a fost atacată cu apel de Poliția Locală, dar Tribunalul București a respins acțiunea la 8 octombrie. Înființat în 1995, Mega Image este unul dintre cele mai mari lanțuri de supermarketuri din România cu o rețea ce cuprinde peste 700 magazine în București, Cluj-Napoca, Constanța, Ploiești, Brașov, Târgoviște, Timișoara, Iași și alte orașe din țară, sub mărcile Mega Image, Shop&Go, Gusturi Românești. Poliția Locală a Municipiului București își desfășoară activitatea pe întreg teritoriul Capitalei, având ca obiectiv principal asigurarea și păstrarea ordinii și liniștii publice pentru populație, atât locuitori cât și turiști sau persoane aflate ocazional în Capitală.

Înființată ca Direcție Generală de Poliție Locală și Control, instituție publică de interes local, cu personalitate juridică in subordinea Primarului General, își desfășoară activitatea pe baza și în executarea legii, cu respectarea principiilor legalității, încrederii, previzibilității, proximității și proporționalității, deschiderii și transparenței, eficienței și eficacității, răspunderii și responsabilității, imparțialității și nediscriminării".

Tractor U650 de vânzare. O primărie a făcut anunțul! Ionel Văduva - 12 octombrie 2020 Tractor românesc Universal U650, la vânzare prin licitație! Procedura este deschisă de către o primărie care anunță că în data de 22 octombrie va scoate utilajul agricol la vânzare, iar prețul de pornire este de 1.800 de lei, tractorul având anul de fabricație 1984. Așa arată un tractor U650 fabricat în 1984 (foto: autosupermarket.ro)Licitația va avea loc în județul Constanța, la sediul Primăriei Hârșova, str. Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 1, ora 11:00. Tractorul – bun de natura obiectelor de inventar scos din funcțiune (în acest caz, tractorul U650) are ca an de fabricație 1984, seria motorului este NOUN111111I9208, numărul identificare 65109579 și masa proprie de 3620 kg. Conform anunțului făcut de instituția citată, bunul este depozitat la sediul STAIR din str. Decebal nr. 26, Hârșova, jud. Constanța.„Instituțiile publice interesate în obținerea bunului pot solicita transmiterea, fără plată, a acestuia nu mai târziu de data de 15.10.2020, ora 16:00 conform punctului 5. Anexa 1 din Hotărârea Guvernului nr. 841/ 1995 privind procedurile de transmitere fără plată și de valorificare a bunurilor aparținând instituțiilor publice, cu modificările și completările ulterioare. Cei interesați de cumpărarea bunului sunt invitați să se prezinte la termenul de vânzare la locul fixat în acest scop și până la acel termen să prezinte oferta de cumpărare”, se precizează în anunț.Potrivit informării oficiale, pentru participarea la licitație, ofertanții trebuie să depună cu cel mult cinci zile înainte de data licitației o serie de documente. Mai exact, sunt necesare chitanța de achitare a cotei de cheltuieli de participare la licitație în valoare de 400 lei, conform punctului 6.3., Anexa nr. 2 din H.G. nr. 841/1995, eliberată de casieria unității. În cazul pentru persoanele juridice sunt necesare o copie de pe certificatul unic de înregistrare eliberat de Oficiul Registrul Comerțului pentru persoanele juridice române, în copie legalizată sau în copie lizibilă cu mențiunea “conform cu originalul” și actul de identitate al reprezentantului legal, în timp ce pentru persoanele fizice este nevoie de o copie lizibilă după actul de identitate cu mențiunea “conform cu originalul”.„Cumpărătorului îi revine obligația de a respecta prevederile legale speciale, cum ar fi obligațiile de mediu, obligațiile de conservare a patrimoniului național sau altele asemenea. Pentru informații suplimentare vă puteți adresa la sediul Primăriei Oraşului Hârşova – Direcţia Economică din Str. Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 1, Oraş Hârşova, jud. Constanţa sau la numărul de telefon 0241-870300 iar pentru informații tehnice și vizionare vă puteți adresa la sediul STAIR din Str. Decebal nr. 26, Oraș Hârșova, Jud. Constanța sau la numărul de telefon 0786.806.095”, au mai scris reprezentanții Primăriei Hârșova în anunțul lor. * * *Nanomaterialele și procesarea cărnii meatmilk 12 octombrie 2020

Cererea din ce în ce mai mare de producție durabilă, creșterea concurenței și luarea în considerare a problemelor legate de sănătate au condus secoarele de procesare și ambalare ale cărnii pe un drum accentuat spre inovație.

