Pup CameliaDut Andreea

Prof.Butiri Alexandru Prof.Dobre Maria

Anestezia = procedeu medical (realizat prin agenţi fizici sau chimici) de diminuare sau de suprimare a sensibilităţii la durere.

A anestezia = a provoca, cu ajutorul unui anestezic, o stare de insensibilitate a organismului sau a unei parti a corpului.

1516 - Peter Martyr Angherius, descrie curara -otrava pentru sagetile amerindienilor.1800 - Humphry Davy descopera proprietatile analgetice ale protoxidului de azot pe care il

numeste "gaz ilariant".1824 - Justus von Liebig (1803-l873) in Germania, Samuel Guthrie (1782-l848) in SUA si

Eugene Soubeiran (1793-l858) in Franta, descopera independent unul de altul cloroformul.

1853 - Charles Pravaz (1791-l853), inventeaza seringa de sticla.1880 - Albert Ladenburg izoleaza hioscina.1882 - August Freund sintetizeaza ciclopropanul.1904 - Alfred Einhorn (1856-l917) sintetizeaza pro-caina.1911 - Arthur Lawen foloseste curara pentru realizarea relaxarii.1929 - George Pitkin introduce spinocaina.1933 - Ralph Waters introduce in clinica ciclopropanul.1937 - Gustav Schaumann si Max Eisleb sintetizeaza Petidina.1942 - Harold Griffith si Enid Johnson folosesc curara in anestezie.1943 - Robert Macintosh descrie laringoscopul cu lama curba.1956 - Michael Johnstone foloseste clinic halotanul.1960 – Paul Janssen sintetizeaza fentanylul .1962 - Greed realizeaza prima anestezie peridurala cervicala.1980 - Nicolae Mircea realizeaza in martie prima anestezie spinala cu petidina la Spitalul

Coltea.

O anestezie generala trebuie sa realizeze urmatoarele conditii esentiale:

Hipnoza Analgezie Relaxare musculara Protectie vegetativa sau antisoc

Caracteristici generale: Actiune rapida, de scurta durata Relaxarea musculara este incompleta Hipotensiune arteriala, apnee Se folosesc in combinatie cu doze mici de: analgezic anestezie curarizant echilibrata anestezic inhalatorCele 3 tipuri de anestezice intravenoase sunt:a)Barbiturice (Tiopentalul, Metohexital)b)Nebarbiturice (Ketamina, Propofol)c)Analgetice centrale intravenoase (Petidina)

Produce o stare de hipnoza; Inductia este rapida, pierderea constientei survine in 10-

20 secunde, efectul este maxim dupa circa 40 secunde; In timpul anesteziei relaxarea musculara este slaba,

analgezia, deprimarea respiratorie si circulatorie sunt moderate;

Dupa o doza unica revenirea se face repede - bolnavul se trezeste dupa 20-30 minute de la injectare, cu oarecare somnolenta si amnezie retrograda

Formula chimica: C11H17N2NaO2S Face parte din grupa tiobarbituricelor, fiind folosit atat in injectiile letale, precum si ca ‘ser al adevarului’

Inductia este rapida si de scurta durata Este folosit in anestezia generala pentru operatii ORL sau

stomatologice, dar si inainte de ECT. Formula chimica: C14H17N2NaO3. Face parte din grupa oxibarbituricelor.

Ketamina face parte din grupa fenilciclidinelor; nebarbituric. Produce anestezie disociată astfel încât o parte din percepţia anumitor

stimuli este anulată iar cea a altor stimuli rămâne intactă. Este un anestezic şi analgezic cu acţiune rapidă. Nu afectează reflexele faringo-laringiene, intensifică uşor ritmul cardiac,

are efect depresor asupra respiraţiei şi menţine tonusul muscular. Poate fi combinat cu toate neurolepticele şi anestezicele (inclusiv cele

inhalatorii). Formula chimica: C13H16ClNO

Metabolizare hepatica in proportie mare → efect scurt; Administrarea acestei substante nu este asociata cu