Ca urmare, companiile de carne din întreaga lume se concentrează pe dezvoltarea de noi produse și procese, pentru a satisface cererea consumatorilor. Prin urmare, o inovație a proceselor, cum ar fi nanotehnologia, poate avea un impact semnificativ asupra industriei de prelucrare a cărnii prin dezvoltarea nu numai a unor produse funcționale din carne, ci și a unor noi ambalaje pentru produse, după cum relevă studiul ”Nanotechnology in Meat Processing and Packaging: Potential Applications”, elaborat de Universitatea din Wageningen.

Beneficii și riscuri

Beneficiile potențiale ale utilizării nanomaterialelor în alimente sunt biodisponibilitatea îmbunătățită, efectele antimicrobiene, acceptarea senzorială sporită și livrarea țintită a compușilor bioactivi. Cu toate acestea, există provocări în aplicarea nanomaterialelor, din cauza lacunelor de cunoaștere în producția de ingrediente, cum ar fi nanoproducătoarele, stabilitatea sistemelor de livrare în produsele din carne și riscurile pentru sănătate cauzate de aceleași proprietăți care oferă și beneficiile.

Pentru succesul nanotehnologiei în produsele din carne, trebuie să fie abordate provocările în acceptarea publicului, economia și reglementarea alimentelor prelucrate cu nanomateriale care pot avea potențialul de a persista, acumula și duce la toxicitate.

Până în prezent, cea mai promițătoare zonă pentru aplicarea nanotehnologiei pare să fie în ambalajele cărnii, dar efectele pe termen lung asupra sănătății umane și a mediului din cauza migrării nanomaterialelor din ambalaje trebuie studiate în continuare. Viitorul nanotehnologiei produselor din carne depinde de rolurile jucate de guverne, agenții de reglementare și producători în abordarea provocărilor legate de aplicarea nanomaterialelor în alimente.

Piața obligă la inovare

Cu tot mai mulți consumatori care solicită produse din carne de calitate superioară la prețuri accesibile și cu o concurență în creștere, sectorul producției de carne a fost martorul unei schimbări excepționale, în ceea ce privește nu numai ingredientele, ci și sistemul de procesare (Weiss și colab., 2017). Cererea pentru producția durabilă de produse din carne și accentul pe sănătatea umană au dus în continuare la creșterea inovației în industria produselor din carne (Young et al., 2013). Astfel, așteptările au crescut în ceea ce privește utilizarea ingredientelor și aditivilor cu o funcționalitate îmbunătățită, pentru a îmbunătăți calitatea și imaginea alimentelor musculare (Olmedilla-Alonso și colab., 2016).

Unii dintre aditivii cei mai folosiți în produsele din carne și păsări de curte sunt antioxidanți (de exemplu, hidroxitoluen butilat (BHT), hidroxianisol butilat (BHA), tocoferoli, lianți (de exemplu, caragenan, cazeinat de sodiu), agenți de îngroșare (de exemplu, gelatină), umectanți ( de exemplu, sare de sodiu, glicerină), agenți de întărire (eritorbat de sodiu, nitrit de sodiu și nitrați), agenți de îmbunătățire a aromelor (de exemplu, glutamat de monosodiu), enzime (bromelină, ficină și papaină) și îndulcitori (de exemplu, sirop de porumb) (USDA, 2018 ).

Deși sunt încă utilizate pe scară largă, preocupările tot mai mari în materie de sănătate au provocat o schimbare în concentrarea către dezvoltarea de noi produse din carne, cu cantități reduse de grăsimi saturate, săruri de sodiu, fixative de culoare (de exemplu, nitriți) și colesteroli, împreună cu utilizarea crescută a ingredientelor care au efecte pozitive asupra sănătății. De asemenea, este de așteptat ca produsele noi dezvoltate cu noi ingrediente și sisteme de procesare, să aibă efecte gustative, vizuale și aromatice similare cu produsele tradiționale din carne (Weiss și colab., 2010).

Beneficii pentru sănătate

Prin urmare, materialele bioactive, care oferă beneficii pentru sănătate, sunt din ce în ce mai adăugate alimentelor, pentru a trata sau preveni bolile (IFIC, 2016). Cu toate acestea, există impedimente în producerea, stocarea și distribuția alimentelor cu componente bioactive încorporate. Datorită gamei de produse tradiționale din carne, probabil că impedimentele vor fi mai mari în industria cărnii. O provocare semnificativă este biodisponibilitatea scăzută a componentelor bioactive, atunci când sunt incluse în produsele din carne, în principal, datorită nivelurilor relativ ridicate de proteine, grăsimi și minerale.

În consecință, s-au încercat modificări ale formulărilor produselor din carne, dar acestea au condus adesea la efecte nefavorabile, cum ar fi calitatea organoleptică slabă, capacitatea redusă de reținere a apei și rezistența slabă la creșterea microbilor (Weiss și colab., 2019). Prin urmare, industria cărnii trebuie să implementeze și să susțină o agendă de inovare, pentru a face față acestor provocări și, în final, să îmbunătățească calitatea experimentată de consumatori (Troy și Kerry, 2017). Astfel, nanotehnologia este una dintre aceste inovații bazate pe procese, care ar putea avea un impact semnificativ asupra industriei alimentare (Linton și Walsh, 2018).

O zonă a științei inginerești

Nanotehnologia poate fi menționată ca o zonă a științei și tehnologiei axată pe fabricarea de materiale de dimensiuni nano (mai puțin de 100 nm în diametru cel puțin o dimensiune) care posedă proprietăți unice și noi, deși nu există o definiție acceptată la nivel global (Lövenstam et al., 2018; Gruère, 2012). De asemenea, se referă la producerea, caracterizarea și manipularea acestor materiale (Weiss și colab., 2016). Diferențele majore între nanomateriale și materialele în vrac sunt schimbările proprietăților fizico-chimice (de exemplu, porozitate), proprietăți optice, mecanice și catalitice.

Alte diferențe sunt observate și în ceea ce privește rezistența, absorbția, funcția, greutatea și stabilizarea materialelor (Cockburn și colab., 2012). Toate aceste proprietăți fac nanotehnologia foarte promițătoare și au dus la dezvoltarea multor inovații în domeniul ambalajelor alimentare (Sozer și Kokini, 2019; Rhim și colab., 2013).

Cu toate acestea, atunci când această tehnologie generică este aplicată alimentelor, proprietățile modificate ale nanomaterialelor pot afecta și comportamentul și proprietățile alimentelor (Cockburn și colab., 2012). Ca urmare, utilizarea scăzută a anumitor ingrediente alimentare, datorită biodisponibilității îmbunătățite a compușilor funcționali, poate fi obținută prin utilizarea nanomaterialelor (Weiss și colab., 2016). Astfel, este probabil ca, de exemplu, cantitățile de sare, zahăr și conservanți să poată fi reduse prin utilizarea nanomaterialelor, îmbunătățind în același timp culoarea, aroma și textura și, prin aceasta, îmbunătățind acceptarea senzorială.

Mai mult, livrarea și absorbția ingredientelor active și a substanțelor nutritive pot fi îmbunătățite în mod semnificativ (Chaudhry și Castle, 2011). Alte beneficii includ livrarea țintită, stabilitatea sporită și absorbția compușilor bioactivi, împreună cu efectele antimicrobiene îmbunătățite, împotriva agenților patogeni din produsele alimentare care pot fi rezistente la antimicrobiene chimice (Duncan, 2011; Cockburn et al., 2012).