greata; Folosit ca sedativ intravenos, actiunea acestuia este

scurta; Este un derivat fenol; Formula chimica: C12H18O

Este un derivat de sinteza (fenilpiperidinic). Actiunea sedativa este mai puternica decat a morfinei; Este mai putin spastica - creste slab presiunea intrabiliara,

efectul constipant este redus. Desi are actiune de deprimare respiratorie, dozele echianalgezice afecteaza mai putin respiratia la nou-

nascut. Datorita structurii chimice apropiate de cea a

anticolinergicelor de sinteza, mialginul are unele efecte de tip atropinic. Formula chimica: C15H21NO2

Sunt de 2 tipuri:

1. Anestezice gazoase (protoxid de azot, ciclopropan)

2. Anestezice volatile (halothan, enfluran)

Protoxidul de azot- gaz ilariant, are efect analgetic si se elimina prin plamani, fara sa lase niciun efect toxic;

Formula chimica: N2O

Ciclopropanul – nu mai are indicatii astazi. Este un gaz puternic exploziv. S-a folosti mai ales in inductia anestezieila copii ( inductie rapida si blanda).

Formula chimica: C3H6

anestezic general inhalator cu potenta mare; inductia si revenirea sunt relativ prelungite, analgezia este slaba si relaxarea musculara incompleta (la

nevoie se asociaza cu curarizante); atenueaza mult reflexele laringiene si faringiene, inhiba

secretiile, scade presiunea arteriala (micsoreaza sangerarea in plaga).

Formula chimica: C2HBrClF3

Nu este inflamabil, nici epileptogen; Este depresurizant respirator, are mai putine efecte

cardiodecompensatoare si nu sensibilizeaza miocardul la catecolamine endogene sau exogene;

Doar 2% este metabolizat => toxicitatea hepatica si renala este extrem de limitata.

Formula chimica: C3H2ClF5O

Anestezia locală – reprezintă totalitatea mijloacelor chimice şi fizice prin care se blochează transmiterea influxului nervos atât în sens centripet cât şi centrifug, la nivelul unei arii limitate în care va avea loc o intervenţie chirurgicală.

Caracteristicile unui anestezic local ideal sunt următoarele:

-     toxicitate redusă;-     acţiune selectivă asupra elementelor nervoase;-     eliminarea tuturor tipurilor de sensibilităţi;-     să nu determine vasodilataţia;-     durata acţiunii să fie corespunzătoare pentru

intervenţii chirurgicale;-     să fie hidrosolubil (solubil în apă);-     să fie sterilizabil.

Clasificarea anestezicelor locale:-derivaţi ai acidului benzoic: cocaina.Cocaina este un alcaloid tropanic, care se obține din frunzele

arbustului de coca (Eritroxyloalcaloid n coca). Este un stupefiant cu

efect stimulant puternic al SNC, fiind unul dintre cele mai răspândite

droguri care produc dependența consumatorului.

-esteri ai acidului p-aminobenzoic (procaina, anestezina);

-derivaţi ai acetanilidei (lidocaina,xilina).Xilina este un anestezic local de tip amidic, derivat al

cocainei, dar nu are efectul euforic sau de dependenţă al cocainei.

Anestezia locala de contact – se obtine prin badijonarea mucoaselor

(buco-faringiană , nazală, conjunctivală) cu:

-cocaină 4-10%

-lidocaină (xilină)

Anestezia locală de contact este utilizată în: -stomatologie;-oftalmologie;-ORL;-explorări endoscopice digestive şi

bronhopulmonare.

Anestezia locală prin infiltraţie – prin administrarea

anestezicului local este instalat blocajul fibrelor vegetative, apoi ale sensibilităţii (dureroase,

termice, tactile), iar ultimele blocate sunt fibrele motorii.