Producție și clasificări

Nanomaterialele pot fi produse prin utilizarea a două abordări largi, descendentă și ascendentă. Abordarea de sus în jos este utilizată mai ales pentru prelucrarea materialelor anorganice, prin metode tradiționale precum frezarea, măcinarea, cernerea și reacțiile chimice (Cockburn și colab., 2012). Omogenizarea este un exemplu de metodă de sus în jos, care utilizează presiunea pentru a reduce dimensiunea materialelor, cum ar fi globulele de grăsime. Frezarea reduce mecanic dimensiunea materialelor pentru a îmbunătăți funcționalitatea acestora (Cushen și colab., 2015).

Abordarea ascendentă implică asamblarea moleculelor mai mici prin autoorganizare, ceea ce duce la formarea de structuri supra-moleculare care posedă funcționalități noi (Cockburn și colab., 2012). Evaporarea solventului și depunerea strat după strat (lbl), sunt exemple ale abordării de jos în sus (Cushen și colab., 2012), care este utilizat în mod obișnuit în aplicațiile alimentare folosind componente precum fosfolipide (Cockburn și colab., 2012).

Tipul de nanomateriale Noile funcții asociate cu nanomaterialele depind de tipul materialelor și dimensiunile acestora (FSAI, 2018). Exemple de nanomateriale care pot fi fabricate în structuri uni, bi și tridimensionale, sunt pelicule subțiri, nanotuburi și, respectiv, nanoparticule. Nu sunt ușor de clasificat nanomaterialele, ca urmare a structurilor complexe și proprietăților diverse. În plus, acele structuri care sunt produse în mod deliberat la scara nanometrului și care posedă proprietăți noi sunt considerate nanomateriale, spre deosebire de acele structuri care pot fi prezente în mod natural (de exemplu, molecule de zahăr, grăsimi) sau rezultate din metode convenționale (de exemplu, nanoparticule proteice din brânză ricotta) (HOL, 2014). Clasificarea generală a nanomaterialelor este rezumată în tabelul 1 (FSAI, 2018).

Proiecții în viitor Nanotehnologia este proiectată să afecteze industria alimentară, în principal, prin crearea de materiale nano-dimensionale cu proprietăți noi, dezvoltarea de noi metode de prelucrare, produse și îmbunătățiri ale siguranței alimentare și biosecurității (Moraru și colab., 2013; 2019 ). Strategiile pentru aplicarea nanomaterialelor în alimente pot fi diferite de cele utilizate în nanotehnologia tradițională (Weiss și colab., 2016).

Însă, datorită noilor proprietăți expuse de nanomateriale, se așteaptă ca modificările benefice semnificative să fie permise în producerea, ambalarea și distribuția multor produse alimentare, inclusiv produse din carne (Weiss și colab., 2016; Duncan, 2011; Gruère, 2012).

Pe de altă parte, această tehnologie nouă poate avea, de asemenea, potențialul de a provoca riscuri pentru sănătatea umană și mediu, datorită acelorași proprietăți care i-au oferit beneficiile (O´Brien și Cummins, 2019; Chaudhry și Castle, 2011). Percepția acestor riscuri și beneficii poate influența acceptarea consumatorilor de a utiliza această tehnologie (Troy și Kerry, 2017).

Posibile aplicații Potrivit lui Chaudhry și colab. (2018), aplicarea nanomaterialelor în sistemul alimentar este văzută în principal în producerea ingredientelor alimentare cu nanostructura și în sistemele de livrare pentru suplimente și nutrienți. Domeniile de investigare a produsului din carne includ reformularea prin minimizarea și modificarea conținutului de grăsimi, scăderea cantității de sodiu, fosfat și nitrați și includerea probioticelor, prebioticelor și a altor materiale, cum ar fi alge marine și nuci, alune etc. În plus, îmbunătățirea biodisponibilității, formarea compușilor care pot promova sănătatea și reducerea compușilor nesănătoși, sunt posibile domenii de studiu pentru prelucrarea și stocarea produselor din carne (Olmedilla-Alonsoa et al., 2013).

Există o mare varietate de ingrediente disponibile pentru aplicarea potențială în procesarea cărnii; de exemplu, înlocuitori de grăsimi, cum ar fi fibre de citrice, concentrat de proteine de soia, fibră de ovăz, caragenan, fibre de soia și proteine plasmatice. Alte domenii de aplicare includ: modificarea profilului de grăsime cu extract de ulei de pește, semințe de in și semințe de in; reducerea sării prin utilizarea algelor marine și a pulpei de mere; reducerea nitritului cu utilizarea de țelină și suc de spanac.

Livrarea de noi antioxidanți din extract de rozmarin, acid ascorbic și extract de isop și utilizarea nisinei, rozmarinului și uleiului de oregano ca antimicrobiene (Weiss și colab., 2016). Unele dintre aceste zone pot beneficia de utilizarea nanotehnologiei prin furnizarea de antioxidanți și antimicrobiene prin intermediul nanomaterialului în cărnile procesate (Ozimek și colab., 2014). Cu toate acestea, comportamentul alimentelor autohtone și alterate în ansamblu trebuie să fie înțelese pentru producția de nanomateriale (Augustin și Sanguansri, 2019).

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane meatmilk 12 octombrie 2020 În Romania la data de  08.10.2020 pesta porcină africană (PPA) evoluează în 40 de județe din care în 36 de județe sunt afectați de virusul pestei porcine africane atât porcii domestici cât și mistreții, în 2 județe sunt afectați de virusul PPA numai mistreții, iar în 2 județe sunt afectați numai porcii domestici.

În prezent sunt active un număr de 541 de focare PPA, din care 10 focare în exploatații comerciale și 5 focare în exploatații comerciale de tip A, conform datelor prezentate în graficul nr 1.

În intervalul 01.10.2020 – 07.10.2020 au fost înregistrate 41 focare noi PPA și au fost stinse 26 focare.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 3.925 cazuri la mistreți în 38 de județe, conform graficului numărul 2.

În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Virusul pestei porcine africane este foarte contagios, poate fi răspândit prin contact direct cu porci infectați, fluide biologice provenite de la porcii contaminați și prin contact indirect prin intermediul echipamentelor agricole, camioanelor sau oamenilor care au venit în contact cu animalele bolnave.

Din analiza anchetelor epidemiologie efectuate în focarele active, transmiterea bolii a fost făcută prin nerespectarea măsurilor de biosecuritate și a restricțiilor de mișcare ale animalelor, administrarea în hrana suinelor a resturilor alimentare. Serviciul Comunicare și Logistică Documentară

* * *Biomateriale pentru înlocuirea grăsimilor din deserturile lactate meatmilk 12 octombrie 2020 Diversificarea gamei de produse, cu scopul de a capta atenția consumatorilor, este una dintre preocupările de bază ale tehnologilor in fiecare companie de procesare a laptelui. Iar, deserturile lactate nu fac excepție de la focus. Ca urmare, cercetătorii Universității din Michigan au realizat studiul cu titlul ”Using the mixture design approach to predict the rheological properties of low-calorie dairy desserts containing gum tragacanth exuded by three Iranian Astragalus species”, pentru a identifica modalități de optimizare a deserturilor cu șofran, fiind, așadar, vorba despre un produs din gama premium. În ediția de față vă prezentăm câteva extrase care, suntem siguri, pot inspira tehnologii români de specialitate.

Ținte de studiu

În finalizarea studiului, comportamentul în fluxul de producție, fluajul și parametrii deserturilor lactate au fost modelate prin abordarea designului amestecului. Concomitent, au fost efectuate comportamente de flux și experimente de recuperare a fluajului și au fost prezise modele pentru vâscozitate aparentă, indice de consistență, indice de debit, conformare instantanee și conformare viscoelastică.

Cinci probe reprezentative privind intervalul de vâscozitate aparentă, la viteza de forfecare de 50 s-1 au fost supuse evaluării senzoriale. Conform măsurărilor reologice, adăugarea de specii GT de A. gossypinus a dus la producerea unui desert cu o structură puternică. Apoi, au fost comparate două probe cu cel mai mare indice de consistență și cu cei mai mici parametri de creep, cu două deserturi de șofran comercial.

Rezultatele au relevat faptul că acceptarea generală a celor două probe selectate (conținând 4% greutate), A. gossypinus sau 2,66% (greutate), A. gossypinus și 1,33% (greutate / greutate), A. fluccosus, a fost similară cu cele din cele două probe comerciale.