Incidente şi accidente:- Reacţia alergică sau intoleranţa organismului la

anestezicul utilizat.- Analgezie insuficientă datorată cantităţii substanţei;- Lezarea unor elemente anatomice parietale:

trunchiuri nervoase(nevralgii), vase(hematoame, echimoze, injectarea intravasculară a anestezicului);

- Necroza ţesuturilor infiltrate cu o soluţie concentrată, rece, cu adrenalină, etc.;

- Lezarea organelor parenchimatoase, cavitare;- Stop respirator;- Stop cardiac (cardiorespirator);- Infecţii locale(nerespectarea regulilor de asepsie şi

antisepsie);- Ruperea acului;

Anestezia intravenoasă şi intraosoasă constă în

administrarea substanţei anestezice intravenossau in spongioasa unui os lung.Este indicată în special în chirurgia plastică şireparatorie a mâinii şi antebraţului, sau apiciorului.Contraindicaţii:-artrite, flebite, tromboze, limfadenite;-fracturi deschise, plăgi contuze;-infecţii locale( mână, antebraţ, picior, gambă);-la copii sub 5 ani;-absenţa cooperării bolnavului.

Blocaje de nervi periferici (de plexuri nervoase) reprezintă o anestezie de conducere care constă în suprimarea temorară a conductibilităţii influxului nervos pe un segment al unui nerv periferic (sau plex nervos).

Anestezia rahidiana este o anestezie de conducere a anestezicului la nivelul rădăcinilor nervilor rahidieni, substanţa anestezică fiind injectată în spaţiul subarahnoidian;

Induce vasodilataţie în teritoriul corespunzător şihipotensiune arterială.Este folosită la intervenţii chirurgicale de

dimesiune mică şi medie la nivelul membrelor inferioare, perineului şi cavitatea abdominopelvică.

Contraindicaţii:

-hipotensiunea arterială;-insuficienţă cardiorespiratorie;-insuficienţa hepatică acută;-boala Addison;-deformări ale coloanei vertebrale dorsolombare;-tratament cu anticoagulante în curs;-afecţiuni ale SNC(epilepsie, boli neurologice

evolutive);-lipsa de cooperare a pacientului.

Incidente si accidente:

-anestezie rahidiană incompletă sau de scurtă durată;

-lezarea vaselor peridurale;-lezarea unei rădăcini a nervului rahidian; -paralizie de nerv oculomotor extern;-hipotensiune arterială;-stopul cardiorespirator;-retenţie de urină;-cefalee, rahialgii;-ruperea acului de puncţie.

Anestezia peridurală este o metodă de analgezie somatică şi vegetativă simpatică, indusă de administrarea substanţei anestezice în spaţiul extradural (spaţiul virtual situat între ligamentele galbene şi dura mater).

Indicaţii:-intervenţiile chirurgicale la nivelul membrelor

inferioare, perineului, cavitatea abdomino-pelvină;-realizarea analgeziei la nastere;-tratamentul simptomatic al parezelor intestinale;-tratamentul unor afecţiuni pulmonare.

Contraindicaţii:

-la pacienţii cu tratament cu anticoagulante în curs;

-afecţiuni ale SNC(hipertensiune intracraniană);-infecţii cutanate ale regiunii dorso-lombare sausepticemii;-pacienţii cu stare generală critică, stare de

agitaţie, comă;-deformări ale coloanei dorso-lombare;-necooperarea bolnavului;-absenţa instrumentarului adecvat.

Incidente şi accidente:

-anestezia rahidiană totală;-lezarea unui vas peridural cu apariţia unui

hematom;-scăderea bruscă a tensiunii arteriale datorită

defectuluide tehnică;-stop respirator;-infecţia spaţiului peridural;-ruperea acului de puncţie sau ruperea cateterului.

Bibliografie

Ioan Costea - Elemente de mică chirurgie Ioana Grigoraş – Anestezie şi terapie intensivă. Principii de bază Nicolae Radu – Manual de anestezie si terapie

intensiva Internet: www.wikipedia.org