O provocare

În prezent, există o cerere din ce în ce mai mare din partea organizațiilor globale de asistență medicală și a clienților conștienți de sănătate de produse alimentare benefice (Syarifuddin și colab., 2016). Acest lucru este valabil mai ales în cazul deserturilor, care tind să se încadreze în categoria alimentelor mai puțin sănătoase, deoarece sunt bogate în calorii, grăsimi și zaharuri adăugate, în timp ce sunt sărace în alte substanțe nutritive, inclusiv fibre.

În același timp, deserturile trebuie savurate cu moderație, pentru a lăsa o impresie memorabilă asupra consumatorilor. Prin urmare, reducerea conținutului de grăsimi și zahăr din astfel de produse alimentare, menținând în același timp acceptarea senzorială, este o provocare pentru industriile alimentare (Nejatian et al., 2013).

Reducerea conținutului de grăsime a formulării, ca una dintre cele mai frecvente metode de creare a alimentelor mai sănătoase, poate fi efectuată prin mai multe tehnici, prin simpla substituire cu alte ingrediente (înlocuitori de grăsimi) (Zambrano și colab., 2014), sau în mod complex, prin mai multe tehnologii avansate, inclusiv cristalizarea criogenică (Brooker și Tomlines 2019), extracția super-critică a fluidului și extragerea solventului (Yee și colab., 2017).

Înlocuirea unei grăsimi găsite în deserturi, cu biomateriale care au proprietăți similare, este o soluție potențială pentru îmbunătățirea caracteristicilor de sănătate ale deserturilor. În acest caz, se pot evita schimbări complexe în procesul de producție.

O soluție

Guma tragacantă (GT; coloana vertebrală a acidului α-D-galacturonic legat între 1 și 4), este o polisacharidă anionică cu o greutate moleculară mare (aproximativ 840,000 Da) și ramificată (arabinoză, xiloză, glucoză, fucoză, galactoză și ramboză) (număr E E413). Este obținută din arbustii mici din genul Astragalus și poate stabili o vâscozitate ridicată și emulsii stabile în soluții apoase (Farzi și colab., 2015) cu un grad ridicat de stabilitate în condiții acide și împotriva tratamentului termic (Balaghi et al., 2010).

Recent, cercetările au arătat un interes din ce în ce mai mare pentru aplicațiile alimentare ale GT. În plus, producerea de oligozaharide cu lanț redus, prin acțiuni enzimatice și afectarea creșterii bacteriene, în special B. longum subsp, este un nou potențial prebiotic pentru GT (Gavlighi și colab., 2013a; 2013b).

Majoritatea studiilor efectuate în domeniul aplicațiilor alimentare s-au concentrat în special pe proprietățile de îngroșare și stabilizare ale GT, în timp ce puține studii au investigat aplicarea GT în produsele cu un conținut scăzut de grăsimi (Aziznia et al., 2008; Rahimi et al., 2017). Prin urmare, studiul de față a încercat să evalueze efectul a trei tipuri de GT (A. gossypinus, A. fluccosus și A. rahensis), asupra acceptării senzoriale și a proprietăților reologice ale unui model de lactate cu un conținut scăzut de calorii.

Caracteristici și pregătirea eșantionului

Utilizând software-ul Design Expert 8 (Stat Ease Inc., Minneapolis, SUA) și metodologia de proiectare a amestecurilor, au fost pregătite 17 probe. Componentele fixe ale formulărilor au constat în lapte praf degresat (Fonterra, Auckland City, Noua Zeelandă), 9% în greutate, pulbere de șofran (șofran Bahraman, Mashhad, Iran), 0,02% în greutate, apă de trandafir (Rabee, Teheran, Iran), 3% în greutate, și stevia (Morvarid Moattar, Teheran, Iran) 0,02% în greutate.

GT brut (colectat din plantele care cresc în diferite provincii ale Iranului), a fost pudrat într-o moară electrică (moară de laborator 120, Perten, Germania), și, folosind sita standard (Atlas Sieve, Esfahan, Iran). Dimensiunea rețelei a fost ajustată la 200– 500 mm. Pe baza pretestelor reologice, concentrația finală a gingiei a fost de 4% în greutate pentru fiecare probă.

 Ingredientele uscate au fost amestecate și adăugate la cantitatea necesară de apă distilată, pentru a obține 1 kg de produs final. Produsele finale au fost preparate adăugând amestecul de pulbere în apă distilată, folosind procesorul alimentar Thermomix (Thermomix TN 31, Wuppertal, Germania). Amestecul uscat a fost adăugat încet la cantitatea măsurată de apă distilată și apoi agitat timp de 20 min la 90 C, în Thermomix la setarea 3.

La ultimul minut de agitare, la amestec s-au adăugat apă de trandafir și șofran. Produsele finale au fost turnate (umplutură la cald), în recipiente de plastic de 125 cmc și sigilate cu ajutorul unei mașini manuale de etanșare. După răcirea produselor de probă la temperatura ambiantă, au fost puse la frigider, pentru a deveni gata pentru testele reologice.

Experimente reologice

S-au studiat parametrii reologici pentru 17 probe de deserturi lactate. Indicele de consistență al eșantioanelor (modelul legii puterii, ecuația 1), s-a modificat în intervalul 0,23–0,37 Pa sn, în timp ce indicele de comportament al fluxului eșantioanelor a fost în intervalul 35,56–262,41. Pe baza rezultatelor, probele 8 și 13 (care conțin 4% A. gossypinus), au avut cea mai mare valoare a coeficientului de consistență, în timp ce cel mai mic coeficient de consistență a fost găsit în eșantionul 2.

Probele 8 și 13 au avut și cele mai mari valori de vâscozitate aparentă, în timp ce proba 2 a avut cea mai mică valoare a vâscozității aparente la viteza de forfecare de 50 s-1. Rezultate similare în ceea ce privește efectul de tip GT asupra caracteristicilor și stabilității sistemelor lactate au fost anterior raportate (Keshtkaran și colab., 2013; Nejatian et al., 2018). Ultimii autori au atribuit capacitatea mai mare de A. gossypinus în îmbunătățirea comportamentului de curgere a mediului la care a fost adăugat, compoziției sale de zahăr.

Această specie conținea un conținut mai mare de acid galacturonic și fucoză, decât celelalte două specii de GT iraniene. Mai mult, valorile obținute în acest studiu,  pentru parametrii comportamentului debitului, sunt în concordanță cu cele găsite prin alte studii pentru diverse deserturi alimentare cu hidrocolloide adăugate, cum ar fi amidon, făină de năut, carboximetil celuloză, caragenani, agar – agar și gume xantan (Aguilar- Raymundo și Vélez-Ruiz, 2018; Arancibia și colab., 2015; Oroian, 2013).

Comportamentul eșantioanelor

Comportamentul în flux al eșantioanelor a demonstrat o natură non-newtoniană și pseudoplastică. Acest rezultat a fost în acord cu studiile anterioare privind deserturile lactate (González-Tomás și colab., 2009; Tárrega și colab., 2004; Zargaraan și colab., 2015). Comparația datelor actuale privind comportamentul fluxului cu cele ale desertului cu șofran comercial, au arătat că toate probele din prezentul studiu au avut un coeficient de consistență mai mic, decât cele două mărci comerciale (Zargaraan și colab., 2013).

Cea mai esențială aplicare a testului de recuperare a fluajului este de a determina modificările structurii prin modificarea componentelor formulării (Bayarri și colab., 2009). Gama de valori de conformitate instantanee, a fost de la 0,0009 (Proba 8) până la 0,007 (Proba 2) 1/Pa și respectarea viscoelastică a tuturor probelor a fost cuprinsă între 0,0005 (Proba 8) și 0,008.

Valorile mari ale conformității instantanee (J0) și conformitatea viscoelastică au reprezentat o structură slabă (Dogan și colab., 2014; Sozer, 2019). Este interesant de menționat că fracția de gumă din eșantionul 2, care a avut cei mai mari parametri de fluaj, a fost compusă din A. rahensis și A. fluccosus. Pe de altă parte, proba 8 care a fost compusă în principal din A. gossypinus a avut parametrii mai mici de fluaj.

Prin urmare, prin combinarea acestor date cu datele privind comportamentul fluajului, se poate concluziona că eșantioanele care conțin mai multe A. gossypinus au avut o structură mai puternică. În deserturile lactate și în prezența cazeinei, conformitatea instantanee se poate referi la o rețea proteică nedistribuită (Sun și colab., 2006). Prin urmare, la concentrația fixă de cazeină și GT (Probele 4, 8 și 12), și în comparație cu alte două specii GT, A. gossypinus a realizat rețele de cazeină mai elastice.

Rezultate

Rezultatele au relevat că scorul acceptării generale al probelor 8 și 9 a fost semnificativ, similar cu cel al celor două probe comerciale. Cea mai evidentă constatare care rezultă din datele reologice este că diferitele specii de GT au cauzat proprietăți reologice extrem de diverse, în deserturile lactate. Aceste rezultate par a fi în concordanță cu alte descoperiri de cercetare.

Keshtkaran et al. (2013) a declarat că proprietățile viscoelastice și parametrii de comportament al fluxului unei băuturi din lapte aromat au fost afectate în mod semnificativ de concentrația și tipul de GT (A. gossypinus și A. rahensis). Mai mult, Farzi și colab. (2015) a raportat că A. gossypinus GT, dintre trei specii GT (A. gossypinus, A. compactus și A. rahensis), a făcut cea mai mare vâscozitate aparentă, probabil datorită fracției sale insolubile cea mai mare.

În ceea ce privește profilul compozițional al laptelui praf degresat comercial utilizat (32,9 g / 100 g proteine, 3,8 g / 100 g umiditate, 0,9 g / 100 g grăsimi, 54,5 g / 100 g carbohidrați totali și 7,9 g / 100 g minerale), conținutul total de energie al eșantioanelor preparate a fost de aproximativ 33,45 Cal / 100 g. Prin urmare, valoarea energetică a deserturilor preparate a fost de aproximativ un sfert din cea a deserturilor comerciale.

În plus, pe baza rapoartelor asupra efectelor prebiotice ale GT și a scorurilor de evaluare senzorială acceptabile, rezultatele acestei cercetări au oferit idei în proiectarea de noi deserturi prebiotice lactate folosind GT. O altă implicație practică importantă a acestei cercetări a fost furnizarea unui model de desert, pentru a proiecta noi deserturi lactate fără zahăr. În cele din urmă, rezultatele acestui studiu au indicat că GT poate fi utilizat cu succes, pentru a formula deserturi lactate cu conținut scăzut de calorii.

Florile ” vedeta” in acest sezon: crizantemele de la Casa Forilor De către 7 octombrie 2020 Florile ” vedeta ” ale acestui sezon sunt crizantemele.

Victorita Anton a declarat pentru Ziarul Agricol ca toate crizantemele comercializate in CASA Florilor Craiova sunt produse in serele pe care le detine in localitatea Tamburesti.

Este clar pentru toată lumea că a venit toamna și atunci când te uiți în grădină sau pe la comercianții de flori îți dai seama că vedeta acestui sezon este fără îndoială crizantema. Acum o găsești în variate culori și forme și în florării sau magazine la ghiveci. La mare căutare, în ultimul timp, sunt crizantemele sub formă de sferă ale căror flori colorate înveselesc orice grădină, balcon sau terasă.

” Haideti să va spun ce trebuie să faceti pentru o a avea o crizantemă sănătoasă și plină de flori astfel încât să te bucuri mult timp de acum încolo de aceste flori frumoase:Dacă va gânditi s-o plantati în grădină atunci lucrurile sunt mult mai simple si în afară de-o plantare propriu-zisă și-o udare de aprovizionare nu prea aveti altceva de făcut.

Însă dacă vreti să păstrati crizantema în balcon sau pe terasă atunci este musai s-o transplantezi imediat ce ati cumpărat-o într-un vas din teracotă puțin mai mare decât cel existent,” ne-a declarat Victorita Anton. https://youtu.be/JEBodWT4IWs

* * *Comerțul, cel mai mare sector economic românesc. Kaufland și Dedeman, în top 10 companii în funcție de cifra de afaceri